METODOLOGIA CERCETĂRII ÎN ŞTIINTELE EDUCAŢIEI

1

Cuprins

Introducere……………………………………………………………………………….3 Motivaţia cercetării……………………………………………………………………….5 Identitatea profesională………………………………………………………………......6  Ghid de interviu…………………………………………………………………..7  Prezentarea datelor……………………………………………………….………8  Interpretarea datelor……………………………………………………………..15 Profesorul ideal………………………………………………………………………….18  Ghid de interviu (focus grup)…………………………………………………....19  Prezentarea datelor………………………………………………………………20  Interpretarea datelor……………………………………………………………..21 Concluzii………………………………………………..……………………………….22 Bibliografie……………………………………………………………………………...24

2

indicat ar fi o definire a acestora pentru a putea avea un sistem de referinţă comun şi pentru a nu exista confuzii în ceea ce priveşte modul de raportare. persoană care îndrumă. el este obligat să răspundă şi solicitărilor acestora. înseamnă responsabilitatea pentru o clasă întreagă de elevi. educă pe cineva. în sens larg. Se ajunge adeseori la situaţia în care incapacitatea profesorului de a gestiona situaţiile critice determină starea de stres a acestuia. trăieşte activitatea cu elevii. membrii grupului social în mijlocul căruia trăieşte şi munceşte. ea incluzând atât abilitatea profesorului de a funcţiona ca parte a unei clase care învaţă. etos şi în general o conştiinţă profesională. să stăpânească modalităţi de rezolvare a situaţiilor critice. Vorbind de competenţe didactice. adesea. şi. stres. conferă semnificaţii. pentru a dobândi noi experienţe care îi pot îmbogăţi competenţa de predare. Astfel prin competenţe didactice se înţelege. profesia didactică are o dimensiune umană extrem de puternică. aşteptările la nivelul cadrelor didactice sunt mai ridicate. Toate acestea şi multe altele îi sunt indispensabile muncii cadrului didactic. Pentru o bună prestaţie profesională. Dar. tact pedagogic şi măiestrie pedagogică. în toate situaţiile care pot apărea în cursul activităţii sale educaţionale.Identitatea profesională a cadrelor didactice Profesorul ideal -microcercetare“Nu-i înveţi pe alţii ceea ce vrei. în general. printre care menţionăm: pregătire temeinică de specialitate. bogat orizont cultural. Profesionalismul în predare nu se reduce la un ansamblu de competenţe individuale legate de o unică specializare. Jaures) Introducere: Termenul „profesor” este definit în Dicţionarul Explicativ al Limbii Române ca fiind „o persoană cu o pregătire specială într-un anumit domeniu de activitate şi care predă o materie de învăţământ. fapt care implică nu doar cunoştinţe şi competenţe.” Primele informaţii despre profesor şi rolul său corespund epocii de organizare şi instituţionalizare a activităţii de educare a tinerelor generaţii ce are loc în societatea sclavagistă. Pregătirea iniţială şi continuă trebuie să aibă aibă în vedere înzestrarea cadrului didactic cu competenţele necesare astfel încât acesta să se simtă confortabil în faţa clasei. precum şi priceperi şi deprinderi de muncă pedagogică. În societatea contemporană. care se supune unui sistem de norme. îi înveţi ceea ce eşti!” (J. cu un indice de intervenţie personală ridicat. cât şi capacitatea lui de a se deplasa către sau înspre alte domenii. condiţii care se răsfrâng asupra copilului. ci şi atitudini. care se investeşte în ceea ce face. presiune concentrare. să fie capabil să gestioneze situaţiile tipice şi să poată dezvolta soluţii pentru cele atipice. tot vorbind de competenţe didactice. pregătirea psihopedagogică corespunzătoare. Munca în educaţie înseamnă acumularea de tensiune. Profesorul este situat într-un sistem de relaţii ce depăşesc incinta şcolii incluzând părinţii elevilor. ceea ce necesită un nivel ridicat de calificare academică. nu-i înveţi ceea ce ştii. cadrul didactic are nevoie să aibă încredere în sine şi în competenţele sale profesionale. ci şi un actor. Aceştia trebuie să fie experţi în una sau două discipline de specialitate. tensionale sau conflictuale. capacitatea unui profesor de a se 3 . diferite de cele în care este specializat la un moment dat. valori. Profesia de educator şi exercitarea ei solicită din partea celor care o practică să răspundă la cerinţe de bază. trebuind să vină chiar în întâmpinarea lor. Cadrul didactic nu este doar un agent.

la care trebuie să se ridice o persoană în exercitarea principalelor sarcini de lucru ale profesiei didactice. conducerea şi realizarea procesului instructiv – educativ.  Manifestarea comportamentului empatic şi „orientării helping“. Elaborarea de strategii eficiente ale parteneriatului şcoală – familie. de a realiza. Competenţe de comunicare şi relaţionare Stăpânirea conceptelor şi teoriilor moderne de comunicare: orizontală şi verticală. competenţele profesorului sunt structurate astfel: Competenţele specifice ale profesiei didactice corespunzătoare competenţelor generale: I. Identificarea dinamicii şi tendinţelor de pe piaţa muncii şi corelarea acestora cu procesul instructiv. se referă la capacitatea unei persoane. 4 .educativ. II. complexă şi totală.  Accesarea diverselor surse de informare în scopul documentării. Asumarea responsabilă a rolului social al cadrului didactic. Competenţe de evaluare a elevilor     Proiectarea evaluării Utilizarea strategiilor adecvate de evaluare individuală sau de grup Elaborarea instrumentelor de evaluare în funcţie de scop şi particularităţile individuale sau de grup. la un anumit nivel de performanţă.pronunţa asupra unei probleme pedagogice. în sens restrâns. astfel încât societatea să fie protejată de riscul profesării acestei meserii de către oameni insuficient pregătiţi. Conform metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. pe temeiul cunoaşterii aprofundate a legităţii şi determinărilor fenomenelor educative. ca act de comunicare.  Utilizarea optimă a factorilor spaţio-temporali în vederea eficientizării procesului instructiv – educativ.  Utilizarea metodelor şi strategiilor de predare adecvate particularităţilor individuale sau de grup.  Organizarea adecvată a activităţilor didactice în funcţie de tipul de lecţie dominant. III.  Realizarea unor proiecte comune şcoală – familie – comunitate. Implicarea în elaborarea şi derularea în şcoli a proiectelor de cooperare internaţională. Importanţa existenţei şi dezvoltării competenţelor didactice şi a tuturor caracteristicilor acesteia este o condiţie esenţială în derularea cu succes a procesului educativ precum şi pentru formarea spiritului întreprinzător. Utilizarea metodelor specifice gândirii critice  IV. Noţiunea de competenţă pedagogică tinde să fie folosită în prezent cu înţelesul de standard profesional minim. iniţiativei şi performanţelor elevilor.Competenţe metodologice:  Utilizarea adecvată a conceptelor şi teoriilor din ştiinţele educaţiei .  Proiectarea conţinuturilor instructiv-educative. multiplă.  Proiectarea.  Realizarea activităţilor instructiv educative.  Stabilirea materialelor şi auxiliarelor didactice utilizate în activităţile de învăţare.  Manifestarea unei conduite metodologice inovative în plan profesional. totalitatea sarcinilor tipice de muncă specifice profesiei didactice. scopului şi tipului lecţiei .  Aplicarea conceptelor şi teoriilor moderne privind formarea capacităţilor de cunoaştere. Valorificarea metodelor şi tehnicilor de cunoaştere şi activizare a elevilor . diversificată şi specifică . Competenţe psiho-sociale       Formarea capacităţilor de adaptare rapidă la schimbările de natură socială.

   Motivaţia cercetării Prezenta cercetare se axează pe definirea portretului cadrului didactic din învăţământul primar prin prisma opiniilor personale ale învăţătorilor şi a elevilor. Instrumentele utilizate în cercetarea de faţă : interviul individual şi focus-grup sau fost folosite pentru conturarea calitativă a subiectului cercetat.identitatea profesională Problema cercetată: Elementele pe care cadrele didactice le cunosc din perspectivele activităţii profesionale pe care o desfăşoară. Asumarea integrală a diferitelor roluri cu implicaţii docimologice Manifestarea unei conduite (auto)reflexive asupra activităţilor didactice/pedagogice proprii.  Aplicarea strategiilor didactice de utilizare eficientă a mijloacelor / auxiliarelor didactice în procesul de învăţământ.  Colaborarea cu părinţii / comunitatea în scopul realizării unui autentic parteneriat în educaţie V. sunt de părere că. Acestă cercetare încearcă să releifeze reprezentările. Ipoteze sau premise: 5 . Manifestarea deschiderii faţă de tendinţe novatoare necesare dezvoltării profesionale. Este o încercare de explicare a cotidianului şcolar încărcat de valori. Voi prezenta în continuare rezultatele obţinute în urma interpretării datelor obţinute din aplicarea ambelor tipuri de instrumente. şi. implicit a viitorilor adulţi.Organizarea şi administrarea mediului de învăţare în colaborare cu Comitetul de părinţi al clasei. examen. Competenţe tehnice şi tehnologice Utilizarea calculatorului în procesul instructiv – educativ Exersarea schemelor de acţiune în vederea dobândirii / perfecţionării deprinderilor practice. Competenţe de management al carierei        Utilizarea metodelor şi tehnicilor de autocontrol psihocomportamental. norme informale. atitudini.  Conceperea şi utilizarea materialelor / mijloacelor de învăţare. PARTEA I. în consecinţă. pentru definirea identităţii profesionale. Adoptarea de conduite eficiente pentru depăşirea „situaţiilor de criză”. întrucât sunt actorii principali care contribuie la formarea copiilor. răspund la solicitările acestora. Deschiderea faţă de schimbările care au loc în situaţii de competiţie. Acest aspect m-a determinat să aleg ca temă de cercetare identitatea profesională a cadrului didactic şi portretul profesorului ideal în viziunea elevilor. cu atât mai mult cadrele didactice. opinii. a modului în care ei percep nuanţat rolul profesorului şi semnificaţia acţiunilor lui. VI. Asimilarea cunoştinţelor de tip organizaţional. Pornind de la ideea că fiecare persoană indiferent de profesia pe care o desfăşoară trebuie să-şi cunoască foarte bine competenţele pentru a le ajuta în organizarea sarcinilor. comportamente active şi reactive ce sunt expresia modului în care elevii percep profesorul. orientează modul în care elevii relaţionează cu cadrul didactic. concurs. trebuie să cunoască şi să conştientizeze aspecte care se referă la identitatea profesională .

întrebări formulate în stânsă legătură cu obiectivele stabilite iniţial. Ca şi avantaj am ajut posibilitatea obţinerii unor informaţii numeroase şi variate. conflictelor. în raport cu anumiţi parametri: motivul care stă la baza desfăţurării activităţii didactice. direct de la sursă.Identificarea principalelor capacităţi. intereselor.Cunoaşterea apectelor de ordin motivaţional în vederea alegerii / desfăşurării activităţii profesionale . atitudinilor. întrebările cunoaşterea apectelor de ordin motivaţional în vederea alegerii / desfăşurării activităţii profesionale(1. poate fi considerat un interviu extensiv întrucât a durat o perioadă mai lungă de timp . În urma obţinerii consimţământului fiecărui subiect interviurile au fost înregistratecu ajutorul unui reportofon apoi transcrise. indiferent de specializarea dobândită sau mediul academic absolvit şi din activitatea desfăşurată. 3 .Stabilirea cauzelor ce favorizează sau nu imaginea profesorului în societate. Descrierea metodei: În vederea realizării prezentei cercetări şi atingerii obiectivelor formulate. 2. statutul profesional al interlocutorului. opiniilor. competenţele didactice. într-un timp relativ scurt. atât din perspectiva pregătirii didactice şi ştiinţifice. mentalităţilor. convingerilor. 4. sentimentelor. Această metodă a permis sondarea vieţii interioare. prejudecăţilor. interviul este unul directiv întrucât se caracterizează prin întrebări prestabilite. deprinderi şi competenţe necesare profesiei didactice. Iniţial am elaborat un ghid de interviu bazat pe întrebări deschise care oferă posibilitatea cadrului didactic să îşi exprime liber opiniile şi atitudinile cu privire la subiectul propus. Obiectivele cercetării: 1. Structura interviului: Interviul a fost structurat în 15 întrebări cu relevanţă pentru problematica abordată. identificarea factorilor care determină succesul profesional al cadrului didactic (10-12 şi 15) şi întrebările stabilirea cauzelor ce favorizează sau nu imaginea profesorului în societate(13.Identificarea factorilor care determină succesul profesional al cadrului didactic. o singură întrevedere şi se centrează pe problema de studiu.identificarea principalelor capacităţi. Din punct de vedere al gradului de libertate a cercetătorului. am folosit metoda interviului. GHID DE INTERVIU TEMA: IDENTITATEA PROFESIONALĂ 6 .14). Din punctul de vedere al conţinutului comunicării interviul este unul de opinie.deoarece elaborarea unor răspunsuri la întrebările adresate presupune un timp mai lung de gândire. aspiraţiilor. A fost un interviu unic care s-a desfăşurat faţă în faţă cu subiectul şi a fost folosit ca metodă unică de colectare a datelor pentru cercetare. structurate într-o ordine rigidă. valorilor. Referitor la calitatea informaţiilor obţinute. a intenţiilor.2.3). deprinderi şi competenţe necesare profesiei didactice(4-9). factorii care intervin în succesul profesional şi imaginea pe care societatea o conturează asupra cadrului didactic.Se presupune că orice cadru didactic îşi cunoaşte sarcinile şi responsabilităţile care duc la identificarea/ conturarea identităţii profesionale. s-a desfăşurat într-un interval de timp limitat.

v-aţi mai îndrepta spre această profesie? De ce? Perioada şi locul desfăşurării interviului: Interviurile au fost realizate pe durata unei ore 13-14 (20 de minute alocate fiecărui cadru didactic intervievat) într-o singură unitate şcolară din judeţul Dolj. De asemenea înaninte de inceperea interviului. Când ati ales cariera didactică ? 2. Înainte de începerea interviului. Enumeraţi două responsabilităţi/ sarcini din activitatea dumneavoastră care vă fac plăcere şi două responsabilităţi/ sarcini profesionale de care nu vă achitaţi cu plăcere? 10. Care sunt competenţele necesare unui invăţător? 5. Care sunt calităţile pe care ar trebui să le îndeplinească un bun învăţător? 6. Ce părere aveţi de imaginea actuală a cadrelor didactice? Cui se datorează aceasta? 15. Şcoala cu clasele I-VIII nr. Consideraţi că depuneti un efort mai mare decat colegii dumneavoastra de la alte şcoli din oras? De ce? 12. ati avut ca model un profesor care v-a influentat direct sau indirect în alegerea carierei didactice? 4. Credeţi rezultatul activităţii depuse este apreciat la nivel managerial şi la nivelul comunităţii? În ce măsură? 11. Consideraţi că sunteţi implicaţi sau motivaţi pentru formare continuă şi dezvoltarea profesională? În ce măsură? 14.1. Aveţi drept de decizie în şcoala dumneavoastră? La ce nivel? 13. Cum apreciaţi timpul pe care îl petreceţi în şcoală în fiecare săptămână? 7. precum şi a competenţelor cadrului didactic din perspectiva particularităţilor profesiei didactice. Care au fost motivele care v-au determinat să alegeţi cariera didactică? 3. Cadrul în care s-a desfăşurat interviul a fost unul familiar particanţilor şi anume cabinetul metodic al învăţătorilor. Care sunt satisfacţiile profesiei de invăţător? 9. Dacă aţi fi pus(ă) în situaţia de a alege din nou. cadrelor didactice li s-a făcut un instructaj cu privire la responsabilităţile şi sarcinile în performarea profesiei didactice . Cum apreciaţi efortul dumneavoastră în practicarea acestei profesii?/ Considerati ca efortul depus este pe masura rezultatelor? 8. cadrele didactice şi-au dat acceptul de a le fi înregistrate răspunsurile (în vederea prelucrării acestora cu ajutorul unui reportofon) 7 . în data de 15 decembrie 2010.13 Craiova. In anii în care erati în postura de elev.

vechime în învăţământ de 8 ani. ceea ce invatam la varsta copilariei şi adolescentei va ramane cea mai mare avere a noastra. Astfel primul subiect D. dar nu visam să şi ajung să lucrez în domeniu. Prezentarea şi interpretarea datelor Eşantion .C. întregul colectiv de elevi aparţinând etniei rrome.” “În momentul de faţă conştientizez că am ales această meserie relativ târziu.C. Când eram mică mă jucam ca toţi ceilalţi copii “de-a învăţătoarea”. profil pedagogic.devotat profesiei –calitati care nu se cultiva în timp ci sunt native. Drept urmare am urmat o facultate care îmi oferea şansa de a lucra ca profesor de chimie. grad didactic I. grad didactic II.M.Care au fost motivele care v-au determinat să alegeţi cariera didactică? “Dintotdeauna profesia de dascal a fost perceputa ca fiind una speciala la care nu toti au acces datorita faptului ca nu toti dispun de calitatile esntiale –calm .perioada ce corespunde cu inceputul trairii visului meu . Prezentarea datelor După realizarea interviului şi înregistrarea acestora. grad didactic diferit experienţă profesională şi specializări diferite cu pregătire în medii academice diferite.Simteam o placere nespusa atunci cand o „‟imitam „‟ pe doamna .de a –mi adduce contributia în educatia lor şi constientizarea propriilor calitati de care dispun m-au determinat să aleg aceasta cariera didactica. are vârsta de 29 de ani. studii superioare în domeniu.Când ati ales cariera didactică ? “In copilarie fiecare dintre noi a avut un ideal care i-a marcat ulterior viata de adult. are vârsta de 39 de ani. Calmul şi dragostea din familie le-am regasit în persoana doamnei care statea în picioare în fiecare zi în fata noastra şi ne invata ca . în imaginea invatatoarei mele am regasit bunatatea şi afectiunea mamei şi bunicii mele. Pentru a raspunde la intrebare . Al treilea subiect B. studii superioare în domeniu. vechime în învăţământ de 6 ani. Să nu uităm de pregătirea psihopedagogică. dar din păcate. grad definitiv. pot afirma cu tarie ca am ales cariera didactica inca de la sfarsitul scolii generale . Am fost atrasă mai mult de substanţele colorate înşirate într-o multitudine de sticluţe pe care le vedeam la mama în zilele când mergeam să o vizitez la serviciu. are vârsta de 33 de ani. Descrierea grupului de subiecţi: Subiecţii (sex feminin) au fost selectaţi din cadrul aceleiaşi instituţii şcolare. rabdator . toţi fiind profesori învăţământ primar cu vârste diferite. studii superioare dar care nu sunt în domeniu.In plus dorinta de a fi alaturi de copii . Toate acestea mi-au influentat copilaria iar decizia de a alege şi eu o cariera didactica am luat-o din clasele primare şi am finalizat-o la terminarea clasei a VIII a cand am dat examen pentru admitere la Liceul Pedagogic Craiova .” 2. Cum în familie de doua generatii femeile din familia mea educau copii.Răspunsul la intrebările interviului pot fi inflenţate şi de faptul că şcoala are un specific aparte. 1. datorită regimurilor şi prejudecăţilor sociale şi financiare. vechime în învăţământ de 13 ani. am realizat transcrierea răspunsurilor în vederea realizării analizei calitative pentru definirea identităţii profesionale.insa timpul a trecut şi eu am perseverat în credinta mea de a ajunge cadru didactic.” 8 . Al doilea subiect P. în timp mi-am îndreptat privirea către învăţământul primar” “Din frageda copilărie am fost fascinată de meseria de dascal…Imi aduc aminte cu placere cand ma jucam impreuna cu prietenele mele de-a invatatoarea .

precum şi şansele lor de reuşită. elaborarea strategiilor de instruire etc. capacitatea de a stabili legături între teorie şi practică. consider că sunt necesare: capacitatea de a cunoaşte elevii şi de a lua în considerare particularităţile lor de vârstă şi individuale la proiectarea şi realizarea activităţilor instructiv educative.” “Îmi aduc aminte profesorul de chimie. Cu inima batand gata sa-mi sara din piept imi aduc aminte de ora de dirigentie în care doamna diriginta ne intreba ce profesie vrem să urmam şi daca avem vreun model printre profesori . eram convinsa ca pot să indrum tinerii. dar şi cu cele din domenii adiacente. de a-i influenţa şi motiva pentru activitatea de învăţare. capacitatea de a-i pregăti pe elevi pentru autoeducaţie. acea domna profesoara de Limba Romana . inocenţa. consider că pentru un învăţător sunt necesare trei competenţe (capacităţi): cunoaşterea temeinică a materiei.” “-In perioada scolii generale. Setea de cunoastere a aparut ca o nevoie de apofundare a celor transmise în urma a 50 minute de predare.persoana pe care niciodata nu o voi uita. capacitatea de a comunica uşor cu elevii. faptul că părea o mederie stabilă. alaturi de blanda imagine a invatatoarei a aparut ca model suprem al educatorului profesoara de limba franceza. iar notele nu erau vazute niciodata ca o evaluare punitiva ci ca o apreciere a învăţării noastre. fără preferinţe. lipsită de riscurile nesiguranţei economiei de piaţă post-decembriste. d-l C.“Cred că am ales să fiu dascal în primul rând datorită copiilor mei :imi place să comunic cu tineri .” “Contactul cu copiii a constituit dintotdeauna una dintre satisfacţiile vieţii mele. Persoana despre care va vorbesc a fost modelul meu . care ne explica aşteptările sale la începutul fiecărui semestru. am observant cum o lacrima se revarsa timid pe obrazul dumneaei …Mi-a spus ca si-a atins scopul educational prin faptul ca cineva doreste sa-i calce pe urme şi mai mult decat totul vrea să fie precum dumneaei. deoarece indeplineste calitatile pe care orice dascal ar trebui să le aiba . blajina. O ora obisnuita de franceza devenea o ora de cultura şi civilizatie franceză predată în comparatie cu cultura şi civilizatia romana pentru a intelege mai bine comparatiile şi diferentele dintre cele doua tari. La nivel psihopedagogic. comunica. de a-i educa reprezentând motivele primordiale care m-au determinat să aleg această carieră. bine pregătit profesional..” 4. corect cu toţi elevii.Care sunt competenţele necesare unui invăţător? “La nivel de specialitate.Ridicand privirea . selecţionarea conţinuturilor esenţiale.Cu infrigurare imi asteptam randul …in fine a venit timpul să vorbesc şi eu: i-am spus ca vreau să devin invatatoare şi ca modelul meu este chiar dumneaei. modelul a venit din altă parte. avea simţul umorului.. stia să faca dint-o simpla ora de limba staina o adevarata ora de incursiune în cultura generala a noastra. obligaţiile şi drepturile noastre ca elevi. capacitatea de a proiecta şi a realiza optim activităţi instructiv educativeproiectare a obiectivelor didactice. 9 .N.. capacitatea de a evalua obiectiv programe şi activităţi de instruire.In anii în care erati în postura de elev. calma. sinceritatea lor şi dorinţa mea de a lucra cu ei.. Extrem de delicata.“ 3. Apoi.iubitoare. care prefera activităţile practice. nu refuza pe niciun elev care îi cerea ajutorul. trata toţi elevii în mod egal. capacitatea de înnoire a conţinuturilor în conformitate cu noile achiziţii ale ştiinţei domeniului. că pot să le croiesc un drum în viaţă. ati avut ca model un profesor care v-a influentat direct sau indirect în alegerea carierei didactice? “Deşi în familia mea existau două generaţii care îşi dedicaseră viaţa copiilor. regulile. pregătirea elevilor.

ştiinţifică şi metodologică. capacitatea de a-şi asuma răspunderi. toleranţă împletită cu fermitate. independenta în luarea deciziilor şi actiune.fiecare clipa petrecuta în şcoală este de nepretuit. pentru ca. gustul observaţiei. rezultatele sunt pe masura.Astfel . un climat adecvat în grupul de elevi şi de a soluţiona conflictele. blandete. să le ofere siguranta şi caldura sufleteasca. de a crea situaţii de învăţare adecvate şi de a stabili responsabilităţi în grup. consider ca un bun învăţător trebuie să fie o persoana apropiata de elevi dar în acelasi timp să dovedeasca obiectivism . saptamana de saptamana propria-mi copilarie.Cum apreciaţi timpul pe care îl petreceţi în şcoală în fiecare săptămână? “În afara orelor de curs. curiozitate. creativitate dezvoltată. organiza şi coordona.capacitate intelectuală. să incurajeze conduit politicoasa. dragoste de muncă. să puna accentual pe comunicare . credinţă în ceea ce face. umanitate. să aibe un bagaj mare de cunostinte stiintifice.” 5. simţ critic şi luciditate. consilii profesorale.mobilitate. îndruma şi motiva.sa fie pasionat de tot ceea ce face. în clipa în care învăţătorul isi cunoaste foarte bine clasa şi alegerea metodelor se face în consecinta de acestea. având în vedere statutul oarecum special al cadrului didactic. este ca şi cand retraiesc zi de zi . afectiunea pentru copii. ocazie cu care elevii nu au uitat să „‟ma traga de urechi‟‟… Pentru mine .” “În opinia mea. realizarea unor documente pentru comisii sau a unor acte solicitate de instituţiile superioare: ISJ. în general. profesiunea de învăţător implică diverse calităţi: vocaţie. în opinia mea . devotament. incredere în sine.metodice şi de tehnici de lucru.avand credinta ca odata stabilite aceste relatii se releva şi celelalte competente necesare unui învăţător:competenta profesională.” “Printre principalele calitatile ale unui bun învăţător se regăsesc în capacitatea de adaptare.” 6. pe dezvoltatrea relatiilor interumane . capacitatea de a orienta . Timpul petrecut în şcoală pentru alte activităţi decât cele didactice este adesea dublat de pregătirea unor documente acasă. moralitate. echilibru intelectual.” “Trebuie să marturisesc ca imi face asa de mare placere să lucrez cu copiii incat nici nu simt cand timpul trece . capacitatea de a stabili relaţii de cooperare. Zi de zi raspund unor noi provocari care imi dau posibilitatea să imi imbogatesc 10 . spiritul de justiţie (acordarea de măsură egală tuturor elevilor) cu care rezolvă problemele clasei.Care sunt calităţile pe care ar trebui să le îndeplinească un bun învăţător? “Avand în vedere ca eu insami sunt un cadru didactic şi faptul ca sunt inconjurata de copii tot timpul . de a lua decizii în funcţie de situaţie. şi ale fiecărui elev. dragoste pentru copii. pentru îndeplinirea sarcinilor care îmi revin: serviciul în şcoală. entuziasm. pasiune. adesea este necesar să petrec ore în plus în şcoală. şedinţe. a respectului fata de tot ceea ce ne inconjoara. pregătirea unor activităţi extraşcolare şi extracurriculare (repetiţii pentru serbări.competenta educatională.La nivel psihosocial şi de management al clasei. CCD. sociabilitate. capacitatea de a organiza elevii în raport cu sarcinile instruirii.Cateodata mi s-a mai intamplat să raman putin şi în timpul pauzelor . să tina foarte mult la copii. am reusit să creez un portret al dascalului ideal de care incerc să tin cont mereu.” “Dintre compretentele care il surclaseaza pe un bun învăţător trebuie mentionata pe primul plan stabilirea şi aplicare unei foarte bune stategii manegeriale a clasei. în funcţie de termenul-limită solicitat. separat. expoziţii etc. voioşie.Afirm acest lucru .). apoi nevoia de înnoire. indiferent de gradul de cunostinte al subiectilor cu care se lucreaza” “In opinia mea competentele necesare unui bun învăţător sunt cele referitoare la stabilirea unor relatii bazate pe respect şi pretuire reciproca-competenta umana.

este una deosebit de solicitanta şi aduc aceasta afirmatie bazandu-ma pe responsabilitatile şi atributiile mele în calitate de facilitator de educatie. Personal consider că efortul este răsplătit pe măsura efortului depus în momentul în care un copil catalogat din start ca fiind fără prea multe şanse datorită mediului socio-economic din care face parte şi apartenţa la grupul etnic descoperă tainele cărţii şi peste ani constat cu mândrie că este elevul unui liceu şi mai târziu student. pe care nu trebuie să o ignore dacă doreşte să aibă rezultate bune în activitatea sa.Supravegherea continua a elevilor . Luciditatea este absolut necesară în acest caz. Timpul petrecut în şcoală imi da posibilitatea să evadez intr-un spatiu pur dominat de zambetul copiilor. cu inocenţa.background-ul profesional.” “Când munceşti cu/din pasiune. ca l-am ajutat sa-si formeze un viitor” “ În nicio meserie nu se obţin rezultate fără un minim de efort. consider ca depun un efort care nu este pe masura rezultatelor. cuantificarea eforturilor depuse nu mai este atât de importantă. Cât timp activitatea învăţătorului nu este dublata de lucrul individual . contactul cu copiii.dar insist şi cred ca voi reusi ca efortul să fie pe masura rezultatelor ” 7. axându-mă în primul rând pe educarea acestuia. feedback-ul psihologic pe care îl oferă copiii dascălului lor reprezintă pentru acesta o adevărată oglindă.crearea şi asigurarea materialului educational şi prin urmare asigurarea calitatii învăţării sunt eforturi pe care le depune orice cadru didactic dar personal . munca profesorului ramane doar ca o reminiscenta a unei vechi predari ideatice despre o societate care nu exista. de a pregăti aceşti copii pentru viaţă. ale cărei rezultate se văd peste ani.” “Timpul petrecut în şcoală este foarte mare comparativ cu rezultatele muncii. crearea unei personalitati care să corespunda nevoilor societatii în care traim . în timp îndelungat. Consider că e necesar să îmi propun atingerea unor obiective realiste şi adaptate nevoilor elevilor mei. Apoi. adaptată tipului de public şcolar căruia mă adresez. sinceritatea şi naivitatea lor constituie o sursă inepuizabilă de “împrospătare sufletească” a învăţătorului şi de reconsiderare a valorilor umane. În plus. Dimpotriva .” 11 . Este adevărat că învăţătorul are un rol important în viaţa educaţională dar şi socială a şcolarului mic. de formator de personalitate a elevului. Încerc să îmi canalizez eforturile într-o direcţie constructivă. constituie o adevărată provocare. adulţi în formare. consider ca sunt eforturi infime în comparatie cu satisfactia pe care mi-o da activitatea cu elevii zi de zi. dascălul se face util comunităţii prin activitatea să de a forma cetăţeni. În al doilea rând. faptul că educăm oameni.Consider ca efortul depus este pe masura rezultatelor:in primul rand imi place să gandesc ca eu am contribuit la formarea unui elev .” 8.Care sunt satisfacţiile profesiei de invăţător? “În primul rând.activitatea o desfasor intr-o şcoală cu copii de etnie rroma .Datorita absentelor acestora.asa cum majoritateta oamenilor o percep. iar sensul educatiei nici macar nu se intrezareste în imaginatia copilului şi totusi practic aceasta profesie din pasiune. rezultatele neîntârziind să apară. intelegerea nevoilor şi dorintelor acestora . ajutorarea copilului de catre familie iar societatea ofera modele defectuoase .Cum apreciaţi efortul dumneavoastră în practicarea acestei profesii?/ Considerati ca efortul depus este pe masura rezultatelor? “Trebuie să recunosc ca profesia de dascal nu este una usoara . Este o profesie ale cărei roade se culeg mai târziu.

la faptul ca un elev caruia i-am fost invatatoare a obtinut rezultate bune la concursuri şi olimpiade .Satisfactia profesiei de învăţător vine mai tarziu.” “Faptul ca nimeni nu s-a plans de activiatatea mea şi fac referire aici la parintii elevilor şi la elevi i-a determinat pe colegi şi pe directorii scolii să dezvolte un inalt respect fata de activitatea pe care o desfasor şi fata de mine.aplicativa le ofera o motivatie mult mai pregnanta decat predarea propriu-zisa a cunostintelor. cu teme variate.“Cea mai mare satisfactie ca învăţător cred ca fiecare dintre noi o are cand.Credeţi rezultatul activităţii depuse este apreciat la nivel managerial şi la nivelul comunităţii? În ce măsură? “Din contactul şi discuţiile cu conducerea şcolii a reieşit că rezultatele muncii mele sunt apreciate.cum altii ar putea crede.” 9. Satisfactiile de moment . Comunitatea apreciază eforturile depuse în activitatea de cadru didactitc într-o măsură destul de mică.” “Responsabilităţi care îmi fac plăcere: predarea şi activităţile extraşcolare şi extracurriculare. “ 10.in ultima parte negasind nicio sarcina profesionala de care nu ma achit cu placere. Enumeraţi două responsabilităţi/ sarcini din activitatea dumneavoastră care vă fac plăcere şi două responsabilităţi/ sarcini profesionale de care nu vă achitaţi cu plăcere? “Cea mai mare placere o am în a realizare activităţilor practice cu elevii din care acestia să inteleaga aplicabilitatea învăţării lor dar şi activităţi concrete de cunoastere( vizite. suntem pusi tot timpul în fata unor provacari. Dintr activităţile care nu imi fac placere vreau să le mentionez pe cele birocratice( planificari. peste ani ne intalnim cu elevi care poate nu au avut rezultate dintre cele mai bune dar care ne opresc doar pentru a ne spune: “daca nu erati dumneavoastra nu ajungeam ceea ce sunt acum…”” “Pentru a raspunde la aceasta intrebare trebuie să recunosc sincer ca nu sunt satisfactii de natura materiala . Responsabilităţi de care nu mă achit cu plăcere: serviciul în şcoală. supraveghindui.la faptul ca am cotribuit la educarea personalitatii unui elev. motiv pentru care de multe ori chiar şi eu ma simt mult mai motivata în realizarea unor astfel de intruniri. comisii etc. multitudinea de documente pentru portofoliu. la gandul ca .pentru ca se cunoaste foarte bine realitatea cotidiana.Pentru mine satisfactiile se rezuma la faptul ca un elev ma saluta şi ma respecta de fiecare data cand ma intalneste pe strada .acestia fiind sinceri. datorată poate şi condiţiilor social-economice actuale : această apreciere se reduce la promovarea şcolii în presa locală şi la înlesnirea demarării anumitor proiecte.posibilitatea de a shimba comportamente negative. peste ani o să fiu un model pentru el asa cum alti profesori au fost pentru mine.multumirea care se citeste pe chipul copilului. fapt ce imi permite o mai buna cunoastere a copilului şi o apropiere de acesta mult superioara unei activităţi desfasurate în clasa. . simpozioane doar cu scop informativ…etc) care nu isi gasesc de multe ori explicatia atata timp cât sufera procese de transformare pe parcurs şi ne se respecta în totalitate.” “Din punctul meu de vedere aceasta intrebare este foarte simpla deoarece trebuie să raspund doar la prima parte .Fiind o fire copilaroasa imi face deosebita placere să pun în practica diferite jocuri de rol .sunt . Intretin o buna colaborare cu acestia pe toate planurile dandu-mi 12 .. sitautii. în timpul pauzelor cu elevii. Inpectii tematice. grafice.Totodata imi face placere să stau . atunci cand copilul devine adult cu un comportament de invidiat . managerul şcolii transmiţându-mi anumite responsabilităţi care demonstreză încrederea acordată. schimburi de experienta…etc)Latura practic. Noi avem posibilitatea să modelam personalitatea copiilor.si cu o profesie /ocupatie care sa-l multumeasca ii primul rand pe el .

Asta nu inseamna ca eu as depune un effort mai mare decat colegii mei de la alte scoli din oras. fie pentru a ajuta elevii să recupereze. iar a doua şi cea mai grava ca trebuie să lupti cu mentalitatile celor din jur chiar şi în privinta propriei persoane. că este mai solicitant efortul de a preda la clase cu elevi care prvin din grupuri dezavantajate.” “Există diferenţe între clase şi între şcoli. European.In mare masura sunt motivat în acest sens ghidandu-ma dupa motto-ul 13 . este baza relatiilor interumane. coordonez şi monitorizez activităţile educative din şcoală. Consider.” 13. Legat de comunitate pot spune că primesc semnale pozitive din partea părinţilor. fie pentru performanţă. Consideraţi că sunteţi implicaţi sau motivaţi pentru formare continuă şi dezvoltarea profesională? În ce măsură? “Tinand cont de specificul scolii în care lucrez se impune stringenta nevoie de formare continua şi dezvoltare profesionala.oportunitatea astfel să imi improspatez nivelul profesional. implicarea lor în activităţile organizate în şcoală şi nu numai” “Rezultatul tuturor cadrelor din unitate este apreciat la nivelul managerial deci nu se pune problema de a fi apreciat eforul meu în mod special. pentru atunci când le solicit ajutorul în vederea realizării unor activităţi extracurriculare răspunsul acestora este promt” 11. Mereu eforturile mele au fost recunoscute la nivel managerial dovada fiind buna colaborare şi implicarea acestora în activităţile pe care le desfasor.dar dincolo de prejudecati sunt fiinte umane care nu cer altceva decat intelegere şi afectiune.toti au facut acelasi juramant al dascalului. totuşi.Ca o recunoastere a activităţii mele de catre comunitate se poate observa o imbunatatire semnificativa a frecventei scolare a elevilor şi o comunicare mult mai deschisa cu parintii acestora . Fiecare cadru didactic trebuie să depună efort.” “Cum fiecare cadru didactic este managerul propriei clase de elevi. fie pentru a face faţă solicitărilor extraşcolare. dar pentru asigurarea reala a succesului deciziei luate ma consult cu ceilalti colegi şi cu managerii scolii. Consideraţi că depuneti un efort mai mare decat colegii dumneavoastra de la alte şcoli din oras? De ce? “Faptul ca lucrez intr-o şcoală în care predomina elevii de etnie rroma este o provocare la care am raspuns afirmativ incercand să schimb mentalitati şi idei preconcepute .” 12. prin ajutorul material oferit în desfasurarea diferitelor activităţi.” “Comunicarea este cheia esentiala a succesului în orice fel de mediu. Desigur . este nevoie de o supraveghere mult mai atenta a elevilor.Consider ca intr-o şcoală deciziile trebuiesc luate de comun accord confruntandu-se opiniile tuturor .Aveţi drept de decizie în şcoala dumneavoastră? La ce nivel? “Îndeplinesc funcţia de coordonator de proiecte şi programe şi ca atare organizez. gasind metode de comunicare eficienta în context modern.In şcoală în care lucrez nu imi este ingradit dreptul de a lua o decizie atunci cand este cazul . din punct de vedere decizional eu imi asum raspunderea doar asupra colectivului de elevi.Meseria de dascal este una pentru toate cadrele didactice.” “In mod cert efortul depus de catre un cadru didactic care lucreaza cu grupuri dezavantajate este mult mai mare decat atunci cand se lucreaza cu copii normali din doua motive: unul pentru ca trebuie să te adaptezi fiecarui elev în parte în functie de necesitatile lui care nu sunt în general identice la doi copii.

“omul cât traieste invata”. colegii-in principal şi comunitatea . nu aduce profit material.Desigur sunt multiple cauze care au generat aceasta imagine . insa în zilele noastre putini sunt cei care respecta aceasta meserie şi implicit persoana care o profeseaza.” “Din pacate.Din dorinta de autoperfectionare am aplicat şi am obtinut granturi la cursuri de formare desfasurate în tari ale Uniunii Europene. iar printr-o comparatie mult mai plastica . de a le insufla gustul frumosului –gesturi nobile pe care numai un om de geniu le poate oferi. Aceasta imagine se datoreaza comentariilor pe care le face presedintele tarii.Dascalul este un om de geniu . însă din păcate se pune accent pe cantitate şi mai puţin pe calitate. Cu toate acestea . Rolul jucat de educarea unei societati este minimalizat la extrem iar spijinul acordat este nul.Sincer recunosc ca .as alege aceeasi profesie. guvernul. acela de a oferi copiilor caldura sufleteasca .” “Motivarea în vederea unei dezvoltari profesionale continue trebuie să izvorasca din dorinta cadrului didactic de a fi mai bun în meseria să . consideră că învăţământul nu « produce ».in ciuda vicisitudinilor pe care le intampin zi de zi . dar ce este mai dureros este faptul ca uneori sunt nerespectati chiar de proprii elevi.” 14. în plus se percept taxe uneori mult prea mari pentru venitul unui dascăl din România. daca as fi pusa în situatia de a alege din nou .Pana nu de mult dascalul se bucura de un respect desavarsit din partea tuturor .” 14 . societatea în general. Ce părere aveţi de imaginea actuală a cadrelor didactice? Cui se datorează aceasta? “Imaginea cadrului didactic în societatea romaneasca a suferit transformari radicale.care ofera viziuni mult diferite şi inedite fata de cele din Romania atat sub forma continutului cât şi a manierei de prezentare.” “Formarea continuă şi dezvoltarea profesională sunt absolut necesare în perioada în care trăim.In primul rand stiu ca în urma unei activităţi de formare la care voi participa vor beneficia elevii mei . La nivelul formarii continue la nivel local cunosc deja toate demersurile ce trebuie aplicate cât şi toata oferta formativa fara a ma simti motivata să aplic în vederea parcurgerii acesteia . pentru că nu investeşte în viitorul ţării. ministerul educatiei cât şi presa.” 16.” “Imaginea cadrului didactic român a decăzut semnificativ în ultimii 20 de ani.Personal consider ca acest lucru de datoreaza intelegerii gresite a conceptului de democratie dar şi unor lipsuri ale sistemului educational. poate şi lipsa de professionalism a unora dintre noi. de a contribui la educarea acestora.Au fost şi sunt în continuare cazuri în care profesorii sunt injositi .pritre care .Motivatii pentru formarea continua sunt numeroase. singurele cursuri de formare care imi starnesc un viu interes sunt în momentul de fata cele realizate în stainatate. imaginea actuala a cadrului didactic este una umilitoare . într-o epocă în care banul şi puterea primează. cu cea a unui elev asezat la coltul de rusine de catre profesorul sau pentru o fapta de care acesta nu se face vinovat. v-aţi mai îndrepta spre această profesie? De ce? “Pentru a raspunde la aceasta intrebare v-as sugera să ne reamintim portretul dascalului din binecunoscutul poem al lui Eminescu “Scrisoare I”. fiind văzut ca persoana care trebuie să se resemneze în fata opiniilor superiorilor. se pune mare accent pe aşa ceva. motivaţie există.Dacă aţi fi pus(ă) în situaţia de a alege din nou. societatea românească îşi priveşte cu desconsiderare dascălii. nelinistit insa devotat meseriei sale şi nicicand nu ar renunta la profesia care il tine cu sufletul tanar zi de zi.Afirm aceste lucruri deoarece simt ca m-am nascut pe pamant cu un scop.

dragoste de muncă. de a crea situaţii de învăţare adecvate şi de a stabili responsabilităţi în grup.chiar în mod accidenta. celelalte facand această alegere după finalizarea cursurilor superioare. încă din copilărie. dar şi cu cele din domenii adiacente. capacitatea de a orienta . 15 . De asemenea modelele prezentate dispuneau de metode de predare antrenante pentru elevi dar şi eram oameni integri care stabileau reguli. blândeţe. În afara interviului. la perioade de timp diferite. să îşi îndrepte atenţia spre învăţământul primar. un cadru didactic care şi-a lăsat amprenta asupra viziunii legate de profesorul ideal. participanţii la interviu au identificat competenţe psihopedagogice. deoarece drumul pe care educatia il are în acest moment nu mai corespunde cu ceea ce imi doresc eu ca şi parinte pentru actul de invatare al copilului meu. credinţă în ceea ce face. adaptarea la diversitate educaţională. vocaţie. de a lua decizii în funcţie de situaţie. jocuri care şi-au pus amprenta în alegerea viitoarei profesii. încredere. Astfel se întâlnesc capacităţi comune celor trei subiecţi: cunoaşterea temeinică a materiei.“In mod dramatic desi imi iubesc foarte mult profesia şi am facut adesea compromisuri pentru a suporta normele actualei legislatii din domeniu. entuziasm. de jocurile de rol existente în copilărie. Motivele care au stat la baza alegerii carierei didactice sunt oarecum diverse. subiectivism. integritate. capacitatea de a-şi asuma răspunderi. dar numai un subiect aduce vag aminte de imaginea învăţătoarei. răbdare. Calităţile menţionate sunt diverse. acest profesor a ajuns la catedră întâmplător. un climat adecvat în grupul de elevi şi de a soluţiona conflictele. pasiunea pentru meserie dar şi un respect deosebit faţă de elevi. deoarece am constatat că sentimentele nu sunt de ajuns pentru a supravieţui. fiind oarecum constrânsă de factorii sociali şi economici. Ca şi puncte comune ale modelelor invocate de participanţii la interviu se regăsesc dascăli care aveam dezvoltate abilităţile de comunicare cu elevii. dar toate au adus în dicuţie dragostea pentru copii şi unele calităţi native pe care un profesor ideal ar trebui să le transmită şi celor din jur: calmitate. voioşie. devodament pentru profesia de dascăl. capacităţi de cunoaştere şi interrelaţionare cu elevii. interant sau nu. Apar competenţe care se regăsesc orice standard profesional / ocupaţional referitor la cadrele didactice. daca as avea posibilitatea de a functiona în alta tara as alege să plec dar tot în domeniul educatiei. afecţiunea pentru copii.” Interpretarea datelor Două din cadrelor didactice participante la interviu au optat pentru meseria de dascăl. capacitatea de a stabili legături între teorie şi practică. Este intersant faptul că toate cadrele didactice au avut la bază/ sau identifică în trecutul lor de şcolar. Ca şi competenţe specifice cadrului didactic din învăţământul primar. personal consider că alegerea acestei profesii a venit ca o variantă salvatoare. creativitate. acestea fiind apropiate de calităţile pe care ar trebui să le aibă întreaga societate: toleranţă. acestă meseri fiind privită ca o ultimă soluţie. dragostea faţă de disciplina predată. fermitate. relaţionale şi ştiinţifice. organiza şi coordona. capacitatea de a stabili relaţii de cooperare. acestea fiind indirect influenţate de tradiţia deja existentă în familie sau de primul dascăl. capacitatea de înnoire a conţinuturilor în conformitate cu noile achiziţii ale ştiinţei domeniului. onestitate. capacitatea de a organiza elevii în raport cu sarcinile instruirii. spirit comunicativ. Este interant faptul că un singur profesor a menţionat ca şi calitate dragostea faţă de meseria profesată. De remarcat faptul ca doar un subiect a ales Liceul pedagogic. îndruma şi motiva. ca model. toate cadrele didactice mărturisesc că la debutul în carieră au încercat să-şi creioneze identitatea profesională raportându-se la modelul din şcoală. care nu cunoşteau doar obligaţiile şi îndatoririle elevilor ci şi drepturile acestora. din toate punctele de vedere. mai apreciată. Modelul occidental la care ministerul doreste să ne aliem eu il gasesc defectuos şi lipsit de alicabilitate concreta în sistemul nostru care a dovedit pana acum ca poate da oameni de un inalt profesionalism” “Cred că acum aş gândi mult mai pragmatic şi m-aş îndrepta spre o altă profesie. pregătirea psihopedagogică. Pentru cea de a doua învăţătoare.

Responsabilităţile care se regăsesc printre preferinţele cadrelor didactice sunt legate în general de partea activă a procesului de predare-învăţare. ca parte birocratică neavând un beneficiu la nivelul catedrei sau direct în imbunătăţirea activităţii didactice. experineţa formatorilor. dar dacă meserie este motivată de pasiune efortul nu se poate cuantifica. Toţi subiecţii au făcut referire la volumul mare de statistice. însă toate cadrele didactice au amintit de dreptul de decizie pe care îl au în managementul clasei. Documentele justificative şi alte documente solicitate de partea managerială şi instituţiile pe plan local sunt văzute ca o obligaţie. adeverinţe de formare şi nu pe calitatea activităţilor. Alţi reprezentanţi ai comunităţii nu au fost menţionaţi. documente care li se solicită. în relaţia cu părinţii.Timpul petrecut de cadrele didactice este unul relativ mare. meseria de învăţător implică alocarea de timp şi în afara orelor de program şi timpul cadrului didactic ar trebui dublat de aportul indivudual al elevilor. motivele invocate fiind calitatea cursurilor de formare. Toţi subiecţii au afirmat că lucrul cu copii aparţinând grupurilor dezavantajate este o provocare. cadrele didactice au afirmat că rezultatul muncii este de asemenea apreciat. Referitor la implicarea /motivarea pentru formare continuă şi dezvoltarea profesională toţi subiecţii au accentuat importanţa acesteia dar au avut viziuni diferite. De asemenea s-a accentuat dorinţa de comunicare la nivelul consiliului profesoral în aplicarea unor eventuale decizii care ar putea avea efect asupra unităţii. cadrele sunt motivate de mediul în care îşi desfăşoară activitatea. în feedback-ul psihologic. că fiecare cadru didactic trebuie să depună efort dacă îşi doreşte rezultate foarte bune. De asemenea subiecţii sunt conştinenţi de faptul că satisfacţiile pot veni şi peste o perioadă de timp foarte mare. beneficiul suplimentar care rezultă din schimbul de bune practici cu profesori din 16 . documente care din păcate. acestea considerând că disciplina se asigură la nivelul clasei în mod special.S-a adus în discuţie nevoia unei supravegheri mult mai atente a elevilor. Pentru realizarea acestor “hârtii pe care niciodată nu le folosim pentru noi sau copii noştri”se alocă timp suplimentar. Satisfacţia meseriei se regăseşte uneori în “pastile pentru suflet”. Nu s-au adus în discuţie satisfacţiile de ordin financiar (valoarea salariului). Chiar şi unele activităţi educative cu scop informativ nu fac plăcere cadrelor didactice. Rezultatul activităţii depuse este apreciat la nivel managerial. accentul doar pe cantitatea de diplome. dar şi în faptul că aceştia fiind apreciaţi şi valorizaţi profesional la nivelul şcolii în mare sau foarte mare măsură. activităţile extracurriculare şi cele şcolare fiind menţionate de toţi subiecţii. de a fi mai bune în meserie. deoarece uneori “suferă procese de transformare pe parcurs”. acest fapt ne fiind văzut ca un efort mai mare decât al altor colegi de la alte şcoli din oraş. ceea explică în bună măsură ataşamentul faţă de meserie. tinând cont şi de faptul că. satisfacţie rezumată în general la respectul elevilor şi la performaţele acestora. acest timp fiind uneori rupt din timpul alocat elevilor. tratarea diferenţiată a acestora şi activităţi specifice mediului incluziv. nu fac parte din instrumentele necesare realizării procesului de predare-învăţare-evaluare a copiilor şi nici din evaluarea cadrelor didactice. din păcate. nu de puţine ori. De asemenea doua din trei cadre afirmă că supravegherea elevilor în timpul pauzelor nu intră în atribuţiile lor. de dorinţa de a persevera . unul dintre subiecţi având şi responsabilităţi suplimentare (acestă responsabilitate regăsindu-se printre atribuţiile de care se achită cu plăcere). Singura provocare pentru cadrele din unitate o reprezintă încercarea de schimbare a mentalităţilor şi ideilor preconcepute prin metode de comunicare eficienta în context modern. ca o unitate de măsură fiind precizată îmbunătăţirea frecvenţei şcolare şi dialogul activ pe care învăţătorii îl au cu părinţii.celelalte având influenţă scăzută în ceea ce priveşte deciziile şcolii . La nivelul comunităţii. European. Doar o învăţătoare are drept de decizie în la nivel managerial. S-au menţionat beneficiile unei formări în spaţiul european. fiind responsabilă cu coordonarea programelor educative şi dezvoltarea profesională a cadrelor din colectiv. Pentru deschiderea către formare. de specificul colectivului de elevi dar şi de evaluarea defectuasă a cadrelor din ziua de astăzi care pune. Aceste documente au fost cuprinse şi în lista documentelor care nu fac plăcere cadrelor didactice.

formare la care îşi pune amprenta calitatea educaţiei transmise de profesor. imagine infleunţată uneori şi de lipsa de profesionalism a unor cadre. poate. membrii grupului se influenţează reciproc. De asemenea s-au adus în discuţie costurile ridicate ale activităţilor de formare din România. răspunzând ideilor şi comentariilor” (Kreuger) Interviul de tip focus grup se diferenţiază de interviul individual prin aceea că focus grupul duce la o multiplicitate de 17 . costuri care de cele mai multe ori depăsesc resursele financiare ale cadrului didactic. cel de al doilea ar alege aceeaşi meserie dar nu în România. Identificarea poziţiei pe care meseria didactică o ocupă în viitorul profesional al elevilor. motivaţiilor. întărită poate şi de faptul că în familia să există deja două generaţii de cadre didactice. Ipoteze sau premise: Se presupune că orice elev participă la actul educaţional din dorinţa unei formări viitoare. lipsită de respect. desfăşurată într-un mediu permisiv. 4. La întrebarea dacă ar fi puşi în situaţia de a-şi alege din nou meseria. focalizat pe o anumită temă. şcoala nu poate fi mai bună decît societatea care o găzduieşte… PARTEA II. În viziunea participanţilor la interviu. discuţia este relaxată şi adesea plăcută pentru participanţii care îşi împărtăşesc ideile şi percepţiile. care este condus de un moderator şi face parte din categoria tehnicilor calitative de culegere a datelor pentru analiza percepţiilor. ultimul afirmând că. latura umană şi calitatea managerială a acestuia.profesorul/ învăţătorul ideal în viziunea elevilor Problema cercetată: Elementele pe care elevii le cunosc din perspectivele activităţii profesionale a cadrelor didactice şi creionarea portretului profesorului/ învăţătorului ideal în viziunea acestora.alte ţări. Această tehnică este o “discuţie de grup planificată organizată pentru obţinerea percepţiilor legate de o arie de interes strict delimitată. au devenit uşor nostalgice. 3.Identificarea principalelor însuşiri ale cadrului didactic din ciclul primar prin prisma învăţătoarei de la clasă în viziunea copiilor. de reguli şi ordine care au dus la decăderea învăţământului din România şi care văd învăţământul actual ca “un elev situat la colţul de ruşine. un singur cadru a afirmat cu tărie că ar alege aceeaşi meserie.Identificarea factorilor care determină rezultatele învăţării. nevoilor. imaginea cadrelor în faţa societăţii este una defectuasă/ negativă. opiniilor oamenilor.Cunoaşterea îndatoririlor de ordin profesional/ competenţelor cadrului didactic de către elevi. făra a avea o anumită culpă”. De asemenea cadrele susţin că acestă viziune este produsul unei societăţi marcate de complexe financiare. strict delimitată. o imagine tratată cu superficialitate. cadrele didactice au adus din nou în discuţie calităţile umane şi devotamentul profesional. Obiectivele cercetării: 1. Descrierea metodei: Focus grupul este un interviu de grup. Totuşi este amintită valoare produselor învăţământului românesc şi calitatea oamenilor care s-au dedicat din pasiune educaţiei. ar fi mult mai pragmatică şi ar alege o meserie apreciată de societatea de astăzi. Până la urmă. sentimentelor. dar şi impactul asupra elevilor din a altor cadre din unitate. 2.

La fel ca şi în cazul cadrelor didactice participante la interviul legat de identitatea preofesională. -derularea focus-lui grup Locaţia unde s-a desfăşurat interviul a fost cunoscută copiilor. Fiind patru serii pe an. Ce credeţi despre ‟‟meseria‟‟ de dascal? Argumentaţi. probleme prin prisma interpretărilor pe care le dau oamenii acestora. Care sunt atribuţiile/ responsabilităţile pe care care trebuie să le aibă un învăţător? 18 . Focus grupul este o tehnică pe care o putem folosi în cercetarea/evaluarea unei situaţii. percepţii şi opiniii şi nu informaţii cantitative de tip cifric. 2. respectiv clasa a IVa. fiind înscrişi în ciclul primar. GHID DE INTERVIU FOCUS-GRUP PROFESORUL/ ÎNVĂŢĂTORUL IDEAL 1. a asistentului moderator Elevii au fost anunţaţi cu trei zile înainte de derularea acestei experienţe. profesorul ideal. copiii selectaţi pentru participarea la cercetare sunt din clase diferite.perspective şi procese emoţionale într-un context de grup care produc date datorită interacţiunilor dintre indivizii care participă la interviu. idei.(copii fiind participanţi pentru prima dată la o asemenea experientă) care s-a desfăşurat faţă în faţă cu subiectul şi a fost folosit ca metodă unică de colectare a datelor pentru cercetare. fosul grup (la care au participat 4 copii) a fost o experinenţă unică. fenomen. produs. care a avut mai mult un rol de observator. un mediu familiar (cabinetul consiierului şcolar). pe baza preferinţelor acestora în urma solicitării şi de asemenea în funcţie de rezultatele înregistrate de aceştia la învăţătură. pregătirea moderatorului. a sentimentelor faţă de un anumit eveniment. Prin intermediul focus grupului se obţin date calitative care surprind comportamente ale indivizilor. perioada alocată fiind de o oră pentru culegerea datelor din partea tuturor participanţilor. locului şi pregătirea acestuia pentru întâlnire. -elaborarea şi testarea ghidului de interviu În elaborarea întrebărilor am ţinut cont de obiectivele propuse de tema cercetării. Structura: În elaborarea celor 10 întrebări ale interviului de tip focus-grup am ţinut cont de etapele acestuia astfel: -stabilirea temei de discuţie Stabilirea temei de discuţie s-a conturat în idea realizării portretului profesorului ideal în viziunea elevilor. a opiniilor faţă de un program. participanţii având vârsta relativ egală (10-11 ani). le-au fost anunţată tema de discuţie. Pentru a avea alături un asitent moderator am cerut ajutorul consilierului şcolar din unitate. În urma obţinerii consimţământului fiecărui părinte al elevilor interviurile au fost de asemenea înregistrate cu ajutorul unui reportofon apoi transcrise. servicii. -stabilirea structurii grupului şi a modalităţilor de selectare a participanţilor Cu privire la structura grupului am încercat să formez un grup omogen (doi elevi de sex feminin şi doi elevi de sex masculin). Elevii au fost selectaţi în urma discuţiilor cu părinţii. văzută de asemenea ca o necesitate de continuare a interviului realizat cu cadrele didactice privind identitatea profesională. dar şi de capacităţile de înţelegere ale elevilor cu privire la mesajul transmis -stabilirea datei. dar care nu încurajează discuţiile interactive dintre participanţi.

interesanta. Este frumoasă pentru ca invata copii să scrie să citeasca.3. să stie cum sa-i invete pe acestia. 16. Prezentarea şi interpretarea datelor Eşantion .Ce credeţi despre ’’meseria’’ de dascal? Argumentaţi “Este greu dar şi frumos să fii dascal. Notă: răspunsurile prezentate sunt în stare brută şi nu s-a încercat cosmetizarea acestora 1. ne pune chiar să ne spalam inainte de a manca pentru a nu ne imbolnavi. doi elevi de sex feminin şi doi elevi de sex masculin.sa fie buni cu alti copii.” “Sa ne invete carte. Prezentarea datelor După realizarea interviului şi înregistrarea acestora. 4. plantele. buna. Învăţătoarea vă predă bine? De ce? 9. desteapta. punctuală şi ne pregateste serbari şi excursii foarte frumoase.Care sunt atribuţiile/ responsabilităţile pe care care trebuie să le aibă un învăţător? “Învăţătorul trebuie să ii invete pe copii să scrie şi să citeasca. ne asculta şi ne intelege . Să fie bună cu noi.13 Craiova. V-ar plăcea să fiţi învăţători?De ce? Perioada şi locul desfăşurării interviului: Cum am menţionat anterior.” “Meseria de dascal este foarte frumoasă pentru ca învăţătoarele îşi petrec timpul doar pentru a ne invata pe noi. Credeti că învăţătoarea voastră face parte din categoria învăţătorului ideal? 7. fiecare elev fiind reprezentantul unei clase din ciclul primar (respectiv clasa a IV a). trebuie să ii certe atunci cand gresesc dar şi sa-i iubeasca pe toti la fel. frumoasă. excursiile.” “Meseria de dascal este usoara. ne invata să scriem şi să citim. cât timp sunt la şcoală are grija de noi. serbarile şi concursurile. interviul s-a desfăşurat în cabinetul metodic al Şcolii cu clasele I-VIII nr. Rezultatele pe care aceştia le au la învăţătură se încadrează între calificativele bine şi foarte bine.” 3. ne invata tot ceea ce trebuie să stim în viata şi are gija de noi cât timp suntem la şcoală” “Învăţătorul trebuie să fie bun cu copii.” “Doamna mea este frumoasă. să ne faca să iubim toti copiii. să faca excursii. să nu tipe. să cunoasca lumea .Care sunt însuşirile învăţătoarei de la clasă? Exemplificaţi. Ce apreciaţi mai mult la un învăţător? Ce nu vă place? 8. copiii.” “Dascalul este ca doamna mea şi cred ca meseria doamnei este cea mai frumoasă caci este ca mama pentru noi. să ii invete despre plante şi animale.” “Doamna cea mai buna este doamna care ne iubeste chiar atunci cand gresim.” 2. toate animalele. Ce înseamnă pentru voi învăţătorii? 5. să-i ajute pe cei care nu pot să vina la şcoală. De ce credeţi că unii elevi învaţă mai bine la o disciplină sau la alta? 10. am realizat transcrierea răspunsurilor în vederea realizării analizei calitative pentru definirea profesorului ideal.” 19 .sa protejeze natura. “Invatatoarea mea este cea mai buna şi mai desteapta invatatoare pentru ca ne invata tot ceea ce trebuie să stim. Cum vedeţi voi învăţătoarea ideală/ perfectă? 6. în ziua precedentă zilei în care s-a realizat interviul legat de identitatea profesională a cadrelor didactice. greu pentru ca trebuie să faci toti copiii să te asculte şi frumos pentru ca te joci cu copiii. Care sunt însuşirile învăţătoarei de la clasă? Exemplificaţi.decembrie 2010. Descrierea grupului de subiecţi: Elevii participanţi la interviu au vârste de 10 şi 11 ani. rabdatoare.

destepte.toti copii care participa la concursuri obtin rezultate de foarte bine.Cum vedeţi voi învăţătoarea ideală/ perfectă? “Învăţătoarea ideală este deşteaptă. Nu-mi place cand doamna este bolnava şi totusi vine la şcoală.” “Doamna explica atat de bine incat toata lumea din clasa intelege lectia.Ce înseamnă pentru voi învăţătorii? “Învăţătorii sunt ca şi parintii nostrii pentru ca au grija de noi cand suntem la şcoală şi pentru ca ne invata doar lucruri bune. Nu prea imi place ca ne da multe teme şi nu am timp să ma joc. frumoasă şi iubitoare.” “Invatatoarea mea este buna. să iubeasca copii.” “Învăţătareal ideală pentru mine este ca doamna mea “ “Învaţătoarea ideala este doamna mea” 6. rabdatoare. nu ne cearta iar atunci cand o suparam tot doamna este cea care face să nu ne simtim vinovati pentru faptrele noastre. La matematica merg la concursuri cu doamna.Pentru ca intelegem din clasa lectia. alţii la ştiinte.Invatatorul castiga putin-mama este educatoare.” 4. să se joace cu ei. desteapta.” “Eu invăţ mai bine la matematică pentru că este mai uşoară. rade cu toata fata cand facem o gluma buna în pauza şi ne iarta cand gresim fara voia noastra.” “Da.” “Trebuie să fie ca doamna mea.sa predea cu placere şi pe intelesul nostru.” 9. frumoasă. intelegatoare. pentru ca viata este la fel de importanta ca educatia” 20 . eleganta şi hotarata. De ce credeţi că unii elevi învaţă mai bine la o disciplină sau la alta? “Depinde de înclinaţiile pe care le are fiecare copil şi de cât de mult isi doreste să invete şi să devina cineva în viata” “Mie imi place mai mult matematica decat romana şi invat mai usor la matematica.Ce apreciaţi mai mult la un învăţător? Ce nu vă place? “Cel mai mult apreciez bunatatea şi nu-mi place cand sunt pedepsit” “Cel mai mult imi place la doamna mea ca atunci cand facem greseli ne explica unde am gresit dar ne iarta. dar atunci cand voi fi mare eu vrea să fiu doctor. Pentru ca inteleg tot. doamna mea este pentru mine o a doua mama.” “O iubesc pe doamna mea.Învăţătoarea vă predă bine? De ce? “Invatatoarea preda bine pentru ca intodeauna ne explica ceea ce nu intelegem şi ne ajuta” “Da.V-ar plăcea să fiţi învăţători?De ce? “Da.” “Toate învăţătoarele trebuie să fie calme. Alti copii invata mai bine la romana.” “Mi-ar plăcea să fiu învăţătoare.” “Învatatoarea mea este ca mama mea de acasa. mi-ar placea pentru că iubesc copiii şi as vrea să pot sa-i invat tot ceea ce m-a invatat şi pe mine doamna invatatoare. cu siguranţă”-pentru toţi subiecţii participanţi la focus-grup 7.“Învatatoarea mea este calma.” 5.este cea care daruiseste fara să uite să fie autoritară. “Doamna se tine de cuvant tot timpul şi duce la bun sfarsit tot ce isi propune .” “Eu apreciez cel mai mult blandetea şi desteptaciunea doamnei mele. Nu imi place ca uneori doamnele tipa când suntem în pauză şi dau teme mari şi grele” 8. dar preşedintele să ne dea salariu ca să nu facem grevă ca doamna” “Eu vreau să fiu pictor sau arhitect . haioasa.” “Unii elevi invata mai bine la o anumita materie pentru ca le place acea materie mai mult” 10.Credeti că învăţătoarea voastră face parte din categoria învăţătorului ideal? “Da.” “Învăţătorii sunt foarte destepti şi ii invata pe cei mici să ajunga oameni de incredere.” “Pentru ca mama mea este plecata să munceasca în strainatate.

Cei din urmă au identificat calităţile morale/ umane ale cadrelor. perseverentă. oferind din nou o înşiruire de calităţi umane. de a învăţa şi de a dezvolta copiilor o personalitate frumoasă. meseria de dascăl este văzută ca o posibilă carieră. era „ştiiutorul” în domeniul său de specialitate. calmitatea. Ca aspecte negative s-au regăsit şi reacţii legate de disciplină şi lipsa timpului dedicat principalei activităţi a copilăriei: jocul Legat de stilurile de predare. mai mult calităţile umane decât cele profesionale. în special pentru elevii ai căror părinţi nu sunt alături de ei. dar şi cu rezultatul final/ scopul acţiunii. aceea de a educa. realizarea învăţării. învăţătoarea suplineşte rolul mamei pe toată durata timpului petrecut în şcoală. răbdătoare.Un elev a atras atenţia asupra perserverenţei şi ambiţiei constructive de care trebuie să dispună fiecare elev. Concluzii… Tradiţional. Datorită vârstei subiecţilor. stima de sine. comunicativă. frumoasă. toţi au atras atenţia volumului mare de teme pentru acasă. generoasă. subiecţii au identificat decât scopurile finale ale acţiunii. trasătură pe care subiecţii au identificat-o cu dragostea învăţătorului pentru copii. În reprezentarea socială stereotipă a unui bun profesor se regăsesc aptitudini şi competenţe diverse. informative şi formative. profesorul a fost reprezentant al ştiinţei. de înţelegere şi de înclinaţiile pe care le au aceştia. dacă doreşte să-şi depăşească condiţia socială. prietenoasă. Reprezentarea socială a profesorului ideal presupune prezenţa unor aptitudini sau competenţe pedagogice care determină succesul acestuia în procesul instructiv-educativ. să parcurgă etapele unei realizări profesionale. construită pe principii şi valori. glumeaţă. iar ca punct comun pentru lucrurile care nu le fac plăcere. Este interesant faptul că există o legătură între calităţile cadrului didactic în viziunea învăţătorilor şi calităţile văzute de copii. Invăţătoarea este inteligentă. paleta comportamentelor fundamentale ale profesorului. la ceilalţi motivaţiile alegerii fiind diverse: lipsa recompenselor financiare care nu corespund volumului de muncă depus. fermă. iar învăţătorii au accentuat şi calităţile profesionale. elegantă. ca un deschizător de drumuri. prima caracteristică a meseriei cadrului didactic este frumuseţea. Toţi subiecţii au identificat menirea învăţătorului. Subiecţii apreciază la învăţători încă o dată. El media didactic relaţia elevului cu ştiinţa şi era agentul acţiunilor educative. Acest portret ideal porneşte de cele mai multe ori de la modelele profesionale pe care fiecare dintre cei 21 . modelul părinţilor care au ales aceeaşi carieră. în procesul instructiv educativ. Contemporan. Învăţătoarea este văzută ca un om deştept. elevii puncând durata timpului petrecut în şcoală. Doar la unul din cei patru elevi. ca o persoană care îi ajută să-şi aleagă un drum corect în viaţă. Deşi întrebarea se referea la atribuţiile cadrului didactic. punctuală. Rezultatele învăţării depăşesc limitele şcolare: reguli de igienă. creativă. De asemenea activităţile extracurriculare au fost văzute ca atribuţiile învăţătorului pentru toţi subiecţii participanţi. deschidere către noi orizonturi. iubitoare. dezvoltarea simţului estetic. Paleta însuşirilor/ calităţilor învăţătorilor este una foarte largă. tolerantă. în activitatea instructiv educativă s-a amplificat în conformitate cu noile cerinţe referitoare la calitatea prestaţiei sale. toleranţa. aceştia afirmând că înţeleg lecţia din clasă. care-i conferea autoritate epistemică. subiecţii cotopind idealul cu învăţătoarea de la clasă.Interpretarea datelor În ochii elevilor de clasa a-IV-a. dar şi plasarea meseriei de dascăl alături de alte meserii nu mai puţin importante. elevii au subliniat şi căteva calităţi obligatorii: bunătatea. Pentru copii. Reultatele învăţării la o anumită disciplină este puse pe seama capacităţilor elevilor de învăţăre. Întrebările legate de portretul ideal al cadrului didactic nu au strâns date noi. cele mai importante fiind competenţele psihopedagogice şi psihosociale. pentru că învăţătoarea explică şi îi ajută pe toţi elevii. învăţătoarea este încă identificată cu imaginea mamei.

cât şi în evaluarea cadrelor didactice. Mai mult decât atât. îi imită conduita. se impune şi valorizarea lor. capacităţi şi credinţe care îl caracterizează pe un profesor se vor transmite şi însuşi elevilor acestuia. disciplina. Un profesor trebuie să plece de la ideea că toţi elevii pot cu adevărat învăţa. Din acest motiv un profesor trebuie să fie devotat elevilor şi învăţării acestora. Alături de toate acestea el trebuie să se implice în rezolvarea problemelor comunităţii promovând valori morale şi civice. Trebuie să colaboreze cu membrii comunităţii şcolare. Profesorii trebuie să fie atenţi şi interesaţi şi despre ce cred elevii despre ei înşişi. ei chiar trebuie să pună în practică acest principiu. care ştie să îşi apropie elevii. vocaţia pedagogică este mult mai dificil de evaluat şi măsurat. ei trebuie să ia în considerare faptul că elevii sunt diferiţi. el trebuie să folosească modalităţi eficiente de implicare a familiei în viaţa şcolii şi în dezvoltarea elevilor.chestionaţi le-a întâlnit pe parcursul traseului şcolar. Având în vedere că nu lucrează doar cu un singur elev. un bun profesor este foarte atent ca toţi elevii să beneficieze de aceaşi grijă din partea lui şi să nu lase ca presupusele sau realurile lor handicapuri sau incapacităţi. dar şi de dezvoltarea caracterului lor. învaţă atunci când îi ascultă pe elevi. care induce elevilor săi starea de a fi gata pentru a îndeplini orice sarcini şi interdicţii. o bibliotecă vie. Profesorului desăvârşit îi place să lucreze cu tinerii şi se pricepe să înpărtăşească cunoştinţele lui tuturor elevilor. precum şi dragostea sau averiunea lor faţă de şcoală. de efectele învăţării asupra relaţiilor lor cu grupul de prieteni. deoarece profesorul trebuie să îl folosească constant pentru a-şi modela metodele de predare. Cert este că întotdeauna profesorul ideal a fost şi va fi un om calm. Imaginea profesorului sau învăţătorului preferat a rămas în memoria fiecăruia. achiziţiile dobândite în această perioadă vor pune amprenta în dezvoltarea lor profesională. de aspiraţiile şi calităţile lor. Tipul acesta de înţelegere nu este lipsit de importanţă. conduita socială. Conform interviului acel sentiment de împlinire pe care îl simte fiecare profesor în sala de clasă şi care se regăseşte în dragostea faţă de copii. Probleme cum sunt motivaţia. îi citează afirmaţiile. setea continuă de cunoştinţe. temperat. fiind din ce în ce mai mult ignorată în prezent atât în alegerea carierei didactice. Un profesor bun învaţă din experienţă. Pe lângă aceste competenţe şi aptitudini specifice. standarde. succseie şcolare. Succesul este garantat de încrederea profesorului în demnitatea şi valoarea oricărei fiinţe umane şi în potenţialul care există în fiecare. când îi observă lucrând. Experienţa îndelungată a şcolii arată că elevii învaţă şi se formează aşa cum sunt ei căţăuziţi de profesor. astfel încât să te ajute să înveţi. prin bagajul de cunoştiinţe şi prin atitudinea de la oră. de motivaţiile lor. răbdător. iar diferenţele dintre ei influenţează învăţarea. tocmai de aceea rolul profesorului este foarte important. interviul a reliefat şi o altă trăsătură definitorie pentru un bun profesor: vocaţia pedagogică. modul lor de raportare la procesul de învăţare. chiar dacă aceştia sunt foarte diferiţi prin trăsăturile şi talentele lor. Lucrurile pe care le află depre elevi în timpul procesului de educaţie devine automat parte a competenţelor lui didactice. să influenţeze relaţiile dintre el şi elev. diferenţele individuale. Vorbind despre competenţele necesare. acel om deosebit de cult. contextele culturale sau sociale diferite din care provin aceştia. Pentru a lua în seamă particularităţile individuale. în dăruirea profesională sau în privirea elevilor – poate fi cel mai obiectiv mijloc de evaluare al fiecărui profesor. Astfel bogăţia de cunoştinţe. Toate aceste competenţe necesare unui profesor vor influenţa performanţele elevilor. Se presupune ca profesorul să fie membru activ al comunităţii. constituind prototipul viitoarei reprezentări sociale. îi împărtăşesc convingerile. Ei absorb atitudinea profesorului. blând şi cald la suflet. cel ce ştie cum să îşi facă ora un cadru plăcut pentru ceilalţi. Pentru a servi mai bine interesele elevilor. toate sunt organizate în jurul personalităţii profesorului. cadrele didactice trebuie să îşi cunoască foarte bine elevii. Succesul obţinut de tineri în şcoală. care ştie să selecteze şi să filtreze informaţiile astfel încât să nu te încarce în van. transformându-i în proprii copii. elevii. Cel mai bun indicator al eficienţei şi competenţei unui cadru didactic sunt rezultatele sale. deprinderi. iar în secolul în care 22 . Spre deosebire de celelalte trăsături. care te captivează prin limbajul sau. acel profesor care ştie să predea astfel încât să te facă atent.

E. cu elevat gust estetic şi amabil. pentru ca prin întregul său comportament. Lucia – Standarde profesionale pentru Profesia Didactică. viziunea anterioară asupra faptelor sale devenind opacă”. şi un bagaj de cunoştiinţe. iar la liceu ne ataşăm de acei oameni deosebiţi care ne deschid mintea şi ne luminează sufletul.Ciolan. Bibliografie:      Krueger. inteligent. 1994. Bucureşti. întrucât părinţii noştrii. Răbdarea este o calitate esenţială a unui profesor. şi nu structura în sine a acesteia .Pedagogie şi elemente de psihologia educaţiei. Editura POLSIB. Institutori ieri. afectivă. să sensibilizeze elevii şi astfel să creeze condiţiile necesare realizării comportamentelor unei educaţii implicite. pentru a putea merge în faţa unei clase de elevi este necesară o pregătire de specialitate înalt calitativăA doua condiţie necesară este înclinaţia spre această meserie. în gimnaziu ne dorim. D. în majoritatea cazurilor schiţele nu vor coincide. Sibiu. iar în profesori acei oameni ce altă dată îngheţau sălile de curs.. de cealaltă parte a catedrei. Cartea Universitară. nu ca scop în sine.trăim. chiar dacă. Şi totuşi… termenul de profesor ideal este unul relativ căci. în mintea şi sufletul fiecărui elev. D. 2008. Relaţiile profesor-elevi. la clasă sunt de obicei structurate pe două direcţii :pe relaţii de comunicare (informaţională. până la pierderea identităţii sale profesionale.Trebuie să fie ingenios.Profesorul trebuie să fie un ghid. Cu toate acestea încă mai există profesori ideali. ale căror limbaje trebuie să-i fie accesibile. Este cert însă că.. Robert. L. fie modernă. uneori acestea sunt suprasolicitate oficial. Căci Schopenhaeur spunea: “Niciodată nu judeca şi nu cataloga o fiinţă umană până nu îi simţi trăirea. educatori mâine. Focus Group – A practical Guide for Applied Research. referiri la artele conexe. R. faţă de şabloane. I. Şi. Şi abia atunci elevii de azi vor putea defini corect termenul de profesor ideal. simte şi gândeste într-o cu totul altă manieră. acest aspect este mai valabil ca niciodată deoarece atunci când stresul este cuvântul definitoriu pentru întreaga noastră existentă. 2002 Dumitru. pentru că competenţa comunicativă ar fi o altă trăsătură importantă a profesorului ideal. 23 . .. 2005 Dottrens. acesta arată cu totul altfel.o condiţie. imaginativ. aşa cum fiecare dintre noi este diferit. Profesorul ideal ar trebui să îndeplinească o serie de calităţi.Profesorul este factorul determinant al succesului unei lecţii. Bucureşti. În primul rând. al profesorului şi a interacţiunilor acestora Gliga. Orizontul lui cultural-artistic trebuie să fie întins şi să-i permită a stabili. un ghid competent. Profesorul trebuie să fie creativ. ci ca mijloc de realizare a obiectivelor educaţionale. aceia dintre dânşii care nu au uitat să fie oameni. New York. sunt ore ce te rup din această stare. Voicu. deoarece nici un lucru nu va fi bine realizat dacă nu se face şi din plăcere. Sage Publications. Şi acestea devin eterne în minte şi în suflet. P. La grădiniţă căutam afecţiunea şi atenţia. poate. Centrul Educaţia 2000+. să simtă şi să gândescă o dată elevii ce mâine vor schimba lumea. singura validă sub aspect psiho-pedagogic şi didactic. deoarecenu toţi elevii sunt genii şi pricep din prima. fie ea tradiţională. 1971. care îndrumă eforturile receptive ale elevilor. căci abia atunci vei înţelege pe deplin ce-i într‟ânsul. spontan. motivaţională) şi relaţii de cooperare (distribuirea şi redirecţionarea sarcinilor). pe lângă acestea. precum şi bunicii încă mai văd în noi nişte copii neajutoraţi. Proiectul „Şcoala aşa cum este” Cercetarea portretului elevului. de elevi şi de părinţi. în clasa întâi se adaugă înţelegerea. să nu fie obedient. O. Profesorul ideal trebuie să abordeze studiul obiectului pe care-l predă. aşa şi profesorul ideal va fi schiţat în varii moduri. Ungureanu. sensibil. să introducă în lecţie dimensiunea estetică. faţă de modalităţile didactice căzute în desuetudine.

1939. Ion. Sulea-Firu. Biblioteca Liceului Românesc. Bucureşti. 24 . Personalitatea profesorului român.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful