UNIVERSITATEA ³DUNAREA DE JOS´ GALATI FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE, SOCIALE SI POLITICE MASTER DREPTUL EUROPEAN AL AFACERILOR

CURTEA EUROPENA DE CONTURI

NUME:BOCANIALA VALERICA CERCETARE

1

Istoric asupra institutiei 2.Concluzii 2 .CUPRINS: 1. Activitatea de control a Curtii Europene de Conturi 5.Membrii curtii europene de conturi 4.Organizarea activitatii curtii europene de conturi 3.

Primii pa i s-au f cut în 1946-1957 prin constituirea OECE. iar de catre altii "gardiana" finantelor sale. Comitetul Regiunilor. Statele Unite ale Americii i Statele Unite ale Europei. Tribunalul de prim instan . Fondul European de Investi ii. ideea de Europa Unit s-a concretizat abia dup cel de-al doilea r zboi mondial. mandatate s intervin în domeniile în care ac iunea comun este considerat mai eficient decât ac iunea separat a statelor membre conform principiului subsidiarit ii ce are menirea de a asigura luarea deciziilor cât mai aproape de cetâ ean. vor fi strâns legate prin comer i industrie´. pe scar tot mai larg . Curtea Europeana de Conturi este organul de control al tuturor operatiunilor financiare din bugetul UE. având la baz institu ii democratice i independente. CECO. Comisia European . Luxemburg si Olanda) devine ³Europa celor nou ´ prin aderarea în acel an a Marii Britanii. Germania. ducele de Sully concepe ³un corp politic format din toate statele Europei. Spania i Portugalia. Consiliul European. Banca Central European . EURATOM i CEE. regionale i locale.Curtea europeana de conturi 1. se lanseaz moneda unic european . Finlandei i Suediei i prin semnarea Tratatului de la Amsterdam. Pe lâng puterile na ionale. Uniunea Europeana se distinge fa de alte organiza ii internationale prin modelul s u de integrare care se situeaz dincolo de cooperarea tradi ional între state: statele membre ale Uniunii au transferat o parte din competen ele lor la nivel comunitar. Ader în aceast perioad Grecia. Apoi pân în 1973 ³Europa celor ase´ (Belgia. Curtea European de Conturi. Curtea de Justi ie. În secolul al XIX-lea. Un nou impuls se resimte în anii 1947-1985. se proclam Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene i intr în vigoare Tratatul de la Nisa. Victor Hugo scria c ³va veni o vreme când cele dou mari grup ri. Mediatorul European. Uniunea European are propriile institu ii i instan e comunitare: Parlamentul European. care s poat asigura pacea ve nic i schimburi comerciale neîntrerupte între membrii s i´. care ad uga cooperarea politic celei economice i fixeaz data de 1 ianuarie 1993 pentru realizarea Pie ei Unice. Irlandei i Danemarcei. Cu toate acestea. Inc din 1620. Denumita de catre unii "constiinta financiara" a UE. a faptului c numai pacea i ac iunea concentrat pot transpune în realitate visul unei Europe puternice i unite. exist i o putere european . Banca de Investi ii. Italia. 3 . Fran a. iar în februarie se semneaz Actul Unic European. Comitetul Economic i Social. În perioada 19861995 uniunea se extinde ajungând de la ³Europa celor doisprezece´ la ³Europa celor cincisprezece´ prin aderarea Austriei. Institutia ce se ocup cu verificarea i regularitatea veniturilor i cheltuielilor i care certific o bun gestiune financiar este Curtea European de Conturi.Istoric asupra institututie Efectele destabilizatoare a dou r zboaie sângeroase i sl birea pozi iei Europei în lume au dus la con tientizarea.

de diversitatea surselor si a cheltuielilor acestora. prin Tratatul de revizuire a dispozitiilor bugetare. Dotat cu personalitate moral i autonomie financiar . Anterior. Aceast misiune formulat în termeni generali nu confer Cur ii Europene de Conturi putere de jurisdic ie asupra conturilor. înc din noiembrie 1990 aceast decizie d mai mult greutate lu rilor de pozi ie. diferen a resimtindu-se în raport cu institu iile na ionale de control financiar belgiene. A fost creatã. Tratatul a intrat în vigoare la 1 iunie 1977. Acest organ creat prin tratatul de la Bruxelles din 22 iulie 1975 i intrat in vigoare în iulie 1977. exista o Comisie de Control cu atributii în CEE si Euratom si un Comisar de conturi în CECO. Din punct de vedere istoric. de a ridica Curtea European de Conturi la rang de institu ie. Curtea European de Conturi controleaz execu ia bugetului i asist Parlamentul i Consiliul. cu sediul la Luxemburg. care nu are nici o putere de sanc iune. rigide i mult mai flexibile i mai int rite cu Comisia de la Bruxelles. spaniole sau britanice. Cerut cu insisten a chiar de Curtea ins i. Importan a atribuit Cur ii Europene de Conturi se reflect în decizia intervenit chiar la Maastricht. a urmat vechilor organe de control extern a Comunit ii i în particular Comisiei de control a Comunit ii Economice care a fost instituit prin Tratatul de la Roma. Curtea European de Conturi nu este un organ legat de Parlament. de complexitatea operatiunilor pe care gestiunea lor le impunea. Rolul s u este de a informa institu iile europene asupra legalit ii i regularit ii opera iilor realizate pentru o bun gestiune financiar a Comunit ii. Curtea de Conturi a dobândit prin Tratatul de la Maastricht un statut echivalent celui instituit pentru celelalte 4 institutii comunitare. permi ând astfel ameliorarea gestiunii financiare a comunit ii Europene. Rela iile Cur ii Europene de Conturi cu Parlamentul au fost întotdeauna stricte. nu este un organ de jurisdic ie în ciuda numelui s u: statutul s u este comparabil din acest punct de vedere cu cel al Cur ii de Conturi germane. Totu i. crearea Cur ii Europene de Conturi coincide cu modelarea puterilor Parlamentului European. Necesitatea crearii acestei institutii a fost determinata de cresterea importanta a volumului finantelor comunitare. iar la 25 octombrie 1977 Curtea de Conturi s-a reunit la Luxemburg în sedintã constitutivã.Sistemul finan rilor Comunit ii prin resursele proprii a necesitat organizarea unui control financiar extern mai stabil decât era organizat în CECO i în CEE i EURATOM i men inut cu modific rile prin tratatul de fuziune din 1965. la cererea Parlamentului. 4 . precum si a gestionarii creditelor bugetare. Crearea Cur ii Europene de Conturi s-a înscris în logica consolid rii finan rii Comunit ii prin resursele proprii i în aceea a responsabilit ii Parlamentului European de a acorda desc rcare Comisiei pentru execu ia bugetului. ea veghind la ocrotirea independen ei sale. Curtea European de Conturi a Comunit ii Europene. Comunitatea European nu dispunea de o Curte de Conturi înainte de 1977. mai ales în programarea controalelor sale. la 22 iulie 1975.

Tratatul în textul s u actual în vigoare. Existen a unui buget propriu al Uniunii Europene. ine în primul rând de modul de compunere i delimitarea competen elor sale. controlul extern are mai curând misiunea de a întreba. Curtea European de Conturi este o institu ie ce func ioneaz colegial. Conform articolului 247 al tratatului. nu rezerv fiec rui stat membru numirea unui membru al Cur ii. de tehnicitate de control sunt extrem de diferite. Tratatul de la Maastricht a constituit o institu ie în plin exerci iu. Respectarea principiului separa iei puterilor constrânge controlul extern la a l sa responsabililor cu gestiunea fondurilor publice dreptul de a decide cu privire la calea de urmat. Originalitatea Curtii Europene de Conturi. in functie de statele din care provin candidatii si de profilul moral si profesional al fiecaruia. Curtea European de Conturi. Compunerea Curtii Europene de Conturi nu urmeaza regulile de recrutare identice pentru toate tarile. Experientele profesionale. În concluzie. i faptul c autonomia financiar fusese acordat institu iilor europene sunt dou elemente care pledeaz . Misiunea Cur ii Europene de Conturi.Crearea Cur ii Europene de Conturi a coincis cu dou evenimente particulare importante: l rgirea puterilor Parlamentului European în materie de control bugetar i finan area integral a bugetului Uniunii Europene din resurse proprii. dar regula nu a fost fidel observat pân în prezent. 2. prin esen a lor.Organizarea activitatii curtii europene de conturi Atunci când Curtea European de Conturi fusese creat în 1977 existau în toate statele membre ale Comunit ii Europene institu ii îns rcinate cu controlul conturilor pentru fiecare din aceste state. contribuie de o manier fundamental la transparen a actelor din cadrul Uniunii Europene. distinct de cel al statelor membre. punând în oper schimb rile considerate ca necesare. Ea constituie înainte de toate o manier eficace de ameliorare a gestiunii i. rezultatele spre care ea trebuie s tind . Decizia de numire fiind pana in prezent luata in unanimitate prin Consiliu este de natura politica. activitatea de control luat în sens larg nu are un obiectiv unic de a dezv lui deficien ele sau de a da na tere sanc iunilor. Caracterul politic 5 . Rolul controlului extern nu este totu i de a da un aviz cu caracter politic asupra orient rilor pe care autoritatea responsabil de gestiune întelege s le realizeze. Pronun ându-se asupra aplic rii lor i asupra traducerii lor în m suri concrete. în favoarea cre rii unui organ de control extern specific pentru veniturile i cheltuielile comunitare. este compus din 15 membri. indicând unde i de ce trebuie intervenit. pe cale de consecin . pe care o îndepline te într-o total independen .

Curtea de Conturi asista Parlamentul si Consiliul in misiunea de control a executiei bugetului. Se autorizeaza. astfel. aceste competente nu s-au extins si asupra zonelor de interventie ale statelor.al numirilor a fost evocat in mod deschis si nu pare sa puna probleme particulare in functionarea interna a Curtii1. o declaratie de asigurare sau de siguranta care insereaza in procedura descarcarii bugetare. Austria si Benelux). prin natura lor. dupa bugetul din 1994. In virtutea Tratatului ce instituia Comunitatea Europeana. Constructia unui oficiu de forma administrativa avand in fruntea sa un responsabil unic caracterizeaza un schimb Marea-Britanie si Irlanda ca si trei tari scandinave membre ale Uniunii Europene. Totusi. Competentele rationale si materiale ale Curtii Europene de Conturi s-au extins la a evalua noile domenii politice care fac obiectul observatiilor comunitare. dar traditiile nationale determina. sunt institutiile europene si nu institutiile statelor membre. Curtea de Conturi a Frantei desfasoara impreuna cu Comisia de 1 www. si anume: relatia cu Parlamentul European. se statueaza prin Constitutie ca. exista doua situatii care trebuie mentionate pentru ca ele au o anumita influenta asupra Curtii Europene de Conturi. Italia. In Franta. sens in care. in tarile in general desemnate ca tarile din sud (Spania. in exercitiul acestor misiuni diverse de control. beneficiarii fondurilor structurale. de dreptul de a verificia modul de intrebuintare al acestor fonduri pana la utilizatorii finali. Portuglia) sau tarile de traditie germanica (Germania.com 6 . si incidenta organizarii federale sau regionale. pe de alta parte. pe de o parte. Activitatile de audit sunt sub responsabilitatea unuia sau mai multor membri ai curtii. diferente si apropieri in abordarea acestor aspecte in legislatiile statelor membre. si sunt structurate in grupuri. Rapoartele Curtii Europene de Conturi sunt transmise institutiilor europene competente si cuprind recomandari adresate acestora. se constata imediat o distinctie fundamentala intre statele unde institutia competenta in materie de conturi publice are forma unui colegiu si cele unde ea este constituita ca o entitate autonoma avand in fruntea sa un responsabil unic. intelegand prin aceasta colectivitatile locale si persoanele private. ca si in determinarea modalitatilor de publicare a rapoartelor sale. Cu toate acestea. Controalele specifice Curtii Europene de Conturi genereaza anchete si conduc la emiterea unor scrisori de sector in cadrul unei proceduri contradictorii ce permite institutiilor controlate sa verifice observatiile lor inaintea publicarii unui raport definitiv. Forma colegiala apare cu precadere in Franta. fara indoiala. informatii si sa exprime avize la cererea unei institutii europene. Grecia. Relatia cu Parlamentul national este o relatie de drept intre institutia financiara nationala si Parlamentul fiecarui stat membru si este mai mult sau mai putin manifestata conform traditiilor constitutionale nationale.infoeuropa. in acest sens. Fiecare membru al Curtii dispune de un cabinet. Asadar interlocutorii Curtii Europene de Conturi. principiul colaborarii intre aceste doua autoritati. Curtea Europeana de Conturi emite. Daca se priveste situatia diferitelor state membre. Ea poate sa formuleze. Dar Curtea Europeana de Conturi dispune pentru controlul de gestiune de fonduri comunitare prin Comisie. Curtea de Conturi asista Parlamentul in controlul executiei legilor financiare. Tratatul recunoaste Curtii Europene de Conturi deplina autonoie in organizarea programului sau de munca si in activitatile sale de control. Eventualitatea unei armonizari a situatiilor nationale prin alinierea statelor membre la una sau la alta din cele doua formule nu a fost evocata.

dar. Desi aceasta conditie este exprimata optional. Pentru a. Printre statele membre. Curtea de Conturi este format din câte un membru din fiecare ar a Uniunii. Curtea de Conturi a Germaniei nu se interfereaza in relatiile ce se stabilesc intre Curtea Europeana de Conturi si curtile de conturi ale landurilor. desemnat de Consiliu pentru un mandat de 6 ani (care poate fi reînnoit). calificarea persoanelor in cauza trebuie sa fie remarcabila. Curtea de Conturi trebuie s fie complet independent de celelalte institu ii. ei trebuie sa ofere toate garantiile de independenta. Chiar daca Curtea Europeana de Conturi are putere de a verifica intrebuintarea fondurilor comunitare pana la utilizatorul final. Ace tia preg tesc proiecte de rapoarte pe baza c rora Curtea ia decizii. In plus. din institutii de control extern sau poseda o calificare speciala pentru aceasta functie. de asemenea. functia de control a conturilor este plasata in mod explicit sub ocrotirea Parlamentului. Germania se distinge. Curtea de Conturi nu are putere juridic . 3. Oficiul Auditului National din Marea Britanie este dirijat printr-un ³controlor si auditor general´ care are statutul de ³ofiter al Camerei Comunelor´. Fata de Curtea de Conturi care are competenta pentru verificarea conturilor federale. trebuie s r mân permanent în contact cu acestea. ci i traduc tori i administratori. Vítor Manuel da Silva Caldeira. De exemplu. auditorii s i informeaz Oficiul european de lupt antifraud (OLAF).finante a Parlamentului misiuni de evaluare si control si o practica de lucru comuna. a fost ales pre edinte în ianuarie 2008. în acela i timp. Curtea de Conturi num r aproximativ 800 de angaja i. Pre edintele Cur ii este ales de c tre membrii acesteia pentru un mandat de 3 ani care.In alte tari ale Europei. Curtea de Conturi este abilitat s verifice (s auditeze) orice persoan sau organiza ie care gestioneaz fonduri europene. În acest scop. din Portugalia. Auditorii sunt împ r i i în grupuri de audit. 7 . aceasta putere nu este conferita la toate institutiile financiare nationale de control.Membrii curtii europene de conturi Curtea Europeana de Conturi se compune din 27 membri care sunt numiti ce Consiliu. Competentele materiale ale fiecarei institutii financiare nationale sunt definite prin legea nationala in maniera autonoma si purtand marca istoriei juridice a fiecarui stat. desigur. in afara coordonarii materiale. fiecare land dispune de propria sa Curte de Conturi. Pentru a le garanta contribuabililor europeni faptul c banii publici sunt cheltui i în mod eficient. Aceasta independenta implica in mod deosebit ca. apoi urmeaza consultarea Parlamentului.i exercita atribu iile în mod eficient. avand in vedere ca este folosit termenul ³personalitati´ pentru ambele situatii. poate fi reînnoit. care este independenta fata de Curtea de Conturi federala. prin aplicarea principiului organizarii federale a institutiilor publice de control ale conturilor publice. Concluziile sale scrise sunt incluse în rapoarte adresate Comisiei Europene i guvernelor statelor membre. Ei sunt alesi dintre personalitatile care fac parte sau au facut parte. efectueaz frecvent controale pe teren. În cazul în care descoper fraude sau nereguli. in tarile lor. nu numai auditori.

Curtea Europeana de Conturi este formata din 27 de membri. ca au incetat sa raspunda conditiilor cerute sau satisfacerea obligatiilor rezultate din functia lor. Conditiile de munca. nici declarati decazuti din dreptul la pensie sau alte avantaje. Pentru a satisface conditia de eficacitate si credibilitate. Fara sa fie magistrati. care inseamna o continuare a garantiei de independenta pe care ei trebuie sa o furnizeze la numirea lor (in sensul ca ei au obligatia de a nu solicita si de a nu accepta instructiuni din partea vreunui guvern sau organism)2. 1999. La cererea Curtii de Conturi. sectoarele in care sunt responsabili fiecare dintre ei. ed. membrii Curtii au obtinut sa fie asistati de colaboratori in numar suficient si cu un inalt nivel de formare profesionala3. Membrii Curtii de Conturi. privilegiile si imunitatile sunt. Membrii Curtii de Conturi sunt independenti si 2 Octavian Manolache ± Drept comunitar ± Institutii comunitare. cazurile de incetare a functiilor. Membrii Curtii exercita functiile lor in interesul general al Uniunii. pp. Membrii Curtii de Conturi beneficiaza de dispozitiile protocolului privind privilegiile si imunitatile aplicabile membrilor Curtii de Justitie. sunt repartiazati in doua grupe de audit regrupand. Dispozitiile privind interdictia exercitarii altor activitati profesionale. identice cu cele prevazute pentru judecatorii Curtii Europene de Justitie. indemnizatiile si pensiile membrilor Curtii de Conturi (indemnizatiile tin loc remuneratiei) sunt fixate de Consiliu cu hotararea majoritatii calificate. desemnati prin tragere la sorti. Sarcinile functionale si sectoarele de control sunt repartizate intre cei 27 membri. Membrii Curtii de Conturi sunt in timpul mandatului lor inamovibili. datoria de probitate si discretie. Membrii Curtii desemneaza din randul lor presedintele institutiei pentru o perioada de trei ani. reinnoibila. 115-116 8 . pentru a asigura o anumita continuitate a functiilor. in timpul functiilor lor. Ei nu pot sa fie promovati in functiile lor. în urma consultarii prealabile a Parlamentului European. macar ca aceasta notiune nu are aceeasi semnificatie intr-o institutie a caror membri isi pastreaza functiile in tarile lor. Exista si posibilitatea reinnoirii mandatului. sa exercite vreo activitate profesionala remunerata sau nu. Functiile lor iau sfarsit prin demisie voluntara sau demisie oficiala. in general.La primele numiri. Bucuresti. membrii Curtii dispun de garantiile destinate sa asigure independenta lor. cu exceptia presedintelui. a II-a. Curtea adopta avizele sale sau raporturile anuale cu majoritatea de membrii care o compun. All beck. acceptarea de functii sau avantaje. Membrii Curtii de Conturi nu pot. primesc un mandat limitat la 4 ani. astfel. daca Curtea de Justitie constata la cererea Curtii de Conturi insasi. iar deciziile sunt colegiale si se iau cu majoritate simpla. prin faptul ca membrii Curtii de Conturi sunt numiti de Consiliu. numiti pentru un mandat de sase ani printr-o decizie adoptata cu majoritatea calificata de catre Consiliului Uniunii. si in special tratamentele. 4 membri ai Curtii. Ed. dupa incetarea functiilor. Curtea Europeana de Justitie poate sa constate ca ei nu mai raspund conditiilor cerute sau nu mai satisfac obligatiilor rezultate din functia lor. Sistemul de numire al membrilor Curtii de Conturi se distinge de cel al Comisiei sau al Curtii de Justitie (ai caror membri sunt numiti printr-un acord comun de guvernele din statele membre).

la rândul lor. precum si rolul de a aprecia modul in care institutiile europene se achita de sarcinile lor in materie financiara. regionale. Dupa extinderea din mai 2004. in special la Bruxelles. Controlul in statele membre se efectueaza in colaborare cu institutiile de control financiar nationale sau serviciile nationale competente. Curtea de Conturi poate sa controleze tot organismul sau persoana care administreaza sau primeste fonduri comunitare. eficacitate si eficienta. Prin aceasta activitate. 4. dar chiar si in toate tarile lumii beneficiare de un ajutor financiar comunitar. Din 2007. administratii nationale. Curtea de Conturi are acces la toata informatia necesara pentru indeplinirea misiunii sale de control. ameliorarea cooperarii dintre Curtea de Conturi si institutiile nationale de audit. Se încearca. de asemenea. asadar. provenind din cele 27 state membre. membrii Cur ii î i aleg un Pre edinte. totalitatea operatiunilor financiare comunitare. Curtea de Conturi are posibilitatea sa creeze camere interne în scopul adoptarii unor anumite tipuri de rapoarte si opinii. fiabilitatea sistemelor punand in valoare reglementarile europene la nivelurile comunitar si national procedand la controale prin sondaj. La Curtea de Conturi îsi desfasoara activitatea 550 de profesionisti de înalta clasa din cele 27 de tari ale Uniunii Europene. in cursul unui exercitiu bugetar. Curtea de Conturi informeaza cetateanul 9 . Ea controleaza. executate in mod legal si regulat si administrate in conditiile de economie. în conformitate cu Tratatul de la Nisa. Auditorii sunt insarcinati sa efectueze numeroase misiuni de control. prin înfiintarea unui comitet de contact cu presedintii institutiilor nationale. Membrii Curtii îsi aleg presedintele pentru pe un mandat de trei ani ce poate fi reînnoit. Curtea intelege sa contribuie la a ameliora gestiunea financiara de fonduri ale Uniunii Europene le toate nivelurile pentru a asigura cetatenilor Uniunii cea mai buna utilizare posibila a banului lor. Curtea Europeana de Conturi examineaza daca operatiunile financiare au fost corect inregistrate. rezultatele si de a da seama cetateanului european cu privire la utilizarea banilor publici prin autoritatile responsabile de gestiune. Ea verificca. dintre care circa 250 sunt auditori. Curtea de Conturi nu poate controla. atat la sediul altor institutii. Curtea difuzeaza rezultatele activitatilor sale publicand in timp oportun raporturi pertiente si obiective.au experienta în domeniul auditarii finantelor publice. cat si in statele membre ale Uniunii. in special. Activitatea de control a Curtii Europene de Conturi Curtea Europeana de Conturi are misiunea de control in maniera independenta cu privire la perceperea (incasarea) si utilizarea fondurilor Uniunii Europene. Tinand cont de amploarea bugetului. cu un mandat de trei ani. Curtea este constituit din 27 de membri (independen i i cu experien în auditul finan elor publice). sub aspectul eficientei si economicitatii. locale. institutii si organisme comunitare. Tratatul instituind Comunitatea Europeana da Curtii de Conturi sarcina principala de a controla buna executare a bugetului Uniunii Europene in scopul realizarii a doua obiective: de a ameliora. cu un mandat de ase ani. ca beneficiari finali ai ajutoarelor comunitare.

mai degraba decat o realizare: controalele sale justifica si atrag verificari ulterioare si mai aprofundate la mai multe sectoare. Daca sistemele si procedurile ce formeaza obiectul controlului intern par valide. eficienta si eficacitate. Rapoartele de control ale Curtii de Conturi Europene constituie un element important al procedurii de descarcare. Controalele Curtii de Conturi Europene trebuie sa tina cont de starea de progres a operatiunilor de gestiune si nu pot fi duse la indeplinire pe parcursul mai multor exercitii bugetare. Curtea de Conturi Europene nu are putere jurisdictionala proprie. 10 . Controlul prin analiza sistemelor se fondeaza pe ideea ca fiecare organizatie trebuie sa genereze propriul control intern. Curtea de Conturi publica: un raport annual cu privire la executarea bugetului Uniunii din anul precedent. Curtea adreseaza. o declaratie de siguranta referitoare la fiabilitatea contturilor ca si la legalitatea si regularitatea operatiunilor corespunzatoare exercitiului bugetar precedent. Aceste rapoarte si avize sunt. ori la nivelul administratiilor nationale. inaintea adoptarii proiectelor de reglementare comunitara in ceea de priveste caracterul financiar al acestora. In sarcina de ³buna gestiune financiara´ se regasesc trei aspecte ale controlului conturilor si gestiunii organismelor. iar atunci cand autorii Curtii descopera indicii de fraude. fraude si neregularitati. Ele sunt transmise autoritatii bugetare (Parlamentului si Consiliului) care tin cont de acesta pentru a decide daca descarcarea poate fi data Comisiei cu drept de gestiune bugetara. La primirea raspunsurilor care ii vor fi transmise. controalele Curtii de Conturi Europene reprezinta adeseori un punct de plecare. scrisori presedintelui care au un caracter confidntial. de asemenea. Controlul bunei gestiuni financiare reuneste evaluarea politicilor publice sau controlul bunei intrebuintari a fondurilor publice. urmand ca aceasra sa decida sau nu publicarea lor. Revine in sarcina Uniunii Europene si a statelor membre sa combata fraudele si activitatile ilegale care pot atinge interesele financiare ale Uniunii. o ³scrisoare de sector´ nu face obiectul unei deliberari colegiale. In concluzie. procedura de control poate fi inchisa sau ea va continua si va face obiectul unui raport. Alaturi de rapoartele anuale se adauga si rapoartele speciale care vizeaza aspecte particulare ale gestiunii comunitare la initiativa Curtii. economie. chestiune care va fi decisa colegial. Adresata la sfarsitul unui control. Ea poate sa fie adresata unei institutii comunitare sau unui serviciu administrativ al statului membru. Ea trebuie sa fie consultata. prin intinderea si natura lor.european despre activitatea pe care o desfasoara si rezultatele obtinute. prin controalele sale performante. de o maniera generala. testele si poate astfel sa limiteze numarul de sondaje efectuate inainte de a-si formula opinia sa. cu referinta la criteriile de cost si de randament. In acest context Curtea de Conturi Europeana. intr-o maniera obiectiva si cu toata transparenta. contribuie la planul de prevenire si de lupta impotriva fraudei si neregularitatilor. o structura si anumite proceduri capabile de a garanta o buna functionare a sistemului. pentru aviz. publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene in toate limbile comunitare si accesibile pe site-ul de internet al Curtii Europene de Conturi. informatiile culese sunt transmise cat mai repede posibil organelor comunitare competente pentru a da o rezolvare corecta si legala problemei semnalate. Ea mai publica rapoartele anuale specifice referitoare la organismele comunitare si rapoartele specifice pe teme de interes particular. auditorul identifica elementele cheie.

pune la dispozitia Consiliului si Parlamentului o declaratie de asigurare privind atât acuratetea conturilor. regularitatii si bunei gestiuni financiare a veniturilor si cheltuielilor Uniunii. Autonomia fata de celelalte organe a Uniunii Europene si de statele membre ii ofera garantarea indeplinirii in cele mai sigure conditii a funcitei de control pe care o exercita. Curtea de Conturi are ca principala misiune controlul legalitatii. a unui comitet de legatura cu conducatori ai institutiilor nationale corespunzatoare4. De asemenea. Unul din mijloacele utilizate in acest sens poate fi constituirea.prezinta. fapt ce determina deplasarea progresiva a centrului de gravitate a controalelor spre statele membre.Competenta de gestiune comunitara a fost delegata administratiilor nationale in numeroase domenii. ed a V-a. 4. Raportul anual pune în evidenta domeniile în care sunt de dorit posibile ameliorari. anumite 4 Ion Filipescu. Curtea de Conturi: 1. cât si legalitatea si regularitatea operatiilor adiacente.elaboreaza rapoarte speciale privind domenii particulare ale gestiunii care sunt publicate (ca si raportul anual) în Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene. Acest raport cuprinde observatiile Curtii cu privire la gestiunea financiara a Comunitatii. Bucuresti.elaboreaza un raport anual destinat asistarii Consiliului si Parlamentului în cadrul procedurii de "deresponsabilizare" a Comisiei Europene în privinta executarii bugetului european. Este o declaratie formala adresata contribuabililor. 5. Ed. 2. din proprie initiativa. p. 3. de catre presedintele Curtii de Conturi a Uniunii Europene. Prin urmare colaborarea intre Curtea de Conturi Europeana si institutiile de control nationale se impune nu doar in virtutea unei simple obligatii juridice. 202 11 . ci din cauza suprapunerii competentelor in materie de gestiune intre administratia europeana si administratiile nationale. Ea participa in special la intrunirile INTOSAI (Organizatia Internationala a Institutiilor Superioare de Control) si EUROSAI (institutia europeana) la care Curtea de Conturi Europeana este unul dintre membrii fondatori. prin care aceasta îi asigura ca banii lor au fost utilizati în conformitate cu destinatiile prevazute. Trebuie adaugat despre Curtea de Conturi Europeana ca intretine numeroase raporturi si contacte cu alte institutii si organisme de control din afara Uniunii Europene. Actami 2000. precum si raspunsurile institutiilor în cauza. Augustin Fuerea ± Drept institutional si comunitar european. observatii asupra unor probleme financiare.emite avize la cererea institutiilor care au nevoie de conciliere în ceea ce priveste aspecte ale gestiunii fondurilor.

Controalele au loc la sediile institutiilor europene din statele membre sau din tarile terte. ea le aduce la cunostinta administratiilor si organelor competente pentru ca acestea sa actioneze în consecinta. regionale si locale care participa la fondurile comunitare. Ele sunt efectuate înainte de închiderea conturilor exercitiului bugetar avut în vedere. Ea semnaleaza si insuficientele din cadrul sistemelor si procedurilor susceptibile de a fi fost la originea problemelor avute în vedere. Orice institutie sau organ ce beneficiaza de fondurile UE este supus controlului Curtii de Conturi. Controlul se extinde si asupra administratiilor nationale. 12 . trebuind sa-i puna la dispozitie informatiile si documentele cerute de catre aceasta. În acest fel. în mod paralel cu gestiunea propriu-zisa. participând astfel la ameliorarea sistemului de gestiune. Curtea încearca sa promoveze o mai buna utilizare a banilor contribuabililor. precum si asupra beneficiarilor de ajutoare comunitare din interiorul sau exteriorul UE.Controlul Curtii de Conturi. iregularitati sau cazuri potentiale de frauda. Atunci când Curtea identifica anumite lacune.

În anumite situa ii institu iile au nevoie de conciliere. s determine o mai bun utilizare a banilor contribuabililor. în ceea ce prive te anumite aspecte ale gestiunii fondurilor.CONCLUZII Curtea European de Conturi încearc . Ea este consultat frecvent în ceea ce prive te textele legale cu voca ie financiar i bugetar . Curtea de Conturi European furnizeaz . Nu trebuie uitat c . declara ia formal adresat contribuabililor prin care aceasta îi asigur c banii lor au fost utiliza i i c acest lucru s-a f cut în conformitate cu destina iile prev zute. în egal m sur . Dincolo de competen ele sale de control Curtea de Conturi European are competen e consultative în elaborarea bugetului Uniunii. Prin rapoartele speciale sunt vizate domenii particulare ale gestiunii. legalitatea i regularitatea opera iunilor adiacente. care sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. 13 . în mod constant. Ele au posibilitatea de a cere avizul Cur ii de Conturi. Parlamentului i Consiliului o declara ie de asigurare privind acurate ea conturilor. raportul este examinat de Parlamentul European la recomandarea Consiliului Europei pentru desc rcarea de responsabilitate a Comisiei Europene cu privire la execu ia bugetar . Observa iile Cur ii cu privire la gestiunea financiar a Comunit ii în cadrul raportului s u anual sunt inso ite de r spunsurile institu iilor în cauz . Adoptat în luna noiembrie a fiecarui an. participând asfel la ameliorarea sistemelor de gestiune. dar obligatoriu înaintea adopt rii textelor referitoare la reglement rile financiare i la resursele proprii.5.

Miron Dumitru.BIBLIOGRAFIE: 1. Ed. All beck. ed a V-a. Augustin Fuerea ± Drept institutional si comunitar european. ed. Octavian Manolache ± Drept comunitar ± Institutii comunitare.Dragan Gabriela. Bucuresti. Editura ASE. Actami 2000. Economia integrarii europene. Bucuresti. 2002 14 . Ed. a II-a. Ion Filipescu. Bucuresti. 2. 1999 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful