You are on page 1of 29

Centrul European de Studii Covasna-Harghita

Documentar
Coordonate demografice ale comunităţilor româneşti, maghiare şi rome din
judeţele Covasna şi Harghita potrivit datelor provizorii ale Recensământului
Populaţiei şi Locuinţelor din 20 octombrie 2011
Pe baza informaţiilor provizorii communicate de către Comisiile judeţelor
Covasna şi Harghita pentru recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 20
octombrie 2011 şi a rezultatelor Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 2002
au fost identificate principalele coordonate demografice ale comunităţilor româneşti,
maghiare şi rome din aceste două judeţe.
I. Judeţul Covasna.
Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din 20 octombrie 2011,
populaţia stabilă a judeţului Covasna a fost de 206,3 mii persoane, din care: 198,2
mii au fost persoane prezente, iar 8,1 mii temporar absente. Din totalul populaţiei
stabile 98,2 mii persoane aveau domiciliu/reşedinţa în municipii şi oraşe (47,6%), iar
108,1 mii persoane locuiau în comune (52,4%). Din punctul de vedere al mărimii
populaţiei stabile, judeţul Covasna se situează pe locul 41 în ierarhia judeţelor.
Faţă de anul 2002, populaţia judeţului Covasna a scăzut, în 2011, de la
222449, la 206261 persoane, cu 16188 persoane, reprezentând azi doar 92,72%,
din populaţia anului 2002. Populaţia urbană a judeţului Covasna a scăzut cu
13807, de la 111996, la 98189 persoane, respectiv de la 50,34% din totalul
populaţiei judeţului, în 2002, la 47, 60%, în 2011, iar populaţia care locuieşte în
comune a scăzut doar de la 110453, în 2002 la 108072 în 2011, cu 2381 persoane.
Astfel, procentual, populaţia rurală a crescut de la 49,65%, din totalul populaţiei
judeţului, în 2002, la 52,40%, în 2011.
Între cele două recensăminte, 2002 şi 2011, populaţia urbană şi rurală a
judeţului Covasna a cunoscut următoarea dinamică:
I. Municipii şi oraşe
Nr.
crt.
1
2
3
4
5

Localitatea urbană
Judeţul Covasna – Total
Municipii/ oraşe – Total
Sf. Gheorghe
Tg. Secuiesc
Baraolt
Covasna
Întorsura Buzăului

Anul 2002 Anul 2011
222449
111996
60389
20488
9670
11369
8926

206261
98189
54312
18082
8567
9909
7319

+/-

%

- 16188
- 13807
- 6077
- 2406
- 1103
- 1460
- 1607

92,72
87,67
89,93
88,25
88,59
87,15
81,99

II. Comune
Nr. Localitatea rurală
Anul 2002 Anul 2011
crt.

+/-

%
1

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40

Comune – Total
Aita Mare
Arcuş
Barcani
Băţani
Belin
Bixad
Bodoc
Boroşneu Mare
Brăduţ
Brateş
Breţcu
Catalina
Cernat
Chichiş
Comandău
Dalnic
Dobârlău
Estelnic
Ghelinţa
Ghidfalău
Hăghig
Ilieni
Lemnia
Malnaş
Mereni
Micfalău
Moacşa
Ojdula
Ozun
Poian
Reci
Sânzâieni
Sita Buzăului
Turia
Vâlcele
Valea Crişului
Valea Mare
Vârghiş
Zăbala
Zagon

110453
1771
1288
3836
4501
2643
1811
2513
3086
4688
1548
3908
3541
4025
1697
1042
1026
2330
1133
4774
2614
2223
1853
2044
1202
1410
1864
1280
3520
4575
1804
2234
4682
4814
3918
3463
2175
1177
1902
4814
5489

108072
1715
1527
3665
4307
2814
1774
2541
3074
4618
1545
3510
3359
3956
1519
1004
951
2112
1190
4722
2596
2258
2028
1923
1082
1312
1824
1206
3505
4353
1765
2294
4563
4562
4053
4292
2185
1043
1628
4512
5185

- 2381
-56
+239
-171
-194
+171
- 37
+ 28
-12
-70
-3
-398
-182
-69
-178
-38
-75
-218
+57
-52
-45
+35
+175
-121
-120
-98
-40
-74
-15
-222
-39
+60
-119
-252
+135
+829
+10
-134
-274
-302
-304

97, 84
96,83
118,55
95,54
95,68
106,46
97,95
101,11
99,61
98,50
99,80
89,81
94,86
98,28
89,51
96,35
92,69
90,64
105,03
98,91
99,31
101,57
109,44
94,08
90,01
93,04
97,85
94,20
99,57
95,14
97,83
102,68
97,45
94,76
103,44
123.93
100,45
88,61
85,59
93,72
94,46

Din datele prezentate rezultă că populaţia tuturor oraşelor judeţului
Covasna a scăzut, în 2011 faţă de 2002, cea mai mare scădere înregistrându-se
la Întorsura Buzăului. După numărul populaţiei, cele cinci oraşe ale judeţului
Covasna, se grupează astfel: un municipiu – Sf. Gheorghe - cu peste 50000 de
locuitori, un municipiu – Tg. Secuiesc – sub 20000 de locuitori şi trei oraşe – Baraolt,
Covasna şi Întorsura Buzăului – sub 10000 de locuitori.

2

În acelaşi timp, se poate observa o migare a populaţiei urbane spre mediul
rural, judeţul Covasna intrând în rândul judeţelor ţării, în care mai mult de
jumătatea populaţiei (52,4%) locuieşte în comune.
În anul 2011, în judeţul Covasna, din totalul celor 40 de comune,
populaţia totală a crescut în 10, după cum urmează: Vâlcele (123,93), Arcuş
(118,55), Ilieni (109,44), Belin (106,46), Turia (103,44), Reci (102,68), Hăghig
(101,57), Bodoc (101,11), Estelnic (105,3).
Populaţia rurală a crescut, în principal, în localităţile situate în apropierea
municipiilor Sf. Gheorghe (Arcuş, Ilieni, Reci, Bodoc) și Tg. Secuiesc (Turia), în
comunele în care locuiesc comunităţi însemnate de romi (Vâlcele, Belin, Hăghig)
şi în Estelnic datorită funcţionării fabricii de pantaloni.
Cele mai mari scăderi ale populaţiei rurale s-au înregistrat în comunele:
Vârghiş (85,59), Valea Mare (88,61), Chichiş (89,51), Breţcu (89,81), Malnaş
(90,01), Dobârlău (90,64), Dalnic (92,59), Mereni (93,04), Zăbala (93,72), Lemnia
(94,08), Moacşa (94,20), Zagon (94,46), Sita Buzăului (94,76), Catalina (94, 86) ş.a.
Localităţile rurale ale judeţului Covasna, după numărul populaţiei stabile
înregistrate la recensământul din 2011, se grupează astfel:
- peste 5000 de locuitori – 1 (Zagon)
- între 4001 – 5000 de locuitori – 9
- între 3001 – 4000 de locuitori – 6
- între 2001 – 3000 de locuitori – 8
- între 1001 – 2000 de locuitori - 16
- sub 1000 de locuitori - 1 (Dalnic)
Cele mai mari comune din judeţul Covasna, conform rezultatelor provizorii
ale recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 20 octombrie 2011, sunt
următoarele: Zagon (5185), Ghelinţa (4722), Brăduţ (4618), Zăbala (4512), Ozun
(4353), Sânzâieni (4563), Sita Buzăului (4562), Băţani (4307), Vâlcele (4292), Turia
(4053).
Cele mai mici comune din judeţul Covasna, conform rezultatelor provizorii
ale recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 20 octombrie 2011, sunt
următoarele: Dalnic (951), Comandău (1004), Valea Mare (1043), Malnaş (1082),
Estelnic (1190), Moacşa (1206), Mereni (1312), Chichiş (1519), Arcuş (1527).
Majoritatea acestor localităţi sunt declarate comune, după decembrie 1989. De fapt,
aproape jumătate din comunele judeţului Covasna sunt comune mici cu o populaţie
sub 2000 de locuitori.
Potrivit comunicatului Comisiei judeţene Covasna pentru recensământul
populaţiei şi al locuinţelor, la recensământul din octombrie 2011, înregistrarea etniei
s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate, respectându-se, astfel,
dreptul fundamental al fiecărui individ de a-şi declara în deplină libertate şi fără nici
un fel de constrângere apartenenţa etnică. Rezultatele provizorii ale
recensământului populaţiei relevă faptul că, din totalul populaţiei stabile a
judeţului, 45,6 mii persoane (22,09%) s-au declarat români, 151,8 mii persoane
(73,59%) s-au declarat maghiari şi 8,2 mii persoane (3,99%) s-au declarat romi
(ţigani). Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o
3

declare sau nu erau prezente) a fost de 0,2 mii persoane, reprezentând 0,13% din
populaţia stabilă a judeţului.
Între cele două recensăminte, 2002 şi 201, structura pe etnii a populaţiei
judeţului Covasna, în municipii şi oraşe a cunoscut următoarea dinamică:
Nr.
crt

Localitatea

Total

Români Maghiari

Romi

Judeţul Covasna – Total: 2002
2011
2002/2011 +/2002/2011 %
Municipii/oraşe – Total 2002
2011
2002/2011 +/2002/2011 %
Municipiul Sf. Gheorghe – Total
2002
2011
2002/2011 +/2002/2011 %
Municipiul Tg. Secuiesc – Total
2002
2011
2002/2011 +/2002/2011 %
Oraşul Baraolt –Total
2002
2011
2002/2011 +/2002/2011 %
Oraşul Covasna – Total
2002
2011
2002/2011 +/2002/2011 %
Oraşul Întorsura Buzăului – Total
2002
2011
2002/2011 +/2002/2011 %
Comune – Total
2002
2011
2002/2011 +/2002/2011 %

Alte

222449
206261
-16188
92,72
111996
98189
-13807
87,67
61543
53312

51790
45560
- 6230
87,97
28605
23908
-4697
83,57
14178
11921

164158
151787
-12371
92,46
81613
72858
-8755
89,27
46113
41770

5973
528
8238
676
+2265 +148
137,92 128,03
1347
431
1133
290
-214
-141
84,11 67,28
932
320
420
201

-8231
86,62
20488
18082

-2257
84,08
1601
1309

-4343
90,58
18633
16446

-512
45,06
199
278

-119
62,81
55
49

-2406
88,25
9670
8567

-292
81,76
300
237

-2187
88,26
9271
8213

+79
139,69
84
100

-6
89,09
15
15

-1103
88,59
11369
9909

-63
79,0
3673
3176

-1058
88,58
7539
6392

+16
119,04
117
323

0
0
40
17

-1460
87,15
8926
7319

-497
86,46
8853
7265

-1147
84,78
57
37

+206
276,06
15
12

-23
42,5
1
0

-1607
81,99
110453
108072

-1588
82,06
23185
21652

-20
64,91
82545
78929

-3
80,0
4626
7105

-1

-2381
97,76

-1533
93,38

-3616
95,61

97
386

+2479 -289
153,58 397,93

Din analiza comparativa a datelor referitoare la structura pe naţionalităţi a
populaţiei judeţului Covasna rezultă că, în anul 2011, faţă de anul 2002, au avut loc
următoarele schimbări: populaţia totală a judeţului a scăzut cu 7%, populaţia
4

de etnie maghiară a scăzut cu acelaşi procent (7%), populaţia de naţionalitate
română a scăzut cu 12%, iar populaţia de etnie romă a crescut cu 38%.
În mediul urban, în anul 2011, faţă de anul 2002, populaţia totală a scăzut
cu 12%, românii cu 16%, ungurii cu 11% şi romi cu 16%.
În mediul rural, în anul 2011, faţă de anul 2002, populaţia totală a scăzut
numai cu 2%, românii cu 7%, maghiarii cu 4%, iar romii au crecut cu 54%.
Populaţia totală a municipiului Sf. Gheorghe, în anul 2011, faţă de anul
2002, a scăzut cu 13%, timp în care românii au scăzut cu 16%, ungurii cu 9% şi
romi cu 55%.
Populaţia totală a municipiului Tg. Secuiesc, în anul 2011, faţă de anul
2002, a scăzut cu 12%, din care românii cu 18%, ungurii cu 12%, iar romii au
crecut cu 40%.
Populaţia totală a oraşului Baraolt, în anul 2011, faţă de anul 2002, a scăzut
cu 12%, românii din oraş au scăzut cu 14%, ungurii cu 16%, iar romii au crecut
cu 19%.
Populaţia totală a oraşului Covasna, în anul 2011, faţă de anul 2002, a
scăzut cu 13%, românii cu 14%, maghiarii cu 15%, iar romii au crescut cu
176%.
Populaţia totală a oraşului Întorsura Buzăului, în anul 2011, faţă de anul
2002, a scăzut cu 18%, procent cu care a scăzut şi populaţia de naţionalitate
română, numărul maghiarilor şi romilor din oraş fiind foarte mic.
Procentul de scădere al populaţiei principalelor oraşe, din judeţul Covasna, este
foarte apropiat: Sf. Gheorghe şi Covasna – 13%, Tg. Secuiesc şi Baraolt -12%. Cea
mai mare scădere a populaţiei urbane se înregistrează la Întorsura Buzăului -18%.
În mediul urban, pe etnii, cele mai mari pierderi le-au înregistrat românii:
la Tg. Secuiesc şi Întorsura Buzăului -18% şi la Sf. Gheorghe -12%.
În majoritatea oraşelor judeţului Covasna, populaţia de etnie romă a
crecut: Covasna – 276%,, Tg. Secuiesc – 139,7, Baraolt – 119%. O situaţie
singulară, din acest punct de vedere, o reprezintă municipiul Sf. Gheorghe,
unde, în 2011 faţă de 2002, romii au scăzut de la 932 la 430, singura explicaţie
plauzibilă fiind aceea că majoritatea romilor din municipiul reşedinţă al
judeţului Covasna, la recensământul din 2011 s-au declarat maghiari.
Populaţia stabilă după etnie, în judeţul Covana, la recensământul din 2011
Localitatea
Jud.COVASNA
MUNICIPII ŞI ORAŞE
MUNICIPIUL SFÂNTU
GHEORGHE
MUNICIPIUL TÂRGU
SECUIESC
ORAŞ BARAOLT
ORAŞ COVASNA
ORAŞ INTORSURA BUZĂULUI
COMUNE

Populaţia stabilă
Totală
206261
98189
54312

45560
23908
11921

151787
72858
41770

8238
1133
420

Alte etnii/
Nedeclarat
676
290
201

18082

1309

16446

278

49

8567
9909
7319
108072

237
3176
7265
21652

8213
6392
37
78929

100
323
12
7105

15
17
0
386

Români Maghiari Romi

5

AITA MARE
ARCUŞ
BARCANI
BĂŢANI
BELIN
BIXAD
BODOC
BOROŞNEUL MARE
BRĂDUŢ
BRATEŞ
BREŢCU
CATALINA
CERNAT
CHICHIŞ
COMANDĂU
DALNIC
DOBÂRLĂU
ESTELNIC
GHELINŢA
GHIDFALĂU
HĂGHIG
ILIENI
LEMNIA
MALNAŞ
MERENI
MICFALĂU
MOACSA
OJDULA
OZUN
POIAN
RECI
SÂNZIENI
SITA BUZĂULUI
TURIA
VÂLCELE
VALEA CRIŞULUI
VALEA MARE
VÂRGHIŞ
ZĂBALA
ZAGON

1715
1527
3665
4307
2814
1774
2541
3074
4618
1545
3510
3359
3956
1519
1004
951
2112
1190
4722
2596
2258
2028
1923
1082
1312
1824
1206
3505
4353
1765
2294
4563
4562
4053
4292
2185
1043
1628
4512
5185

155
49
3543
72
385
17
91
100
323
28
834
33
49
686
51
8
2082
11
58
36
930
258
33
65
16
49
26
173
518
8
33
28
4552
44
1689
27
1026
12
892
2662

1559
1469
5
3692
1034
1721
2408
2935
3635
1510
2551
3320
3897
821
947
936
9
1159
4592
2555
635
1765
1881
1016
1296
1770
1142
2510
3691
1755
2259
4525
6
4006
427
2151
11
1616
3193
2519

0
8
116
540
1321
35
11
38
645
0
76
4
7
9
6
7
19
0
56
5
690
0
8
0
0
3
38
818
134
0
0
7
0
3
2071
7
0
0
421
0

0
0
0
3
72
0
31
0
15
6
49
0
0
0
0
0
0
17
15
0
0
4
0
0
0
0
0
4
9
0
0
0
3
0
104
0
06
0
5
4

Faţă de 2002, ponderea populaţiei judeţului Covasna la recensământul din
2011, după principalele etnii este următoarea:
% în totalul populaţiei judeţului, % în totalul populaţiei judeţului,
în 2002
în 2011
Români
23,28
22,08
Maghiari
73,79
73,58
Romi
2,68
3,99
Alte etnii / nedeclarat
0,25
0,35
6

Ponderea populaţiei de naţionalitate română, în totalul populaţiei judeţului
Covasna, în 2011 faţă de 2002 a scăzut cu 1,20%, în timp ce ponderea populaţiei
de etnie maghiară a scăzut doar cu 0,21%, iar populaţia de etnie romă a crecut
cu 1,31%.

Români
Maghiari
Romi

2002
% mediu urban % mediu rural
25,54
20,99
72,87
74,73
1,20
4,18

2011
% mediu urban % mediu rural
24,30
20,03
74,20
73,03
1,15
6,57

Ponderea populaţiei de naţionalitate română, în totalul populaţiei care
locuieşte în mediul urban, în anul 2011 faţă de 2002, a scăzut cu 4, 55%, iar în
totalul populaţiei judeţului care locuieşte în mediul rural a scăzut cu 0,96%.
În acelaşi interval, ponderea populaţiei de etnie maghiară, în totalul
populaţiei judeţului care locuieşte în mediul urban a crecut cu 1,33 %, iar în
totalul populaţiei judeţului care locuieşte în mediul rural a scăzut cu 1,7%
Ponderea populaţiei de etnie romă, în totalul populaţiei care locuieşte în
mediul urban, în anul 2011 faţă de 2002, a scăzut cu 0,50%, iar în totalul
populaţiei judeţului care locuieşte în mediul rural a crecut cu 2,39%.
În anul 2011, în toate cele 45 de localităţi ale judeţului Covasna (5
municipii şi oraşe şi 40 de comune) locuiesc atât români cât şi maghiari.
Populaţia de etnie romă este prezentă în cele cinci oraşe şi în 28 de comune, în 12
comune nu s-a declarat niciun rom.
Localităţile în care locuiesc cei mai mulţi români, în anul 2011 sunt
următoarele: Sf. Gheorghe – 11921, Întorsura Buzăului – 7265, Sita Buzăului – 4552,
Barcani – 3543, Covasna – 3176, Zagon – 2662, Dobârlău – 2082, Vâlcele – 1689,
Tg. Secuiesc – 1309, Valea Mare – 1026, Hăghig – 930, Zăbala – 892, Breţcu – 834,
Chichiş – 682, Ozun – 518.
Localităţile în care locuiesc cei mai puţini români, în anul 2011 sunt
următoarele: Dalnic – 8, Poian – 8, Estelnic – 11, Vârghiş – 12, Mereni – 16, Bixad –
17, Moacşa – 26, Valea Crişului – 27, Brateş – 28.
Localităţile în care locuiesc cei mai mulţi maghiari, în anul 2011 sunt
următoarele: Sf. Gheorghe – 41770, Tg. Secuiesc – 16446, Baraolt – 8213, Covasna –
6392, Ghelinţa – 4592, Sânzâieni – 4525, Turia – 4006, Cernat – 3897, Băţani –
3692, Ozun – 3691, Brăduţ – 3635, Catalina – 3320, Zăbala – 3193.
Localităţile în care locuiesc cei mai puţini maghiari, în anul 2011 sunt
următoarele: Barcani – 5, Sita Buzăului – 6, Dobârlău – 9, Valea Mare – 11, Întorsura
Buzăului – 37.
Potrivit rezultatelor recensământului populaţiei din octombrie 2011 localităţile
în care trăiesc cele mai mari comunităţi de romi sunt: Vâlcele (2071), Belin
(1321), Ojdula (818), Hăghig (690), Brăduţ (645), Băţani (540), Zăbala (421), Sf.
Gheorghe (420), Covasna (323), Tg. Secuiesc (278), Ozun (134), Barcani (116),
Baraolt (100).
7

Potrivit aceleeaşi surse, în următoarele localităţi nu locuieşte nici o persoană
de etnie romă: Aita Mare, Brateş, Estelnic, Ilieni, Malnaş, Mereni, Ozun, Poian,
Reci, Sita Buzăului, Valea Mare, Vârghiş, Zagon.
Prin compararea informaţiilor obţinute de la organele administraţiei publice
locale, cu cele înregistrate la recensămintele populaţiei, din anii 1992, 2002, şi 2011,
se desprinde următoarea concluzie: în timp ce romii vorbitori de limbă maghiară,
în majoritatea lor, s-au declarat maghiari (cu excepţia celor din localităţile
Ojdula, Zăbala, Covasna, Tg. Secuiesc), romii vorbitori de limbă română, s-au
declarat romi.
Dintre localităţile cu numeroase comunităţi de romi vorbitori de limbă
maghiară, dar care la recensământul din 2011 înregistrează un număr mic de
persoane de etnie romă menţionăm: Boroşneu Mare (38), Moacşa (38), Ghelinţa
(56), Ghidfalău (5) , Valea Crişului (7). Edificator este în acest sens şi cazul
municipiului Sf. Gheorghe, unde evoluţia populaţiei de romi, la ultimele
recensăminte cunoaşte următoarea dinamică: 1977 – 785 persoane; 1992 – 886
persoane; 2002 – 932 persoane şi în 2011 – 420 persoane . Rezultă deci că,
majoritatea romilor vorbitori de limbă maghiară, la recensământul din 2011 s-au
declarat maghiari.
Din totalul populaţiei care s-a declarat de etnie romă, la recensământul din
2011, în judeţul Covasna, de 8238 persoane, un număr de 1133 (13,75%) locuiesc
în oraşe, şi cea mai mare parte – 7105 persoane (86,25%) au domiciliu în
comune.
Populaţia de romi din localităţile judeţului Covasna vorbitoare de limbă
română, la recensămintele din anii 1977, 1992, 2002 şi 2011, este redată în tabelul
următor:
Localitatea
1977 1992 2002 2011
Brăduţ (sat Doboşeni)
2
9
570 645
Băţani (sat Herculian) 90
134 426 540
Belin
270
40
503 1321
Hăghig
113 205 656 690
Vâlcele
243 360 1778 2071
Total
718 748 3933 5267

Rezultă că, din totalul de 8238 persoane din judeţul Covasna, care la
recensământul din 2011 s-a declarat de etnie romă, peste 64 % sunt persoane
care folosesc ca limbă maternă limba română, realitate din care izvorăsc o seamă
de responsabilităţi pentru integrarea economică, socială şi culturală a unui număr atât
de însemnat de cetăţeni.
De remarcat faptul că, în aceste comune românii împreună cu romii vorbitori
de limbă română reprezintă: 88 % din totalul populaţiei comunei Vâlcele, 72% din
totalul populaţiei comunei Hăghig, 61% din totalul populaţiei comunei Belin, 21 %
din totalul populaţiei comunei Brăduţ şi 14% din totalul comunei Băţani.
De fapt, dacă la cele 45560 persoane care la recensământul din 2011, s-au
declarat românii, mai adăugăm pe cele 5267 persoane de etnie romă care au ca limbă
maternă limba română, rezultă că numărul persoanelor din judeţul Covasna, care au
8

limba română ca limbă maternă este de 50 827, reprezentând 24,64% din totalul
populaţiei judeţului, în anul 2011, adică un sfert din această populaţie.
Populaţia de naţionalitate română din localităţile rurale ale judeţului
Covasna, la recensămintele din 2002 şi 2011
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40

Localitatea rurală
Aita Mare
Arcuş
Barcani
Băţani
Belin
Bixad
Bodoc
Boroşneu Mare
Brăduţ
Brateş
Breţcu
Catalina
Cernat
Chichiş
Comandău
Dalnic
Dobârlău
Estelnic
Ghelinţa
Ghidfalău
Hăghig
Ilieni
Lemnia
Malnaş
Mereni
Micfalău
Moacşa
Ojdula
Ozun
Poian
Reci
Sânzâieni
Sita Buzăului
Turia
Vâlcele
Valea Crişului
Valea Mare
Vârghiş
Zăbala
Zagon

Populaţie Totală Români Români
+/2011
2002
2011
1715
168
155
-13
1527
34
49
+15
3665
3822
3543
-279
4307
112
72
-40
2814
1043
385
-658
1774
21
17
-4
2541
86
91
+5
3074
144
100
-44
4618
195
323
+128
1545
16
28
+12
3510
996
834
-162
3359
38
33
-5
3956
52
49
-3
1519
812
686
-126
1004
66
51
-15
951
13
8
-5
2112
2322
2082
-240
1190
17
11
-6
4722
64
58
-6
2596
43
36
-7
2258
871
930
+59
2028
237
258
+21
1923
31
33
+2
1082
71
65
-6
1312
9
16
+5
1824
43
49
+6
1206
31
26
-5
3505
183
173
-10
4353
529
518
-11
1765
11
8
-3
2294
23
33
+10
4563
27
28
+1
4562
4805
4552
-253
4053
44
44
0
4292
1357
1689 +332
2185
38
27
-11
1043
1147
1026
-127
1628
36
12
-24
4512
906
892
-14
5185
2722
2662
-110

9

Localităţile judeţului Covasna, după numărul populaţiei stabile, de
naţionalitate română, înregistrată la recensământul din 2011, se grupează astfel:
- peste 10000 de locuitori – 1 (Sf. Gheorghe)
- între 5001 – 10000 de locuitori – 1 (Întorsura Buzăului)
- între 3001 – 5000 de locuitori – 3 (Sita Buzăului, Barcani şi Covasna)
- între 2001 – 3000 de locuitori – 2 (Zagon şi Dobârlău)
- între 1001 – 2000 de locuitori - 3 (Vâlcele, Tg. Secuiesc, Valea Mare)
- între 501 – 1000 locuitori – 5 (Hăghig, Zăbala, Breţcu, Chichiş şi Ozun)
- între 101 – 500 locuitori - 6 (Belin, Brăduţ, Ilieni, Baraolt, Ojdula, Aita
Mare)
- sub 100 de locuitori – 24.
Rezultă că, în anul 2011, în peste jumătate din totalul localităţilor judeţului
Covasna locuiesc sub 100 de persoane de naţionalitate română, în comunităţi
mici şi foarte mici, care nu oferă cadrul instituţional şi legislativ şi nici resurse
umane, materialeşi financiare necesare păstrării identităţii româneşti.
Comparând aceste cifre cu datele recensămintelor oficiale ale populaţiei, din
perioada 1850-1930, putem surprinde dimensiunile procesului de deznaţionalizare,
prin maghiarizare a românilor din majoritatea acestor localităţi:
- Aita Mare: la recensământul din 1850 erau un număr de 342 credincioşi
români (ortodocşi şi greco-catolici); 2011 – 155 români.
- Băţani: la recensământul 1910 – 689 credincioşi români; 2011 – 72 români
- Belin: la recensământul din 1910 – 758 credincioşi români; 2011 - 385
- Breţcu: la recensământul din 1910 – 1600 credincioşi români; 2011 – 834
- Catalina: la recensământul din 1850 – 109 credincioşi români; 2011 – 33
- Cernat: la recensământul din 1850 - 426 credincioşi români; 2011 – 49
- Comandău: la recensământul din 1930 - 600 credincioşi români; 2011 - 51
- Ghelinţa: la recensământul din 1910 – 389 credincioşi români; 2011 - 58
- Ilieni: la recensământul din 1910 – 1063 credincioşi români; 2011 - 258
- Lemnia: la recensământul din 1910 – 261 credincioşi români;
- Malnaş (împreună cu Bixad şi Micfalău): la recensământul din 1850 –
1196 români şi la recensământul, iar la cel din 1910 – 1765 credincioşi
români; 2011 - 131
- Moacşa (împreună cu Dalnic): la recensământul din 1890 – 159
credincioşi români; 2011 - 34
- Ozun: la recensământul din 1850 – 1136 români şi la recensământul din
1910 – 2067 credincioşi români; 2011 – 518
- Ojdula: la recensământul din 1930 – 318 români; 2011 – 173
- Poian (împreună cu Estelnic): la recensământul din 1850 – 118 români,
iar în 1910 – 126 credincioşi români; 2011 – 19
- Reci: la recensământul din 1850 – 143 români, iar în 1890 – 187 credincioşi
români; 2011 – 33
- Turia: la recensământul din 1850 – 145 români, iar în 1910 – 259
credincioşi români; 2011 – 44
- Valea Crişului (împreună cu Arcuş): la recensământul din 1850 – 137
români şi 171 credincioşi români; 2011 – 76
10

- Vârghiş: la recensământul din 1850 – 156 români, iar în 1910 – 199
credincioşi români; 2011 – 12.
Din datele oficiale prezentate rezultă că, în perioada 1850 - 2011, în jumătate
din localităţile rurale ale judeţului Covasna, populaţia de naţionalitate română
a cunoscut un accentuat proces de maghiarizare. Dacă acest proces continuă, în
viitorii 20-30 de ani, populaţia românească din majoritatea localităţilor etnic
mixte din judeţul Covasna, se va diminua drastic, mergând până la dispariţie.
Populaţia de naţionalitate română din localităţile monoetnice ale judeţului
Covasna, la recensămintele din 2002 şi 2011
Nr.
crt.
1
2
3
4
5

Localităţi monoetnice româneşti
Întorsura Buzăului
Barcani
Dobârlău
Sita Buzăului
Valea Mare
Total

Populaţie Totală Români Români
2011
2002
2011
7319
8853
7265
3665
3822
3543
2112
2322
2082
4562
4805
4552
1043
1147
1026
17701

20949

18468

+/-1588
-279
-240
-253
-127
-2481
88,15%

Scăderile nesemnificative ale populaţiei din localităţile monoetnice româneşti
înregistrate la recensământul din 2002, au continuat, s-au generalizat şi s-au
amplificat la toate cele cinci aşezări cu populaţie românească. Practic este pentru
prima dată în ultimele două secole, când populaţia acestor localităţi
înregistrează descreşteri, faţă de anul 2002, de aproape 2500 de persoane.
Populaţia de naţionalitate română din localităţile judeţului Covasna, în
care locuiesc comunităţi cu populaţie de naţionalitate română de peste 100 de
persoane, la recensămintele din 2002 şi 2011, a cunoscut următoarea dinamică:
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16

Localitatea cu populaţie Populaţie Totală Români Români
+/etnic mixtă
2011
2002
2011
Sf. Gheorghe
54312
14178
11921 -2257
Tg. Secuiesc
18082
1601
1309
-292
Baraolt
8567
300
237
-63
Covasna
9909
3673
3176
- 497
Aita Mare
1715
168
155
-13
Belin
2814
1043
385
-658
Boroşneu Mare
3074
144
100
-44
Brăduţ
4618
195
323
+128
Chichiş
1519
812
686
-126
Hăghig
2258
871
930
+59
Ilieni
2028
237
258
+21
Ojdula
3505
183
173
-10
Ozun
4353
529
518
-11
Vâlcele
4292
1357
1689
+332
Zăbala
4512
906
892
-14
Zagon
5185
2722
2662
-110
11

În analiza celor 16 localităţi etnic mixte din judeţul Covasna, în care în 2011
locuiesc comunităţi româneşti de peste 100 de persoane, se impune a fi diferenţiate
localităţile urbane, de cele rurale. Cea mai mare scădere a populaţiei de
naţionalitate română, în 2011 faţă de 2002, se înregistrează în municipiul Sf.
Gheorghe (-2257 persoane). Şi în aceste condiţii, comunitatea românească din Sf.
Gheorghe rămâne cea mai numeroasă din judeţ, aspectele cantitative fiind însoţite de
cele calitative şi de organizare comunitară. Cu toată scăderea de aproape 500 de
persoane, comunitatea românească din oraşul Covasna rămâne, în continuare, o
comunitate cu un puternic potenţial economic şi comunitar. Cele mai
vulnerabile comunităţi româneşti, din mediul urban, sunt cele din Tg. Secuiesc şi
Baraolt.
Majoritatea comunităţile româneşti cu peste 100 de persoane, din mediul
rural, în perioada 2002-2011, au cunoscut procese de îmbătrânire şi depopulare,
cu excepţia celor în care locuiesc romi.
Studiile de demografie au pus în evidenţă specificul identitar al romilor din
judeţul Covasna, respectiv faptul că nu există populaţie romă vorbitoare de
limba romanes (ţigănească), persoanele de etnie romă din acest judeţ, fiind
vorbitoare de limbă română sau de limbă maghiară.
Există apoi, o mare diferenţă între numărul romilor stabilit prin
autoidentificare, cu ocazia recensămintelor, şi numărul acestora stbilit prin
heteroidentificare, respectiv conform datelor stabilite de autorităţile locale
(primării şi posturi de poliţie).
În perspectiva alegerilor locale este important a pune în evidenţă faptul că, în
comuna Zagon, faţă de 2002, în anul 2011, populaţia de naţionalitate română
reprezintă 51,3% din totalul populaţiei comunei. Românii deţin procente mai
mari, în localităţile: Chichiş -46%, Covasna -32%, Zăbala -29%, Breţcu -24%,
Sf. Gheorghe -22%, Ozun -15% şi Ilieni -13%.
Pentru strategiile de păstrare şi afirmare a identităţii româneşti trebuiesc avute
în vedere şi aspecte precum:
- După mediul de rezidenţă, din totalul populaţiei de naţionaliate
română (45560), din judeţul Covasna, în anul 2011, un număr de 23908
persoane (52,5%) locuiesc în mediul urban şi 21652 (47,5%), în mediul
rural;
- După structura etnică a localităţilor, un număr de 18468 persoane
(40,5%) locuiesc în localităţi monoetnice româneşti, 21860 persoane
(48%), în localităţi cu peste 100 de români şi 5232 persoane (11,5%), în
localităţi în care românii sunt sub 100 de persoane.
Populaţia de etnie maghiară, din localităţile judeţului Covana, la
recensămintele populaţiei din 2002 şi 2011, a cunoscut următoarea dinamică:
Localitatea
Jud.COVASNA
MUNICIPII SI ORASE
MUNICIPIUL
SFâNTU

Populaţia stabilă
Totală 2011
206261
98189
54312

Maghiari Maghiari 2011/2002
2002
2011
+/164158
151787
-12371
81613
72858
-8755
46113
41770
-4343

%
92,46
89,27
90,58
12

GHEORGHE
MUNICIPIUL
TÂRGU
SECUIESC
ORAŞ BARAOLT
ORAŞ COVASNA
ORAŞ
INTORSURA
BUZĂULUI
COMUNE
AITA MARE
ARCUŞ
BARCANI
BĂŢANI
BELIN
BIXAD
BODOC
BOROŞNEUL MARE
BRADUŢ
BRATEŞ
BREŢCU
CATALINA
CERNAT
CHICHIŞ
COMANDĂU
DALNIC
DOBÂRLĂU
ESTELNIC
GHELINŢA
GHIDFALĂU
HĂGHIG
ILIENI
LEMNIA
MALNAŞ
MERENI
MICFALĂU
MOACŞA
OJDULA
OZUN
POIAN
RECI
SÂNZIENI
SITA BUZĂULUI
TURIA
VÂLCELE
VALEA CRIŞULUI
VALEA MARE
VÂRGHIŞ
ZĂBALA
ZAGON

18082

18633

16446

-2187

88,26

8567
9909
7319

9271
7539
57

8213
6392
37

-1058
-1147
-20

88,58
84,78
64,91

108072
1715
1527
3665
4307
2814
1774
2541
3074
4618
1545
3510
3359
3956
1519
1004
951
2112
1190
4722
2596
2258
2028
1923
1082
1312
1824
1206
3505
4353
1765
2294
4563
4562
4053
4292
2185
1043
1628
4512
5185

82545
1598
1253
14
3962
1094
1765
2420
2758
3921
1532
2890
3500
3970
864
976
1012
8
1114
4702
2546
691
1610
2012
1125
1340
1815
1247
3255
4025
1791
2209
4648
8
3866
552
2114
13
1862
3685
2728

78929
1559
1469
5
3692
1034
1721
2408
2935
3635
1510
2551
3320
3897
821
947
936
9
1159
4592
2555
635
1765
1881
1016
1296
1770
1142
2510*
3691
1755
2259
4525
6
4006
427
2151
11
1616
3193
2519

-3616
-39
+216
-9
-270
-60
-44
-12
+177
-286
-22
-339
-180
-73
-43
-29
-76
+1
+45
-110
+9
-56
+155
-131
-109
-44
-45
-105
-745
-334
-36
+50
-123
-2
+140
-125
+34
-2
-246
-492
-209

95,61
97,55
117,23
35,71
93,18
94,51
97,50
99,50
106,41
92,70
98,56
88,26
94,85
98,16
95,02
97,02
92,49
112,5
104,03
97,66
100,35
91,89
109,62
93,48
90,31
96,71
97,52
91,57
77,11
91,70
97,98
102,26
97,35
75,00
103,62
77,35
101,75
84,61
86,78
86,64
92,33

• 818 persoane s-au declarat de etnie romă
13

Cele mai mari creşteri ale populaţiei de etnie maghiară, în anul 2011 faţă
de 2002, se înregistrează în localităţile din apropierea municipiilor Sf. Gheorghe
şi Tg. Secuiesc şi a localităţilor în care trăiesc comunităţi însemnate de romi
vorbitori de limbă maghiară: Arcuş (117,25%), Ilieni (109,62%), Boroşneul Mare
(106,41%), Estelnic (104,03%), Reci (102,26%), Ghidfalău (100,35%) ş.a
Cele mai mari scăderi ale populaţiei de etnie maghiară, în anul 2011 faţă
de 2002, se înregistrează în localităţile: Ojdula (77,11%), Vâlcele (77,35%),
Covasna (84,78%), Breţcu (88,26%), Tg. Secuiesc (88,23%), Baraolt (88,58%).
Localităţile judeţului Covasna, după numărul populaţiei stabile, de
naţionalitate maghiară, înregistrată la recensământul din 2011, se grupează
astfel:
- peste 40000 de locuitori – 1 (Sf. Gheorghe)
- între 10001 – 20000 locuitori -1 (Tg. Secuiesc)
- între 5001 -10000 locuitori -2 (Baraolt, Covasna)
- între 3001 – 5000 locuitori - 9 (Ghelinţa, Sânzâieni, Turia, Cernat, Băţani,
Ozun, Brăduţ, Catalina, Zăbala )
- între 1001 – 3000 locuitori - 22 localităţi
- între 401 -1000 locuitori - 5 (Dalnic, Comandău, Chichiş, Hăghig, Vâlcele)
- sub 50 de locuitori - 5 (Întorsura Buzăului, Valea Mare, Barcani, Sita
Buzăului, Dobârlău)
În comparaţie cu românii, maghiarii din judeţul Covasna, cu excepţia
celor din localităţile monoetnice româneşti, locuiesc în comunităţi numeroase,
beneficiind de instituţiile identitare fundamentale (şcoală, biserică, instituţii de
cultură), la care se adaugă controlul asupra administraţiei publice locale, ceea ce
le asigură din plin condiţiile prezervării şi afirmării identităţii lingvistice,
religioase şi culturale.
II. Judeţul Harghita.
Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din 20 octombrie 2011,
populaţia stabilă a judeţului Harghita a fost de 304,9 mii persoane, din care: 198,2 mii
au fost persoane prezente, iar 11,7 mii temporar absente. Din totalul populaţiei stabile
128597 mii persoane aveau domiciliul/reşedinţa în municipii şi oraşe (42,16%), iar
176372 mii persoane locuiau în comune (57,83%). Din punctul de vedere al mărimii
populaţiei stabile, judeţul Harghita se situează pe locul 32 în ierarhia judeţelor.
Faţă de anul 2002, populaţia judeţului Harghita a scăzut, în 2011, de la
326222, la 304969 persoane, respectiv cu 21253 persoane, reprezentând azi doar
93,48%, din populaţia anului 2002. Populaţia urbană a judeţului Harghita a
scăzut de la 144083, la 128597 persoane, respectiv de la 44,16% din totalul
populaţiei judeţului, în 2002, la 42,16%, în 2011, iar populaţia care locuieşte în
comune a scăzut doar de la 182139, în 2002 la 176372 în 2011, procentual,
populaţia rurală crescând astfel de la 50,28%, din totalul populaţiei judeţului, în
2002, la 57,83%, în 2011.
Între cele două recensăminte, 2002 şi 2011, populaţia urbană şi rurală a
judeţului Harghita a cunoscut următoarea dinamică:
14

Nr.
crt
1
2
3
4
5
6
7
8
9
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35

Localitatea urbană
Judeţul Harghita – Total
Municipii/ oraşe – Total
Municipiul Miercurea Ciuc
Municipiul Gheorgheni
Municipiul Topliţa
Municipiul Odorheiu Secuiesc
Oraş Băile Tuşnad
Oraş Bălan
Oraş Borsec
Oraş Cristuru Secuiesc
Oraş Vlăhiţa
Comune – Total
Atid
Avrămeşti
Bilbor
Brădeşti
Căpâlniţa
Cârţa
Ciceu
Ciucsângiorgiu
Ciumani
Corbu
Corund
Cozmeni
Dăneşti
Dârju
Dealu
Ditrău
Feliceni
Frumoasa
Gălăuţaş
Joseni
Lăzarea
Leliceni
Lueta
Lunca de Jos
Lunca de Sus
Lupeni
Mădăras
Mărtiniş
Mereşti
Mihăileni
Mugeni
Ocland
Păuleni -Ciuc
Plăieşii de Jos
Porumbeni

Anul 2002 Anul 2011
326222
144083
42029
20018
15880
36948
1728
7902
2864
9672
7042
182139
2837
2517
2859
1599
1983
2842
2628
4891
4493
1601
6180
1986
2315
1177
3906
5944
3026
3652
2656
5721
3607
1721
3525
5227
3424
4434
2205
3011
1415
2643
3460
1403
1736
2979
1711

304969
128597
37980
17705
13282
33265
1617
5864
2573
9491
6820
176372
2480
2432
2649
1908
2026
2688
2671
4751
4334
1503
6005
2089
2291
1025
3902
5480
3292
3633
2476
5475
3395
2002
3383
5265
3202
4421
2190
2800
1330
2632
3437
1257
1822
3012
1780

+/-

%

-21253
-15486
-4049
-2313
-2598
-3683
-111
-2038
-291
-181
-222
-5767
-357
-87
-210
+309
+43
-154
+43
-140
-159
-98
-175
+103
-24
-152
-4
-464
+266
-19
-180
-246
-212
+281
-142
+38
-222
-13
-15
-211
-85
-8
-23
-146
-86
-33
+69

93,48
89,25
90,36
88,44
83,63
90,03
93,57
74,20
89,83
98,12
96,84
96,83
87,41
96,62
92,65
119,32
102,16
94,58
101,63
97,13
96,46
93,87
97,16
105,18
98,96
87,08
99,89
92,19
108,79
99,47
93,22
95,70
94,12
116,32
95,97
100,72
93,51
99,70
99,31
92,99
93,99
99,58
99,33
89,59
104,95
101,10
104,03
15

36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58

Praid
Racu
Remetea
Săcel
Sâncrăieni
Sândominic
Sânmartin
Sânsimion
Sântimbru
Sărmaş
Satu Mare
Secuieni
Siculeni
Simoneşti
Subcetate
Suseni
Tomeşti
Tulgheş
Tuşnad
Ulieş
Vărşag
Voşlobeni
Zetea

6846
1517
6316
1320
2478
6401
2348
3446
1995
4131
1962
2660
2761
3738
2105
5152
2644
3596
2114
1273
1515
2056
5753

6218
1587
6171
1220
2502
6048
2308
3429
2047
3772
1958
2567
2711
3732
1820
5064
2553
3276
2117
1161
1572
1921
5580

-628
+70
-145
-100
+24
+353
-40
-17
+52
-359
-4
-93
-50
-6
-285
-88
-91
-320
+3
-112
+57
-135
+173

90,82
104,61
97,70
92,42
100,96
94,48
98,29
99,50
102,60
91,30
99,79
96,50
98,18
99,83
86,86
98,29
96,55
91,10
100,14
91,20
103,76
93,43
96,99

Din datele prezentate rezultă că populaţia tuturor oraşelor judeţului
Harghita a scăzut, în 2011 faţă de 2002, cele mai mari scăderi înregistrându-se
la: Bălan (74,2%), Topliţa (83,13%), Gheorgheni (88,44%) şi Borsec (89,83%).
În anul 2011 faţă de 2002, în judeţul Harghita, din totalul celor 58 de
comune, populaţia totală a crescut în 15, după cum urmează: Brădeşti (119,32%),
Leliceni (116,32%), Feliceni (108,79%), Cozmeni (105,18%), Păuleni – Ciuc
(104,95%), Racu (104,61%), Porumbeni (104,03%), Vărşag (103,76%), Sântimbru
(102,60%), Căpâlniţa (102,16%), Ciceu (101,63%), Plăieşii de Jos (101,10%), Lunca
de Jos (100,72%), Sâncrăieni (100,96%), Tuşnad (100,14%).
În judeţul Harghita, în anul 2011 faţă de 2002, populaţia rurală a crescut,
atât în localităţile situate în apropierea municipiilor şi oraşelor, în comunele în
care locuiesc comunităţi însemnate de romi, dar şi în localităţi cu potenţial
economic, turistic şi în cele situate
în apropierea drumurilor naţionale şi a
magistralelor de cale ferată.
În aceiaşi perioadă, cele mai mari scăderi ale populaţiei rurale s-au
înregistrat în comunele: Subcetate (86,86%), Dârjiu (87,08%), Atid (87,41%),
Ocland (89,59%), Praid (90,82%), Tulgheş (91,10%), Ulieş (91,20%), Sărmaş
(91,30%), Feliceni (92, 19%), Săcel (92,42%), Bilbor (92,65%).
După numărul populaţiei stabile înregistrată la recensământul din 2011, cele
nouă localităţi urbane (patru municipii şi cinci oraşe) ale judeţului Harghita, se
grupează astfel:
- între 30001 -40000 – 2 (Miercurea Ciuc şi Odorheiu Secuiesc)
- între 10001 – 20000 – 2 (Gheorgheni şi Topliţa)
16

- între 5001 – 10000 – 3 (Bălan, Cristuru Secuiesc, Vlăhiţa)
- între 2001 -3000 – 1 (Borsec)
- sub 2000 locuitori – 1 (Băile Tuşnad)
Localităţile rurale ale judeţului Harghita, după numărul populaţiei stabile
înregistrate la recensământul din 2011, se grupează astfel:
- peste 6000 de locuitori – 4
- între 5001 – 6000 de locuitori – 4
- între 4001 – 5000 de locuitori – 4
- între 3001 – 4000 de locuitori – 12
- între 2001 – 3000 de locuitori – 20
- între 1001 – 2000 – 14
Cele mai mari comune din judeţul Harghita, conform rezultatelor provizorii
ale recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 20 octombrie 2011, sunt
următoarele: (Praid - 6218, Remetea - 6171, Sândominic - 6048, Corund - 6005,
Zetea - 5580, Ditrău - 5480, Lunca de Jos - 5265, Suseni - 5064)
Cele mai mici comune din judeţul Harghita, conform rezultatelor provizorii
ale recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 20 octombrie 2011, sunt
următoarele: Dârjiu -1025, Ulieş - 1161, Săcel - 1220, Ocland - 1257, Mereşti - 1330,
Corbu - 1503, Vărşag - 1572
Potrivit datelor provizorii ale recensământului din 2011, aproape 60% din
comunele judeţului Harghita sunt comune cu o populaţie sub 3000 de locuitori.
Între cele două recensăminte, 2002 şi 201, structura pe etnii a populaţiei
judeţului Harghita a cunoscut următoarea dinamică:
Nr.
crt

Localitatea

Total

Români Maghiari

Romi

Alte

Judeţul Harghita –Total: 2002
2011
2002/2011 +/2002/2011 %
Municipii/oraşe –Total 2002
2011
2002/2011 +/2002/2011 %
Municipiul Miercurea Ciuc–Total
2002
2011
2002/2011 +/2002/2011 %
Municipiul Gheorgheni –Total
2002
2011
2002/2011 +/2002/2011 %
Municipiul Topliţa –Total
2002
2011
2002/2011 +/-

326222
304969
-21253
93,48
144083
128597
-15486
89,25
42029
37980

45870
40431
-5439
88,14
27936
24040
-3896
86,05
7274
6609

276038
258615
-17423
93,68
113998
102036
-11962
89,50
34359
30914

3835
5422
+1587
141,38
1796
2214
+418
123,27
262
342

489
484
-5
98,97
349
294
-55
84,24
134
100

-4049
90,36
20018
17705

-665
90,85
2161
1988

-3445
89,71
17524
15250

+80
130,53
305
451

-34
74,62
28
10

-2313
88,44
15880
13282

-173
91,99
11291
9688

-2274
87,02
4039
3031

+146
147,86
486
513

-18
35,71
74
32

-2598

-1603

-1008

+27

-42
17

2002/2011 %
Municipiul Odorheiu Secuiesc –Total
2002
2011
2002/2011 +/2002/2011 %
Oraşul Băile Tuşnad –Total
2002
2011
2002/2011 +/2002/2011 %
Oraşul Bălan –Total
2002
2011
2002/2011 +/2002/2011 %
Oraşul Borsec –Total
2002
2011
2002/2011 +/2002/2011 %
Oraşul Cristuru Secuiesc –Total
2002
2011
2002/2011 +/2002/2011 %
Oraşul Vlăhiţa –Total
2002
2011
2002/2011 +/2002/2011 %
Comune –Total
2002
2011
2002/2011 +/2002/2011 %

83,63
36948
33265

85,80
1077
1171

75,04
35357
31520

105,55 43,24
429
88
510
57

-3683
90,03
1728
1617

+94
108,72
106
112

-3837
89,14
1615
1460

+81
-31
118,88 64.77
7
42

-111
93,57
7902
5864

+6
105,66
5121
3625

-155
90,40
2703
2124

+35
600
54
87

-2038
74,20
2864
2573

-1496
70,78
607
584

-579
78,57
2240
1975

+33
+2
161,11
14
3
5
9

-291
89,83
9672
9491

-23
96,21
220
206

-265
88,16
9201
9013

-9

+6

239
254

12
14

-181
98,12
7042
6820

-14
93,63
79
57

-188
82,02
6960
6749

+15
+2
106,27
0
3
10
0

-222
96,84
182139
176372

-22
72,15
17934
16391

-211
96,96
162040
156579

+10

-3

2039
3208

126
187

-5767
96,83

-1543
91,39

-5461
96,62

+1169 +61
157,33 141,48

24
26

Rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei relevă faptul că, din
totalul populaţiei stabile a judeţului, 40431 persoane (13,3 %) s-au declarat
români, 258615 persoane s-au declarat maghiari (84,8 %), 5422 romi
(1,75%).185 persoane s-au declarat ca aparţinând altor etnii.
Faţă de 2002, ponderea populaţiei judeţului Harghita la recensământul
din 2011, după principalele etnii este următoarea:
% în totalul populaţiei judeţului, % în totalul populaţiei judeţului,
în 2002
în 2011
Români
14,06
13,25
Maghiari
84,61
84,80
Romi
1,17
1,77
Alte etnii / nedeclarat
0,16
0,18
18

Populaţia stabilă după etnie, în judeţul Harghita, la recensământul din 2011
Nr.
crt

1
2
3
4
5
6
7
8
9
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31

Localitatea urbană
Judeţul Harghita – Total
Municipii/ oraşe – Total
Municipiul Miercucea Ciuc
Municipiul Gheorgheni
Municipiul Topliţa
Municipiul Odoerheiu
Secuiesc
Oraş Băile Tuşnad
Oraş Bălan
Oraş Borsec
Oraş Cristuru Secuiesc
Oraş Vlăhiţa
Comune – Total
Atid
Avrămeşti
Bilbor
Brădeşti
Căpâlniţa
Cârţa
Ciceu
Ciucsângiorgiu
Ciumani
Corbu
Corund
Cozmeni
Dăneşti
Dârju
Dealu
Ditrău
Feliceni
Frumoasa
Gălăuţaş
Joseni
Lăzarea
Leliceni
Lueta
Lunca de Jos
Lunca de Sus
Lupeni
Mădăras
Mărtiniş
Mereşti
Mihăileni
Mugeni

Anul 2011
Populaţie
stabilă
Total
304969
128597
37980
17705
13282
33265
1617
5864
2573
9491
6820
176372
2480
2432
2649
1908
2026
2688
2671
4751
4334
1503
6005
2089
2291
1025
3902
5480
3292
3633
2476
5475
3395
2002
3383
5265
3202
4421
2190
2800
1330
2632
3437

Români Maghiari Romi
40431
24040
6609
1988
9688
1171

258615
102036
30914
15250
3031
31520

5422
2214
342
451
513
510

112
3625
584
206
57
16391
11
19
2636
22
7
9
30
21
13
1306
20
11
16
15
19
55
31
87
1923
45
48
37
8
41
35
18
10
36
6
517
23

1460
2124
1975
9013
6749
156579
2293
2117
13
1882
1938
2679
2639
4667
4320
131
5809
2007
2269
951
3875
5418
3239
3482
514
53775
3301
1937
3375
5223
3163
4259
2174
2756
1319
2103
3381

42
87
5
254
10
3208
176
293

Alte etnii /
Nedeclarat
484
294
100
10
42
57
26
9
14
187

*
81
*
62
66
176
71
6
59
7
*
21
62
38
50
45
27

142
4
7
5
11
33
19

32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58

Ocland
Păuleni -Ciuc
Plăieşii de Jos
Porumbeni
Praid
Racu
Remetea
Săcel
Sâncrăieni
Sândominic
Sânmartin
Sânsimion
Sântimbru
Sărmaş
Satu Mare
Secuieni
Siculeni
Simoneşti
Subcetate
Suseni
Tomeşti
Tulgheş
Tuşnad
Ulieş
Vărşag
Voşlobeni
Zetea

1257
1822
3012
1780
6218
1587
6171
1220
2502
6048
2308
3429
2047
3772
1958
2567
2711
3732
1820
5064
2553
3276
2117
1161
1572
1921
5580

14
30
190
*
55
8
56
241
32
25
26
41
4
3073
*
72
149
33
1669
64
6
2321
31
17
4
1127
23

1237
1791
2769
1769
5973
1579
6106
750
2345
5923
2281
3377
1992
685
1952
1912
2561
3649
85
4879
2537
945
1963
1086
1568
771
5486

5
53
9
188
229
125
100
*
9
50
12
4
582
50
64
119
10
10
121
57
21
70

Ponderea populaţiei de naţionalitate română, în totalul populaţiei
judeţului Harghita, în 2011 faţă de 2002 a scăzut cu 0,81%, în timp ce ponderea
populaţiei de etnie maghiară a crescut cu 0,19%, iar populaţia de etnie romă a
crescut cu 0,67%.
2002
2011
% mediu urban % mediu rural % mediu urban % mediu rural
Români
19,38
9,84
18,69
9,29
Maghiari
79,11
88,96
79,34
88,77
Romi
1,24
1,11
1,72
1,81
Alte etnii/nedeclarat
0,27
0,09
0,25
0,13

Ponderea populaţiei de naţionalitate română, în totalul populaţiei care
locuieşte în mediul urban, în anul 2011 faţă de 2002, a scăzut cu 0,69%, iar în
totalul populaţiei judeţului care locuieşte în mediul rural a scăzut cu 0,55%.
În acelaşi interval, ponderea populaţiei de etnie maghiară, în totalul
populaţiei judeţului care locuieşte în mediul urban a crecut cu 0,23 %, iar în
totalul populaţiei judeţului care locuieşte în mediul rural a scăzut cu 0,19%.

20

Ponderea populaţiei de etnie romă, în totalul populaţiei care locuieşte în
mediul urban, în anul 2011 faţă de 2002, a crecut cu 0,48%, iar în totalul
populaţiei judeţului care locuieşte în mediul rural a crecut cu 0,70%.
În anul 2011, în toate cele nouă localităţi urbane ale judeţului Harghita
locuiesc atât români cât şi maghiari şi romi. În 10 localităţi rurale, din totalul
celor 58 localităţi din judeţul Harghita, s-au declarat de naţionalitate romă, sub
10 persoane. În 15 localităţi rurale nu s-a declarat niciun rom. Totuşi, spre
deosebire de judeţul Covasna, în Harghita, romii vorbitori de limbă maghiară, deşi
au fost îndemnaţi să se declare maghiari, la recensământul din 2011, majoritatea lor
şi-au declarat apartenernţa la etnia romă.
Localităţile din judeţul Harghita în care locuiesc cei mai mulţi români, în
anul 2011 sunt următoarele: Topliţa - 9688, Miercurea Ciuc - 6609, Bălan - 3625,
Sărmaş - 3073, Bilbor - 2636, Tulgheş - 2321, Gheorgheni - 1988, Gălăuţaş - 1923,
Subcetate - 1669, Corbu - 1306, Odorheiu Secuiesc - 1171, Voşlobeni - 1127.
Localităţile din judeţul Harghita în care locuiesc cei mai puţini români, în
anul 2011 sunt următoarele: Porumbeni şi Satu Mare - sub trei persoane, Sântimbru 4, Vărşag - 4, Mereşti - 6, Tomeşti - 6, Căpâlniţa - 7, Lueta - 8, Racu - 8, Cârţa - 9.
Localităţile din judeţul Harghita în care locuiesc cei mai mulţi maghiari,
în anul 2011 sunt următoarele: Odorheiu Secuiesc - 31520, Miercurea Ciuc - 30914,
Gheorgheni - 15250, Cristuru Secuiesc - 9013, Vlăhiţa - 6749, Remetea - 6106, Praid
- 5973, Sândominic - 5923, Corund - 5809, Zetea - 5486, Ditrău - 5418, Joseni 5375, Lunca de Jos - 5223.
Localităţile din judeţul Harghita în care locuiesc cei mai puţini maghiari,
în anul 2011 sunt următoarele: Bilbor - 13, Subcetate - 85, Corbu - 131.
Potrivit rezultatelor recensământului populaţiei din octombrie 2011 localităţile
în care trăiesc cele mai mari comunităţi de romi sunt: Secuieni - 582, Topliţa 513, Odorhei - 510, Gheorgheni - 451, Miercurea Ciuc - 342, Avrămeşti - 293,
Cristuru Secuiesc - 254, Săcel - 229, Praid - 188, Tuşnad -121, Suseni - 119.
Potrivit aceleeaşi surse, în următoarele localităţi nu locuieşte nici o persoană
de etnie romă: Bilbor, Cârţa, Lueta, Lunca de Jos, Lunca de Sus, Mădăraş, Mărtiniş,
Mereşti, Păuleni-Ciuc, Racu, Remetea, Siculeni, Vărşag. În localităţile Brădeşti,
Ciceu, Ditrău şi Sânmartin s-au declarat de etnie romă, sub trei peroane.
Populaţia de naţionalitate română din localităţile rurale ale judeţului
Harghita, la recensămintele din 2002 şi 2011, a cunoscut următoarea dinamică:
Nr. crt

1
2
3
4
5
6

Anul 2011
Români Români
Populaţie stabilă
+/%
2002
2011
Total
Judeţul Harghita – Total
304969
45870
40431 -5439 88.14
Municipii/ oraşe – Total
128597
27936
24040 -3896 86.05
Municipiul Miercurea Ciuc
37980
7274
6609
-665 90,85
Municipiul Gheorgheni
17705
2161
1988
-173 91,99
Municipiul Topliţa
13282
11291
9688 -1603 85,80
Municipiul Odorheiu Secuiesc
33265
1077
1171
+94 108,72
Oraş Băile Tuşnad
1617
106
112
+6
105,66
Oraş Bălan
5864
5121
3625 -1496 70,78
Localitatea urbană

21

7
8
9
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46

Oraş Borsec
Oraş Cristuru Secuiesc
Oraş Vlăhiţa
Comune – Total
Atid
Avrămeşti
Bilbor
Brădeşti
Căpâlniţa
Cârţa
Ciceu
Ciucsângiorgiu
Ciumani
Corbu
Corund
Cozmeni
Dăneşti
Dârju
Dealu
Ditrău
Feliceni
Frumoasa
Gălăuţaş
Joseni
Lăzarea
Leliceni
Lueta
Lunca de Jos
Lunca de Sus
Lupeni
Mădăras
Mărtiniş
Mereşti
Mihăileni
Mugeni
Ocland
Păuleni-Ciuc
Plăieşii de Jos
Porumbeni
Praid
Racu
Remetea
Săcel
Sâncrăieni
Sândominic
Sânmartin
Sânsimion
Sântimbru
Sărmaş
Satu Mare

2573
9491
6820
176372
2480
2432
2649
1908
2026
2688
2671
4751
4334
1503
6005
2089
2291
1025
3902
5480
3292
3633
2476
5475
3395
2002
3383
5265
3202
4421
2190
2800
1330
2632
3437
1257
1822
3012
1780
6218
1587
6171
1220
2502
6048
2308
3429
2047
3772
1958

607
220
79
17934
14
14
2843
13
9
15
32
26
20
1419
23
23
19
20
15
55
21
108
2010
58
58
13
7
42
98
30
7
32
6
555
19
17
27
276
56
4
46
341
41
29
4
51
3330
6

584
206
57
16391
11
19
2636
22
7
9
30
21
13
1306
20
11
16
15
19
55
31
87
1923
45
48
37
8
41
35
18
10
36
6
517
23
14
30
190
*
55
8
56
241
32
25
26
41
4
3073
*

-23
-14
-22
-1543
-3
+5
-207
+9
-2
-6
-2
-5
-7
-113
-3
-12
-3
-5
+4
+10
-21
-87
-13
-10
+24
+1
-1
-63
-12
+3
+4
-38
+4
-3
+3
-86
-1
+4
+10
-100
-9
-4
+22
-10
+4
-257
-6

96,21
93,63
72,15
91,39
78,57
135.71
92,71
169,23
77,77
60,00
93,75
80,76
65,00
92,03
86,95
47,82
84,21
75,00
126,66
100,00
147,61
80,55
99,67
77,58
82,75
284,61
114,28
97,61
35,71
60,00
142,85
112,5
100,00
93,15
121,05
82,35
111,11
68,84
98,21
200,00
121,73
70,67
78,04
86,20
650,00
80,39
92,28

22

47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58

Secuieni
Siculeni
Simoneşti
Subcetate
Suseni
Tomeşti
Tulgheş
Tuşnad
Ulieş
Vărşag
Voşlobeni
Zetea

2567
2711
3732
1820
5064
2553
3276
2117
1161
1572
1921
5580

57
180
32
1960
60
6
2455
33
12
4
1225
32

72
149
33
1669
64
6
2321
31
17
4
1127
23

+15
-31
+1
-291
+4
-134
-2
+5
-98
-9

126,31
82,77
103,25
85,15
106,66
100,00
94,54
93,93
141,66
100,00
92,00
71,87

Localităţile judeţului Harghita, după numărul populaţiei stabile, de
naţionalitate română, înregistrată la recensământul din 2011, se grupează astfel:
- peste 10000 de locuitori – 0
- între 5001 – 10000 de locuitori – 2 ( Topliţa, Miercurea - Ciuc)
- între 3001 – 5000 de locuitori – 2 (Bălan, Sărmaş)
- între 2001 – 3000 de locuitori – 2 (Bilbor, Tulgheş)
- între 1001 – 2000 de locuitori – 6 (Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc, Corbu,
Gălăuţaş, Subcetate, Voşlobeni)
- între 501 – 1000 locuitori – 2 (Borsec, Mihăileni)
- între 101 – 500 locuitori – 5 (BăileTuşnad, Cristuru Secuiesc, Plăieşii de
Jos, Săcel, Siculeni )
- sub 100 de locuitori – 48, din care 39 sub 50 de locuitori, iar două localităţi
Porumbeni şi Satu Mare – sub 3 locuitori
Rezultă că, în anul 2011, în aproape trei sferturi (72%) din totalul
localităţilor judeţului Harghita locuiesc sub 100 de români, din care în 39
localităţi (60%) din totalul localităţilor, sub 50 de români.
Comparând aceste cifre cu datele recensămintelor oficiale ale populaţiei, din
perioada 1850-1930, putem surprinde dimensiunile procesului de
deznaţionalizare, prin maghiarizare a românilor din majoritatea acestor
localităţi:
- Atid, la recensământul din 1850 erau 150 români; 2011 – 11 români.
- Avrămeşti, la recensământul din 1880 erau 184 credincioşi români
(ortodocşi şi greco-catolici); 2011 – 19 români.
- Brădeşti, la recensământul din 1930 erau 107 credincioşi români; 2011 –
22 români.
- Cârţa, la recensământul din 1890 erau 343 credincioşi români; 2011 – 9
români.
- Ciucsângiorgiu, la recensământul din 1930 erau 526 credincioşi români;
2011 – 21 români.
- Ciumani, la recensământul din 1880 erau 138 credincioşi români; 2011 –
13 români.
- Dăneşti, la recensământul din 1890 erau 206 credincioşi români; 2011 – 16
români.
23

- Dealu, la recensământul din 1880 erau 115 credincioşi români; 2011 – 19
români.
- Ditrău, la recensământul din 1910 erau 556 credincioşi români; 2011 – 55
români.
- Frumoasa, la recensământul din 1910 erau 644 credincioşi români, iar la
cel din 1930 erau 993 credincioşi români; 2011 – 87 români.
- Joseni, la recensământul din 1910 erau 474 credincioşi români; 2011 – 45
români.
- Lăzarea, la recensământul din 1910 erau 286 credincioşi români; 2011 – 48
români.
- Lueta, la recensământul din 1850 erau 124 credincioşi români; 2011 – 8
români.
- Lunca de Jos, la recensământul din 1930 erau 282 credincioşi români;
2011 – 41 români.
- Mărtiniş, la recensământul din 1880 erau 238 credincioşi români; 2011 –
36 români.
- Mereşti, la recensământul din 1850 erau 431 credincioşi români; 2011 – 6
români.
- Mugeni, la recensământul din 1850 erau 511 credincioşi români; 2011 – 23
români.
- Ocland, la recensământul din 1880 erau 228 credincioşi români; 2011 – 14
români.
- Păuleni-Ciuc, la recensământul din 1900 erau 159 credincioşi români; 2011
– 30 români.
- Plăieşii de Jos, la recensământul din 1910 erau 1197 credincioşi români;
2011 – 190 români.
- Praid, la recensământul din 1930 erau 105 credincioşi români; 2011 – 55
români.
- Remetea, la recensământul din 1930 erau 104 credincioşi români; 2011 –
56 români.
- Săcel, la recensământul din 1880 erau 1003 credincioşi români; 2011 – 241
români.
- Secuieni, la recensământul din 1850 erau 335 credincioşi români; 2011 – 72
români.
- Siculeni, la recensământul din 1930 erau 256 credincioşi români; 2011 –
149 români.
- Sâncrăieni, la recensământul din 1930 erau 112 credincioşi români; 2011 –
32 români.
- Sândominic, la recensământul din 1930 erau 328 credincioşi români; 2011
– 25 români.
- Sânmartin, la recensământul din 1890 erau 340 credincioşi români; 2011 –
26 români.
- Suseni, la recensământul din 1910 erau 765 credincioşi români; 2011 – 64
români.
24

- Tuşnad, la recensământul din 1890 erau 104 credincioşi români; 2011 – 31
români.
Din datele oficiale prezentate rezultă că, în perioada 1850 - 2011, în 30 de
comune - aproape jumătate din localităţile rurale ale judeţului Harghita,
populaţia de naţionalitate română a cunoscut un accentuat proces de
maghiarizare. Dacă acest proces continuă, în viitorii 20-30 de ani, populaţia
românească din majoritatea localităţilor etnic mixte din judeţul Harghita, se va
diminua drastic, mergând până la dispariţie.
Populaţia de naţionalitate română din localităţile judeţului Harghita, unde
aceasta este majoritară, la recensămintele din 2002 şi 2011, a cunoscut următoarea
dinamică:
Nr.
crt
1
2
3
4
5
6
7
8
9

Anul 2011
Români Români
+/%
Populaţie stabilă – Total 2002
2011
Municipiul Topliţa
13282
11291
9688 -1603 85,80
Oraş Bălan
5864
5121
3625 -1496 70,78
Bilbor
2649
2843
2636
-207 92,71
Corbu
1503
1419
1306
-113 92,03
Gălăuţaş
2476
2010
1923
-87 99,67
Sărmaş
3772
3330
3073
-257 92,28
Subcetate
1820
1960
1669
-291 85,15
Tulgheş
3276
2455
2321
-134 94,54
Voşlobeni
1921
1225
1127
-98 92,00
Total
36563
31654
27368
-4289 86,45
Localitatea

Şi în judeţul Harghta, pentru prima dată, în ultimele două secole, populaţia de
naţionalitate română a scăzut cu aproape 14%, în anul 2011 faţă de 2002, în localităţile

unde aceasta este majoritară.
Populaţia de etnie maghiară din localităţile judeţului Harghita, la
recensămintele din 2002 şi 2011, a cunoscut următoarea dinamică.
Nr.
crt

Localitatea urbană
Judeţul Harghita – Total

1
2
3
4
5
6
7
8
9

Anul 2011
Populaţie stabilă Maghiari Maghiari

2002
2011
Total
304969
276038
258615

Municipii/ oraşe – Total

128597

113998

102036

Municipiul Miercucea Ciuc
Municipiul Gheorgheni
Municipiul Topliţa
Municipiul Odorheiu Secuiesc
Oraş Băile Tuşnad
Oraş Bălan
Oraş Borsec
Oraş Cristuru Secuiesc
Oraş Vlăhiţa

37980
17705
13282
33265
1617
5864
2573
9491
6820

34359
17524
4039
35357
1615
2703
2240
9201
6960

30914
15250
3031
31520
1460
2124
1975
9013
6749

+/-

%

17423
11962
-3445
-2274
-1008
-3837
-155
-579
-265
-188
-211

93,68
89,50
89,97
87,02
75,04
89,14
90,40
78,57
88,16
97,95
96,96
25

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49

Comune – Total
Atid
Avrămeşti
Bilbor
Brădeşti
Căpâlniţa
Cârţa
Ciceu
Ciucsângiorgiu
Ciumani
Corbu
Corund
Cozmeni
Dăneşti
Dârju
Dealu
Ditrău
Feliceni
Frumoasa
Gălăuţaş
Joseni
Lăzarea
Leliceni
Lueta
Lunca de Jos
Lunca de Sus
Lupeni
Mădăras
Mărtiniş
Mereşti
Mihăileni
Mugeni
Ocland
Păuleni-Ciuc
Plăieşii de Jos
Porumbeni
Praid
Racu
Remetea
Săcel
Sâncrăieni
Sândominic
Sânmartin
Sânsimion
Sântimbru
Sărmaş
Satu Mare
Secuieni
Siculeni
Simoneşti

176372
2480
2432
2649
1908
2026
2688
2671
4751
4334
1503
6005
2089
2291
1025
3902
5480
3292
3633
2476
5475
3395
2002
3383
5265
3202
4421
2190
2800
1330
2632
3437
1257
1822
3012
1780
6218
1587
6171
1220
2502
6048
2308
3429
2047
3772
1958
2567
2711
3732

162040
2691
2459
16
1586
1968
2679
2695
4658
4460
171
5896
1959
2286
1157
3863
5887
3005
3520
575
5586
3503
1695
3517
5175
3326
4402
2189
2975
1409
2086
3441
1380
1704
2431
1704
6635
1513
6269
900
2414
6297
2245
3381
1969
796
1901
2489
2761
3705

156579
2293
2117
13
1882
1938
2679
2639
4667
4320
131
5809
2007
2269
951
3875
5418
3239
3482
514
5375
3301
1937
3375
5223
3163
4259
2174
2756
1319
2103
3381
1237
1791
2769
1769
5973
1579
6106
750
2345
5923
2281
3377
1992
685
1952
1912
2561
3649

-5461
-398
-342
-3
+296
-30
0
-56
+9
-140
-40
-87
+48
-17
-206
+12
-469
+234
-38
-61
-211
-202
+242
-142
+48
-163
-143
-15
-219
-90
+17
-60
-143
+87
+338
+65
-662
+66
-163
-150
-69
-374
+36
-4
+23
-111
+51
-577
-200
-56

96,62
85,20
86,09
81,25
118,66
98,47
100,0
97,92
100,19
96,86
76,60
98,52
102,24
99,25
82,19
100,31
92,03
107,78
98,92
89,39
96,22
94,23
114,27
95,96
100,92
95,09
96,75
99,31
92,63
93,61
100,81
98,25
89,63
105,10
113,19
103,81
90,02
104,36
97,39
83,33
97,14
94,06
101,60
99,88
101,16
86,05
102,68
76,81
92,75
98,48
26

50
51
52
53
54
55
56
57
58

Subcetate
Suseni
Tomeşti
Tulgheş
Tuşnad
Ulieş
Vărşag
Voşlobeni
Zetea

1820
5064
2553
3276
2117
1161
1572
1921
5580

100
5020
2644
1114
1930
1255
1511
807
5721

85
4879
2537
945
1963
1086
1568
771
5486

-15
-141
-107
-169
-33
-169
+57
-36
-235

85,00
97,19
99,95
84,82
101,70
86,53
103,77
95,53
95,89

Cele mai mari creşteri ale populaţiei de etnie maghiară din judeţul
Harghita, în anul 2011 faţă de 2002, se înregistrează în localităţile în care a
crescut şi populaţia totală:Brădeşti, Leliceni, Feliceni, Cozmeni, Păuleni – Ciuc,
Racu,Porumbeni,Vărşag,Sântimbru, Căpâlniţa, Plăieşii de Jos, Lunca de Jos, Tuşnad.
Cele mai mari scăderi ale populaţiei de etnie maghiară, în anul 2011 faţă
de 2002, se înregistrează în localităţile: Topliţa, Corbu, Bălan, Secuieni, Corbu,
Bilbor, Subcetate, Dârjiu, Săcel, Sărmaş, Tulgheş, Ulieş.
Localităţile judeţului Harghita, după numărul populaţiei stabile, de
naţionalitate maghiară, înregistrată la recensământul din 2011, se grupează
astfel:
- peste 30000 de locuitori – 2 (Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc)
- între 10001 - 20000 locuitori -1 (Gheorgheni)
- între 5001 - 10000 locuitori - 4(Cristuru Secuiesc, Vlăhiţa, Topliţa,
Remetea)
- între 3001 - 5000 locuitori - 11 localităţi
- între 1001 – 3000 locuitori - 30 localităţi
- sub 1000 locuitori - 9 localităţi
În comparaţie cu românii, maghiarii din judeţul Harghita, cu excepţia a trei
localităţi, locuiesc în comunităţi numeroase, beneficiind de instituţiile identitare
fundamentale (şcoală, biserică, instituţii de cultură), la care se adaugă controlul
asupra administraţiei publice locale, ceea ce le asigură din plin condiţiile
prezervării şi afirmării identităţii lingvistice, religioase şi culturale.
*
* *
Până la publicarea datelor finale ale recensământului populaţiei şi a
locuinţelor din octombrie 2011, putem oferi datele provizorii referitoare la
structura pe naţionalităţi a populţie judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş.
Ponderea populaţiei stabile la recensământul din 2011, faţă de recensământul
din 2002, în România şi în judeţele Covasna şi Harghita se prezintă astfel:
Populaţie – Total Români
Maghiari
Romi
2011/2002
2011/2002 2011/2002 2011/2002
%
%
%
%
România
87,83
85,47
85,71
260,50
Covasna
92,72
87,97
92,46
137,62
Harghita
93,48
88,18
93,68
141,02

27

În comparaţie cu populaţia României care, la recensământul din 2011, faţă
de cel din 2002 a scăzut cu 12,17 %, populaţia judeţului Covasna a scăzut numai
cu 7,28%, iar cea a judeţului Harghita doar cu 6,52%. În aceeaşi perioadă,
românii din judeţele Covasna şi Harghita au scăzut cu 12,03%, respectiv
11,80%, valori apropiate de scăderea la nivel naţional a populaţiei de
naţionalitate română, de 14,53%. În schimb, maghiarii din cele două judeţe au
scăzut mult mai puţin, faţă de scăderea populaţiei de etnie maghiară din
întreaga ţară; 7,54% în Covasna şi 6,32% în Harghita, în comparaţie cu 14,29%
la nivel naţional.
Cifrele prezentate infirmă discursul liderilor locali maghiari despre
discriminarea comunităţii maghiare din judeţele Covasna şi Harghita, despre aşa
zisul pericol al „românizării ţinutului secuiesc” şi despre necesitatea obţinerii
autonomiei teritoriale pe criterii etnice a acestui ţinut. În acelaşi timp, cifrele
menţionate confirmă numeroasele semnale ale societăţii civile româneşti cu privire la
discriminarea românilor din aceste judeţe şi, în multe cazuri, la purificarea etnică a
localităţilor etnic mixte din Arcul Itracarpatic.
Conform datelor provizorii ale recensământului din 2011, în România,
populaţia de etnie maghiară a fost de 1.238 mii persoane, reprezentând 6,5% din
totalul populaţiei stabile a ţării. Maghiarii deţin majoritatea în judeţele
Harghita (84,8%) şi Covasna (73,61%), înregistrând ponderi ridicate în
judeţele: Mureş (37,8%), Satu Mare (34,5%), Bihor (25,2%) şi Sălaj (23,2%).
În judeţele Covasna, Harghita şi Mureş locuiesc 611391 de etnici
maghiari, respectiv jumătatea din populaţia totală a maghiarilor din România
(49,39%).
Structura pe etnii a populaţiei stabile din judeţele Covasna, Harghita şi
Mureş, la recensământul din 2011
Total populaţie
Alte etnii /
Români Maghiari Romi
2011
nedeclarat
Covasna
206261
45560
151787
8238
666
Harghita
304969
40431
258615
5422
501
Mureş
531380
279488 200989 46637
4266
Total
1 046 610
365 479 611 391 60 297
5433
% din total
100
35
58
6
1
Judeţul

Potrivit datelor provizorii ale recensământului din 2011, structura pe etnii a
populaţiei judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, judeţe care fac parte din aşa zisul
„Ţinut secuiesc” este următoarea: români - 35%, maghiari - 58% şi romi - 6%. În
cele trei judeţe locuiesc 365479 români şi 60297 romi, deci 412116 de persoane
(40% din totalul populaţiei judeţelor menţionate) care nu au naţionalitatea maghiară.
Această structură etnică a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş reprezintă un
argument convingător care vorbeşte despre caracterul multietnic al acestor judeţe
şi despre faptul că nicio decizie privind viitorul lor nu poate fi luată fără
consultarea, sau împotriva voinţei populaţiei de naţionalitate română din
această zonă din inima României.
28

O problema reală o constituie reducerea populaţiei stabile a judeţelor
Covasna şi Harghita, în 2011 faţă de 2002, cu 37 441 locuitori (ceea ce înseamnă 12
comune cu 3000 de locuitori) şi existenţa a 60 de comune şi oraşe, adică peste
jumătate din totalul celor 112, din cele două judeţe, care, în 2011 au avut sub
300 de locuitori.
Studiile demografice pun în evidenţă contribuţia sporului natural şi a celui
migratoriu, la scăderea populaţiei zonei, precum şi prognozele pe termen mediu şi
lung, cu toate consecinţele în domeniile economic, social, cultural ş.a, previziuni
care nu sunt deloc liniştitoare.
Surse bibliografice:
- COMUNICATE DE PRESĂ ale COMISIEI NAŢIONALE şi ale
COMISIILOR JUDEŢENE PENTRU RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI ŞI
AL LOCUINŢELOR, JUDEŢUL COVASNA şi HARGHITA privind rezultatele
provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor – 2011
- Ioan LĂCĂTUŞU, STRCUTURI ETNICE ŞI CONFESIONALE ÎN
JUDEŢELE COVASNA ŞI HARGHITA, Editura Universităţii “Petru Maior”
Târgu Mureş, 2008

Dr. Ioan LĂCĂTUŞU

29