Program postuniversitar de conversie profesională pentru cadrele didactice din mediul rural

Specializarea EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ Forma de învăţământ ID - semestrul I

ENERGIE, ELECTROTEHNICĂ ELECTRONICĂ

Adriana BERZUNŢEANU

Mariana ROBE

2005

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural

EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ
Energie, electrotehnică electronică

Adriana BERZUNŢEANU Mariana ROBE

2005

© 2005

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural Nici o parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă fără acordul scris al Ministerului Educaţiei şi Cercetării

Cuprins

CUPRINS

Capitol
Cuprins Introducere UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 1 SURSE DE ENERGIE, MODALITĂŢI DE PRODUCERE A ENERGIEI Obiectivele unităţii de învăţare 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. Ce este energia? Transformarea energiei Conservarea energiei – primul principiu al termodinamicii Măsurarea energiei; unităţi de măsură pentru energie Puterea , măsurarea puterii, unităţi de măsură pentru putere Diverse forme de energie: Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare Lucrarea de verificare nr. 1 Bibliografia UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2 MATERIALE ELECTRONICE ŞI ELECTROTEHNICE Obiectivele unităţii de învăţare 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. Introducere Materiale metalice Materiale semiconductoare Materiale electroizolante Materiale magnetice Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare Lucrarea de verificare nr. 2 Bibliografia

Pagina
i v

1 2 2 3 3 4 5 11 12 13

14 15 17 40 45 62 67 69 70

Proiectul pentru Învăţământul Rural

i

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare Lucrarea de verificare nr. 5 Bibliografia 133 134 135 138 141 142 147 148 149 122 129 131 132 100 101 104 107 107 111 71 72 82 91 95 97 99 ii Proiectul pentru Învăţământul Rural . 4 Bibliografia UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 5 REDRESOARE Obiectivele unităţii de învăţare 5. 3 Bibliografia UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 4 COMPONENTE ACTIVE DE CIRCUIT Obiectivele unităţii de învăţare 4.5. 4. 3.2. 5.6. 4.3.5. Rezistoare Condensatoare Bobine Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare Lucrarea de verificare nr. CONDENSATOARE. 5.fotoelementul. 5.2.1. 4.LED-ul. 4.4.3. Introducere Redresor monoalternanţă Redresor dublă alternanţă cu transformator cu priză mediană Redresor dublă alternanţă cu punte redresoare Filtre de netezire Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare Lucrarea de verificare nr.Cuprins UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 3 ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT: REZISTOARE. fotodioda.4.1. 3.2. Joncţiunea pn Dioda redresoare Dioda Zener Dioda Varicap Tranzistorul bipolar Dispozitive optoelectronice fotorezistenţa. 5. fototranzisorul. BOBINE Obiectivele unităţii de învăţare 3. 4.3.1.

6. 7. 7.2. 8 Bibliografia Proiectul pentru Învăţământul Rural 150 151 151 153 154 157 159 160 160 161 162 163 164 165 169 172 174 175 177 178 180 184 187 195 195 198 199 202 iii .2.4.3.3. accesorii Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare Lucrarea de verificare nr. Introducere Lipirea Cablaje imprimate Executarea lipirii cu ciocanul de lipit Dezlipirea componentelor Recomandări pentru plantarea componentelor electronice Realizarea circuitelor imprimate cu componente pasive Lucrare practică Proiectarea şi realizarea divizorului de tensiune Lucrare practică Proiectarea şi realizarea divizorului de curent Bibliografie UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 7 COMPONENTE ALE INSTALAŢIILOR DE TRANSPORT ŞI DISTRIBUŢIE A ENERGIEI ELECTRICE Obiectivele unităţii de învăţare 7. 6.1.1.Cuprins UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 6 TEHNOLOGIA DE REALIZARE A CABLAJELOR IMPRIMATE Obiectivele unităţii de învăţare 6.5.2. 8. 8. 7. instalaţia electrică. 8.7. tuburi de protecţie. efectul termic al curentului electric . 6.4. Noţiuni de bază: receptor. 6. Surse electrice de iluminat Corpuri de iluminat Aparate electrice Tablouri electrice Conductoare.5. 8.6. 6. scurtcircuit Componente ale instalaţiei de transport a energiei electrice Componente ale instalaţiei de distribuţie a energiei electrice Conectarea consumatorilor la reţeaua de distribuţie Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare Lucrarea de verificare nr.3. 7 Bibliografia UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 8 COMPONENTE ALE INSTALAŢIEI DE ILUMINAT INTERIOR Obiectivele unităţii de învăţare 8.1. 6.4. aparat electric.

Cuprins UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 9 SCHEMA DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ A LOCUINŢEI Obiectivele unităţii de învăţare 9. Măsurarea mărimilor electrice 10.6.1.2. Elemente de proiectare a instalaţiilor electrice interioare Lucrarea de verificare nr. 10 Bibliografia 215 216 218 225 226 227 235 243 244 203 204 213 214 iv Proiectul pentru Învăţământul Rural . Aparate de măsură digitale 10. Noţiuni de bază: proces de măsurare.4.5. Osciloscopul Lucrarea de verificare nr. erori de măsurare 10. 9 Bibliografia UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.10 APARATE DE MĂSURĂ Obiectivele unităţii de învăţare 10.1. Aparate de măsură analogice 10. Multimetre 10.3.

Am încercat de aseme nea ca prin lucrările de laborator şi lucrările practice să aplicăm un principiu de actualitate în învăţământ – learning by doing. 3. care evaluează nivelul de formare a competenţelor vizate de unitatea de învăţare. Competenţe specifice = ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin învăţare şi care permit identificarea şi rezolvarea de probleme în contexte diverse a unor probleme caracteristice unui anumit domeniu. Proiectul pentru Învăţământul Rural v . • Vei fi capabil să fololoseşti aparate de măsură pentru mărimi electrice. Ele sunt definite pe obiect de studiu. • Vei descoperi noi valenţe ale educaţiei la distanţă. electronică. • Vei fi capabil să foloseşti componente ale unei instalaţii de iluminat. Modul – este o unitate didactică alcătuită din elemente de teorie. Electrotehnică. Bine ai venit la studiul modulului Energetică. MODUL ÎN CARE ESTE CONCEPUT MODULUL Apreciem că este necesar şi sperăm. Unitatea de învăţare = element structural al modulului. 1. parte integrantă a cursului de Educaţie tehnologică. preocupată de propria carieră şi care ştie să exploateze fiecare oportunitate. lucrări de laborator şi de instruire practică corelate cu conţinuturile teoretice. ca cititorul nostru să înţeleagă sensul fiecărui cuvânt pe care îl va întâlni în cele ce urmează. Lucrările de laborator şi de instruire practică asigură con firmarea şi aplicarea adevărurilor ştiinţifice pe de o parte şi dobândirea competenţei de „a şti să faci „ pe de altă parte. • Să susţii o discuţie despre fenomenele electromagnetice şi aplicaţiile acestora folosind un vocabular adecvat. cu termeni tehnici de specialitate. Structura modulului. • Vei fi capabil să foloseşti componente electronice pentru realizarea unor circuite simple. este construită pe 10 unităţi de învăţare cu 10 lucrări de verificare. care integrează competenţe specifice.Introducere INTRODUCERE Stimate cititorule. OBIECTIVELE MODULULUI După studiul modulului vei fi capabil : • Să explici noţiuni teoretice şi practice legate de fenomenele electrice şi magnetice din domeniile energetică. 2. este unitară din punct de vedere tematic şi se finalizează prin evaluare. electrotehnică. fidelă structurii cursului de Educaţie la Distanţă. Te felicit pentru că aceasta înseamnă că eşti o persoană deosebită. Electronică. De aceea considerăm că este binevenită explicarea sensului unor noţiuni de pedagogie contemporană (de altfel pe parcursul modulului vei întâlni adesea un „dicţionar” cu explicarea sensului unor noţiuni învăţate în anii de şcoală ).

restul de 40% fiind acordat de tutore. Acestea vor înlocui testele de atoevaluare. Un caz aparte este Unitatea de învăţare numărul 9 ”Schema de alimentare cu energie electrică a locuinţei” Testele de autoevaluare au fost înlocuite cu un mini proiect pentru care există atât schemele cât şi exemplele de calcul corespunzătoare. furnizează date despre performanţe. organizare şi interpretare a datelor obţinute prin intermediul instrumentelor de evaluare în scopul emiterii unei judecăţi de valoare asupra rezultatelor măsurării. în coloana „Evaluare” din fişele tehnologice. pentru evaluarea acestora . În cazul Unităţii de învăţare Nr 6 „Tehnologia de realizare a cablajelor”.certificare – certifică nivelul de pregătire a cursanţilor.aplicaţiile rezolvate precum şi testele de autoevaluare.Introducere Prezentarea. Varietatea instrumentelor de evaluare ( rezolvări de probleme. referatele lucrărilor de laborator). -prognoză – stabileşte zonele de performanţă viitoare ale cursanţilor -reglarea învăţării – ajută tutorele la realizarea consilierii privind învăţarea . Prin înţelegere cu tutorele veţi stabili şi lucrarea de verificare. Pentru o învăţare activă. se poate face la date fixe (stabilite de tutore) prin probe scrise (lucrările de verificare prevăzute la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare. pe baza unor instrumente şi metode de evaluare elaborate de acesta. vi Proiectul pentru Învăţământul Rural . proiecte. . Evaluarea se adresează cursanţilor . fiecare unitate de învăţare conţine mai multe sarcini de lucru/aplicaţii. Convertirea punctajului în notă este sistemul de notare cu care lucrează Serviciul Naţional de Examinare şi Evaluare. MODUL ÎN CARE ESTE CONCEPUTĂ EVALUAREA Evaluarea este activitatea de colectare . care vă ajută în clarificarea şi consolidarea conceptelor şi fenomenelor prezentate. Răspunsurile şi comentariile testelor de evaluare se găsesc la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare. a. încă de la începutul unităţii de învăţare. cu participarea directă a dumneavoastră. b.punctajele obţinute de cursant prin rezolvarea sarcinilor de lucru (itemilor) din fiecare lucrare de verificare. a obiectivelor unităţii de învăţare vă direcţionează studiul spre dezvoltarea competenţelor specifice vizate. referatele lucrărilor de laborator) şi a itemilor. Deoarece obiectivele modulului vizează şi dobândirea de deprinderi practice de lucru cu componente electrice şi electronice şi folosirea aparatelor de măsură. prin proiecte. Am apreciat că obţinerea punctajului maxim la rezolvarea unei lucrări de verificare constituie 6% din punctajul total necesar absolvirii modulului -10 lucrări de verificare realizate cu punctaj maxim reprezintă 60% din punctajul necesar absolvirii modulului. Evaluarea are în vedere atingerea de către cursant a obiectivelor unităţilor de învăţare . tutorele va consemna „Realizat” sau va bifa realizarea corectă a operaţiei respective. glosare de termeni tehnici. îndeplinesc funcţia motivaţională a evaluării stimulând autocunoaşterea şi autoaprecierea cursanţilor şi sporind motivaţia pentru învăţare Evaluarea obiectivelor atinse de cursanţi este criterială . lucrări de laborator. permite îndeplinirea funcţiilor evaluării: -diagnoza – stabilirea punctelor tari şi a punctelor slabe ale cursanţilor sprijinind deciziile de referitoare la activităţile de ratrapaj. considerăm că pentru atoevaluare şi evaluare sunt necesare efectuări de lucrări practice.

Electronică. Pentru comentariile tutorelui. a testelor de autoevaluare sunt utilizate desene simbolice (aceleaşi pe tot parcursul modulului).edu. Pentru localizarea imediată a sarcinilor de lucru/aplicaţii. În cazul Unităţii de învăţare nr. Vă recomand să scrieţi clar răspunsurile la întrebări. vi le retrimite cu comentarii şi recomandă dacă este cazul. care. d. De asemenea se poate folosi motorul de căutare pe internet www.google. Pentru obţinerea acestora accesaţi site-ul astfel: www. click Centrul de excelenţă SIVECO. recomandăm folosirea CD-urilor cu lecţii referitoare la componentele unei instalaţii electrice de iluminat şi modul de realizare a acesteia. Deşi cursul conţine foarte multe imagini. numele şi prenumele cursantului. Electrotehnică. Pe prima pagină a lucrării se vor înscrie următoarele informaţii: modulul Energie. ( labora. 10 „ Aparate de măsură” obiectivele fiind identificarea aparatelor de măsură să măsurarea parametrilor componentelor electronice şi electrice care alcătuiesc circuitele de alimentare cu energie electrică.ro în varianta „Imagini” sau varianta ”Web” e. după ce le analizează şi notează.portal. click TEHNOLOGIE.Introducere c. atoevaluarea şi evaluarea se face prin lucrări de laborator şi întocmire de referate . la modul de funcţionare şi folosire a aparatelor de măsură.media. click Secţiunea conţinut educaţional multi. a lucrărilor de laborator. adresa. Pentru învăţare eficientă este esenţială asigurarea cu elemente vizuale. Instrucţiuni de elaborare a lucrărilor de verificare: Răspunsurile la întrebări vor fi transmise prin poştă tutorelui pentru corectare şi eventuale comentarii. click Lista pachetelor de lecţii AEL. Spaţiul liber din partea stângă vă permite să vă faceţi propriile adnotări /comentarii referitoare la conţinutul studiat .tor virtual) elaborate de firma SIVECO.ro. Lucrările de verificare vor fi trimise tutorelui. pe care le vei recunoaşte după parcurgerea primei unităţi de învăţare . lucrarea de verificare numărul. lăsaţi o margine de circa 5 cm şi aceeaşi distanţă între răspunsuri. Pentru securitatea lucrării vă recomand să scrieţi numele cursantului pe fiecare pagină Proiectul pentru Învăţământul Rural vii . Dacă este posibil utilizaţi un procesor de texte.

1982.Mariana Robe . Bucureşti 1993. 2000 6.Introducere Bibliografie minimală a modulului 1. Agenda electricianului. 8. Constantin Neguş Manual pentru instalaţii şi echipamante clasa a XI a Editura didactică şi pedagogică Bucureşti. Editura tehnică. ş a Electrotehnica de la A la Z. Dan Dascălu ş. Manual de Măsurări elctrice şi electronice. P. Dispozitive şi circuite electronice. Emil Micu. 1994 13. 11. Dinulescu. 4.coordonator. 10. Editura Economică. 2000 Notă: la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare sunt indicate reperele bibliografice specifice tematicei abordate. Manual de Tehnologia lucrarilor electrotehnice. Manual de componente şi circuite electronice Editura didactică şi Pedagogică.a. “Manual de studiul materialelor” Editura didactică şi pedagogică.”Manual pentu pregătire de bază. viii Proiectul pentru Învăţământul Rural . Monica Ionescu Vaida. domeniul electric”. Componente şi circuite electronice –Sinteze pentru examenul naţional de bacalaureat. Preuniversitaria.1983 5. Eugenia Isaac.Editura didactică şi pedagogică Bucureşti. Editura Didactică şi pedagogică.a. Th. 1985. Traian Canescu.1981 12. Dănilă. Editura Didactică şi pedagogică. Lucrări practice de componente şi circuite electronice. 1992 2. 1984. clasa XI. Editura Economică Preuniversitaria. E Pietrăreanu. Proiectarea instalaţiilor electrice industriale . Fetiţa . Ileana Fetiţa şi Al. 1983. 7. Constantin Miroiu. Bucureşti. 3. Bucureşti 1982.1986. Editura ştiinţifică şi enciclopedică Bucureşti. Mariana Robe ş. Instalaţii şi echipamente electrice Editura Didactică şi pedagogică. Comşa şa. Niculae Mirea . Editura didactică şi Pedagogică. D. 9.

. măsurarea puterii. . vei fi capabil să demonstrezi că ai înţeles ce este energia şi care sunt proprietăţile ei . 1. Proiectul pentru Învăţământul Rural 1 . 1. 1. unităţi de măsură pentru putere Diverse forme de energie Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare Lucrarea de verificare nr. 1.2.vei fi capabil să explici modul de producere a diferitelor forme de energie.1 SURSE DE ENERGIE.5. Ce este energia? Transformarea energiei Conservarea energiei – primul principiu al termodinamicii Măsurarea energiei.Energie UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. unităţi de măsură pentru energie Puterea .vei şti cum se pot acumula diversele forme de energie. .vei fi capabil să acţionezi în scopul economisirii energiei.vei putea argumenta alegerea diferitelor surse de producere a energiei electrice.1.3.6.după parcurgerea acestui capitol. . MODALITĂŢI DE PRODUCERE A ENERGIEI Capitol Obiective 1. 1.4.vei putea explica modul de transport al energiei. 1 Bibliografia Pagina 1 2 2 3 3 4 5 11 12 13 OBIECTIVE: .

fără ca aceste transformări să genereze pierderi. Energia unei baterii care alimentează un consumator este mai mare decât a unei baterii la care nu este conectat un consumator. Transformările sunt utilizate în viaţa de zi cu zi. 2 Proiectul pentru Învăţământul Rural . economic. energia electrică se transformă în energie luminoasă dar şi în energie calorică. Energia chimică înmagazinată în bateria lanternei de buzunar se transformă în energie electrică atunci când se acţionează întrerupătorul şi închide circuitul de alimentare a becului.1. Din toate timpurile. Energia este esenţială omului şi reprezintă o miză majoră în domeniul politic. 1. energia are forme diverse. în sfârşit. energia stocată în carburant (energia chimică în cărbuni şi petrol. este transformată prin combustie. CANTITATEA DE ENERGIE POATE FI MAI MARE SAU MAI MICĂ Energia poate exista sub diferite aspecte şi se poate simţi în funcţie de situaţie. cu siguranţă eşti tributar în viaţa personală şi în cea socială. apoi. de deformarea resortului. Într-o centrală termoelectrică. Această energie este însă inferioară energiei unui camion care se deplasează cu aceeaşi viteză. sau energie nucleară în uraniu). După cum observăm. sub formă de energie mecanică. DICŢIONAR Sensul etimologic al cuvântului ENERGIE – în limba greacă înseamnă Forţa în acţiune.Energie 1. de sarcina bateriei. starea sistemului fizic este determinată de masă şi de viteza de deplasare a autovehicolului. energia electrică se transformă în energie luminoasă. TRANSFORMAREA ENERGIEI ENERGIA SE TRANSFORMĂ Într-un bec. în politica de mediu. În exemplele de mai sus. o parte din această energie este recuperată în turbine.2. Astăzi. CE ESTE ENERGIA? Stimate Cititorule. ştiinţific. Pentru fiecare dintre ele se observă că energia unui sistem fizic depinde de starea in care se află la un moment dat. respectiv prin reacţie nucleară în căldură. Un resort care este comprimat are o energie mai mare decât a aceluiaşi resort destins. Trăind în secolul XXI. h yique de l’énergie. energia mecanică se transformă în energie electrică în alternatoare. omul a avut nevoie de energie pentru a se hrăni şi pentru a se mişca. Aceste forme de energie se transformă. De exemplu un automobil are o energie cu atât mai mare cu cât se deplasează cu o viteză mai mare. tehnologia permite obţinerea unor cantităţi mari de energie. ENERGIEI.

Caloria este cantitatea de căldură furnizată unui gram de apă pentru aşi creşte temperatura cu un grad Celsius Experienţa a arătat că transformarea energiei mecanice în căldură cât şi invers. Printr-un abuz de limbaj. Dacă un obiect a pierdut energie. de masă m şi viteză v este: mv 2 E= 2 Dacă masa se exprimă în kilograme şi viteza în metri/secundă. jurnaliştii. energia se măsoară în joule ( J ).Energie 1. se face întotdeauna cu acelaşi raport. studiul schimbului de căldură a condus la introducerea caloriei ca unitate de măsură. dacă se transferă dintr-un sistem în altul sau îşi schimbă natura. Există deci o echivalenţă între cele două forme de energie. Unele centrale folosesc această energie calorică pentru încălzirea locuinţelor şi a serelor. o centrală care are un randament de 33%. Această conversie este caracterizată de un “randament”. În perioada în care căldura nu era recunoscută ca o formă de energie.3. În realitate energia chimică sau nucleară se transformă în energie electrică şi calorică. energia se conservă. 18 jouli. cu alte cuvinte dacă energia îşi schimbă forma. Energia calorică este degajată în mediul înconjurător prin vaporii de apă care sunt evacuaţi prin turnurile de răcire. deşi energia se conservă întotdeauna. Proiectul pentru Învăţământul Rural 3 . Vom vedea că. diversele forme nu sunt echivalente deoarece nu toate formele conservabile sunt realizabile. nimic nu se creează. 1. MĂSURAREA ENERGIEI –unităţi de măsură pentru energie Proprietatea energiei de a se conserva ne permite s-o măsurăm cu ajutorul unei singure unităţi de măsură. economişti spun că centralele “produc” energie. unitate din sistemul internaţional de unităţi. consumă pentru a trimite în reţea 33 de unităţi de energie electrică 100 de unităţi de energie nucleară şi degajă 67 de unităţi de energie calorică. indiferent de forma pe care o are. Experienţa arată că transformările de energie mecanică în calorică şi invers se fac întotdeauna în acelaşi raport adică 1 calorie pentru 4. oamenii politici. bilanţul este întotdeauna echilibrat. aceasta se face fără distrugere sau creare de energie.4. Primul principiu al termodinamicii: Nimic nu se pierde. Energia numită cinetică. asociată unui corp aflat în mişcare. Astfel. CONSERVAREA ENERGIEI –primul principiu al termodinamicii O caracteristică remarcabilă a energiei este că ea se conservă întotdeauna. aceeaşi cantitate de energie este câştigată de un alt obiect cu care este în legătură.

600.1KWh =3600s x 1000 J =3.5kWh şi radiază evident în acelaşi timp.5 kWh .000 J. Ce puteţi spune despre unitatea de măsură a energiei. 4 Proiectul pentru Învăţământul Rural .400. Radiatorul electric consumă deci într-o oră de funcţionare 1. este mare sau este mică? Desigur este foarte mică pentru uzul curent În practică se foloseşte Kilowat ora – KWh.5. unităţi de măsură pentru putere Schimburile de energie sunt caracterizate nu numai de cantitatea de energie transferată sau transformată dar şi de durata procesului. Puterea este cantitatea de energie produsă în unitatea de timp.000J. APLICAŢII Să determinăm cantitatea de energie electrică pe care o consumă un radiator electric în timp de 1 oră.Energie 1. 1 KWh este cantitatea de energie necesară unui aparat cu o putere de 1000W în timp de o oră Astfel. PUTEREA – măsurarea puterii . Unitatea de măsură pentru putere este Watt deci 1joul/secundă. ocantitate de energie calorică de 1. Consumul de energie într-o oră va fi:1500J x 3600 secunde = 5. Un radiator electric care are o putere de 1500 W consumă în fiecare secundă o cantitate de energie de 1500 J.

în radiaţia luminoasă. un monitor 120W. 4 becuri de câte 100W. într-o degajare de căldură.Energie TEST DE AUTOEVALUARE 1. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face consultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 11. 1. sau în fisiunea unui atom. într-un sistem electric. Am văzut deja că ea este Proiectul pentru Învăţământul Rural 5 . Energia cinetică Este energia asociată mişcării unui obiect. DIVERSE FORME DE ENERGIE Energia se manifestă în mişcare.6. Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. calculează cantitatea de energie consumată în 24 de ore de un frigider – 2000W.Dacă apreciezi utilitatea verificării consumului de energie electrică înregistrat de contorul din locuinţă. într-o reacţie chimică.

(radiator). pământul şi luna se atrag. De asemenea . Energia radioactivă O radiaţie transportă energie când se propagă în vid. sub formă de lumină vizibilă şi de radiaţie infraroşie. evaporarea apei. Astfel soarele. a particulelor. Energia calorică Căldura se traduce la scara atomică. este mai mare la suprafaţa unui lac al unui baraj decât energia sa de la piciorul barajului. Acestei forţe îi corespunde o energie de gravitaţie cu atât mai mare. prin mişcarea dezordonată mai mult sau mai puţin rapidă. cu cât corpurile sunt mai îndepărtate unele de altele. căldura constituie forma de energie pusă în joc pentru ca temperatura unui corp să varieze sau pentru ca un material să-şi schimbe starea : topirea gheţii. Energia gravitaţională Două corpuri masive se atrag datorită forţei gravitaţionale care este neglijabilă pentru obiecte mici dar. Energia gravitaţională se mai numeşte şi energie potenţială deoarece este percepută de noi numai dacă este convertită în altă formă de energie. cabina ar cădea cu o viteză accelerată şi energia sa potenţială s-ar transforma în energie cinetică. Pentru nivelul nostru de percepere. prin efect Joule sau în energie mecanică pentru acţionarea unui motor. Energia electrică Particulele încărcate cu sarcini electrice exercită unele asupra altora forţe electrice. o maşină cu abur. Un radiator ne transmite căldura sa prin intermediul mediului. Deplasarea acestora într-un circuit este însoţită mai mult sau mai puţin de transfer de energie. o energie potenţială electrică este asociată forţelor electrice care apar între sarcini electrice. Ea se poate transfera din aproape în aproape fără să se transforme într-o altă formă de energie. Pentru o diferenţă de 100m altitudine diferenţe de energie potenţială este de 981 J. Energia electrică se poate transforma în energie calorică într-un rezistor electric. sau un reactor de avion dar ceastă transformare este numai parţială. Energia electrică se transformă în în căldură apoi 6 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Dacă s-ar tăia cablurile cabinei şi ar fi neutralizate frânele de siguranţă. energia unei mase de apă de 1Kg. Această energie este exploatată în centralele hidroelectrice unde căderea apei acţionează paletele turbinei care antrenează într-o mişcare de rotaţie alternatorul.Energie proporţională cu masa “m” şi cu pătratul vitezei de deplasare a corpului cu condiţia ca acest obiect să aibă o viteză de deplasare mai mică decât a luminii . Energia potenţială în câmp gravitaţional a unei cabine de ascensor este mai mare la etajul zece decât la parter pentru că este mai departe de centrul pământului. La fel cum energia potenţială a gravitaţiei a fost asociată forţei de atracţie gravitaţională . greutatea nu este altceva decât forţa de gravitaţie exercitată de pământ asupra obiectelor din vecinătatea lui. adică mai mică de 300 000 Km/s. devine foarte importantă pentru planete. Soarele ne transmite o putere de 1KW pe metru pătrat. Energia elastică Este energia asociată deformării obiectelor elastice cum ar fi de exemplu deformarea unui resort sau compresia unui gaz. Ea se poate transforma de asemenea în energie mecanică.

Infraroşu – domeniul spectral în care radiaţiile electromagnetice au lungimea de undă cuprinsă între 0. în nucleu. Este un mecanism care are loc şi în soare : fuziunea nucleelor de hidrogen în nuclee de heliu se produce cu degajare de căldură care este apoi radiată. O reacţie chimică este însoţită de o transformare a energiei chimice în altă formă de energie. Nucleul care este de 100000 de ori mai mic decât atomul. alegerea unui anumit fel de energie depinde de scopul urmărit Proiectul pentru Învăţământul Rural 7 .Energie această căldură este evacuată în principal sub formă de energie radiativă luminoasă şi infraroşie. se poate converti o parte din energia luminoasă care provine de la soare în energie electrică prin intermediul fotocelulelor solare. Energia chimică Energia chimică este asociată cu legăturile dintre atomii moleculelor. de cele mai multe ori în energie calorică. Invers. o fracţiune din căldura de combustie este transformată în energie electrică. O lampă cu gaz. În centralele nucleare.Într-o centrală termică cu cărbuni. Undele radio transportă de asemenea energie desigur foarte slabă dar suficientă pentru transportul sunetului. Legăturile dintre neutronii şi protonii din nucleu constituie sursa de energie nucleară. care sunt foarte puternic legaţi între ei. O parte din căldura produsă . se foloseşte o altă reacţie nucleară: fisiunea nucleară . Într-un acumulator sau o pilă electrică. Energia nucleară Energia nucleară este localizată în centrul atomilor.unde electromagnetice cu lungimea de undă cuprinsă între 1m şi 1 mm. imaginilor sau informaţiei Microunde.fisiunea nucleelor de uraniu care se transformă fiecare în alte două nuclee de două ori mai mici. este recuperată sub formă de energie electrică. O reacţie nucleară care transformă legăturile din nucleu este însoţită de o degajare de căldură. În practică.este transformată în energie electrică. o parte din energia chimică eliberată prin reacţiile din interiorul său.8 micrometri – (lumina roşie) şi 1 mm. este constituit din particule elementare – protoni şi neutroni. produce o cantitate de energie calorică egală cu d diferenţa dintre energia chimică a gazului şi oxigenul consumat şi cea a produselor de combustie (vapori de apă şi bioxid de carbon).

7kWh? Aparatele electrocasnice consumă zilnic între 0.70 C. Omul le utilizează pentru a menţine temperatura de 36.1 kWh 2592 Deci sursa de energie eficientă pentru a obţine 1kWh este căderea de apă.Energie APLICAŢII Alegeţi sursa de energie eficientă pentru obţinerea a 1 kWh. 1 kg de hidrogen produce prin reacţii nucleare de transformare în heliu.1kWh ? Pentru a produce evaporarea a 1l de apă la 1000 C sunt necesari0.1 şi 5 kWh? Combustia unui kg de gaz furnizează în jur de 12 kWh? Un om furnizează energie biochimică provenind din digerarea alimentelor şi din aerul respirat. Energia nucleară este forma de energie cea mai concentrată deoarece 1kg de uranium natural furnizează o cantitate de căldură e 100 000kWh într-o centrală electrică în timp ce 1kg de cărbune furnizează 8kWh. În categoria intermediară figurează energia calorică.67t de apă care cade de la 100m. Puterea corespunzătoare este de 100W în repaus şi 500W în plină activitate fizică. O centrală electronucleară de 1000MW consumă o cantitate de 27de tone de uraniu îmbogăţit pe an în timp ce o centrală termică de aceeaşi putere. hidrocentralele sunt eficiente în acest caz. Energia gravitaţională a căderii de apă sau energia mecanică? Vă amintiţi ce cantitate de energie furnizează 1kg de apa care cade de la o înălţime de 100m? 981J Vă amintiţi ? pentru a obţine 1kWh sunt necesari 3 600 000J Deci pentru a obţine 1kWh sunt necesare 3 600 000J/981kg adică 3. În soare. 180 de milioane de kWh. Iată de ce se manipulează cantităţi foarte mici de combustibil nuclear pentru producerea electricităţii. consumă 1 500 000 de tone de petrol pe an. De fapt se cunosc destul de puţine metode de extragere a energiei nucleare înmagazinate în materie. Energia mecanică a unui automobil care cântăreşte 1t şi care se deplasează cu o viteză de 100km/oră este: 100000 2 m 2 1000kg ∗ 2 13 10 9 mv 3600 2 s 2 = 10 = J= J E= 2 2 2592 2592 ∗ 10 4 10 9 1kWh = 3600000J ⇒ Deci energia de J = 0. ŞTIAŢI CĂ ? ……… Pentru a topi 1kg de gheaţă sunt necesari 0. electrică. radiativă şi chimică. care se măsoară în kWh per kg de materie. 8 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

deoarece reacţiile electrochimice sunt însoţite de degajare de căldură. transformă energia mecanică în energie electrică Alternatorul nu recuperează toată energia mecanică pe care a furnizat-o arborele motorului deoarece o parte din aceasta. pentru a încălzi apa. ordonate la scară microscopică dar au tendinţa de a se transforma în căldură. primul transformă energia electrică în energie mecanică iar alternatorul. Dacă se dispune de o cantitate oarecare de căldură. pornind de la o cantitate de energie “nobilă” de exemplu. în schimburile electromecanice. Este uşor să produci căldură. Dar transformarea inversă nu este posibilă. Dacă arborele unui motor antrenează arborele unui alternator. tinde să devină spontan. În orele de consum redus.. deoarece nu înmagazinează decât 0. sau chimică cu ajutorul unui aparat cu ciclu de funcţionare închis. Acest fenomen se numeşte disipaţie de căldură. din ce în ce mai dezordonat. imposibil de eliminat. în general toate motoarele care eliberează energie mecanică pornind de la energie calorică. Energia electrică poate fi înmagazinată în acumulatori sub formă de energie chimică. s-a transformat în energie calorică în bobinajul care s-a încălzit prin efect Joule sau prin frecarea în lagăre . iar centralele nucleare nu suportă aceste schimbări bruşte şi importante. aceasta nu poate fi transformată în totalitate în energie mecanică . Dar în ambele cazuri este imposibilă evitarea transformării unei părţi din această energie în căldură. STOCAREA ENERGIEI Energia nu se poate stoca în cantităţi apreciabile şi nici în forme variate Stocarea şi recuperarea implică transformări şi pierderi. căldura corespunde mişcării dezordonate a moleculelor. În scopul exploatării energiei nucleare sau chimice într-o centrală electrică sau într-un automobil. apa este pompată în lacul de acumulare prin folosirea energiei nucleare iar în orele de vârf. Natura ne dă dreptul de a transforma numai o parte din căldura disponibilă. această apă acţionează turbinele. Alte forme de energie sunt din contră. în cuptoare sau cazane electrice. se folosesc barajele nu numai ca sursă de energie hidroelectrică dar şi ca rezervoare de energie. acumulatoarele sunt costisitoare şi grele. care să revină periodic la starea iniţială. În plus. sau cu celulele solare .numai o parte din această energie calorică se transformă în energie electrică sau mecanică.Energie DEGRADAREA ENERGIEI Experienţa arată că un sistem fizic dat. Situaţia mai favorabilă. Dar descărcarea acumulatorilor furnizează mai puţină energie decât cea care a fost înmagazinată. Proiectul pentru Învăţământul Rural 9 . electrică.1 kWh per kg ceea ce este principala piedică în dezvoltarea automobilelor electrice. al motoarele maşinilor şi avioanelor. Printre diversele forme de energie. Aceasta limitează de exemplu randamentul turbinelor cu aburi din centralele electrice. sau cu combustie. este de a transforma energia mecanică în energie electrică şi invers. Nevoia noastră de energie electrică variază în timp: ea creşte rapid seara. Datorită pierderilor scăzute de căldură. se începe prin a se produce energie calorică prin reacţii nucleare sau chimice .

Energie TRANSPORTUL ENERGIEI Transportul cărbunelui.lor terestre. pentru alimentarea termelor. Zonele din subsol în care se găsesc apele termale se numesc zone acvifere. gaze naturale şi derivate combustibile ale acestora supuse unor cicluri de utilizare deschise şi a căror epuizare trebuie acceptată. Ţinând cont de evoluţia consumului de energie şi de speranţa de a găsi şi de a putea folosi alte surse de energie. pentru încălzirea unui bazin piscicol este necesară o sursă de apă cu temperatura de 200 până la 300 C. petrol.30 C la fiecare 100m adâncime. Rotaţia paletelor expuse vântului antrenează în mişcare de rotaţie un generator care produce energie electrică. o temperatură de 1000 până la 1500 C. depinde de temperatura acestora. Utilizarea apelor termale ca sursă de energie. energia chimică acumulată în vegetale folosite la ardere – lemn. energia eoliană. Pierderile de energie prin transformarea în căldură pe liniile de înaltă tensiune şi prin transformatoare sunt apreciate la 8%. o sută de ani pentru gazele naturale şi uraniu şi câteva secole pentru cărbune. în special hidrocarburi. cărbuni. De exemplu. Energia eoliană Vântul este o sursă de energie generată de efectele termice produse de diferenţele de presiune – efectul de reîncălzire şi de răcire a scoarţei terestre. 10 Proiectul pentru Învăţământul Rural . hidraulică. Temperatura lor variază în funcţie de adâncime. Energia solară Energia solară este cea mai naturală. Energiile regenerabile sunt cele care ne parvin direct sau indirect de la soare şi care ne permit permanent regenerarea lor: energia solară. REZERVELE DE ENERGIE Energia este stocată în prezent în natură în combustibili fosili. Apa provenită din precipitaţii se infiltrează şi se încălzeşte în contact cu aceste zone Aceste ape sunt aruncate în aer pe cale naturală sub forma gheizerelor. Energia lor este folosită încă din antichitate pentru încălzire. este unul din factorii primordiali ai dezvoltării industriei. pentru încălzirea unei locuinţe este necesară o sursă de 450 până la 750 C iar pentru producerea energiei electrice . energia maree. energia geotermală. Energia geotermală Scoarţa terestră este caldă şi temperatura sa creşte cu 3. cea mai disponibilă şi cea mai curată. al petrolului şi al gazelor naturale. cea mai abundentă. rezervele naturale de energie se pot estima pentru petrol la câteva zeci de ani. Energia electrică este singura formă de energie care poate fi transformată aproape în totalitate şi transportată la mare distanţă în mare cantitate cu costuri relativ scăzute. Centralele eoliene sau aerogeneratoarele. sunt folosite pentru producerea energiei electrice prin transformarea energiei mecanice. alcool.

produce curent electric. această se pierde pe drumul său de 150 milioane de km către Terra şi numai 1kW/m2 este recuperabilă la suprafeţe pământului. descoperitorul radio. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE DE EVALUARE Pentru rezolvare trebuie să revezi formulele de calcul şi definiţiile şi aplicaţiile de la pagina 4 din unitatea de învăţare “Surse de energie modalităţi de producere a energiei” Rezolvare. un sistem de conversie a energiei solare în energie electrică şi un sistem de stocare a energiei electrice pentru perioadele neînsorite. de exemplu siliciu. când radiaţia solară incidentă. a celor patru becuri de100Wşi a monitorului care poate consuma 120W este de 2000+400+120=2520W Aceasta înseamnă că energia consumată într-o secundă este de 2520 J. Conversia energiei solare în energie electrică(conversie fotovoltaică) a fost descoperită de fizicianul Antoine Becquerel (fiul lui Alexandre Becquerel. În figură. Consumul total de energie în 24 de ore va fi: 24h**3600secunde*2520J = 60480 J*3600=60480J*3600secunde Aminteşte-ţi că 1kWh = 1000J*3600s. 48kWh Proiectul pentru Învăţământul Rural 11 . este prezentată o clădire pe care sunt montate celule solare care asigură încălzirea apei menajere. Un generator electric solar este alcătuit dintr-un sistem de captare a energiei solare. Puterea degajată în urma acestui process este de 66 milioane de Watt/m2! Din fericire pentru noi. Prin intermediul particulelor de lumină – fotonii. electronii de valenţă ai siliciului sunt eliberaţi din zona de valenţă şi trec în zona de conducţie. este un element stabil din punct de vedere chimic şi este lipsit de toxicitate. Puterea totală a frigiderului. Siliciul este elementul care se găseşte din abundenţă in scoarţa terestră în nisip sau cuarţ. pe un material. Deci în 24 de ore se vor consuma 60.Conversia energiei solare în energie electrică se poate face direct.Energie Radiaţiile solare sunt rezultatul reacţiilor de fuziune nucleară care au loc la suprafaţa soarelui în urma cărora hidrogenul se transformă în heliu.activităţi) în 1838.

al cărei conţinut este prezentat mai jos. bibliografia indicată pentru acest capitol. 1. Pe prima pagină a lucrării se vor scrie următoarele informaţii : titlul acestui modul (Energie. electrotehnică. 40 PUNCTE b) O comparaţie între influenţa surselor de energie regenerabilă şi a celor de energie chimică.1) numele cursantului şi adresa. Pentru comentariile tutorelui. climă. vă solicită unele activităţi care necesită cunoaşterea şi însuşirea conceptelor din unitatea de învăţare 1. 60 PUNCTE Vă veţi documenta suplimentar folosind reviste de specialitate. explorare internet. să vă limitaţi la 5 pagini format A4. lăsaţi o margine de 5cm şi aceeaşi distanţă între răspunsuri. Vă recomand pentru răspuns.1 Instrucţiuni Lucrarea de verificare . şi necesitatea şi posibilităţile de folosire a surselor de energie regenerabilă. 12 Proiectul pentru Învăţământul Rural . electronică).Energie LUCRĂRI DE CONTROL TRANSMISE TUTORELUI LUCRAREA DE VERIFICARE NR. Rezolvarea cu succes a acestei lucrări vă poate ajuta să obţineţi 6 % din punctajul necesar absolvirii modulului. Pentru securitatea lucrării vă recomand să scrieţi numele cursantului pe fiecare pagină. electrică obţinută pe baza transformărilor din energie calorică. Vă recomand să scrieţi clar răspunsurile şi dacă este posibil.Realizaţi un referat despre energii regenerabile în care să prezentaţi: a) corelarea dintre zonele de relief. numărul lucrării de verificare ( Nr. realizaţi o redactare computerizată. Răspunsurile la întrebări vor fi transmise prin poştă tutorelui pentru corectare şi eventuale comentarii. a energiei nucleare asupra ecosistemului.

Mircioiu.Energie Bibliografie 1.Gheorghe Văsaru. Manual de măsurări electrice şi electronice.Lucian Groşanu. Editura Dacia. 32. 18. Nr. revista Descoperă. pag. 6. Eugenia Isaac.15/2004. 7. Eugen Lakatoş. Revista Ştiinţa pentru toţi. Victor Mercea . Surse regenerabile de energie –energia solară Editura Elisavaros.8 5. Nr. 3.73.2004.39.clas a X-a. pag 3. Liliana Lakatoş. 1996. Teodor Niţu. Investigaţii în energiei. pag. pag. 70. 1994. a XII-a Editura didactică şi pedagogică. Ilena Piţurescu. Marc Uleriu revista Descoperă.1982.10 . Bucureşti 2002. pag. a XI-a. Crişan domeniul 2. Carmen Gheaţă.15 Proiectul pentru Învăţământul Rural 13 . Marc Uleriu şi alţii.32-33 4. Politici energetice ale României OECD. nr.16/2004 pag.

4.5. 2. 14 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 2 Bibliografia Pagina 14 15 17 21 40 45 62 67 69 70 OBIECTIVE: . 2.vei putea să faci conexiuni între proprietăţile fizice şi chimice ale materialelor.după parcurgerea acestui capitol.vei fi capabil să recunoşti materialele folosite în electronică şi electrotehnică după proprietăţile fizice.vei putea să alegi materialele în funcţie de domeniul de utilizare .3. Introducere Materiale metalice Materiale conductoare Materiale semiconductoare Materiale electroizolante Materiale magnetice Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare Lucrarea de verificare nr.2. vei fi capabil să identifici materialele folosite în electronică şi electrotehnică . 2. .Materiale eletronice şi electrotehnice UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 2.vei folosi materiale electronice şi electrotehnice potrivit unui scop dat.6. 2. 2 MATERIALE ELECTRONICE ŞI ELECTROTEHNICE Capitol Obiectivele unităţii de învăţare 2. proprietăţile tehnologice şi domeniile de utilizare .1.

versiunea sa cu privire la structura atomului: un nucleu foarte mic şi un înveliş de electroni care gravitează în jurul său – modelul planetar al lui Rutherford. Acesta este modelul atomic folosit în zilele noastre. în baza ecuaţiei care descrie natura cuantică a particulelor. pe care le-a numit niveluri orbitale unde e foarte probabil să existe electroni. Cuvântul atom înseamnă în limba greacă indivizibil. In 1913 Bohr a produs un model al atomului în care electronii aflaţi pe orbite staţionare. a abandonat ideea existenţei unor orbite precise pe care se găsesc electronii şi le-a înlocuit cu zone din jurul nucleului.1. substanţele sunt diferite între ele.Materiale eletronice şi electrotehnice 2. Democritus. un alt filosof grec a fost de acord cu ceea ce a spus. Proiectul pentru Învăţământul Rural 15 . sunt înglobate într-o sferă cu sarcini electrice pozitive . în urma unor cercetări. INTRODUCERE Filosoful grec Leucippus din Grecia Antică a fost prima persoană care a crezut că materia este alcătuită din atomi. emit radiaţii numai când sar de pe o orbită pe alta sau de pe un nivel energetic pa altul. În 1897 Sir Joseph John Thomson a dezvoltat un model al atomului în care un număr de electroni încărcaţi cu sarcini electrice negative. cele două tipuri de sarcini electrice neutralizându-se una pe cealaltă. Erwin Schrondinger. Rutherford a anunţat in 1915. Leucippus şi a emis ideea că atomii sunt diferiţi între ei ca mărime şi formă şi de aceea.

Un element este de fapt un atom. sunt solide la temperatura ambiantă. carbonul. poloniu –Po. Nemetalele (Izolanţi) Toate elementele care se găsesc la dreapta metaloidelor sa semiconductoarelor au o conductibilitate electrică foarte slabă.Din acest punct de vedere. Numărul perioadei corespunde numărului de straturi electronice pe care le posedă elementele din acea perioadă. Mai mult. Arseniul – As. pot fi prelucrabile. ele reacţionează adesea cu acizii. De remarcat că toate.Materiale eletronice şi electrotehnice DICŢIONAR Atom = cea mai mică particulă a unui element chimic care mai păstrează însuşirile chimice ale acestuia.6 • 10-19 Coulombi. au conductibilitatea electrică intermediară . Electron = o particulă elementară încărcată cu o sarcină electrică negativă de 1. 16 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Să privim cu atenţie tabelul periodic al elementelor. situată între cea a metalelor şi cea a nemetalelor sau izolanţilor. al mediului înconjurător. o conductibilitate termică slabă. Printre acestea se află borul. O perioadă este o linie orizontală a tabelului. bismut – Bi. germaniul –Ge. Ele nu pot fi prelucrate. siliciul –Si. Toate aceste elemente. Ele constituie deci majoritatea elementelor tabelului periodic. Metalele Toate elementele care nu sunt nici metaloide nici izolanţi sunt metale. teluriu –Te.B. Fiecare element este un constituent al materiei. Au luciu. cu excepţia mercurului. începând din partea de sus. nu au luciu. Metaloizii În partea dreaptă a tabelului se află de fiecare parte a unei linii în scară nemetalele. Metalele sunt bune conducătoare din punct de vedere electric şi termic. Cu ajutorul tabelului periodic al elementelor este posibilă determinarea proprietăţile electrice . numite adesea semiconductoare. elementele se clasifică în metaloizi. El este alcătuit din şapte perioade numerotate în ordine crescătoare.C. nu pot fi trase în fire sau foi subţiri. nemetale şi metale. în cifre arabe.

În cazul metalelor. Se pot atinge purităţi în proporţie de 99. Definiţii Metal pur = este metalul care nu conţine impurităţi cu alte cuvinte. se poate explica de ce densitatea diferitelor dintre metale nu este aceeaşi. 99.998%pentru aluminiu. Dispoziţia atomilor în reţeaua cristalină nu este aceeaşi pentru toate metalele.2. Acesta este cazul ideal. În cazul fierului de exemplu.9% pentru nichel. cuprinde în procent de 100% o singură specie de metal. Aliaj = este un amestec omogen de mai multe metale obţinut la temperatura de topire Cazul metalelor pure Starea solidă este în general reprezentată prin particule ordonate în aşa fel încât formează o reţea cristalină. Adesea se folosesc însă aliajele lor. MATERIALE METALICE Materialele metalice sunt cele mai folosite la realizarea obiectelor. particulele constituente sunt atomii. atomii sunt situaţi în colţurile şi în centrul cubului care se obţine dacă unim cu o linie punctată centrele fiecărui atom. Ei au mase şi dimensiuni diferite.99%pentru cupru şi 99. Atomii diferitelor metale pure nu au aceleaşi caracteristici.Materiale eletronice şi electrotehnice Legenda Metale Nemetale Izolatoare 2. de masa şi de dispoziţia atomilor care compun diferite metale. Ţinând cont de diametrul. Proiectul pentru Învăţământul Rural 17 . La cupru şi aluminiu atomii se găsesc în centrul feţelor şi în centrul cubului care se obţine prin unirea centrelor atomilor.

electronii de conducţie au o mişcare dezordonată. Se 1 notează cu γ = . Conductibilitatea lor este determinată de faptul că au cel mult trei electroni pe stratul de valenţă. cuprinsă între 10-2 şi 10 Ω . Rezistivitatea se notează cu ρ şi este dependentă de natura materialului. de 1 mm2. Rezistenţa electrică este o proprietate a conductorului care depinde de dimensiunile acestuia (secţiunea transversală S şi lungime l ) şi de natura materialului din care este construit (rezistivitate). + + Dacă conductorul se află într-un câmp electric determinat de o sursă de tensiune electrică electronii se vor deplasa către borna pozitivă a generatorului. În metal. care se pot desprinde uşor din sfera de atracţie a nucleului fără un aport de energie 18 Proiectul pentru Învăţământul Rural . R =ρ l ⇒ S ρ=R mm 2 S [Ω ] l m Materiale bune conductoare de curent electric. cu lungimea de 1m şi aria secţiunii transversale prin conductor. fiecare atom are electroni mai slab legaţi de nucleu decât alţii . ei se deplasează în toate sensurile ca în figura alăturată. Dacă un conductor metalic nu a fost supus unui câmp electric . + + + + + Electronii se deplasează în metal cu o viteză de câţiva milimetri pe minut dar toţi se pun in mişcare aproape instantaneu. aceşti electroni se numesc electroni liberi sau de conducţie.Materiale eletronice şi electrotehnice Modelul atomului lui Schrodinger ne permite să înţelegem conductivitatea metalelor. au rezistivitatea cea mm 2 mai mică. Rezistenţa electrică este proprietatea materialelor de a se opune trecerii curentului electric Rezistivitatea unui material este o mărime electrică egală cu rezistenţa electrică pe care o opune la trecerea curentului electric un conductor din acel material. Materialele bune conductoare m sunt metalele şi aliajele lor.Aceştia pot trece de la un atom la altul. Conductivitatea electrică este proprietatea materialelor de a conduce curentul electric şi este egală cu inversul rezistivităţii electrice. ρ .

electronii se ciocnesc de atomii metalului. a).Calculează conductivitatea cuprului. Rezistivitatea se manifestă prin numărul de ciocniri ale electronilor de conducţie cu atomii reţelei cristaline a metalului. descriind un drum complicat şi deplasându-se cu viteză relativ mică.01724Ω*10-3 m*10-3 m /m =0. α.coeficientul de temperatură. Rezolvare a) ρ = 0.ρ1 reprezintă creşterea rezistivităţii în intervalul de ρ 2 − ρ1 temperatură θ2 −θ1 . Exprimă rezistivitatea cuprului în Ωm. energie care se transformă în căldură. cu atât viteza de deplasare a electronilor este mai mică. Valoarea acestuia este întotdeauna mai mare decât zero pentru metale. aceşti electroni devin electroni de conducţie. Astfel se explică încălzirea metalelor străbătute de curent electric. În deplasarea lor. Cu cât numărul de ciocniri este mai mare. Unitatea de măsură pentru coeficientul de 1 variaţie a rezistivităţii cu temperatură este 0 sau 0C-1 C APLICAŢII 1.01724 ∗ 10 Ωm 1724 m-1 Proiectul pentru Învăţământul Rural 19 . b) γ = 1 1 ρ = 1 0. ρ1 (θ 2 − θ 1 ) unde ρ 2 .Materiale eletronice şi electrotehnice din exterior. electronii cedează o parte din energia lor cinetică. se defineşte ρ 2 − ρ1 coeficientul de variaţie a rezistivităţii cu temperatura α= . Creşterea temperaturii unui conductor metalice conduce la creşterea agitaţiei termice. formând curentul electric. b). reprezintă creşterea relativă a rezistivităţii pentru creşterea temperaturii cu un grad Celsius sau un Kelvin.01724Ωmm 2 m 1011 -1 -1 1m = = Ω m = 5.01724*10-6 Ωm.La temperatura de 200C. Sub influenţa unui câmp exterior.01724 Ωmm2 /m.8*107 Ω−6 2 0. reprezintă creşterea relativă a rezistivităţii în ρ1 intervalul de temperatură θ2 −θ1 . deci a numărului de ciocniri şi deci a creşterii rezistivităţii electrice.rezistivitatea cuprului este de ρ = 0. Dacă se consideră că la temperatura θ1 rezistivitatea materialului este ρ1 iar la temperatura θ2 rezistivitatea materialului este ρ2. Ca urmare a ciocnirilor dintre electroni şi atomii metalului.

027 ∗ 10 − 6 Ωm 2 27 =3. e)Sub influenţa unui câmp electric exterior. suprafaţa secţiunii transversale de 1mm 2 . electronii de valenţă devin electroni de conducţie Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă.Calculează rezistenţa electrică a unui conductor confecţionat din cupru.027 Ωmm 2 m 10 9 −1 1m = = Ω m 0.Materiale eletronice şi electrotehnice 2. Calculează conductivitatea aluminiului. Rezistivitatea cuprului este de 0. c) Rezistivitatea electrică se măsoară în Ωm. Rezolvare: γ= 1 ρ = 1 0. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face consultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 67 20 Proiectul pentru Învăţământul Rural . b)Rezistenţa electrică a unui conductor electric nu depinde de suprafaţa conductorului şi de rezistivitate. cu lungimea de 1000 m.027Ωmm2/m şi comparaţi conductivităţile cuprului şi aluminiului. ştiind că rezistivitatea lui la temperatura de 200 C este de 0.7*107 Ω-1 m Conductivitatea cuprului este mai mare decât a aluminiului.Citeşte afirmaţiile de mai jos şi notează în dreptul lor litera (A) dacă apreciezi că afirmaţia este corectă şi litera (F) dacă apreciezi că afirmaţia este falsă: a)Rezistivitatea electrică depinde de natura materialului.01724 10-6 Ωm. Ωmm2/m d)Rezistivitatea electrică depinde de temperatura mediului ambiant. 2. TEST DE AUTOEVALUARE 1.

0. Zăcământ = acumulare naturală de substanţe naturale utile. Opacitatea metalelor este o consecinţă a electronilor liberi ai metalelor: undele luminoase întâlnesc în drumul lor electroni liberi şi se amortizează. opacitate. Metalografie = ramură a metalurgiei care studiază structura metalelor şi a aliajelor. metalele sunt solide. a cărui masă este de 1 kg. Densitatea metalelor scade o dată cu Proiectul pentru Învăţământul Rural 21 . care conţine 90% magneziu. A descoperit de asemenea legea care îi poartă numele: Intensitatea curentului electric este direct proporţională cu tensiunea aplicată la capetele conductorului. care este lichid.Materiale eletronice şi electrotehnice Fizicianul german Georg Simon Ohm s-a născut la Erlangen.3. carbonaţi silicaţi ai metalelor. DICŢIONAR Electropozitivitate = proprietatea elementelor de a ceda electroni şi de a forma ioni pozitivi. Electronegativitate = proprietatea elementelor de a accepta electroni şi de a forma ioni negativi. Metalele se găsesc în natură sub formă de minerale. Electron =2. 4. Aliajul este un amestec omogen format prin topirea a două sau mai multe metale. scade însă cu creşterea volumului atomic. sulfuri. ceea ce reprezintă un corp cu un volum de 1m3. Aliaj uşor. 5% aluminiu. fac excepţie metalele nobile şi aliajele inoxidabile. Luciul metalic este proprietatea metalelor şi aliajelor de a reflecta razele de lumină care cad pe suprafaţa lor. Minereu = mineral + roci. Mineral = combinaţii chimice. Luciul metalic se poate accentua prin lustruire sau poate dispărea datorită unor reacţii de oxidare.5% zinc.5% cupru. folosit în aeronautică datorită densităţii sale mici. prin care se deosebesc de alte substanţe (nemetale sau alte combinaţii). Metalele sunt elemente chimice electropozitive. Densitatea metalelor creşte în general cu masa atomică. este masa pe care o are unitatea de volum a corpului. Metalurgie = domeniu al ştiinţei şi tehnicii care se ocupă cu procesele de extracţie şi fabricare a tuturor elementelor metalice.3.1. caracterizate printr-un ansamblu de proprietăţi fizice şi chimice bine definite (luciu metalic. conductibilitate termică şi electrică. El a constatat că intensitatea curentului care străbate un fir conductor este proporţională cu suprafaţa secţiunii şi invers proporţională cu lungimea firului. sulfaţi. maleabilitate şi ductilitate). respectiv oxizi. cu excepţia mercurului. 2. MATERIALE CONDUCTOARE Materialele conductoare sunt metalele şi aliajele lor. 2. Densitatea d. Bavaria la 16 marie 1787. iar energia luminoasă este transformată în căldură. nemaiputându-se propaga. Proprietăţile fizice ale metalelor Starea de agregare: La temperatură obişnuită.

la montarea liniilor de transport a energiei electrice. λ. Există metale greu fuzibile şi metale uşor fuzibile. cobalt. Mărimea care caracterizează conductibilitatea electrică se numeşte conductivitate electrică.γ. când temperatura creşte cu unitatea de temperatură. C Dilatarea de volum este caracterizată de coeficientul de dilatare în volum. chiar după îndepărtarea câmpului magnetic exterior. la montarea blindajelor pe roţile vagoanelor de cale ferată. Argintul este metalul cu conductivitatea electrică cea mai mare. cuprul. plumbul. Se notează cu β=3α. aurul. care arată cu cât creşte în lungime unitatea de lungime dintr-un corp. este larg răspândit gradul Celsius [0C]. Bismutul. Se notează cu α şi se 1 exprimă în 0 . Unitatea de măsură pentru temperatură este Kelvinul [k]. Dilatarea termică = modificarea dimensiunii metalelor şi aliajelor sub acţiunea căldurii. nichel. staniul. sau pot fi respinse în zona de intensitate minimă a forţelor câmpului magnetic– metalele se numesc diamagnetice.Materiale eletronice şi electrotehnice creşterea temperaturii ceea ce a ajutat la determinarea coeficientului de dilatare. cuprul şi argintul sunt metale diamagnetice. Acesta se caracterizează prin faptul că unele metale paramagnetice. Aliajele au o conductivitate termică diferită de cea a metalelor componente Magnetismul – metalele se pot comporta în două moduri când sunt introduse în câmp magnetic neuniform: ele pot fi atrase spre regiunea de intensitate maximă a forţelor câmpului magnetic – metalele sunt paramagnetice. Dilatarea liniară este caracterizată de coeficientul de dilatare liniară. Variaţia coeficientului de dilatare este un factor de care se ţine seama în practică (de exemplu la montarea şinelor de cale ferată. Mărimea care caracterizează conductibilitatea termică se numeşte conductivitate termică. pot dezvolta ele însele un astfel de câmp. Această proprietate este folosită la realizarea diferitelor componente electrice: siguranţe fuzibile sau filamente pentru becuri. Un caz particular de paramagnetism este feromagnetismul. introduse într-un câmp magnetic. Fuzibilitatea este proprietatea metalelor de a trece din starea solidă în starea lichidă (de a se topi) sub influenţa căldurii. Temperatura la care are loc topirea metalului se numeşte punct de topire. dar ca unitate tolerată. care este de trei ori mai mare decât cel de dilatare liniară. metalele se pot grupa în metale grele şi metale uşoare. După această proprietate. 22 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Conductibilitatea electrică este proprietatea metalelor de a conduce curentul electric. Conductibilitatea termică este proprietatea metalelor de a fi bune conducătoare de căldură. de telecomunicaţii ). Exemple de astfel de metale: fier. Aliajele au o conductivitate diferită de cea a metalelor componente. Metalele cu cea mai bună conductivitate termică sunt: argintul.

Forţele exterioare pot determina solicitări simple: întindere. Rezistenţa specifică la întindere sau compresiune reprezintă raportul dintre forţa exterioară F. Rezistenţa mecanică este proprietatea metalelor şi aliajelor de a se opune acţiunii forţelor exterioare care tind să le deformeze. răsucire. compresiune. Rezilienţa este proprietatea metalelor şi aliajelor de a rezista la şocuri. Proprietăţile mecanice ale metalelor şi ale aliajelor Proprietăţile mecanice ale metalelor şi aliajelor reflectă modul în care se comportă acestea sub acţiunea unor forţe exterioare. Duritatea se poate determina prin mai multe metode. Duritatea este proprietatea metalelor şi aliajelor de a se opune pătrunderii în masa lor a altor corpuri solide care tind să le deformeze suprafaţa. Bară deformată plastic c) după deformare Plasticitatea metalelor creşte o dată cu creşterea temperaturii.1. încovoiere. La scăderea temperaturii. dar se rupe dacă asupra ei acţionează o forţă de aceeaşi valoare de un număr de ori succesiv. şi aria secţiunii piesei. Rezilienţa este mult influenţată de temperatură. o piesă poate să reziste la acţiunea unei forţe care acţionează o singură dată şi lent. rezilienţa poate să scadă foarte mult. Elasticitatea este proprietatea metalelor şi aliajelor de a-şi schimba forma sub acţiunea unei forţe exterioare şi de a reveni la forma iniţială după încetarea acţiunii forţei exterioare. măsurată în newtoni. perpendiculară pe forţă. Rezistenţa la oboseală este proprietatea materialelor de a rezista la solicitări repetate. Aceasta constă în apă.sarea unei bile de oţel pe suprafaţa metalului a cărui duritate se determină timp de 15 secunde. forfecare. Din acest punct de vedere.Materiale eletronice şi electrotehnice 2. F a) înainte de deformare b) în timpul deformării Figura 2. cea mai cunoscută fiind metoda Brinell. Deformarea unei bare metalice sub acţiunea forţei de încovoiere: F a) înainte de deformare b) în timpul deformării c) după deformare Figura 1. Bară deformată elastic Plasticitatea este proprietatea materialelor de a se deforma sub acţiunea unei forţe şi de a nu mai reveni la forma iniţială după încetarea acţiunii ei. Proiectul pentru Învăţământul Rural 23 . măsurată în mm2.3. metalele pot fi grupate în metale fragile (care se sparg la şocuri mici) şi metale tenace (care rezistă la şocuri puternice).

găurire.) 24 Proiectul pentru Învăţământul Rural . F Figura 3 2. de diametrul amprentei şi de mărimea forţei care apasă asupra bilei. Forjabilitatea este proprietatea metalelor şi aliajelor de a se deforma plastic. frezare. prin lovire sau presare. urmat de argint. plumb şi staniu. de a lua forma vasului în care a fost turnat şi de a păstra forma respectivă după răcire fără ca aceasta să prezinte fisuri. Procesul tehnologic prin care se obţin foi se numeşte laminare. Duritatea metalelor şi aliaje lor scade o dată cu creşterea temperaturii. Ea se calculează în funcţie de diametrul bilei. pe suprafaţa metalului rămâne o calotă sferică ce se poate se măsura cu ajutorul unei lupe gradate.2. Prelucrabilitatea este proprietatea metalelor şi aliajelor de a permite prelucrarea prin aşchiere (strunjire. urmat de argint şi de cupru. Această proprietate are la bază proprietăţi fizice ale metalelor şi aliajelor fuzibilitatea şi fluiditatea. Ductilitatea este proprietatea metalelor si aliajelor de a fi trase în fire foarte subţiri. Cu cât fluiditatea unui material este mai mare. Proprietatea de turnare a unui metal sau aliaj constă în capacitatea sa de a fi turnat în forme. la cald sau la rece. Cifra de duritate se notează cu HB şi poate fi luată din tabele special întocmite. Cel mai maleabil metal este aurul. rabotare etc. fără ca forma astfel obţinută să prezinte fisuri. Procesul tehnologic prin care se obţin fire se numeşte trefilare. Aurul este cel mai ductil metal.Materiale eletronice şi electrotehnice După îndepărtarea bilei. Sudabilitatea este proprietatea metalelor si aliajelor de a permite îmbinarea lor prin încălzire cu sau fără adaos de metal. Maleabilitatea este proprietatea metalelor şi aliajelor de a fi trase în foi subţiri. Proprietăţile tehnologice ale metalelor Proprietăţile tehnologice ale metalelor stabilesc modul în care acestea pot fi prelucrate prin diverse procedee tehnologice. cu atât golurile formelor de turnare sunt umplute mai bine.3.

laminare.Denumeşte proprietatea metalelor potrivit căreia acestea se opun pătrunderii în masa lor a unor corpuri solide care tind să le deformeze. Luciu metalic Opacitatea Plasticitatea Densitatea Fuzibilitatea Fluiditatea Dilatarea Duritatea Elasticitatea Rezistenţa mecanică Conductibilitatea termică Sudabilitatea Maleabilitatea Forjabilitatea Turnarea Ductibilitatea Prelucrabilitatea Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. Proiectul pentru Învăţământul Rural 25 . Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face cosultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 73. proprietăţile tehnologice.Ce fel de deformare suferă materialul în urma trefilării? Dar în urma laminării? 4. 6. trefilare? 5.Pe ce proprietate mecanică a metalelor se bazează prelucrările prin forjare. În coloana din stânga sunt enumerate proprietăţi fizice şi mecanice ale metalelor. Trasaţi o săgeată între proprietăţile fizice sau/şi mecanice şi cele tehnologice pe care le influenţează.Materiale eletronice şi electrotehnice TEST DE AUTOEVALUARE 3. iar în coloana din dreapta.

sudabil. cu rezistivitatea electrică. Al-Mn. în atmosferă oxigenul uscat la sulf. cuprit. aluminiul şi fierul. oboseală şi elasticitate cu rezistenţa ridicată. forjabil Duraluminiu.lor de bobinaj. contact cu care capătă său electrochimic foarte Reacţionează cu acizii negativ (-1. a liniilor de transport al energiei electrice şi a contactelor electrice. corindon. Rezistenţa mecanică alungire mică la în Are rezistenţă mică la bună. silumin. maleabil şi Este ductil. diluaţi. criolit Alb-argintiu D = 2.027 Ωmm2/m (la 20 0C) Fe Magnetit. datorită potenţialului temperatura obişnuită. Depind de tratamentul termic.3. Nu reacţionează cu Cuprul este atacat de de aluminiu. mantale de electrotehnică se protecţie a cablurilor electrice. la rândul său. respectiv pute.rea electrică transformată în căldură este proporţională cu rezistenţa conductorului electric.8 Kg/dm3 θ = 1. halogenii şi sulful.533 0C Proprietăţi chimice Proprietăţi mecanice Proprietăţi tehnologice Aliaje Utilizări ρ = 0. Fonta Alamă şi bronz Al-Mn-Si. 70 Kg/ dm3 θ = 658 0C ρ = 0. Cuprul moale. În atmosferă uscată se Se dizolvă în acid trecând în oxid de fier şi sulfuric şi acid azotic. este distrus în contact cu care îi provoacă reacţionează cu metalele tehnice obişnuite. conductoare alimentare cu energie având o puritate de electrică şi cabluri de transport al 99. tindere. fragilitate. bauxită. maşini electrice. ale căror proprietăţi sunt prezentate în tabelul nr. Din această grupă fac parte cu. calcozina. La cald. siderit. maleabil şi Ductil. telecomunicaţii utilizează exclusiv înfăşurări de transformator şi Linii electrice de cuprul electrolitic. malachit Roşiatic D = 8. iar aceasta.1 Tabelul nr.1 Simbol Stare naturală Proprietăţi fizice Culoare Densitate Temperatura de topire Rezistivitate electrică Cu Calcopirită.99. mecanică mică şi alungire mare la întindere. Materiale conductoare de înaltă conductivitate electrică Din grupa materialelor de înaltă conductivitate electrică fac parte metalele care sunt folosite la realizarea conductoare. Pierderile de putere. prelucrabil prin aşchiere. maleabil. Oţelul Armături pentru În industria Linii electrice de condensatoare. 60 . clor. limonit. în umedă.3 V). hematit. sudabil.3.prul. acoperă cu o peliculă de oxid apă. 26 Proiectul pentru Învăţământul Rural .9 Kg/dm3 θ = 1083 0C ρ = 0.90% energiei electrice. pirită Cenuşiu-albăstruie D = 7. aluminiul boala hidrogenului. Cuprul tare (dur) are o rezistenţă Aluminiul nu rezistă la vibraţii mecanică mare şi o mecanice. 105 Ωmm2/m (la 20 0C) În aer umed rugineşte.Materiale eletronice şi electrotehnice 2.01724 Ωmm2/m (la 20 0C) Al Feldspat. Este ductil. hidrogen.

Simbolul bronzului obişnuit este Bz urmat de cifra care indică conţinutul de staniu (Bz 10 înseamnă bronz cu 10% staniu).3. Simbolul utilizat este BzAl. duritatea şi rezistenţa la tracţiune.Materiale eletronice şi electrotehnice 2. spre deosebire de bronzul obişnuit. Bronzul cu aluminiu conţine până la 10% aluminiu şi. dar în procent mai mare de 1. Staniul măreşte rezistenţa la coroziune în apa de mare. Bronzul obişnuit conţine 14% staniu. crom. rezistenţa deosebită la uzură mecanică şi coroziune însă îi scade conductivitatea electrică. astfel. rezistenţa la uzură şi elasticitate dublă faţă de cea a bronzului cupru-beriliu. Fosforul măreşte capacitatea de turnare. element ce îmbunătăţeşte caracteristicile mecanice. maleabilă. bronzul cupru-beriliu-nichel este feromagnetic. Aliajele cuprului ALAMA Compoziţie: cupru (50 – 60%) + zinc + alte substanţe. Totodată. bronzul cu beriliu prezintă o rezistenţă mai mare la temperaturi ridicate. acest aliaj dobândeşte proprietăţi asemănătoare oţelurilor de arcuri. beriliu. Proprietăţi tehnologice: alama este ductilă.4. Plumbul favorizează prelucrarea metalului prin aşchiere. a 27 Proiectul pentru Învăţământul Rural . plumb. mangan. Zincul măreşte rezistenţa mecanică şi plasticitatea aliajului. Influenţa unor metale asupra proprietăţilor alamelor: Aluminiul măreşte rezistenţa la coroziune. fără a scădea în mod semnificativ conductivitatea electrică. Proprietăţi mecanice: duritate şi elasticitate foarte bune. având o mare rezistenta la oboseală.5% micşorează rezistenţa la coroziune. arcuri. Tratat termic. Proprietăţi chimice: sunt rezistente la coroziune.5% beriliu. bucşe. BRONZUL Bronz obişnuit = aliaj al cuprului cu staniu Bronz special = aliaj al cuprului cu alte metale: aluminiu. dar scade conductibilitatea electrică. până la temperatura de 250 0C bronzul cu beriliu se comportă bine. Utilizare: pentru realizarea arcurilor conductoare de curent electric. Siliciul măreşte rezistenta la coroziune şi menţine curate suprafeţele pieselor din alamă turnată. zirconiu. forjabilă la cald şi la rece. Manganul măreşte rezistenţa la coroziune şi îmbunătăţeşte caracteristicile mecanice. cadmiu. Utilizare: pentru realizarea pieselor supuse uzurii mecanice (bucşe. datorită căruia aliajul are o mare elasticitate. Când conţine şi nichel. acest aliaj are o rezistenţă deosebită la coroziune. urmat de o cifră care indică conţinutul de aluminiu. lagăre ) Bronzul cu beriliu are în componenţa sa între 2 şi 2. dar înrăutăţeşte sudabilitatea aliajului. de asemenea. Utilizare: realizarea de membrane. Proprietăţi chimice: rezistenţa mare la coroziune. are de două ori mai mare rezistenţa de rupere la tracţiune. argint. Fierul îmbunătăţeşte proprietăţile mecanice.

3.5% crom. maşini destinate funcţionării în mediul tropical etc. fără să prezinte o scădere semnificativă a conductivităţii electrice.5. 0. 0. aluminiuberiliu. pentru realizarea electrozilor de sudură.5% mangan. Utilizare: realizarea conductoarelor.1%. ceea ce îi conferă o rezistenţă de rupere la tracţiune aproximativ de două ori mai mare decât cea a cuprului tare. Bronzul cu zirconiu conţine între 0. Este un aliaj rezistent la vibraţii puternice şi îşi păstrează caracteristicile până la temperatura de 290 0C. Silumin Compoziţie: 13. Acest aliaj are caracteristici mecanice superioare aluminiului.25% fier. a portperiilor. Utilizare: pentru conductoarele liniilor aeriene.7% magneziu. se realizează aliaje cu rezistenţa mecanică ridicată şi conductivitate electrică suficient de mare. El este utilizat pentru turnarea de carcase. restul aluminiu. motiv pentru care aliajul se acoperă cu un strat protector de aluminiu pur. Acest aliaj prezintă o duritate mare care se păstrează până la temperatura de 300 0C.1 şi 0. şasiuri sau diverse piese cu forme complicate şi pereţi subţiri. Aliajele de aluminiu înlocuiesc cuprul. Există o largă varietate de aliaje de turnare şi aliaje laminabile ale aluminiului. a pieselor de ceasornicărie etc. aluminiu-magneziu. a liniilor electrice aeriene.5% magneziu şi 95% aluminiu.5% siliciu. 2. a electrozilor pentru sudură şi a contactelor întreruptoarelor.). permiţând o turnare de calitate a pieselor. Aliajul duraluminiu Compoziţie: 4% cupru. aluminiucupru. însă o rezistenţă slabă la coroziune. în tehnica nucleară etc. Utilizare: pentru produse laminate şi turnate.mangan. Bronzul cu crom are în componenţa sa între 0. Bronzul cu mangan este un aliaj ale cărui proprietăţi se menţin şi la temperaturi ridicate. aluminiu-nichel. Aliajul aluminiu-magneziu-siliciu este cunoscut sub denumirea comercială: aldrei.2% zirconiu. Acest aliaj îşi păstrează proprietăţile mecanice până la temperatura de 400 0C. aluminiu. restul aluminiu.6% siliciu. cuţitelor de întreruptoare. Utilizare: pentru realizarea lamelelor de colector ale maşinilor electrice cu regimuri grele de funcţionare (maşini de tracţiune.9%. Bronzul cu cadmiu are un conţinut de cadmiu de 0. 28 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Bronzul cu argint conţine argint până la 0. 0. Se cunosc astfel o serie de aliaje ca: aluminiu-siciliu. alduro. Aliajele aluminiului În scopul măririi rezistenţei mecanice a aluminiului. Siluminiul are rezistenţă la coroziune superioară aluminiului. 0. la realizarea conductoarelor liniilor electrice aeriene de înaltă tensiune şi a cablurilor de înaltă şi joasă tensiune. iar conductivitatea electrică ajunge până la 80% din cea a cuprului. Utilizare: pentru fabricarea inelelor de contact la maşinile electrice.Materiale eletronice şi electrotehnice contactelor de prize.3 si 1. a liniilor de troleibuz. care este un element deficitar. almelc Compoziţie: 0. are fluiditate mare.

Enumeră metalele care măresc rezistenţa la coroziune a aliajelor 9. 8. Selectează metalele şi aliajele folosite la realizarea componentelor pentru maşini electrice Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă.Materiale eletronice şi electrotehnice Acest aliaj este caracterizat prin rezistenţă mecanică mare la tracţiune. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face răspunsurile şi comentariile de la pagina 67 consultând Malachit Bauxita Hematit Proiectul pentru Învăţământul Rural 29 . Enumeră metalele care măresc rezistenţa mecanică a alamei şi a bronzului.Defineşte aliajul şi precizează pe ce proprietăţi fizice ale metalelor se bazează obţinerea lui. Aliajul aluminiu-mangan este utilizat prin realizarea prin turnare a coliviilor rotoarelor în scurtcircuit ale motoarelor electrice asincron TEST DE AUTOEVALUARE 7. Selectează metalele şi aliajele folosite la realizarea conductoarelor electrice. 11. 12. Enumeră avantajele şi dezavantajele folosirii fierului în aliaje. 10. ceea ce îl face utilizabil la realizarea liniilor electrice aeriene.

ductil Ductil.45 Kg/dm3 0. sub forma unui aliaj pe bază de platină. wolfram. Moale (duritate mică) Are reactivitate scăzută şi Este cel mai stabil din nu este atacat de oxigenul punct de vedere din aer. Moale.3. argint. conductoare pentru contactele electrice la curenţi de înaltă frecven aparatele de precizie. platină. platină Se consideră că în clasa metalelor preţioase sunt incluse acele metale care nu se oxidează în aer şi care prezintă o mare rezistenţă la acţiunea acizilor. 5 Kg/dm3 0. Este atacat de apa regală şi de apa de clor. De aceea se mai numesc şi metale nobile. 32 Kg/dm 0.016Ωmm2 /m θ = 961 0C Alb-argintiu d = 21. asniu. aurplatină. ţă. 30 Proiectul pentru Învăţământul Rural . nichel. fuzibile pentru siguranţe. datorită stabilităţii chimice Utilizări Aur-argint-cupru. rezistenţă mecanică mică Ductil. aur. Proprietăţile fizice. Datorită faptului că acţionează foarte greu cu acizii şi au potenţiale de oxidare foarte scăzute. aur-cobalt. maleabil Cu iridiu. maleabil Are duritate mică Proprietăţi mecanice Proprietăţi tehnologice Aliaje Maleabil. se găsesc în stare nativă în scoarţa pământului.6.Materiale eletronice şi electrotehnice 2. ruteniu. rutiniu. fire de suspensie la acoperirea pentru aparate de măsură. chimice şi tehnologice ale metalelor nobile sunt prezentate în tabelul nr. Proprietăţi fizice Culoare Densitate Rezistivitatea Galben strălucitor D = 19.022 Ωmm2 /m 3 alb d = 10. Metale preţioase: aur.Argint dur nichel. Aceste metale se mai numesc şi platinice. paladiu. Metale nobile: aur. rezistenţe pentru cuptoare electrice în industria chimică. rhodiu. argint. iridiu. Tabelul nr.098 Ωmm2 /m θ = 1770 0C Temperatura de θ = 1063 0C topire Proprietăţi chimice E puţin reactiv din punct de vedere chi mic. pentru că se găsesc în scoarţa terestră în stare nativă. Din platină se execută electrozi pentru termocupluri. 2 Simbol Stare naturală Au Aur nativ sau telururi (combinaţii cu alte elemente) Ag Argentita. conectoarelor. mare pentru sulf. galene argentifere Pt Nisipurile aurifere conţin platină. 2. Armături de condensa Aliajele sunt folosite la toare. Are o afinitate chimic.

fabricarea celulelor electrice. zincit Mineral – pirita de Minereu . ρ = 0. flexibil.galena staniu Alb-argintiu D = 7. 3. Din această categorie fac parte staniul. . 3 Simbol Stare naturală Proprietăţi fizice Culoare Densitate Temperatur a de topire Rezistivitat e electrică Sn Pb Zn Minerale–blenda Calamina. .acoperirea tablelor de oţel în scopul protejării împotriva coroziunii.7.3 Kg/dm3 θ = 327 0C ρ = 0. Se acoperă cu un strat de oxid protector. Tabelul nr. . nu este atacat de apă. dar se dizolvă uşor în acid azotic diluat şi în acid acetic diluat.30 Kg/dm3 θ = 232 0C Cenuşiu strălucitor D = 11.mantale de protecţie contra pătrunderii umezelii sârmelor de fier. la vibraţii Ductil şi maleabil. Maleabil. Proiectul pentru Învăţământul Rural 31 .fabricarea acumulatoarelor electrice cu plăci de plumb.21 Ωmm2/m (la 20 0C) Plumbul nu este atacat de acidul clorhidric. zincul. Rezistenţă scăzută Prezintă fragilitate la la rupere şi la tracţiune şi temperatura obişnuită.06 Ωmm2/ m (la 20 0C) Zincul nu este atacat deloc de apă.Materiale eletronice şi electrotehnice 2. sulfuric. prezentate în tabelul nr. care protejează metalul de oxidare ulterioară.zincarea tablelor şi . În aer se acoperă cu un strat de oxid protector împotriva coroziunii Alb-argintiu D = 7.confecţionarea fuzibilelor siguranţelor.pentru lipituri. Moale.realizarea unor aliaje de lipit. formând o peliculă Proprietăţi foarte subţire. plumbul. fosforic. Proprietăţi tehnologice .13 Kg/dm3 θ = 419 0C ρ = 0. şi la cabluri electrice.ecrane de protecţie contra razelor X . Utilizări .3. . Metale uşor fuzibile Sunt metalele care au temperatura de topire foarte scăzută. densă chimice şi rezistentă. . în stare pură sau aliat. Proprietăţi rezistenţă mecanică mecanice scăzută Ductil şi maleabil.12 Ωmm2/m (la 20 0C) Staniul în aer se oxidează lent şi numai la suprafaţă. Moale.

Datorită cărei proprietăţi mecanice a plumbului.Ordonează metalele din tabelul nr. 15. alamele sunt mai uşor prelucrabile prin aşchiere? Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. Care este cel mai uşor fuzibil? 14. Încearcă să explici folosirea staniului la realizarea fuzibilelor de siguranţe. 3 în funcţie de temperatura de topire.Materiale eletronice şi electrotehnice TEST DE AUTOEVALUARE 13. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face consultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 74 Casiterit Galena Blenda 32 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 16. Precizeză proprietatea tehnologică folosită la realizarea foiţelor de staniol.

Observaţi cablajele imprimate. pentru instalaţii de iluminat. a. Proiectul pentru Învăţământul Rural 33 . cabluri Tv. transformatoare.Ce metal este folosit la realizarea lor? Precizaţi şi definiţi proprietatea tehnologică a metalelor care este folosită la realizarea cablajelor imprimate. cablaje imprimate simplu şi dublu placate. conductoare de nichelină. Materiale necesare: conductoare electrice confecţionate din cupru şi aluminiu pentru consumatori casnici.Materiale eletronice şi electrotehnice APLICAŢII LUCRĂRI DE LABORATOR IDENTIFICAREA MATERIALELOR CONDUCTOARELOR ELECTRICE Obiective: -identificarea metalelor utilizate la realizarea conductoarelor electrice -compararea materialelor din care se realizează conductoarele electrice. cablu de alimentare GSM pentru automobil Figura 1 Modul de lucru. Comparaţi-le din punct de vedere al proprietăţilor mecanice şi explicaţi cum influenţează acestea domeniul de utilizare . Enumeraţi proprietăţile fizice ale metalelor şi aliajelor şi folosiţi-le pentru identificarea tipurilor de conductoare pe care le aveţi la dispoziţie Precizaţi şi definiţi proprietatea tehnologică pe care se bazează realizarea conductoarelor electrice. cabluri de telecomunicaţii. cabluri pentru instalaţii electric b. relee. Observaţi şi analizaţi tipurile de conductoare din imagine. Figura 2 Cablu de aluminiu corodat datorită acţiunii apei Comparaţi proprietăţile chimice ale cuprului şi aluminiului şi arătaţi care sunt avantajele utilizării conductoarelor de cupru faţă de cele realizate din aluminiu. bobine radio.

Enumeraţi proprietăţile chimice pe care trebuie să le aibă materialele pentru contacte electrice 3. Cum influenţează materialele pentru contacte preţul de cost al aparatelor electrice şi electronice? Realizaţi referatul lucrării care va cuprinde pecizarea materialelor studiate conform tabelului de mai jos şi răspunsurile la întrebări. Explicaţi de ce materialele pentru contacte electrice trebuie să fie rezistente la coroziune. etc. de priză. ele reprezintă contacte electrice din diferite aparate electrice. ( de relee. contacte de demaror Figura2.mator ) conectori multifilari. Contactor contacte de transformator Modul de lucru Observaţi imaginile de mai sus.Enumeraţi metalele şi aliajele care sunt folosite la realizarea contactelor electrice . Materiale necesare:contacte electrice. 1. Identificaţi materialele din care sunt confecţionate având în vedere proprietăţile fizice ale acestora. Enumeraţi proprietăţile mecanice pe care trebuie să le îndeplinească materialele pentru contacte electrice. de întrerupător. 2. 4. Contactul electric/conectorul Materialul 34 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 5.Explicaţi de ce materialele utilizate la realizarea contactelor electrice trebuie să aibă duritate mare şi elasticitate ridicată. 6. Răspundeţi la următoarele întrebări. conectori pentru calculator . de transfor.Materiale eletronice şi electrotehnice STUDIUL MATERIALELOR CARE SE FOLOSESC LA RELIZAREA CONTACTELOR ŞI A CONECTORILOR Obiectivele: Studiul din punct de vedere constructiv al contactelor şi a conectorilor.

Materiale eletronice şi electrotehnice REFERAT Proiectul pentru Învăţământul Rural 35 .

052 Ωmm2/m (la 20 0C) Se oxidează la temperaturi peste 6000C. . component în aliaje magnetice. Foarte maleabil prin tehnologii complicate Oţeluri speciale Aliaje magnetice . . Proprietăţi chimice Proprietăţi mecanice Proprietăţi tehnologice Aliaje Dur şi casant. Este dur. Rezistenţă mecanică mare Maleabil Utilizări . 4. Metale greu fuzibile Sunt metalele care au temperatura de topire foarte ridicată. niobiu.contacte electrice.anod pentru condensatoare . reacţionează cu vaporii din apă. Încălzit. . tantal. .2 Kg/dm3 θ = 2 630 0C 0. contacte electrice. 4. 055 Ωmm2/m (la 20 0C) Nu se oxidează la temperatură obişnuită. Tabelul nr.Materiale eletronice şi electrotehnice 2.tantalit Alb-argintiu D = 19. Din această categorie fac parte: wolfram.electrozi pentru sudură.3. Reacţionează foarte încet cu acizii minerali foarte concentraţi.rezistenţe pentru cuptoare electrice. Simbol Stare naturală Proprietăţi fizice Culoare Densitate Temperatura de topire Rezistivitate electrică W Minereuri – wolframita Mo Mineral . sulful.filamentele lămpilor cu incandescenţă. rezistenţe pentru cuptoare electrice de topire şi tratamente termice. Maleabil.termocupluri.8. element de aliere în oţelurile speciale. care sunt prezentate în tabelul nr. pentru suportul filamentelor.molibdenit Ta Mineral . Alb-argintiu D = 16. 125 Ωmm2/m (la 20 0C) Tantalul se oxidează la temperaturi de peste 600 0 C.elemente de încălzire la cuptoarele electrice. sulful. molibden.6 Kg/dm3 θ = 2 990 0C 0. reacţionează cu vaporii de apă.25 Kg/dm3 θ = 3 380 0C 0. casant şi greu prelucrabil. electrozi de sudură. 36 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Prin încălzire se combină cu oxigenul.anod în tuburile electronice de emisie. se combină cu oxigenul din aer.electrozi în tuburile electronice. cu halogenii. halogenii. . ductil Oţeluri speciale Aliaje magnetice lămpi cu incandescenţă. component în aliaje magnetice Alb-argintiu D = 10. .

materialelor electroizolante (sticla) Exerciţii de rezolvat: 1. a conductoarelor electrice pentru linii electrice exterioare şi interioare. Posibilitatea de a fi tras în fire foarte subţiri – ductile. bateriile de curent continuu. de plastic. conductoare electrice. Cunoştinţe necesare: Proprietăţi fizice. aliajelor. Observaţi becurile pe care le aveţi la dispoziţie. soclului şi balonului de sticlă. Citiţi cu atenţie proprietăţile impuse în prima coloană. tehnologice ale metalelor. electrice. Notaţi proprietăţile pe care le are în cea de a doua coloană. a lamelelor de contact pentru baterie. Filamentul unui bec cu incandescenţă încălzit Simbol Un filament pentru lampă incandescentă Proprietăţi impuse Conductibilitate electrică bună Temperatură de topire foarte ridicată mai mare de 30000 C pentru că trebuie să suporte o temperatură atât de mare încât să poată emite o “lumină albă”.Alegeţi materialele optime pentru realizarea filamentului. Metalul / aliajul Proiectul pentru Învăţământul Rural 37 . -Alegerea materialelor cele mai potrivite pentru acestea aşa încât să fie asigurate cât mai bine posibil condiţiile impuse . căutaţi în tabelele din curs şi notaţi materialul pe care îl consideraţi potrivit. suporţilor de filament.Materiale eletronice şi electrotehnice APLICAŢII LUCRARE DE LABORATOR Obiective: -Identificarea materialelor din care sunt alcătuite becurile cu incandescenţă. recipienţi de sticlă.

38 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Posibilitatea de a fi tras în fire foarte subţiri Metalul /aliajul Lamelele de contact ale unei baterii Proprietăţi impuse Conductibilitate electrică bună Elasticitate pentru obţinerea unui bun contact cu conductoarele Rezistenţă la coroziune Metalul / aliajul Linii aeriene de înaltă tensiune Proprietăţi impuse Conductibilitate electrică bună Masă mică Rezistenţa la coroziune Baloane pentru becuri Proprietăţi impuse Să suporte temperaturi ridicate Să fie transparentă la radiaţii ultraviolete Să aibă un coeficient de dilatare cât mai apropiat de cel al metalului cu care se îmbină. de asemenea este necesară o variaţie cât mai mică a rezistivităţii electrice cu temperatura: α = 10-4…10-6 C-1 pentru ca valoarea rezistenţei electrice să fie cât mai constantă. Aliaje pentru conductoare de înaltă rezistivitate Aceste aliaje sunt utilizate pentru realizarea rezistoarelor de precizie.Materiale eletronice şi electrotehnice Suporţi pentru filamentul becurilor cu incandescenţă Proprietăţi impuse Conductibilitate electrică bună Temperatură de topire foarte ridicată mai mare de 30000 C pentru că trebuie să suporte o temperatură foarte mare la care se încălzeşte filamentul cu care vine în contact. a rezistoarelor-etalon.9. Pentru rezistoarele enumerate este necesară o rezistivitate ridicată pentru a se obţine rezistenţe electrice mari într-un volum mic. a rezistoarelor pentru încălzire electrică şi a rezistoarelor pentru pornire şi reglare a turaţiei motoarelor electrice. Tipul de sticlă Metalul/ metalele/aliajele 2. Aceste rezistoare trebuie să suporte temperatura de funcţionare fără ca la răcire să-şi modifice proprietăţile mecanice.3.

Rezistivitate: ρ = 0. Coeficientul de variaţie a rezistivităţii cu temperatura: α = 10-6 0C-1 (rezistivitatea variază extrem de puţin cu temperatura. 40% nichel. Aceste aliaje au rezistivitate mare şi coeficient de variaţie a rezistivităţii cu temperatură mică. Rezistivitate: ρ = 0. argint-nichel. Proiectul pentru Învăţământul Rural 39 . Rezistivitatea ρ = 0. Aliaje de înaltă rezistivitate. 3% nichel sau aluminiu.10. maleabilă. dar costul lor este mai ridicat. 105 0C-1.3. Coeficientul de variaţie a rezistivităţii cu temperatura: α = 14 .43 Ωmm2/m Coeficientul de variaţie a rezistivităţii cu temperatura α = 10-5C-1 Proprietăţi tehnologice: ductilă. La temperatura de 9000 C se oxidează.4 Ωmm2/m. În vid. Pentru îmbunătăţirea proprietăţilor mecanice şi tehnologice se supune unui tratament termic de îmbătrânire prin recoacere la 100-1400 C. acoperindu-se cu o peliculă flexibilă de oxid izolator din punct de vedere electric.11. Aliaje pentru rezistoare-etalon şi de precizie ♦ Manganină Compoziţie: 85% cupru.5 Ωmm2/m. ♦ Aliaje pe bază de metale preţioase: Aur-crom.Materiale eletronice şi electrotehnice 2. 2 – 3% mangan. ♦ Nichelină Compoziţie: 62 . Aceste fire pot fi bobinate spiră lângă spiră pe un suport izolator dacă tensiunea între două spire nu depăşeşte 1V. se decapează şi apoi se păstrează timp îndelungat la temperatura camerei.Aliaje pentru rezistoare de pornire şi reglare ♦ Constantan Compoziţie: 60% cupru.3. Nichelina se utilizează pentru reostate de pornire şi reglare a turaţiei motoarelor. 25 – 35% nichel.63% cupru. 2. de unde şi denumirea de constantan). argint-mangan-staniu. 12% mangan.

datorită agitaţiei termice. Pentru ca electronii să treacă din banda de valenţă în banda de conducţie. arseniu. Proiectul pentru Învăţământul Rural . 40 Depinde de tempera tura şi de gradul de impurificare cu fosfor. între banda energetică de valenţă şi cea de conducţie. Este atacat de Na2SO4 şi K2SO4 şi de amestecul de HF şi H2NO3. Din această categorie fac parte oxizi de metale. germaniul şi seleniul. este atacat de puţini acizi şi baze.46 Kg/dm3 170 0C Nu reacţionează cu apa. Materiale semiconductoare sunt materialele care au rezistivitatea cuprinsă între 10 şi 1012 Ωm. precum şi elemente chimice din categoria semimetalelor: bor. luminoasă. Nu este atacat de apă. stibiu. În tabelul nr. unii electroni dobândesc energii suplimentare şi trec în banda de conducţie.MATERIALE SEMICONDUCTOARE.Materiale electronice şi electrotehnice Ştiţi care sunt materialele folosite la realizarea componentelor electronice care se găsesc în alcătuirea calculatoarelor. Materialele semiconductoare sunt materiale care.33 Kg/dm3 970 0C Stabil. La creşterea temperaturii.4. germaniu. aparatelor audio video? Puteţi enumera câteva din aceste materiale? 2. Se combină cu hidrogenul şi oxigenul. caz în care semiconductorul conduce curent electric. există o bandă energetică interzisă. Se dizolvă în amestec de HCl şi H2NO3. Proprietăţi mecanice Este dur. 5 Simbol Stare naturală Proprietăţi fizice Culoare Densitate Temperatura de topire Cenuşiu albastră 2. 4. seleniuri. sulfuri. Depinde de temperatură. electrică.33 Kg/dm3 1400 0C Nu este atacat de HCl şi H2SO4. bor. pentru a putea trece în banda de conducţie. aluminiu. este nevoie de energie suplimentară. teluriu. Este dur şi casant. Reacţionează uşor cu clorul şi fluorul. Conductivitatea materialelor semiconductoare apare numai dacă electronii din zona de valenţă primesc energie suplimentară care poate fi termică. Alb argintiu 5. fosfor. siliciu. seleniu. Tabelul nr. din punctul de vedere al conductivităţii electrice. Si Silicaţi (Cuarţ) Ge Minereu-germanita Se În unele sulfuri Proprietăţi chimice Depinde de temperatura şi de Conductibilitate gradul de impu rificare electrică cu fosfor. devenind electroni liberi. La aceste materiale. 5 sunt prezentate proprietăţile câtorva semiconductoare folosite în industria electrotehnică: siliciul. bor. ocupă o poziţie intermediară între materialele conductoare şi materialele electroizolante.

atomii ocupând unii faţă de alţii poziţii fixe. La rândul său. Legătura covalentă este o legătură rigidă. Nu se găseşte în stare nativă.4. siliciul este cel mai răspândit element din natură. Această structură cristalină explică conductibilitatea electri. fiecare atom fiind înconjurat de alţi patru atomi. deci un curent electric format din electroni şi goluri.Materiale electronice şi electrotehnice După oxigen. electronul lasă în urmă un alt loc liber. deplasându-se pe orbite care cuprind nucleele ambilor atomi. datorită agitaţiei termice. adică intră în componenţa învelişurilor lor electronice. sub formă de silicaţi. de care este legat prin leg[turi de covalenţă. 41 Proiectul pentru Învăţământul Rural . scoarţa pământului fiind alcătuită din silice şi silicaţi. DICŢIONAR Legătura covalentă = legătură chimică realizată prin punerea în comun a aceluiaşi număr de electroni de către fiecare dintre cei doi atomi participanţi la legătură. ci în combinaţie cu oxigenul.1. În figura de mai jos sunt reprezentate în plan o porţiune dintr-un cristal de germaniu pur (a) şi modul în care se formează purtători de sarcină electrică în cristalul de germaniu pur (b) sub acţiunea câmpului electric (a) Ge Ge Ge Ge Ge Ge Ge Ge Ge Ge (b) Ge Ge Ge Ge Ge Ge Ge Ge La temperatura camerei. un gol. 2. În semiconductor apar sarcini electrice negative – electronii şi sarcini electrice pozitive – goluri. Numărul de electroni este egal cu numărul de goluri. uşurinţa cu care se sfărâmă. un ion pozitiv. respectiv. Apare astfel o deplasare de purtători de sarcină electrică. Sub influenţa unui câmp electric exterior de intensitate E. unii electroni capătă energie termică suficientă ca să părăsească zona de valenţă şi vor trece în zona de conducţie. Fiecare electron de valenţă devenit electron liber lasă în urma lui o legătură de covalenţă nesatisfăcută. Acest tip de conductibilitate se numeşte conductibilitate intrinsecă. un alt gol. electronul se va deplasa în sens contrar câmpului electric ocupând locul lăsat liber de un alt electron de valenţă care a părăsit legătura de covalenţă.că foarte scăzută ca şi proprietăţile lor mecanice. Conductibilitatea electrică a materialelor semiconductoare pure Structura cristalină a germaniului şi a siliciului sunt cele ale unui nemetal. Electronii devin comuni ambilor atomi.

2. patru dintre ei vor participa la legăturile de covalenţă ale atomilor de germaniu vecini.4. semiconductorul se numeşte tip „n“. În figura de mai jos se presupune că germaniul este dopat cu aluminiu care are trei electroni de valenţă. în funcţie de tipul substanţei folosite pentru dopare. Aceasta se realizează printr-un proces de impurificare care impune folosirea unei tehnologii speciale. La semiconductoarele pure.4.2. Se observă că în acest tip de semiconductor numărul de goluri este mai mare decât numărul de electroni. Simultan. bor. La temperatură obişnuită. O astfel de conductibilitate se numeşte conductibilitate extrinsecă de tip „n“. Semiconductoare de tip „P” Aceste semiconductoare se obţin prin doparea semiconductoarelor pure cu elemente trivalente: aluminiu. un electron dintr-o altă legătură de covalenţă se poate desprinde şi poate să completeze legătura nesatisfăcută. curentul electric este asigurat atât de electroni. Conductibilitatea unui astfel de semiconductor se numeşte conductibilitate Ge Ge Ge Ge Al Ge Ge Ge Ge 42 Proiectul pentru Învăţământul Rural . G G G G P G G G G 2. semiconductoarele se dotează sau se dopează cu substanţe trivalente sau pentavalente. în concentraţii foarte mici . 2. cât şi de goluri.Săgeata indică sensul câmpului electric aplicat. apar şi perechi de electron – gol ca la semiconductoarele pure. Un astfel de semiconductor se numeşte semiconductor extrinsec. Conductibilitatea electrică a materialelor semiconductoare impurificate Pentru creşterea conductibilităţii electrice. datorită agitaţiei termice. Acestuia îi este necesară o cantitate mică de energie pentru a deveni electron liber. conductibilitatea se numeşte de tip „n“ (dacă substanţa folosită este pentavalentă) şi de tip „p“ dacă substanţa de dopare este trivalentă). din cauza agitaţiei termice toţi atomii impurităţilor pierd al cincilea electron care devine electron de conducţie. în semiconductor apar şi perechi de electron – gol. Conductibilitatea obţinută astfel se numeşte conductibilitate extrinsecă şi. Din cauza agitaţiei termice. deci sunt satisfăcute numai trei legături de covalenţă. La semiconductoare. din cei cinci electroni ai fosforului. lăsând în urmă un gol. La temperatură obişnuită. numărul de electroni de conducţie este diferit de numărul de goluri. Semiconductorul în care numărul de goluri este mai mare decât numărul de electroni se numeşte semiconductor extrinsec tip „p“. ca element pentavalent.3. galiu. numărul de electroni este egal cu numărul de goluri. Se observă că. Se observă că. iridiu. într-un semiconductor impurificat.4.Materiale electronice şi electrotehnice Conductibilitatea intrinsecă este caracteristică semiconductoarelor pure la care numărul de electroni este egal cu numărul de goluri. Deoarece numărul de electroni este mai mare decât numărul de goluri. Semiconductoare de tip „n“ În figura de mai jos este prezentată doparea germaniului cu fosfor. Al cincilea electron al fosforului este atras numai de nucleul propriu. iar atomul de aluminiu devine ion negativ.4. Electronii sunt purtători majoritari. iar golurile sunt purtători minoritari.

la realizarea ecranelor pentru osciloscoape şi televizoare. proprietăţile semiconductoarelor. Într-un semiconductor extrinsec tip „p“ golurile sunt purtători majoritari. bismut. Compuşi semiconductori Pe lângă elementele semiconductoare. iar electronii sunt purtători minoritari. cele de cupru. Substanţele impurificatoare trivalente se numesc acceptoare. Carbura de siliciu este utilizată la realizarea varistoarelor folosite la protecţia liniilor electrice împotriva supratensiunilor.5. molibdenul formează carburi cu proprietăţi asemănătoare metalelor: Au luciu metalic. La temperatură obişnuită. majoritatea oxizilor sunt substanţe solide. duritate mare. greufuzibile şi au. Proiectul pentru Învăţământul Rural 43 . carburile. mercur. 2. temperaturi de topire înalte. devenind mai bune conducătoare de electricitate. Sulfurile sunt substanţe fluorescente. din punct de vedere electric. Rezistivitatea lor se micşorează o dată cu creşterea temperaturii. la limitarea curentului electric la pornirea motoarelor. tantalul. Sunt utilizate la realizarea termistoarelor folosite la măsurarea temperaturilor. plumb. Aceste materiale sunt folosite la iluminatul fluorescent. Oxizii sunt compuşi ai oxigenului cu alte elemente. Carburile sunt compuşi ai carbonului cu metale şi semimetale. sulfura de stibiu este roşu-orange. oxizii. wolframul. seleniurile. cobalt şi nichel sunt negre.4. adică au proprietatea de a emite lumină o anumită perioadă de timp. în industria electronică şi electrotehnică sunt folosite şi combinaţii semiconductoare cum sunt sulfurile. Metale caniobiul.Materiale electronice şi electrotehnice extrinsecă de tip „p“. Majoritatea sulfurilor metalelor grele sunt intens şi caracteristic colorate: sulfurile de cadmiu şi arseniu sunt galbene. după ce au primit o radiaţie de excitaţie. Sulfurile sunt săruri ale acidului sulfhidric (H2S). Cu siliciul şi borul se obţin carburi covalente care sunt dure.

Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. d) Conductibilitatea siliciului şi a germaniului nu depinde de gradul de impurificare cu elemente trivalente sau pentavalente. d) Conductibilitatea siliciului şi a germaniului depinde de temperatură.Materiale electronice şi electrotehnice TEST DE AUTOEVALUARE Alege varianta de răspuns corectă: Curentul electric în semiconductori este datorat: electronilor? golurilor? electronilor şi golurilor? În semiconductorul intrinsec. 17. b) Semiconductorul extrinsec tip „n“ se obţine prin dopare cu substanţe pentavalente. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face cosultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 74 44 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Citeşte afirmaţiile de mai jos şi notează în dreptul lor litera A dacă apreciezi că afirmaţia este corectă şi litera F dacă apreciezi că afirmaţia este falsă: a) Semiconductorul extrinsec tip „p“ se obţine prin dopare cu substanţe trivalente. În semiconductorul extrinsec tip p numărul de goluri faţă de numărul de electroni este: a) mai mare? b) mai mic? c) egal? 20. numărul de electroni liberi faţă de numărul de goluri este: a) mai mare? b) mai mic? c) egal? 19. e) Siliciul şi germaniul sunt elemente care reacţionează uşor din punct de vedere chimic. c) Siliciul şi germaniul sunt metale. a) b) c) 18.

precum şi de porozitatea materialului. numite şi dielectrice. Se măsoară waţt pe metru şi grad de temperatură. Materialele dielectrice sunt cele care îşi pierd mai repede proprietăţile (îmbătrânesc) în comparaţie cu materialele conductoare şi magnetice. la izolarea electrică între elementele conductoare de curent electric. pe de o parte.5. plin de electronicorespunzător limitei superioare a unei benzi premise este despărţit de nivelurile inferioare printr-o bandă interzisă pe care electronii în condiţii obişnuite. proprietăţile dielectricilor sunt determinate de distribuţia electronilor pe nivelurile energetice. transformatoare electrice. Conform teoriei clasice. 2. Proiectul pentru Învăţământul Rural 45 .1. Ea depinde de compoziţia chimică şi structurală. iar câmpul electric nu reuşeşte să-I smulgă din interiorul lor. MATERIALE ELECTROIZOLANTE Materialele electroizolante. această proprietate a dielectricilor este determinată de faptul că electronii sunt foarte puternic legaţi în atomi. pentru diferenţa de temperatură de un grad. iar pe de altă parte. Acţiunea unui camp electric asupra unui dielectric nu determină apariţia unor electroni de conducţie şi doar o modificare a densităţii electonilor care determină o polarizare a dielectricului. Conform teoriei cuantice. Materialele dielectrice servesc. La materialele electroizolante pe bază de celuloză porozitatea poate atinge valori până la 50%. Proprietăţile fizico-chimice ale materialelor electroizolante Higroscopicitatea este proprietatea dielectricului de a absorbi umiditatea din mediul ambiant. distribuţie şi utilizare a energiei electrice).ele determină de fapt durata de serviciu a echipamentelor şi instalaţiilor în care sunt utilizate (maşini şi aparate electrice. şi a elementelor conductoare faţă de pământ.nivelul electronic superior. nu reuşesc să o depăşească. Dielectricul este o substanţă care conduce slab curentul electric. Conductibilitatea termică reprezintă proprietatea materialului de a conduce căldura şi se apreciază prin conductivitatea termică. Densitatea D = masă\volum. care se găsesc la potenţiale electrice diferite. Porozitatea p este raportul dintre volumul porilor Vp si volumul total Vt al unei mostre de metal: p (%)= Vp/Vt 100. numeric egală cu căldura care trece în unitatea de timp prin unitatea de suprafaţă considerată. 2. se exprimă în Kg\dm3.5. cuprinsă între 108 şi 1017 Ω*cm.Materiale electronice şi electrotehnice Ştiţi de ce nu trebuie să atingeţi conductoarele electrice parcurse de curent electric ? Puteţi explica de ce conductoarele parcurse de curent electric nu trebuie să se atingă între ele? Enumeraţi materiale care nu permit trecerea curentului electric. ca dielectric în condensatoarele electrice. linii electrice de transport. sunt caracterizate de o rezistivitate electrică deosebit de mare.

Permitivitatea absolută este dată de relaţia ε =ε0 . şi anume: fenomenul de conducţie şi fenomenul de polarizare. gaze.Materiale electronice şi electrotehnice Conductivitatea termică la materialele dielectrice este mai mică decât la conductoare. Stabilitatea termică este proprietatea materialelor electroizolante de a rezista timp îndelungat la o anumită temperatură maximă admisibilă. H. este o proprietate a materialului care depinde de natura lui. cărora le corespund următoarele temperaturi maxime admisibile de utilizare: 90. baze. Există o anumită valoare a câmpului electric aplicat pentru care rezistenţa de izolaţie a dielectricului scade brusc foarte mult. În funcţie de temperatura maximă admisibilă de utilizare. Constanta dielectrică sau permitivitatea dielectrică caracterizează capacitatea de izolare.Proprietăţile electrice ale materialelor electroizolante Proprietăţile electrice sunt determinate de cele două feno.2. Valoarea sa este dată de relaţia: 46 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Stabilitatea chimică reprezintă rezistenţa materialelor faţă de acizi. Solubilitatea se apreciază după cantitatea maximă de substanţă care poate fi dizolvată în solventul dat.5. Amestecul combustibil se poate aprinde cu ajutorul unei flăcări. sub influenţa câmpului electric. materialele electroizolante se încadrează în următoarele şapte clase de izolaţie: Y. 2. B. A. Stabilitatea la temperaturi scăzute este proprietatea materialelor electroizolante de a-şi menţine principalele caracteristici electrice şi mecanice în condiţiile temperaturilor scăzute (de ordinul – 60 0C – 70 0 C). Punctul de aprindere sau punctul de inflamabilitate reprezintă temperatura cea mai joasă la care un material emite o cantitate suficientă de vapori. cât şi prin suprafaţa lui. care poate da cu aerul înconjurător un amestec combustibil. εr unde ε0 este permitivitatea vidului. pierzându-şi proprietatea de izolant. ε0 =8. apă. 120.85*10-12 F/m εr este permitivitatea relativă a dielectricului. E.mene care au loc în dielectric. iar câmpul electric corespunzător se numeşte câmp de străpungere sau rigiditate dielectrică. 130. cu condiţia să-şi păstreze caracteristicile de bază garantate. sau se poate aprinde singur. Mărimea care caracterizează fiecare dielectric se numeşte constantă dielectrică sau permitivitate absolută şi se notează cu ε . săruri solubile. 105. Tensiunea la care are loc acest fenomen se numeşte tensiune de străpungere. C. caz în care se determină punctul de inflamabilitate. Solubilitatea este proprietatea materialelor electroizolante de a se putea dizolva într-o substanţă lichidă. numită solvent. adică în timpul funcţionării permite trecerea curentului electric. adică de pierderea proprietăţii de izolant. 180 şi peste 180 0C. 135. Se ştie că orice electroizolant real nu este un izolant perfect. caz în care se determină punctul de aprindere. Acest curent se numeşte curent de scurgere şi circulă atât prin masa dielectricului. F. Rezistenţa de volum şi rezistenţa de suprafaţă sunt proprietăţi legate de fenomenul de conducţie electrică. Rigiditatea dielectrică este o proprietate a materialului legată de fenomenul de străpungere. adică după concentraţia soluţiei saturate (%).

iar rezistivitatea de volum este de ordinul 1015 Ωcm. dar are o acţiune corozivă asupra unor metale şi uleiuri industriale. la realizarea pernelor de azot din transformatoarele cu ulei. în timp ce dielectricii solizi se distrug la aplicarea unui câmp electric de străpungere. ca atare. De aceea. azotul. 2. Este lipsit de toxicitate. Materiale electroizolante gazoase Din această categorie fac parte aerul.2 ori mai mare decât a aerului. unde d este grosimea dielectricului. Sub acţiunea arcului electric se descompune în gaze toxice – compuşi ai sulfului. Cel mai utilizat gaz electronegativ în aparatura de înaltă tensiune este hexafluorura de sulf. Dielectricii nu se utilizează la tensiuni care să determine străpungerea lor.5. kV/mm sau V/m în sistemul internaţional. Din această categorie fac parte uleiurile minerale. Se formează astfel ioni negativi cu mobilitate redusă datorită masei mari pe care o dobândesc. argonul. Unitatea de măsură d pentru rigiditatea dielectricului este kV/cm. Majoritatea dielectricilor lichizi sunt inflamabili. Este cel mai uşor gaz. uleiurile sintetice. Este un material neinflamabil. se folosesc la camerele de stingere a arcurilor electrice din întrerupătoare. Dielectricii gazoşi şi lichizi străpunşi îşi refac proprietăţile după ce câmpul electric dispare. Este utilizat la umplerea baloanelor lămpilor cu incandescenţă. Un alt gaz electronegativ este freonul. Este prezent în toate instalaţiile electrice. pentru a împiedica oxidarea acestuia. puterea acestora creşte faţă de maşinile cu răcire cu aer. este de 32 kV/cm. Se numesc aşa datorită afinităţii lor deosebite de electroni liberi cu care vin în contact. frecările în maşinile electrice sunt de două ori mai mici şi. Gazele electronegative. se oxidează în timp şi au acţiune corozivă asupra materialelor conductoare şi electroizolante solide cu care vin în contact. criptonul şi gazele electronegative. hidrocarburile aromate utilizate ca solvenţi în compoziţia lacurilor electroizolante. dar nu are acţiuni corozive asupra uleiurilor şi a materialelor electroizolante. mai greu decât aerul şi cu rigiditate dielectrică de 2. hidrogenul. Constanta dielectrică la aceste materiale este 1. Uleiurile minerale sunt prezentate în tabelul nr. Densitatea lui fiind redusă.4. Hidrogenul. De aceea este folosit ca mediu de răcire în locul aerului la maşinile electrice rotative. Are aproximativ aceleaşi caracteristici ca aerul.Materiale electronice şi electrotehnice Estr = .3. Materiale electroizolante lichide Materialele electroizolante lichide au avantajul că ocupă toate spaţiile libere şi după străpungere se regenerează instantaneu.5. Rigiditatea dielectrică a aerului în câmp uniform. Este folosit de asemenea sub presiune la umplerea cablurilor de înaltă tensiune. 47 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Azotul. U str 2. neonul. 6. folosit ca izolant şi ca element de răcire la frigidere. Aerul. la temperatură şi presiune obişnuite. ca dielectric la condensatoarele de înaltă tensiune.

17 – 2. Uleiurile vegetale de in sau de tung sunt folosite la fabricarea lacurilor electroizolante.4 125 – 150 kV/cm >1012 Ωcm 125….31 125 – 150 kV/cm >1012 Ωcm 150 – 170 0C Uleiul de condensator se utilizează pentru impregnarea hârtiei folosite ca dielectric pentru condensatoare.2 – 2.Materiale electronice şi electrotehnice Tabelul nr. 6 Ulei de transformator Permitivitatea relativă Rigiditatea dielectrică Rezistivitatea Punctul de inflamabilitate Temperatura maximă de exploatare Utilizări 2.135 0C 90 0C Izolant şi lichid de ră cire la transformatoare Impregnarea hârtiei de izolaţie a cablurilor Ulei de cablu 2. Uleiurile sintetice siliconice sunt compuşi organici ai siliciuluirezistenţi la temperaturi ridicate şi au o bună stabilitate chimică 48 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

c) Dielectricii solizi îşi refac proprietăţile de isolator după încetarea acţiunii câmpului electric de străpungere.Materiale electronice şi electrotehnice TEST DE AUTOEVALUARE 21. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face cosultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 67. dacă apreciezi că afirmaţia este falsă: a) Punctul de aprindere sau punctul de inflamabilitate. Explică de ce conductoarele electrice parcurse de curent electric nu trebuie să se atingă între ele şi nici nu trebuie atinse de utilizatori . Proiectul pentru Învăţământul Rural 49 . Enumeraţi proprietăţile electrice ale materialelor electroizolante. Enumeraţi proprietăţile fizice ale materialelor electroizolante Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. 22. care poate da cu aerul înconjurător un amestec combustibil. Citeşte afirmaţiile de mai jos şi notează în dreptul lor litera A) dacă apreciezi că afirmaţia este corectă şi litera F. b) Higroscopicitatea este proprietatea dielectricului de a absorbi umiditatea din mediul ambiant. 24. reprezintă temperatura cea mai joasă la care un material emite o cantitate suficientă de vapori. 23. Formulaţi definiţia rigidităţii dielectrice 25.

Materiale electronice şi electrotehnice Michael Faraday (1791-1867). colofoniul şi copalul. Compuşii carbonului sunt substanţe organice. compundurile. materialele plastice. devenind din nou prelucrabilă. devine rigidă. Din punct de vedere al comportării la temperatura de topire. răşinile pot fi termoplaste sau termorigide.5. 7. dar după răcire se întăreşte ireversibil. a introdus noţiunea de constantă dielectrică (permitivitate electrică). bitumurile. Răşinile au proprietatea de a se înmuia la o anumită temperatură. Răşini naturale Răşinile naturale sunt şelacul. A experimentat conservarea sarcinii electrice şi a pus în evidenţă rotirea planului de polarizare a luminii în câmp magnetic. a descoperit fenomenul de inducţie electromagnetică. duble sau triple.5. Temperatura de înmuiere este mai mică decât temperatura de topire. legile electrolizei (1833-1834). iar după răcire poate fi retopită. putând fi prelucrată. numită temperatură de înmuiere. 2.În 1837. ale căror proprietăţi sunt prezenta te în tabelul nr. lacurile electroizolante. Materiale electroizolante solide Materialele electroizolante solide sunt în cea mai mare parte compuşi ai carbonului. Răşini Răşinile sunt substanţe macromoleculare naturale sau obţinute pe cale sintetică. 50 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Fizicain şi chimist englez. A descoperit paramagnetismul şi diamagnetismul. Răşina termorigidă este cea care se înmoaie prin încălzire. Răşina termoplastă este cea care se înmoaie când este supusă încălzirii şi poate fi prelucrată prin diverse procedee. Din această categorie de substanţe fac parte răşinile. Numărul de substanţe organice este cu mult mai mare decât al celor anorganice datorită proprietăţilor atomilor de carbon de a se putea lega între ei prin legături simple.

Se dizolvă în alcool. După răcire se transformă în solzi subţiri. care sunt prezentate în tabelul nr. poliadiţia. 1. este folosită la impregnarea hârtiei de izolaţie a cablurilor de înaltă tensiune. polietilena şi policlorura de vinil. 1. chimice acid acetic Utilizări Colofoniu (sacâz) Răşina unor conifere Copal (chihlimbar) Provine din descompunerea arborilor răşinoşi 50-70 0C 120-155 0C 10-15 kV/mm termorigidă 1015-1016 Ω cm 95-200 0C 350-380 0C termorigidă 1017-1019 Ωcm Nehigroscopice Lacuri care dau pelicule foarte dure şi care servesc la acoperirea obiectelor de artă. obţiimpregnare şi ca liant la nută prin dizolvarea fabricarea materialelor colofoniului în uleiuri plastice. Prepararea lacurilor şi a compundurilor.8 Polistirenul Proprietăţi fizice Polietilena Policlorura de vinil Albă-gălbuie. Albă-opalescentă. din care rezultă o substanţă cu masă moleculară relativ mare. Fabricarea lacurilor de „Masa galbenă“. Răşini sintetice Răşinile sintetice se obţin prin diferite tipuri de reacţii chimice care grupează moleculele mici sub influenţa temperaturii şi a presiunii. termoplast. 8. nehigroscopică. minerale. acid acetic. nehigroscopic. nehigroscopică. policondensarea. inflamabilă. Temperatura 50-60 0C de înmuiere Temperatura 75-80 0C de topire Rigiditatea 30 kV/mm dielectrică termorigidă Rezistivitatea 1015-1016 Ω cm de volum Proprietăţi Se dizolvă în alcool.38 kg/dm3 1011-1016 Ωcm Densitate Rezistivitate 1014-1017 Ωcm de volum Transparent. Răşini sintetice de polimerizare Polimerizarea este o reacţie de combinare a unui număr foarte mare de molecule cu masă moleculară relativ mică.Materiale electronice şi electrotehnice Tabelul nr. prelucrabilă ca şi metalele. Este folosit ca material decapant pentru lipirea cuprului. inflamabil.92 kg/dm3 1015-1016 Ωcm Proiectul pentru Învăţământul Rural 51 . Aceste tipuri de reacţii sunt: polimerizarea. Tabelul nr.05 kg/dm3 0. Din categoria răşinilor sintetice de polimerizare fac parte polistirenul. termoplastă. uleiuri minerale. 7 Şelac Stare naturală Produs fiziologic al unor insecte din zona tropicală Substanţa se curăţă de impurităţi şi se topeşte.

poliesterii.rezistă la tempearturi ridicate 250o C Răşini sintetice de policondensare Reacţia de policondensare este o reacţie de combinare a mai multor molecule rezultând o moleculă mare. Dielectric pentru conden satoare cu stiroflex. alcooli etc. la modificările de temperatură.Materiale electronice şi electrotehnice Permitivitate 2. Utilizări Socluri pentru tuburi electronice. Din această categorie fac parte: bachelitele. 2-2. aminoplastele. Este întrebuinţată ca material anticorosiv.4 relativă Rigiditate 50-70 kV/mm dielectrică Carcase de bobine. poliamidele. dependente de temperatură şi sunt higroscopice. Bachelitele au proprietăţi electrice slabe. Sunt utilizate la confecţionarea pieselor izolatoare pentru contactori. Izolator pentru conductoare electrice. Componente izolatoare pentru contactoare electrice confecţionate din bachelită 52 Proiectul pentru Învăţământul Rural . precum şi produse secundare ca apă.3 20-50 kV/mm Izolarea cablurilor submarine.2-2. electro şi termoizolant. a cablu rilor telefonice. 4-7 50-75 kV/mm Izolarea cablurilor şi a conductoarelor ŞTIAŢI CĂ… teflonul este numele industrial al unei răşini rezultate în urma polimerizării? Este de culoare albă-cenuşie. şi a celor din mediu agresiv. Dielectric pentru condensatoare. rezistentă la acţiunea agenţilor chimici. Bachelitele solubile în alcool sunt folosite la fabricarea materialelor electroizolante stratificate şi la impregnarea înfăşurărilor maşinilor electrice.

electroizolante. hostafan. sticlă. Din această categorie fac parte răşinile epoxidice şi poliuretanice. Răşini sintetice de poliadiţie Reacţia de poliadiţie este o reacţie în trepte între două substanţe chimice. de lipire. transformatoarelor. termoplaste care pot fi trase în fire – terylen sau foi – mylar. Răşinile poliuretanice au caracteristici mecanice şi electrice bune. capronul (relon).Materiale electronice şi electrotehnice Poliamidele: din această categorie fac parte nailonul. materiale plastice. sunt folosite la fabricarea lacurilor de emailare. prezintă proprietăţi adezive pe metale ceramică. fire. la realizarea ţesăturilor. De asemenea. Cabluri electrice cu izolaţie din poliuretan Proiectul pentru Învăţământul Rural 53 . Sunt folosite sub formă de foi. precum şi la încapsularea pieselor. la fabricarea lacurilor de impregnare şi a lacurilor de emailare a conductoarelor. nu sunt inflamabile şi rezistă la acţiunea agenţilor chimici. la confecţionarea unor piese. Push buton cu elemente Piese de strângere a cablurilor electroizolante Acestea sunt folosite la realizarea unor piese industriale. Sunt folosite la realizarea dielectricilor de condensator şi la fabricarea lacurilor de emailare. iar firele. perlonul. în urma căreia se obţin compuşi macromoleculari. Răşinile epoxidice au caracteristici electrice foarte bune. stabilitate termică bună. Foliile sunt nehigroscopice. au rezistenţă mare la întindere şi la rupere. de impregnare. Poliesterii sunt răşini sintetice. Reacţia este favorizată de prezenţa unor catalizatori şi se produce fără eliminare de molecule de produse secundare. Sunt folosite la umplerea manşoanelor care acoperă joncţiunile cablurilor.

măresc fluiditatea. Tehnologia fabricării lor constă în parcurgerea a două etape: prepararea materialului şi tehnologia presării.Plastifianţii micşorează fragilitatea. prin care materialul încălzit în afara Tăierea la matriţei de presare este introdus sub presiune cu ajutorul unei maşini de dimensiuni corespunzătoare injecţie în matriţa rece. s-au realizat materiale plastice pe bază de răşini sintetice.Materiale electronice şi electrotehnice Materiale plastice presate Deoarece răşinile sintetice au un preţ de cost ridicat. dar înrăutăţesc proprietăţile dielectrice ale acestuia. unde se răceşte brusc. Unele se usucă al cald – cele care au la bază o răşină termorigidă. Materialul plastic are următoarea structură: Material plastic Liant = răşină pură Umplutură organică: Rumeguş sau fibre textile sau hârtie Plastifianţi. unele putând să fie şi lacuri de impregnare şi lacuri de acoperire. şi măresc plasticitatea. Lacurile de lipire sunt folosite la fabricarea produselor de mică. Un alt procedeu este cel al suflării. creând posibilitatea umplerii formelor complicate ale matriţelor. Tehnologia presării depinde de natura liantului. Tăierea marginilor Materiale stratificate Materialele plastice stratificate sunt mase plastice care au 54 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Presare la cald Lacurile de emailare sunt folosite la izolarea conductoarelor. Aceste lacuri trebuie să prezinte un grad de aderenţă pe conductor şi să fie elastic pentru a nu se fisura în timpul efectuări bobinajelor. Lacurile de acoperire servesc la formarea unor pelicule care acoperă Suprapunerea unele părţi ale maşinilor sau aparatelor electrice care sunt deja izolate. acoperirea se face cu lacuri electroizolante pigmentate. grosimii finale deoarece acestea conţin pulberi fine de substanţe organice. azbest Plastifianţi. Un alt procedeu de realizare a maselor plastice este procedeul prin injectare. la care este nevoie de lipirea fulgilor de mică între ei sau pe un suport. altele se usucă la rece – cele care au solvenţi volatili. coloranţi Material plastic Răşina utilizată ca liant constituie elementul de legătură a masei plastice şi determină proprietatea materialului plastic de a fi termoplast sau termorigid. Răcirea De reţinut faptul că nu există o demarcaţie strictă între aceste lacuri. mică. Produsele din mase plastice se obţin în general prin presare la prese Impregnarea materialului fibros speciale. În numărului de foi corespunzător general. iar coloranţii dau culoare materialului plastic. care măresc aderenţa mecanică a lacurilor. coloranţi Liant = răşină pură Umplutură anorganică: cuarţ. asemănător celui de suflare a sticlei. Trebuie să fie nehigroscopice şi să suporte acţiunea lacurilor de impregnare.

iar ca umplutură. Sticla Sticla este un amestec de bioxid de siliciu (cuarţ) şi silicaţi ai diferitelor metale. ca liant. sticla este un material cu formă proprie. fragilitate mare.Procesul tehnologic de fabricare se desfăşoară în următoarele etape: Pertinaxul sau izoplacul este format din umplutură organică – hîrtie. piese izolatoare. Cele mai cunoscute mase plastice stratificate sunt pertinaxul. Sticlotextolitul este alcătuit din pânză de sticlă. casantă. mica. cu rezistenţă mecanică şi duritate mare. Cea mai ridicată temperatură de topire corespunde sticlei de cuarţ pur. Rigiditatea dielectrică depinde de calitatea ei. Este utilizată la realizarea izolatoarelor pentru liniile electrice de înaltă tensiune şi pentru linii de telecomunicaţii. ca material de umplutură.1 Kg/dm3. şi pertinax B. Textolitul se deosebeşte de pertinax prin materialul de umplutură care este ţesătură impregnată. bachelitice. Temperatura de topire nu este definită. Este transparentă. Pertinaxul se poate prelucra mecanic – tăiere. cea mai mare fiind a sticlei de cristal. Sticla pentru izolatoare. folosit pentru piese care lucrează în aer. ceramica. higoscopicitate foarte redusă. iar ca liant – bachelita. răşini epopoxidice sau alte tipuri. şi lacuri siliconice. coeficient de Proiectul pentru Învăţământul Rural 55 . materiale fibroase organice sau anorganice sub formă de ţesătură. Prezintă următoarele avantaje faţă de materialele solide organice: au stabilitate termică mai bună. Sticlotextolitul are proprietăţi superioare în ceea ce priveşte higroscopicitatea. au cost mai ridicat. Materiale electroizolante anorganice solide Din această categorie fac parte: sticla. şi anume o sticlă fără incluziuni de aer are rigiditatea dielectrică cuprinsă între 30 şi 45 kV/mm. nu se carbonizează. Utilizările materialelor plastice stratificate: confecţionare de plăci de borne pentru maşini electrice. care conţine oxid de plumb. Sticla pentru lămpi electrice şi tuburi electronice. La temperatura camerei. Rezistivitatea de volum este cuprinsă între 108 şi 1017 Ωcm.răşini organice termorigide sau lacuri. textolitul şi sticlotextolitul. Are proprietăţi termice foarte bune: rezistentă la temperaturi ridicate. este rezistentă la acţiunea agenţilor chimici şi este foarte rezistentă la variaţii bruşte de temperatură. ştanţare. nehigroscopică. Rezistenţa mecanică este mult mai mare ceea ce face ca preţul să fie mai mare. au o bună stabilitate chimică. găurire.Materiale electronice şi electrotehnice ca liant. Are proprietăţi electroizolante foarte bune. nu se oxidează. marmura. stabilitatea termică. fiind cuprinsă între 400 şi 1600 0 C. Prezintă însă dezavantajul unor proprietăţi electrice mai slabe. termoplastă. frezare. Există pertinax A folosit la fabricarea pieselor care funcţionează în ulei. Densitatea variază în funcţie de componenţă între 2 şi 8. proprietăţile necesare fiind impuse de domeniul de utilizare. Sticla are multiple utilizări în electrotehnică. se prelucrează mai greu.

Modul de fabricare şi aplicare a emailurilor este următorul: masa de sticlă topită se toarnă în vână subţire în apă rece. tăiate în prisme. prezintă proprietatea de piezoelectricitate. a unui rezistor bobinat. turmalina sau sarea seignette. Sticla pentru emailare sau emailul este un tip de sticlă cu punct de topire foarte scăzut. iar sticla astfel obţinută se macină în pulbere foarte fină şi se aplică pe suprafaţa de protejat. Fibrele de sticlă se folosesc pentru transmiterea informaţiei în telecomunicaţii. trebuie să fie rezistentă la acţiunea vaporilor metalici dar şi la temperatura degajată de electrozii din interiorul balonului de sticlă. dacă în sticla obişnuită se adaugă oxid de aluminiu sau de bor se obţine o sticlă rezistentă la variaţii bruşte de temperatură – sticla de Jena. Piezo în limba greacă înseamnă presiune. adica la aplicarea unui câmp electric îşi modifică proprietăţile mecanice iar la aplicarea unor forţe mecanice pe feţele cuarţului. în cristal se crează o deformare mecanică . 56 Proiectul pentru Învăţământul Rural . impregnată. poate fi folosită la condensatoare. va avea loc o deformare.Materiale electronice şi electrotehnice dilatare cât mai apropiat de cel al metalului din care se execută soclul. Din fibre scurte de sticlă se fabrică hârtia de sticlă care. o diferenţă de poten ţial care apare în exteriorul cristalului. De asemenea.fele cristalului.. ŞTIAŢI CĂ. Aceasta serveşte la fabricarea fibrelor de sticlă din care se confecţionează ţesăturile de sticlă folosite la fabricarea sticlotextolitului. când cristalului i se aplică un câmp electric pe feţele paralele. Trebuie să fie transparentă pentru radiaţiile ultraviolete. apar sarcini electrice. Alternativ. de exemplu. respectiv o presiune acustică. Cuarţul este foarte folosit în electronică la realizarea ceasurilor. Cuarţul. Sticla pentru fibre. folosită la acoperirea cu un strat subţire izolant a diferitelor piese pentru protejare împotriva coroziunii.Dacă o forţă suficient de mare se aplică pe feţe.. Aceasta va modifica orientarea dipolilor electrici şi crează situaţia în care sarcina electrică totală nu este complet neutralizată Aceasta se manifestă ca o tensiune . Un exemplu este vocală într-o + microfonul piezoelectric care transformă presiunea _ tensiune electrică.. Apoi se topeşte la temperaturi de 700 – 800 0C şi după răcire costituie stratul de email. a generatoa-relor de tact deoarece prcizia şi stabilitatea frecvenţei de oscilaţiile sunt foarte mari.

Observaţi că nu apare nici o schimbare. provine aproape în exclusivitate în urma arderii ambalajelor de PVC – sticle de material plastic. Care este concluzia? Materialele plastice sunt rezistente la acţiunea nocivă a mediului înconjurător? Este bine ca materialele plastice să fie folosite ca materiale pentru izolaţia cablurilor electrice? Proiectul pentru Învăţământul Rural 57 . ŞTIAŢI CĂ. Studiul rezistenţei la coroziune chimică a sticlei. Modul de lucru Pregătiţi trei eprubete în care puneţi: -câteva bucăţi de polistiren. şi a materialelor plastice la acţiunea agenţilor externi. rouă su ploaie.materiale plastice la realizarea izolaţiei cablurilor.. Turnaţi în fiecare tub 5 cm3 de acid clorhidric. o bucată de polietilenă..influenţa factorilor de mediu asupra elementelor componente ale instalaţiilor electrice. Poluarea care poate fi naturală sau creată de oameni are la origine ploile acide Multe produse chimice rejectate în natură de uzine. Cunoştinţe necesare proprietăţile chimice ale sticlei şi materialelor plastice. NO2 N2O. eşantioane de izolaţie din PVC pentru cabluri . o bucată de policlorură de vinil. saci. Materiale necesare: izolatori de sticlă. rejectaţ de industrie se datoresc arderii carburanţilor necesari transportului sau utilizării îngrăşămintelor chimice. eprubete. acid clorhidric.Materiale electronice şi electrotehnice APLICAŢII LUCRARE DE LABORATOR STUDIUL PROPRIETĂŢILOR CHIMICE ALE MATERIALELOR ELECTROIZOLANTE Obiective. din resturile menajere. 2. Acidul clorhidric HCl. Bioxidul de sulf SO2 produs de arderea cărbunelui sau a petrolului care conţine urme de pucioasă .realizarea izolatoarelor pentru liniile electrice aeriene utilizările materialelor electroizolante . Oxidul de azot NO. maşini se dizolvă în apa din atmosferă şi apoi cade sub formă de ceaţă. utilizările sticlei.formează în atmosferă acidul sulfuric.

se utilizează la izolarea bobinelor polare şi a bobinelor rotorice ale maşinilor care funcţionează în mediu umed.5cm2 şi ca liant. Ele se produc în mai multe sortimente: Micanita de colector serveşte la confecţionarea lamele-lor izolante care se aşează între lamelele de cupru ale colecto rului. care intră în crestătura miezului magnetic. Mineralele de mică folosite în electrotehnică sunt muscovitul şi flogopitul.Acidul clorhidric a atacat sticla din care sunt confecţionate eprubetele? Tinând seama de cele observate puteţi trage singuri concluzia despre proprietăţile pe care trebuie să le aibă sticla pentru suporţi izolatori ai liniilor electrice aeriene.Materiale electronice şi electrotehnice 3.. se foloseşte şelacul. a conurilor izolante ale colectorului. la confecţionarea carcaselor pentru bobine şi a izolaţiei de crestătura de la maşinile de înaltă tensiune.2 kg/dm3 6. 4. Produse pe bază de mică Produsele pe bază de mică: sunt micanitele. Micabanda se poate realiza cu grosimi mici de încălzire.6-2. constituit din hârtie specială.7-3. Micanita de formare este o micanită tare care se modelează la cald. Micafoliul se poate 58 Proiectul pentru Învăţământul Rural . termomicanita.1015 Ωcm 800 0C 2000 kV/cm Izolaţie între lamelele colectorului maşinilor electrice.1017 Ωcm 500 0C 200 – 2500 kV/cm Dielectric pentru condensatoare Flogopit 2. hârtia de mică. care se livrează sub formă de role.Turnaţi câteva picături de HCl pe un izolator de sticlă şi observaţi dacă sticla este atacată Mica Mica este cel mai important material electroizolant mineral care se găseşte în scoarţa pământului. foiţe foarte mici de mică – 0. cu suport pe o singură faţă. Micanita flexibilă se utilizează la izolarea diferitelor părţi ale maşinilor electrice. Se realizează din foiţe de muscovit sau flogopit de dimen-siuni mici de 5 cm2.8 kg/dm3 5. Micabanda este o varietate de mică flexibilă. Sunt produse alcătuite din foiţe de mică Lipite între ele cu un lac de lipit. dar procentul de liant este mai mare. au aceeaşi compoziţie cu micanita de colector. Tabelul 9 Densitate Permitivitate relativă Rezistivitate de volum Temperatura maximă de lucru Rigiditate dielectrică Utilizări Muscovit 2.. Se utilizează la confecţionarea cilindrilor de collector ai maşinilor electrice de current continuu. micafoliul. Micafoliu este o variantă a micanitei de formare.7 1015 . micabanda.6 1013 . Micanitele. Se foloseşte la executarea izolaţiei bobinajelor prin operaţia de înfăşurare şi presare pe porţiunea dreaptă a bobinei. menţinându-şi forma după răcire. de asemenea. Micanitele de garnituri sunt folosite la confecţionarea de garniturilor ştanţate. micalexul.

Materiale electronice şi electrotehnice

supune la eforturi mari de întindere, putându-se înfăşura strâns în momentul modelării. Micalexul se fabrică din pulbere de mică presată cu sticlă uşor fuzibilă prin presare la cald. Materialul este nehigros- copic, are proprietăţi mecanice electrice şi termice foarte bune. Seutilizează sub formă de plăci, bare care se pot freza, strunji, găuri, şlefui şi turna. Micanita refractară sau termomicanita se utilizează la executarea izolaţiei aparatelor de încălzit şi ca suport pentru reostate. Hârtia de mică se confecţionează din deşeuri de mică. Se obţin foi subţiri asemănătoare unei hârtii transparente, care se pot lipi între ele la cald cu şelac. Acestea au proprietăţi superioare micanitelor, se execută într-un singur strat de mică, având hârtie specială aplicată pe ambele părţi. În afară de micabandă, pe suport de hârtie se mai execută micabandă pe suport de mătase. Se utilizează la izolarea barelor bobinelor rotorice şi statorice ale maşinilor de înaltă tensiune sau de înaltă clasă de precizie.În figură sunt prezentate piese izolatoare confecţionate din mică.

Garnituri

radiator pentru tranzistor de putere

Fire şi ţesături textile Firele de bumbac sau mătase sunt utilizate la izolarea conductoarelor de bobinaj . Ele trebuie să fie cât mai subţiri şi rezistente la tracţiune. Pentru imbunătăţirea proprietăţilor electrice respectiva rigidităţii dielectrice, ele se impregnează cu cu lacuri uleioase ţesături galbene,sau cu bitum – ţesături negre Cristale lichide Starea de cristal lichid este definită ca o stare a materiei în care moleculele sunt ordonate , sunt orientate, dar au o mişcare asemănătoare cu a lichidelor. Cristalele lichide sunt formate din molecule ale unor subsrtanţe organice, din categoria compuşilor sintetizaţi pe cale chimică cum sunt trans-stilben, tolan , azobenzen. Un cristal lichid curge şi poate lua forma vasului în care este pus , dar moleculele sunt aranjate ca într-o reţea cristalină ceea ce îi conferă proprietăţi utile când trece lumina prin el. Sub influenţa câmpului electric extern (reprezentat în figură prin săgeata roşie) se modifică aranjamentul moleculelor ceea ce duce la modificarea proprietăţilor optice ale acestuia. Funcţionarea cristalului lichid se bazează pe reflexia sau transmisia luminii.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

59

Materiale electronice şi electrotehnice

TEST DE AUTOEVALUARE

26.Grupează materialele electroizolante despre care ai învăţat, în tabelul de mai jos:
Materiale pentru dielectrici de condensatoare Materiale pentru cablaje imprimate Materiale pentru aliaje de lipit

Materiale pentru izolaţie de cabluri

Materiale pentru conectori

27.Completaţi tabelul de mai jos cu proprietăţile pe care trebuie să le aibă sticla în funcţie de domeniul de utilizare.
Sticla pentru izolatoare Sticla pentru lămpi şi tuburi electronice

28.Citeşte afirmaţiile de mai jos şi notează în dreptul lor litera A dacă apreciezi că afirmaţia este corectă şi litera F, dacă apreciezi că afirmaţia este falsă: a) Răşina termoplastă este cea care se înmoaie când este supusă încălzirii şi poate fi prelucrată prin diverse procedee, iar după răcire poate fi retopită, devenind din nou prelucrabilă. b) Răşina termorigidă este cea care se înmoaie prin încălzire, putând fi prelucrată, dar după răcire se întăreşte ireversibil, devine rigidă. c) Mica este higroscopică. 29.Ordonaţi materialele electroizolante din tabelele7,8,şi 9 în funcţie de rigiditatea dielectrică.
a) Rigid.diel. Material

Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face cosultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 67.

60

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Materiale electronice şi electrotehnice

Circuit imprimat pe care a fost montat un cuarţ

Proiectul pentru Învăţământul Rural

61

Materiale electronice şi electrotehnice

2.6. Materiale magnetice Magnetul este un corp care are proprietatea de a atrage metale feroase, există în natură dar se fabrică şi artificial de obicei din oţeluri dure (care conţin cobalt). Proprietăţile magneţilor: Fiecare magnet are un pol nord şi un pol sud, situaţi la extremităţi. Dacă se pun doi magneţi în apropiere, se poate observa că polii identici se resping iar cei diferiţi se atrag. Dacă se secţionează o bară magnetică se vor obţine doi magneţi fiecare având un pol nord şi un pol sud. Dacă aceştia se pun cap la cap, se obţine un nou magnet unic care are un singur pol nord şi un singur pol sud. Polii unui magnet sunt inseparabili.
N N S S S N N S

Magnetismul temporar. O bară de oţel moale în stare naturală nu atrage pilitura de fier. Dacă bara de oţel moale se află într-un câmp magnetic puternic, atunci pilitura de fier va fi atrasă . La încetarea acţiunii câmpului magnetic, bara nu va mai atrage pilitura de fier - bara de oţel moale devine nemagnetică deci se poate spune că magnetismul ei nu este remanent.

Magnetism remanent. O bară de oţel dur călit aflată în vecinătatea unui magnet permanent sau a unui câmp magnetic va deveni magnetică, şi va conserva magnetismul după ce nu se va mai afla în vecinătatea magnetului permanent sau a câmpului magnetic Acesta este magnetismul remanent. Materialele diamagnetice: materiale care sunt atrase de un magnet sau sunt atrase în zona în care intensitatea forţelor de câmp magnetic este foarte intensă ;ele sunt obţinute din fier, fonte, oţel, nichel, cobalt, vanadium. Materialele paramagnetice sunt materiale care nu sunt atrase de un magnet sau sunt respinse în zona în care intensitatea forţelor câmpului magnetic este foarte slabă; ele sunt obţinute din aluminiu, plumb, cupru, alamă. Câmp magnetic este spaţiul în care un magnet este activ şi este definit de liniile de câmp care pornesc de la polul nord spre polul sud al magnetului permanent.

62

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Materiale electronice şi electrotehnice

Linii de câmp Câmp magnetic

Câmpul magnetic este o formă de existenţă a materiei şi este caracterizat de o mărime numită intensitate notată H şi o mărime numită inducţie magnetică - B care depinde de natura mediului în care se manifestă câmpul magnetic. Curba de magnetizare – ciclul histerezis. Dacă o bară confecţionată din material magnetic se află în interiorul unei bobine parcursă de curent electric, ea se magnetizează pe măsură ce intensitatea câmpului magnetic creşte inducţia magnetică ajungând până la valoarea S. Curba OAS se numeşte curba de primă magnetiza- re. Dacă intensitatea câmpului magnetic începe să scadă inducţia este conservată numai în parte, bara este magnetizată . Pentru H=0 rămâne o inducţie remanentă +BR. Pentru a anula această inducţie este necesară inversarea câmpului magnetic până la valoarea –HC numită câmp magnetic coercitiv. Dacă intensitatea câmpului magnetic scade până la valoarea –HS egală cu +HS dar de semn opus, inducţia B în bară are valoarea din S’ egală cu cea din S. Micşorând intensitatea câmpului magnetic din nou până la zero, se obţine inducţia –B R. Se observă că valoarea inducţiei magnetice se modifică în urma valorii intensităţii câmpului magnetic, (histerezis înseamnă rămâne în urmă). Suprafaţa marcată pe grafic se numeşte ciclu histerezis şi este proporţională cu energia consumată pentru modificarea stării de magnetizare a materialului (energia necesară învingerii forţelor de freca- re care apar în timpul orientării magneţilor moleculari ai materialului).

Proiectul pentru Învăţământul Rural

63

Materialele magnetic dure se utilizează în special în construcţia micromaşinilor electrice şi în aparatura electrică specială. sub diferite forme şi dimensiuni. Ele au permeabilitatea magnetică relativă subunitară. folosit în special în curent continuu. relee. 50-99. transformatoare electrice. După modul în care materialele feromagnetice (magnetice) se comportă în câmp magnetic. aliaje fier-siliciu-aluminiu. nichelul. radiul. aliaje termocompensatoare. pelicule feromagnetice. foarte apropiată de unitate. Este uşor de produs pe cale industrială. Materiale magnetic moi Cele mai utilizate materiale magnetic moi sunt: fierul. găurire. argintul. Între 815 şi 1050 °C şi 260 şi 430 64 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ferite moi. Fierul tehnic pur are puritatea de 99. presare) înrăutăţesc proprietăţile magnetice. Prelucrările mecanice (tăiere. aliaje fier-nichel. în circuitele magnetice. Ele au permeabilitatea magnetică relativă supraunitară. solicitări mecanice etc. feromagnetice. Materiale paramagnetice sunt: oxigenul. Caracteristicile magnetice ale materialelor magnetic moi sunt influenţate de: compoziţia chimică. Materialele magnetic moi se utilizează în construcţii de maşini şi aparate electrice. germaniul. fier moale. metode de elaborare. aliaje fier-siliciu. aluminiul. fiind cunoscut şi sub denumirea de fier magnetic. electromagneţi. plumbul. aliaje magnetostrictive şi materiale magnetice speciale. oţelul. fiind cel mai ieftin material feromagnetic. FIERUL constituie baza celor mai multor materiale magnetice. care se pot magnetiza cu uşurinţă. -materiale magnetic dure (tari) care se magnetizează greu. dar se şi demagnetizează uşor. potasiul etc. gadoliniul şi aliajele. 90 %. zincul. Materialele feromagnetice sunt cunoscute sub denumirea de materiale magnetice. manganul. iar pentru eliminarea efectelor dăunătoare ale acestor prelucrări. platina. aliaje fier-cobalt. Se disting mai multe tipuri de fier: fierul tehnic pur.Materiale electronice şi electrotehnice Clasificarea materialelor electrotehnice din punct de vedere magnetic În funcţie de valoarea permeabilităţii magnetice relative μr. cromul. siliciul etc. Ele au permeabilitatea magnetică relativă mult mai mare decât unitatea. paramagnetice. se deosebesc : -materiale magnetic moi. Materiale feromagnetice sunt: fierul. materialele magnetic moi se supun unor tratamente termice. carbonul. fierul carbonil. cuprul. fonta. cobaltul. Materiale diamagnetice sunt: hidrogenul. foarte apropiată de unitate. ştanţare. tratamente termice. seleniul. aurul. materialele se clasifică în materiale: diamagnetice. fierul electrolitic. dar îşi menţin proprietăţile magnetice timp îndelungat.

de a avea proprietăţi magnetice superioare fierului tehnic pur. oţel aliat cu siliciu în procent de 0. fiind cel mai ieftin aliaj magnetic moale. Este utilizat la fabricarea aliajelor alni şi alnico sinterizate. FONTA este un aliaj de fier cu carbon. OŢELUL se elaborează din fontă prin reducerea procentului de carbon. Aliajele fier-siliciu se utilizează în construcţia circuitelor magnetice care funcţionează în curent alternativ. Tabla silicioasă laminată la cald are grosimi de 0. deoarece astfel se realizează piese de dimensiuni mult mai mici. Fierul tehnic pur se foloseşte la realizarea miezurilor masive ale circuitelor magnetice care funcţionează în curent continuu. Tolele se izolează pe una sau pe ambele feţe. deoarece au proprietăţi magnetice bune şi cu cost redus. de fapt. Oţelurile se utilizează în circuite magnetice supuse la solicitări mecanice mari.5%. Fontele se utilizează în circuite magnetice de curent continuu. oţelul se utilizează şi la piesele străbătute de flux magnetic. Izolarea se poate realiza prin oxizii ce se află pe ambele feţe ale tolei. aparatelor de măsurat. 0. fiind folosită la realizarea tolelor circuitelor magnetice ale maşinilor electrice. la frecvenţă industrială sub formă de table (tole) subţiri realizate din tablă silicioasă laminată la cald sau la rece. Aliaje fier-siliciu Aliajele fier-siliciu sunt materialele cele mai utilizate în domeniul electrotehnic. Siliciul are proprietatea de a reduce rezistenţa mecanică a aliajului (devine fragil ceea ce împiedică prelucrarea atât la cald cât şi la rece) dar. izolaţie satisfăcătoare pentru miezurile magnetice mici. 0. Aliaje fier-siliciu laminate la cald Tabla silicioasă are o mare utilizare în industria electrotehnică. datorită purităţii lor ridicate. Fierul carbonil este un material cu puritate mare şi prezintă avantajul faţă de fierul electrolitic. Fierul carbonil este utilizat la miezurile bobinelor din aparatura de radiofrecvenţă. deci construcţii cu consum mic de material. reduce pierderile prin curenţi turbionari.5 mm. dar care nu sunt solicitate mecanic în mod deosebit. Această tablă este.Materiale electronice şi electrotehnice °C materialul este fragil şi în aceste domenii critice solicitările trebuie evitate. Caracteristicile mecanice şi magnetice ale fontei sunt net inferioare celor ale oţelului. Prin alierea fierului cu siliciul creşte rezistivitatea electrică a aliajului.5-4. Fierul electrolitic este obţinut prin electroliză şi are un grad ridicat de puritate.35. APLICAŢII ALE MATERIALELOR MAGNETICE Tole pentru transformator Miezuri cilindrice pentru bobine Proiectul pentru Învăţământul Rural 65 . având procentul cel mai ridicat de carbon. Creşterea procentului de siliciu peste 5% duce la creştere durităţii aliajului. transformatoarelor.3. în special unde se cere elasticitate mare. Având proprietăţi magnetice net superioare faţă de fontă.

dispozitive care se montează pe suprafaţă. echipamente medicale. a vitezei. amplificatoare audio. SMT = Surface Mounted Technology tehnologia montării pe suprafaţă.. calculatoare. Prezintă avantajul că liniile de câmp magnetic sunt concentrate aproape în întregime în miezul toroidal ceea ce elimină cuplajele magnetice cu alte bobine.Materiale electronice şi electrotehnice Miezuri magnetice plate Magneţi permanenţi Miezuri toroidale Microfon Transformator cu miez din tole de tablă silicioasă SMD Tole pentru transformator sunt folosite pentru realizarea miezurilor transformatoarelor din sursele de tensiune aparate de recepţie TV. a echipamentelor de control a comunicaţiilor. SMD – sunt miezuri magnetice de mare performanţă şi dimensiuni foarte mici. a modemurilor. Miezurile toroidale se folosesc în echipamentele de reglare a temperaturii. sunt folosite la realizarea încărcătoarelor de baterie. etc. 66 Proiectul pentru Învăţământul Rural . DICŢIONAR SMD = Surface Mounted Devices . Miezurile liniare sunt folosite la realizarea bobinelor pentru monitoare. aparate de recepţie Tv. în regulatoarele automate de tensiune. SMA = Surface Mounted Assembley .procesul tehnologic de realizare a plăcilor de circuit imprimat echipate cu astfel de componente . radio. afişaje.

Deformaţie plastică în ambele cazuri. aluminiul. Proiectul pentru Învăţământul Rural 67 . Siguranţele fuzibile au rolul de a întrerupe cât mai repede circuitul electric parcurs de un curent care depăşeşte valoarea nominală Energia electrică se transformă în energie calorică prin efect Joule şi este cu atât mai mare cu cât intensitatea curentului este mai mare. Aliajul este un amestec omogen din mai multe metale obţinut prin topire.a) A. bronz cu zirconiu. Aluminiu. bronz cu cadmiu. Staniul este cel mai uşor fuzibil. cadmiu 10. 1. Ordinea este :staniu. d) A. e)A . 4. mangan. plumb.R= ρ l 1000 m = 0.Materiale electronice şi electrotehnice RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE DE EVALUARE Pentru rezolvare trebuie să revezi capitolele de materiale bune conducătoare de electricitate. bronz cu argint. fier. bronz cu beriliu. aluminiu. Staniul. permite realizarea de fire foarte subţiri . O altă proprietate a staniului folosită la realiza rea siguranţelor fuzibile este ductilitatea foarte bună care.Duritatea 6.Proprietatea de plasticitate. 14. Se foloseşte staniu la realizarea siguranţelor fuzibile deoarece temperatura de topire fiind joasă. 13. b) F. 01724*10-6 Ω m* =17. beriliu.2Ω S 1 * 10 − 6 m 2 2. 8. zinc. 5. îl va topi foarte repede.Metale şi aliaje folosite la realizarea conductoarelor electrice: cupru. energia calorică degajată de un curent electric mare.Metale şi aliaje folosite la realizarea componentelor maşinilor electrice: cupru. materiale semiconductoare. c) A. 9. zinc. 3. materiale electroizolante . aluminiu – magneziu – siliciu. Luciu metalic Sudabilitatea Opacitatea Maleabilitatea Plasticitatea Forjabilitatea Densitatea Turnarea Fuzibilitatea Ductilitatea Fluiditatea Prelucrabilitatea Dilatarea Duritatea Elasticitatea Rezistenţa mecanică Conductibilitatea termică 7. fier 11. Proprietăţile pe care se bazează obţinerea lui sunt fuzibilitatea şi fluiditatea.

23. stabilitatea termică. e) F. 24. d) A. Rigid 10 –15 30 . 21. a)A. -transparentă pentru radiaţiile ultraviolete 28. c 19. Plumbul are o duritate foarte mică. Răspunsurile corecte sunt: 17. Sticla pentru izolatoare -higoscopicitate foarte redusă. Rigiditatea dielectrică reprezintă proprietatea dielectricilor de a-şi pierde proprietatea de izolator sub acţiunea câmpului electric. rigiditatea dielectrică.Rezistenţa de volum. c) F. Higroscopicitatea. conductivitatea termică. b) A. 26. kV/cm kV/cm 2002000 2500 kV/cm kV/cm Mate Colofo şelac polietil Polisti PVC Musco Flo rial LUCRĂRI DE CONTROL TRANSMISE TUTORELUI gopit niu ena ren vit 20-50 kV/cm 50-70 kV/cm 5075 kV/cm termor igid Co pal . a) A. c 18. c) F. 68 Proiectul pentru Învăţământul Rural . -rezistentă la acţiunea agenţilor chimici -rezistentă la variaţii bruşte de temperatură. a 20. este moale.diel. Materiale pentru dielectrici de condensatoare Polistiren Ceramică Sticla Mica Hârtie Ulei. b) A. punctul de inflamabilitate. -rezistentă la acţiunea vaporilor metalici -rezistentă la temperatura degajată de electrozii din interiorul balonului de sticlă. rezistenţa de suprafaţă. f) F. aer Materiale pentru izolaţie de cabluri Textolit PVC Sticlotextolit Poliuretan Pertinax Polietilena Materiale textile Materiale pentru cablaje imprimate Materiale pentru conectori Bachelita Materiale Pentru aliaje de lipit Sacâz 27. Aceasta se transformă în energie calorică 22. densitatea. Sticla pentru lămpi şi tuburi electronice -rezistentă la temperaturi ridicate. Intensitatea curentului este cea care determină energia electrică. -coeficient de dilatare cât mai apropiat de cel al metalului din care se execută soclul. Conductoarele electrice nu trebuie să se atingă între ele Pentru a nu se conecta astfel la acelaşi potenţial deci pentru a nu se scurtcircuita Ele nu trebuie să fie atinse de utilizatori pentru ca intensitatea curentului electric să nu se scurgă prin rezistenţa corpului lor. solubilitatea. 25.Materiale electronice şi electrotehnice 15. c)F. 29. Maleabilitatea 16. b)A. porozitatea. a) A. constanta dielectrică.

Calculaţi masa fiecăruia dintre conductoare şi treceţi rezultatele în tabelul realizat la punctul1. Rezolvarea cu succes a acestei lucrări vă poate ajuta să obţineţi 6 % din punctajul necesar absolvirii modulului. Pentru securitatea lucrării vă recomand să scrieţi numele cursantului pe fiecare pagină.c .a bune şi în c.a.Realizaţi un glosar de termeni structurat pe următoarele capitole: 1.Materiale electroizolante 4.Materiale semiconductoare 3.Materiale magnetice Fiecare capitol va cuprinde termeni referitori la proprietăţile fizice. Argumentaţi de ce alegeţi un anumit tip de dielectric pentru realizarea condensatoarelor.a -Uşor -Foarte uşor -Se acoperă cu oxid protector . slabe în c. Pentru comentariile tutorelui. lăsaţi o margine de 5 cm şi aceeaşi distanţă între răspunsuri. realizaţi o redactare computerizată. 15 PUNCTE 2. Pe prima pagină a lucrării se vor scrie următoarele informaţii : titlul acestui modul (Materiale electronice şi electrotehnice). 1. pentru alimentarea cu energie electrică a motoarelor de troleibuz. 15 PUNCTE 4.Se acoperă cu oxid protector -Preţ de cost ridicat -Preţ de cost scăzut -Proprietăţi bune în c. cupru şi fier şi numiţi metalul corespunzător calităţilor indicate pe scara de mai jos: .Proprietăţi electrice -Proprietăţi electrice bune şi în c. pentru transportul energiei electrice.c şi în c. -Greu -Coroziv -Preţ de cost scăzut 10 PUNCTE 5.2 Instrucţiuni Lucrarea de verificare .Metale şi aliaje.Materiale electronice şi electrotehnice L U C R A R E A D E V E R IF IC A R E N R . Răspunsurile la întrebări vor fi transmise prin poştă tutorelui pentru corectare şi eventuale comentarii. 15 PUNCTE 7.15 PUNCTE 6. Argumentaţi folosirea siliciului la realizarea dispozitivelor semiconductoare. Vă recomand să scrieţi clar răspunsurile şi dacă este posibil. Calculaţi suprafaţa unor conductoare electrice realizate din aluminiu. electrice şi mecanice. numărul lucrării de verificare ( Nr. 2. cupru şi fier care sunt echivalente (au rezistenţa electrică de 10 Ω şi lungimea de 100 m) şi treceţi valorile într-un tabel.c şi în c. ( Pentru rezolvarea acestei teme veţi consulta şi conţinutul unităţii de învăţare Componente active de circuit). 15 PUNCTE Proiectul pentru Învăţământul Rural 69 . al cărei conţinut este prezentat mai jos. Argumentaţi de ce alegeţi un anumit tip de metal pentru realizarea diferitelor conductoare electrice: pentru bobine de releu.Comparaţi datele existente în tabelul realizat la punctul 1 despre conductoarele din aluminiu. vă solicită unele activităţi care necesită cunoaşterea şi însuşirea conceptelor din unitatea de învăţare 2.2) numele cursantului şi adresa. 15 PUNCTE 3.

“A. Ileana Fetiţa şi Al. 258 – 280. 2000. Bucureşti 1999 6. Mariana Robe . M Zapan. Editura Tehnică.. Fetiţa . 129-135. Bănăţeanu. Burlacu. V. 1992.1982 5. Ovidiu Hătărăscu “Metalele în epoca actuală. Drăgulănescu. Pag 31-34. Editura Economică. 50-65.coordonator. 3. 4. M. Constantin Miroiu. 92-135 70 Proiectul pentru Învăţământul Rural . domeniul electric”.Materiale electronice şi electrotehnice Bibliografie 1. 359. Gh. “Manual de studiul materialelor” Editura didactică şi pedagogică.T. 76. Gh. 428 432. Editura Albatros. 2. Pag. N. Doina Moraru. “Chimie generală”. 3 – 111. Pag.C…Electronica în imagini”. Albert. Emil Vinţeler 2 Dicţionar de de fizică teoretică2. Editura Enciclopedică. Pag. Preuniversitaria.B. 1990.Mărculeţiu. F. ”Manual pentru pregătire de bază. Editura Didactică şi Pedagogică.

vei şti să recunoşti elementele de circuit pasive: rezistoare. simbol . Rezistoare Condensatoare Bobine Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare Lucrarea de verificare nr.3. BOBINE Capitol Obiectivele unităţii de învăţare 3.3 ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT REZISTOARE.vei şti să realizezi scheme cu rezistoare şi condensatoare legate în serie.Elemente pasive de circuit Rezistoare. CONDENSATOARE. paralel şi mixt. condensatoare. paralel şi mixt Proiectul pentru Învăţământul Rural 71 . 3 Bibliografia Pagina 71 72 82 91 95 97 99 OBIECTIVE: Într-un circuit electric există: .vei putea să precizezi parametrii nominali pentru rezistoare. condensatoare. bobine . condensatoare legate în serie.1. 3. după aspect fizic. Condensatoare.2.sursă de energie electrică Unul sau mai mulţi consumatori care alcătuiesc grupa de elemente de circuit pasive: rezistoare. dirija sau bloca fluxul de energie. care sunt cunoscute ca elemente de circuit active După studiul acestei unităţi de învăţare: . bobine. condensatoare. bobine după marcaj .elemente electronice care au rolul de a amplifica.vei fi capabil să calculezi rezistenţe şi capacităţi echivalente pentru scheme cu rezistoare. 3. selectând elementele din cataloage . marcaj. Bobine UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.

Valorea rezistenţei unui conductor depinde de: materialul din care este construit rezistorul. Constructiv.lungimea conductorului exprimată în metri m s – secţiunea transversală conductorului exprimată mm2 R= ρ l/ s 72 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Mărimea fizică specifică este rezistenţa electrică. a descoperit legea care îi poartă numele. ρ.Elemente pasive de circuit Rezistoare. rezistoarele sunt executate din materiale conductoare. pe cale experimentală. măsurată în ohm – Ω I – curentul prin rezistor. Denumire dată de cunoscutul fizician german Ohm Georg Simon care. Fiecare material conductor are o rezistivitate proprie ρ ( definită ca rezistenţa unui conductor din materialul respectiv de lungime şi secţiune egale cu unitatea). Rezistoare Rezistoarele sunt elemente de circuit cu rolull de limitare a valorii curentului electric.1. Bobine 3. măsurată în volţi –V Observaţie: rezistorul este obiectul în sine. Legea lui Ohm: Într-un circuit electric format dintr-o rezistor de rezistenţă R alimentat cu o tensiune U se va stabili circulaţia unui curent I = U/R R – rezistenţa rezistorului. măsurat în amperi – A U – tensiunea electrică aplicată la capetele rezistorului. iar rezistenţa este mărimea fizică caracteristică lui. Condensatoare.rezistivitatea exprimată în Ω mm2 /m 1 Ω mm2 /m=10-6 Ω m dimensiunile conductorului l.

secţiunea ( aria ) conductorului rotund s = пd2/4 = 3.216 Ω Simbolul rezistorului Rezistoarele pot fi identificate în schemele mai jos.785 x10 -6 = 2.3) este un circuit alcătuit din două rezistoare în serie în scopul de a obţine o tensiune mai mică decât tensiunea U a sistemului UCD < U AB UCD = U x R2 / (R1 + R2) Proiectul pentru Învăţământul Rural 73 .7 x 10-8 /o.017 Ω mm2/m =1. Legarea rezistoarelor în serie se obţine legând rezistoarele unul dupa celălalt astfel încât toate rezistoarele sunt parcurse de acelaşi curent.165 x 10 -2 Ω = 0. Legarea în serie a rezistoarelor Cele trei rezistoare pot fi înlocuite cu un rezistor fictiv de rezistenţă Re (rezistenţa echivalentă ). Această înlocuire nu trebuie să schimbe valorile iniţiale ale intensităţii curentului electric şi nici pe cele ale tensiunii electrice.785 x10 -6 m2 Rezultă R= ρ l/ s= 1. Bobine APLICAŢII Calculaţi rezistenţa electrică a unui condensator din cupru de lungime 1m şi secţiune rotundă cu diametru de 1mm. Pentru legarea în serie. rezistenţa echivalentă este Re = R1+R2+R3 Divizorul de tensiune ( fig.14 x 10 –6 /4 = 0.2. 3. R electrice după semnul de Legarea rezistoarelor în circuit Într-un circuit electric pot fi conectate unul sau mai multe rezistoare care pot fi legate între ele şi la sursă în mod diferit: 1. Condensatoare.Elemente pasive de circuit Rezistoare.7 x 10-8 Ωm. Rezolvare: Din tabelul de la unitatea de învăţare nr.1.1 pentru cupru ρ = 0. A R1 R2 R3 B A Re B Fig.

3. tensiunea sursei se va repartiza în mod egal pe cele două rezistoare. I2 < I). Divizorul de current 74 Proiectul pentru Învăţământul Rural R3 .Elemente pasive de circuit Rezistoare.2. Bobine C U1 R1 U U2 R2 D A B Fig. 3. I1 I I2 R1 R2 Fig.3.4) este un circuit din două rezistoare legate în paralel cu scopul de a obţine pe una din laturi un curent mai mic decât cel principal I (I1 < I. Condensatoare. Legarea în paralel a rezistoarelor Divizorul de curent ( fig. Rezultă: Valoarea rezistenţei echivalente pentru legarea în paralel pentru rezistoarele din figura 3. Divizorul de tensiune Dacă rezistenţele sunt egale R1=R2. În acest caz toate rezistoarele au aceeaşi tensiune la borne.3 se calculează cu ajutorul următoarei formule: 1/ Re = 1/R1+1/R2+1/R3 A R1 R2 B A Re B Fig. 3.4. Legarea rezistoarelor în paralel. 3.

Calculaţi rezistenţa echivalentă a 4 rezistoare montate în serie.Elemente pasive de circuit Rezistoare. R4 = 1 KΩ Rezolvare: R4 = 1 K Ω = 1000 K Ω Re = R1 + R2 + R3 + R4 = 100 + 150 + 200 + 1000 = 1450 W = 1. cunoscând valorile: R1 = 100 K Ω. calculată cu ajutorul legii lui Ohm. Legarea mixtă a rezistoarelor Proiectul pentru Învăţământul Rural 75 . Calculaţi curenţii I1 şi I2 din laturile unui divizor de curent ( Fig.45 K Ω 2. Bobine APLICAŢII 1. R3 = 200 K Ω. Legarea mixtă a rezistoarelor În acest caz există în circuit cel puţin 3 rezistoare din care două în paralel. A R1 R3 R1 B A R12 R3 B A Re B Fig. atunci I1= I2. este U= I x Re Curentul prin latura 1 este I1 = U / R1 = I x Re / R1 Înlocuind Re se obţine I1 = I x R2 / (R1 + R2) Curentul prin latura 2 este I2 = U / R2 = I x Re / R2 Rezultă I2 = I x R1 / (R1 + R2) Se observă că cei doi curenţi I1 şi I2 reprezintă fiecare doar o fracţiune din curentul principal. R2 = 150 K Ω. 3. Dacă R1= R2.5. 4) Rezolvare: Rezistenţa echivalentă a celor două rezistoare montate în paralel este Re = R1 x R2 / (R1 + R2) Tensiunea la borne. 3. Condensatoare.

dacă afirmaţia este corectă şi litera F.5). Rezultă rezistenţa echivalentă pentru întreg sistemul Re: Re= R12+R3 Înlocuind valoarea lui R12 se obţine: Re= R1 x R2 / (R2+ R1) + R3 TEST DE AUTOEVALUARE Citeşte afirmaţiile de mai jos ( 1. R2 = 3 Ω şi R3 = 10 Ω 76 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 3.3. Bobine APLICAŢII Calculaţi rezistenţa echivalentă a unui grup de trei rezistoare R1. daca apreciezi că afirmaţia este falsă: 1. Rezistoarele sunt elemente de circuit cu rolul de limitare a tensiunii electrice. Care este valoarea intensităţii curentului prin circuitul din figura 3. legate mixt ( fig. R3. Condensatoare. 4. R2. Rezolvare: Se observă că rezistenţele R1 şi R2 sunt legate în paralel şi pot fi înlocuite cu o rezistenţă echivalentă 1 / R12 = 1 / R1 + 1 / R2 1 / R12= (R2+ R1) / R1 x R2 R12= R1 x R2 / (R2+ R1) Circuitul cu 3 rezistoare se poate înlocui cu un circuit cu 2 rezistoare format din: rezistorul cu rezistenţa echivalentă R12 şi rezistorul cu rezistenţă R3. Care este valoarea rezistenţei echivalente pentru circuitul din figura 3.Elemente pasive de circuit Rezistoare. Rezistoarele legate în serie sunt străbătute de acelaşi curent. 3. Valoarea rezistenţei electrice a unui conductor nu depinde de materialul din care este confecţionat.3 ) şi notează în dreptul lor litera A. 2. Se cunosc: R1 =2 Ω .1.2. R2 = 3 Ω şi R3 = 20 Ω 5. Se observă că R12 şi R3 sunt legate în serie. în cazul în care la borne se aplică tensiunea UAB = 100 V? Se cunosc: R1 =2 Ω .

watt. Toleranţa admisă pentru rezistenţa nominală.ohm.Unitatea de măsură este w. Condensatoare. dacă nu depăşesc anumite limite. atât în domeniul electronicii şi automatizării ( domeniul curenţilor slabi ) cât şi în domeniul electrotehnicii (domeniul curenţilor tari ). Sunt admise valori în plus sau în minus.volt.Elemente pasive de circuit Rezistoare. Cunoaşterea parametrilor nominali ai obiectului este importantă pentru a putea evalua posibilităţile de folosire a acestuia. Unitatea de măsură este Ω . Unitatea de măsură este V. executat şi urmează să fie întrebuinţat. Clasificarea rezistoarelor Rezistoarele au largă utilizare în practică. fără ca acesta să se încălzească peste limitele admise. Puterea nominală – Pn– reprezintă puterea disipată de rezistor. Proiectul pentru Învăţământul Rural 77 . Dacă una din caracteristici nu este respectată obiectul se poate distruge. Tensiunea nominală Un. Pentru a putea acoperi aria largă de utilizare este creată o gamă variată de rezistoare. În urma procesului tehnologic de obţinere a rezistoarelor nu toate pot avea valoarea rezistenţei egală cu cea nominală.reprezintă tensiunea maximă la care poate fi utilizat rezistorul fără ca izolaţia acestuia să fie deteriorată. Bobine Parametrii nominali ai rezistoarelor Prin parametrii nominali se înţeleg acele mărimi caracteristice pentru care un obiect a fost proiectat. În cazul rezistoarelor parametrii nominali sunt: Rezistenţa nominală – Rn – reprezintă valoarea rezistenţei pentru care este construit rezistorul ( masurată la temperatura mediului ambiant de 20o C ). Coeficientul de variaţie al rezistenţei cu temperatura α – este o caracteristică a materialului din care este confecţiont rezistorul. Toleranţa se exprimă în procente.

Rezistoare variabile neliniar . Pot fi rectilinii sau circulare ( cu ax de rotire Fig. fire de sticlă sau material funcţionării. 2. liniar ( fără salturi ) în timpul funcţionării. email sau glazură de porţelan.se obţin prin două borne fixe şi o bornă formată dintr-un depunerea prin electroliză a unui strat de cursor care alunecă pe suprafaţa grafit pe un suport ceramic.7).rezistenţa acestora scade când creşte tensiunea la borne. siliciu.rezistenţa acestora scade când temperatura creşte. Acestea se numesc potenţiometre şi au Rezistoare chimice ( Fig. aluminiu. Pot fi realizate atât ca rezistoare ceramic).La care nichel. Se construiesc din oxizi de crom. Condensatoare. crom. rezistorului.Elemente pasive de circuit Rezistoare. Bobine REZISTOARE UTILIZATE ÎN DOMENIUL CURENŢILOR SLABI Din punct de vedere al materialului şi a Din punct de vedere al posibilităţii de tehnologiei de execuţie se cunosc: reglare a valorii rezistenţei în timpul funcţionării se cunosc: Rezistoare bobinate – sunt realizate din Rezistoare fixe – La care valoarea material conductor înfăşurat pe un suport rezistenţei este constantă pe tot timpul izolant ( din sticlă. rezistivitate mare: aliaje pe bază de fier.Valoarea rezistenţei poate creşte/ descreşte în salturiîn timpul funcţionării în cazul modificării unor parametrii exteriori.cadmiu sau nichel. 3.A) . Se folosesc materiale cu bobinate cât şi ca rezistoare chimice.fier. Rezistoare chimice 78 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 1Termistoare . Varistoare .mangan.A. Fig. Pentru valoarea rezistenţei poate creşte/ descreşte utilizarea în mediu umed se acoperă cu lac. Rezistoare reglabile liniar .

Rezistoarele chimice au dimensiuni foarte mici. C= 0.1 %. Marcarea după codul de litere şi cifre Acest cod este constituit din trei sau patru caractere.1012 ( terra).Elemente pasive de circuit Rezistoare. J= 5%.103 ( kilo). Condensatoare. în acest caz: prima bandă ( galben ) corespunde cifrei 4 a doua bandă ( violet ) corespunde cifrei 7 a treia bandă ( portocaliu ) corespunde coeficientului de multiplicare 103 (K .3.6). Marcarea după codul culorilor Rezistoarele sunt marcate la unul din capetele lor cu patru benzi colorate (Fig. F= 1%. Marcarea rezistoarelor prin codul culorilor Culoare Prima bandă A doua bandă Prima cifră A doua cifră semnificativă semnificativă Argintiu Auriu 0 Negru 1 1 Maro 2 2 Rosu 3 3 Portocaliu 4 4 Galben 5 5 Verde 6 6 Albastru 7 7 Violet 8 8 Gri 9 9 Alb Nici o culoare A treia bandă Coeficient de multiplicare 102 10-1 1 10 102 103 104 105 106 107 108 109 A patra bandă Toleranţa +10% +5% +1% +2% +20% Fig. Literele înlocuiesc virgulele zecimale. D= 5. Rezistor 47 K Ω + 10% a. M. G= 2%.6.106 ( mega). Proiectul pentru Învăţământul Rural 79 . T. M= 20 %. Pentru marcarea lor se foloseşte un cod al culorilor şi un cod de litere şi cifre. G.kilo) a patra bandă ( argintiu ) corespunde toleranţei + 10% Rezistorul are valoarea 47 x 1K = 47 K Ω + 10% b.25. K= 10%. Ele reprezintă: K.109 (giga). N= 30% . Bobine Marcarea rezistoarelor.Prima bandă reprezintă codul culorii pentru prima cifră semnificativă. 3. Pentru marcarea toleranţei ( exprimată în procente) se foloseşte următorul cod de litere: B = 0.

Bobine REZISTOARE UTILIZATE ÎN DOMENIUL CURENŢILOR TARI Din punct de vedere al materialului şi Din punct de vedere al modificării tehnologiei de execuţie se cunosc: valorii rezistenţei în timpul funcţionării se cunosc: Rezistoare bobinate – Sunt executate din sârmă din oţel galvanizat. A. reostat cu cursor– are două borne fixe şi o bornă formată dintr-un cursor care alunecă pe suprafaţa rezistorului. Valoarea maximă a rezistenţei se obţine când paletele sunt introduse complet în soluţie . Rezistoare din fontă – Sunt obţinute prin turnare în forme ondulate Rezistoare din tablă – Sunt executate din tabla de oţel cu siliciu acoperită prin galvanizare. Pot fi realizate ca rezistoare bobinate . Potenţiometru circular O categorie aparte o reprezintă rezistoarele de încălzire: pentru cuptoare sunt confecţionate din sârmă sau bandă fixată direct pe pereţii cuptoarelor. constantan. pentru încălzirea lichidelor ( apă. Acestea se numesc reostate şi pot fi: 1.7. crom-nichel. Pot fi şi din bandă de crom nichel sau constantan.Rezistoare reglabile cu variaţia în trepte (în mici salturi) a valorii rezistenţei .Elemente pasive de circuit Rezistoare.Reostat cu ploturi Fig. Condensatoare. 2. 3. B. C. ulei ) sunt confecţionate din spirale de crom nichel şi introduse în tub din oţel inoxidabil 80 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Rezistoare fixe – La care valoarea rezistenţei este constantă pe tot timpul funcţionării. Rezistoare reglabile cu variaţia liniară a rezistenţei – La care valoarea rezistenţei poate creşte/ descreşte liniar ( fără salturi ) în timpul funcţionării. nichelină bobinată pe suporţi ceramici sau liber ondulată fără suporţi. reostat cu lichid – format dino cuvă cu soluţie de sodă cu apă în care două palete se pot scufunda sau ieşi din soluţie.

Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face consultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 95 Proiectul pentru Învăţământul Rural 81 . Precizaţi care sunt parametrii nominali ai rezistoarelor. Explicaţi cum se poate regla valoarea rezistenţei la bornele B1B2 ale potenţiometrului circular din fig. 3.7. 7. Precizaţi tipurile de reostate. Galben. Ce valoare are rezistorul de mai jos? Verde. Bobine TEST DE AUTOEVALUARE 6. 8. 9. Explicaţi modul de obţinere al rezistoarelor chimice. Maro 10. Albastru. Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă.Elemente pasive de circuit Rezistoare. Condensatoare.

Prin aplicarea unei tensiuni la bornele condensatorului pe armăturile acestuia apar sarcini electrice egale şi de semn contrar .V În funcţie de mărimile constructive ale condensatorului valoarea capacităţii este: C= ε A/D= ε 0 ε r A/d ε – permitivitatea absolută a dielectricului masurată în F/m ( farad / metru) ε 0 – permitivitatea vidului = 1/4π x 9 x 109 F/m ε r – permitivitatea relativă a dielectricului masurată în F/m A – suprafaţa armăturii măsurată în m2 D – distanţa dintre armături măsurată în m 82 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Elemente pasive de circuit Rezistoare. Prin definiţie reprezintă raportul dintre sarcina electrică Q cu care se încarcă armăturile condensatorului şi tensiunea U care se aplică pe armături. Mărimea fizică specifică a condensatoarelor este capacitatea electrică C.are loc încărcarea condensatorului. Capacitatea electrică C=Q /U C – capacitatea măsurată în Farad – F Q – sarcina electrică măsurată în Coulomb – C U – tensiunea electrică măsurată în volţi .2. Bobine 3. Condensatoare. Descărcarea constă în neutralizarea sarcinii printr-un circuit exterior la care se leagă condensatorul. Condensatoare Condensatoarele sunt elemente de circuit formate din două armături (plăci din material conductor ) separate printr-un dielectric ( material izolant ).

Bobine Simbolul condensatorului Condensatoarele pot fi identificate în schemele electrice după semnul de mai jos. paralel şi mixt. într-un circuit pot exista mai multe condensatoare. Toate situaţiile pot fi reduse la modul de legare în serie. calculată cu formula 1/Ce = 1/C1 + 1/C2 sau Ce = C1x C2 / (C1 + C2) Proiectul pentru Învăţământul Rural 83 . 3. Legarea în serie a condensatoarelor A C1 C3 B A Ce B Fig. Legarea în serie În cazul legării în serie cele două condensatoare se încarcă cu sarcini electrice egale. Condensatoare. Legarea condensatoarelor în circuit În practică.8. Ele pot fi înlocuite fictiv cu un singur condensator care are capacitatea echivalentă – Ce.Elemente pasive de circuit Rezistoare.

84 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Valorile capacităţilor sunt: C1 = 3 μ F.9. dar fiecare se încarcă cu altă sarcină. Cu ce sarcină se încarcă fiecare condansator dacă la borne se aplică o tensiunea electrică U = 1 KV? Rezolvare: 1KV = 1000 V = 103V 3 μ F = 3 x 10-6F. Rezultă că sarcinile q1 si q2 sunt direct proporţionale cu capacităţile. 4μ F=4 x 10-6 F.8 μ F 2. Condensatoare. Ce = C1 x C2 /( C1 + C2) = 10-6 x 4 10-6 / (10-6 + 4 10-6) = 0. 4 μ F = 4 x 10-6F q1 = U x C1 = 103 x 3 x 10-6 = 3 x 10-3 C = 3000 μ C q2 = U x C2 = 103 x 4 x 10-6 = 4 x 10-3 C = 4000 μ C Sarcina condensatorului echivalent este qe = U x Ce = 103 x 7 x 10-6 = 7 x 10-3 C = 7000 μ C Din rezultat observăm că: qe = q1 + q2.Elemente pasive de circuit Rezistoare. Observaţie: Un coulomb este o valoare mare pentru sarcini. C2 = 4 μ F Rezolvare: 3μ F= 3x10-6 F. Bobine Legarea în paralel a condensatoarelor C1 A C2 C3 B A Ce B Fig. Calculaţi capacitatea echivalentă a două condensatoare legate în paralel. nanofarazilor (nF=10-9 F). Calculaţi capacitatea echivalentă a două condensatoare legate în serie ştiind că: C1 = 1μ F si C2 = 4 μ F Rezolvare: 1μ F=10-6 F. Capacitatea echivalentă este: Ce = C1 + C2 + C APLICAŢII 1. În practică valorile condensatoarelor sunt de ordinul microfarazilor(1μ F=10-6 F). Legarea în paralel a condensatoarelor În cazul legării în paralel a condensatoarelor tensiunea la bornele lor este aceeaşi.8x 10-6 F=0. 4μ F=4 x 10-6 F. 3. Ce = C1 + C2 = 3x10-6 + 4 x 10-6 = 7 x 10-6 F=7 μ F 3. sau picofarazilor(1p F=10-12 F).

Legarea mixtă a condensatoarelor În figura 3. Marcarea condensatoarelor se face folosind: .codul culorilor .Elemente pasive de circuit Rezistoare. Tensiunea de încercare Ui – valoarea tensiunii care se poate aplica timp de 1 min.Capacitetea se calculează după următoarea formulă: Ct = Ct0[ 1+Kt(t-t0)] Ct – capacitatea la temperatura t Cto – capacitatea la temperatura mediului ambiant t0 Kt – coeficientul de temperatură a capacităţii t – temperatura de lucru t – temperatura ambiantă Tensiunea nominală Un reprezintă tensiunea care se poate aplica la bornele condensatorului la temperatura maximă de funcţionare. Bobine Legarea mixtă a condensatoarelor: C1 A C3 C2 B A A C13 C2 B B Ce Fig3. Rezistenţa de izolaţie Riz. Aplicând succesiv relaţiile pentru condensatoarele în paralel şi apoi pentru condensatoarele în serie se obţine formula capacităţii echivalente Ce= C3( C2+ C1)/( C1+C2+C3) Parametrii nominali ai condensatoarelor: Capacitatea nominală C a unui condensator reprezintă valoarea capacităţii pentru care condensatorul a fost construit – unitatea sa de măsurată este Farad. la bornele condensatorului fără ca dielectricul să se distrugă (să nu se producă străpungeri). Coeficientul de temperatură al capacităţii – Kt reprezintă variaţia capacităţii electrice a condensatorului cu temperatura.10 este exemplificat cazul legării mixte a condensatoarelor: C3 în serie cu două condensatoare în paralel ( C1 şi C2).F.codul de litere şi cifre Proiectul pentru Învăţământul Rural 85 . Condensatoare. Constanta dielectrică sau permitivitatea reprezintă raportul dintre capacităţile condensatorului în două situaţii: cu dielectricul prevăzut în construcţie şi cu dielectricul aer (sau vid).10.

32 μ F CODUL DE MARCARE P 10 1n5 3 μ 32 86 Proiectul pentru Învăţământul Rural .1 pF 1. Bobine MARCAREA CONDENSATOARELOR PRIN CODUL CULORILOR MARCAREA CULORILOR Culoare Negru Maro Roşu Portocaliu Galben Verde Albastru Violet Cenuşiu Alb Auriu Argintiu CONDENSATOARELOR Coeficient de multiplicare 100 101 102 103 104 105 106 107 0. Condensatoare.Elemente pasive de circuit Rezistoare.5 nF 3.01 PRIN CODUL Cifra semnificativă 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 - Tensiune de lucru (V) 250 500 2000 1500 2000 2500 3000 5000 7000 - Exemple pentru marcarea condensatoarelor după codul de litere şi cifre VALOAREA CAPACITĂŢII 0.1 0.

prin rotire. Bobine Clasificarea condensatorelor Condensatoarele se fabrică într-o gamă foarte variată şi se clasifică după mai multe criterii.variabile (capacitatea se poate regla în timpul funcţionării) .cu mică.ceramice.în carcasă metalică ( tub de aluminiu.alcătuite din folii metalice foarte subţiri între care se fixează plăci de mică .semireglabile (ajustabile)(capacitatea se poate regla fin timpul funcţionării printrun) Din punct de vedere al materialului şi tehnologia de execuţie pentru carcasă se cunosc: Condensatoare: .frecvenţe înalte (peste 1 KHz) Din punct de vedere al posibilităţii de reglare a valorii capacităţii în timpul funcţionării se cunosc: Condensatoare: .fixe(capacitatea este constantă pe tot timpul funcţionării) . între lamelele fixe (stator ).fixe cu aer. Din punct de vedere al regimului de lucru se cunosc: Condensatoare pentru: .în carcasă de material plastic (polistiren.Elemente pasive de circuit Rezistoare. tantal) în urma căreia se formează un oxid izolant care este dielectricul (Fig.ceramice Clasificarea condensatoarelor în funcţie de natura dielectricului Gazos Solid anorganic Condensatoare .11). carcasă din tablă de oţel ) .curent continuu . pot fi cu armături cilindrice sau cu armături plane Condensatoare .curent alternativ la frecvenţa reţelei (50 Hz) . răşină epoxidică) .variabile cu aer.cu hârtie impregnată în ceară.(Fig.12) Electrolitic Proiectul pentru Învăţământul Rural 87 .au dielectricul din plăcuţe ceramice iar armăturile se obţin prin argintarea celor două feţe ale plăcuţelor organic Condensatoare . Condensatoare. .13) .se realizează din mai multe plăci din alamă argintată sau aluminiu.Se obţin prin rularea foliilor de aluminiu între care se găsesc mai multe straturi de hârtie ( Fig. distanţate între ele prin suporţi ceramici .3.pe pelicule din material plasticfolosesc ca dielectric pelicule subţiri din materiale plastice şi au rezistenţă de izolaţie ridicată Condensatoare electrolitice.semireglabile cu aernumite şi trimeri.au la bază reacţia chimică dintre un electrolit ( acid boric) şi un metal (aluminiu.3.sunt realizate din pachete mobile de lamele numite rotor care se introduc.3. uleiuri minerale sau sintetice.

3. Condensatoare electrolitice Fig.3. Fig. Condensatoare.3.13. Bobine Domenii de utilizare: Condensatoarele sunt folosite în: domeniul electronicii ( al curenţilor slabi ): în radiotehnică şi televiziune pentru realizarea schemelor de oscilatoare. în automatică.12. domeniul electrotehnicii (al curenţilor tari): în instalaţiile de transport şi distribuţie. în telefonie şi telegrafie pentru separarea circuitelor de curent continuu şi alternativ. Condensator variabil cu aer 88 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Elemente pasive de circuit Rezistoare.11. în măsurări electrice. Condensatoare cu dielectric din hârtie Fig. în tehnica fotografierii. în instalaţiile de alimentare ale motoarelor electrice de putere mare.

daca apreciezi că afirmaţia este falsă: 11. condensatoare 1. Bobine TEST DE AUTOEVALUARE Citeşte afirmaţiile de mai jos şi notează în dreptul lor litera A.ordinul de mărime al rezistenţei / capacităţii . În timpul lucrării se va observa: . Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face consultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 95 APLICAŢII Lucrare de laborator Tema: Rezistoare. Condensatoare. Desfăşurarea lucrării Secvenţele de lucru 1. dacă afirmaţia este corectă şi litera F. 2. Se măsoară valorile rezistenţelor / capacităţilor cu ajutorul ohmetrului / capacimetrului şi se trec în tabel.Obiective : Identificarea rezistoarelor şi a condensatoarelor după simbol şi marcare. 13.Elemente pasive de circuit Rezistoare.diferenţa dintre valorile inscripţionate şi cele măsurate. Valorile capacităţilor sunt de ordinul KF. Folosind codul culorilor şi codul literelor şi cifrelor se identifică tipul şi parametrii rezistoarelor / condensatoarelor. Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. 3. ohmetrul. 12. Capacitatea electrică depinde de: dimensiunile condensatorului şi natura dielectricului. 14. Aparate şi materiale necesare: rezistoare / condensatoare de diferite valori. capacimetrul 3. Precizaţi tipurile de condensatoare după natura dielectricului. Capacitatea electrică este mărimea specifică a condensatoarelor şi este direct proporţională cu sarcina Q de pe armături şi invers proporţională cu tensiunea la bornele condensatorului. 2. Proiectul pentru Învăţământul Rural 89 . Rezultatele observaţiilor se vor trece în tabel. Realizarea referatului şi notarea observaţiilor din timpul efectuării identificării şi măsurării.

elemente Tipul circuit elementului Parametrii identificaţi Valoarea măsurată pentru rezistenţă Valoarea măsurată pentru capacitate 90 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Condensatoare.Elemente pasive de circuit Rezistoare. Bobine REFERAT Nr.

Reactanţa inductivă. Condensatoare.l ( măsurată în metri-m) – secţiunea transversală a conductoruluil s ( măsurată în milimetri pătraţi mm2) – numărul de spire N (mărime adimensională) Relaţia de dependenţă a inductivităţii faţă de mărimile constructive ale bobinei este dată de următoarea formulă: L = μN2 s / l Simbolul bobinei În schemele electrice bobinele pot fi identificate după semnul de mai jos. în jurul acesteia se formează un câmp magnetic de flux. Parametrii nominali ai bobinelor: Tensiunea nominală .3. Valorile tensiunilor nominale şi de serviciu sunt standardizate. Bobine 3.Q este raportul dintre reactanţa inductivă (mărime evidenţiată când bobina funcţionează în curent alternativ ) şi rezistenţa ei. Rezistenţa .materialul din care este confecţionat miezul acesteia. Dacă printr-o bobină circulă un curent electric . Proiectul pentru Învăţământul Rural 91 .fluxul magnetic măsurat în weber i – intensitatea curentului măsurată în amperi A. Factorul de calitate .μ ( măsurată în H/m henry/metru) .dimensiunile conductorului: – lungimea conductorului.XL a bobinei (în cazul în care lucrează în curent alternativ ). Valoarea inductivităţii este proporţională cu fluxul magnetic şi invers proporţională cu valoarea intensităţii curentului electric L=Ф/i L – inductivitatea măsurată în henry -H Ф. Bobine Bobinele sunt elemente de circuit realizate prin înfăşurarea unui conductor astfel încât să formeze una sau mai multe spire. fiecare material având permeabilitatea magnetică proprie .Us este tensiunea la care bobina lucrează un timp nelimitat. Mărimea fizică specifică bobinelor este inductivitatea ( inductanţa ) L măsurată în henry .i. Inductivitatea proprie a unei bobine depinde de : .Un este tensiunea pentru care se dimensionează izolaţia bobinei Tensiunea de serviciu .R a bobinei (în cazul în care bobina funcţionează în curent continuu).Elemente pasive de circuit Rezistoare.H..Ф.

Bobine de joasă frecvenţă utilizate în construcţia aparatelor electrice şi a transformatoarelor. 1. Pot fi cu sau fără carcasă. materiale ceramice. După forma lor bobinele pot fi: Cilindrice Paralelipipedice Toroidale 92 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Bobine de inducţie utilizate la aparatele electromedicale şi în cazul aprinderii motoarelor cu ardere internă. Bobinele montate în interiorul unui aparat sau al unei maşini electrice pot fi fără carcasă. Clasificarea bobinelor În funcţie de domeniile de utilizare bobinele pot fi: Bobine pentru înaltă frecvenţă ( radiofrecvenţa ). materiale plastice.Elemente pasive de circuit Rezistoare. Sunt construite cu sau fără carcasă din conductori de cupru. maşinilor şi aparatelor electrice .bobine repartizate ( spirele sunt aşezate în crestăturile miezului magnetic ) folosite în construcţia maşinilor electrice. Ultimul strat este din izolaţie Se utilizează: . Condensatoare. Bobine Elementele constructive ale bobinei Bobina se realizează prin înfăşurarea unui conductor pe un miez magnetic şi este protejată de o carcasă. 2. Bobine de audiofrecvenţă utilizate pentru cuplaje între etajele amplificatoarelor. miez din oţel special (ferită). 3. ţesătura din sticlă lăcuită sau nelăcuită. Carcasa este realizată din material electroizolant: carton electroizolant. Miezul magnetic se realizează din materiale magnetodielectrice sau din ferite.bobine concentrate (conductorul este înfăşurat direct pe miez) folosite în construcţia transformatoarelor. În funcţie de domeniul de utilizare poate fi din cupru argintat izolat cu email sau mătase pentru frecvenţe foarte înalte. Se întâlnesc în domeniul radiocomunicaţiilor. Bobinajul se poate realiza într-un strat sau mai multe straturi izolate între ele cu hârtie pelur. pertinax. bandă izolatoare. sau cupru cu secţiuni rotunde şi aluminiu în secţiune pătrată sau dreptunghiulară pentru celelalte domenii de utilizare. Sunt bobine concentrate. Înfăşurarea ( bobinajul ) este din material conductor. Are rolul de a întări câmpul magnetic produs de înfăşurare atunci când aceasta este parcursă de un curent electric.

Desenaţi simbolul bobinei 18. Mărimea fizică specifică bobinelor este ------------------------------------------. bobină cu miez Proiectul pentru Învăţământul Rural 93 . c. Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. d.L măsurată în ---------------------.Elemente pasive de circuit Rezistoare.3. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face consultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 95 a b c d Fig.14 Tipuri de bobine: a. astfel încât frazele să exprime un adevăr: 15. bobina fără miez. Bobine TEST DE AUTOEVALUARE Completează spaţiile libere. Condensatoare. 16. Indicaţi principalele elemente constructive ale bobinelor precizând tipul de material utilizat în construcţia lor. bobina concentrată. b. bobina radio.şi invers proporţională cu ------------------------------------------17. Valoarea inductivităţii este proporţională ------------------------.

Condensatoare. Bobine COMPARAŢIE ÎNTRE ELEMENTELE PASIVE DE CIRCUIT Criteriul de comparaţie Mărime fizică specifică / unitate de măsură Rolul în circuit Rezistor Rezistenţă – R Ohm Limitarea valorii intensităţii curentului electric R=I/U I – intensitatea curentului din circuit U – tensiunea la bornele rezistorului R= ρ l/ s Condensator Capacitatea C Farad .flux magnetic U – tensiunea la produs bornele I – intensitatea condensatorului curentului electric C= εA/D= ε0 er A/d L = μ N2 s / l Relaţia de dependenţă faţă de elementele constructive Elemente constructive specifice Conductor Armături metalice Dielectric Conductor înfăşurat pe miez magnetic 94 Proiectul pentru Învăţământul Rural .F Înmagazinarea sarcinii electrice Bobina Inductanţa –L Henry – H Producere de câmp electromagnetic Relaţia de definiţie C=Q/U L=Ф/i Q – sarcina electrică Ф .Elemente pasive de circuit Rezistoare.

Dacă lungimea l creşte. tensiunea nominală. R2 = 3 Ω şi R3 = 10 Ω R12 = R1 x R2 / (R1 + R2) = 2 x 3 / (2 + 3) = 6 / 5 = 1.A Întrebarea 13 . reostat cu lichid.2Ω Întrebarea 6 Rezistenţă nominală Rn.7. rezultă şi creşterea rezistenţei deoarece R = ρl / s Întrebarea 9 560 K Ω. Întrebarea 11 . coeficientul de variaţie a rezistenţei cu temperatura. toleranţa admisă pentru rezistenţa nominală puterea nominală.Elemente pasive de circuit Rezistoare.F Proiectul pentru Învăţământul Rural 95 . Întrebarea 8 Prin deplasarea cursorului( în cazul fig. Întrebarea 7 Rezistoarele chimice se obţin prin depunerea prin electroliză a unei pelicule de carbon pe un suport izolant. în sensul invers al acelor de ceasornic) în circuit este introdusă o lungime de rezistor din ce în ce mai mare. Bobine RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE DE EVALUARE Întrebarea 1: F Întrebarea 2:F Întrebarea 3: A Întrebarea 4 Re = R1 + R2 + R3 = 2+ 3 + 20 = 25 Ω I = U / R = 100 / 25 = 4 A Întrebarea 5 Se cunosc: R1 =2 Ω . Reostate reglabile cu variaţia rezistenţei în trepte – reostat cu ploturi.2 + 10 = 11.A Întrebarea 12 . 1% Întrebarea 10 Reostate reglabile cu variaţia liniară a rezistenţei: reostat cucursor. Condensatoare.2 Ω Re = 1. 3.

miez magnetic (ferite). 96 Proiectul pentru Învăţământul Rural . este inductivitatea ( Întrebarea 16 Valoarea inductivităţii este proporţională cu fluxul magnetic şi invers proporţională cu valoarea intensităţii curentului electric.Elemente pasive de circuit Rezistoare. Întrebarea 15 Mărimea fizică specifică bobinelor inductanţa ) L măsurată în henry H. Întrebarea 17 Întrebarea 18 Bobinele sunt alcătuite din: înfăşurare ( material conductor ). carcasă( material izolator ). Condensatoare. condensatoare electrolitice. condensatoare cu dielectric solid organic (mică) şi solid anorganic (hârtie). Bobine Întrebarea 14 Condensatoare cu dielectric gazos.

Exemplificaţi tipurile de condensatoare în funcţie de dielectric. lucrarea de verificare numărul. Desenaţi simbolul pentru: bobină. verde. portocaliu. argintiu. 4. auriu. Pe prima pagină a lucrării se vor înscrie următoarele informaţii: modulul Energie. condensatoare. CONDENSATOARE. Indicaţi rolul fiecărui element pasiv într-un circuit electric. portocaliu. Precizaţi mărimile fizice specifice şi relaţiile lor de definiţie pentru elementele pasive de circuit: rezistoare. rezistor.3. roşu. galben. lăsaţi o margine de circa 5 cm şi aceeaşi distanţă între răspunsuri. roşu. Proiectul pentru Învăţământul Rural 97 . Reprezentaţi schema a trei condensatoare legate mixt. 5. Electronică. Vă recomand să scrieţi clar răspunsurile la întrebări. adresa. BOBINE INSTRUCŢIUNI Lucrarea de verificare. numele şi prenumele cursantului. Enumeraţi cel puţin trei parametrii nominali pentru fiecare element de circuit pasiv. Pentru securitatea lucrării vă recomand să scrieţi numele cursantului pe fiecare pagină.3 Această lucrare are o pondere de 6% din nota finală de absolvire a modulului. al cărei conţinut este prezentat mai jos. Condensatoare.Elemente pasive de circuit Rezistoare. Răspunsurile la întrebări vor fi transmise prin poştă tutorelui pentru corectare şi eventuale comentarii. maro. 3. Identificaţi parametrii nominali ai rezistorului după modul de inscripţionare pentru cazul în care benzile au următoarele culori de la stânga la dreapta: a) roşu. d) albastru. 2. Bobine LUCRAREA DE VERIFICARE NR. Pentru comentariile tutorelui. 1. b) violet. Tema : ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT: REZISTOARE. Dacă este posibil utilizaţi un procesor de texte. maro. c) negru. 7. Electrotehnică. maro. bobine. vă solicită unele activităţi care necesită cunoaşterea unităţii de învăţare nr. condensator. 6. roşu.

Farad F c. Precizează care sunt parametrii rezistoarelor care au inscripţionat: a. R 10 c. Bobine 8. Care este valoarea capacităţii unui condensator dacă are inscripţionat: a. 20% b. p 10 b.Elemente pasive de circuit Rezistoare. 3 μ 32 14. Calculaţi valoarea curentului electric care străbate un rezistor de rezistenţă electrică R = 10 KΩ atunci când la borne sale se aplică o tensiune de 220 V. Stabiliţi corespondenţa dintre coloana A a mărimilor fizice şi coloana B a unităţilor de măsură. Reprezentaţi schema electrică a unui grup de rezistoare legate în paralel. Explicaţi cum se poate modifica valoarea rezistenţei într-un circuit electric în care se înseriază un potenţiometru. 9. 33n2 c. Inductanţa 3. Ce sunt variatoarele ? 12. Precizaţi rolul miezului magnetic din construcţia unei bobine. 15. 2K 7. Tensiunea electrică 4. Condensatoare. Denumirea mărimii fizice 1. Volt V e. 13. Rezistenţa electrică 2. 17. Ohm Ω d. 100 G 11. Indicaţi care sunt domeniile de utilizare pentru bobine.Care sunt elementele constructive semnificative ale unui condensator? 98 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Watt W 16. 10. Capacitatea electrică Unitate de măsură a. Henry H b.

Bobine BIBLIOGRAFIE 1. Electrotehnica de la A la Z. anul I şcoala profesională.a. Manual de Instalaţii şi echipamente electrice pentru clasa IX. Manual de pregătire pentru domeniul electric . Frătiloiu. 2. ş. C. Instalaţii şi echipamente electrice Editura Didactică şi pedagogică. Proiectul pentru Învăţământul Rural 99 . Manual de Electrotehnică. Popa Vasilica ş. 3. Gh. 6.a. 1985.X. Angela Popescu. 4.Bucureşti. Condensatoare. Mihai Vasiliu Emanoil Cocoş. Editura Didactică şi pedagogică 1992. M. 1983. Popescu. Monica Meteescu. Editura Economică Preuniversitaria. Editura Didactică şi pedagogică 1996. Dinulescu. Robe Mariana.Elemente pasive de circuit Rezistoare. A.1981. Manual de Tehnologia lucrărilor electrotehnice. Popescu. 5. Editura Didactică şi pedagogică. P.2000. Sabina Hilohi. Emil Micu. Tugulea. Editura ştiinţifică şi enciclopedică .

vei şti care sunt domeniile de utilizare a unor componente electronice 100 Proiectul pentru Învăţământul Rural . fotodioda .4. LED-ul Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare Lucrarea de verificare nr. Joncţiunea pn Dioda redresoare Dioda Zener Dioda Varicap Tranzistorul bipolar Dispozitive optoelectronice . 4. 4. 4.6. 4. 4. 4 Bibliografia Pagina 100 101 104 107 107 111 122 129 131 132 OBIECTIVE: .4 COMPONENTE ACTIVE DE CIRCUIT Capitol Obiectivele unităţii de învăţare 4. fototranzisorul.1.fotorezistenţa.vei putea să demonstrezi că ai înţeles cum funcţionează anumite componente electronice .Elemente active de circuit UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. fotoelementul. vei fi capabil să recunoşti componente active de circuit .3.2.vei fi capabil să explici modul de funcţionare a unor componente electronice .5.după parcurgerea acestui capitol.

golurile din zona p şi electronii din zona n. în zona n. Apare astfel un câmp electric cu semnul de la zona n spre zona p. se crează o zonă de trecere puternic sărăcită în sarcini electrice libere. În zona alăturată purtătorii majoritari întâlnesc purtători de sarcină de semn opus cu care se recombină neutralizându-se. de exemplu. JONCŢIUNEA PN Formarea joncţiunii pn. În practică . numită zonă de trecere. Zona de tranziţie În condiţii de echilibru termic.Elemente active de circuit 4. În jurul zonei de trecere. Joncţiunea are aspectul unui condensator al cărui dielectric ar fi zona de trecere iar zonele p şi n. fosfor sau arseniu. Aceasta are o lăţime de 10-6m. o sarcină electrică negativă. Prin încălzirea cristalului la o temperatură cuprinsă între temperatura de topire a substanţei depuse şi cea a monocristalului . purtătorii majoritari .1. atomii substanţei depuse (fosfor sau arseniu) pătrund în cristal prin difuzie şi se crează astfel o zonă n. armăturile. De o parte şi de alta a zonei de separaţie. pentru realizarea unei joncţiuni pn se foloseşte un monocristal dopat p la suprafaţa căruia se depune un strat foarte fin dintr-o substanţă pentavalentă. în zona în care concentraţia lor este mai mică. Datorită deplasării purtătorilor majoritari . prin zona de trecere apare un curent de difuzie format din golurile din zona p şi electronii din zona n. rămâne o sarcină electrică pozitivă iar în zona p. Acesta nu va mai permite difuzia în continuare a purtătorilor majoritari. au tendinţa de a trece din zona în care se găsesc în concentraţie mare. Proiectul pentru Învăţământul Rural 101 .

zona de trecere se micşorează şi apare un curent de difuzie care este pus în evidenţă de ampermetru . Pe fiecare din cele două zone este fixat prin contact ohmic. figura2) . simbolul şi marcarea terminalelor.6-0. Joncţiunea pn polarizată invers. câte un terminal – anod (+) şi catod (-). La aplicarea tensiunii de polarizare directă se înregistrează un curent numai dacă tensiunea aplicată are o anumită valoare: 0.7V pentru un monocristal de siliciu. Dacă se realizează un montaj simplu de alimentare a unei diode. Dacă extremităţile unei joncţiuni se conectează la o sursă de curent continuu. Dioda semiconductoare este un dispozitiv electronic alcătuit dintr-o joncţiune pn. În figură este prezentată imaginea unei diode.catod. cu polul pozitiv aplicat pe zona p – anod şi polul negativ aplicat pe zona n . circuite integrate. se spune că joncţiunea este polarizată direct.2-0. lăţimea zonei de trecere creşte foarte mult. trece un curent care are sensul dinspre regiunea p înspre regiunea n. se constată că se obţine o curbă de variaţie a intensităţii curentului prin circuit ca cea din figura 3 102 Proiectul pentru Învăţământul Rural .4V pentru un monocristal de germaniu şi 0. Prin joncţiunea pn polarizată direct. Sursa de tensiune aplicată determină un câmp electric de sens contrar câmpului de barieră. Dacă joncţiunea pn este polarizată invers.Elemente active de circuit Joncţiunea pn polarizată direct. Joncţiunea pn este structura de bază a componentelor electonice active: diode tranzistoare. de la o sursă de tensiune variabilă şi se măsoară cu un multimetru digital sau analogic intensitatea curentului prin diodă pentru mai multe valori ale tensiunii de alimentare (figura1. Joncţiunea pn prezintă o rezistenţă electrică foarte mică în polarizare directă şi o rezistenţă electrică foarte mare în polarizare inversă. Dacă acest câmp este mai mare decât câmpul de barieră. iar curentul invers care apare are valori foarte mici.

50 C la germaniu şi cu 6. prin sursa de alimentare proprie. Acest curent este foarte mic.6-9.50 C la siliciu.4 V pentru o diodă cu germaniu sau 0. Aceşti curenţi. (porţiunea b pe grafic).1 –1A. numită şi tensiune de deschidere sau tensiune de prag. se poate aprecia că valoarea curentului nu depinde de tensiunea aplicată ci de temperatura mediului ambiant care. curentul creşte foarte rapid cu tensiunea şi exceptând zona notată pe grafic cu a. de ordinul μA ( 106 A ) la germaniu şi de ordinul nA ( 10-9 A) la siliciu şi. Pentru o mică zonă a caracteristicii notată cu c. curentul în circuit creşte foarte mult şi poate duce la distrugerea joncţiunii (zona notată cu d pe grafic).Elemente active de circuit Figura1 Figura2 lA a US c isat U0 d Figura 3 b uA La aplicarea tensiunii de polarizare directă.2 –0. Peste această valoare. Dacă se inversează polaritatea tensiunii de alimentare. indică o valoare de fracţiuni sau unităţi de ohm. conectat la bornele unei diode. Un ohmmetru. Proiectul pentru Învăţământul Rural 103 . constituie o sursă de energie pentru electronii din zona de valenţă pentru a crea un curent electric. Deoarece pentru valori relativ mici ale tensiunii la bornele diodei –mai mici de 1V. curenţii sunt mici. Un ohmmetru conectat la bornele unei diode semiconductoare. aparatul de măsură nu indică nici o valoare până când tensiunea la bornele diodei nu atinge o valoare de 0. sunt preferate dispozitivele realizate din siliciu. polarizează invers o diodă şi indică o valoare a rezistenţei acesteia de ordinul 106 Ω. se dublează la fiecare creştere a temperaturii cu 7. se pot obţine curenţi mari de 0. datoraţi agitaţiei termice se numesc curenţi reziduali. La o creştere a tensiunii peste o anumită valoare numită tensiune de străpungere. care afectează buna funcţionare a echipamentelor electronice. apar curenţi inverşi de valoare foarte mică (figura 4). se spune că dioda semiconductoare are o rezistenţă electrică foarte mică în polarizare directă. de ordinul 10-6 A. se poate spune că intensitatea curentului are o variaţie liniară sau cvasiliniară.7V pentru o diodă cu siliciu –U0 pe grafic. . Pentru tensiuni mai mici decât tensiunea de străpungere. Datorită valorilor lor. Dioda conduce curentul electric într-un singur sens.

Pe baza acesteia. curentul invers. cu efecte distructive asupra joncţiunii. temperatura ambiantă de funcţionare. Există. depăşind valoarea care poate fi evacuată pe diverse căi. circuitele electrice numite “redresoare” transformă energia electrică de curent alternativ în energie electrică de curent continuu. implică intrarea în regiunea d a caracteristicii. supraîncălzeşte joncţiunea care se distruge. valoare sau durată. le face să poată îndeplini funcţia de redresare. Depăşirea curentului mediu redresat. De aceea construcţia diodelor redresoare este extrem de variată. furnizând impulsuri de curent de anumită formă. Nerespectarea datelor de catalog poate duce la distrugerea diodelor redresoare. depăşirea tensiunii inverse. curentul mediu redresat. De exemplu. diodele pot fi de mai multe tipuri: diode redresoare diode cu contact punctiform diode stabilizatoare diode varicap doiode tunel 4. tensiunile inverse de polarizare atingând anumite valori maxime care nu trebuie sa depăşească tensiunea de străpungere (regiunea d). În funcţie de utilizările pe care le au . Parametrii diodelor redresoare Parametrii diodelor redresoare sunt strâns legaţi de performanţele şi condiţiile impuse de schemele de redresare. precum şi alţi parametri utili în proiectare sau exploatare. încălzirea diodei.2. Cantitatea de căldură acumulată.şi 104 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Exista intervale de timp în care diodele se află în conducţie. . Diodele redresoare cu siliciu asigură în general. De aceea în cataloage se precizează o serie de parametrii (respectiv valorile limita absolute ale acestora) cum sunt: tensiunile inverse de vârf. prin apariţia unor curenţi inverşi de valori foarte mari. Performanţele unei diode redresoare sunt date de două mărimi ale căror valori limită nu trebuie să fie depăşite în timpul funcţionării: -Intensitatea maximă a curentului direct – Imax . prin efect Joule. intervale de timp în care diodele se află în stare de blocare (regiunea c). provoacă.Elemente active de circuit Tipuri de diode Diodele semiconductoare se realizează într-o varietate de forme constructive de la o suprafaţă a joncţiunii de câteva miimi de mm până la diodele de putere care au o suprafaţă a joncţiunii de sute de mm2. forma şi dimensiunile capsulei în care se introduce structura pentru a fi protejată de agenţi externi şi pentru a asigura evacuarea spre exterior a căldurii care se degajă în joncţiune. soluţiile adoptate pentru electrozii de acces la joncţiune. tensiuni inverse de valori mai mari decât diodele cu germaniu Forma cristalului de siliciu (sau germaniu) în care se realizează joncţiunea PN. de asemenea. tensiunea directă. Dioda redresoare Comportarea diferită a diodelor semiconductoare cu joncţiuni în funcţie de polarizare. depind de curenţii redresaţi şi tensiunile inverse pe care dioda semiconductoare trebuie să le suporte.

pentru a evita intrarea în zona d a caracteristicii. În timpul conducţiei. b) Se va aprinde becul conectat în serie cu dioda care este polarizată direct. Examinează circuitul din figura de mai jos.Elemente active de circuit -tensiunea inversă maximă –Uinv max Dioda se alege aşa încât tensiunea maximă din circuitul în care funcţionează să nu depăşească tensiunea Uinv max pentru care a fost construită. becuri Componente active: sursă. Calculează valoarea intensităţii curentului electric prin circuit ştiind că dioda este 1N4001 este o diodă redresoare cu siliciu. identifică şi grupează componentele în componente pasive şi componente active şi notează-le pe figură.7 2. deci tensiunea de deschidere este de 0. Rezolvare: a) Componente pasive: comutator. poate încălzi joncţiunea. ceea ce poate afecta funcţionarea echipamentului. notează componentele grupându-le în componente pasive şi active. 2.. APLICAŢII 1. b) Care dintre cele două becuri se va aprinde la închiderea comutatorului? Explică de ce.023A=23mA R 100 100Ω 3. De aceea se folosesc diferite sisteme de răcire – montarea diodelor pe radiatoare iar în cazul temperaturilor foarte mari – se utilizează răcire forţată cu aer sau cu apă. Temperatura rezultată prin transformarea energiei electrice în energie calorică. joncţiunea se încălzeşte. poate duce la creşterea curenţilor direct şi invers. a) Componente pasive: rezistor b)Componente active: sursa de tensiune. diode. puterea disipată va fi: Pd = Ud*Id în care Id şi Ud sunt respectiv curentul direct şi tensiunea directă prin joncţiune.a)Examinează circuitul din figură. Rezolvare 1. datorită curentului de difuzie . Proiectul pentru Învăţământul Rural 105 . dioda 2. Valoarea intensităţii curentului se calculează aplicând legea lui Ohm pe un circuit închis: E = UD + RI E −UD 3 − 0.3V I= = = =0..7V.

4 V şi a diodei cu germaniu de 0. d) Rezistenţa diodei în polarizare directă este mare şi în polarizare inversă este mică. dacă E= 10V şi R= 1000Ω. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face consultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 138 106 Proiectul pentru Învăţământul Rural . b) Polarizare inversă înseamnă conectarea catodului la polul pozitiv şi a anodului la polul negativ al sursei de alimentare. Dimensionează rezistenţa din circuitul de mai jos.Citeşte afirmaţiile de mai jos şi notează în dreptul lor litera A dacă apreciezi că afirmaţia este corectă şi litera F.7 = =138Ω I 0. 3. dacă apreciezi că afirmaţia este falsă: a) Polarizare directă înseamnă conectarea anodului la polul pozitiv şi a catodului la polul negativ al sursei de alimentare. c) Tensiunea de deschidere a diodei cu siliciu este de 0.06 TEST DE AUTOEVALUARE 1. 4.Elemente active de circuit 4. Enumeră şi explică parametrii care definesc performanţele diodei redresoare.Precizează motivul pentru care este necesară folosirea sistemelor de răcire a diodelor . Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. 2.Figuraţi şi calculaţi curenţii din circuitele de mai jos. ştiind că dioda 1N 4001 este cu siliciu iar curentul în circuit este de 60mA 9V R Rezolvare E= UD + R*I R= E −UD 9 − 0.7V. e) Caracteristica unei diode este reprezentarea grafică a variaţiei curentului electric în funcţie de variaţia tensiunii aplicată la borne.

curentul prin diodă este foarte mic.. La o anumită tensiune inversă numită tensiune Zener. (fie din cauza Proiectul pentru Învăţământul Rural ΔIz iinv 107 . Dioda Zener lucrează de fapt intr-un regim de străpungere controlată. Simbolul şi caracteristica diodei Zener sunt prezentate în figura 5. în regim permanent la temperatura de 250 C. -Curentul de stabilizare IZ este curentul invers continuu corespunzător unui punct pe caracteristica de funcţionare. rz este valoarea ΔU/ΔI într-un punct specificat pe caracteristică. -Puterea disipată maximă Pdmax este valoarea limită a puterii care poate fi disipată pe diodă . Iz + uinv Uz (Ustr) ΔUz 0 DZ Uz - a Figura 5 b Funcţionarea diodei Zener are la bază fenomenul de apariţie a perechilor de electron –gol. -Rezistenţa diferenţială. Prin montarea diodei Zener în paralel cu consumatorul. -Curentul de stabilizare maxim IZmax este limita superioară a curentului de stabilizare peste care funcţionarea în regim permanent a diodei nu mai este garantată. că la aplicarea unor tensiuni inverse.Se observă pe caracteristica din figura 5b. fie din cauza variaţiei tensiunii de alimentare. Creşterea curentului invers ajunge la valoarea IZmax fără ca tensiunea la bornele diodei să mai înregistreze creşteri spectaculoase. Utilizări .Elemente active de circuit 4. la aplicarea unei tensiuni inverse mari. economice şi eficace. Parametrii diodei Zener -Tensiunea nominală de stabilizare UZT este tensiunea aplicată în sens invers la bornele diodei care rămâne practice constantă pentru o gamă de curenţi debitaţi. -Curentul de stabilizare minim IZmin este limita inferioară a curentului de stabilizare sub care se consideră că dioda nu satisface funcţia de stabilizare. curentul invers creşte atingând valoarea IZmin.diodele Zener permit stabilizarea tensiunii cu circuite simple. orice variaţie de curent din circuit. care determină apariţia unui câmp electric de intensitate foarte mare ce se exercită asupra electronilor de valenţă.3. în care curentul şi puterea disipată sunt menţinute la valori pe care joncţiunea diodei le poate suporta fără să se străpungă. Dioda Zener Dioda Zener este o diodă semiconductoare care în regim de conducţie inversă are o regiune în care variaţia curentului prin circuitul exterior nu depinde de variaţia tensiunii inverse aplicate la borne.

6K R1 E V R2 a b R1 E F107 R1 E V PL5V6 V c În montajul din figura a voltmetrul va indica valoarea tensiunii R2 *E la bornele rezistorului U = R2 * I = R1 + R 2 În montajul din figura b.Să comparăm rezultatele măsurărilor din circuitele de mai jos în care E= 9V. R I E + DZ - Uz RS 1 Figura 6 Diodele Zener se executa pentru tensiuni intre 4 si 200 V. voltmetrul va indica valoarea tensiunii la bornele diodei Zener. R1 = 10K.2 si 50 W. Dioda Varicap Dioda varicap este o diodă a cărei capacitate a joncţiunii se modifică odată cu variaţia tensiunii inverse aplicată la borne. R2 =5. in diverse clase de toleranţă.4. lăţimea zonei de trecere creşte( figura7a.6V 4. care reprezintă mărimea de ieşire din montaj. capacitatea de 108 Proiectul pentru Învăţământul Rural . fie a tensiunii de alimentare) va fi preluată de diodă. Pe capsula diodei este marcat catodul.7V În montajul din figura c. voltmetrul va indica valoarea tensiunii la bornele diodei redresoare în conducţie: 0. rămâne astfel constantă. stabilizatoare de tensiune UZ = 5.b) şi ca urmare. cu puteri disipate intre 0.Elemente active de circuit variaţiei rezistenţei de sarcină. Tensiunea la bornele diodei. APLICAŢII 1. La aplicarea unei tensiuni inverse variabile.

Acest lucru se observă pe caracteristica C = f(Uinv ) . aceasta scade când distanţa creşte. Capacitatea maximă. dioda este echivalentă cu un condensator cu rezistenţă de pierderi foarte mică. Cmin – valoarea capacităţii la tensiunea de semnal maximă: Factorul de calitate nominal – raportul dintre reactanţa diodei varicap şi rezistenţa ei de pierderi măsurate la tensiunea de semnal. a Proiectul pentru Învăţământul Rural 109 . Parametrii diodei varicap sunt: Capacitatea nominală – capacitatea măsurată între terminale la tensiunea nominală de semanl. Zona de trecere n p n Zona de trecere p ----A ++ ++ ----b ++ ++ Figura 7 (–) Cdiodă pF 50 40 30 20 10 uinv(v) -20 -10 0 A K (+) b Figura 8 Posibilitatea de a varia capacitatea intr-un circuit prin variaţia tensiunii de la o sursă de polarizare este utilă în aplicaţii ca de exemplu în circuite de schimbare a frecvenţei .Elemente active de circuit barieră a diodei se micşorează. Capacitatea minimă.selectoarele de canale din receptoarele de televiziune. Cmax –valoarea capacităţii la tensiunea de semnal minimă. (dacă facem o comparaţie între capacitatea joncţiunii şi capacitatea unui condensator cu un dielectric de grosime d – respectiv distanţa dintre cele două armături şi capacitatea de barieră a diodei. Capacitatea diodelor varicap este de ordinul picofarazilor şi se construiesc din siliciu deoarece rezistenţa internă este foarte mare şi practic.figura 8. Variaţia capacităţii diodelor varicap poate fi între câţiva pF până la 100pF iar nivelul semnalului poate fi de până la 25W .

Elemente active de circuit TEST DE AUTOEVALUARE 5. b)Explică modul de variaţie a frecvenţei de oscilaţie a circuitului Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă.Citeşte afirmaţiile de mai jos şi notează în dreptul lor litera A) dacă apreciezi că afirmaţia este corectă şi litera F. b) Dioda Zener este utilizată la stabilizarea tensiunii. c) Dioda varicap este folosită la redresarea tensiunii alternative. C E L D P a)Identifică tipul componentelor. dacă apreciezi că afirmaţia este falsă: a) Dioda Zener funcţionează în polarizare inversă. 6.Montajul din figura de mai jos este un circuit oscilant a cărui frecvenţă de oscilaţie este determinată de valoarea inductanţei şi a capacităţilor din circuit. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face consultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 129 110 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

P E RE EE n P C B EC RC Figura 2 Proiectul pentru Învăţământul Rural 111 . Tranzistorul este o componentă activă de circuit alcătuită dintr-un monocristal semiconductor în care s-au creat două joncţiuni pn. Pe fiecare din cele trei zone ale monocristalului există câte un terminal fixat prin contact ohmic – emitor. Cele două joncţiuni sunt formate între emitor şi bază – joncţiunea emitor bază şi între bază şi colector. DICŢIONAR Tranzistor bipolar = transistor cu joncţiuni la care conducţia electrică este asigurată atât de electroni cât şi de goluri. P E B Figura 1 n P C Se observă că dimensiunile zonei bazei sunt mai mici decât ale emitorului şi ale colectorului din raţiuni pe care le vom preciza mai târziu. prin joncţiune poate circula un curent dacă aceasta este polarizată direct. Să ne amintim de la studiul diodei semiconductoare că.5.joncţiunea colector bază. Vom polariza cele două joncţiuni ale tranzistorului bipolar ca in figură. bază şi colector. Structura internă şi funcţionarea tranzistorului bipolar În figura de mai jos este prezentată structura internă a tranzistorului bipolar.Componente active 4. Tranzistorul bipolar Una din aplicaţiile cele mai importante ale joncţiunii pn este tranzistorul bipolar.

baza se construieşte de dimensiuni foarte mici şi se dopează cu un număr foarte mic de impurităţi. înainte de a ajunge în colector. Nu toţi purtătorii de sarcină emişi de emitor ajung în colector. Înlocuirea electronilor care s-au recombinat se face printr-un transport de electroni de la sursa de polarizare a bazei. tip n. notat cu IPE . Acest curent este notat ICBO . curent cauzat de agitaţia termică. Se observă că emitorul emite electroni iar colectorul îi colectează. când emitorul nu injectează goluri în bază. După cum observi. Se poate spune că există un curent între colector şi bază.95.Componente active Pentru a înţelege mai uşor modul de funcţionare a tranzistorului ..Golurile minoritare din bază sunt diferite de golurile emise de emitor.998 emito 112 Proiectul pentru Învăţământul Rural . α = 0. joncţiunea colectorului este polarizată invers şi este străbătută de curentul dat de purtătorii majoritari ai emitorului dar şi de purtători minoritari care apar datorită agitaţiei termice: golurile minoritare din bază şi electronii minoritari din colector. unde devin purtători minoritari în exces. să acceptăm o construcţie ca în figura de mai jos. şi în colector să ajungă cât mai mulţi purtători de sarcină. Un număr de goluri se recombină cu purtătorii majoritari ai bazei. subunitară dar foarte apropiat de 1. joncţiunea bază emitor va fi străbătută de un curent de difuzie format din purtători majoritari – goluri. Coeficientul α. α. Ipe IE – + + + αIE IC – IN Curent de goluri Figura 3 IE IB ICB0 Fiind polarizată direct. Se observă ca baza are rol de a controla intensitatea curentului de colector. recombinarea are loc într-un proces redus şi cei mai mulţi purtători de sarcină emişi de emitor ajung în colector fiind atraşi de polul negativ al sursei de polarizare a colectorului. Pentru a diminua cât mai mult efectul de recombinare.0. Dacă baza este foarte subţire. toate golurile provenite din emitor s-ar recombina. Cei care ajung în colector reprezintă o fracţiune. Acestea ajung în zona bazei . Dacă baza ar fi foarte groasă. reprezintă raportul dintre componenta curentului de colector datorată emitorului şi curentul de emitor şi se numeşte factor de amplificare în curent din emitor în colector. Tot pentru a nu încărca desenul nu am figurat sursele de polarizare a celor două joncţiuni.

IC = IPE . A doua ecuaţie pune în evidenţă componenţa curentului de colector. polarizată invers. în bază şi transferarea lor în colector printr-o rezistenţă foarte mare.Ir . în timp ce rezistenţa echivalentă a joncţiunii bază colector.Componente active Ecuaţiile fundamentale ale tranzistorului. curentul de colector este mărime de „intrare” iar curentul de colector este mărime de „ieşire”. Curentul de emitor este format din purtătorii majoritari emişi de emitor şi purtătorii minoritari care străbat joncţiunea emitor bază: IE = IPE + In Curentul de bază este format din electronii din emitor care trec în bază In curentul de recombinare şi curentul rezidual bază colector: IB = In+ Ir -ICBO Curentul de colector este format din purtătorii majoritari emişi de emitor şi care nu s-au recombinat în bază. prin fenomenul de difuzie. de unde şi denumirea de tranzistor. se numeşte efect de tranzistor.Cei trei curenţi. Să examinăm cu atenţie imaginea din figura 3. este foarte mare. Deci IPC = IPE . IE. de ordinul zecilor de ohmi. putem face următoarele observaţii: baza tranzistorului este conectată la masă joncţiunea bază emitor este polarizată direct iar joncţiunea bază colector este polarizată invers. Să demonstrăm că intensitatea curentului de emitor este egală cu suma curenţilor de bază şi de colector. IB şi IC se pot exprima în funcţie de componentele fiecăruia. faptul că numărul de purtători care ajung în colector reprezintă o fracţiune din numărul de purtători emişi de emitor. datorită modului de polarizare. şi curentul rezidual ICBO .Ir + ICBO = IPE + In IB+IC = IE Aceasta este prima ecuaţie fundamentală a tranzistorului care arată că acesta se comportă ca un nod de reţea şi că îşi conservă sarcina electrică. IC =α IE + ICBO Pentru montajul studiat. Această proprietate a tranzistorului de a prezenta o rezistenţă mică la intrare şi o rezistenţă foarte mare la ieşire se numeşte rezistenţă de transfer – TRANsfer reSISTOR. IC = IPC + ICBO unde IPC este curentul de purtători majoritari emişi de emitor mai puţin curentul de recombinare . IB+IC = In+ Ir -ICBO + IPE . Proiectul pentru Învăţământul Rural 113 . Trecerea purtătorilor de sarcină din zona emitorului printr-o rezistenţă foarte mică.Ir + ICBO Se observă în figura 3 că baza tranzistorului este un nod în care curenţii intră şi ies. este mai mic decât curentul de emitor de care este dependent. rezistenţa echivalentă a joncţiunii bază emitor este foarte mică.

sunt prezentate tipurile de conexiuni şi mărimile de intrare şi de ieşire corespunzătoare fiecărui tip de montaj. şi pentru intrare şi pentru ieşire. una fiind comună în oricare dintre montaje. sau cu colectorul la masă -Colector comun CC.Emitor comun-EC. Tranzistorul se comportă ca un cuadripol cu trei borne. cu emitorul la masă . În tabelul 1. Cele mai folosite montaje sunt BC şi EC. simbol. notaţii UCB E C IC p B n p C UBE IB B B UCE IE E a) Tranzistor pnp UCB E C IC UCE n p B n C UBE IB B E IE b)Tranzistor npn Figura 4 Având trei borne. tranzistorul poate fi conectat în trei moduri: cu baza la masă Baza comună -BC.Componente active Tipuri de tranzistoare. 114 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

În funcţie de modul de polarizare a celor două joncţiuni. dar în comparaţie cu cel de colector care este de ordinul miliamperilor. βmin = 49 Se observă că în conexiunea EC. În calculele de proiectare a circuitelor electronice cu tranzistoare.Componente active Tabelul nr. Curentul rezidual ICBO are valori de ordinul nA iar ICEO de ordinul zecilor de nA. IC =α IE + ICBO = α (IB + IC) + ICBO α 1 IC ( 1-α) =α IB +ICBO deci IC = IB + ICBO 1−α 1−α 1 α Cu notaţia β = şi ICEO = ICBO 1−α 1−α Se obţine valoarea curentului de colector pentru conexiunea EC: IC = β β este factorul de amplificare în curent în conexiunea EC iar ICEO este curentul rezidual colector emitor. Legătura dintre regimurile de 115 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Factorul β poate avea valori cuprinse între 20 şi 500.98. Valorile coeficientului α depind de tipul tranzistorului şi de tehnologia de fabricaţie. valoarea curentului rezidual colectoremitor este mult mai mare. curentul rezidual este de 102 -103 ori mai mic. Pentru α = 0. curentul de colector care este curent de ieşire din tranzistor trebuie să fie exprimat în funcţie de curentul de bază care este în acest caz curent de intrare. există patru moduri de funcţionare a tranzistorului.1 Conexiunea Schema electrică Mărimi de intrare Mărimi de ieşire Bază comună Intrare Ieşire IE UBE IC UCE Emitor comun Ieşire Intrare IB UBE IC UCE Ieşire Colector comun Intrare IB UBC IE UCE IB +ICEO Pentru conexiunea EC. aceşti curenţi se pot neglija. ceea ce ne permite să aproximăm I C≈IE şi IC = β IB .

60.60.60.8) V (pnp) Utilizări Amplifi catoare Regim de blocare Inversă inversă IC = βIB +ICE0 (EC) IC =αIE + ICBO (BC) I C = I B = IE UCE = EC (EC) Regim de saturaţie direct directă IC < βIB (EC) IC < αIE (BC) UBE = 0. Tabelul nr.8) V (pnp) UCE = 0V Regim activ invers inversă directă Circuite numerice în regim de comu taţie Circuite numerice în regim de comu taţie Foarte rar pentru co mutator de semnal mic 116 Proiectul pentru Învăţământul Rural .8V (npn) UBE = -( 0.8V (npn) UBE = -( 0.60.Componente active funcţionare. modul de polarizare a joncţiunilor şi valorile curenţilor şi ale tensiunilor sunt prezentate în tabelul2.2 Regim de funcţionare Regim activ normal Polarizarea JBE directă Polarizarea JBC inversă Curenţi Tensiuni de poalrizare UBE = 0.

Explică existenţa curentului rezidual ICBO Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. 9.Defineşte efectul de tranzistor. c) Trecerea purtătorilor de sarcină din zona emitorului printr-o rezistenţă foarte mare.Componente active TEST DE AUTOEVALUARE 7.Scrie formula de recurenţă dintre α şi β. prin fenomenul de difuzie. 8. b) În regim de saturaţie ambele joncţiuni ale tranzistorului sunt polarizate invers.Defineşte tranzistorul. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face consultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 129 Proiectul pentru Învăţământul Rural 117 .Explică de ce în colector ajunge un număr mai mic de purtători de sarcină decât au fost generaţi de emitor. în bază şi transferarea lor în colector printr-o rezistenţă foarte mică. dacă apreciezi că afirmaţia este falsă: a) În regim activ normal JBE este polarizată direct şi JBC este polarizată invers.Cum interpretezi rolul bazei de controlor al curentului de colector? 10. se numeşte efect de tranzistor 12. 13. şi defineşte aceste mărimi. Citeşte afirmaţiile de mai jos şi notează în dreptul lor litera A) dacă apreciezi că afirmaţia este corectă şi litera F. 11.

În aceste condiţii. Puterea disipată maximă este puterea care apare datorită trecerii curentului electric prin cele două joncţiuni ale tranzistorului. Tensiunea colector emitor maxim admisibilă este valoarea cea mai mare admisă a tensiunii de colector pe care o poate suporta tranzistorul.Componente active Parametrii principali care limitează funcţionarea tranzistoarelor Pentru ca tranzistorul să funcţioneze în condiţii normale. Este indicat în cataloage. 118 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Valorile acestor parametri sunt date în cataloagele de componente semiconductoare şi depind de tipul şi de tehnologia de fabricaţie folosită de producător. Cei mai importanţi parametri a tranzistoarelor sunt: -Curentul de colector maxim admisibil. o parte din putere este radiată în mediul ambiant. Temperatura maximă a joncţiunilor. se pot admite temperaturi mai ridicate. este necesară cunoaşterea valorilor maxime admisibile ale unor parametri a căror depăşire poate duce la distrugerea sa. Pde ≈ PdC dar are valori mult mai mici decât în regim activ normal. În absenţa funcţionării. are în vedere o temperatură maximă care depinde de natura materialului: pentru siliciu este de 175200o C iar pentru germaniu de 85o C. Pdt = PdC + PdE =UCB IC +UEB IE În regim activ normal. Puterea disipată maximă este determinată de condiţia ca temperatura pe care o determină să fie mai mică decât temperatura maximă admisă a joncţiunii. Tjmax. -Tensiunea colector emitor maximă admisibilă. I C≈IE iar UCB >> UBE deci Pdt = PdC = UCB IC În regim de saturaţie. Tranzistoarele cu siliciu pot fi stocate la temperaturi de până la 200oc iar cele cu germaniu până la 100OC. fără ca joncţiunea colector emitor să se străpungă. este recomandat de producător şi stabilit în funcţie de particularităţile constructive ale fiecărei şarje de tranzistoare. .Puterea disipată maximă -Temperatura joncţiunilor Curentul de colector maxim admisibil reprezintă valoarea maximă pe care o poate atinge curentul de colector fără a se distruge.

Marcarea terminalelor tranzistoarelor pentru diferite tipuri de capsule (e-emitor. Rezistenţa de colector este rezistenţă de sarcină pentru tranzistor.b-bază) Rolul elementelor de circuit într-un montaj cu tranzistoare şi m IB RB IC RC UCE UBE IE RE RB2 IE RE +E IB RB RC UCE +E ID RB1 RC +E IC UCE a) b) Figura 6. pentru stabilizarea curentului de colector cu temperatura. şi pe de altă parte.Componente active Figura5. RB = C IC IB Rezistenţa de bază asigură polarizarea joncţiunii bază emitor de la sursa de alimentare Acest mod de polarizare a bazei se numeşte polarizare cu sursă de curent constant (curentul constant de bază.7V IC = β IB +ICEO I E = I B + IC Şi în acest montaj. În figura 6b. RC se calculează aplicând legea lui Ohm pe circuitul format din EC. se calculează pe ochiul format din EC joncţiunea bază emitor şi masă RC IC +UCE = EC .7 IC = β IB +ICEO IE = I B + IC E − U CE E − U BE RC = C . şi masă iar RB. ea trebuie să îndeplinească două condiţii :să fie cât mai mare pentru ca semnalul obţinut la ieşirea din montaj să fie cât mai mare.c-colector. în conexiune emitor comun. joncţiunea colector emitor. curentul de bază este asigurat de rezistenţa RB. Ecuaţiile din care se pot calcula valorile rezistenţelor sunt următoarele: RC IC +UCE + RE IE = EC RB IB +UBE + RE IE =EC UBE = 0. montaj cu polarizare a bazei cu sursă de curent constant. Proiectul pentru Învăţământul Rural 119 . RB IB +UBE =EC UBE = 0. c) În figura 6 sunt prezentate trei montaje electronice cu tranzistoare npn. este prezentat un montaj în care s-a conectat o rezistenţă în emitor. trebuie să fie cât mai mică pentru a nu impune o sursă de alimentare prea mare. IB ).

IB ) + RB1 ID =EC UBE = 0.Componente active În figura 6c. Relaţiile de calcul care permit determinarea valorilor elementelor de circuit sunt următoarele: RC IC +UCE + RE IE = EC RB1 ID +UBE + RE IE =EC RB2 ( ID . Este un montaj de polarizare a bazei cu sursă de tensiune constantă – tensiunea constantă este tensiunea la bornele rezistenţei R B2.7V IC = β IB +ICEO I E = I B + IC ID = 10 IB Vedere cu terminalele spre utilizator Colectorul este capsula de metal Marcarea tranzistoarelor 120 Proiectul pentru Învăţământul Rural . rezistenţa din emitor asigură stabilizarea curentului de colector cu temperatura iar rezistoarele RB1 şi RB2 alcătuiesc un divizor de tensiune pentru polarizarea joncţiunii bază emitor.

Alegeţi răspunsurile corecte pentru definiţia factorilor α şi β .Componente active TEST DE AUTOEVALUARE 14. α este: a) factor de amplificare in curent b) factor de amplificare in curent în conexiunea BC c) factor de amplificare în curent in conexiunea EC a) b) c) a) b) c) β este: factor de amplificare in curent factor de amplificare in curent în conexiunea BC factor de amplificare în curent in conexiunea EC Rolul emitorului este de emitere de purtători de sarcina negativi emitere de purtători de sarcina pozitivi emitere de purtători de sarcina Rolul bazei este: a) de a permite recombinarea purtătorilor de sarcină b) de a opri recombinarea purtătorilor de sacrcină c) de a controla intensitatea curentului de colector a) b) c) Rolul colectorului este : de a mări intensitatea curentului de colector de a colecta purtătorii de sarcină emişi de emitor de a emite purtători de sarcina Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face cosultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 129 Proiectul pentru Învăţământul Rural 121 . Incercuiţi răspunsul corect Ecuaţiile fundamentale ale tranzistorului sunt: a) IC = IE + IB b)IE = IC + I B a) IC = αIB + ICBO b) IC = αIE + ICBO b) IC = βIB + ICEO a) IC = βIB + ICBO 15.

Fotorezistenţa Fotorezistenţa este un rezistor realizat dintr-un material semiconductor omogen. hν . rezistenţa este foarte mare . in jur de 1M Ω. Fotorezistenţa se utilizează cel mai adesea ca detectoare de radiaţii în gama de frecvenţe vizibil-infraroşu îndepărtat. Se menţionează faptul că în general. reprezentând lungimea de undă maximă până la care dispozitivul mai reacţionează. S λ = G/ θ .pragul fotoelectric. 122 Proiectul pentru Învăţământul Rural . a cărui rezistenţă se modifică sub influenţa unui flux luminos incident. .Elemente active de circuit 4. reprezintă raportul dintre conductanţa fotorezistenţei şi fluxul luminos incident. conductanţa fotorezistenţei este proporţională cu fluxul luminos.rezistenţa scade până la câteva sute de Ω. d ω l Simbol Performantele fotorezistenţelor se apreciază prin intermediul următoarelor mărimi: -Valoarea rezistenţei electrice la întuneric . Când asupra joncţiunii se exercită un flux luminos. -sensibilitatea spectrală sau sensibilitatea integrală. are forma unui strat subţire sau a unei plăcuţe din material semiconductor pre prevăzute la capete cu contacte ohmice reprezentând terminalele . Sensibilitatea integrală corespunde unui flux policromatic (şi este definită în acelaşi mod).aşa cum se arată în figura de mai jos. ω şi l şi de concentraţia de impurităţi În întuneric. Dispozitive optoelectronice Generalităţi Dispozitivele optoelectronice sunt dispozitive semiconductoare care realizează transformarea energiei electrice în energie luminoasă din domeniul spectrului vizibil sau infraroşu. atunci când fluxul luminos variază prin salt. Materialul semiconductor din care se realizează fotorezistenţa.6.depinde de dimensiunile geometrice d. reprezentând timpul după care rezistenţa elementului se stabilizează la noua valoare. Protecţia fotorezistenţei se asigură prin acoperirea cu lac sau prin încapsularea în material plastic aşa cum se vede în imaginea de sus. -inerţia fotorezistenţei.

Fotorezistenţa se poate folosi ca un sesizor de lumină şi comutator în acelaşi timp. 2. valoarea ei scade până la 100Ω. Cum se va modifica tensiunea de ieşire când dioda este sub incidenţa unui fascicol luminos? a b Pentru montajul din figura a . valoarea ei este de 10kΩ.Elemente active de circuit APLICAŢII 1. tensiunea de ieşire creşte liniar cu scăderea rezistenţei fotorezistenţei. iar când este luminată de la un LED de exemplu .deci scade şi tensiunea la bornele sale. Pentru montajul din figura b. Ca urmare. tensi. E=5V E=5V ieşire ieşire Când fotorezistenţa nu primeşte lumină. Proiectul pentru Învăţământul Rural 123 . UF (U F este tensiunea la bornele fotorezistenţei) scade pentru că rezistenţa electrică a fotorezistenţei scade când este sub incidenţa fascicolului lumi-nos. E = UF + UR. Să comparăm modul de variaţie a tensiunii de la ieşirea montajelor din figura de mai jos.unea de ieşire creşte. Conform legii lui Ohm. tensiunea de ieşire scade liniar cu scăderea rezistenţei electrice a fotorezistenţei.

Fluxul luminos incident bombardează întreaga suprafaţă a joncţiunii polarizată invers. procesul de absorbţie are loc în preajma suprafeţei. este mult mai mic decât numărul purtătorilor majoritari. care apar prin efectul fotoelectric intern. în ambele tipuri de semiconductoare ale joncţiunii. curenţii de difuzie sunt anulaţi. prin care fluxul luminos are acces la suprafaţa semiconductorului. Purtătorii care apar prin efect fotoelectric şi care sunt de acelaşi tip cu purtătorii majoritari. se montează în interiorul unei capsule prevăzută cu o fereastră transparentă. aceştia fiind practic independenţi de fluxul luminos. Aceşti purtători se răspândesc prin difuziune şi în profunzimea plăcuţei semiconductoare. Φ=hν p Ln n L lLp R E În urma procesului de absorbţie a energiei fotonilor care bombardează joncţiunea. Fotodioda funcţionează pe baza efectului fotoelectric intern. curentul printro diodă este dat de curentii de difuzie. 124 Proiectul pentru Învăţământul Rural . respectiv ale curenţilor de difuzie. Deoarece în cazul polarizării în sens direct. adică eliberarea purtătorilor de sarcină în interiorul unui semiconductor sub acţiunea luminii. Numărul de părtători liberi. datorită absorbţiei radiaţiei. sau un contact metal-semiconductor fotosensibil. se generează perechi electron-gol. Pastila semiconductoare in care s-a realizat joncţiunea. Coeficientul de absorbţie al radiaţiei fiind foarte mare. iar la fotodiodă curenţii de difuzie nu depind de fluxul luminos. ceea ce conduce la apariţia unui număr mare de purtători liberi la suprafaţa de incidenţă cu fluxul luminos. dar este mai mare sau mult mai mare în funcţie de intensitatea fluxului luminos incident decât numărul purtătorilor minoritari. nu sunt în măsură să antreneze variaţii ale curenţilor datoraţi purtătorilor majoritari. aceasta trebuie polarizată în sens invers. În acest caz.Elemente active de circuit Uieş Uieş Nivel lumină Nivel lumină Fotodioda Fotodioda este un dispozitiv optoelectronic constituit dintr-o jonctiune pn fotosensibilă.

rezultă că nici numărul de purtători minoritari generaţi în volumele respective nu depind de această tensiune. câmpul electric existent (intern si cel datorat tensiunii de polarizare externe) îi accelerează spre semiconductorul opus. o distanţă egală cu lungimea de difuzie (Lp pentru golurile minoritare din semiconductorul n şi Ln pentru electronii minoritari din semiconductorul p). în volumul delimitat de lungimile de difuzie (Lp. ceea ce face ca volumul regiunii de trecere să fie neglijabil faţă de volumul din semiconductor delimitat de lungimile de difuzie. purtători care determină curentul de saturaţie isat (cunoscut) şi de concentraţia de purtători minoritari generaţi în aceleaşi volum prin efect fotoelectric. al cărui curent depinde de fluxul luminos incident. În absenţa unui flux luminos. în care dacă pătrund. Deoarece într-un semiconductor purtătorii minoritari parcurg. Fotodioda se utilizează ca detector de radiaţie. având însă o sensibilitate mult mai mare decât o fotorezistenţă. Deoarece lungimile de difuzie nu depind de tensiunea de polarizare. în condiţii de polarizare inversă. Condiţia ca aceşti purtători să participe la conducţia curentului electric. dimensiuni reduse şi durată mare de viaţă.Elemente active de circuit În afară de purtătorii de sarcină determinaţi de efectul fotoelectric intern. prin diodă mai circulă doar curenţii datoraţi purtătorilor minoritari din cele două semiconductoare (electronii din semiconductorul p şi golurile din semiconductorul n). adică să traverseze regiunea de trecere. Simbolul fotodiodei este redat in figură. prin fotodiodă circulă un curent foarte mic curentul de saturaţie . purtători care participă de asemenea la conducţia curentului electric. curentul prin fotodiodă depinde doar de concentraţia de purtători minoritari generaţi pe cale termică în volumele delimitate de Lp şi Ln. Deoarece curentul prin fotodiodă nu depinde de tensiunea de polarizare (inversă) aplicată la borne (intre anod si catod).numit curent de întuneric. este ca ei să ajungă în această regiune. se deduce că la regiunea de trecere ajung doar purtătorii minoritari generaţi. A C Curentul prin diodă. rezultă că fotodioda se comportă ca un generator de curent. Grosimea regiunii de trecere este însă mult mai mică decât lungimile de difuzie (Lp. generat prin efect fotoelectric. Ln). în medie. depinde de intensitatea fluxului luminos şi de sensibilitatea spectrală a diodei: iφ = Sp* Φ unde Sp este sensibilitatea spectrală a diodei iar. numărul purtătorilor generaţi în regiunea de trecere prin efect fotoelectric este neglijabil faţă de numărul purtătorilor generaţi în volumele delimitate de Lp şi Ln. Rezultă că. după care dispar prin recombinare. pe cale termică sau prin efect fotoelectric intern. Φ este intensitatea fluxului luminos. Prin efect fotoelectric se mai generează purtătorii liberi şi în regiunea de trecere. Proiectul pentru Învăţământul Rural 125 . Ln). Ca atare. Acesta are valori de 1012 μA pentru fotodiodele cu germaniu şi 1-2 μA pentru cele cu siliciu.

Pentru ca divizorul de tensiune să lucreze. Electrodul bază se foloseşte când este necesară stabilizarea curentului de colector cu temperatura. sub acţiunea luminii. trebuie ca şi R să fie mare. 126 Proiectul pentru Învăţământul Rural . apare un curent electric proporţional cu intensitatea fascicolului luminos care poate fi pus în evidenţă de un consumator.Elemente active de circuit APLICAŢIE Care ar putea fi valoarea rezistenţei R dacă tensiunea de alimentare E este de 9V? Să ne amintim că un divizor de tensiune poate diviza tensiunea de intrare cu 2. R = 900kΩ. Fotoelementul debitează puteri de ordinul zecilor de miliwatt. +E R Uieş Fotoelementul Fotodioda poate fi folosită ca celulă fotovoltaică sau convertor electric dacă lucrează fără polarizare inversă din exterior. dacă cele două rezistenţe sunt egale. să ne amintim că intensitatea curentului de întuneric este foarte mică -1 μA pentru dioda cu siliciu iar rezistenţa foarte mare. Φ p n n A R Fotoelementul transformă direct energia luminoasă în energie electrică constituind o sursă de energie. Simbolul: + _ Fototranzistorul Fototranzistorul este u tranzistor la care curentul de colector este determinat de un fascicol luminos incident pe una din cele trei structuri semiconductoare. pentru E = 9V.. Deoarece curentul de colector este comandat de fascicolul luminos incident. fototranzistorul se realizează fără electrodul bază care asigură comanda curentului de colector pe cale electrică.

se plasează într-o capsulă prevăzută cu o fereastră în care este montată o lentilă care focalizează fluxul luminos asupra regiunii sensibile la lumină. GaAlAs. -Tensiunea de deschidere a joncţiunii UF poate varia între 1. Cuantele de energie corespund radiaţiilor electromagnetice din spectrul vizibil dacă semiconductorul de bază este GaAs. Circuite de alimentare a diodei electroluminiscente: Valoarea rezistenţei de polarizare a diodei electroluminiscente se calculează din relaţia E= UF + RIF pentru o anumită tensiune de alimentare impusă şi parametrii de catalog ai diodei electoluminiscente folosite în circuitul respectiv. LED-ul este un dispozitiv semiconductor realizat dintr-o joncţiune pn polarizată direct care funcţionează pe baza efectului fotoelectric extern – în zona de trecere a joncţiunii are loc un proces de recombinare electron. cu SiC lumina emisă este galbenă. şi prin ea circulă întotdeauna curentul rezidual colector emitor ICE0 = ICB0 /( 1-α). O aplicaţie foarte importantă a acestor diode este realizarea indicatoarelor numerice cu 7 segmente folosite la afişajului aparatelor numerice. Dioda electroluminiscentă – LED Light Emitting Diode Dioda electoluminiscentă. deci o anumită coloraţie.diodele electroluminiscente sunt utilizate foarte mult în circuitele de semnalizare. unele structuri se montează sub o lentilă convergentă care măresc imaginea.Pentru a fi uşor observabile. Parametrii electrici ai diodelor electroluminiscente : -Curentul direct maxim IF are valori de ordinul zecilor de mA. R E IF Proiectul pentru Învăţământul Rural UF 127 . Joncţiunea este realizată dintr-un material semiconductor compus:GaAs. GaAsP.2 V pentru diodele care emit în infraroşu până la 3V pentru cele care emit lumina verde.gol însoţit de emisie de energie în exterior. În funcţie de tipul structurii şi de impurităţile folosite se poate obţine o radiaţie luminoasă care să aibă o anumită lungime de undă. -Tensiunea inversă UR poate avea valoarea maximă de Simbol: A C Terminalul mai lung este anodul. cu GaP lumina este verde. Diodele care formează cele şapte segmente de afişare au catodul comun iar dimensiunile cifrelor pot varia între 3 şi 60mm. (Nu trebuie să uităm însă că în perioada actuală afişajele cu cristale lichide sunt folosite pe scară largă).Elemente active de circuit Un avantaj al fototranzistorului este acela că sensibilitatea la lumină este mult mai mare decât la fotodiodă.Joncţiunile realizate cu GaAs emit radiaţii electromagnetice în domeniul infraroşu. Fototranzistoarele se folosesc în montaje în care trebuie sesizată prezenţa sau absenţa luminii. Deoarece baza fototranzistorului lucrează în gol. Structura semiconductoare de fototranzistor.

Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face consultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 129. Precizează când este necesară conectarea electrodului bază la fototranzistor. Calculează valoarea rezistenţei de polarizare a unui LED alimentat la o tensiune 5V ştiind că tensiunea UF=1.Elemente active de circuit TEST DE AUTOEVALUARE 16. d) Dioda electroluminiscentă funcţionează în polarizare inversă e) Funcţionarea diodei electroluminiscente se bazează pe efectul fotoelectric extern 17. dacă apreciezi că afirmaţia este falsă: a) Fotodioda funcţionează în polarizare inversă.6V iar IF =20mA. c) Fotorezistenţa prezintă o rezistenţă mare când este luminată şi o rezistenţă mică în absenţa luminii. b) Fotorezistenţa are o rezistenţă electrică variabilă cu intensitatea fascicolului luminos incident. 18. LED-uri Circuit cu fotorezistenţe 128 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă.Citeşte afirmaţiile de mai jos şi notează în dreptul lor litera A) dacă apreciezi că afirmaţia este corectă şi litera F.

Numărul de purtători de sarcină care ajung în colectorul tranzistorului este mai mic decât cel emis de emitor din cauza procesului de recombinare care are loc în bază. 3. 7. trebuie să revezi capitolul “Componente active de circuit”. potenţiometru. -Intensitatea maximă a curentului direct – Imax .la variaţia poziţiei cursorului potenţiometrului. d) F. bază şi colector. E= R*I+ UD I= Proiectul pentru Învăţământul Rural 129 . c)F 6. capacitatea diodei varicap. la un potenţial pozitiv variabil prin cursorul potenţiometrului P.a) A. b)Dioda varicap este polarizată invers . 8. e)A. 1. b)A c)F.c. procentul de dopare precum şi dimensiunea bazei. sursă de alimentare c. I E − U D 10 − 0. condensator. tensiunea de polarizare a diodei varicap se modifică şi ca urmare . mult mai îngustă decât a colectorului.şi -tensiunea inversă maximă –Uinv max 4. Folosirea sistemelor de răcire a diodelor este necesară pentru evacuarea căldurii acumulate din cauza transformării prin efect Joule a energiei electrice determinată de creşterea curentului prin diodă sau a tensiunii inverse care produce curenţi de valori foarte mari.3mA 1000 1000 În celelalte două montaje curenţii sunt nuli deoarece diodele sunt polarizate invers şi circuitele nu se închid prin rezistenţa teoretic infinită a diodelor polarizate invers.anodul este conectat la polul pozitiv al sursei de alimentare iar catodul.a) A. care este unul din elementele circuitului oscilant de a cărui valoare depinde frecvenţa de oscilaţie . diodă varicap. b)A.Procesul de recombinare care are loc în baza tranzistorului micşorează numărul de purtători de sarcină care ar trebui să ajungă în colector dar. a) Bobină.7 = =9.Tranzistorul este o componentă activă de circuit alcătuită dintrun monocristal semiconductor în care s-au creat două joncţiuni pn. Pe fiecare din cele trei zone există fixat prin contact ohmic câte un terminal: emitor. 5. 9. 2.Elemente active de circuit RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE DE EVALUARE Pentru rezolvare. diminuează re combinarea.

16. b) F. R = = 170 Ω 0. şi transferarea lor în colector printr-o rezistenţă foarte mare . prin fenomenul de difuzie . se numeşte efect de tranzistor. 13. în bază.02 A 12. β = α LUCRĂRI DE CONTROL TRANSMISE TUTORELUI 130 Proiectul pentru Învăţământul Rural . d) F. 1−α -α este factorul de amplificare în curent conexiunea bază comună. b. Varianta corectă: b 15. 5V − 1.6V 18.Trecerea purtătorilor de sarcină din zona emitorului printr-o rezistenţă foarte mică.Elemente active de circuit 10. e) A 17. c) F. Când este necesară stabilizarea punctului static cu temperatura.a) A. c) A. -β este factorul de amplificare în curent în conexiunea emitor comun. 11. b) A. c.a) A. c. Curentul ICBO este format din purtători minoritari care apar datorită agitaţiei termice: golurile minoritare din bază şi electronii minoritari din colector. 14. a. c.

Proiectul pentru Învăţământul Rural 131 . realizaţi o redactare computerizată.Calculaţi valoarea şi puterea rezistenţei R în funcţie de variaţia tensiunii de alimentare E. W) Puterea DZ 10 PUNCTE 2.Elemente active de circuit L U C R A R E A D E V E R IF IC A R E N R . numărul lucrării de verificare ( Nr. al cărei conţinut este prezentat mai jos. a unui LED verde este de 2. Răspunsurile la întrebări vor fi transmise prin poştă tutorelui pentru corectare şi eventuale comentarii. 1. lăsaţi o margine de 5cm şi aceeaşi distanţă între răspunsuri. Pentru comentariile tutorelui.4) numele cursantului şi adresa. pentru ca tensiunea la bornele rezistenţei de sarcină RS şi curentul prin aceasta să se păstreze constante. Rezolvarea cu succes a acestei lucrări vă poate ajuta să obţineţi 6 % din punctajul necesar absolvirii modulului. R Iz E + DZ 1 Uz RS E (V) 10V Emin (V) 8V 7V 6V US ( V) 5V IS (mA) 50mA R (Ω. iar rezistenţa de polarizare R = 100Ω.Ştiind că tensiune de prag a unui LED roşu este de 1.8V.5V . Vă recomand să scrieţi clar răspunsurile şi dacă este posibil.4 Instrucţiuni Lucrarea de verificare .1 V şi a unui LED albastru este de 4. Pe prima pagină a lucrării se vor scrie următoarele informaţii : titlul acestui modul (Materiale electronice şi electrotehnice). valoarea tensiunii de alimentare a circuitelor este E= 3V. precizaţi în tabel starea Led-urilor şi argumentaţi răspunsul. Pentru securitatea lucrării vă recomand să scrieţi numele cursantului pe fiecare pagină. vă solicită activităţi care necesită cunoaşterea şi însuşirea conceptelor din unitatea de învăţare 4. Consemnaţi datele în tabel.

81. Surse regenearbile de energie. 2. Th.98. 217-229. 33 – 65 5.Elemente active de circuit UD R E UF E R IF LED Stins Aprins Roşu IF Verde Albastru 30 PUNCTE 3. Th. Dănilă. 46. Pag. Dispozitive şi circuite electronice. Editura didactică şi Pedagogică. 57.61. Bucureşti 1982. 3. Pag.55.a. 33 –37. Realizează o comparaţie între un potenţiometru şi o fotorezistenţă din punct de vedere constructiv. Pag 30 . 1987. Analizează montajul electronic din figură . al modului de variaţie al rezistenţei electrice şi al utilizării lor. 4. 28.76. Carmen Gheaţă. 2002.158. Dispozitive şi circuite electronice. 57-59. Liliana Lakatoş. Ileana Venera Piţurescu.62. 132 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 1. Dan Dascălu ş. Dănilă. Editura Elisavaros. +E D1 RC D2 R1 R2 50 PUNCTE Bibliografie. pag. editura tehnică. 155. Eugen Lakatoş. Bucureşti 1982. V.Reus. 69-73. Monica Ionescu Vaida. Boiciu. Diode şi tranzistoare. Bucureşti 1993.explică modul de funcţionare. 10 PUNCTE 4. N. Pag. Rodica Irina Rabeja. 109-119 . Manual de componente şi circuite electronice Editura didactică şi Pedagogică. 7-24. 58.57. Editura didactică şi Pedagogică.

vei fi capabil să explici rolul componentelor electronice în circuite de alimentare cu energie electrică.Redresoare UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.1.4. vei fi capabil să recunoşti componente electronice în circuitele de alimentare. 5. .vei fi capabil să explici modul de funcţionare a unui redresor.vei fi capabil să argumentezi alegerea unor soluţii tehnice pentru realizarea circuitelor de alimentare cu tensiune continuă. 5 Bibliografie Pagina 133 134 135 138 141 142 147 148 149 OBIECTIVE: .vei putea să dimensionezi elementele de circuit din montajele de redresare a tensiunii alternative. 5.după parcurgerea acestui capitol.5 REDRESOARE Capitol Obiectivele unităţii de învăţare 5. .2.5. s . 5. 5. Introducere Redresor monoalternanţă Redresor dublă alternanţă cu transformator cu priză mediană Redresor dublă alternanţă cu punte redresoare Filtre de netezire Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare Lucrarea de verificare nr. .3. Proiectul pentru Învăţământul Rural 133 .

care furnizează o tensiune fixă la ieşire redresoare comandate. Ca elemente redresoare se utilizează: diodele cu vid si gaz. Domeniul larg de tensiuni de alimentare. gabaritul instalaţiilor redus. redresoarele se împart în: -redresoare necomandate.redresează o singură alternanţă a tensiunii alternative de alimentare -redresoare dublă alternantă. Deoarece sursa de alimentare cu energie electrică este în majoritatea cazurilor reţeaua alternativă trifazată de distribuţie (alimentare) este necesară transformarea energiei electromagnetice de curent alternativ în energie electromagnetică de curent continuu. face necesară conectarea redresorului la reţeaua de alimentare de c. ignitroane. aparatura specială). tiratroane. care permit conducţia curentului numai într-un sens. Blocul redresor (R) conţine în structura sa. tiristoare. 134 Proiectul pentru Învăţământul Rural . redresoare cu vapori de mercur. Faţă de celelalte tipuri de elemente redresoare. prin procesul de redresare. diode redresoare semiconductoare. redresoarele cu diode semiconductoare prezintă o serie de avantaje: căderea de tensiune directă mică. folosite până la puteri de 1 kW -redresoare polifazate. Pentru a reduce pulsaţiile tensiunii redresate aşa încât tensiunea furnizata consumatorului. de 220 V/50 Hz prin intermediul unui transformator monofazat. Din punct de vedere al numărului de alternanţe care sunt redresate. În funcţie de numărul de faze ale transformatorului de alimentare. necesită alimentarea cu tensiuni continue de valoare variabilă între ordinul volţilor (aparatura cu tranzistoare) şi sute sau mii de volţi (instalaţii industriale. Clasificarea redresoarelor: în funcţie de natura sarcinii: -redresoare cu sarcina rezistivă (R ) -redresoare cu sarcină inductivă(RL) -redresoare cu sarcină capacitivă (RC). este necesară montarea unui filtru de netezire în paralel cu sarcina..Redresoare 5. care redresează ambele alternanţe. Aceasta se realizează cu ajutorul circuitelor redresoare.1. durata de funcţionare fără întreţinere îndelungată. folosite la puteri mai mari de 1 kW. să fie cât mai apropiată de cea continuă. Aceşti consumatori. elementele redresoare. . redresoarele se pot clasifica în: -redresoare monofazate. ele se pot clasifica în: -redresoare monofazate monoalternanţă. Aceste sarcini necesită alimentarea cu o tensiune continuă de valoare fixă sau reglabilă. cost scăzut. Introducere În foarte multe aplicaţii este necesară alimentarea instalaţiilor şi aparatelor electronice în curent continuu. care furnizează o tensiune reglabilă la ieşire.a. numit transformator de reţea. Redresoare monofazate Redresoarele monofazate se conectează la reţeaua de alimentare . În funcţie de posibilitatea de a furniza sau nu o tensiune reglabilă. prin intermediul unui transformator.

în cazul unei diode cu siliciu este de 0. aceasta începe să conducă. Se observă că dioda şi consumatorul alcătuiesc un divizor de tensiune şi valoarea tensiunii la bornele consumatorului este mai mică decât tensiunea maximă măsurată la bornele secundarului cu UA ( căderea de tensiune la bornele diodei). În figură sunt reprezentate formele de undă ale semnalelor la bornele înfăşurării secundare – U(t) . IS. Tensiunea la bornele sarcinii va fi egală cu tensiunea la bornele înfăşurării secundare mai puţin tensiunea de conducţie directă a diodei care. Când tensiunea la bornele înfăşurării secundare u(t) depăşeşte tensiunea de deschidere a diodei D. Redresoare monofazate monoalternanţă Figura1. interesează valorile efective ale curenţilor şi tensiunilor pentru dimensionarea componentelor necesare realizării unei surse de Proiectul pentru Învăţământul Rural 135 . care reproduce ca formă.2. tensiunea de la bornele secundarului.Redresoare 5. la bornele rezistenţei de sarcină Us.7V. şi curentul prin sarcină. În practică. Curentul prin consumator atinge o valoare maximă ISM = IDM Se observă că la bornele consumatorului există tensiune numai în alternanţa pozitivă a semnalului aplicat la intrare.

IDM = 2U ef U m ax ISM = = .valoarea efectiva a tensiunii din secundar. Cu aceste valori putem calcula randamentul redresorului monofazat. Variaţia în timp a tensiunii la bornele consumatorului va fi : RS us =RS IS = U max sin ωt RS + RD Tensiunea maximă la bornele sarcinii va fi: RS USM = 2U ef = RS IMD RS + RD În alternanţa negativă a tensiunii u( t). dioda este blocată şi sarcina este deconectată de la secundarul transformatorului. Semnalele de această formă au o valoare medie de forma A/ π unde A este amplitudinea pulsului sinusoidal.Redresoare alimentare. De aceea îţi propun să calculăm valorile curentului şi tensiunii redresate în funcţie de valorile şi de variaţiile în timp ale tensiunii de la reţea. Se spune că tensiunea şi curentul prin sarcină sunt pulsatorii . IDM = ISM = 2U ef RS . Redresorul monofazat se conectează la reţeaua alternativă. monoalternanţă considerând că puterea utilă este puterea absorbită de sarcină. u(t)= Umaxsin ω t= 2 Uefsin ω t Umax. I 2 U ef 2 U ef = iar IO = SM = π π RD + RS π RS UO = U SM π = 2 π U ef . Curentul maxim prin diodă. puterea absorbită de la reţea este 1 U ef Pa = 2 RD + RS 2 136 Proiectul pentru Învăţământul Rural . deoarece dioda are o rezistenţă practic Rd + RS Rd + R S neglijabilă. 2 2 U ef PU = U0 I0 = 2 π RS Deoarece prin rezistenţa de sarcină circulă curent numai în alternanţa pozitivă. Ca urmare curentul şi tensiunea la bornele consumatorului sunt nule. Tensiunea din secundarul transformatorului este sinusoidală. IDM = ISM (curentul maxim prin sarcină). Această valoare prezintă interes pentru alegerea diodei redresoare al cărei curent maxim pe care îl poate suporta trebuie să fie mai mare decât curentul prin consumator. iar Uef.amplitudinea. de 220 V/50 Hz prin intermediul unui transformator monofazat.

se introduce un coeficient numit factor de ondulaţie care este definit astfel: U γ = 1 unde. aceasta este frecvenţa de 50Hz. U SMAX π γ= 2 = = 1. factorul de ondulaţie trebuie să fie zero.Redresoare PU RS 4 = 2 ≈40% Pa π R S + R D Reţineţi: în toate calculele. Pentru a aprecia cât de apropiată este forma tensiunii re. valorile efective şi maxime sunt ale tensiunii la bornele înfăşurării secundare Ca urmare. Aşa cum se observă pe grafic.) iar U0 este componenta de curent continuu. U1 este amplitudinea componentei tensiunii de frecvenţă U0 fundamentală ( în cazul alimentării de la o tensiune alternativă de la reţea. Tensiunea inversă maxim admisibilă a diodei trebuie să fie mai mare decât tensiunea inversă maximă care se aplică în alternanţa negativă. randamentul η = Cunoaşterea valorii puterii absorbite este foarte necesară pentru dimensionarea transformatorului Pentru alegerea diodei redresoare este necesară cunoaşterea tensiunii inverse maximă care se aplică pe diodă în alternanţa negativă. Proiectul pentru Învăţământul Rural 137 .57 U SMAX 2 π În cazul unui redresor ideal.dresate de cea a tensiunii continue. variaţia tensiunii la borne.le consumatorului nu este continuă în timp ci pulsatorie.

Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă.Redresoare TEST DE AUTOEVALUARE 1. Calculează valoarea maximă a curentului prin consumator furnizat de un redresor monoalternanţă. dacă apreciezi că afirmaţia este falsă: a) În cazul redresorului monoalternanţă dioda conduce numai în alternanţa în care este polarizată direct b) În polarizare directă dioda prezintă o rezistenţă mare. 4.Calculează valoarea medie a curentului şi a tensiunii redresate de un redresor monoalternanţă care primeşte din secundarul transformatorului o tensiune Uef = 10V şi care alimentează un consumator cu rezistenţa de 100Ω. Redresoarele monofazate dublă alternanţă se utilizează în două variante: montajul cu transformator cu priză mediană şi cu punte redresoare 5. determină valoarea frecvenţei tensiunii pulsatorii de la bornele consumatorului. o rezistenţă mică. Analizăm circuitul în cazul când diodele sunt considerate ideale (rezistenţa lor internă este nulă) şi se neglijează rezistenţa internă a transformatorului( rezistenţa proprie a 138 Proiectul pentru Învăţământul Rural . iar consumatorul are u rezistenţă de 1kΩ. iar în polarizare inversă. ştiind că la bornele secundarului se măsoară cu un voltmetru digital U= 12V. Ştiind că valoarea frecvenţei tensiunii de alimentare a unui redresor monoalternanţă este de 50Hz. Redresor cu transformator cu priză mediană în secundar schema este prezentată în figura de mai jos. 3. transformator cu priză mediană în secundar şi montajul in punte. 2.Citeşte afirmaţiile de mai jos şi notează în dreptul lor litera A dacă apreciezi că afirmaţia este corectă şi litera F.3. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face consultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 147 Redresoare monofazate dublă alternanţă Pentru îmbunătăţirea factorului de ondulaţie şi a randamentului se folosesc redresoare dublă alternanţă.

de aceea este reprezentată în circuitul echivalent ca un contact închis şi dioda D2 . În alternanţa pozitivă dioda D1 este polarizată direct. Prin rezistenţa de sarcină Rs. este reprezentată ca un contact deschis) iar în alternanţa negativă dioda D2 este polarizată direct.)Sensul tensiunii induse în înfăşurarea secundară este dinspre începutul înfăşurării spre sfârşitul acesteia. prin rezistenta de sarcină curentul circulă în acelaşi sens. Cele două tensiuni au o variaţie sinusoidală în timp şi au valoarea de forma: u1(t)= Umaxsin ω t si u2(t)= -Umaxsin ω t. Priza mediană din secundar asigură obţinerea a două tensiuni cu amplitudini egale dar defazate cu 1800. s-a marcat începutul înfăşurărilor secundare cu (*. apar două impulsuri ale tensiunii redresate astfel că valoarea medie este: Proiectul pentru Învăţământul Rural 139 . conectată între punctul median al transformatorului şi punctul comun al catozilor diodelor redresoare. celor două diode li se aplică o tensiune de polarizare directă sau inversă. (rezistenţa sa este nulă. Dacă examinezi graficul în care sunt prezentate formele de undă ale semnalelor. se observă că într-o perioadă T. deci polaritatea căderii de tensiune la bornele sarcinii nu se schimbă. Observă că pe schema electrică. care este polarizată invers. In ambele alternante.Redresoare înfăşurării).

Dacă analizăm schema. U2 max ≤ 140 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 2 Deşi randamentul acestui redresor este dublu faţă de al redresorului monoalternanţă. dioda D2 este polarizată invers cu o tensiune dată de suma us+u2. Uinv max ≈ 2U2max ≤ U1M . în timpul alternanţelor pozitive. πR s Puterea utilă consumată de rezistenţa de sarcină este: 2 2 4 U s max 8 U 2 ef P0= 2 = 2 . De aceea s-a realizat schema de redresare dublă alternanţă cu punte de diode conectată în secundarul transformatorului ca cel din figura 3. utilizarea unui transformator cu priză mediană aduce dezavantaje de ordin economic: gabarit ridicat al montajului. când conduce dioda D1. Valoarea maximă a acestei tensiuni este 2U2max şi este luată în consideraţie la alegerea diodelor redresoare adică: U1 max .Redresoare U0= 2 U s max π =2 U 2 max π . Pa= (U 2 ef ∗ I 2 ef ) = Rs Randamentul redresorului dubla alternanta este: 2 8 U 2ef π 2 RS η= PU = PA U 2 2 ef = 8 π = 81% RS Redresorul dublă alternanţă cu transformator cu priză mediană are randament dublu faţă de redresorul monoalternanţă. consum mai mare de cupru şi în plus. realizarea unui astfel de transformator este mai laborioasă. Rs Rs π π Puterea absorbita de la sursa de curent alternativ este: 2 U 2ef . Valoarea curentului redresat este: Puterea de curent continuu absorbită de sarcină este: I 0= 2 U s max .

conduc diodele D1 si D2. se constată că acestea sunt polarizate cu o tensiune inversă egală cu suma us+u2 care are valoarea maxima Uinv max ≅ U2 max. ca şi în cazul redresorului dublă alternanţă cu transformator cu priza mediană. factorul de ondulaţie este 4U SMAX 2 3π γ= = =0 .4. A2(t). P0. η au aceleaşi expresii şi valori. Dacă se urmăreşte ( în figura 3b) circuitul diodelor D3 şi D4. În cazul redresoare lor dublă alternanţă. ca urmare. blocate în alternanţa în care conduc D1 si D2 . A2(t) iar tensiunea pe sarcină us(t)= Rsis(t)= RsiA1.A4(t).67 2U SMAX 3 π Un avantaj deosebit pe care îl prezintă redresorul dublă alternanţă cu punte redresoare este gabaritul redus dat fiind că puntea redresoare există sub formă integrată. mărimile I0. la bornele sarcinii apar doua alternante ale tensiunii redresate. Proiectul pentru Învăţământul Rural 141 .A4 (t). U2 max ≤ U1M. Pa. În alternanţa negativă conduc diodele D3 şi D4 astfel că is(t)= iA3. Redresor dublă alternanţă cu punte redresoare Figura 3 În alternanţa pozitivă a tensiunii din secundar.Redresoare 5. us(t)= RsiA3. aşa încât curentul prin sarcina va fi is(t)= iA1 (t)= iA2(t)= iA1. Reprezentarea grafică a semnalelor este aceeaşi ca la redresorul cu transformator cu priză mediană Într-o perioadă T. U0.

Filtrul de netezire se conectează în paralel cu rezistenţa de sarcină. conectat în paralel cu rezistenţa de sarcină (acest circuit poate fi considerat şi ca un redresor cu sarcina RC). Figura 5 142 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Filtru cu intrare pe capacitate Proprietăţile filtrului cu intrare pe capacitate vor fi prezenta. când filtrul este format numai din capacitatea de intrare. Filtrele de netezire pot fi cu intrare pe capacitate sau cu intrare pe inductanţă.5. Filtre de netezire Pentru ca tensiunea de la bornele consumatorului să aibă o formă cât mai apropiată de forma tensiunii continue a cărei reprezentare grafică se află în figura 4. Filtru (pasiv) = circuit electronic format din condensatoare.Redresoare 5. corespunzător frecvenţei semnalelor transmise.te în cazul cel mai simplu. bobine şi/sau rezistoare care. în funcţie de structura lor şi de valorile parametrilor acestor componente realizează transferul energiei electrice . este necesară utilizarea unor cuadripoli numiţi filtre de netezire U t Figura 4 DICŢIONAR Cuadripol = un circuit electric care are două borne de intrare şi două borne de ieşire. de la intrare spre ieşire. în mod selectiv.

Pe graficul din figura 5. -Măsurarea valorilor tensiunii redresate fără şi cu filtru capacitiv Cunoştinţe necesare: modul de funcţionare a redresoarelor mono şi dublă alternanţă. s-au trasat variaţiile tensiunii redresate şi ale tensiunii în cazul conectării unui condensator în paralel cu consumato. Durata intervalului de timp în care se descarcă condensatorul depinde de capacitatea pe care o are: cu cât capacitatea este mai mare. Condensatorul are tendinţa de a se opune variaţiilor de tensiune menţinând astfel relativ constantă tensiunea la bornele sarcinii. -Vizualizarea semnalelor la bornele uni consumator în cazul alimentării de la o sursă de tensiune redresată. Proiectul pentru Învăţământul Rural 143 . multimetru analogic/ digital. Modul de lucru: Se va realiza montajul din figura de mai jos în care se vor monta pe rând un redresor monoalternanţă şi un redresor dublă alternanaţă. În alternanţa negativă. redresor dublă alternanţă. condensatorul se încarcă instantaneu prin rezistenţa înfăşurării secundare şi prin diodă care fiind polarizată direct. cu atât durata de descărcare este mai mare. condensa torul se încarcă din nou la valoarea maximă a tensiunii din secundar.rul C2 > C 1 APLICAŢII LUCRARE DE LABORATOR Obiective. Redresor monoalternanţă a) Conectaţi rezistenţa de 200 Ω la bornele redresorului. b) Măsuraţi cu un voltmetru valoarea tensiunii la bornele secundarului U2 . C2 Redresor C1 V Osciloscop 1. prezintă o rezistenţă internă foarte mică. Cu cât capacitatea sa este mai mare cu atât descărcarea se va face mai lent iar tensiunea la bornele consumatorului va avea o formă mai apropiat de forma tensiunii continue.2k Ω . UR. alimentaţi redresorul la tensiunea de la reţeaua de 220V şi vizualizaţi pe osciloscop semnalul la bornele secundarului şi apoi la bornele consumatorului. osciloscop. rezistenţe de 200Ω şi de 2. Materiale necesare: redresor monoalternanţă .Redresoare În alternanţa pozitivă.şi apoi la bornele consumatorului. Valoarea tensiunii cu care se încarcă condensatorul este valoarea maximă a tensiunii din secundar. condensatorul se descarcă prin rezistenţa de sarcină. cordoane de legătură. . condensatoare electrolitice de 50μF şi μF. La apariţia unei noi alternanţe pozitive.

şi apoi la bornele consumatorului. c) Conectaţi pe rând. Notaţi valorile măsurate în tabelul de mai jos.2kΩ Tipul redresorului U2 UR UC1 UC2 Redresor monoalternanţă Redresor dublă alternanţă Răspundeţi la următoarele întrebări 1. vizualizaţi formele de undă la bornele consumatorului măsuraţi UC1 şi UC2 Comparaţi cele două semnale vizualizate între ele.Redresoare c) Conectaţi pe rând. diagramele de semnal observate pentru fiecare montaj realizat şi răspunsurile la întrebări.Prin mărirea rezistenţei de sarcină. alimentaţi redresorul la tensiunea de la reţeaua de 220V şi vizualizaţi pe osciloscop semnalul la bornele secundarului şi apoi la bornele consumatorului. pulsaţiile: a) cresc? b) scad? c) rămân aceleaşi îşi modifică frecvenţa? 2. Întocmiţi referatul lucrării care va cuprinde tabelele cu măsurările efectuate. a) Conectaţi consumatorul la bornele redresorului. Repetaţi operaţiile de la punctul 1 şi 2. Decuplaţi alimentarea şi realizaţi un montaj cu un redresor dublă alternanţă. b) Măsuraţi cu un voltmetru valoarea tensiunii la bornele secundarului U 2 . 2. 144 Proiectul pentru Învăţământul Rural . conectând de data aceasta rezistenţa de 2. UR. condensatoarele C1 şi C2 vizualizaţi formele de undă la bornele consumatorului şi măsuraţi UC1 şi UC2 Comparaţi cele două semnale vizualizate între ele.2 KΩ şi refaceţi tabelul R=2. R=200Ω Tipul redresorului U2 Redresor monoalternanţă Redresor dublă alternanţă UR UC1 UC2 3. Argumentaţi folosirea condensatoarelor electrolitice ca filtre de netezire a pulsaţiilor. condensatoarele C1 (50 μF )şi C2 (100μF).

Redresoare REFERAT Proiectul pentru Învăţământul Rural 145 .

Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face consultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 147 146 Proiectul pentru Învăţământul Rural . conform tabelului de mai jos.Realizează o comparaţie între cele trei tipuri de redresoare studiate.Redresoare TEST DE AUTOEVALUARE 5. Tip de redresor Caracteristica Redresor monoalternanţă Valoarea randamentului Redresor dublă alternanţă Valoarea randamentului Redresor monoalternanţă Valoarea factorului de ondulaţie Redresor dublă alternanţă Valoarea factorului de ondulaţie Redresor monoalternanţă Valoarea frecvenţei semnalului pulsatoriu la bornele consumatorului Valoarea frecvenţei semnalului pulsatoriu la bornele consumatorului Număr de diode Redresor dublă alternanţă Redresor monoalternanţă Redresor dublă alternanţă Număr de diode Rezolvarea o vei realiza în spaţiile libere din tabel.

4.49V. 2.9 mA.8 Valoarea factorului de ondulaţie 0.57 Valoarea frecvenţei semnalului pulsatoriu la bornele consumatorului 50Hz Valoarea frecvenţei semnalului pulsatoriu la bornele consumatorului :100Hz RDA RMA RDA Număr de diode mic –1 Număr de diode mare –2 sau 4 Proiectul pentru Învăţământul Rural 147 . 50Hz 4. 16. 44.9 mA 5.Redresoare RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE DE EVALUARE Pentru rezolvare trebuie să revezi capitolele de redresoare 1. Tip de redresor RMA RDA RMA RDA RMA Caracteristica Valoarea randamentului 0. a)A.67 Valoarea factorului de ondulaţie 1. 3.41 Valoarea randamentului 0. b)F.

5 Instrucţiuni Lucrarea de verificare . lăsaţi o margine de 5cm şi aceeaşi distanţă între răspunsuri.Enumeraţi avantajele folosirii unui redresor dublă alternanţă comparativ cu un redresor monoalternanţă. 40 PUNCTE 2. realizaţi o redactare computerizată.5) numele cursantului şi adresa. Pentru securitatea lucrării vă recomand să scrieţi numele cursantului pe fiecare pagină. Rezolvarea cu succes a acestei lucrări vă poate ajuta să obţineţi 6% din punctajul necesar absolvirii modulului Vă recomand să scrieţi clar răspunsurile şi dacă este posibil. Pe prima pagină a lucrării se vor scrie următoarele informaţii : titlul acestui modul (Redresoare). numărul lucrării de verificare ( Nr. 1. vă solicită unele activităţi care necesită cunoaşterea şi însuşirea conceptelor din unitatea de învăţare 5 Răspunsurile la întrebări vor fi transmise prin poştă tutorelui pentru corectare şi eventuale comentarii.Precizaţi mărimile de ale căror valori care trebuie să se ţină seama la proiectarea şi alegerea componentelor unui redresor 60 PUNCTE 148 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Pentru comentariile tutorelui. al cărei conţinut este prezentat mai jos.Redresoare LUCRĂRI DE CONTROL TRANSMISE TUTORELUI LUCRAREA DE VERIFICARE NR.

editura Teora. Lucrări practice de componente şi circuite electronice. Dispozitive şi circuite electronice. 1994 Pag.1983. Constantin Miroiu. Editura didactică şi pedagogică. 1987.ş. Mariana Robe ş.a. George Loveday. Pag. 114. 2000 – Pag. 6.120. Pag. Dănilă. 42. 36. 330-339 2. Dan Dascălu . 18.22 4. Monica Ionescu Vaida. 55. Th. 1982. Editura didactică şi pedagogică Pag. 1993. Defecte electronice. 3-21 3.Redresoare Bibliografie 1. Editura Economică Preuniversitaria. Manual de Componente şi dispozitive electronice.64 Proiectul pentru Învăţământul Rural 149 .44 5. Editura tehnică. Rodica Irina Rebeja Diode şi tranzistoare.43.a. Pag. Componente şi circuite electronice – Sinteze pentru examenul naţional de bacalaureat. Editura didactică şi pedagogică.

7. 6.vei putea să demonstrezi că ai înţeles cum se realizează cablajele imprimate. 6.3. . 6.1.5.Tehnologia cablajelor imprimate UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.4. . 6.6.după parcurgerea acestei unităţi de învăţare.2.vei şti să aplici reguli de protecţie a muncii la realizarea circuitelor electrice şi electronice. 150 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 6. .6 TEHNOLOGIA DE REALIZARE A CABLAJELOR IMPRIMATE Capitol Obiectivele unităţii de învăţare 6.vei fi capabil să realizezi circuite imprimate. vei fi capabil să realizezi circuite foarte simple cu componente electronice pe cablaje imprimate. Introducere Lipirea Cablaje imprimate Executarea lipirii cu ciocanul de lipit Dezlipirea componentelor Recomandări pentru plantarea componentelor electronice Realizarea circuitelor imprimate cu componente pasive Proiectarea şi realizarea divizorului de tensiune Proiectarea şi realizarea divizorului de curent Bibliografie Pagina 150 151 151 153 154 157 160 160 161 162 OBIECTIVE: . 6.

Subansamblu electronic Subansamblurile se realizează prin lipirea directă a terminalelor componentelor direct între ele.Lipirea este operaţia de îmbinare a două sau mai multe piese metalice între ele. Funcţiile echipamentelor electronice sunt realizate prin montajele electronice asamblate într-o construcţie de tip modular. prin intermediul unor conductoare discrete (montaje convenţionale). conţinute pe un cadru sertar sau şasiu. în stare topită numit aliaj de lipit. Lipirea componentelor trebuie să asigure o Proiectul pentru Învăţământul Rural 151 . În imaginea de mai jos este prezentat un circuit imprimat 6. Cablarea unui circuit electric constă în realizarea legăturilor electrice între părţile sale componente (piese şi subansambluri etc ). Figura1.1. la cald. cu ajutorul unui material de adaos. sau prin lipirea componentelor pe cablaj (circuite) imprimate. Introducere Precizia şi calitatea funcţionării echipamentelor electronice sunt influenţate de schema electronică şi de calitatea materialelor şi a componentelor utilizate. ale blocurilor de alimentare şi ale elementelor semnalizatoare.Tehnologia cablajelor imprimate Tehnologia de realizare a cablajelor imprimate 6. Elaborarea constructivă a echipamentelor electronice constă în plasarea în spaţiu a blocurilor de comandă şi de comutare.2. conectoare sau mufe. sunt conectate între ele prin alte elemente de legătură: conductoare lipite sau înfăşurate foarte strâns. reglate cu şurub. La rândul lor subansamblurile.

lipitura este “rece” şi are rezistenţă electrică ridicată. se fixează mecanic (se ţin cu o pensetă. El se prezintă sub forma unui conductor de aliaj de lipit cu diametrul de 1 . care. topindu-se. Dacă se pune mult aliaj. cu ciocane electrice de lipit (având puteri cuprinse între15 si 20 W). aderă instantaneu la suprafaţă şi. industrială). O lipitură buna are puţin cositor. în acest caz. trebuie să aibă o culoare vişinie închisă şi să fie cositorit. pentru ca temperatura ridicata a lipiturii sa nu se transmită componentelor. care “îmbracă” piesele puse în contact. Ciocanul de lipit trebuie să fie bine încălzit. vârful său din cupru. sau un mic con ( daca s-a lipit un conductor la o suprafaţă mai mare). Lipirea se poate face manual. fie in soluţie de alcool. Înainte de executarea unei lipituri. până ce aliajul se solidifică. acesta se va răci foarte greu. Un vârf insuficient încălzit. Suprafeţele curăţate se protejează împotriva oxidării sau coroziunii. Se îndepărtează rapid vârful ciocanului de lipit şi se ţine lipitura nemişcată câteva secunde. Decapantul cel mai utilizat este colofoniul (sacâzul). Pe suprafeţele încălzite pe care se află. iar mişcare involuntară a pieselor duce la solidificarea imediată prin cristalizare a aliajului. în băi speciale de lipire (în producţia de mare serie. suprafaţa pieselor ce urmează a fi lipite se curăţă ( cu un cuţit sau cu hârtie abrazivă fină) de izolaţie. se adăugă puţin fludor. Suprafeţele cositorite se suprapun câţiva mm. de cositor şi plumb. se utilizează fludorul. nu topeşte bine aliajul de lipit (care se înmoaie numai.Tehnologia cablajelor imprimate rigiditate mecanică corespunzătoare. formând un corp geometric de forma unei picături alungite (dacă s-au lipit două conductoare). pană când suprafeţele devin strălucitoare. Aliajul de lipit este o compoziţie în anumite procente. cât şi o rezistenţă electrică extrem de mică (practic nulă). datorită forţelor de tensiune superficială “îmbracă” zona. Pentru a se mări operativitatea executării lipiturilor. iar un vârf supraîncălzit se oxidează şi nu poate fi utilizat cositorul neaderând pe suprafaţa sa. colofoniul creează o peliculă protectoare care. suprafaţa lipiturii are culoarea gri mat.El se foloseşte fie în stare naturală (solidă). având o structura amorfă şi o culoare gri mată). email. Colofoniul aderă cu uşurinţă pe suprafeţele ce urmează a fi lipite deoarece se înmoaie între 50 si 80o C şi devine lichid la 125o C.5 mm fiind prevăzut cu unul sau mai multe canale interioare umplute cu decapant. asigură o bună cositorire a pieselor. cu mâna sau alt mod). Lipitura propriu-zisa se face intr-un timp scurt (1-2 sec). oxizi sau alte impurităţi. cu decapanţi. sau automat. care are o bună fluiditate la temperatura de topire şi o bună aderenţă la suprafeţele de lipit curate. care duce la defectarea circuitului prin întrerupere. cu punct de topire scăzut (cca 200o C). 152 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Când suprafaţa pieselor a ajuns la temperatura de topire. se pun în contact cu vârful ciocanului de lipit care în prealabil a fost cositorit. strălucitoare. suprafaţa sa exterioară având o culoare argintie.

având pasul normalizat la 2. imprimarea făcându-se prin procedee fotografice ( la serii mari ) sau serigrafice : viitoarele conductoare sunt acum acoperite cu un lac sau o vopsea rezistentă la acizi ( fig . se face corodare în băi cu soluţii acide (cel mai des se utilizează clorura ferică).2 Elemente adezive de cablaj. conexiunile dintre componente trebuie sa fie cât mai scurte . Cablaje imprimate Un cablaj cuprinde un sistem de conductoare plate aşezate în unul.5 mm. axele lor fiind paralele cu marginile plăcii cablajului . traseele conductoarelor trebuie să aibă o lăţime de minimum 0. pentru o aderare suficientă a aliajului de lipit. Proiectul pentru Învăţământul Rural 153 . există cablaje imprimate simple (mono) . Cablaje imprimat Pentru realizarea unui cablaj imprimat. ce dau naştere la capacităţi parazite . fixate (lipite) pe un suport izolant rigid sau flexibil. se face întâi desenul acestuia . În figura de mai jos sunt date elementele adezive de cablaj. pornind de la schema electrică. 2 ). două sau mai multe plane paralele. Figura 3. După numărul de plane în care se află conductoarele. Fig. După realizarea desenului. se evită utilizarea traseelor paralele lungi.Tehnologia cablajelor imprimate 6. care în câteva minute atacă şi înlătură cuprul ne protejat. duble sau multistrat. După uscare . între trasee se lasă un spaţiu de circa 0. ţinând seama de următoarele recomandări: amplasarea componentelor trebuie să fie cât mai judicioasă . poziţiile găurilor se aşează în nodurile unei reţele de coordonate (rastru) .6 mm iar cele parcurse de curenţi mari trebuie să fie mai late (circa 1mm pentru fiecare amper). pastilele metalice din jurul găurilor trebuie să aibă un diametru de circa 2 mm sau mai mare decât cel al orificiului.3.5 – 1 mm. se face transpunerea lui pe suprafaţa foliei de cupru .

Tehnologia cablajelor imprimate

Placa se spală bine pentru înlăturarea agentului corodant şi a produşilor de corodare, apoi se înlătură cerneala protectoare prin spălarea cu un diluant potrivit şi se execută diverse prelucrări mecanice: găuriri , tăieri , decupări etc. Pentru evitarea oxidării suprafeţei conductorului de cupru , cablajul se acoperă cu lacuri de protecţie care servesc şi ca fondanţi pentru lipire. în continuare se introduc componentele, se taie scurt terminalele ( în prealabil ele au fost îndoite pentru a ajunge in dreptul orificiilor ) , iar în final se lipesc cu aliaj de lipit terminalele de placat . Lipirea trebuie sa se facă rapid şi precis , deoarece lipituri repetate sau îndelungate, datorita solicitării termice a liantului, duc la exfolierea placatului şi distrugerea cablajului imprimat.

Fig.4. Etapele principale ale tehnologiei de fabricaţie a unui cablaj imprimat simplu placat.

6.4. Executarea lipirii cu ciocane sau pistoale de lipit. Reguli generale: • Niciodată nu atingeţi vârful ciocanului de lipit. Este foarte fierbinte (aproximativ 400°C) şi vă puteţi produce o arsură. Lucraţi intr-un loc bine aerisit.

154

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Tehnologia cablajelor imprimate

• Fumul care se emană din topirea fludorului este foarte iritant. Evitaţi să-l inspiraţi şi pentru aceasta nu ţineţi capul deasupra lipiturii. • Spălaţi-vă pe mâini după ce folosiţi fludorul.(fludorul conţine plumb care este un metal toxic). Pregătirea ciocanului de lipit: • Puneţi ciocanul de lipit pe suport şi introduceţi-l în priză. Va dura câteva minute până când el va ajunge la temperatura de lucru de circa 400°C. • Umeziţi buretele existent lângă suportul ciocanului de lipit. • Verificaţi dacă ciocanul de lipit este gata, încercând să topiţi puţin fludor cu vârful. • Curăţaţi vârful ciocanului, ştergându-l pe buretele umezit. • Topiţi puţin fludor pe vârful ciocanului, ca şi cum aţi dori să-l cositoriţi. Acesta ajută la lipire. Efectuarea lipiturii: • Atingeţi cu fludor locul unde vreţi sa faceţi lipitura (asiguraţi-vă ca atingeţi atât circuitul cât si terminalul componentei). • Nu atingeţi cu vârful ciocanului, cordonul de alimentare al acestuia. Ciocanul de lipit va topi imediat tubul de plastic izolator şi există riscul producerii unui scurt circuit. • Întotdeauna puneţi ciocanul de lipit pe suportul lui când nu-l folosiţi.
LIPITURĂ BUNĂ FORMĂ DE VULCAN

LIPITURĂ RECE

Lipitură strălucitoare

Lipitură mată

Este foarte tentant să începeţi să lipiţi componentele direct dar e mult mai bine întâi să le identificaţi. Lipiţi toate componentele pe o hârtie cu scotch. 1.Identificaţi fiecare componentă şi scrieţi sub ea numele si/sau valoarea. 2.Adăugaţi codul(R1, R2,C1, etc), dacă este necesar. (In multe scheme veţi găsi componentele astfel numerotate si va trebui sa folosiţi lista de piese a schemei pentru a găsi corespondenţa dintre cod şi valoarea piesei). 3.Dacă rezistorul sau condensatorul este marcat in codul culorilor îi veţi citi valoarea folosind acest cod şi aplicând regulile cunoscute. Modul de lipire si plantarea componentelor este dat în tabelul de mai jos. Dacă nu există o altă indicaţie, plantaţi componentele în ordinea dată în tabel. 155

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Tehnologia cablajelor imprimate

Nr. Crt. 1

Denumire Soclu pentru circuite integrate Rezistoare Condensatoar e de valoare mică (de obicei mai mici de 1µF) Condensatoar e electrolitice (1µF si mai mari)

Imagine

Observaţii La conectare respectaţi marcajul (cheia de poziţionare) soclului. Nu lipiţi soclul cu circuitul integrat montat pe el. Nu sunt necesare precauţii speciale. Aceste condensatoare pot fii plantate oricum în găurile destinate lor. Fiţi atenţi la condensatoarele cu polistiren, deoarece pot fi uşor distruşi de căldură. Se verifică cum este polarizat condensatorul (marcat cu – sau + la unul din capete) şi se conectează corect. Se conectează ţinând cont de marcaj. Conectarea diodelor cu germaniu (ca de ex. OA91) se realizează cu atenţie deoarece se distrug uşor la căldură. Se conectează ţinând cont de semnificaţia terminalelor lTerminalul scurt este cato dul (k) iar cel lung este ano dul (a). Dacă se priveşte în capsula in dreptul catodului se vede o mică suprafaţă plată(flat). Se plantează in funcţie de semnificaţia terminalelor (baza, colector emitor). Sunt sensibile la supraîncălzirea terminalelor. Cablul monofilar este izolat de aceea nu apare pericolul scurtcircuitelor.

2

3

4

5

Diode

6

LEDuri

7

Tranzistoare bipolare Cablul mono filar se foloseş te între diferite puncte ale aceluiaşi circuit imprimat Cablul multifilar se conectează între circuitul imprimat şi alte părţi din afara acestuia (comuta

8

10

Este preferabil celui unifilar deoarece nu se rupe când este îndoit de mai multe ori.

156

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Tehnologia cablajelor imprimate

toare, relee, difuzoare etc.) Circuite integrate(IC) Se conectează ţinând cont de cheia de poziţionare. Când se introduce circuitul în soclu, fiecare terminal trebuie să fie în orificiul corespunzător din soclu.

11

6.5. Dezlipirea componentelor electronice: Uneori componentele trebuie dezlipite pentru a putea fi înlocuite. Sunt două moduri de dezlipire a componentelor:

1.Cu o pompa de dezlipit (aspiratoare de cositor) se procedează astfel: Se împinge în jos pistonul pompei până se blochează. Se aduce în dreptul sudurii atât capătul pompei, cât si vârful ciocanului de lipit. Se aşteaptă câteva secunde până se topeşte cositorul. Se apasă butonul pompei astfel încât să se elibereze pistonul si să aspire cositorul topit. Dacă este necesar, se repetă operaţiunea. Din când in când se goleşte pompa de dezlipit, prin deşurubarea vârfului acesteia. 2.Cu banda multifilară de cupru se procedeaza astfel : - Se aduce capătul benzii şi vârful ciocanului de lipit, la locul lipiturii. Pe măsură ce cositorul se topeşte, cea mai mare parte trece din lipitura în bandă.Se îndepărtează mai întâi banda multifilară şi apoi ciocanul de lipit. Se taie bucata din banda incărcată cu cositor. Dupa ce se îndepărtează cea mai mare parte a cositorului, se scoate terminalul componentei.

Bandă multifilară de cupru

Proiectul pentru Învăţământul Rural

157

Tehnologia cablajelor imprimate

Scule şi dispozitive necesare realizării circuitelor imprimate

Letcon

Trusa electronistului

Crocodil izolat

Testere

Sursă de alimentare reglabilă

Aparate de măsură

Multimetru digital Multimetru analogic

158

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Condensatoarele electrolitice sunt polarizate. Direcţia de montare a condensatoarelor ceramice sau cu polyester nu are importanţă 7. Crt.6. 4. Controlaţi dacă există picături de fludor care ar putea face scurtcircuite. 1. fără să-l atingă pentru a evita solicitări termice. Axul potenţiometrului se scurtează atât cât este necesar. 3.Tehnologia cablajelor imprimate APLICAŢII 6. Plantaţi rezistoarele conform listei de piese.V. Trusa electronistul ui (Letcon cleşte patent. Montaţi piesele pe partea opusă a circuitului imprimat Ele se montează paralel cu placa de circuit imprimat şi cât mai aproape de aceasta. O sudură bună străluceşte. Plantarea rezistoarelor Preformaţi terminalele. ele au terminalul mai scurt conectat la (-). Tăiaţi terminalele. Conectarea inversă poate produce scurtcircuit. Proiectul pentru Învăţământul Rural 159 . Montaţi-le pe placa de circuit imprimat aşa încât să poată fi citită valoarea dacă sunt marcate în clar. Recomandări pentru plantarea componentelor electronice Nr.D. 6. 2. cleşte oblic) 5. Încălziţi punctul de sudură şi alimentaţi-l cu fludor. S.

4. Selectarea componentelor electronice. 6. 9. pe placat Maşina de Corodarea plăcuţei găurit Spălarea plăcuţei Îndepărtarea vopselei Găurire Identificarea poziţiei componentelor pe cablajul imprimat conform documentaţiei tehnice. Clorură ferică Apă curată Dizolvant Cablaj imprimat. precizând tipurile de componente utilizate. conform specificaţiilor schemei electronice.7. Ohmmelui Transpunerea tru Creion moale desenului pe plăcuţa Sursa Marker perma placată cu cupru.Realizarea circuitelor cu componente pasive pe cablaje imprimate Lucrare practică: Schema electrică R1 1kΩ R2 1kΩ U2= ? Proiectarea şi realizarea divizorului de tensiune Schema cablajului imprimat + + + + U1 IN - IE IN - IE Nr crt 1. 10. de nent tensiune Trasarea desenului Cuva de c.Tehnologia cablajelor imprimate 6. 5. 8.materială tehnologice SDV-uri AMC-uri Citirea schemei electronice. 7.c. 2. Realizarea desenului cablajului imprimat Trusa pe foaia de calc în electronisturaport 1/1. Rezistoare Conductori de legătură 160 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 3. Materiale Evaluare Rezistoare Calc milimetric Plăcuţa placată cu cupru. Operaţii (faze) Baza tehnico .

Tehnologia cablajelor imprimate

Lucrare practică: Schema electrică

Proiectarea şi realizarea divizorului de curent Schema cablajului imprimat
I1 R1=1kΩ R2=1kΩ I2

+

A

A
A

I

A

A

A

Baza tehnico - materială SDV-uri AMC-uri Materiale Evaluare

Nr crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Operaţii (faze) tehnologice Citirea schemei electronice, precizând tipurile de componente utilizate. Selectarea componentelor elec tronice, conform specificaţiilor schemei electronice. Realizarea desenului cablajului imprimat pe foaia de calc la scara 1/1. Transpunerea desenului pe plăcuţa placată cu cupru. Trasarea desenului pe placat Corodarea plăcuţei Spălarea plăcuţei Îndepărtarea vopselei Găurire

Rezistoare Calc milimetric Creion moale Marker permane nt Cuva Plăcuţa placată cu cupru.

Clorură ferică Apă curată Dizolvant Multime tru Sursa de alimenta re Amper metru

Maşina de găurit

10. Identificarea poziţiei

componentelor pe cablajul imprimat conform documentaţiei tehnice. 11. Executarea preformării terminalelor componentelor, conform cerinţelor tehnologice de plantare manuală.

Pensetă Cleşti

Cablaj imprimat; Rezistoare Conductori de legătură Cablaj imprimat; Rezistoare Conductori de legătură Cablaj imprimat; Rezistoare Conductori de legătură Cablaj imprimat Rezistoare Conductori de legătură Fludor Montaj Montaj Montaj

12. Montarea componentelor în găuri

Pensetă cleşti Pensetă cleşti Dispozitiv de lipit

13. Efectuarea lipiturilor

14. Verificarea montajului prin
inspecţie vizuală

15. Conectarea la sursa de

alimentare 16. Măsurarea intensităţii curenţilor I, I1, I2

Proiectul pentru Învăţământul Rural

161

Tehnologia cablajelor imprimate

Bibliografie 1. I. Ristea, Gh. Constantinescu, A.Vasile, N.Tetcu, Manualul muncitorului electronist, Editura tehnică Bucureşti, 1980, Pag. 367 – 369. 2. Nicolae Drăgulănescu, Constantin Miroiu, Doina Moraru Electronica în imagini, Editura Tehnică, 1990. Pag. Pag. 106- 126, 138 – 142.

162

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Componente ale instalaţiei de transport şi distribuţie a energiei electrice

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 7
COMPONENTE ALE INSTALAŢIILOR DE TRANSPORT ŞI DISTRIBUŢIE A ENERGIEI ELECTRICE

Capitol
Obiectivele unităţii de învăţare 7.1. 7.2. 7.3. 7.4. Noţiuni de bază: receptor, instalaţia electrică, aparat electric, efectul termic al curentului electric , scurtcircuit Componente ale instalaţiei de transport a energiei electrice Componente ale instalaţiei de distribuţie a energiei electrice Conectarea consumatorilor la reţeaua de distribuţie Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare Lucrarea de verificare nr. 7 Bibliografia

Pagina
163 164 165 169 172 174 175 177

OBIECTIVE: Stimate cititorule, Lucrezi la calculator, sau citeşti cursul la lumina unei veioze. Ştii că în acest timp eşti conectat la sistemul energetic naţional? Studiul acestei unităţii de învăţare îţi va permite înţelegerea modului de transferare a energiei electrice de la centralele electrice la consumatori . Curiozitatea, atenţia şi răbdarea îţi vor fi pe deplin răsplătite: - vei fi capabil să explici particularităţile sistemului energetic - vei reuşi să identifici oricare din componentele instalaţiei de transport şi distribuţie după rolul său funcţional - în orice discuţie, referitoare la contextul de mai sus, îţi vei putea exprima ideile cu ajutorul unor termeni tehnici adecvaţi .

Proiectul pentru Învăţământul Rural

163

Componente ale instalaţiei de transport şi distribuţie a energiei electrice

7.1. Noţiuni de bază: receptor, instalaţia electrică, aparat electric, efectul termic al curentului electric , scurtcircuit Încă din prima unitate de învăţare ai făcut cunoştinţă cu energia electrică, cu transformarea altor forme de energie în energie electrică. Te-ai întrebat, de ce avem nevoie de energie electrică?

APLICAŢII

Enumeră toate ” minunile” a căror funcţionare au la bază energia electrică, pe care le ai în locuinţă sau pe care ţi le-ai dori.

Eşti de acord că fără energie electrică, lumea care ne înconjoară ar arăta mult mai diferit şi că am fi mai neajutoraţi ? Revenind la prima întrebare, producem energie electrică pentru a o retransforma în energie mecanică, termică, chimică sau în lumină. Dispozitivele care transformă energia electrică în altă formă de energie, în scop util, se numesc receptoare electrice. Sunt cunoscute două categorii mari de receptore: Receptoare de iluminat – care transformă energia electrică în energie luminoasă ( exemple: becul, tubul fluorescent). Receptoare de forţă - care transformă energia electrică în alte formă de energie: mecanică (exemple: motoare electrice, electromagneţi), termică ( exemple: cuptoare electrice ,aparate de sudură ) sau chimică ( exemplu băi de electroliză ). Totalitatea receptoarelor de energie electrică racordate la un punct de alimentare (staţie de distribuţie, post de transformare, tablou de distribuţie) reprezintă un consumator. Prin Instalaţia electrică se înţelege totalitatea conductoarelor şi echipamentelor electrice care au o funcţie determinată în producerea, transportul, distribuţia sau utilizarea energiei electrice.

Din punct de vedere al nivelului de tensiune instalaţiile electrice pot fi de: joasă tensiune (< 1kv ) medie tensiune (1kv- 35kv) înaltă tensiune ( > 1kv ) 164
Proiectul pentru Învăţământul Rural

Componente ale instalaţiei de transport şi distribuţie a energiei electrice

După tipul receptorului se identifică : - Instalaţii electrice de forţă pentru alimentarea consumatorilor de putere: motoare ale maşinilor unelte, ascensoare, cuptoare electrice, aparate de sudat, etc. - Instalaţii de iluminat pentru alimentarea corpurilor de iluminat In cazul iluminatului interior deosebim: -Instalaţiile pentru iluminat normal, care asigură desfăşurarea activităţilor normale în clădire -Instalaţii pentru iluminatul de siguranţă, care asigură lumina în cazul defectării instalaţiei pentru iluminat normal. Iluminatul de siguranţă este specific clădirilor administrative, sălilor de spectacol, de cinema, teatrelor, etc Prin aparat electric se înţelege un dispozitiv sau ansamblu de dispozitive electrice şi mecanice, destinat comenzii, protecţiei, reglării şi controlului automat sau neautomat al funcţionării obiectelor şi instalaţiilor electrice sau neelectrice. Efectul termic al curentului electric ( efect Joule ): fenomen de încălzire a unui conductor parcurs de curent electric. La trecerea unui curent, I, printr-un conductor de rezistenţă, R, într-un interval de timp, t, acesta degajă cantitatea de căldură Q, măsurată în Joule Legea Joule Q= RI2t

Prin scurtcircuit se înţelege atingerea accidentală a două conductoare aflate sub tensiune. În acest caz se creează o nouă „cale” de trecere a curentului electric, mult mai scurtă. Prin cest circuit scurt va circula un curent mult mai mare. Datorită efectului termic conductoarele se încălzesc atât de mult încât, nu numai că se deteriorează instalaţia electrică, dar pot provoca si incendii. 7.2. Componente ale instalaţiei de transport a energiei electrice

Fig.7.1 Exemplu unei reţele de transport şi distribuţie
Proiectul pentru Învăţământul Rural

165

construcţie) extinsă pe o perioadă de studiu de 20-30 ani . care asigură alimentarea cu energie electrică a unui anumit teritoriu.Componente ale instalaţiei de transport şi distribuţie a energiei electrice În literatura de specialitate transportul energiei electrice este considerat: transfer al energiei electrice de la centrale electrice la consumator. ŞTIAŢI CĂ…. termotehnice. Sistemul energetic prezintă următoarele particularităţi: instalaţiile sunt interconectate la scară naţională sau internaţională. planificare. energia produsă trebuie să fie egală cu cea consumată – stocarea ei fiind posibilă în cantităţi infime. deservind teritorii foarte întinse. prin interconectarea a 7 sisteme energetice regionale. asigurarea alimentării cu energie electrică fără întreruperi. proiectare. Sistemul energetic naţional unic s-a realizat în ţara noastră. Există astfel o reţea cu un circuit închis care conectează consumatorii energiei electrice la centrale electrice . Aceasta implică transferul şi utilizarea ei simultan cu producerea. electrice sau de altă natură (exemplu. Sistemul energetic reprezintă ansamblul instalaţiilor şi echipamentelor mecanice. aplicarea unei politici de perspectivă ( prognoză. între anii 1954-1958.nucleare). Exploatarea sistemului energetic este coordonată de dispeceratul energetic naţional. Energia electrică nu poate fi înmagazinată decât în cantităţi infime. pentru traversarea Dunării? 166 Proiectul pentru Învăţământul Rural . care funcţionau independent? Sistemul Dobrogea este interconectat în 1960 printr-o linie energetică cu o parte subterană.

220V) în cazul clădirilor admnistrative. Transferarea energiei electrice se face prin reţele electrice de linii de înaltă şi medie tensiune. 3.Componente ale instalaţiei de transport şi distribuţie a energiei electrice TEST DE AUTOEVALUARE 1. aflat de regulă la distanţă apreciabilă. Pe acest “traseu” valoarea tensiunii reţelelor de linii electrice trebuie ridicată şi coborâtă. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face consultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 174.2 )au în componenţa lor: transformatoare ridicătoare sau coborâtoare de tensiune. Motivează de ce energia electrică consumată trebuie să fie egală cu cea produsă.7. are o tensiune de 6KV-24KV. presupui că. Ce avantaje. Transferarea energiei electrice. în condiţiile unor pierderi energetice minime. are alimentarea cu energie electrică printrun sistem energetic? 2. Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. Transformatoarele sunt dispozitive care funcţionează pe baza fenomenelor electromagnetice şi pot modifica valorile tensiunilor electrice. cu cât distanţa este mai mare. Explică de ce alimentarea cu energie electrică trebuie să fie neîntreruptă. locuinţe. Proiectul pentru Învăţământul Rural 167 . Rol preluat de staţiile de transformare Staţiile de transformare ( Fig. spre consumator. În schimb utilizarea energiei electrice ( transformarea ei în alte forme de energie ) se face la tensiuni medii ( 36KV. trebuie să se facă la o tensiune cu atăt mai ridicată. cum ar fi combinatele şi tensiuni joase ( 380V. Instalaţia de transport a energiei electrice Energia electrică produsă în centrale electrice prin transformarea din alte forme de energie.6KV ) în cazul consumatorilor mari.

În staţia de transformare ridicătoare de tensiune S. liniile de transport sunt continuate de cele de distribuţie. energia electrică este transportată.220 KV. până la o altă staţia de transformare ridicătoare. L3 Schema se poate continua cu n linii de transport. 168 Proiectul pentru Învăţământul Rural .L1. În final.2. În această staţie se realizează : Conexiunile liniilor de transport L1 ( care vin de la centrala 1 ) şi liniilor de transport L2 ( care vin de la centrala 2 ) Ridicarea tensiunii de transport a energiei electrice. În Figura 7.comutării .3 este exemplificată o reţea de linii electrice de transport sau linii de înaltă tensiune care preia energia de la două centrale electrice pentru a o transporta. pe traseul cărora există staţii ridicătoare de tensiune. 7. 6.750 KV. valoarea tensiunii dată de centrală.Componente ale instalaţiei de transport şi distribuţie a energiei electrice echipamente şi aparate electrice pentru asigurarea: . S. Staţie de transformare Valorile standardizate ale tensiunilor de transport ale energiei electrice sunt :110KV.R.conectării . unde se vor conecta şi alte centrale electrice şi valoarea tensiunii se va ridica funcţie de distanţă.R. pe o anumită distanţă. este ridicată la 110 KV.2.400 KV. la 220KV Conexiunea următoarei linii de transport.1.5 KV. Prin linia de transport. Această reţea de linii electrice de transport de înaltă tensiune şi staţii ridicătoare de tensiune alcătuiesc la modul generic instalaţia de transport a energiei electrice .protecţiei la scurtcircuit şi supraîncărcarea liniilor electrice Fig.

pentru tensiuni joase < 1 Proiectul pentru Învăţământul Rural 169 . Enumeră elementele componente ale instalaţiei de transport a energie electrică. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face consultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 174. Componente ale instalaţiei de distribuţie a energiei electrice Sistemul de distribuţie al energiei electrice se află în prelungirea reţelelor de linii energetice de transport şi are drept scop: transferul energiei până la consumator – pe linii de distribuţie de medie tensiune coborârea tensiunii cerute de consumator cu ajutorul staţiilor electrice coborâtoare de tensiune-pentru tensiuni medii de 35 KV coborârea tensiunii cerute de consumator cu ajutorul posturilor de transformare coborâtoare de tensiune.3. Precizează ce condiţie este necesară pentru ca transportul energiei electrice să se facă cu pierderi minime de energie. 6.Schema unei reţele de linii electrice de transport TEST DE AUTOEVALUARE 4. Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. Indică componentele staţiilor de transformare precizând rolul fiecăreia. 7.Componente ale instalaţiei de transport şi distribuţie a energiei electrice linie de transport SR2 L3 220Kv distributie 220Kv 220Kv SR1 Centrala Electrica 6kV 110Kv linie de transport L1 110Kv linie de transport 110Kv 110Kv L2 Centrala electrica 2 Ln Fig. 5.3.7.

de joasă tensiune prin postul de transformare PT1( Fig.7. 7.5. Acestea sunt piese speciale construite din materiale izolatoare. sunt constituite din cabluri neizolate. Fig. linii electrice subterane.E.7.4 este prezentată schema unei reţele de linii de distribuţie prin care se asigură alimentarea cu energie electrică pentru: 1. Izolatoare Fig.6). în general ceramică.5.E. formate din cabluri susţinute de stâlpi. Fixarea conductoarelor pe consolele de pe stâlpi se face prin intermediul unor izolatoare ( Fig. 7. Fixare cablurilor pe stâlpi cu ajutorul izolatoarelor 170 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 7.7. Fig. suspendate pe stâlpi. Liniile de tipul celor îngropate se întâlnesc în localităţi mari.) 6Kv 110Kv Linie transport SC1 35Kv linie de distributie de tensiune medie L2 L2 C1 Medie tensiune 35Kv SC2 C2 PT1 C3 Joasa tensiune Fig. Schema unei reţele de linii electrice de distribuţie Liniile electrice de transport şi distribuţie sunt parte a sistemului energetic.A.. L. consumatorii de medie tensiune C1şi C2 prin staţia coborâtoare de tensiune SC2 2. Liniile de transport sunt linii aeriene. Liniile electrice aeriene. L.S. Iar cele de distribuţie de medie şi joasă tensiune pot să fie şi îngropate în canale speciale. L.4.E. consumatorul C3.Componente ale instalaţiei de transport şi distribuţie a energiei electrice În figura 7. 7.6.A.

În cazul liniilor electrice subterane sunt folosite cabluri confecţionate din cupru sau aluminiu cu izolaţie din P.S. oţel-cupru. bronz. aluminiu. 7. Cablurile sunt din oţel-aluminiu ( aproape în exclusivitate). L.E. cupru. 7.C şi cu manta din plumb. Post de transformare montat pe stâlp Stâlpii sunt din oţel la înaltă tensiune şi din beton ( Fig. Fig.) la medie şi joasă tensiune. Stâlp din beton Din punct de vedere al tensiunii sunt linii electrice de: joasă tensiune (< 1kv ) medie tensiune (1kv. se folosesc în general la distribuţia energiei electrice în localităţile mari sau pe raza complexelor industriale mari.V.Componente ale instalaţiei de transport şi distribuţie a energiei electrice Fig.7.7.35kv) înaltă tensiune ( >1kv ) Proiectul pentru Învăţământul Rural 171 .8. Liniile electrice subterane.8.

2. Faceţi o plimbare până la intrarea în localitate şi observaţi postul de transformare la care este conectată reţeaua de distribuţie . Locul unde se realizează legătura electrică dintre reţeaua publică de distribuţie şi abonat (consumator) poartă denumirea de branşament electric( Fig. ). Locuinţa dumneavoastră ce fel de branşament are ? Legătura dintre branşament şi tabloul electric se realizează prin cablu Tabloul electric de distribuţie distribuie energia pe circuite. legăturile electrice sunt introduse într-o cutie metalică numită cofret. Branşamentul poate fi aerian sau subteran. Fig. transferată prin prin cele de distribuţie. apoi la consumator şi în final.4. Conectarea consumatorilor la reţeaua de distribuţie Consumatorii electrici sunt conectaţi la reţeaua de distribuţie. 7. electrice este preluată de instalaţiile de transport.9. Veţi constata că într-adevăr formează o adevărată reţea care împânzeşte teritoriul ţării. 7. Pentru a fi protejate. Acesta este “traseul” energiei electrice calculatorul sau veioza dumneavoastră.7.9.Componente ale instalaţiei de transport şi distribuţie a energiei electrice APLICAŢII 1. Branşament electric aerian În concluzie: Energia electrică produsă în centralele sistemul energetic naţional. de la centrala electrică la 172 Proiectul pentru Învăţământul Rural . prin branşament distribuită pe circuit de lumină sau de priză. Cu ocazia primei călătorii vă rog să fiţi atent/ atentă şi să observaţi liniile electrice. Identificaţi tipul lor .

Componente ale instalaţiei de transport şi distribuţie a energiei electrice TEST DE AUTOEVALUARE 7.11.A sunt fixate pe stâlpi prin intermediul izolatoarelor. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face consultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 174.S. Proiectul pentru Învăţământul Rural 173 .E.4 elementele componente ale reţelei de linii de distribuţie 8. Conductoarele L.E. sunt folosite în general la transportul energiei electrice. Liniile electrice aeriene sunt constituite din conductoare izolate din oţel şi aluminiu. Identifică pe schema din figura 7. L. dacă apreciezi că afirmaţia este falsă: 10. Indicaţi materialele din care sunt executate liniile electrice de transport de înaltă tensiune 9. 12. Ce este branşamentul electric ? Citeşte afirmaţiile de mai jos (10. 11.12) şi notează în dreptul lor: litera A) dacă apreciezi că afirmaţia este corectă şi litera F. Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă.

Întreruperea alimentării cu energie electrică a consumatorilor poate atrage pierderi de vieţi omeneşti (spitale) sau pierderi materiale importante (combinate industriale).Componente ale instalaţiei de transport şi distribuţie a energiei electrice RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE DE EVALUARE Întrebarea 1. Întrebarea 4. mai bine mai multe centrale mici conectate între ele.protecţiei la scurtcircuit şi supraîncărcarea linii electrice Întrebarea 6 linii electrice de înaltă tensiune numite şi linii de transport. staţiile ridicătoare de tensiune. Întrebarea 10 F Fals deoarece liniile aeriene sunt neizolate. Întrebarea 11 A Întrebarea 12 F Fals deoarece conductoarele liniilor de transport sunt linii aeriene. Întrebarea 7 -linii electrice de distribuţie -staţii coborâtoare de tensiune pentru alimentarea consumatorilor de medie tensiune -posturi de transformare pentru consumatorii de joasă tensiune Întrebarea 8 Cabluri din oţel şi aluminiu. Întrebarea 2. Întrebarea 9 Branşamentul electric este locul unde se realizează legătura electrică dintre reţeaua publică de distribuţie şi abonat (consumator). 174 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Transportul energiei electrice se poate face cu pierderi minime de energie doar la tensiuni înalte. Utilizarea raţională a resurselor energetice de pe teritoriul respectiv.comutării . Înmagazinarea energiei electrice este posibilă doar în cantităţi foarte mici. Există excepţii doar pe porţiuni mici. Întrebarea 3. Întrebarea 5 -transformatoare ridicătoare sau coborâtoare de tensiune cu rol în modificarea valorii tensiunii electrice -echipamente şi aparate electrice pentru asigurarea: .conectării . Reducerea gradului de poluare a teritoriului. acolo unde traseul trebuie să treacă peste un râu mare sau un fluviu. Decât o centrală mare pentru alimentarea cu energie electrică a întregului teritoriu.

Răspunsurile la întrebări vor fi transmise prin poştă tutorelui pentru corectare şi eventuale comentarii. Pentru comentariile tutorelui. Electrotehnică.7 Această lucrare are o pondere de 6 % din nota finală de absolvire a modulului. Tema : COMPONENTE ALE INSTALAŢIEI DE TRASPORT ŞI DISTRIBUŢIE A ENERGIEI ELECTRICE INSTRUCŢIUNI Lucrarea de verificare. Dacă este posibil utilizaţi un procesor de texte. Citeşte afirmaţiile de mai jos şi notează în dreptul lor litera A. al cărei conţinut este prezentat mai jos. lucrarea de verificare numărul. Electronică. Pentru securitatea lucrării vă recomand să scrieţi numele cursantului pe fiecare pagină. faţă de energia consumată: a) mai mare b) mai mică c) într-un anumit raport d) egala 15 PUNCTE 2.Componente ale instalaţiei de transport şi distribuţie a energiei electrice LUCRAREA DE VERIFICARE NR. Pe prima pagină a lucrării se vor înscrie următoarele informaţii: modulul Energie. dacă afirmaţia este corectă şi litera F. Într-un sistem energetic energia produsă trebuie să fie. daca apreciezi că afirmaţia este falsă: a) Cu cât distanţa de la centrala electrică la consumator este mai mare.7. vă solicită unele activităţi care necesită cunoaşterea unităţii de învăţare nr. Alegeţi dintre enunţurile de mai jos varianta corectă şi încercuiţi-o: 1. lăsaţi o margine de circa 5 cm şi aceeaşi distanţă între răspunsuri. numele şi prenumele cursantului. Consumatorii de medie tensiune sunt alimentaţi de la a) liniile de înaltă tensiune b) staţiile de transformare coborâtoare de tensiune c) posturi de transformare d) staţiile de transformare ridicătoare de tensiune 15 PUNCTE 3. cu atât tensiunea liniei de transport este mai mică b) Sistemul energetic permite utilizarea raţională a resurselor energetice Proiectul pentru Învăţământul Rural 175 . adresa. Vă recomand să scrieţi clar răspunsurile la întrebări.

30 PUNCTE Total: 100 PUNCTE 176 Proiectul pentru Învăţământul Rural .alege o formă de energie primară şi descrie modul de transformare în energie electrică. Indicaţi tipul staţiilor de transformare dintr-o reţea de linii de înaltă tensiune. . Precizaţi tipul de linii electrice folosite la distribuţia energiei electrice în localităţile mari.desenează schemă de transport şi distribuţie din care să rezulte elementele componente ale instalaţiilor de transport şi distribuţie. Concepe şi desenează o schemă din care să rezulte traseul energiei electrice de la centrala electrică la locuinţa proprie urmărind etapele: . 15 PUNCTE 5. 15 PUNCTE 6.Componente ale instalaţiei de transport şi distribuţie a energiei electrice c) Legătura electrică dintre reţeaua publică de distribuţie şi consumator poartă denumirea de branşament electric 10 PUNCTE 4.

Manual de pregătire pentru domeniul electric . Proiectarea instalaţiilor electrice industriale . Angela Popescu. 12. Editura Economică Preuniversitaria. Proiectul pentru Învăţământul Rural 177 .P. Popa Vasilica ş. Instalaţii şi echipamente electrice Editura Didactică şi pedagogică.Componente ale instalaţiei de transport şi distribuţie a energiei electrice BIBLIOGRAFIE 1. 4. 7. Pag. 419. 96 – 105. Pag.2000. Bucureşti.Robe Mariana. Dinulescu. 1985. 11. Constantin Neguş Manual pentru instalaţii şi echipamante clasa a XI a Editura didactică şi pedagogică Bucureşti.Niculae Mirea . E Pietrăreanu. 214.Traian Canescu. Editura tehnică. Pag. 2. Pag.Bucureşti. 1982. Manual de Tehnologia lucrarilor electrotehnice. Comşa şa. 217. Monica Meteescu.a. 1984. Editura Didactică şi pedagogică. 5.D. 235.Editura ştiinţifică şi enciclopedică .sa Electrotehnica de la A la Z. 6.Agenda electricianului. 3. 413.Emil Micu.1981. 159 – 168. 375.1986.Editura didactică şi pedagogică Bucureşti. Pag. 1983. 234. 159 – 168. anul I şcoala profesională.

acum. 8. 8. referitoare la contextul de mai sus.vei reuşi să identifici oricare din componentele electrice ale instalaţiei de iluminat după: rolul funcţional.5. 178 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Îţi propun să aruncăm şi noi. îţi vei putea exprima ideile folosind termeni tehnici adecvaţi. de natura activităţii desfăşurate. 8 Bibliografia Pagina 178 180 184 187 195 195 198 199 202 OBIECTIVE: Stimate cititorule. Studiul acestei unităţi de învăţare îţi va îmbogăţi cunoştinţele despre modul de convertire a energiei electrice în energie luminoasă şi despre instalaţiile de iluminat. Curiozitatea. tuburi de protecţie. trebuie să se afle într-un microclimat luminos adecvat. aspectul fizic.vei fi capabil să explici funcţionarea surselor de iluminat electrice . Obiectivele unităţii de învăţare Surse electrice de iluminat Corpuri de iluminat Aparate electrice Tablouri electrice Conductoare.8 COMPONENTE ALE INSTALAŢIEI DE ILUMINAT INTERIOR Capitol 8. execută instalaţiile de iluminat şi componentele aferente acesteia. o privire asupra lor.Componenete ale instalaţiei de iluminat interior UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. accesorii Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare Lucrarea de verificare nr.în orice dicuţie.2.3.4. Atunci când vorbim de lumina artificială.1. Ştiai că omul primeşte până la 90% din volumul total de informaţie. simbol . de aşezarea lor în câmpul vizual. 8. atenţia şi răbdarea îţi vor fi pe deplin răsplătite pentru că: . Intuieşti. pe cale vizuală? Pentru ca ochiul să poată transmite această cantitate enormă de informaţie creierului. 8. responsabilitatea ce revine celor ce proiectează. microclimatul luminos depinde de natura surselor de iluminat. de existenţa/ neexistenţa unor suprafeţe reflectante şi bineînţeles. referitoare la lumea înconjurătoare.

fierul de călcat.38 micrometrii senzaţia este de culoarea violet. pe circuitele de alimentare ale receptoarelor. Proiectul pentru Învăţământul Rural 179 . pentru 0. Ce este lumina ? Radiaţiile care impresionează retina ochiului omenesc sunt radiaţii luminoase numite şi radiaţii vizibile. pentru 0.38 micrometrii.76micrometrii. etc. Pentru a îşi îndeplini rolul funcţional în componenţa instalaţiilor de iluminat şi prize trebuie să existe : .Aparate electrice : -cu rol de conectare a receptoarelor la sursa de energie electrică : prize şi fişe. In spectrul radiaţiilor electromagnetice .76 micrometii. -Conductoare.Componenete ale instalaţiei de iluminat interior Componente ale instalaţiei de iluminat interior Instalaţia de iluminat interior alimentează cu energie electrică atât corpurile de iluminat cât şi prizele la care se pot conecta receptorii casnici: frigidere. Aceste două domenii împreună cu domeniul vizibil formează domeniul optic.Corpuri de iluminat – care au rolul de a proteja sursele de iluminat electric: lampa cu incandescenţă / bec. În literatura de specialitate mai întâlnim şi denumirea de instalaţie de iluminat şi prize.45 micrometrii.0. tuburi fluorescente. care are rolul de a distribui energia electrică primită de la reţeaua de alimentare.de albastru.de roşu. Omul are senzaţia unei culori atunci când pe retină ajung radiaţii de o singură lungime de undă.. radiaţiile vizibile ocupă domeniul 0. Aceasta este instalaţia electrică care “distribuie” energia electrică în interiorul locuinţelor noastre. tuburi de protecţie si accesorii: doze şi elemente de prindere (dibluri . numit şi domeniul vizibil Poziţia acestuia este între domeniul radiaţiilor ultraviolete şi domeniul radiaţiilor infraroşii. întrucât ochiul uman poate „vedea” şi în domeniile ultraviolet sau infraroşu cu ajutorul unor aparate optice speciale. . întrerupătoare -cu rol de protecţie a instalaţiei electrice la scurtcircuit şi supraîncărcări: siguranţe fuzibile -Tabloul electric de distribuţie. scoabe).maşini de spălat. Exemplu: pentru 0.

Componenete ale instalaţiei de iluminat interior

TEST DE AUTOEVALUARE

În frazele de mai jos completează spaţiile libere astfel încât ele să exprime un adevăr: 1. Lumina reprezintă radiaţiile care au proprietatea de a impresiona retina ochiului . 2. Domeniul vizbil cuprinde radiaţii electromagnetice între micrometrii şi micrometrii

Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face cosultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 198.

Scurt istoric al iluminatului artificial Descoperirea unei surse de lumină artificială a fost pentru om o necesitate dar şi o provocare. Focul, opaiţul, lumânările, au fost primele surse de lumină artificială.

În 1798, elveţianul Ami Argand făcea lumină cu lampa cu petrol. Câţiva ani mai târziu, în 1798, scoţianul William Mudor foloseşte pentru iluminat arderea unui gaz iluminator. Prima lampă electrică– un arc electric produs între două bastonaşe de carbon alimentate la polii unei baterii a fost descoperită de Humptrey Davy, în 1862. Inventatorul becului electric, omniprezent astăzi, a fost Thomas Edison 8.1. Surse electrice de iluminat Conversia energiei electrice în lumină se poate realiza pe două căi : aducerea unui corp în stare de incandescenţă – stare în care emite radiaţii electromagnetice vizibile prin obţinerea unui „fulger” controlat, în miniatură – o descărcare electrică în gaze: ionizarea gazelor aflate într- un spaţiu dintre două piese cărora li se aplică o tensiune electrică de o anumită valoare 180
Proiectul pentru Învăţământul Rural

Componenete ale instalaţiei de iluminat interior

Lampa cu incadescenţă. Funcţionarea acestui tip de lampă are la bază efectul termic al curentului electric, dar şi faptul că, un corp adus la starea de incandescenţă emite radiaţii luminoase . Îţi propun să descoperim împreună din ce este alcătuită o lampă cu incandescenţă. Ce material poate fi adus la starea de incandescenţă, cu ajutorul curentului electric ? Evident, un material bun conducător de curent electric şi cu o temperatură de topire ridicată.

APLICAŢII

Analizează materialele utilizate în electrotehnică prezentate la unitatea de învăţare numărul 2 şi alege un material conductor, greu fuzibil cu temperatura de topire peste 3000 o c. Din acest material este construită “inima “ lămpii – filamentul( Fig.8.1) Pentru asigurarea funcţionării, filamentul din wolfram, trebuie să fie: a. Alimentat cu un curent electric - pentru aceasta în construcţia lămpii sunt electrozii la capătul cărora sunt contactele electrice. Pentru izolarea electrozilor soclu este umplut cu un material izolator. Prin înfiletarea soclului în dulia de pe corpul de iluminat se face legătura electrică cu instalaţia de iluminat. Mai există un alt tip de soclu numit soclu baionetă – vezi Fig. 8.2 becul din dreapta

Figura 8.1 Lampa cu incandescenţă / bec b. Susţinut - acest rol este preluat de cârlige. c. Protejat de mediul înconjurător- prin intermediul globului de sticlă. Sticla din care se confecţioneaza globul trebuie să aibă un coeficient de dilatare mare, să fie transparentă la radiaţiile ultraviolete şi să reziste la temperaturi înalte.
Proiectul pentru Învăţământul Rural

181

Componenete ale instalaţiei de iluminat interior

Astfel se construieşte lampa cu incandescenţă, care după cum observi, nu este altceva decât binecunoscutul bec. La trecerea curentului electric prin filament, acesta se încălzeşte prin efectul termic al curentului, ajunge la incandescenţă şi emite lumina. Faptul că în timpul funcţionării, filamentul atinge o temperatură de până la 2700 oC, creează un mare neajuns: evaporarea wolframului şi depunerea lui pe globul de sticlă, înnegrindu-l. Pentru a creşte durata de viaţă a lămpii, soluţiile sunt: introducerea în glob ( după ce în prealabil a fost vidat) a unui amestec de gaze inerte: argon şi azot. Evaporarea wolframului este încetinită, dar nu oprită complet.Durata de viaţă a crescut la 1000 de ore de funcţionare. Lumina lămpii este uşor galbenă. Pentru obţinerea unei lumini mai albe, mai apropiată de lumina naturală, se va mări temperatura filamentului însă va creşte şi consumul de de energie, iar durata de viaţă scade.

Fig 8.2 – Lămpi cu incandescenţă / becuri introducerea în glob şi a unei cantităţi mici de halogen– iod sau brom. În acest caz globul este mai mic, din cuarţ iar presiunea gazului inert creşte. De cele mai multe ori producătorii au preferat construcţia tubulară a lămpii cu cuarţ. Avantajele lămpii cu halogen faţă de lampa clasică sunt semnificative: durata de viaţă se dubleaza. eficacitate luminoasă crescută -30 lm/w- şi constantă pe toată durata de viaţă ( balonul nu se mai înnegreşte). redare excelentă a culorii. dimensiuni reduse cu aproximativ 40 o/o. Lămpile cu halogen sunt utilizate la: farurile de automobile, balize, aeroporturi, proiectoare, iluminatul local (al unui anumit loc de muncă), iluminatul public pe străzi, terenuri de sport Iluminatul artificial a depăşit stadiul tehnic, de necesitate, devenind în ultimii ani o adevărată artă. Ca să ţină pasul cu cerinţele arhitecţilor şi a decoratorilor, firmele producătoare se întrec în realizarea unei game cât mai variate de surse de iluminat (Fig. 8.2). La tensiunea de 220 V standardele prevăd pentru lămpile cu incandescenţă puteri nominale :25W, 40W, 60W, 75W, 100W, 150W, 200W, 300W, 500W, 1000W.

182

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Componenete ale instalaţiei de iluminat interior

TEST DE AUTOEVALUARE

3. Explică principiul de funcţionare al surselor de iluminat cu incandescenţă . 4. Ce soluţii sunt folosite pentru creşterea duratei de viaţă al lămpilor cu incandescenţă?

Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face cosultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 198.

Lampa fluorescentă de joasă presiune / tubul fluorescent - face parte din grupa lămpilor cu descărcări în gaze sau vapori metalici. Cele cu presiune ridicată cu vapori de sodiu sau mercur se folosesc la iluminatul exterior. Construită în 1935 lampa fluorescentă de joasă presiune este confecţionată din tuburi de sticlă prevăzute la capete cu electrozi – Fig.8.3 După evacuarea aerului din interiorul tubului se introduc câteva miligrame de mercur şi un gaz inert – argon sau neon. La un impuls de tensiune în interiorul tubului, între cei doi electrozi se produce o descărcare electrică. Atomii de mercur loviţi de electroni, vor emite radiaţii ultraviolete (invizibile). Substanţa luminoforă de pe pereţii tubului le converteşte în radiaţii luminoase.

Fig.8.3. Secţiune parţială printr-un tub fluorescent ilustrând mecanismul descărcării

Proiectul pentru Învăţământul Rural

183

Componenete ale instalaţiei de iluminat interior

Pentru o funcţionare stabilă tubul fluorescent se conectează la reţea prin intermediul unui starter S, bobină (balast) L, şi condesatorul C. Vezi Fig. 8.7 . Bec economic Proiectanţii din domeniul iluminării sunt preocupaţi pentru găsirea unor soluţii noi de surse de iluminat cu o calitate superioară a luminii dar şi cu avantajul consumului eficient de energie electrică însoţit de o durată mare de viaţă. Prin folosirea unor sisteme electronice ( redresor oscilator) compacte starterul, balastul şi condensatorul sunt înlocuite obţinându-se ceea ce întâlnim deja în magazinele de specialitate sub de numirea de bec economic. Acesta este un tub fluorescent al cărui sistem electronic permite: -a. economii semnificative ale consumului de energie. Comparativ cu lămpile clasice cu incandescenţă sau cu halogen, becurile clasice de 120w pot fi înlocuite cu succes de becurile economice de 15w în aceleaşi condiţii de lumină -b. creştera duratei de viaţă. Becul economic de 11w are o durată de viaţă de 10.000 ore comparativ cu becul clasic de 60w, cu o durată de viaţă de 1000 ore. -c. înlocuirea comodă a becului clasic printr-un fasung care se înşurubează.

TEST DE AUTOEVALUARE

5. Explică funcţionarea tubului fluorescent

6. Ce este becul economic ?

Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face cosultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 198. 8.2. Corpuri de iluminat Lămpile electrice ca surse de lumină emit un flux luminos practic uniform în toate direcţiile. În practică se impune dirijarea fluxului luminos către corpurile care trebuie observate, sau în unele cazuri protejarea ochiului de o lumină prea intensă, sau modificarea caracteristicii de culoare. În plus, lămpile necesită o anumită fixare care să permită şi alimentarea cu 184
Proiectul pentru Învăţământul Rural

Proiectul pentru Învăţământul Rural 185 .În acest caz trebuie folosite corpuri de iluminat cu o construcţie specială.5 . conductorul de nul – linie punctată.corpuri de iluminat fixate direct pe tavan. U-tensiunea electrică de alimentare.8. placă sau diverse forme. Lustrele. Sistemul de fixare poate fi metalic ( cu becuri până la 200 w). 8. Aplicele – sunt fixate pe perete şi în general susţin becuri de 25-60w. este o problemă care trebuie privită şi sub aspect estetic .4 Schema electrică de conectare a unui corp cu lampă cu incandescenţă/ bec. fie a numai o parte din ele. din porţelan sau aminoplast ( cu becuri până la 60 w ). Veioza. etanşe. Pentru aceasta. striată. temperaturi ridicate). candelabrele sunt corpuri suspendate de tavan care în plus trebuie să asigure garanţia susţinerii greutăţii. Legarea la sursa de alimentare se face prin circuite. cât şi pe suporturi verticale. I-întrerupător simplu Alimentare monofafazată: conductorul de fază – linie plină. Prin tija de susţinere se montează trei conductoare electrice care permit aprinderea fie a tuturor becurilor. Sistemul optic poate fi din sticlă opacă. Variate ca formă şi loc de amplasare corpurile de iluminat pentru lampa cu incandescenţă/bec sunt: Plafonierele . lampadarul sunt corpuri de iluminat portabile prevăzute cu un cordon de alimentare. lămpile electrice sunt montate în corpuri de iluminat Acestea sunt aparate cu rol în: dirijarea convenabilă a fluxului luminos susţinerea surselor şi protejarea lor de lovituri conectarea surselor la circuitul de alimentare şi izolarea electrică a acestora faţă de mediu protejarea sursei în medii cu condiţii grele de lucru ( umiditate. Corpurile de iluminat pentru lămpile cu incandescenţă / becuri sunt dotate cu dulii pentru asigurarea alimentării cu energie electrică.Fig. praf. mai ales într-o locuinţă.4. Schema electrică de conectare a unei lustre cu 5 becuri este ilustrată în Fig. colorată cu glob.8. Alegerea şi amplasarea corpurilor de iluminat într-un anumit spaţiu. A.5). Aşa se face că varietatea corpurilor de iluminat este nelimitată şi de cele mai multe ori privindu-le uităm de rolul lor .Componenete ale instalaţiei de iluminat interior energie electrică. Sistemele cu spoturi permit fixarea atât pe plafon fals. dublu în cazul a două circuite-Fig8. Conectarea / deconectarea se realizează prin intermediul întrerupătorului I ( simplu în cazul unui singur circuit. Fig.

bobină /balast.starter.Schema electrică de conectare la reţea a unui corp de iluminat cu tub fluorescent : T.5. I – întrerupător 186 Proiectul pentru Învăţământul Rural .3 din tabelul de la sfărşitul unităţii de învăţare 8. 8. S.7. 8. Fig. Schema electrică de conectare la reţea a unei lustre cu 5 becuri L-lustra. 8.6) .6 . B. Corpurile de iluminat pentru tuburile fluorescente trebuie să conţină starter S.tub. ( Fig. bobină (balastului) L. şi condesator C. APLICAŢII Identifică pentru fiecare încăpere din locuinţa proprie tipul surselor şi puterea şi completează coloanele 1.2. Pot fi dotate cu: ecrane translucide sau cu reflectoare pentru a masca privirea directă a tubului Fig 8.Componenete ale instalaţiei de iluminat interior Fig. I-întrerupător dublu B. Acest tabel te va ajuta la elaborarea proiectului de la unitatea de învăţare numărul 9 (lucrarea de verificare numărul 9).

constă dintr-un suport izolant cu borne pentru legarea conductoarelor instalaţiei fixe ( cea montată în perete sub tencuială) şi un număr de teci (bucşe ) în care intră ştifturile fişei. STAS 3184.3. maşină de spălat. Care sunt funcţiile unui corp de iluminat ? 8. Aparate electrice 8. etc) Execuţia prizelor şi a fişelor este standardizată ( pentru a se asigura intreschimbabilitea). din material izolant. de obicei. nu lasă libere decât găurile pentru introducerea ştifturilor fişei. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face cosultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 198. la reţea a unui receptor.3.ecrane translucide. Pentru ce sunt montate reflectoarele şi ecranele la corpurile de iluminat pentru tuburile fluorescente? Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. iar fişa partea mobilă conectată la un receptor. Capacul prizei. mijloc. Fişa este partea mobilă a aparatului de conectare “priză cu fişă”. mobil ( televizor. Enumeră corpurile de iluminat pentru lampa cu incandescenţă.1. 9. Priza este partea fixă.Componenete ale instalaţiei de iluminat interior Fig. fier de călcat. Priza. Prize şi fişe Priza este parte componenta a unui aparat de conectare ( priza cu fişă) prin care se realizează legarea. Forma şi dimensiunele ştifturilor 187 Proiectul pentru Învăţământul Rural .reflectoare TEST DE AUTOEVALUARE 7. temporară.7 -Stânga şi dreapta. 8. Constructiv fişa este formată dintr-un corp izolant care conţine una sau mai multa tije conductoare ( ştifturi). 8.

Construcţia prizei şi fişei nu permite introducerea până la atingerea tecii.8.-16A Carecteristicele tehnice ale prizelor şi fişelor sunt tensiunea şi curentul nominal. Ghearele (poziţia 5)servesc la fixarea prizei în doză. Conductoarele instalaţiei fixe (poziţia 6) sunt legate la bornele de conectare. în care se introduc pentru realizarea contactului electric. iar adâcimea tecii este suficientă pentru a nu atinge ştiftul aflat sub tensiune. Elementele constructive ale prizei sunt : soclu (poziţia 1) din material izolant (masă plastică sau ceramică) susţine si izoleaza intre ele căile de curent ( parţile din aparat prin care circulă curentul electric). Pentru instalaţiile de iluminat şi prize din locuinţe se folosesc cele de 250V şi 10 Asau 16A. 250 V –este tensiunea nominală.9 este prezentată o priza bipolară tip ST -250Vca.a unui singur ştift.Componenete ale instalaţiei de iluminat interior corespund formei şi dimensiunilor bucşelor din priză.a. Atenţie ! Montarea / demontarea prizelor se face numai în lipsa tensiunii! Fig. Acesta este prevăzut cu orificii pentru introducera fişei. 188 Proiectul pentru Învăţământul Rural . În figura 8.-16A. Tip ST – simbolizează montajul prizei sub tencuială. 16 A – reprezintă curentul pe care îl poate suporta priza la tensiunea de utilizare de 220 V c. Această priză este destinată instalaţiilor electrice din locuinţe şi clădiri administrative. Acestea sunt bornele de conectare (poziţia 3) la instalaţia fixă şi tecile de contact (poziţia 2) în care vor intra ştifturile fişei. Secţiune parţială printr-o priză bipolară tip ST -250Vca.9 . Capacul prizei (poziţia 4) are rolul de a izola şi a proteja împotiva atigerilor zona cu contacte electrice.

destinate instalaţiilor electrice din locuinţe sau clădiri administrative . Variante constructive ale prizelor.prize industriale .destinate instalaţiilor electrice din halele industriale Proiectul pentru Învăţământul Rural 189 .prize pentru uz casnic . Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. După domeniul de utilizare prizele se pot grupa în două categorii mari : . din locaşul ei din perete . Explică cu ajutorul figurii 8. 250 vc.a. 14. 13. Precizează care sunt materiale pe care un proiectant le poate alege pentru soclul prizei. Explicaţi ce se poate întâmplă dacă se demontează priza.9. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face cosultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 198. fără a întrerupe tensiunea .9 cum se realizează contactul electric dintre receptorul conectat la fişă şi reţeaua de alimentare cu energie electrică 12. Explică simbolurile ST. 16 A care definesc priza din figura 8.Componenete ale instalaţiei de iluminat interior TEST DE AUTOEVALUARE 10. Soluţionaţi itemul de mai jos prin încercuirea variantei corecte Priza este un aparat care asigură: a) protecţia instalaţiei de iluminat şi prize b) conectarea receptorilor la sursa de energie electrică c) comutarea circuitelor electrice 11.

Contactele prizei sunt accesibile doar dacă fişa este introdusă în ambele orificii simultan. . care asigură legarea la pământ în caz de scurtcircuit la carcasă a unor receptori ca frigiderul sau maşina de spălat .8.8.12 . Ele pot fi montate sub tencuială sau aparent pe perete.8.Componenete ale instalaţiei de iluminat interior Doar primele fac obiectul acestui curs.Priză cu întrerupător Priza cu întrerupător din figura8. şi ca funcţionalitate.11 . La rândul lor prizele de uz casnic sunt : a. Pentru protecţia copiilor există o gamă nouă de prize dotate cu un sistem de protecţie. 190 Proiectul pentru Învăţământul Rural . O astfel de priză este indicată pentru conectarea aceluiaşi receptor de repetate ori pe parcursul unei zile astfel evitându-se smulgerea prizei din perete.cu contact de protecţie sunt cele montate în bucătării sau pe holurile de lângă baie.12 este o ultimă noutate ca formă.prize cu contact sau fără contact de protecţie.10 Priză simplă cu contacte de protecţie Fig.fără contact de protecţie sunt cele montate de obicei în camrele de locuit (dormitoare. Fig. Exemple . cu o forţă de apăsare mai mare şi identică pe ambele ştifturi . sufragerii). Aceste prize pot fi simple sau duble.Priză dublă cu contacte de protecţie Fig. Caracteristic pentru acestea sunt contactele de protecţie suplimentare.

8.Componenete ale instalaţiei de iluminat interior Cu ajutorul prelungitoarelor se pot conecta receptori care se află la distanţă faţă de priza fixă din perete. conductoarele care sunt montate în perete ) şi un contact mobil acţionat prin apăsarea tastei. Execuţia întrerupătoarelor este standardizată. Acest tabel te va ajuta la elaborarea proiectului de la unitatea de învăţare numărul 9 (lucrarea de verificare numărul 9). 8. În concluzie: în construcţia instalaţiei de iluminat şi prize întâlnim prize simple sau duble cu sau fără contact de protecţie montate ingropat sub tencuială sau aparent pe perete . iar pe celălat 2 becuri. sau se pot conecta doi sau mai mulţi receptori la aceeaşi priză fixă din perete. Pentru conectarea la reţea a lustrei cu 5 becuri se realizează o schemă cu două circuite( Fig. Întrerupătoarele se montează obligatoriu pe conductorul de fază.8.4 de conectare a unui singur circuit. întrerupătorul este prevăzut cu contact fix ( la care se vor lega conductoarele de alimentare ale circuitului. Pentru realizarea rolului funcţional. fie toate 5.5 ). APLICAŢII Identifică pentru fiecare încăpere din locuinţa proprie tipul prizelor şi completează coloana 4 din tabelul de la sfârşitul unităţii de învăţare 8.3. Întrerupătoare Rolul funcţional al acestor aparate electrice este acela de a asigura închiderea ( conectarea ) şi deschiderea ( deconectarea ) circuitelor electrice.11). Proiectul pentru Învăţământul Rural 191 .8. între sursa de alimentare şi corpul de iluminat.2.11). fie 2 becuri. În cazul conectării/ deconectării a două circuite se foloseşte întrerupătorul dublu (Fig. Există variante mai noi care au montate un led pentru a putea fi localizate în îintuneric. pentru stabilirea sau întreruperea curentului electric din circuitul considerat. Pentru conectarea/ deconectarea unui singur circuit (vezi figura 8. astfel se pot conecta/ deconecta în ordine aleatoare fie 3 becuri. cel de alimentare a unui bec) se foloseşte întrerupătorul simplu (Fig. Pe un circut se vor conecta în pararel 3 becuri.

dintr-un singur loc comutator cruce .12.Componenete ale instalaţiei de iluminat interior Fig. Întrerupător cu ceas .pentru conectarea/ deconectarea. dintr-un singur loc comutator serie .pentru conectarea/ deconectarea unui circuit dintrun număr oarecare de locuri Fig. programabil 192 Proiectul pentru Învăţământul Rural . dublu cu taste mici Pentru instalaţiile de iluminat interiorul clădirilor administrative sau al clădirilor cu mai multe etaje. concomitentă sau separată.8. dublu cu led. Variator Fig. a două circuite diferite.pentru conectarea/ deconectarea. se utilizează: comutator de scară . 8.11.8. separată. a două circuite diferite.13. Întrerupătoare de la stânga la dreapta: simplu cu led.

16. întrerupătoare cu ceas. De ce s-au montat leduri pe întrerupătoare? Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. Ca parte vizibilă a instalaţiei electrice ramele. ci trebuie să poată fi integrate din punct de vedere estetic într-o schemă a decorului ales pentru locuinţă. variatoarele sunt astăzi tot mai mult utilizate în locuinţe. Pentru aceasta proiectanţii au creeat o gamă variată de forme. Precizează rolul întrerupătoarelor în înstalaţia de iluminat .12). Prin modificarea tensiunii sau curentului de alimentare a sursei de iluminat electrice se realizează creşterea/ descreşterea progresivă a nivelului de iluminare . Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face cosultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 198. Proiectul pentru Învăţământul Rural 193 . Concepute iniţial pentru reglajul luminilor în televiziune sau la spectacolele de teatru. tastele întrerupătoarelor şi comutatoarelor nu trebuie să rămână la un design tehnic. Variante noi de întrerupătoare: variatoare de tensiune( Fig. 8.Componenete ale instalaţiei de iluminat interior TEST DE AUTOEVALUARE 15. Care sunt variantele întrerupătoarelor ? constructive ale 17. culori şi textură a suprafeţelor ( lucioasă/ mată ).13). programabile( Fig. 8.

Datorită efectului termic al curentului electric. simultan toate calităţile. Aparatele de protecţie asigură întreruperea automată a instalaţiei electrice atunci când valoarea curentului depăşeşte limita admisă.14. cuprul. Acesta este dimensionat în aşa fel încât la o anumită valoare a curentului să se topească şi să întrerupă instantaneu alimentarea cu energie electrică a circuitului pe care este montată ( “siguranţa s-a ars”). să fie la un preţ de cost redus. În astfel de cazuri este necesară verificarea instalaţiei. cuprul argintat.3. Acesta este tubul din material ceramic umplut cu nisip care. se pot topi. Cele mai folosite materiale sunt: argintul. Siguranţa fuzibilă este un aparat de protecţie prevăzut cu un “ fir fuzibil”. 8. pot provoca incendii. În practică nu există un material care să îndeplinească.Componenete ale instalaţiei de iluminat interior APLICAŢII Identifică pentru fiecare încăpere din locuinţa proprie tipul întrerupatoarelor şi completează coloana 5 din tabelul de la sfârşitul unităţii de învăţare 8. sau în spate . rezistivitate electrică mică. Patron fuzibil 194 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Siguranţe fuzibile Atunci când într-o instalaţie electrică se produce un scurtcircuit .3.F.tip LS. zincul. să fie inoxidabile. cu posibilitea legării coductoarelor la bornele de pe soclu: în faţă. La rândul său patronul este montat pe un soclu de material ceramic prin intermediul unui capac filetat. Materialale pentru confecţionarea fuzibilelor trebuie să aibă următoarele calităţi: temperatură de topire joasă. Acest tabel te va ajuta la elaborarea proiectului de la unitatea de învăţare numărul 9 (lucrarea de verificare numărul 9).8.8.14). conductoarele se încălzesc. inerţie termică mică. tipL. Fig. protejeză şi permite alimentarea fuzibilului. susţine. valoarea curentului poate creşte foarte mult. Din punct de vedere constructiv sigranţele pentru instalaţii interiore sunt de tip mignion. localizarea şi remedierea defectului iar pentru realimentarea instalaţiei se schimbă patronul fuzibil (Fig.

se realizează prin simpla apăsare a unui buton.C. instalaţia de după contor (circuitele) aparţine proprietarului locuinţei . Ima . În cazul instalaţiilor de iluminat au în componenţă: Contorul electric – aparat care înregistrează energia consumată Siguranţe – aparate de protecţie a circuitelor Elemente de conectare Variantele mai vechi. 20A. existente încă în unele locuinţe. industriale sunt alimentate prin tablouri pe stelaj metalic. Fig.5.Fig. Tuburile de protecţie se utilizează pentru a proteja conductoarele faţă de condiţiile rele de mediu ( praf. Dimensunile conductoarelor sunt standardizate.V. după remedierea defectului. montate în nişe practicate în pereţi 8.V. Tablouri electrice Tablourile electrice sunt părţi componente ale instalaţiilor electrice. prevăzută cu un dispozitiv electromagnetic. Pentru instalaţiile electrice interioare până la 50 V se Proiectul pentru Învăţământul Rural 195 . 25A.15 . Siguranţa automată. Conductoare.8. Pot fi conductoare monofilare ( un singur fir ) sau multifilare ( cu mai multe fire) . tuburi de protecţie şi accesorii Conductoare În instalaţiile de iluminat interioare sunt folosite conductoare din aluminiu sau din cupru izolate cu material plastic – P.Cablu cu trei conductoare multifilare în izolaţiie de P. Reţeaua electrică. închise în cutii de tablă. 10A. sunt tablouri pe suport de marmură cu mască din material plastic – P. umezeală) sau faţă de deteriorările produse de lovituri. au rol în distribuirea energiei electrice pe circuitele de alimentare ale receptoarelor. Instalaţiile din clădirile admnistrative.V. pe care îl poate suporta conductorul fără ca încălzirea să depăşească limita admisibilă.4. 8.C. intensităţile nominale 6A.C.V. şi contorul sunt proprietatea Companiei de electricitate teritorială. Variantele noi sunt echipate cu siguranţe automate montate în carcasă din P.Componenete ale instalaţiei de iluminat interior Caracteristicile tehnice ale siguranţelor fuzibile pentru instalaţiile interioare: tensiunea nominală 250V.C.8. Reconectarea circuitului.16A. întrerupe alimentarea circuitului pe care este montată prin deschiderea unui contact. până la cotor.15. Pentru fiecare secţiune sunt indicate valorile maxime ale intensităţii curentului.

16. Accesoriile pentru instalaţiile electrice folosite în execuţie au rol în: fixarea tuburilor de protecţie pe elementele de construcţie: dibluri. cleme de legătură În figura 8. prize) pe elementele de construcţie: doze. papuci de cablu.8. realizarea legăturilor electrice: conectori. Acestea sunt construite din tablă.V.16 sunt prezentate semnele convenţionale folosite pentru prize şi întrerupătoare. coturi fixarea aparatelor ( întrerupătoare.C. scoabe realizarea legăturilor între tuburile de protecţie: manşoane de legătură. material plastic . Semne convenţionale pentru prize şi întrerupătoare 196 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Componenete ale instalaţiei de iluminat interior folosesc tuburile cu izolaţie din policlorură de vinil -P. Denumire aparat Priza simpla fara contact de protectie Priza dubla fara contact de protectie Priza simpla cu contact de protectie Priza dubla cu contact de protectie Intrerupator simplu Intrerupator dublu 2 2 Semn conventional Fig. Dimensunile tuburilor de protecţie sunt standardizate.

0 exemplu Denumire încăpere 1 Sufragerie Tipul Numărul/ surselor Puterea de iluminat surselor 2 Incandescent 3 5/ 60w Numărul Numărul prizelor / întrerupă tip toarelor/ tip 4 5 2/duble fără 1/ dublu contact protecţie Proiectul pentru Învăţământul Rural 197 . Nr.Componenete ale instalaţiei de iluminat interior Acest tabel te va ajuta la elaborarea proiectului de la unitatea de învăţare numărul 9 (lucrarea de verificare numărul 9). Crt.

se poate realiza prin încetinirea evaporării wolframului ( prin introducerea în globul de sticlă fie a gazelor inerte –argon. Firul fuzibil al siguranţei se încălzeşte (efectul Joule) şi se topeşte. Întrebarea 18 Siguranţele fuzibile sunt aparate de protecţie. tensiune nominală 250V. Tot aici sunt montate siguranţele şi contorul care înregistrează consumul de energie. prin efect Joule. Întrebarea 14 Este posibilă electrocutarea operatorului.fie a unui halogen-iod. care ciocnesc atomii de mercur. susţinerea sursei electrice de iluminat.azot. Întrebarea 20 Tabloul electric asigură distribuirea energiei electrice primite de la reţeaua de alimentare şi transmisă prin circuite la receptori. curent nominal 16A. Întrebarea 11 Receptorul este legat la fişă. spoturi. Întrebarea 19 Producerea unui scurtcircuit atrage după sine. Întrebarea 12 Soclul prizei este din material izolant.Componenete ale instalaţiei de iluminat interior RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE DE EVALUARE Întrebarea 1 Electromagnetice Întrebarea 2 0. accesoriile care asigurau funcţionarea stabilă ( starter condesator. duble pentru întreruperea a două circuite. Întrebarea 15 Întrerupătoarele au rolul de a conecta/ deconecta circuitele electrice.brom). lumină. a lămpilor cu incandescenţă. Întrebarea 17 Pentru a fi depistate în întuneric. Întrebarea 8 Plafoniere. Întrebarea 7 Corpurile de iluminat au următoarele funcţii: dirijarea fluxului luminos. aplice. Întrebarea 16 Simple pentru întreruperea unui circuit. prin atingerea părţilor conductoare aflate sub tensiune.fie masă plastică. lampadar. Întrebarea 4 Creşterea duratei de viaţă. pănă la starea de incandescenţă şi emite radiaţii electromagnetice. fie ceramică. care asigură protecţia la scurtcircuit şi supraîncărcare a circuitului pe care se montează. lustre. Radiaţiile produse de mercur sunt transformate în radiaţii vizibile de substanţă luminoforă de pe tub. Economia de energie se obţine datorită faptului că.78 micrometrii Întrebarea 3 Filamentul din wolfram se încălzeşte. Întrebarea 5 Se aplică un impuls de tensiune electrică electrozilor din tub. etanşarea sursei –când este cazul. Întrebarea 6 Becul economic este un tub fluorescent. veioză. Întrebarea 13 S. Întrebarea 9 Pentru a nu privi direct a tubul şi dirijarea fluxului luminos. tecile 1 sunt sub tensiune electrică. bobină). Priza este conectată la instalaţia electrică prin bornele de racord2 şi astfel.38 micrometrii şi 0. cu un consum mare. au fost înlocuite cu componente electronice ( redresor oscilator ). candelabre. Întrebarea 10 Răspunsul corect este varianta b. 198 Proiectul pentru Învăţământul Rural . alimentarea cu energie electrică a sursei. Se produce o descărcare electrică – un fulger – şi electrozii emit electroni. creşterea mare a curentului electric.T –motaj sub tencuială. Prin introducerea ştifturilor de la fişă în tecile 2 se realizează contactul electric dintre ele şi prin aceasta conectarea la reţea a receptorului.care au un consum mic.

5 PUNCTE 3. ------------------------------. Pentru comentariile tutorelui. lăsaţi o margine de circa 5 cm şi aceeaşi distanţă între răspunsuri. Dacă este posibil utilizaţi un procesor de texte. Completează spaţiile libere. Pentru securitatea lucrării vă recomand să scrieţi numele cursantului pe fiecare pagină. Răspunsurile la întrebări vor fi transmise prin poştă tutorelui pentru corectare şi eventuale comentarii. Defineşte în două cuvinte lumina. astfel încât frazele să exprime un adevăr. 5 PUNCTE 2.pe pereţi ( sau suporţi). Vă recomand să scrieţi clar răspunsurile la întrebări.Componenete ale instalaţiei de iluminat interior LUCRAREA DE VERIFICARE NR. alimentarea cu--------------------------------------5 PUNCTE Proiectul pentru Învăţământul Rural 199 . Electronică. Electrotehnică. 1. al cărei conţinut este prezentat mai jos.8. Precizează ce rol are substanţa luminoforă de pe tubul fluorescent. vă solicită unele activităţi care necesită cunoaşterea unităţii de învăţare nr. Becul economic este un --------------------------------------.8 Această lucrare are o pondere de 6% din nota finală de absolvire a modulului. 5 PUNCTE 5. numele şi prenumele cursantului.realizându-se astfel un consum -----------5 PUNCTE 6. Explică de ce este necesară introducerea halogenilor sau a gazelor inerte în bec. Pe prima pagină a lucrării se vor înscrie următoarele informaţii: modulul Energie.a cărui aprindere este asigurată de un ------------------------------. Tema : COMPONENTE ALE INSTALAŢIEI DE ILUMINAT INTERIOR INSTRUCŢIUNI Lucrarea de verificare. Motivează construirea filamentului din wolfram la lampa cu incandescenţă. Corpul de iluminat asigură: ------------------------------fluxului luminos al sursei. adresa. lucrarea de verificare numărul. 5 PUNCTE 4.

aparat de comutare 6 PUNCTE 11. Explică cum se realizează protecţia la scurtcircuit a unui circuit electric. Explică rolul contactului de protecţie al fişelor şi prizelor 6 PUNCTE 10. Rolul aparatului în instalaţie a. priză şi fişă 200 Proiectul pentru Învăţământul Rural . întrerupător b. 6 PUNCTE 13. Stabileşte corespondenţa între coloana A şi B B. 6 PUNCTE A. Completează coloana cu denumirea aparatului în tabelul cu semne convenţionale de mai jos 5 PUNCTE Denumire aparat Semn conventional 2 2 8.Componenete ale instalaţiei de iluminat interior 7. Prin ce se deosebeşte siguranţa automată de siguranţa fuzibilă ? 6 PUNCTE 14. Denumire aparat 1. Variatorul asigură: a. protecţia circuitului la scurtcircuit d. aparat de protecţie 3. comutarea curentului între circuite 6 PUNCTE 12. aparat de conectare d. reglarea nivelului de iluminare c. conectarea fişei la priză b. Precizaţi rolul tabloului electric. siguranţă c. 5 PUNCTE 9. Enumeră variantele constructive ale prizelor pentru uz casnic. aparat care înregistrează consumul de energie electrică 2.

Componenete ale instalaţiei de iluminat interior 15. Indicaţi tipurile de conductoare utilizate în instalaţiile de iluminat interioare. 6 PUNCTE 18. Specificaţi rolul tuburilor de protecţie. Explicaţi de ce este obligatorie conectarea maşinii de spălat la o priză cu contact de protecţie. 6 PUNCTE Total 100 puncte Proiectul pentru Învăţământul Rural 201 . Enumeraţi accesoriile pentru instalaţiile electrice de iluminat interior. 6 PUNCTE 17. 6 PUNCTE 16.

pagina:188-210. E Pietrăreanu. M. Traian Canescu. Pagina 190-214 202 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 1985. Bucureşti. Emil Micu.1986.Editura ştiinţifică şi enciclopedică. 1982. Bucureşti.sa Electrotehnica de la A la Z. anul I şcoala profesională. Manual de pregătire pentru domeniul electric. Angela Popescu.Agenda electricianului. Manual de Instalaţii şi echipamente electrice pentru clasa IX.Componenete ale instalaţiei de iluminat interior BIBLIOGRAFIE 1. pagina: pagina:123. 1983. 43-67 5. Constantin Neguş Manual pentru instalaţii şi echipamante clasa a XI a Editura didactică şi pedagogică Bucureşti. Popescu. Popa Vasilica ş.a. Sabina Hilohi. Monica Meteescu. 79. Robe Mariana. Comşa şa.136-153 6.2000. Editura tehnică. Editura Didactică şi pedagogică. Editura Economică Preuniversitaria. pagina:22-28.X.369 2. 1984.302. pagina:222226.Editura didactică şi pedagogică Bucureşti. Manual de Tehnologia lucrarilor electrotehnice. Editura Didactică şi pedagogică. D. pagina:9-51. pagina:331-361 3.301. Proiectarea instalaţiilor electrice industriale .127186 4.80 7. Niculae Mirea .

prin instalaţiile de transport şi distribuţie.Schema de alimentare cu energie electrică a locuinţei UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 9 SCHEMA DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ A LOCUINŢEI Capitol Obiectivele unităţii de învăţare 9. . în conformitate cu condiţiile impuse de normative.în orice discuţie.vei putea dimensiona.vei fi capabil să argumentezi soluţiile tehnice adoptate pentru fiecare etapă din proiectarea instalaţiei de iluminat şi prize.vei şti să selectezi. . iţi vei putea exprima ideile clar cu ajutorul unor termeni tehnici de specialitate adecvaţi. s-a încheiat la intrarea în locuinţa dumneavoastră. Călătoria pe „drumul” parcurs de noi şi energia electrică de la centrale. Cum „împărţim” energia electrică astfel încât fiecare „minune „ = receptor să funcţioneze? După studiul acestei unităţi de învăţare: . 9 Bibliografia Pagina 203 204 213 214 OBIECTIVE: Stimate cititorule. . din cataloagele şi standardele de produse elementele de circuit necesare în instalaţii. referitoare la contextul de mai sus. Proiectul pentru Învăţământul Rural 203 .vei şti să elaborezi schema de alimentare cu energie electrică a locuinţei proprii. Elemente de proiectare a instalaţiilor electrice interioare Lucrarea de verificare nr.1. . circuitele de prize şi iluminat.

instalaţia de iluminat şi prize cu un demers de proiectare în două etape principale: calculul fotometric al instalaţiei de iluminat şi prize şi calculul electric al instalaţiei. băncilor cu înălţimea 80 cm . în locuinţe. bibliotecă . În finalul acestei etape de proiectare sunt precizate. prin circuite monofazate legate la tabloul de distribuţie. pentru fiecare încăpere: tipul surselor – cu incandescenţă sau cu fluorescenţă.Asigurarea alimentării cu energie electrică a prizelor şi prin aceasta a tuturor receptorilor casnici.locuinţe: cameră de zi dormitor.exemplu în sala de clasă se consideră “plan util” planul pupitrelor. puterea şi numărul surselor de iluminat. Standardele precizează nivelurile de iluminare ( flux luminos pe unitatea de suprafaţă) în funcţie de destinaţia clădirilor şi încăperilor (de exemplu sunt valori diferite pentru: . 2. în deplină siguranţă. pe tot timpul exploatării. .1. Dintre prevederile Normativului I-7 menţionăm: 204 Proiectul pentru Învăţământul Rural . praf). Caracteristicile de mediu ( umiditate. pe tot timpul exploatării. holuri. etc ). 3. cu tensiuni până la 1000V. bucătărie. hol -şcoli: Săli de clasă. Dimensiunile încăperii.Schema de alimentare cu energie electrică a locuinţei 9.Asigurarea alimentării cu energie electrică a surselor de iluminat. Dimensionarea are în vedere realizarea protecţiei la scurtcircuit şi supraîncărcare(cu condiţia păstrării încălzirii conductoarelor în limitele admise). pericol de explozie în cazul clădirilor industriale.hoteluri: cameră de dormit. Înălţimea “ planului util”. Consideraţiunile prezentate conduc la soluţia de proiectare unei singure instalaţii. Calculul electric al instalaţiei de iluminat şi prize Alimentarea corpurilor de iluminat şi a prizelor se face. bucătărie . Suprafaţa geamurilor şi a uşilor. pe hol înălţime 0 cm. B.sala de sport. modul de amplasare a surselor . Calculul fotometric al instalaţiei de iluminat şi prize În cadrul acestei etape proiectanţii trebuie să asigure confortul vizual în fiecare încăpere plecând de la datele iniţiale de proiectare : Destinaţia încăperii – ce activităţi se desfăşoară în încăpere. în deplină siguranţă. A. Calculul de dimensionare pentru circuite şi alegerea aparatelor de conectare şi de protecţie se face respectând prevederile Normativului I7 privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la consumatori.Asigurarea calităţii şi cantităţii luminii artificiale. Elemente de proiectare a instalaţiilor electrice interioare Instalaţia care asigură alimentarea cu energie electrică a tuturor receptoarelor din locuinţă este instalaţia de iluminat şi prize Proiectarea şi execuţia instalaţiilor de iluminat trebuie să rezolve trei probleme importante: 1.

În Fig. fierul de călcat vor fi obligatoriu cu contact de protecţie. Condiţii de montare a circuitelor . conform normativului I-7 priza pentru maşina de spălat este amplasă pe hol şi are contact de protecţie 4. 9.) este prevăzută o priză cu contact de protecţie. Întocmirea planului de amplasare a surselor de iluminat şi aparatelor Cunoscând rezultatele calculului fotometric şi prevederile normativului I7 pe planul de arhitectură se amplasează în fiecare încăpere corpurile de iluminat şi prizele. de 24v. se observă: 1. încărcarea maximă pe un circuit de priză este de 12 prize însumând o putere maximă de 2 KW ( pentru tensiunea de 220V).Schema de alimentare cu energie electrică a locuinţei 1. maşina de spălat. prizele pentru frigider. încărcarea maximă pe un circuit de lumină este de 12 corpuri de iluminat însumând o putere maximă de 1kw. cu transformator îngropat în perete. într-un tub de protecţie se introduc numai conductoare care aparţin unui singur circuit. Pentru conectarea / deconectarea circuitelor sunt prevăzute întrerupătoare 3. Pentru exemplul considerat. pentru maşina de bărbierit. nu se montează prize în băi – cu excepţia prizelor.1 este redat planul arhitectural al unei locuinţe( garsonieră) pe care au fost amplasate: tabloul de distribuţie TE. Condiţii de dimensionare a circuitelor .1m faţă de o pardoseală izolantă. prizele fără contact de protecţie se montează la 0. pentru receptoarele din bucătărie ( frigider. 2.aplicate în cazul locuinţe lor: corpurile de iluminat şi prizele se alimentează pe circuite separate. simbol x.8m faţă de ţevile de apă sau gaze. prizele şi întrerupătoarele.5m şi la o distanţă minimă de 0. se stabileşte locul tabloului de distribuţie (de obicei la intrarea în locuinţă). corpurile de iluminat.aplicate în cazul locuinţe lor: întrerupătoarele se montează la o înălţime de 1.5m faţă de o pardoseală bună conducătoare de electricitate ( ciment). şi de 1. Calculul electric al instalaţiei de iluminat comportă următoarele etape : B1. Proiectul pentru Învăţământul Rural 205 . proiectantul a preferat folosirea în fiecare încăpere a surselor cu incandescenţă. cuptor cu microunde etc. 2.

Traseele oblice sunt admise numai pe plafoane şi dacă nu există alte soluţii. în cazul montării sub tencuială. baie) pentru alimentarea prizei din bucătărie şi a prizei din hol ce deserveşte baia. sau linie continuă. Traseele conductoarelor trebuie să fie orizontale sau verticale. APLICAŢII Elaborează unui micro proiect cu tema „Alimentarea cu energie electrică a locuinţei mele” 1. pe pagina liberă. planul de amplasare al surselor electrice de iluminat şi al aparatelor electrice din locuinţa proprie. În cazul analizat s-au stabilit următoarele: Circuitul 1 (lumină)– pentru alimentarea tuturor surselor electrice de iluminat Circuitul 2 (prize sufragerie) pentru alimentarea celor două prize din această încăpere Circuitul 3 (prize bucătărie. Desenează. în cazul montajului aparent. Reprezentarea schemei de alimentare cu energie electrică a locuinţei a) Stabilirea grupelor de corpuri de iluminat care se leagă pe acelaşi circuit b) Stabilirea grupelor de prize care se leagă pe acelaşi circuit Se va urmări să nu se depăşească maximul puterii instalate pe fiecare circuit. Acest plan face parte din lucrarea de verificare numărul 9. c) Reprezentarea schemei de alimentare cu energie electrică a locuinţei Pe planul de amplasare al surselor electrice se trasează circuitele folosind linie întreruptă. 206 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Parcurge etapele B1şi B2 de la calculul electric al instalaţiei de iluminat şi prize. Foloseşte datele din tabelul completat în momentul studierii unităţii de învăţare numărul 8.Schema de alimentare cu energie electrică a locuinţei B2.

9.Schema de alimentare cu energie electrică a locuinţei 800W Sufragerie 3x100W 800W 1000W 1x60W 1x60W Bucatarie 1x60W 1x60W Baie Hol 1000W T.E.1 Planul de amplasare a surselor electrice de iluminat şi aparatelor electrice (în cazul unei garsoniere) Proiectul pentru Învăţământul Rural 207 . Fig.

2 Schema electrică de alimentare garsoniere cu energie electrică a unei B3. Schema de alimentare cu energie electrică a locuinţei proprii.1 IN=Pi / Ucosφ 208 Proiectul pentru Învăţământul Rural .9. Fig. b. 800W Sufragerie 3x100W 800W 1000W 1x60W 1x60W Bucatarie 1x60W 1x60W Baie Hol 1000W T.E. Planul de amplasare al surselor şi aparatelor.curentul nominal al circuitului In 9.Schema de alimentare cu energie electrică a locuinţei a. Dimensionarea circuitelor se face în funcţie de curentul nominal al circuitului a .

25A.Schema de alimentare cu energie electrică a locuinţei Unde Pi este puterea instalată pe circuit.41 Siguranţe fuzibile de joasă tensiune Soclu cu legături faţă simbol L. curentul nominal al siguranţei: 6A.Siguranţa fuzibilă care protejează circuitul la scurtcircuit se va alege din condiţia ca valoarea curentului nominal al siguranţei să fie mai mare decăt curentul nominal al circuitului.1. Tabela 2. Agenda electricianului. Ima. b . cosφ factorul de putere al circuitului (pentru circuitele cu lămpi cu incandescenţă cosφ = 1) .20A.5 Conductoare pentru instalaţii electrice fixe Simbolizare: F.3.Conductorul se alege din catalog astfel încât curentul maxim admis de conductor. Bucureşti.8 d . Editura tehnică.2 Pentru alegerea siguranţelor fuzibile. U = 220V tensiunea de fază a reţelei.conductă pentru instalaţii fixe.5 2.3 Ima > IF / 0. A. 9.După stabilirea secţiunii conductorului se alege tubul de protecţie în funcţie de secţiunea conductorului şi numărul de conductoare din tub.F pentru tensiunea de 250v. conductoarelor şi a tuburilor de protecţie s-au folosit date din materialul bibliografic E. Y izolaţie de P. 10A. 1986 din care sau extras următoarele tabele: Tabela 2.2 I F > IN c .scris la început – aluminiu.C Încărcarea maximă admisă Ima pentru conductoarele de cupru şi aluminiu este conform tabelului de mai jos sc –secţiunea transversală a conductorului sc Numărul de conductoare montate în tubul de protecţie mm2 1 1. APLICAŢII Exemplu de calcul pentru figura 9. să îndeplinească condiţia 9.5 cupru 2 14 17 24 aluminiu 2 18 3 12 14 20 4 11 13 18 3 16 4 15 Proiectul pentru Învăţământul Rural 209 . Pietrăreanu. 16A.V.

14 A > 7. rezultă alegerea siguranţei fuzibile cu IF=6A c.1.2 Deoarece în priză se pot introduce ocazional. Aceasta verifică relaţia 9. simultan mai multe receptoare care pot depăşi 2000kw normativele prevăd prize 16 A Conductorul FY de cupru cu secţiunea de 2.5.5-6/1-7/1 18 1/25-3/6-4/2.8 = 6/ 0. Alegerea tubului de protecţie.5-5/1.5 mm2 îndeplineşte condiţia 9.5 A Din catalogul de conductoare cea mai mică secţiune de conductor care îndeplineşte condiţia este conductorul din cupru cu secţiunea de 1mm 2 Într-adevăr pentru această secţiune conductorul are Ima =14 A.5-3/1. în mm2 13 1/6-2/1.45A. Alegerea siguranţei fuzibile Cea mai mică siguranţă din catalog este de 6A.3 iar pentru tubul de protecţie se va alege IPY 16 Circuitul de priză – prize pentru bucătărie şi pentru baie Conform prevederilor normativului I – 7 s-au prevăzut prize cu contact de protecţie. L – lăcuite Se consideră circuitul 1 .5-5/2.2 6A > 2.45 A b.8 = 7.Schema de alimentare cu energie electrică a locuinţei Extras din tabela 2.09 A Se alege siguranţa fuzibilă cu I F = 10 A care îndeplineşte condiţia 9. 210 Proiectul pentru Învăţământul Rural .5-4/1 16 1/16-2/6-3/2.5 Simbolizarea tuburilor de protecţie: I – izolante.5-6/1. Y – din PVC. Alegerea conductorului condiţia 9.5A d. Calculul curentului nominal al circuitului puterea instalată Pi = 3x100+60+60+60+60 = 540 W.5-4/1. E – etanşe. IF/ 0. Pentru 2 conductoare cu secţiunea de 1 mm2 se alege tubul IPY 13 Circuitul de priză – pentru prize sufragerie Pentru circuitul de priză se ia în considerare puterea maximă de încărcare chiar daca aceasta poate fi ocazională IN=2000 / 220 x1 = 9. curentul nominal al circuitului IN=540 / 220 x1 = 2.cel ce alimentează sursele electrice de iluminat a. S-a ales tubul IPY 16 deoarece numărul conductoarelor din tub pentru acest circuit este 3.5-7/1. P – de protecţie.1-Tuburi şi ţevi de protecţie a conductoarelor izolate Mărimea nominală a Număr de conductoare FY protejate / tubului secţiunea conductorului.3 .

pentru conductorul de fază iar pentru conductorul de nul s-a trasat linia întreruptă. orizontală cu un capăt la fază şi cu celălalt la simbolul receptorului. Circuitul se reprezintă cu linie subţire. Întocmirea schemei electrice a tabloului electric de distribuţie LF25/6A C1 LF25/10A C2 LF25/16A C3 Prize bucatarie . verticală . Exemplu. verticală.5FY-IPY-13 2000W Lumina 2X1FY-IPY-13 540W Pi=4540W Fig. baie 2X2.3 s-a trasat schema electrică a tabloului de distribuţie pentru garsoniera ale cărei planuri şi scheme au fost analizate anterior.circuitul 1 de lumină cu siguranţe de 6A şi puterea instalată totală a surselor electrice de iluminat de pe circuit 540 W. Conductoarele reţelei de alimentare din tabloul de distribuţie sunt reprezentate cu linia plină groasă.Schema de alimentare cu energie electrică a locuinţei B4.3 Schema electrică a tabloului de distribuţie În figura 9. Această schemă face parte din lucrarea de verificare numărul 9.5FY-1PY16 2000W Prize sufragerie 2X2. Proiectul pentru Învăţământul Rural 211 .9. APLICAŢII Realizează schema electrică a tabloului de distribuţie pentru locuinţa proprie.

212 Proiectul pentru Învăţământul Rural . În concluzie: Proiectarea instalaţiei de iluminat şi prize are în vedere: 1.Schema de alimentare cu energie electrică a locuinţei Schema electrică a tabloului de distribuţie din locuinţa proprie. alcătuirea schemei de alimentare generală cu energie electrică a locuinţei şi dimensionarea circuitelor de alimentare astfel încât să se asigure condiţiile de siguranţă în exploatare. 2. alegerea tipului numărului şi puterii surselor de iluminat astfel încât să se asigure confortul vizual optim.

Pentru securitatea lucrării vă recomand să scrieţi numele cursantului pe fiecare pagină. Tema : Schema de alimentare cu energie electrică a locuinţei INSTRUCŢIUNI Lucrarea de verificare. 9 Această lucrare are o pondere de 6% din nota finală de absolvire a modulului. Întocmirea schemei electrice a tabloului de distribuţie 20 PUNCTE TOTAL 100 puncte Proiectul pentru Învăţământul Rural 213 . al cărei conţinut este prezentat mai jos. lucrarea de verificare numărul.Schema de alimentare cu energie electrică a locuinţei LUCRAREA DE VERIFICARE NR. Elaborează unui micro proiect cu tema „Alimentarea cu energie electrică a locuinţei mele” urmărind etapele: 1. vă solicită unele activităţi care necesită cunoaşterea unităţilor de învăţare nr.9 LUCRAREA DE VERIFICARE NR. lăsaţi o margine de circa 5 cm şi aceeaşi distanţă între răspunsuri. numele şi prenumele cursantului. Întocmirea schemei de alimentare cu energie electrică a locuinţei. Planul de amplasare a surselor de iluminat şi aparatelor electrice. adresa. Stabilirea grupurilor de corpuri de iluminat care se leagă pe acelaşi circuit. 10 PUNCTE 4. Vă recomand să scrieţi clar răspunsurile la întrebări. Dimensionarea circuitelor. 10 PUNCTE 2. Pe prima pagină a lucrării se vor înscrie următoarele informaţii: modulul Energie. 10 PUNCTE 3. Electronică. 30 PUNCTE 6. Electrotehnică. Dacă este posibil utilizaţi un procesor de texte. 20 PUNCTE 5. Răspunsurile la întrebări vor fi transmise prin poştă tutorelui pentru corectare şi eventuale comentarii.8 şi nr. Pentru comentariile tutorelui.9. Stabilirea grupurilor de prize care se leagă pe acelaşi circuit.

1985. Pag. Pag. Pag. 398. 123. Editura tehnică.Editura didactică şi pedagogică Bucureşti.D. 1983. Agenda electricianului.Schema de alimentare cu energie electrică a locuinţei BIBLIOGRAFIE 1. 1982. Comşa şa.388 3.a Electrotehnica de la A la Z.Bucureşti. 2.1986 Pag. E Pietrăreanu. 3.Emil Micu. Editura ştiinţifică şi enciclopedică .48 214 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Niculae Mirea . Proiectarea instalaţiilor electrice industriale . ş.186 4.127. Bucureşti. 367. Constantin Neguş Manual pentru instalaţii şi echipamente clasa a XI a Editura didactică şi pedagogică Bucureşti.

control etc. După studiul atent al acestei unităţi de învăţare: .Aparate de măsură UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.vei putea să explici principiul de funcţionare al osciloscopului .5. erori de măsurare 10.10 APARATE DE MĂSURĂ Capitol Obiectivele unităţii de învăţare 10.4.2. Aparate de măsură digitale 10. Noţiuni de bază: proces de măsurare. parametrii componentelor electronice şi electrice care alcătuiesc circuitele de alimentare cu energie electrică Proiectul pentru Învăţământul Rural 215 .6. testare. diagnosticare. 10 Bibliografia Pagina 215 216 218 225 226 227 235 243 244 OBIECTIVE: Stimate cititorule. Multimetre 10. Aparate de măsură analogice 10. tensiunea electrică.vei fi capabil să măsori: intensitatea curentului electric.vei fi capabil să identifici aparatele de măsură analogice şi digitale în funcţie de principiul de funcţionare. Sursa acestei informaţii este măsurarea inclusă în acţiuni ca: observare. Te-ai gândit vreodată câte decizii iei în fiecare zi? În orice domeniu activitatea zilnică este influenţată de decizii bazate pe informaţii cantitative. Măsurarea mărimilor electrice 10. Osciloscopul Lucrarea de verificare nr. mărimea măsurată .1.3.

216 Proiectul pentru Învăţământul Rural . În domeniul fizicii întâlnim mărimi mecanice. Prefixe pentru multiplii unităţilor Prefixe pentru submultipll unităţilor de măsură de măsură Denumire Simbol Multiplicatorii Denumire Simbol Multiplicatorii prefix unităţii prefix unităţii Tera T 1012 Deci d 10-1 Giga G 109 Centi c 102 Mega M 106 Mili m 10-3 3 μ Kilo K 10 Micro 10-6 Hecto H 102 Nano n 10-9 Deca Da 10 Pico p 10-12 Pentru a executa măsurările. pentru intensitatea curentului electric. Noţiuni de bază: proces de măsurare. A măsura o mărime fizică înseamnă a o compara cu o altă mărime de aceeaşi natură denumită unitate de măsură. Kelvin . pentru intensitatea luminoasă.cu simbolul cd. Rezultatul măsurării se exprimă printr-o valoare numerică. Amper. Candelă. Totalitatea unităţilor de măsură defineşte Sistemul Internaţional al Unităţilor de Măsură cu simbol SI. Fiecărui domeniu îi sunt caracteristice propriile mărimi. erori de măsurare Mărimi fizice În procesul de cercetare şi cunoaştere a naturii oamenii de ştiinţă au definit noţiuni cu ajutorul cărora să poată caracteriza obiectele sau fenomenele. Unităţile fundamentale sunt: Metru – cu simbolul m. Proces de măsurare Mărimile fizice de aceeaşi natură se deosebesc între ele numai cantitativ şi ca urmare ele pot fi comparate.cu simbolul A. pentru timp. Acestea reproduc unităţile de măsură cu mare precizie. pentru cantitatea de substanţă. pentru temperatura termodinamică.cu simbolul mol. pentru masă. Este obligatorie nominalizarea unităţii de măsură. viteză. pe lângă definirea unităţilor de măsură este necesară şi realizarea materială a lor.Aparate de măsură 10. Secundă . timp. Exemplu: tensiunea electrică măsurată la bornele unei prize este de 220 V. Măsurarea este procesul prin care sunt evaluate cantitativ mărimile fizice de acelaşi fel. Multiplii şi submultiplii unităţilor de măsură din SI sunt factori zecimali a căror denumire se formează cu ajutorul prefixelor prezentate în tabelul de mai jos. Prin mărime se înţelege o proprietate a obiectelor sau fenomenelor care poate fi deosebită calitativ şi determinată cantitativ.1.cu simbolul s. Kilogram. pentru lungimi.cu simbolul K. sistem adoptat de toate ţările. Unitatea de măsură se alege convenţional. În fizică există unităţi de măsură fundamentale care se definesc de sine stătător şi unităţi de măsură derivate definite pe baza legilor fizicii în funcţie de alte mărimi. De exemplu pentru fenomenul de mişcare au fost definite următoarele noţiuni: spaţiu. mărimi optice etc. Mol .cu simbolul kg. În acest scop se folosesc etaloanele. mărimi electrice.

9 % 2. Eroarea relativă. Pentru a măsura este necesară cunoaşterea metodelor de măsurare. Aceasta este valoarea către care tinde orice mărime de măsurat. în procesul de măsurare. în loc de Xo = 220V Eroarea absolută va fi: Δ x = Xm – Xo = 222 – 220 = 2V Eroarea relativă va fi: Xr = Δ x / Xo= 2 / 220 = 0. mai sunt necesare şi alte mijloace de măsurare mai complexe: aparate de măsură. Erori de măsurare Oricât de corect s-ar efectua măsurarea şi oricât de performante ar fi mijloacele şi metodele acesteia măsurarea nu poate fi exactă. în loc de Xo = 4V Eroarea absolută va fi: Δ x = Xm – Xo = 3 – 4 = -1V Eroarea relativă va fi: Xr = Δ x / Xo= 1 / 4= 0. La bornele unui aparat electric se măsoară Xm = 222 V. Deoarece valoarea adevărată nu poate fi cunoscută în practică se utilizează valoarea de referinţă Xo obţinută prin măsurarea mărimii cu mijloacele şi metodele cele mai performante.Aparate de măsură Pe lângă etaloane. are efecte diferite asupra unei mărimi măsurate mai mari ( 222V) . 009 = 0. Intervine întotdeauna o eroare. de un volt. La bornele unui rezistor se măsoară Xm = 3 V. Eroarea absolută . Valoarea adevărată ( reală sau exactă ) a unei mărimi reprezintă acea valoare care ar rezulta dintr-o măsurare în care nu intervine nici o eroare. instalaţii de măsură. 25 = 25 % Observaţie: aceeaşi eroare absolută de măsurare. faţă de o mărime Proiectul pentru Învăţământul Rural 217 . Acestea sunt: metode directe ( prin care se măsoară direct mărimea de măsurat ) şi metode indirecte (valoarea mărimii de măsurat este determinată prin calcul.Δ x: este definită prin formula de mai jos Δ x = Xm – Xo Xo – valoarea de referinţă Xm – valoarea măsurată Eroarea absolută se exprimă în aceeaşi unitate de măsură ca şi mărimea de măsurat şi poate avea valori pozitive dacă Xm este mai mare ca Xo sau valori negative în caz contrar.Xr: este definită prin formula de mai jos Xr = Δ x / Xo = ( Xm – Xo ) / Xo Eroare relativă se exprimă în procente dă imaginea gradului de exacticitate al măsurării APLICAŢII 1. în funcţie de alte mărimi ce se măsoară direct). nu dă nici o informaţie asupra gradului de exacticitate al măsurării.

0. Aparate de măsură analogice Aparatele electrice de măsură sunt dispozitive tehnice cu ajutorul cărora se pot efectua măsurări prin intermediul unei mărimi electrice. Sensibilitatea este caracteristică aparatelor analogice şi reprezintă cea mai mică valoare a mărimii de măsurat ce poate fi percepută de aparat .dispozitive intermediare cu rolul de a modifica mărimea de măsurare în aşa fel încât să poată fi prelucrată de instrumentul de măsură. Din punct de vedere al caracterului lor: Erori sistematice – pot avea atât cauze obiective cât şi cauze subiective Erori aleatoare ( întâmplătoare ) – sunt date de influenţele imprevizibile ale mediului ( vibraţii. 10. 5. 2. Aceasta se exprimă prin indicii de exacticitate care sunt standardizaţi.1) se compune din: . Cele mai importante sunt : 1.5.traductor – dispozitiv care transformă mărimea de măsurare într-o mărime electrică. 1. cât şi mărimi neelectrice.2. În cazul aparatelor electrice analogice valorile indicilor sunt: 0.5. 0. 218 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Tipuri de erori Erorile care intervin în măsurare pot fi: 1. De exemplu dacă este prea mică să o amplifice şi în acest caz dispozitivul va fi constituit dintr-un amplificator.apar datorită manevrelor greşite sau necunoaşterii metodelor de măsurare de către experimentator Caracteristicile metrologice ale aparatelor de măsură sunt criterii de calitate ale acestora.5. 2. Cu ajutorul aparatelor electrice de măsură se pot măsura atât mărimi electrice. creşteri bruşte de temperatură ) Greşeli . În calculul erorii relative se ia valoarea absolută a lui Δ x.2. După cauza care le produce: Erori obiective – sunt date de influenţele mediului asupra măsurării sau de imperfecţiunea aparatelor şi metodelor de măsurare Erori subiective – depind de experimentator. Clasa de exacticitate a aparatului reprezintă acea calitate a aparatului de a da rezultate cât mai apropiate de valoarea adevărată a mărimii de măsurare.Aparate de măsură măsurată mai mică (3V). 4. Rezoluţia este cea mai mică diferenţă dintre indicaţiile unui aparat pe care experimentatorul o poate percepe. 0. Schema generală a unui aparat de măsură ( Fig 10. . 3.1. iar dacă valoarea de măsurare este prea mare atunci dispozitivul intermediar va fi un atenuator.05 . Intervalul de măsurare ( domeniul de măsurare ) reprezintă acel interval de valori în care aparatul poate lucra şi furniza informaţia de măsurare. de atenţia şi îndemânarea lui sau de starea organelor sale de percepţie 2.

Aparate de măsură analogice sunt aparate la care indicaţia se poate modifica continuu pe întreg domeniul de măsurare. Clasificarea aparatelor electrice de măsură: 1. Schema funcţională a aparatelor electrice de măsură Dacă aparatul face parte dintr-o instalaţie complexă de reglare şi măsurare va transmite informaţia unui alt etaj al instalaţiei care va acţiona în sensul dorit în reglare. aparatul se reduce doar la instrumentul de măsurare.1. Principiul de funcţionare al aparatelor analogice constă în transformarea unei părţi din energia electromagnetică a mărimii de Proiectul pentru Învăţământul Rural 219 . 10. Indicare Marime de masurat Traductor Dispozitive intermediare Instrument de masurat Inregistrare Actionare Fig. instrumentul poate fi considerat el însuşi un aparat de măsurare.Instrumentul de măsurat preia mărimea de măsurare “tradusă” şi adaptată şi o transformă într-o mărime cu ajutorul căreia se determină valoarea mărimii de măsurare fie sub forma unei indicaţii. Observaţie: La măsurarea mărimii electrice. După mărimea de măsurare Mărimea măsurată Energia electrică Puterea electrică Intensitatea curentului electric Tensiunea electrică Rezistenţa electrică Unitatea de măsură Denumirea /simbol aparatului de măsură Kilowattoră / kwh Contor de energie electrică Watt / w wattmetru Amper / A ampermetru Volt / V Ohm / Ώ voltmetru ohmmetru 2. fie sub forma unei înregistrări. După modul de afişare al rezultatului măsurării După modul de afişare al rezultatului măsurării Aparate analogice Aparate digitale Rezultatul măsurării se poate Valoarea mărimii de măsurat este şti citind valoarea arătată de un afişată sub forma unui număr ac indicator care se deplasează în faţa unei scale gradate. Pentru stabilirea valorii măsurate operatorul citeşte diviziunile şi subdiviziunile indicate pe scala gradată. În acest caz.Aparate de măsură .

De exemplu contorul de inducţie pentru măsurarea consumului de energie electrică.Aparate de măsură măsurat în energie mecanică care produce deplasarea unui ac indicator în faţa scalei gradate. Pot fi: aparate feromagnetice de atracţie aparate feromagnetice de respingere Acul indicator se deplasează în urma acţiunii unor forţe care acţionează între conductoarele parcurse de curent. În construcţia căruia intră componente electronice Feromagnetic Electrodinamic Aparat de inducţie Electronic 220 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Fenomen ce produce deplasarea unui conductor străbătut de curent. La aceste aparate conductoarele sunt realizate sub forma a două bobine ( una fixă şi alta mobilă alimentate cu curentul de măsurat). Denumire aparat analogic Magnetoelectric de măsură Principiu de funcţionare Deplasarea acului indicator se face pe baza forţelor electromagnetice care apar la interacţiunea dintre un câmp magnetic a un magnet permanent şi câmpul electromagnetic produs de curentul de măsurat care alimentează o bobină mobilă Deplasarea acului indicator are la bază forţa de atracţie / de respingere a câmpului magnetic asupra materialelor feromagnetice. numite forţe electrodinamice. Clasificarea aparatelor de măsură analogice în funcţie de principiul de funcţionare este dată de tabelul următor. dacă acesta se găseşte în raza de acţiune a unui câmp magnetic variabil. Acest aparat este o aplicaţie a fenomenului de inducţie electromagnetică.

c.oo5-o.1Mare Poate măsura de la miliamperi Uniformă doar când este utilizat că wattmetru Funcţionează şi în c.1 O. Proprietăţi Aparat Aparat magnetoelectric feromagnetic Clasa de Foarte bună Slabă exacticitate 0.5-2.c şi în c. feromagnetic. electromagneţi etc.c voltmetru de -ohmmetru serie şi curent continuu şi paralel în curent alternativ . În următorul tabel sunt indicate câteva dintre proprietăţile acestor aparate. Nu rezistă prea bine la Este robust.a Nu rezistă la încărcări electrice mari Foarte mare 3 -10W -ampermetru şi voltmetru de curent continuu şi în curent alternativ wattmetre de curent continuu şi curent alternativ Elementele constructive ale aparatelor de măsură analogice. instrumentele electrice analogice au în componenţa lor: Proiectul pentru Învăţământul Rural 221 . electrodinamic. iar referirile următoare le privesc pe cele mai întâlnite în practică: magnetoelectric. şocuri electrice şi rezistent la şocuri mecanice electrice şi mecanice Consum Foarte mic Mare propriu <1W 2–8W Utilizări -ampermetru şi -ampermetru şi voltmetru de c. Aparatele de măsură analogice au o parte mobilă care să asigure deplasarea acului indicator şi o parte fixă necesară susţinerii părţii mobile.(diviziunile Neuniformă măsurare de pe scală sunt egal (diviziunile de pe distanţate) scală sunt inegal distanţate) Particularităţi Funcţionează numai în Funcţionează şi în curent continuu c. magneţi permanenţi. şi în c.5 Sensibilitatea Foarte mare Mică Poate măsura de la Poate măsura de nanoamperi nA la zeci de miliamperi Scală de Uniformă. Aici le-am prezentat pe cele mai reprezentative. Elementele active pot fi: bobine. Elementele necesare transformării energiei electromagnetice în energie mecanică (elemente active) sunt amplasate atât pe partea fixă cât şi pe partea mobilă.a.Aparate de măsură Gama de aparate analogice este mai extinsă. Indiferent de principiul de funcţionare.conectat la un redresor se poate utiliza şi în curent alternativ ca ampermetru şi voltmetru -multimetre Aparat electrodinamic Foarte bună O.

unitatea de măsură indicată de obicei prin simbol .marca producătorului În tabelele de mai jos sunt precizate simbolurile înscrise pe cadranele aparatelor de măsură analogice. Dispozitivul de citire . Scala gradată este o succesiune de repere trasate pe cadranul aparatului corespunzător unui şir de valori ale mărimii de măsurat.simbolul poziţiei normale de funcţionare ( verticală.este compus din ac indicator şi scală gradată. Acele indicatoare se execută din duraluminiu sau din sticlă de diferite forme. Tipul aparatului Magnetoelectric Simbol Tipul aparatului Feromagnetic Simbol Magnetoelectric cu redresor Logometru magnetoelectric Electrodinamic Ferodinamic 222 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Aparate de măsură 1. Pe cadranele aparatelor de măsurat mai sunt trecute: . de curent continuu sau curent alternativ ) .clasa de exacticitate . înclinată.tipul aparatului . Scala poate fi uniformă ( dacă diviziunile de pe scală sunt egal distanţate între ele) sau neuniformă (dacă diviziunile de pe scală sunt inegal distanţate între ele) .

2 ) este alcătuit dintr-un ax . Analiza sistemului mobil fără aceste elemente este pur metodologică. Sistemul mobil al aparatelor de măsură analogice Menţionăm că pe sistemul mobil sunt fixate şi elemente active (bobine.4 pe care este fixat acul indicator – 5 cu contragreutăţile . Pentru amortizarea acestor oscilaţii. 4. la îmbinări este Proiectul pentru Învăţământul Rural 223 . a influenţelor câmpurilor electrice şi magnetice. Carcasa aparatului de măsură are rolul de a-l proteja împotriva pătrunderii prafului.6 sale. Acestor mişcări ale acului îngreunează citirea corectă a valorilor indicate pe scală. ale valorilor mărimilor electrice acul indicator oscilează în jurul poziţiei de echilibru. 3 5 1 6 4 Fig. Amortizorul – Din cauza fluctuaţiilor. mai sunt inscripţionate şi alte date care să permită identificarea corectă a aparatului de măsurat.2.2 are un capăt prins pe ax şi celălalt capăt fixat pe o pârghie. Simbol Valoarea tensiunii de incercare Simbol Semnificatie 500V Curent continuu 2 2kV (cifra din stea indica kilovolti daca este diferita de 0 Curent alternativ Curent continuu si alternativ 0 fara incercare dielectrica Curent alternativ trifazat 2. Această construcţie permite corectarea poziţiei acului indicator (atunci când aparatul nu este alimentat) faţă de gradaţia 0 de pe scală prin acţionarea butonului 1. 10. Resortul spiral. etc.Sistemul mobil al aparatului ( 10. instrumentele sunt prevăzute cu amortizoare pneumatice sau electromagnetice.). de altfel mici.3. atingerilor. piese magnetice. accesibil din exterior. care poate fi deplasată prin rotire unui buton crestat -1. 3.Aparate de măsură În funcţie de destinaţia sau principiul de funcţionare. Construită din mase plastice sau tablă.

10. deci cu deviaţia – α a acului indicator Cr = Kr x α ( Kr – constantă de proporţionalitate). 10. Prin rotirea axului arcul spiral va determina un cuplu rezistent proporţional cu deformaţia arcului. În faţa scalei gradate este prevăzută cu un vizor larg de sticlă. În urma acestei interacţiuni apare un cuplu activ care pune în mişcare bobina mobilă împreună cu întregul sistem mobil.. Acest cuplu activ este proporţional cu valoarea curentului de măsurat Ca = Ka x I ( Ka – constantă de proporţionalitate).Aparate de măsură prevăzută cu garnituri de etanşare. Atunci când bobina este alimentată cu I ( curentul de măsurat ) va produce un câmp electromagnetic proporţional cu valoarea curentului. Acul indicator se opreşte în dreptul diviziunii pentru care valoarea cuplului activ este egală cu valoarea cuplului rezistent (Ca = Cr) rezultă 224 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Aparatul magnetoelectric este un aparat analogic a cărui funcţionare se face pe baza forţelor electromagnetice care apar la interacţiunea dintre un câmp magnetic al unui magnet permanent şi câmpul electromagnetic produs de curentul de măsurat care alimentează o bobină mobilă. Această bobină este plasată pe un sistem mobil similar celui din figura 10. Arcul spiral are un capăt fixat pe carcasă şi altul fixat pe axul sistemului mobil.2 .3.3 ) se compune din: magnet permanent ( polii N S ) care produce un câmp magnetic şi bobina mobilă care este alimentată cu un curent de măsurat. Fig. Schema de principiu a aparatului magnetoelectric Aparatul magnetoelectric ( Fig. Din interacţiunea celor două câmpuri magnetice ( al magnetului şi al bobinei) va rezulta un cuplu de forţe ( numit cuplu activ – Ca ) care va determina rotirea sistemului mobil şi implicit deplasarea acului în faţa scalei gradate.

. Aparate de măsură digitale Aceste aparate denumite şi numerice dau direct. prin cifre. 10. O măsurare numerică constă de fapt în aproximaţia unei funcţii continue (mărimea de măsurat ) printr-o mulţime discretă de valori. Proiectul pentru Învăţământul Rural 225 . Funcţia x = f ( t ) este reprezentată prin linia continuă ( roşie ).4. Aproximaţia este cu atât mai bună cu cât treapta de variaţie este mai mică.Aparate de măsură deplasarea acului este proporţională cu intensitatea curentului de măsurare (α = K x I ) ( K – constantă de proporţionalitate). Discretizarea în trepte a unei mărimi cu variaţie continuă în timp Discretizarea mărimii x se face prin înlocuirea ei cu o mărime variabilă în trepte. iar la momentul t4 mărimea A4 este aproximată cu treapta a5. valoarea mărimii măsurate.4 este ilustrată discretizarea în trepte a unei mărimi x cu variaţie continuă în timp. De exemplu: la momentul t2 mărimea A2 este aproximată cu treapta a3. În figura 10.5. Fig.3. 10. Deşi sunt de o mare diversitate aparatele de măsură digitale sunt alcătuite dintr-o serie de blocuri funcţionale comune conectate între ele după o schemă bloc asemenea celei din figura 10. Astfel se realizează discretizarea în nivel sau cuantificarea.

cel din dreapta este destinat utilizării în medii cu pericol de explozie.4. Convertorul analog digital ( AD) transformă semnalul electric continuu într-o serie de impulsuri electrice ( discreditează mărimea şi o codifică ). Fig. cele mai multe ori apare necesitatea măsurării mai multor mărimi. Blocul de comandă asigură comanda automată a întregului sistem. Decodificatorul transformă rezultatul în sistem zecimal. De exemplu pentru a stabili un defect într-o instalaţie electrică de încălzire trebuie măsurate: intensitatea curentului.6. 2. Dacă semnalul este prea mic îl amplifică. 3. rezistenţa rezistoarelor de 226 Proiectul pentru Învăţământul Rural . tensiunea electrică. 10. Circuitul de intrare asigură prelucrarea mărimii de măsurare astfel încât să poată fi transmisă următorului bloc. Blocul de alimentare asigură alimentarea cu energie electrică a sistemului. Schema bloc a aparatelor digitale de măsură Rolul fiecărui bloc din schemă este: 1. Dispozitivul de afişare preia numărul transmis de decodor şi îl afişează.5. iar dacă este prea mare îl atenuează. 10. Multimetre În procesul de măsurare al mărimilor specifice energiei. 7. 4.6 sunt prezentate două aparate digitale. Aparate de măsură digitale 10. În figura 10. Numărătorul asigură numărarea impulsurilor în sistemul de numeraţie binar. 5. Dacă mărimea nu este electrică circuitul de intrare o transformă în semnal electric cu ajutorul traductoarelor. 6.Aparate de măsură Bloc de comanda Marime de masurat Circuit de intrare Convertor AD Numarator Decodificator Dispozitiv de afisaj Bloc de alimentare Fig.

Multimetru digital selectat pentru măsurarea tensiunii electrice Pentru operaţia de măsurare multimetrul digital este prevăzut cu un ecran de afişaj. un comutator pentru selectarea mărimii de măsurare şi a domeniului de măsurare. Multimetrele numerice sunt cele mai utilizate atât de profesionişti cât şi de “marele public” . Din punct de vedere al numărului mărimilor electrice pe care le poate măsura există multimetre cu două mărimi (voltampermetre) cu trei mărimi (avometru) şi cu mai multe mărimi. borne de acces.5. digitale. având pentru fiecare mărime mai multe domenii de măsurare. două sonde şi cordoanele aferente acestora. Multimetrele sunt aparate de măsură complexe. care permit măsurarea mai multor mărimi electrice. Măsurarea mărimilor electrice În acest capitol sunt prezentate aparatele şi metodele de măsurare pentru intensitatea curentului electric. tensiunea electrică şi rezistenţa electrică Proiectul pentru Învăţământul Rural 227 .7. electronice. Fig. Aşa se explică apariţia şi utilizarea pe scară mare a multimetrelor. voltmetru şi ohmmetru cu domenii de măsurare cât mai largi. 10. 10.Aparate de măsură încălzire. Există multimetre care permit memorarea valorilor măsurate şi alegerea automată a domeniului de măsurare. Ar fi greu ca un electrician să aibă cu el ampermetru. Din punct de vedere al principiului de funcţionare există multimetre analogice.

a -cazul fig.1. Într-adevăr. iar pentru curent alternativ se folosesc ampermetre: feromagnetice.b. 228 Proiectul pentru Învăţământul Rural .8. În cazul ampermetrelor. Aceasta conduce la modificarea intensităţii curentului din circuit.5. aplicând legea lui Ohm pentru circuit fără ampermetru şi pentru circuit cu ampermetru. ampermetrul se conectează în serie cu sursa şi rezistenţa ( 10. Oricât de complicate ar fi circuitele în care se măsoară intensitatea curentului. O condiţie importantă pe care trebuie să o îndeplinească orice aparat de măsură.8. 10. Măsurarea intensităţii curentului electric Aparatul cu care se măsoară intensitatea curentului electric este ampermetrul. electrodinamice.) . se observă că în circuitul de măsurare apare o rezistenţă suplimentară cea a ampermetrului – ra.Aparate de măsură 10.Im) / I x 100 = (U/R – U / (R+ra) ) / U/R = ra / R + ra x 100 % Pentru ca eroarea să fie cât mai mică trebuie ca rezistenţa ampermetrului să fie foarte mică.). 10. electrodinamice.cazul fig. feromagnetice. se obţine: .8. este aceea de a nu modifica parametrii circuitului atunci când este conectat la circuitul respectiv. În cazul aparatelor analogice în curentul continuu se folosesc ampermetre magnetoelectrice. acestea pot fi reduse la o schemă echivalentă care conţine sursa de tensiune şi un rezistor de rezistenţă R ( Fig10.b I=U/R Im = U /( R + ra) I – este curentul real prin rezistenţă (A) Im – este curentul măsurat (A) U – tensiunea la borne (V) ra –rezistenţa proprie ampermetrului Se calculează eroarea relativă în procente : Xr % = (I . I =) U ~ a I =) U ~ ra Transformator de curent A R ~ I ( R ( U A R b Sunt de masura c I ( =) U ~ A R d Fig.a. 10.8.8. Conectarea ampermetrelor în circuit Pentru a fi parcurs de curentul de măsurat.

10. La conectarea în circuite de curent continuu se va ţine seama de polarităţile bornelor (+. feromagnetice.33 Ω Transformatorul de curent este un dispozitiv electromagnetic cu ajutorul căruia se poate reduce valoarea intensităţii curentului electric . pentru a putea măsura un curent de 10 mA.8. se folosesc ampermetre de 5 A sau 1 A împreună cu un transformator de curent.Aparate de măsură Atenţie ! Conectarea greşită în paralel a ampermetrelor conduce la arderea bobinei şi se consideră greşeală gravă în tehnica măsurărilor. -). Pentru a mări domeniul de măsurare al ampermetrelor .2. În cazul aparatelor analogice în curentul continuu se folosesc voltmetre magnetoelectrice. Astfel de exemplu la măsurarea intensităţilor unor curenţi alternativi care depăşesc 50 A. ajungând până la zeci de mii de amperi. 10.8. n = I / Ia = 10 / 1 = 10 rs = ra / (n – 1) = 75 / (10 – 1) = 8. bară sau placă din aliaje cu un coeficient de dilatare neglijabil. digitale sau cu ajutorul osciloscopului. Rezistenţa shuntului se calculează cu ajutorul formulei de mai jos: Rs = ra / (n – 1) ra – rezistenţa interioară a ampermetrului valoare indicată pe cadranul aparatului se n = I / Ia factorul de amplificare I – valoarea maximă a noului domeniu de măsurare IA – curentul nominal al aparatului APLICAŢII Să se calculeze valoarea schuntului care trebuie montat la un ampermetru cu IA = 1 mA. electrodinamice. Extinderea domeniului de măsurare a ampermetrului Ampermetrele sunt construite să măsoare pe anumite domenii de valori. Poate fi construit din sârmă. 0 – 100 mA. Măsurarea tensiunii electrice Aparatul cu care se măsoară tensiunea electrică este voltmetrul.în curentul alternativ : transformatorul de curent (fig. Exemplu: 0 – 1 A. iar pentru curent alternativ se folosesc voltmetre: feromagnetice. Intensitatea curentului electric se mai poate măsura cu: multimetre analoage electronice. rA = 75 Ω.5. montate fie în interiorul ampermetrului.c) Schuntul este un rezistor care se conectează în paralel cu rezistenţa ampermetrului. fie în cutie separată. 0 – 5 A. 10.în curentul continuu schuntul (fig. electrodinamice Proiectul pentru Învăţământul Rural 229 . se folosesc: .d) .

.Uv – tensiunea nominală a voltmetrului ( volţi ) Valorile rezistenţelor adiţionale sunt mari.a tensiunea la bornele rezistorului R se măsoară cu voltmetrul conectat în paralel cu rezistorul asemenea celui din figura 10.rezistenţa adiţională măsurată în Ω ( ohm) rv .9. ( =) U ~ R ( =) U ~ rv V b R ( =) U ~ R a A X x ( =) U ~ rv V Ra R a Transformator de masura de tensiune c V d Fig. 230 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Conectarea voltmetrelor în circuit Pentru circuitul echivalent din figura 10. Valoarea rezistenţei adiţionale se calculează cu ajutorul formulei de mai jos: Rad = ( n-1) x rv Rad .d ) şi în curent alternativ cu transformatorul de tensiune ( fig.b.9.Aparate de măsură Conectarea voltmetrelor în circuit Pentru a măsura tensiunea între două puncte voltmetrul se conectează în paralel cu porţiunea de circuit dintre cele două puncte.c ).U – tensiunea maximă a noului domeniu măsurată în V ( volţi ) .rezistenţa voltmetrului măsurată în Ω ( ohm) n – factorul de amplificare: n = U / Uv .9.). 10. La conectarea în circuit de curent continuu se va ţine cont de polarităţile bornelor (+ .9. Extinderea domeniului de măsurare a voltmetrului se realizează în curent continuu cu rezistenţe adiţionale –Ra . Pentru ca la conectarea unui voltmetru în circuit parametrii acestuia să se modifice cât mai puţin trebuie ca rezistenţa proprie a voltmetrului rv să fie mult mai mare decât rezistenţa la bornele căreia se conectează Atenţie! Conectarea greşită ( în serie ) a voltmetrului este urmată de o scădere importantă a curentului din circuit. 10. 10. Rezistenţa adiţională este un rezistor conectat în serie cu voltmetrul.( fig.9.

Măsurarea rezistenţelor electrice În practică valorile rezistenţelor electrice ale rezistorilor pot fi într-o gamă foarte largă de valori. b) scala gradată Proiectul pentru Învăţământul Rural 231 . Ohmmetru serie: a) schema electrică. iar pentru măsurarea rezistenţelor mai mici de 100 Ω se folosesc ohmmetre derivaţie Ohmmetrul serie Rx 500 50 5 0 K mA E R' R a b Fig.10. Aceasta poate fi măsurată cu un miliampermetru. Ohmmetre După cum rezultă din principiul de funcţionare. Pentru valorile constante ale tensiunii ( 10 V. Pentru a fi măsurate sunt utilizate: ohmmetre pentru măsurarea rezistenţelor mai mici de 106 Ω şi megaohmmetre pentru rezistenţe mai mari decât 106 Ω.Aparate de măsură 10. ohmmetrul trebuie să conţină o sursă de alimentare cu tensiune constantă şi un miniampermetru gradat în ohmi. Pentru măsurarea rezistenţelor relativ mari se folosesc ohmmetre serie. Dacă se consideră tensiunea constantă din relaţia R = U / I rezultă că rezistenţa variază numai în funcţie de intensitatea curentului.etc ) scala ampermetrului poate fi etalonată direct în ohmi.3. 10. 100 V.5. Principiul de funcţionare al ohmmetrelor şi megaohmmetrelor are la bază Legea lui Ohm.

se observă conectarea în serie a elementelor componente: E – sursă de tensiune continuă ( baterie de 1. b) scala gradată Analizând schema din figura 10. C. Desfăşurarea lucrării: A1.10. măsurarea rezistenţei 2. Măsurarea mărimilor electrice cu multimetrul. o sursă variabilă de tensiune continuă şi o sursă variabilă de tensiune alternativă.5.Aparate de măsură Analizând schema din figura 10. Obiective: A. Ohmmetru derivaţie: a) schema electrică.10. măsurarea intensităţii curentului electric.11.b.) sunt gradate între reperele oo şi 0. 10. rezistenţe de valori diferite.5 – 16 V cc ) R’ – rezistenţă variabilă R – rezistenţă cu valoare fixă pentru limitarea curentului mA – miliampermetri de tip magnetoelectric Scalele ohmmetrelor ( Fig.10.11.10.5 – 16 V cc ) R’ – rezistenţă variabilă R – rezistenţă cu valoare fixă pentru limitarea curentului mA – miliampermetri de tip magnetoelectric Scalele ohmmetrelor ( Fig. măsurarea tensiunii electrice în curent continuu 232 Proiectul pentru Învăţământul Rural .4.b.11.a. se observă conectarea în derivaţie a elementelor componente: E – sursă de tensiune continuă ( baterie de 1. B. Aparate necesare: un multimetru digital. 10.a. 3. APLICAŢII Lucrare de laborator Tema: Măsurarea mărimilor electrice cu multimetrul digital. măsurarea tensiunii electrice. Ohmmetrul derivaţie K 5 50 50 0 K1 mA Rx E R' R a 0 b Fig.) sunt gradate între reperele 0 şi oo. 1.

Secvenţe de lucru: a) comutatorul se trece pe poziţia V. Observaţie: se vor realiza trei montaje cu rezistoare diferite şi se vor efectua trei măsurări.Aparate de măsură Cu ajutorul sursei de tensiune şi a rezistoarelor se realizează montajul din figura de mai jos = U ( ~) rv V b R Pentru măsurarea tensiunii se foloseşte multimetrul digital din figura 10. d) se reduce domeniul de măsurare până când cifra cea mai semnificativă este diferită de 0. A2. Secvenţele de lucru: a) fixarea cordonului de măsură la bornele: borna comună (com ) şi borna V. b) selectarea cu ajutorul comutatorului a mărimii de măsurat V ( curent continuu ) dacă nu se cunoaşte cu aproximaţie valoarea mărimii de măsurare se alege pentru început un domeniu de măsurare mai mare. c) se conectează voltmetrul în paralel cu rezistorul astfel încât sonda de la borna com să fie spre borna de minus a sursei. curent alternativ. domeniul cel mai mare În continuare se urmăresc aceleaşi secvenţe ca şi la măsurarea în curent continuu. e) se citeşte valoarea tensiunii măsurate ( se ţine seama de poziţia virgulei). B. Măsurarea intensităţii curentului electric în curent continuu Cu ajutorul sursei de tensiune şi a rezistoarelor se relizează montajul din figura de mai jos I =) U ~ ra A R ( b Proiectul pentru Învăţământul Rural 233 . Pentru măsurarea tensiunii electrice în curent alternativ se realizează montajul folosind sursa de tensiune alternativă.7.

-după măsurare comutaţi butonul de pornire /oprire pe poziţia oprit ( OFF) 234 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Observaţie: se vor realiza trei montaje cu rezistoare diferite şi se vor efectua trei măsurări.12.Aparate de măsură Fig. i) se reduce domeniul de măsurare până când cifra cea mai semnificativă este diferită de 0. -se ating cât mai bine bornele rezistenţei. Pentru măsurarea rezistenţei se va selecta domeniul ohm. g) selectarea cu ajutorul comutatorului a mărimii de măsurat A ( curent continuu ) dacă nu se cunoaşte cu aproximaţie valoarea mărimii de măsurare se alege pentru început un domeniu de măsurare mai mare. Datele măsurătorilor vor fi valorificate prin realizarea unui referat. Secvenţele de lucru sunt în ordinea prezentată mai sus cu următoarele observaţii: -la acest aparat borna ohm este comună cu borna volt. j) se citeşte valoarea intensităţii electrice măsurate ( se ţine seama de poziţia virgulei). -nu se ating cu degetele vârfurile sondelor. h) se conectează ampermetrul în serie cu rezistorul astfel încât sonda de la borna com să fie spre borna de minus a sursei. Multimetru digital selectat pentru măsurarea intensităţii curentului electric Secvenţele de lucru: f) fixarea cordonului de măsură la bornele: borna comună ( com ) şi borna mA. 10.

până la sute de megaherţi . este deviaţia pe verticală a spotului. a curbei de magnetizare. c.13 Proprietăţi: -Impedanţa de intrare foarte mare –de ordinul MΩ. a. caracterograful ( pentru vizualizarea caracteristicilor tranzistoarelor).Pe ecranul analizorului de spectru se observă amplitudinea semnalului de frecvenţă fundamentală şi amplitudinea armonicelor Figura 10. a curbelor ce reprezintă variaţia în timp a acestora. este tensiunea aplicată plăcilor de deflexie pe verticală.Aparate de măsură 10. OSCILOSCOPUL Generalităţi Osciloscopul este un aparat care permite vizualizarea semnalelor electrice. De asemenea permite determinarea valorilor instantanee a curenţilor şi tensiunilor. -Sensibilitate foarte mare. a defazajelor dintre semnale.6. Osciloscopul poate face parte şi din sisteme complexe de măsurare şi control cum sunt: vobuloscopul (aparat care permite vizualizarea caracteristicilor de frecvenţă ale amplificatoarelor). Sensibilitatea osciloscopului S este definită prin raportul S= D/U (cm/V) unde D. a frecvenţei acestora.posibilitatea amplificării sau atenuării semnalelor de studiat.Pe ecran se vizualizează semnalul generat de un multivibrator realizat cu amplificator operaţional. Proiectul pentru Învăţământul Rural 235 . curenţi. -Posibilitatea studierii semnalelor de frecvenţă foarte mare. -Consum foarte mic de semnal util (semnal din circuitul de măsurare).tensiuni. respectiv. măsurată în cm iar U. analizorul de spectru.Pe ecranul osciloscopului se vizualizează un semnal generat de un multivibrator cu frecvenţa de 1000Hz –spotul verde şi un semnal sinusoidal cu amplitudinea de 230Vşi frecvenţa de 60Hz – spotul galben b.

În imaginea de mai jos este prezentat un tub catodic real.pe două direcţii. Pentru ca pe ecran să apară o curbă A=f(B) este necesar ca tensiunea UY să fie proporţională cu mărimea A iar tensiunea UX să fie proporţională cu mărimea B. este necesar ca frecvenţa semnalului A să fie un multiplu al frecvenţei semnalului B: fA = n*fB unde n este un număr întreg.14 Elementele componente ale osciloscopului Tubul catodic este componenta de bază a osciloscopului deoarece în interiorul său se generează fascicolul de electroni care. 236 Proiectul pentru Învăţământul Rural . focalizat şi accelerat în tubul catodic. Dacă mărimile A şi B sunt periodice. pentru a obţine o curbă. DICŢIONAR Luminofor= material luminiscent Fascicolul de electroni este produs. şi bombardează ecranul.Aparate de măsură Principiul de funcţionare Funcţionarea osciloscopului se bazează pe deplasarea pe ecranul său a unui punct luminos –spot. Acest lucru este posibil dat fiind proprietatea unui fascicol de electroni de a fi deviat sub acţiunea unui câmp electric sau magnetic şi pe proprietatea unui fascicol de electroni de a produce în punctul de impact iluminarea unui ecran tratat cu substanţe luminofore. Deplasarea fascicolului de electroni este realizată de devierea acestuia în prezenţa unor câmpuri electrice create între două perechi de plăci de deflexie din interiorul tubului catodic la aplicarea unor tensiuni electrice: tensiunea UY pe plăcile de deflexie verticală şi tensiunea UX pe plăcile de deflexie pe orizontală. bombardează ecranul pe care descrie curbele luminoase corespunzătoare acestuia. deviat de câmpul electric de deflexie produs de semnalul electric de cercetat. orizontală x şi verticală y. Tun electronic Figura 10. Spotul se va deplasa pe ecran după direcţiile y şi x în ritmul de variaţie al mărimilor Aşi B. producând un punct luminos.

se reglează intensitatea fascicolului luminos. Mai există un anod care prin tensiunea sa de Proiectul pentru Învăţământul Rural 237 . Electrodul de comandă.15 Tub catodic Părţile constituente ale tubului catodic sunt prezentate în schema 10.Aparate de măsură Figura 10. Tensiunea de alimentare a anodului de focalizare este reglabilă de către utilizator şi de valoarea ei depinde claritatea spotului.16 În imaginea de mai sus este prezentată alcătuirea unui tub catodic pentru osciloscop. Reglând negativitatea potenţialului la care este conectat acest electrod. Cu cât acest electrod este la un potenţial mai negativ cu atât numărul electronilor care vor trece de el va fi mai mic. C. fascicolul este concentrat de o lentilă de focalizare spre centrul ecranului şi accelerat pentru a dobândi o energie foarte mare. Potenţiometrul prin care se reglează tensiunea de alimentare a electrodului este accesibil pentru utilizator. După trecerea prin electrodul de comandă.16 Plăci Y Plăci X Tub catodic ecran Fascicol de electroni Circuit de încălzire a filamentului Amplificator Y Baza de timp Figura 10. Acest electrod este alimentat la un potenţial negativ faţă de catod. numit şi cilindru Wehnelt este un cilindru care înconjoară catodul şi care este prevăzut cu un orificiu prin care pot trece electronii.catodul termoemisiv este un cilindru metalic acoperit cu oxizi de bariu sau de stronţiu şi poate emite electroni când este încălzit de filament.

Dacă se aplică tensiune numai pe plăcile de deflexie pe verticală. Există şi un anod de accelerare alimentat la o tensiune de ordinul kiovolţilor necesară pentru a imprima o energie foarte mare fascicolului de electroni deoarece unul din parametrii de care depinde sensibilitatea osciloscopului este energia cu care aceştia bombardează ecranul. se aplică tensiunea de vizualizat. Când pe plăcile de deflexie nu se aplică nici un semnal fascicolul de electroni nu este deviat şi bombardează ecranul în centru. poziţionate orizontal. Amplificatorul de deviaţie pe verticală are rolul de a transmite semnalul de vizualizat pe plăcile de deflexie pe verticală din tubul catodic El trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: -amplificarea trebuie să fie destul de mare pentru a permite studierea semnalelor de amplitudine mică. Dacă se aplică tensiune numai de la circuitul baza de timp. De obicei circuitul de intrare se realizează sub forma unui cap de probă prin intermediul căruia semnalul se conectează la circuitul de intrare al osciloscopului şi are o rezistenţă de intrare de 1-10MΩ în paralel cu o capacitate de ordinul picofarazilor. Energia cinetică a electronilor care bombardează ecranul se transformă în energie luminoasă din care o parte este cuprinsă în spectrul vizibila ceastă proprietate se numeşte fluorescenţă şi dintre substanţele care au această proprietate amintim vilemitul sau ortosilicatul de zinc. şi nu de orientarea lor în spaţiu. apare o dreaptă verticală. -banda de frecvenţă a semnalelor amplificate să fie foarte mare. electronii sunt deviaţi în câmpul electrostatic dintre aceste plăci iar la ieşirea dintre plăci îşi continuă mişcarea după o direcţie tangentă la traiectoria pe care au avut-o între plăcile de deflexie pe verticală. spotul va fi deviat numai pe orizontală şi pe ecran.Aparate de măsură alimentare reglabilă serveşte la corecţia de astigmatism adică de ovalizare a spotului la marginile ecranului. 238 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Dacă se folosesc compuşi ai cadmiului. poziţionate vertical. respectiv tensiunea de accelerare. primesc tensiuni continue reglabile. electronii sunt colectaţi de un electrod de ecranare depus pe suprafaţa părţii tronconice a tubului catodic. fosforului. După ce au lovit ecranul . Circuitul de intrare se realizează sub forma capului de probă (sondă). se aplică tensiunea de la circuitul bază de timp. Pe plăcile de deflexie pe verticală. Pe ecranul osciloscopului apare o dreaptă verticală. denumite aşa în funcţie de direcţia de deviaţie a spotului. -Impedanţa de intrare trebuie să fie foarte mare pentru a împiedica modificarea formei semnalelor şi a nu consuma din semnalul util. iar pe plăcile de deflexie pe orizontală. Plăcile de deflexie electrostatică – de deflexie pe orizontală şi pe verticală. zincului şi calciului se obţin ecrane de culori şi inerţii variabile.

a unei tensiuni liniar variabile. iar valoarea maximă şi valoarea vârf la vârf se pot determina pe ecranul osciloscopului. fx pe ecran apare curba corespunzătoare a unei perioade de oscilaţie. 6 – comutator pentru amplificatorul de intrare Măsurări cu osciloscopul Măsurarea tensiunilor Amplitudinea unei tensiuni alternative se poate evalua prin valoarea sa maximă Umax care se poate determina pe ecranul osciloscopului. imaginea de pe ecran nu este stabilă. 5. Valoarea efectivă se poate măsura cu un voltmetru de c.a.3buton pentru reglajul focalizării spotului . valoarea efectivă şi valoarea vârf la vârf. În cazul în care raportul dintre frecvenţa fy şi fx nu este un număr întreg. Valoarea maximă se Proiectul pentru Învăţământul Rural 239 . Dacă frecvenţa fy este de n ori mai mare decât a bazei de timp. Dacă frecvenţa semnalului de studiat fy este egală cu cea a bazei de timp. Prezentarea osciloscopului 1 2 3 4 5 6 1-ecran. curba cuprinde n perioade pe ecran. 2-buton pentru reglajul intensităţii fascicolului de electroni. pe plăcile de deflexie pe orizontală. 4 – comutator bază de timp.Aparate de măsură Pentru a vizualiza semnalul aplicat pe plăcile de deflexie pe verticală. este necesară aplicarea concomitent a unui semnal. Fascicolul de electroni deviază pe ecran după o variaţie în timp a tensiunii de cercetat. deviaţia pe verticală fiind proporţională cu amplitudinea instantanee a acesteia.

Valoarea ei se poate determina astfel: U U Uef = max = vv 2 2 2 240 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Determinarea tensiunii efective a unei tensiuni alternative Tensiune efectivă su eficace corespunde tensiunii continue care produce acelaşi efect termic. Măsurarea frecvenţei Frecvenţa f= 1/ T.Aparate de măsură calculează înmulţind deplasarea maximă a spotului pe verticală în cm. Perioada se calculează înmulţind numărul de diviziuni pe care se desfăşoară semnalul cu numărul de secunde per diviziune indicate de comutatorul bazei de timp. cu valoarea indicată de comutatorul amplificatorului de intrare pe verticală. Măsurarea perioadei O tensiune alternativă este o mărime periodică adică îşi repetă valorile în aceeaşi ordine la sfârşitul unui interval de timp numit perioadă T.deci se poate calcula după măsurarea perioadei semnalului.

Aparate de măsură APLICAŢII 1.5 Hz.5 +3. calculaţi perioada şi frecvenţa semnalului. Proiectul pentru Învăţământul Rural 241 .x 2ms/div = 16ms Rezolvare: T = 8div. Identificaţi tipul de semnal şi precizaţi numărul de diviziuni pe care se desfăşoară pe orizontală şi pe verticală T Semnalul vizualizat pe ecran este sinusoidal. 2 1 2 3 4 5 6 7 8 TIME / DIV T Rezolvare: 8div.Pe ecranul unui osciloscop se obţine curba din figură.x 2ms/div = 16ms f = 1/T = 1/16x 10 –3 = 62. Se desfăşoară pe 8 diviziuni pe orizontală (perioada semnalului .În cazul în care comutatorul bazei de timp (TIME / DIV) se află pe poziţia din figură.5 ) 2. T ) şi 7 diviziuni pe verticală ( 3.

x Volt /div.7V Uvv = 2Umax = 2 x 1.7/ 1.7V = 3. în cazul în care comutatorul VOLTS/ div. este în poziţia din figură.2 V 4) Comparaţi oscilogramele şi stabiliţi care din acestea sunt identice. Calculaţi valoarea maximă a semnalului vizualizat pe ecran. = Umax / 2 = 1. valoarea vârf la vârf şi valoarea efectivă. 2 V/div 1 ms/div 2) 2 V/div 2 ms/div 3) 1 V/div 5 ms/div 4) 5 V/div 0.4 div.5x2v=5 V 2.4 V 5x1=5ms 2) 2. 1) 0.4 3 2 1 max 0.5x2=5ms 3) 4x1=4V 10x2x5= 100ms 4) 1x5=5V 10x0.41= 1. = 1. Div.5V/div.5 ms/div Oscilograma Tensiunea maximă Perioada 1) 2x0.x 0. 3.2 = 0.5=5ms 242 Proiectul pentru Învăţământul Rural .5 0.= 3.4 V Uef.5 Rezolvare: Umax = Nr.Aparate de măsură 3. dacă poziţiile comutatoarelor sunt cele afişate.

tensiunii electrice. c) 28V 15 PUNCTE 2.10 Această lucrare are o pondere de 6% din nota finală de absolvire a modulului. b)0.se măsoară: a) valoarea medie. c)24V. Valoarea medie a unei tensiuni alternative de valoare efective de 7V este: a) 0. O tensiune care are valoarea efectivă de 10V. iar comutatorul de intrare pe verticală indică 50mV/diviziune. 10 PUNCTE B. 15 PUNCTE C.Cu un aparat de măsură de c. c) 500μs 10 PUNCTE TOTAL 100 PUNCTE Proiectul pentru Învăţământul Rural 243 . 10 PUNCTE 3. b) 14V. b)14V.Calculează valoarea maximă a tensiunii alternative de la 10 PUNCTE reţea( Uef =220V). 30 PUNCTE 5.O tensiune cu frecvenţa de 200Hz are o perioadă de: a) 5ms. Alegeţi răspunsul corect: A. b) valoarea efectivă. c)valoarea maximă. are valoarea maximă:a) 12V. Se vor folosi aparate de măsură analogice. a parametrilor componentelor electronice şi electrice care alcătuiesc circuitele de alimentare cu energie electrică. a. 4. Calculează valoarea efectivă a tensiunii unui semnal care se desfăşoară pe ecranul osciloscopului pe 8 diviziuni. dacă apreciezi că afirmaţia este falsă: a)Osciloscopul se numeşte catodic pentru că fascicolul de electroni este emis de catod: b)Perioada este distanţa dintre două maxime consecutive ale semnalului. După ce veţi folosi aparatele de măsură indicate răspundeţi la următoarele întrebări: 1.05s. Tema : Măsurarea mărimilor electrice Se vor efectua lucrări de laborator pentru măsurarea intensităţii curentului electric. Citeşte afirmaţiile de mai jos şi notează în dreptul lor litera A dacă apreciezi că afirmaţia este corectă şi litera F. digitale şi osciloscop.Aparate de măsură LU C R AR E A D E V E R IFIC AR E N R .

1980. 25. Bogoevici. 64. Pag. Pag. 17.N. Editura ştiinţifică şi enciclopedică . 1994.28.58. Pag. Bucureşti.Robe Mariana.1980.. 6. 1985 . 1981.437. Manual de pregătire pentru domeniul electric. 70. Editura Didactică şi pedagogică. clasa XI.Edmond Nicolau. Pag.18. Angela Popescu. 15-26. 5. Popa Vasilica ş.175 244 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 45. 120 – 134 3.a.Eugenia Isaac. Pag. Manual de Măsurări electrice şi electronice. editura didactică şi pedagogică. 4.a. Pag. 34.Aparate de măsură BIBLIOGRAFIE 1. Mariana Beliş Măsurări electrice şi electronice.Emil Micu ş. 2000. 2. 150. 40 –47. Monica Meteescu. Editura Didactică şi pedagogică.280.16-20. 8-13. Electrotehnica de la A la Z. 24.104 5. Editura Didactică şi pedagogică. 327 – 347. Editura Economică Preuniversitaria..279.Radu Dordea Măsurări electrice şi electronice. anul I şcoala profesională. Electrotehnică şi măsurări electrice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful