Vegetarianism

Vegetarianismul este practica unei diete ce exclude toate produsele animale, printre care mezelurile, peștele, stridiile, crustaceele și alte produse obținute prin măcel.[1][2] Sunt mai multe variante de dietă, unele exclud ouăle și/sau alte produse obținute de la animale, precum lactatele și mierea, pe când veganismul exclude tot ce ține de produse animale. Un termen ar fi regim pe bază de plante. O dietă vegană este o formă de vegetarianism ce exclude toate produsele animale din dietă, printre care și mierea. Acei care practică veganismul din motive etice exclud produsele animale din dieta lor ca parte dintr-o practică mai mare de înfrânare de la folosirea animalelor pentru orice scop (ex. piele, blană etc.), deseori din suport pentru drepturile animalelor.[3] Mulți vegetarieni consumă produse lactate, iar mulți mănâncă ouă. Lacto vegetarianismul include produsele lactate dar exclude ouăle (astfel fiind practicat de vegetarienii hinduși din India), ovo vegetarianismul include ouăle dar exclude lactatele, iar lacto-ovo vegetarianismul le cuprinde pe amândouă. Semi-vegetarianismul se constituie dintr-o dietă bazată pe mâncărurile vegetariene, dar poate include pește sau câteodată mezeluri, precum și lactate sau ouă. Asocierea semi-vegetarianismului cu vegetarianismul în argoul profesional, în special pescetarianismul (denumit și pesco-vegetarianism; este descris ca o dietă vegetariană ce include pește[4]), a dus la ceea ce grupurile vegetariene au citat ca fiind categorisire improprie a acestor diete ca fiind vegetariene. Societatea vegetariană, care a inițiat popularitatea folosirii termenului „vegetarian” de prin 1847, condamnă asocierea semivegetarianismului ca vegetarianism valid; organizația indică faptul că a consuma pește nu este vegetarian.[5] Motivul alegerii acestei diete poate fi legat de moralitate, religie, cultură, etică, estetică, mediul

înconjurător, societate, economie, politică, gust sausănătate. Dietele vegetariane pregătite corespunzător satisfac valorile nutriționale pentru toate stagiile vieții, iar studiile pe scală largă arată că vegetarianismul reduce considerabil riscul de cancer, de atac de cord, și de alte boli.[6][7][8][9]

Varietăți de vegetarianism
Alimente în dietele vegetariene principale

Numele dietei

Carne, mezeluri, pește

Ouă Produse lactate

Mierea

Vegetarianism

Nu

Nu

Nu

Da

Lacto-ovo vegetarianism

Nu

Da

Da

Da

Lacto vegetarianism

Nu

Nu

Da

Da

Ovo vegetarianism

Nu

Da

Nu

Da

Veganism

Nu

Nu

Nu

Nu [3]

1

sondajele arată doar 1%-2. Asociația Dietetică Americană și Dieticienii Canadei a afirmat că un regim vegetarian contribuie cu numerose beneficii nutriționale. Flexitarianism: Dietă în special din alimente vegetariene. brânzeturi cu cheaguri animale. dar permite consumarea altor feluri în proporții limitate. Vegetarienii care mănâncă ouă le preferă pe cele din piața țărănească (și nu cele de la fermele industriale) din motive etice. Olanda și alte țări au urmat exemplul. unele feluri de zahăr. Azi. Carnea roșie. [modificare]Etimologie Prima Societate Vegetariană fondată în 1847 susține că a creat cuvântul din latinescul „vegetus” însemnând „plin de viață” (așa cum acești primi vegetarieni spuneau că dieta îi fac să se simtă). care nu sunt incluse pe etichetă sau care folosesc preparate animale în fabricarea lor (ex.„To tell a healthy vegetarian that his diet is very uncongenial with the wants of his nature. exculde toate produsele animale. precum și legumele rău-mirositoare: ceapa.„If I had had to be my own cook. [7][8] Nutrienții. semințe și alte produse de la plante. economie și ecologie.” (rom. popularitatea vegetarianismului a crescut prin secolul al XXlea ca rezultatul interesului față de nutriție.[11]Totuși.[12] Dicționarul Oxford arată.[19] În S. cei care urmează acest regim își limitează vegetarianismul la perioada de timp în care țin cură de slăbire. Aceste diete ajută la menținerea greutății corpului sub control și reduce astfel riscul de boală la inimă sau osteoporoză. Regimul veganistic: pe când veganii nu folosesc deloc produse animale. cancer colo-rectal. printre un număr considerabil de oameni. unele conțin pește. usturoiul. nuci. I should inevitably become a vegetarian. dar niciunul dintre ei nu excludeau peștele. A spune unui vegetarian sănătos că dieta sa nu este de același fel cu nevoile naturii sale. în particular. sunt estimați a fi 70% din totalul vegetarienilor din toată lumea. Urmând creștinarea Imperiului Roman în antichitate. Uniunea Vegetariană Internațională.[15] Câțiva călugări din Europa Medievală au interzis consumarea cărnii din motive ascetice.A. Dacă ar fi să fiu propriul meu bucătar. atac de cord sau alte boli fatale. în particular carnea roșie. Germania.[9] Alte studii arată că nu există diferențe semnificative între mortalitatea vegetarienilor și non-vegetarienilor cauzată de boală cerebrovasculară. aș deveni inevitabil vegetarian) — F.. o uniune a societăților naționale. 2 . vegetarienii indieni. prazul sau șalot. nuci sau lapte de soia.e. nuci. cancer la sân sau la prostată. esofag. În Vest. vegetarianismul a dispărut practic din Europa.    Pescetarianism: Exclude toate cărnurile. nepreparate. dovezi cum că termenul a apărut dinaintea societății:   1839 . [modificare]Diete semi-vegetariene Aceste diete sunt pe baza celei vegetariene. ficat și colon. Veganismul crud este o dietă din fructe. care pot fi recoltate fără a răni planta. prima Societate Vegetariană a fost fondată în Anglia[18]. Istorie Primele registre ale vegetarianismului ca și concept și practică. s-a descoperit a fi direct asociată cu creșterea dramatică a riscului de cancer la plămân. mai recent.Alte practici dietetice asociate frecvent cu vegetarianismul      Fructarianismul este dieta constituită numai din fructe. Pollotarianism: Elimină tot în afară de mezeluri și carne de pasăre. proteinele și amino acizii necesari pentru susținerea corpului se pot găsi în legumele frunzoase. etică și. „Asociația Dietetică Americană și Dieticienii Canadei” a găsit un regim vegetarian planificat corespunzător pentru a satisface nevoile nutriționale pentru toate stagiile vieții. dieta a fost corelată cu ideea non-violenței față de animale și a fost promovată de grupuri religioase și filozofi. și-a pus bazele în 1908. de asemenea. Ei constituie 20%-42% din populația Indiei.din piele. stridiile și crustaceele. exceptând peștele.[10] Unii vegetarieni evită de asemenea și produsele ce pot conține ingrediente animale. Kemble 1842 .A.[20] Beneficii de sănătate și îngrijorări Vegetarianismul este considerat a fi o dietă sănătoasă și viabilă. Vegetarianismul Su a originat din Hinduism. semințe și legume proaspete. În 1847. iar studiile pe scară largă arată că vegetarianismul descrește semnificativ riscul de cancer. dar permit consumarea produselor non-vegetariene. ce sunt albite cu măduvă osoasă și alcool purificat cu gelatină sau crustacee sau sturioni pisați). Următorii termeni sunt neologisme derivate de la „vegetarianism”:  Semi-vegetarianism: O dietă ce exclude anumite cărnuri. cancer de stomac.8% din adulți care nu mănâncă carne. gelatină .n. Dietă macrobiotică este un regim din cereale și fasole.[16] Vegetarianismul a reapărut în Europa în timpul epocii Renașterii. Dicționarul Englez Oxford și alte dicționare standard afirmă că este un derivat de la substantivul „vegetal” cu sufixul „-arian”. Nu toate macrobioticele sunt vegetariane. în special lacto-vegetarienii.[17] A devenit o practică populară prin secolele al XIX-lea și al XX-lea..” (rom. oase sau țesuturi ale animalelor.[14] În ambele cazuri. cereale. care permit excepții ocazionale. sunt din India antică[13] și antica civilizație greacă în Sudul Italiei și în Grecia în secolul al VI-lea î.U.) — Healthian Dar mai susține că folosirea termenului se datorează fondării societății la Ramsgate în 1847.

deoarece nivelul lor ridicat de iod limiteză cantitatea în care pot fi consumate în siguranță. pâine de grâu etc. [modificare]Fier Dietele vegetariene conțin în mod tipic nivel de fier similar cu cele non-vegetariene. ce sunt abundente în calciu. este improbabil ca suplimentele cu acid alphalinoleic să mărească semnificativ nivelurile. Mâncărurui din plante aprovizionează cu acid alpha-linoleic. păstăi. Totuși. Noua Zeelandă și câteva țări europene au arătat că dietele vegetariene contribuie cu mai mult decât necesarul de proteine atâta timp cât o varietate de plante sunt valabile și consumate. singurele surse vegetale cu cantități semnificative din toate cele opt tipuri de amino acizi esențiali sunt soia. dar poate îndeplini cerințele zilnice pentru orice persoană. ouă. sos de tomate. semințe de dovleac dar mai ales semințe de cânepă și in. astfel sugerându-se că beneficiile se datorează stilului de viață non-dietetic.84). osteoporoză. dar anemia cauzată de această deficiență este rară. Nivele crescute de fibră. Pe când produsele lactate și ouăle asigură surse complete pentru lacto-ovo vegetarieni. [modificare]Vitamina D Nivelurile de vitamina D nu apar mai scăzute la vegetarieni (deși studiile au arătat că mulți din populația generală sunt deficienți).incluzând nivele scăzute de grăsime saturată. chiar și atleți. tensiunea scăzută și șanse mai mici de boală de inimă. mai bogate în fier deoarece produsele lactate sunt scăzute în acest domeniu. nuci. hipertensiune. colesterol. semințele de cânepă. dar nu și acizii grași n-3 EPA și DHA. iar cerecetătorii de la Universitatea Hiroshima au creat metode de a crește plante bogate în această vitamină. Acest proces nu a fost găsit în lacto/ovo/lacto-ovo vegetarieni. de obicei. care în combinație asigură toți amino acizii esențiali (ex. fără fumat. care pot fi găsiți în cantități mici în ouă sau produse lactate. Marea Britanie. aceasta s-a dovedit a fi 0. humus. ce nu pot fi sintetizați de corpul uman. Pe când consecințele acestei deficiențe nu sunt cunoscute. deși există unele surse pe bază de plante. [modificare]Proteine Consumarea de proteine la dietele vegetariene este doar cu puțin mai scăzută decât în cea care include carnea. Dietele vegane sunt. Produse care includ laptele. precum și consumarea scăzută în grăsimi saturate sunt toate beneficii ale dietei vegetariene. stafide. acaju. linte. Din moment ce corpul uman conservă B12 și o refolosește fără să distrugă substanța. a obține proteine din aceste surse . procesul de mineralizare a oaselor se atașează de veganii care nu consumă destule verdețuri frunzoase. dar vegetarienii o pot obține prin produse lactate. Australia. laptele de soia și grâne de cereale pot fi fortificate pentru a asigura o sursă bună de vitamina D. considerând factorii necesari. acid alpha-linoleic. Suplimentele conțin extracte de alge de mare. ovăz.amino acizii necesari pot fi de asemenea obținuți prin mâncarea de o varietate de plante complementare. vitamina C și E și magneziu. orez și fasole. suplimente de vitamina D sunt necesare. Când studiul și-a făcut cea mai bună estimare a ratei mortalității pentru vegetarieni. și mai ales veganii. Pentru cei care nu primesc expunere solară și/sau mâncare adecvată. plante frunzose sau tofu. O consumare variată de asemena surse poate fi adecvată. fibre. [modificare]Vitamina B12 Plantele nu sunt în general surse eficiente de vitamina B 12.). nivele mai mari de carbohidrați. Canada. Studiile făcute de Universitatea Harvard precum și alte studii făcute în Statele Unite ale Americii. hrișcă. Recomandarea de a lua suplimente a fost pusă sub semnul întrebării de către studii ce arată că B12 exogen intervine în absorbția corespunzătoare a acestei vitamine în forma sa naturală. iar îngrijorarea frecventă pentru proteinele din surse vegetale este consumarea inadecvată de „amino acizii esențiali”. amarant. Printre mâncărurile vegetariene bogate în fierse includ: fasolele negre. Vegetarienii tind să aibă indexul corp-masă mai mic. acid folic. iar apoi de cei ce consumă carne regulat și veganii (1.84) și cei care mănâncă carne ocazional (0. boabe de soia. totuși. Veganii pot avea insuficiență de vitamina B și calciu dacă nu mănâncă destule alimente precum verdețuri. dar relativ scăzute în acizi grași și vitamina B12. [modificare]Acizi grași Dieta vegetariană nu include peștele — o sursă majoră de acizi grași Omega 3. dar poate fi comparată cu cea a unor non-vegetarieni. mari în carotenoide.94. demenții precum Boala Alzheimer și alte dereglări. semințe de floarea-soarelui. Numărul de studii asupra B 12 a crescut în ultimii ani. În „Mortalitatea Vegetarienilor Britanici”. unele alge precum spirulina sunt bune surse de acid gammalinoleic. iar ciupercile asigură 2700 unități internaționale per porție (adică aproximativ 85 grame sau 1/2 de cană) de vitamina D2 dacă sunt expuse la 5 minute de lumină UV după ce au fost recoltate. Nu este imperativ. pita etc. 3 . boală renală. au niveluri mai scăzute de EPA și DHA decât consumatorii de carne.0). Algele întregi nu sunt bune.. câteva cereale. [8] s-a concluzionat că vegetarienii britanici au rata mortalității mai scăzută față de populația generală. Nutriție Dietele vegetariene vestice sunt. nivel mai mic de colesterol. în mod tipic. diabet tip 2. magneziu. S-a găsit faptul că rata mortalității este cea mai scăzută la mâncătorii de pește (0. Corpul poate păstra cantități de vitamină până la 30 de ani fără să fie necesară aprovizionarea. Longevitate Un metastudiu din 1999[7] a comparat șase studii majore din țările vestice. și antioxidanți precum vitamina C și E. Proteinele sunt compuse din amino acizi. dar acestea au biovalabilitate scăzută față de fierul din surse de carne. potasiu. Calciu Nivelul de calciu consumat de vegetarieni este identic cu cel al non-vegetarienilor. evidențe clinice asupra deficienței de B12 nu sunt comune. fructe uscate sau suplimente alimentare. Totuși. acid linoleic și alți acizi. Vegetarienii. Deficiența de fier este mai comună la femeile și copiii vegetarieni decât la consumatorii de carne.82) urmați de lacto/ovo/lacto-ovo vegetarieni (0. precum soia.

bogată în plante își descresc semnificativ riscurile mortalității. Conform numeroaselor organizații. decât să scimbe modul de hrănire a vitelor de pe fermele industriale. coli în S. unele persoane care au consumat salatăambalată au fost infectați cu E. [32] Toxine precum plumbul și mercurul se pot bioacumula în produsele animale în concentrații mai mari decât ce este considerat sigur. sursa multor epidemii de E. care se situează la un kilometru de o pășune despanac. precum Ayurveda și Siddha. spre deosebire de omnivore și carnivore. Michael Pollan. în 5 zile. febra aftoasă la carnea de oaie. a fost relevat că la vacile ce li se schimbă dieta de la grâne la furaj. sclerozei arteriale. A fost argumentat. cu tracte intestinale lungi și dinți neascuțiți. bifenil policlorinat (PCB) la somon. Astfel de sugestii au dus la unii experți. unde spanacul a devenit contaminat. S-a constatat că lacto-ovo vegetarienii au un nivel semnificativ mai mare de plasmă carboximetilisină și endoproduși avansați glicemici decât omnivorii. Fiziologie Părerea generală în lumea științifică este că la fiziologia omului.iar în acest acid letalul O157:H7 prosperă. dar de cea letală. Un studiu al Institului de Medicină Preventivă și Clinică a urmărit viața a 19 subiecți vegetarieni (lacto-ovo) și 19 omnivori recrutați din aceeasși regiune. Alte îngrijorări asupra alimentației Variate îngrijorări asupra siguranței dată de alimentele de origine animală au dus la creșterea numărului de persoane ce aleg o dietă semivegetariană. Alte argumente sunt cele care precizează că anatomia omului este mai asemănătoare cu a erbivorelor. Rcentul caz de spanac și ceapă cu E. Cartea „Animal Liberation” (rom. decât în nordul Franței. sunt mai asemănători cu cei găsiți la animalele cu diete erbivore.[22] Sunt mai multe specii de E. ceea ce a deschis oportunități de vânătoare. contaminări ale untului de arahide sau legumelor congelate indică faptul că și alimentele vegetariene sunt susceptibile contaminării. ceea ce le dă nevoi nutriționale satisfăcute de nutriente animale și vegetale. deși producția și consumarea cărnii poate fi acceptabilă ca și concept. În 2003. lucerna și chiar și apa [30]. nu s-a auzit până în anii 1980. care a avut loc acum 3-4 milioane de ani în urmă. să fie presiune să se găsească soluții tehnologice precum iradierea mâncării. Pe aceste ferme grânele sunt folosite ca mâncare pentru vite deoarece conțin nutriente. Eliberarea animalelor) scrisă de Peter Singer a influențat foarte mult mișcarea 4 . Escherichia coli O157:H7. coli și pot fi găsite în intestinele unui om sănătos. lapte. măcelărirea și consumarea cărnii unui animal nu este etic. Un efect secundar este creșterea nivelului acidic din stomac . Statistic vorbind. când pădurile și junglele s-au uscat și au devenit zone de savană. coli va continua a fi carnea prelucrată industrial sau fermele de lactate[25]. coli au implicat și sucul de mere sau portocale nepasteurizat. abundența O157-ului descrește cu de 1000 de ori. Jurnalul Lactatelor) a găsit că între 30% și 80% din vite cară E. Aceste nivele mari joacă o funcție importantă în rolul advers procesului de îmbătrânire. Se crede că acest tip a evoluat în intestinele vitelor hrănite cu cereale din fermele mari industriale[23]. boala Creutzfeldt-Jakob la oameni este strâns legată de expunerea la agentul BSE. dată fiind abilitatea de a digera atât carne cât și plante. încă o dată. În 2005.A.[36] Uz medical În medicina vestică.Cercetătorii au descoperit că stilurile de viață diferite pot influența durata vieții cu până la 10 ani. iar în 2007 salata de firmă a fost scoasă de pe piață după ce au găsit infecții cu această bacterie [29]. că producția. această legătură deoarece sursa infecției a fost descoperită a fi o fermă mare din Salinas Valley. Cea mai recentă epidemie de E. Printre aceste stiluri. Dinții umani. cu tot cu caninii relativ tociți. coli [28].[37] Unele specializări alternative. precum profesorul de știință și ecologie jurnalistică de la UC Berkeley. ce prelucrează carnea de vită. coli O157:H7 [24].U. diabetului și căderii renale cronice. epidemiile de E. Argumentele includ crederea în drepturile animalelor. sau crederea în faptul că uciderea nenecesară a altor animale este o moștenire greșită. în Europa durata vieții este mai mare în sudul Franței.[31]Printre aceste îngrijorări se enumeră pericolul gripei aviare la mezeluri. un articol al Journal of Dairy Science (rom. coli (Escherichia coli)[21]. Este mai probabil ca. De asemenea. [34][35] Cazuri recente de epidemii de infecții cu salmonelă. pacienții sunt sfătuiți câteodată să adere la dieta vegetariană. Experții în nutriție cred că primii oameni neevoluați au ajuns să mănânce carne ca rezultat al schimbării drastice a climatului. a concluzionat că oamenii sunt în mod natural omnivori. Siguranța dată de alimente Se crede că vegetarianismul reduce infecțiile cauzate de E. cea mai indicată este dieta omnivoră. În același articol. arată că mâncărurile vegetariene sunt de asemenea susceptibile îngrijorării asupra siguranței dată de alimente [27]. cunoscută și ca Boala Vacii Nebune) la carnea de vită. antibiotice sau Encefalopatie bovină spongiformă (BSE. care a fost găsit în carnea de vită. spre expemplu. cu tendința metabolică de a se adapta. unde se urmează o dietă mediteraneană săracă în carne cu multe plante. coli în America de Nord a demonstrat. modul prin care animalele sunt tratate în industria comercială nu este etică. printre alții. s-a estimat că vegetarianismul conferă de la 1-1/2 la 2 ani de viață. dezgustul față de pricinuirea durerii unei vietăți capabilă de a simți. Motive pentru urmarea dietei vegetariene Etică Diferite motive etice au fost sugerate pentru alegerea vegetarianismului. iar susținătorii arată spre legătura dintre contaminările cu E. planuri pentru HACCP. sau pur și simplu gătirea mai îndelungată a cărnii. relativ cu alte diete. unde o dietă bogată în carne este comună. Dar până când asemenea schimbări sunt făcute.[33] Legumele și fructele au și ele riscul de a fi contaminate cu reziduu de la pesticide sau cu chimicale interzise folosite pentru a coace fructele. coli a mâncării și fermele de carne și lactate la scara industrială. s-a argumentat că. prescriu dieta aceasta ca o procedură normală. să afirme că „toate aceste soluții tratează E. concentrație mare de dioxină în produse animale și hormoni de creștere artificiali. Consumul fructozei este mai mare la vegetarieni. De fapt. Cinci din cinci sondaje au concluzionat că adulții care urmează o dietă săracă în carne. Bacteria poate fi luată și de la mâncarea contaminată de excremente. coli O157:H7 ca un fapt inevitabil în viață decât ceea ce este cu adevărat: o circumstanță a agriculturii industriale” [26]. Grupul „Vegetarian Resource Group”. intoxicare cu mercur la pește.

Așadar. discuții. obiceiurile hindușilor variază în funcție de comunitatea lor și de tradițiile regionale. Rabinul Kook este empatic în povățuirea vegetarianismului de a nu fi adoptat ca o normă de conduită umană prioritară sosirii celei de-a doua erei mesaice. la început. Iudaism Un număr de studenți evrei văd vegetarianismul ca un ideal moral. iar multe se înfrână de asemena și de la produse lactate și mâncare de mare.[46] Un om instruit. și apoi de a primi-o înapoi. ce include vegetarianismul. creștinul-ortodox caută să se scape depasiuni. membrii Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din California au fost implicați într-o cercetare datorită logevității lor potrivit stilului lor de viață sănătos. se abțin de la produse animale miercurea (datorită unei credințe tradiționale că într-o miercuri a aranjat Iuda să-l trădeze pe Iisus) și vinerea (deoarece într-o vineri a fost crucificat Iisus). oamenii și animalele erau vegetariene. Mulți locuitori ai Indiei de la coastă consumă pește.[46] 5 . în condiții ce restricționează mobilitatea.[41] Lideri creștini. dar consumă lapte și produse lactate. Noul Testament din Biblie spune că alegerea dietetică unei persoane are consecințe minore și nu ar trebui să fie punct de confruntare (Romani. Postirea este văzută ca purificare și redobâdire a inocenței. conceptul apare periodic.[43] Un număr de persoane din fondatorii Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea. Majoritatea hindușilor mănâncă carne. Asta din cauză că o cantitate mare de metan este în aerul emis de la măcelărirea animalului. grija lor are legătură cu efectele dăunătoare asupra omului. Conform unui studiu făcut de Universitatea din Chicago. Avansarea încălzirii globale este un factor cheie pentru vegetarienii preocupați de mediul înconjurător. dar cu motive spirituale. în timp ce creștinismul și islamul nu o fac. Totuși. Ortodoxe Estice și Greco-catolice monastice se abțin de la carne tot anul. Deși ascultă de Biserica Ortodoxă și practicile ei ascetice. teologia argumentează că. rabinul povestește despre vegetarianism ca un ideal și arată spre faptul că Adam nu a împărtășit din carnea animalelor. Mulți cred că acest tratament de care suferă animalele pentru producția cărnii sau produselor animale îi obligă să nu mai folosească niciodată aceste produse. Profanii. ne neapărat carne. printre care Joseph Bates și Ellen White au adoptat dieta vegetariană în timpul secolului al XIX-lea. [42] Totuși. 14:1-3). Porcii.[40] Unii creștini cred că Biblia explică faptul că. creștinii moderni consideră vegetarianismul ca o alegere personală perfect acceptabilă. sau de înclinața de a păcătui. Expedierea cerealelor și a bovinelor joacă un rol esențial în problemă. Postul Apostolilor. Argumente ce nu țin de drepturile animalelor există în multe filozofii vegetariene. celelalte două aspecte sunt relevante pentru cei ce urmează căi spirituale speciale. Buddhismul nu interzice carnea în general. și convingerea cum că mâncarea non-vegetariană este dăunătoare pentru minte și pentru dezvoltare spirituală. Toate Bisericile Ortodoxe Orientale. Sunt trei motive pentru acest lucru: principiul non-violenței (ahisma) aplicate animalelor.[44] Mai recent. Adormirea Maicii Domnului și Postul Crăciunului. au susținut punctul de vedere care afirmă că Iisus era vegetarian. modern. dar și respingător. nu a bunăstării animalului. Vegetarienii hinduși evită de obicei ouăle. deoarece toate plantele au fost distruse de către potop. Unele persoane cred că în cartea lui Daniel se promovează specific vegetarianismul ca fiind benefic. nu din cauza grijii față de animale. el face acele comentarii în descrierea sa a erei mesaică. schimbarea dietei cu carne într-una vegetariană reduce emisiile de carbon cu de 1. precum pastorul Andrew Linzey. Non-violența este o îngrijorare comună pentru toate tradițiile vegetariene în hinduism. este decedatul rabin Abraham Isaac Kook. Conform Bibliei.drepturilor animalelor și în special vegetarianismului etic.[45] Majoritatea căilor hinduse conține vegetarianismul ca ideal. intenția de a oferi numai mâncare pură (vegetariană) unei zeități. Daniel respinge mâncarea considerată a fi nesfântă de către credința lui (alimente ce au fost sacrificate zeilor păgâni). dar buddhismul Mahayana încurajează vegetarianismul ca fiind benefic pentru dezvoltarea compasiunii. metanul fiind un gaz cu efect de seră cu 32% mai potent decât dioxidul de carbon. în general. precum și în timpul celor patru mari posturi ai anului: Postul Paștelui. Totuși. Religie Hinduismul și jainismul învață stilul vegetarian ca și comportament moral. El ia în considerare statutul moral al omului în acea perioadă ca fiind asemănător cu cel al lui Adam înainte de păcatul lui și vede renunțarea la plăcerea cărnii animale ca parte din conștiența morală ridicată ce va fi manifestată la timpul respectiv. Pe când vegetarianismul nu este comun în tradiția creștinismului vestic. Mulți vegetarieni cred că mâncând atât de sus pe lanțul trofic are un rol prea important la foametea globală pentru a justifica consumarea cărnii. Acestea nu sunt cu scop de protejare a mediului sau a drepturilor animalelor. vegetarianismul etic a devenit popular mai ales după ce s-a aflat de fermele din fabrici. Astfel.4 ori mai mult decât cantitatea redusă de la schimbarea unui Toyota Camry cu o mașină hibrid. În scrierile sale. s-a zvonit că Ellen White ar fi primit viziuni cu privire la beneficiile dietei vegetariene. Rabinul Joseph Albo afirmă că renunțarea la consumarea cărnii pentru binele animalului nu este numai eronat moral. Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea recomandă dieta vegetariană ca un stil de viață holistic în învățăturile sale.[39] dar unii susțin că Dumnezeu a îngăduit consumul cărnii doar temporar. în context. care este deseori citat ca privind vegetarianismul cu mare îngăduință.[38] Imediat după Potop. Dumnezeua permis mâncatul cărnii. dar datorită faptului că măcelăritul animalelor cauzează individului ce execută asemenea acte dezvoltarea unor trăsături de caracter negative. ce are multe din implicațiile postirii. [modificare]Creștinism Punctul de vedere neutru al acestui Vă rugăm consultați părerile Vă rugăm nu ștergeți eticheta până la rezolvarea disputei articol sau exprimate al acestei în pagina secțiuni de este disputat. găinile ce depun ouă. în viitor. dat fiind faptul că e nevoie de 8 kg de cereale pentru a obține 1 kg de carne. în acest caz. puii pentru carne și mieii sunt animalele cele mai des ținute sub aceste condiții. un sistem unde animalele sunt ținute în mare parte din viața lor înăuntru. În țările dezvoltate. deci sunt lacto-vegetarieni. oamenii și animalele se vor întoarce la vegetarianism.

elaborat de Universitatea Michigan Medical School. În ianuarie 1996. ca rădăcina. Conform lui Hâfiz Nazr Ahmad. Mediul înconjurător Vegetarianismul ambiant se bazează pe credința că producția de carne și de alte produse animale. Majoritatea budiștilor din Asia consumă carne. Astfel. nu asigură un echilibru între sistemele socio-economice și elementele capitalului natural. Vegetarianismul pe timp limitat pare să fie atrăgător pentru tinerii din societățile vestice. Guru Gobind Singh. Niciun produs obținut de la un animal mort nu este permis.[50] Jainism Cei care practică jainismul sunt. care a murit în anul 801 și de maestrul Bawa Muhaiyaddeen din Sri Lanka. Mulți musulmani care mănâncă de obicei carne vor selecta opțiunile vegetariene când vor mânca în restaurante non-halal. Deși mulți sikhi consumă carne. dar nu se impune.[48] Traducerea celor Zece Porunci a Torahului spune „să nu ucizi”. a vieții. Cultură Oamenii pot alege să fie vegetarieni datorită creșterii într-un mediu de natură vegetariană. sau. Dar pentru oamenii de rând nu exista interzicere. ce a fost deja omorât. în general. lacto-vegetarieni. Islam Islamul permite consumarea cărnii dacă aceasta e „halal” (termen arăbesc pentru permis). optarea pentru vegetarianism este valabilă. În acest mod vor fi cerți în observarea restricțiilor dietetice. Cercetările recente susțin cu fermitate aceste griji: conform unei iniținative din 2006 a Națiunilor Unite. Mierea este interzisă. cu accentul pe principiul non-violenței. deoarece mici animale pot fi omorâte când plantele sunt smulse. Buddha însuși mânca carne și nu le-o interzicea adepților lui. majoritatea sikhilor inițiați se abțin de la mâncarea acesteia sau a ouălelor. cu excepția fiecărui miercuri al săptămânii. a interzis sikhiștilor să mănâncehalal sau Kutha (orice fel the carne măcelărită ritualic). Theravazii făceau distincția clară între perceperea directă a vieții și mâncatul cărnii animalului. Dar alegerea de a mânca vegetarian poate fi controversată. poate fi dăunătoare. ii se permite să consume carne. Aceasta este o decizie personală. sau a unui partener. împărțind o credință similară cu ideea hindușilor și a jainiștilor de Ahisma(sau „lipsă de nocivitate”). Au menționat din Coran: „Nu este un animal pe pământ. De când neopăgânismul accentuează sanctitatea Pământului și Naturii. Unii jainiști nu consumă părți ale plantelor care cresc în pământ.Conform unor cabaliști. Budismul Mahayana încurajează călugării să fie strict vegetarieni și este recomandat pentru oamenii de rând. nici oameni. și nu o promovau prin cumpărarea cărnii. În Budismul Mahayana. Neopăgânism Mulți care practică o credință care cade sub definiția Neopăgână sunt de asemenea vegetarieni. care este capabil să simtă și să eleveze sufletele umane reîncarnate și „strălucirile divine”. totuși. iar metodele moderne de creștere a animalelor pentru mâncare contribuie la „o scală largă” 6 . Un număr de grupuri și activiști vegetarieni evrei-ortodocși promovează asemenea idei și cred că permisiunea halakhică de a consuma carne este o indulgență temporară pentru cei care nu sunt încă gata să accepte dieta vegetariană. suportată de o filozofie religioasă generală ce impune bunătatea față de animale. Unii indivizi foarte dedicați sunt fructariani. printre care teologul indian și poet Râbi‘ah al-‘Adawîyah of Basrah. sunt câteva texte sanscrite unde Buddha își sfătuiește adepții să evite produsele din carne. aderenții individuali tind să o țină un secret. sau cel puțin „cineva să nu ucidă nenecesar”. [51] Aceasta sugerează că aceia care optează pentru vegetarianismul pe timp limitat ar consuma hrana normală zilnic. nici pasăre ce zboară pe propriile aripi — dar ei sunt o comunitate ca tine” (Coranul. deoarece credința Sikh spune că sacrificarea unui animal în numele lui Dumnezeu este doar ritualic (și trebuie evitat). O societate predominant și prin tradiție vegetariană de asemenea promovează continuarea unei astfel de tradiții. deși numărul de vegetarieni musulmani crește. Jainiștii consideră vegetarianismul ca dieta ideală în mod similar cu hindușii. Într-un experiment din 2007. Budism În Budismul din Theravada. deși mâncarea pulpii unui animal încă poate să cauzeze pagube spiritulae sufletului. Aceasta este condiția indispensabilă pentru progresul spiritual. Vegetarianismul a fost practicat de câțiva musulmani cu influență. în alt caz. Al zecelea guru. Mema însăși a adus la viață conceptul de „Miercurea Vegetariană”. a dus la o încercare inclusă de a încuraja vegetarianismul pe timp limitat. sau dacă pur și simplu nu le place carnea.Uniunea Vegetariană Internațională a fondat Societatea Vegetariană Musulmană.[49] Mulți argumentează că aceasta poate fi luată sub semnificație de a nu ucide deloc. nici animale. Guru Nanak a spus că orice consumare de mâncare implică o drenare a resursleor Pământului și astfel. în același mod în care restricțiile apăsătoare asupra sclaviei din Biblie au fost interpretate de teologii moderni ca sugerarea de a nu o face deloc. o dietă vegetariană este adoptată din grijile față de mediul înconjurător și/sau bunăstarea animalelor. membrii anticului grup religios Essene practicau vegetarianismul strict. unde trebuie să mențină o dietă vegetariană. [47] Având relații cu atât Iudaismul cât și Creștinismul antic. cu intenția de a studia cum se răspândesc memele. industria șeptelului este unul dintre cei mai mari contribuitori a degradării ambiante globale. dar călugării nu puteau să o refuze dacă li se oferea. Sikhism Adepții Sikhismului sunt divizați după opinia lor în legătură cu statusul religiei lor față de consumarea cărnii. membru al familiei sau prieten vegetarian. în special prin ferme industriale. Musulmanii au de asemenea libertatea alegerii în cazuri medicale. deoarece colectarea acesteia este văzută ca violență împotriva albinelor. doar unui mistic. 6:38). ei considerau că fiind măcelar sau vânător nu este etic.

Inițiativa a concluzionat că „sectorul șeptelulului iese la suprafață ca unul din top trei cei mai semnificativi contribuitori la cele mai serioase probleme a mediului înconjurător. Acest fapt. la global”. Fermele de animale produc 65% din oxidul nitros produs de om și 37% din tot metanul emis de om. în special cele care pasc pe terenuri ce nu pot fi folosite pentru alte scopuri. Rajendra Pachauri. acest fapt nu se aplică animalelor ce pasc. a afirmat: Ministerul Agriculturii de la ONU a estimat că emisiile directe de la producțiile de carne sunt responsabile pentru 18% din totalitatea emisiilor de gaze cu efect de seră. de la local. 70% din tot grâul. Acestea nu s-ar aplica nici cultivației insectelor pentru hrană (numită entomofagie).[55] Ținând cont de producția hrană-animal. „The Whole Earth Vegetarian Catalogue” a elaborat teza 49 de motive pentru a fi vegetarian. s-a arătat despre agricultura animalieră că ar fi una dintre cele mai mari surse de gaze cu efect de seră . că doar 10% este convertit în substanțe corporale de către vite. în loc de a fi hrănite.U. fie în congelator. legumelor. semințelor sau fructelor.responsabilă pentru 18% din emisiile globale. Animalele hrănite cu grâne și cele ce se bazează pe păscut au nevoie de mai multă apă decât lanurile de grâne. Prin comparație.[58] Conform teoriei dinamica troficii. porumbul și alte cereale recoltate sunt date animalelor din ferme. și 80% din terenurile sale agriculturale. Doar obișnuința poate permite unei persoane să nu perceapă acest lucru: o schimbare în dietă o face evidentă”. degradarea terenurilor. toate emisiile mijloacelor de transport adunate (printre care mașini.la poluarea aerului și a apei. rație de energie intrare . preșesinte a Grupului interguvernamental de experți în evoluția climei. precum a fost și observat de Universitatea Food Climate Research Network at Surrey University. de exemplu. iar în al doilea rând vertebratele cu sânde cald au nevoie să ardă multe calorii doar pentru a rămâne cald (spre deosebire de plante sau insecte). Pe deasupra. ineficiențele producției de carne. camioane. fie servite la restaurant.[62] „ ” Psihologic Unii vegetariene aleg să practice acest stil de viață deoarece găsesc carnea și produsele din carne din punct de vedere estetic neapetizant. 80% din lanurile de porumb și un total de 70% din grânele sale. iar agricultura industrială modernă este considerată a fi o amenințare pentru biodiversitate.[54] Conform Departamentului de Agricultură a Statelor Unite ale Americii. Deci vreau să subliniez faptul că printre opțiunile de a diminua schimbarea climatului. tipic mai puțin eficient decât recoltarea grânelor. agronomie și altele.[60] Creșterea a unui număr relativ mic de animale rumegătoare este deseori benefic.A.[56] Profesorul de ecologie David Pimentel a afirmat: „dacă toate grânele folosite în prezent pentru a hrăni șeptelul din Statele Unite ar fi date consumului direct pentru oameni. la fiecare scală.[59] Acest fapt a condus la mulți proponenți să creadă că este iresponsabil ecologic să consumi carne. comparat cu practici agriculturale precum agricultură organică. ce afirmă: „Puțină producție de șeptel este un lucru bun pentru mediu”. modificarea dietei este ceva ce ar trebui luat în considerare. autobuze. este nevoie de zece ori mai multe recolte pentru a hrăni animalele ce sunt înmulțite pentru producția cărnii decât ar fi necesar pentru a hrăni același număr de oameni vegetarieni. numărul de persoane ce ar putea fi hrănite ar ajunge la 800 de milioane”. în primul rând.5% din CO 2-ulprezent în atmosferă. datorită faptului că hrana trebuie mai întâi crescută pentru a putea hrăni vitele. Totuși. [57] Pentru a produce alimente animale pare să fie. lapte și ouă variază de la 4:1 până 54:1.[56] Carnea produsă în laborator (numită carne în vitro) poate fi de asemenea mai ecologică decât cea produsă în mod normal. ce indică. Curent. Semn vegetarian în Taiwan 7 . spre deosebire de 19%-31% de viermii de mătase și 44% de gândaci. ceea ce ar fi mai ușor de susținut ecologic decât mâncatul vitelor ce vin de pe ferme industriale. este pentru a calcula eficiența conversiunii mâncării ingerate în substanțe corporale. conform acestor studii. vapoare sau avioane) emit 13.[53] Habitatul pentru sălbăticiuni aprovizionat de fermele monoculturale industriale este foarte sărac. nu pot fi niciodată satisfăcătoare estetic simțurilor precum alimentele din surse vegetale.[52] În plus. permacultură. aceste animale consumă 90% din lanurile de soia.[56] Un index ce poate fi folosit. trenuri.proteine ieșire. schimbarea climatului și pierderea biodiversității. lanurile crescute și necesare pentru a hrăni animalele din fermă au nevoie de aproximativ jumătate din resursele de apă din S. măsurate în echivalente de CO2. de la hrănire până la consum.[61] În 2008. printre care și acela cum că „părți ale animalelor în descompunere.

precum cimpanzeii -. dar în altele dieta este prost înțeleasă și dezaprobată. conform International Labour Organization. În India. Condiții de muncă Unele grupuri promovează vegetarianismul ca un mod de a compensa tratamentul și condițiile de muncă umile a muncitorilor din industriile de carne.[66][67] Totuși. alegera ar fi una opusă celei copilului. și aduc argumente că industria de carne violează drepturile mucitorilor. Scott Adams . instictiv. Etichetele folosite în India pentru diferenţierea produselor vegetariene de cele non-vegetariene Vegetarianismul este văzut în diferite moduri prin lume. dietele vegetariene sunt considerate un element necesar. din cauza fitoestrogenului. precum și conștientizarea mai mare față de sănătate. În unele zone există chiar suport legal și cultural.” Unele studii arată că la femeile vegetariene este mai probabil să aibă copii de gen feminin. Informații specifice pe țară Pentru detalii. 8 .. omului nu-i vine decât să zică «muu» și să vadă dacă vaca răspunde”.[37] Economic Un vegetarian economic este un individ care practică dieta vegetariană din punctul de vedere filozofic ce cuprinde fapte precum sănătatea publică și foamentea mondială. printre fermieri și muncitori de câmp contribuie la creșterea riscurilor de sănătate. a aflat că IQ-ul crescut în copilărie este asociat cu vegetarianismul mai târziu în viață.tot un vegetarian . deși aceștia sunt vânați de către cimpanzei. în timp ce în Mare Britanie media este de 106 băieți născuți la fiecare 100 fete. Printr-un sondaj de 6. [69] Demografică Un studiu observațional din Jurnalul Britanic de Medicină. incluzând intoxicarea cu pesticide. rămân sărace și cu mult dedesubt celor din alte sectoare economice. Cei care au propus această teorie susțin că dietele bogate în isoflavon devansează pubertatea la fete și amână pubertatea la băieți.a spus: „Pe când o vacă vie îl face pe leu să saliveze..[64] Și această comparație poate suferi datorită unui sofism logic. Statistici pe sexe Un studiu din 1992 condus de organizația cercetărilor Yankelovich susține: „din cele 12. s-a făcut referire l-a faptul că la omnivore asemenea omului . Conform acestui studiu „Un IQ mai mare la vârsta de 10 ani a fost asociat cu probabilitatea mare de a fi vegetarian la 30 de ani [. dar nu și ouă. Conform Institutului World Watch reduceri masive în consmarea cărnii în națiunile industriale va ușura povara instituțiilor de sănătate în timp ce va îmbunătăți sănătatea publică. agricultura se numără printre primele trei cele mai periculoase slujbe din lume. În multe țări etichetarea mâncării se practică pentru a face mai ușor pentru vegetarieni să identifice alimentele compatibile cu dieta lor. antrenament sau informare adecvată.000 de femei gravide în 1998 au descoperit că. majoritatea restaurantelor vegetariene vând produse lactate. pentru mamele vegetariene raportul este de doar 85 băieți la 100 fete. fiind parte doar dintr-o strategie de trăire simplă sau doar din necesitate. pot avea efect efeminizant pentru oameni.[63] Deși poate fi considerată o comparație eșuată. condițiile de muncă a muncitorilor în agricultură. la puii lor s-ar putea să nu existe instinctul de omor pentru pradă. Într-o afirmație similară. în special a celor non-permanenți. 68% sunt de gen feminin și doar 32% masculin. Printre vegetarienii economici se numără și persoanele din lumea a treia. Sunt speculații că dietele bogate în soia. datorită conținutului de isoflavon. De fapt. Prin comparație. Oamenii vegetarieni din India sunt de obicei lacto-vegetarieni și astfel. când i se prezintă unul împreună cu un fruct. copilul. nu numai că se etichetează. convingerea că mâncarea cărnii este nejustficat economic.[65] În terapia unor tulburări mintale și/sau intoleranțe alimentare.[68] Accidente. „a apela la natură”. Aceste grupuri citează studii arătând pagubele psihologice cauzate de lucrul în industrii de carne. cum ar fi acela pentru galago din Senegal. prin punerea acestora să execute sarcini dificile și epuizante fără consiliere. din moment ce pisicile suntcarnivore. Dar asemenea corelații pot fi explicate de legătura între IQ-ul ridicat și tendința spre non-conformism.Metafora făcută de Douglas Dunn este aceea dacă îi dai unui copil un măr și un pui viu.4 milioane de persoane care se numesc vegetarieni. restaurantele vegetariene din Occident vând și ouă. deși făcut între subiecți cu un IQ mediu și cu diferențe mici între ei. dar multe restaurante sunt comerciate ca fiind fie „Vegetariene” sau „Nonvegetariene”. calificări academice sau vocaționale și sex”. precum mortalitate. în special în fabrici și medii industrializate.] IQ-ul a rămas prevăzător semnificativ statistic de a fi vegetarian ca adult după ajustarea pentru clasa socială (atât în copilărie cât și la maturitate). pe când dacă unei pisici i s-ar da aceleași alternative. Dar această cercetare a fost mai târziu anulată. s-ar juca cu puiul și ar mânca mărul. vezi: Vegetarianismul pe mapamond. care urmează o dietă vegetariană doar din cauza prețului crescut al cărnii.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.