‘ Emigrarea – impactul asupra familiilor Cuprins

1.Fenomenul migratiei in context global si european 2.Impactul recesiunii asupra migratiei 3.Impactul asupra familiilor 4. Activitatea în dieceza Iasi 5.Concluzii-propuneri-iniţiative 1. Fenomenul migratiei in context global si european Agenda internaţională nu duce lipsă de teme „fierbinţi”. Fireşte, încălzirea globală nu poate lipsi dintre ele. Alături de ea recesiunea şi problemele ridicate de migraţia internaţională sunt întrebări la care liderii politici şi cei de opinie încearcă un răspuns. Migratia este una din provocările aduse de fenomenul globalizării. Absenta barierelor politice, sau tocmai prezenţa lor favorizează din motive diferite fenomenul migratiei. Progresul tehnologic uşurează micşorarea distanţelor prin viteza de transport şi costurile sale. Organizaţia internaţională pentru migraţie (IOM) afirmă că la ora actuală sunt peste trei sute de milioane de imigranţi în lume. Europa a primit cel mai mare număr, 70,6 milioane în 2005, ultimul an pentru care există cifre disponibile. America de nord a primit 45.1 milioane de imigranţi, iar Asia 25.3 milioane. Cea mai mare parte a acestor imigranţi

economici provin din Asia1. De altfel titlul articolului preluat de la agenţia americană Fox News sugerează că chiar în plină recesiune (decembrie 2008) economia mondială are nevoie de forţa de muncă a imigranţilor. Aspectele migraţiei sunt diverse iar tendinţele se schimbă de-a lungul timpului. Alături de migraţie cauzată de raţiuni economice întâlnim migraţia celor ajunşi la vârsta pensionării. Ei caută o zonă cu climă mai blândă şi/sau cu taxe mai mici. Spre exemplu, britanicii pensionari, împreună cu cei activi, reprezintă al patrulea grup numeric de imigranţi în Spania, după români.2 Un aspect inedit specificat in statistici este “feminizarea” migraţiei, un alt aspect.. Un procent tot mai mare de femei migrează pe cont propriu, fără a urma soţul, sau familia. Acest procent a crescut de la 46,7 procente în 1960 la 49,6 procente in 2005, potrivit statisticilor ONU.3 Sunt doar două aspecte care pun accente diferite pe un fenomen complex. Tab 1 Soldul net migratie(total emigranti-total imigranţi) rata/1000 locuitori potrivit Eurostat4
Yr Ro Bg Former Yugosla v Republic of Macedo nia, the Hungary
1 2

199 8 0,25 0

1999 0,11 0

2000 0.16 0

2001 25.2 26.7

2002 0,07 2 0.11

2003 0,34 1 0

2004 0,46 6 0

2005 0,33 4 0

2006 -0,3 0

2007 0,03 5 0,18 2

2008 0,06 0,11 5 0,25 5 1,63 1

2009 0,11 6 0,12 3

-1,0 0

0,81 1

1,24 4 1,63 1

1,25 4 0,95 1

12,2 0 0,34 8

1,36 5 1,53 6

0,05 6 1,79 7

0,37 2 1,71 2

0,25 9 2,11 6

0,06 9

1,68 1

1,64

1,44 9

1,56 7

^ Rich world needs more foreign workers: report, FOXNews.com, December 02, 2008 http://news.bbc.co.uk/2/shared/spl/hi/in_depth/brits_abroad/html/europe.stm 3 Morrison, Schiff & Sjöblom (2008): The International Migration of Women. Washington: The World Bank. Page 2 4 http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/product_details/dataset?p_product_code=TSDDE230

2 persoane au plecat la 1000 locuitori sau 2. În 2009 au plecat 0.1 -0.2 înseamnă 25.2 -0.116 în tab 1) Fig 1 rata migrare neta la 1000 locuitori (Romania) (sold negativ.0116 la 100 (-0.5 la 100 locuitori în 2001.Notă: zero înseamnă lipsă date (în cazul Bulgariei) Ex: 25. valorile sunt sub axa y) 0 y1998 -0.05 -0.25 -0.3 y1999 y2000 .116 la 1000 locuitori sau 0.15 -0.

2 0.3 -0. Potrivit statisticilor Eurostat5 sunt prezentate în tabelul 2.ec. Pentru 2008 şi 2009 se reia soldul negativ (vezi tabel 1 şi fig 1 si fig 2) Evoluţii total diferite avem în celelalte două ţări vecine.4 -0. şi chiar o depăşire a numărului celor care au intrat în România (lucrători străini) faţă de cetăţenii români care au plecat în anii 2007 şi 2008.5 y2002 y2003 y2004 y2005 y2006 y2007 y2008 y2009 Romania Bulgaria Din datele prezentate în tabel 1 precum şi în fig 1 şi fig 2 se poate observa dinamica procesului de migrare în cele două ţări care au aderat la UE în 2007 Romania şi Bulgaria. de mai jos valoarea sumelor (milioane euro) trimise în ţările de origine de către imigranţii intracomunitari. Pentru fosta Iugoslavie (Serbia şi Muntenegru) soldul este continuu negativ (cei plecaţi îi depăşesc pe cei intraţi).1 -0.2 la mia de locuitori marcat cu galben în tabel 1) se constată o atenuare lentă în România. După un vârf înregistrat în 2001 al plecărilor din ţară (sold negativ 25. A 5 2 2 http://epp.2 -0. în schimb Ungaria are un sold continuu pozitiv (reprezintă un pol de atragere pentru forţa de muncă străină).Fig 2 rata migrare neta la 1000 locuitori (Romania si Bulgaria) 0. Ţinta favorită a migranţilor români după cum şi a celor intracomunitari.eurostat. sau din afara UE o reprezintă Spania şi Italia.1 0 -0.PDF .eu/cache/ITY_PUBLIC/2-11022010-AP/EN/2-11022010-AP-EN.europa.

Potrivit unor raportări făcute cu ocazia sfinţirilor caselor în dieceze de Iaşi au fost înregistrate următoarele date la începutul anului 2005 (tab3) Tab3 Suda n Aust ria Cana da Frant a Ger mania Grec ia Irlan da Israe l Port ugalia Span ia SUA 90 2 327 1 07 04 1 29 3 20 6 89 9 7 1 74 2 10 3 00 6 8 . Din păcate statisticile în legătură cu fenomenul imigrării sunt parţiale şi se actualizează greu în România.nul S pania I talia 007 1 420 1 170 Tab 2 008 1 500 1 220 Printre aceştia se află şi muncitorii români.

Ung aria Itali a Elvet ia Belg ia Cipr u Kuw eit Aust ralia Turc ia Malt a Kaza hstan Cehi a Finla nda Serbi a Iugo slavia Bosn ia Nige ria Japo nia Polo nia Dane 2 0 2 7 3 1 1054 074 1 2 2 4 3 2 4 3 3 3 2 4 2 6 3 6 2 1 6 5 .

marca Olan da Dub ai San Marino Noua Zeelandă Ucr aina Rusi a Sue dia Liba n Libi a Norv egia Sing apore Islan da Scoţ ia Rep. Moldova Africa de Sud Mar oc Mexi c Irak Suda n 4 1 3 3 3 5 4 5 1 1 1 1 2 2 2 2 3 1 2 1 .

uk/news/uknews/5018494/Immigrants-unlikely-to-return-home-during-recessionequalities-watchdog-warns. Impactul recesiunii asupra migratiei Din datele prezentate la început. Pe de altă parte. însă şi persoane de alte confesiuni. care este concurată în acest fel pe piaţa muncii. Imigranţii apasă asupra unei categorii sociale cu o pregătire profesională inferioară. în ciuda recesiunii. Mai mult. protecţionismul guvernelor occidentale. aşa cum reiese şi din fig 2 începând cu 2009 (după începerea recesiunii) soldul net al migrării din România a devenit din nou negativ(cei care părăsesc ţara îi depăşesc pe cei care vin să muncească în România). cu precădere în SUA recunosc rolul pozitiv pe care imigranţii l-au jucat în dezvoltarea ţărilor în care au venit. În ciuda asperităţilor provocate de fenomenul recesiunii. 2. Astfel.. 6 http://www. de la Italia până la SUA. imigranţii economici nu doresc să se întoarcă înapoi în ţara de origine. barierele vamale. decât în ţara de destinaţie.html . tot mai multe voci în massmedia. Unul din motive îl constituie situaţia mai dificilă în ţara de origine. dar şi în politică.telegraph.Altel e Tota l 8702 72 1 2 Datele nu cuprind. Unul din cele mai evidente aspecte îl reprezintă îmbunătăţirea balanţei demografice în ţări din cele mai diverse. în Marea Britanie potrivit unui studiu citat în numărul din 20 martie 2009 în Telegraph6date suficiente de la precedente crize economice vin în sprijinul argumentului că migraţia este relativ puţin sensibilă la condiţiile economice. Se referă doar la catolici..co. pe de altă parte starea serviciilor publice de asistenţă socială. pe termen lung forţele de bază ale migrării. politici antiimigraţie. după cum se poate constata.vor rămâne puternice sugerând că fluxurile de migrare vor creşte din nou odată cu ieşirea din recesiune.

din care • la asistent maternal • în centre de plasament 7 19 252 922 99 174 Piaţa forţei de munca din Romania si Imigraţia Monica Şerban Alexandru Toth –Soros 2007) . Impactul asupra familiilor Un studiu publicat de fundaţia Soros Romania7 relevă că există aproximativ 350 000 de copii în România ai căror părinţi (unul sau amândoi) muncesc în străinătate. 4 Total FAMILII PLECATE LA MUNCA IN STRĂINĂTATE Total COPII Al CĂROR PĂRINŢI SUNT PLECAŢI LA MUNCA IN STRĂINĂTATE Familii în care ambii părinţii plecaţi la muncă in 41 251 59 959 14 543 străinătate • Număr total copii ramaşi acasă care provin din familii în 21 400 care ambii părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate • Număr copii ramaşi acasă în îngrijirea rudelor până la gradul IV.3. raportările făcute la sfârşitul anului 2006 în dieceza catolică de Iaşi arată următoarea situaţie a familiilor rămase acasă: SITUAŢIE COPII CU PĂRINŢI PLECAŢI LA MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE 31. În acelaşi timp.2006 Tab.12. fără măsura de protecţie • Număr copii rămaşi acasă care se află în sistemul de protecţie specială.

sau familii monoparentale. neînţelegeri. fără măsura de protecţie • Număr copii rămaşi acasă care se află în sistemul de protecţie specială. 794 128 125 476 65 205 .alte familii/persoanei fără măsură de protecţie) Profilul familiilor cu părinţi emigranţi diferă în general de cele fără părinţi emigranţi. În prima categorie apare un grad de destrămare mai mare. Pe de altă parte nivelul de educaţie este mai scăzut în general în prima categorie. din care • la asistent maternal • în centre de plasament • la rude pană la gradul IV • la alte familii/persoane • Alte situaţii vecini. divorţuri.alte familii/persoane fără măsură de protecţie) Familie cu părinte unic susţinător plecat la muncă în străinătate • Număr total copii rămaşi acasă care provin din familii 586 63 1 226 22 051 32 335 26 846 991 123 220 608 40 4 498 4 657 6 224 în care părintele unic susţinător este plecat la muncă în străinătate • Număr copii ramaşi acasă în îngrijirea rudelor până la 5 225 gradul IV. văduvi.• la rude pană la aradul IV • la alte familii/persoane • Alte situaţii la vecini.vecini. fără măsura de protecţie • Număr copii rămaşi acasă care se află în sistemul de protecţie specială. din care • la asistent maternal • în centre de plasament • la rude pană la gradul IV • la alte familii/persoane • Alte situaţii . certuri.alte familii/persoane fără măsură de protecţie) Familii in care un părinte este plecat la muncă în străinătate • Număr total copii rămaşi acasă care provin din familii în care un părinte este plecat la muncă în străinătate • Număr copii ramaşi acasă în îngrijirea rudelor până la gradul IV.

De regulă. 1. Copilul în astfel de situaţii nu numai că este privat de afectivitatea maternă. Efectul asupra relaţiilor parentale Plecarea unuia dintre părinţi. plecarea în străinătate nu este doar o strategie de îmbunătăţire a veniturilor ci şi una de soluţionare a unei vieţi de cuplu conflictuale. La acestea se adaugă o infrastructură economică şi asistenţă socio medicală precară. majoritatea emigranţilor fac parte dintr-o categorie socială. şi/sau zonă geografică defavorizată.2 Efecte asupra implicării copiilor în activităţile şcolare 2. ducând în final la izolarea comunităţilor şi famililor. duce la o „răcire” a relaţiilor între părinţi8 . Pentru unele mame. Efectul asupra relaţiilor parentale 2. factori care se alimentează reciproc. confirmat în anumite cazuri. Efectul asupra restului familiei rămase acasă. copiii din familii cu părinţi plecaţi sunt avantajaţi material pentru că ei sunt în general în număr mediu ceva mai mic.1 Efecte determinate de privarea de afectivitate parentală 2. de aici rezultă disponibilitatea mai mare a resurselor familiei pentru fiecare copil. ca plecarea temporară în străinătate a mamei să se transforme într-o abandonare definitivă a familiei şi copiilor rămaşi în ţară. 8 Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă . Soros 2007 . în special plecarea mamei. Pentru a înlesni o abordare mai organizată asupra fenomenului impactului asupra familiei să încercăm o separare a efectelor pe categorii. 1.3 Efecte care duc la abuz sau comportament deviant 3.În acelaşi timp. iar gospodăriile sunt mai bine dotate. Există riscul. Potrivit studiului citat se ajunge la divorţ iar copilul este încredinţat unuia dintre părinţi. Efectul asupra copiilor rămaşi acasă 2. însă este expus şi la riscul unor abuzuri din partea taţilor ale căror comportamente inadecvate au determinat plecarea mamelor.

Plecarea părinţilor produce o serie de reacţii (efecte). preot. „Copii sunt nişte victime . Cei în grija cărora rămân.dar dragostea de mamă nu poate fi înlocuită nici cu..” (interviu.. La coloana oportunităţi sunt trecuţi banii şi avantajele materiale. în sensul în care copii. La coloana costuri pe primul loc sunt suferinţele copiilor lipsiţi de afecţiunea părinţilor.zece mii de euro. sunt consideraţi de către copii ca fiind părinţii lor şi li se adresează cu ”mamă” şi ”tată”.. Efectul asupra copiilor rămaşi acasă Întotdeauna. 9 Fenomenul migraţiei şi criza familială-Tereza Bulai edit Lumen 2006 . ajung să nu se mai raporteze la părinţii lor biologici ca la nişte părinţi. părinţii renunţă la încredinţarea copiilor în familia lărgită şi îi lasă în seama fraţilor (surorilor) mai mari9..Pe lângă riscul disoluţiei familiei. copiii sunt cei mai expuşi tensiunilor şi crizelor generate de despărţirile provocate de plecarea părinţilor. Pe care încercăm să le ajutăm şi noi cum putem.. mai ales în mediul urban. Printre acestea: 2. comuna Horia) (Efectele migraţiei-Copii rămaşi acasă –Soros 2007).1 Efecte determinate de privarea de afectivitate parentală Cei mai mulţi sunt tentaţi să gândească aspectul relaţiilor intrafamiliale într-o variantă adaptată a judecăţii de tip cost-oportunităţi. migraţia părinţilor poate conduce şi la o redefinire a relaţiilor de rudenie. în special dacă sunt lăsaţi în grija rudelor atunci când sunt mici.. Plecarea părinţilor pe termen mai lung în condiţiile în care copilul este la vârste foarte fragede poate deci determina o rupere a legăturii părinte-copil.. Acest fapt duce la supraîncărcarea acestora. În unele situaţii. în cele mai multe cazuri bunicii.. 2.

inclusiv de la cadrele didactice. şi rezultate şcolare mai mici cu 10 sutimi decât celălalt grup.2 Efecte asupra implicării copiilor în activităţile şcolare Aceste efecte pot fi considerate mai degrabă consecinţe indirecte ale plecării părinţilor în străinătate. însă lipsa unei intervenţii fie din partea familiei. manifestă un potenţial de conflict mai mare cu poliţia. alte persoane responsabile au constatat că aceşti copii tind să devină izolaţi. tradiţionale sau noi. nu numai că nu au capacitatea de a‐i supraveghea. apatici. ele sunt produse de lipsa de supraveghere din partea familiei şi pe fondul privării de afectivitate parentală. Consumul excesiv de media. Traumele emoţionale se manifestă în mod diferit în funcţie de vârsta şi personalitatea copilului. . De multe ori persoanele în grija cărora rămân. dar nu au nici competenţa de a‐i sprijini în activităţile şcolare. Privarea copiilor de afectivitatea parentală influenţează procesul de dezvoltare a personalităţii acestuia. cu ambii părinţi acasă. Unii copii plâng în mod frecvent. gânditori. înlocuieşte în unele cazuri interacţiunea cu alţi copii şi afectează adesea implicarea copiilor în acte de învăţare. fie a şcolii sau a altor instituţii pentru atenuarea acestor traume au un potenţial major de afecta pe termen lung personalitaea copilului. educaţia părinţilor. alţii chiar se îmbolnăvesc. 2. Atunci când apar. iar alţii caută suportul afectiv din partea altor persoane. Consecinţele imediate sunt în cele mai multe cazuri manifestări comportamentale ca reacţii la traume emoţionale.Educatorii. introvertiţi. de a exercita un control asupra copiilor (sunt ocupaţi sau prea bătrâni). În urma prelucrărilor materialului studiat se ajunge la concluzia că grupul de copii cu părinţi plecaţi acordă o importanţă mai mică şcolii. Din punct de vedere al factorilor care influenţează pozitiv randamentul şcolar în rândul copiilor cu părinţi plecaţi studiul citat menţionează în primul rând sexul feminin (fetele sunt mai conştiincioase la studiu). atenţia acordată şcolii. număr de ore alocate studiului. un program de joacă până la 9 seara supravegheat.

3 Efecte care duc la abuz sau comportament deviant Un alt efect indirect al plecării părinţilor. lipsesc noaptea de acasă sau chiar fapte mai grave care intră în conflict cu legea. atitudinea copilului faţă de şcoală. sistematice. 2. Dar în acelaşi timp studiul citat reţine implicarea cu succes în multe cazuri a familiei extinse în susţinerea educaţiei copiilor chiar când sunt plecaţi ambii părinţi.Sporul de confort material oferit de părintele (părinţii plecaţi) nu reuşeşte să contribuie decisiv la succesul şcolar. şi deprinderi de muncă ale copilului. Mai mult decât atât. Este acceptat ca un adevăr elementar că plecarea tatălui singur la muncă are consecinţe mai puţin grave decât plecarea mamei. lipsa ambilor părinţi din gospodărie produce un efect negativ asupra rezultatelor şcolare în plus faţă de orice alte efecte negative ale statutului social scăzut sau ale structurii destrămate a familiei. grad de supraveghere şi delincvenţă. În acest caz. Toate aceste comportamente îşi lasă în multe cazuri amprenta asupra . Mediile de informare din România au scos în evidenţă doar aspectele spectaculoase. Trebuie totuşi subliniat un aspect important punctat încă din debutul acestui studiu. lipsa ambilor părinţi are un efect negativ asupra rezultatelor şcolare independent de orice alte influenţe luate în calcul aici (care includ. mediat de lipsa de control asupra copilului de către cei în grija cărora a rămas şi de lipsa comunicării cu copilul îl expune e acesta riscurilor de a se angaja în comportament deviant. şi relaţii de comunicare în familie. pe lângă profilul socio‐demografic al familiei. În lipsa controlului exercitat de părinţi sau de alţi membri ai familiei. senzaţionale prin dramatismul sau tragismul lor. copiii şi adolescenţii sunt mai uşor expuşi la presiunea grupului de prieteni şi adoptă comportament deviant sau inadecvat vârstei lor: consum de substanţe interzise. Grupul care este cel mai dezavantajat din punct de vedere al performanţelor şcolare de plecarea părinţilor în străinătate este grupul de copii cu ambii părinţi plecaţi. construind în mod fals o cazuistică nesusţinută de date riguroase. Apariţia comportamentului deviant la copii este favorizat în special de plecarea mamei.

Din cercetări a fost relevată existenţa unor cazuri de exploatare prin muncă sau chiar exploatare sexuală. Lipsa sprijinului moral este resimţită în 60% când copiii sunt la bunici.68 procente) Nu sunt sesizate aspecte pozitive (11. Absenţa părinţilor nu favorizează doar angrenarea copiilor în comportament deviant. 3.personalităţii copilului sau adolescentului.3%). ci îi şi expun pe aceştia la abuzuri din partea adulţilor în grija cărora sunt lăsaţi. când rămân cu mama (45. În funcţie de situaţii. dupa 10 11 Fenomenul migraţiei şi criza familială-Tereza Bulai edit Lumen 2006 http://www. Printre aspectele negative în cazul lucrării citate: Dorul de părinţi (23. Absenţa ambilor părinţi afectează grav familia în structura şi funcţionalitatea sa.85 procente) Povara responsabilităţilor (22 procente) Lipsa afectivităţii (21 procente).01 procente) Din păcate la capitolul bani lucrurile sunt afectate de efectele recesiunii. Aspecte pozitive Banii (34. afectându‐i relaţiile cu familia şi rezultatele şcolare.7%). România.ro/2009/09/14/criza-din-spania-diminueaza-sumele-de-bani-trimise-acasa-deromani/ .8%). care se afla pe locul patru in rândul ţărilor care primeau cei mai multi bani de la compatriotii din provincia valenciana. bunicii (8. O altă lucrare10 reia problematica generală a familiei nuanţând importanţa acestui fenomen cu implicaţii familiale punctând aspectele pozitive ca şi cele negative. povara responsabilităţilor apasă pe copii în mod diferit. Efectul asupra restului familiei rămase acasă. cu tata (41.financiarul. Potrivit datelor Bancii Spaniei11. şi într-o măsură mai mică (20%) când sunt cu mama sau tata.1 procente) Nivel de trai mai bun (14.

ro/financiar/Mai_putini_bani_de_la_romanii_de_afara_0_208779640. Marea Britanie. Reprezentantul Western Union spune că principala destinaţie a banilor trimişi de români în ţară este aceea de a-şi ajuta familiile rămase acasă să-şi acopere cheltuielile curente.6 miliarde de euro. Italia. 12 Activitatea în Dieceza Iasi http://www. potrivit datelor BNR.adevarul. scaderea remitentelor reflectând situatia economica a tarii iberice. intr-un moment in care criza abia incepea sa-si arate primele simptome. s-a înregistrat în 2005.3 miliarde de euro şi este cel mai mic din ultimii patru ani. Tendinţa este justificată de criza economică din ţările vestice. fata de aproape 2 miliarde in aceeasi perioada a anului anterior – a patra scadere consecutiva in banii trimisi acasa de straini. Totalul sumelor s-a ridicat la aproape 4.12 4. a scăzut cu peste 35%. de 3. in Spania are loc o criza a locurilor de munca si alta a salariilor. În 2008. Ţările din care continuă să fie trimise cele mai multe sume rămân Franţa. Ecuador si Bolivia. care a avut repercusiuni şi asupra românilor care muncesc peste hotare. Germania. fie că şiau pierdut locul de muncă. Spania şi Marea Britanie.9 miliarde de euro. fie că au de suportat cheltuieli curente în creştere. Spania şi Statele Unite ale Americii.org. Franţa. cu aproape 65 de milioane mai putini decât in anul anterior. românii din Spania au trimis aproape 400 de milioane de euro acasa. arată o agravare a situaţiei: Valoarea transferurilor curente efectuate anul trecut de alte sectoare (exceptând administraţia publică) din străinătate către România.2% in remitentele imigrantilor – 1. Date mai recente. unde rata somajului a ajuns la peste 17%. datele Bancii Spaniei confirma scaderea globala cu 17. O valoare mai mică. a suferit a treia cea mai semnificativa reducere a banilor primiti.html .Columbia. Pentru primul trimestru al anului 2009. Potrivit organizatiei Remesas. reprezentate în cea mai mare parte de remiterile de la românii care muncesc peste hotare.

Se întâmplă situaţii când părinţii (de obicei taţi) sunt alcoolici. sau devin alcoolici din cauza descurajării şi a presiunii la care sunt supuşi. adulţi sau persoane în vârstă fac parte din familii cu persoane care au emigrat temporar pe motive economice. de regulă aceştia rămân singuri. acesta din urmă trăieşte şi el trauma singurătăţii. Potrivit experienţei cu privire la copiii rămaşi acasă. Se intră astfel într-o spirală vicioasă care alimentează un lanţ de reproşuri şi şantaje din partea copilului care acceptă cadourile dar nu uită să spună mamei că a plecat de acasă. Din observaţiile şi statisticile făcute rezultă o confirmare a tendinţei generale de emigrare a mamei (în jumătate din cazuri). şomaj prelungit provocat de lipsă calificare. existenta unor datorii de plătit. Pentru bărbaţi. cu unul din părinţi. • Motivele pentru care au plecat: lipsa veniturilor. Mama (părinţii) se aleg cu frustrare iar familia cu un sentiment de alienare reciprocă. de multe ori remediul este alcoolismul. lipsa unei meserii. Concomitent. a incertitudinii. Ea încearcă să „cumpere” afecţiunea copilului cu diverse atenţii materiale. Se întâmplă şi cazuri când copiii rămân cu familia lărgită (bunici). În unele situaţii această dramă se încheie cu decesul părintelui rămas. Motivele plecării sunt dramatice: datorii de plătit. dar nu au energia părinţilor şi din dorinţa de a asigura siguranţă şi o educaţie mai bună copiilor se adresează unui centru de plasament în oraş. Centrul de plasament „Sf Iosif” altele se ocupă cu îngrijirea la domiciliu SID. Aceştia încearcă să compenseze lipsa părinţilor. condiţii precare de locuit.Centrul diecezan Caritas Iaşi desfăşoară proiecte în care beneficiarii. a abandonului. copii. şi pe fondul evoluţiei copilului are loc o pierdere a autorităţii din partea mamei care a plecat de acasă. lipsa condiţiilor de locuit. Opt dintre aceşti copii au părinţi plecaţi la muncă în străinătate Spania şi Italia. 13 Studiu statistic efectuat la casa La Salle FSC . Dacă acesta este cu un părinte. Unele din aceste programe se referă la copii şi tineri. cu bunici. Un alt centru de plasament implicat în educarea copiilor cu probleme familiale îl reprezintă Casa La Salle din Iaşi condusă de Fraţii Şcolilor Creştine13. Dar există şi bunici care refuză implicarea Desigur suferinţa nu rămâne numai pentru copilul rămas.

Familia adevarata este cea care le poate asigura afectiunea. pe alocuri prin internet. In general comunica saptamanal. ar trebui ca parintii sa fie platiti mai bine. pentru a se intalni cu familia. • • Toti copiii declară ca cei plecati nu se simt bine acolo unde sunt. • bine. ca este mama sau fratii ori surorile care il au in grija. spun majoritatea copiilor.. educatia si cele necesare in Intoarcerea familiei din strainatatea ar fi pentru copii un motiv de bucurie. familia sa le fie cat mai aproape nu atat prin telefon cat fizic. dar nu pot ignora lipsurile. Ceea ce ii leaga de strainatate este mai ales familia. nevoia de afectiune ce nu poate fi inlocuita de nimeni si cu nimic in afara de mama. Nici unul dintre copii nu este bucuros de plecarea familiei in strainatate fie Asa ar putea reveni in Romania. • a copiilor. le este dor. nu ar schimba situatia nici a familiei si nici Parintii sunt cei care ii sfatuiesc si de care se lasa oarecum influentati. Iar ei simt pe propria piele aceasta lipsa a parintilor chiar la varsta la care ar fi avut nevoie ca parintii. sa lucreze in strainatate. . totusi nu le-ar fi mai bine. acolo se castiga mai Desi le este greu fara familie. • In general copii nu sunt hotarati ce sa faca legat de a sfatui pe cineva sa plece in strainate: vad si avantajele plecarii. Unii dintre copii au in plan vizite in afara tarii. Le simt lipsa. Copiii tind sa prezinte situatia emigrarii familiei doar prin prisma banilor: au plecat pentru ca nu aveam cu ce trai. totusi cei mai multi ar alege ca adult sa plece Toti copiii sunt de acord ca rolul parintilor este de a fi alaturi de copii. in special. • • viata. dar nu toti sunt convinsi ca acolo este mai bine. In tara. • • • intoarca. dar ca nu Familiile ţin legătura cu copiii de obicei telefonic. sunt plecati ca sa avem bani. ar dori sa se .• au de ales. deoarece cred ca se castiga mai bine si sunt mai bine apreciati.. sarbatoare spun unii.

psihoterapie. În ce priveşte copiii. în dieceza de Iaşi Centrul Caritas organizează cursuri de formare pentru tineri 14 Centrul de plasament Sf Iosif Iaşi . Concluzii – propuneri. înfiinţarea unor programe de tip after school în care să se desfăşoare activităţi extra curriculare. Printre propuneri reţinem: crearea unor departamente speciale pentru copiii rămaşi singuri în cadrul administraţiei locale. Deşi nu sunt finanţate programe pentru reintegrarea emigranţilor care se întorc defintiv. Cei care ar putea face ceva sunt guvernantii si anume sa imbunatateasca nivelul de trai. • Sunt putini copiii care reusesc sa-si ascunda tristetea din suflet. pentru familii proiecte de intervenţie in familii. psihologi care să suplinească lipsa părinţilor în formarea şcolar profesională a copiilor. 5.• Afirma ca ei nu pot face nimic pentru a-si imbunatati situatia. Merită să mai amintim că din studiile enumerate sunt trecute ca propuneri şi înfiinţarea unor reţele de sprijin cu concursul profesorilor.iniţiative Educatorii şi responsabilii din centrele de plasament care s-au exprimat cu ocazia prezentei lucrări au sesizat mai multe aspecte: Cu privire la legislaţie există percepţia generală ca nefiind favorabilă Autorităţile şi persoanele autorizate să se ocupe de aceste cazuri (asistenţii Autorităţile nu urmăresc fenomenul în dinamica lui şi nu pun la dispoziţii rezolvării acestor cazuri14 sociali de la primării nu se ocupă suficient) statistici locale. asistenţilor sociali. sa diminueze coruptia si nedreptatea din tara. programe de pregătire formare pentru asistenţii sociali din primării. Zambetul sustinut de caldura si siguranta familiei este pentru copii aproape uitat.

Potrivit primarului din Cumpăna.03. În altă zonă a României Constanţa. iar un modul de pregatire se intinde pe durata unui an15. Putem conchide că procesul migraţiei în sfera social politică economică este în ansamblu un fenomen în urma căruia statele dezvoltate beneficiază. Proiectul se desfăşoară pe parcursul unui an. deşi în perioade de regresie economică acest lucru nu este recunoscut oficial.oraşul Ovidiu. cu excepţii notabile. în perioada 1 septembrie 2009 . vor fi trei familii voluntare care vor lua copiii acasă.Proiectul se derulează deja de cinci ani. 25. într-o localitate rurală . nici comunitar. Zece voluntari. care reprezintă tot nişte iniţiative private. precum excursii. căci vor lua parte la ieşirile în oraş sau la petrecerile de zilele de naştere”.ro/regional/roman/emigrantii-afectati-de-criza~ni5lbj http://www. De asemenea. există o iniţiativă a pshihologilor de a veni în ajutorul copiilor rămaşi acasă.ro/1268690400/articol/47314/proiect-pentru-sprijinirea-copiilor-cu-parintiiplecati-la-munca-in-strainatate/ . prezentate în rândurile de mai sus.comuna Cumpăna şi una urbană . individual sau în grup.2010 15 16 http://www. cu prilejul desfăşurării proiectului. nici instituţional. La aceştia se adaugă interesul unor iniţiative private.cugetliber. În acelaşi timp autorităţile din ţările de plecare (România în cazul de faţă) nu sunt capabile să gestioneze fenomenul nici la nivel legislativ. vor fi identificate toate familiile din Cumpăna în care părinţii sunt plecaţi. dimpotrivă politicienii populişti şi media de scandal sau de senzaţie apasă pe accentele stridente sau naţionaliste pentru a câştiga capital politic sau audienţă la public. Sunt lăsaţi să se descurce singuri cei direct interesaţi: cei care au plecat de acasă şi cei rămaşi împreună cu copiii. cu pregătire în psihologie sau pedagogie vor consilia 150 de copii şi tineri din cele două localităţi.ziaruldeiasi. vizite în familiile voluntarilor sau tabere.31 august 2010. cu vârste cuprinse între 7 şi 15 ani. „Copiii vor fi consiliaţi. vor participa la diverse activităţi. în week-end. întrucât nu există o situaţie clară16. Proiectul se derulează în Cumpăna şi Ovidiu. Vor beneficia de măsurile proiectului şi copiii cu vârste sub şapte ani. a se vedea studiile citate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful