UNIVERSITATEA DIN ORADEA

Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei Specializarea: Educație integrată in învațămantul preșcolar primar și

LUCRARE DE DIZERTAȚIE

Coordonator științific: prof.univ.dr.SABĂU IOAN

Masterand: Niste(Vasian)Viorelia-Ramona

ORADEA 2012

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

Contribuția metodelor interactive de grup la educarea comunicarii orale a copiilor din învățământul preșcolar

Coordonator stiințific: prof.univ.dr.Sabau Ioan

Masterand: Niste(Vasian)Viorelia-Ramona

ORADEA 2012
2

Cuprins
Introducere Capitolul I Comunicarea si dezvoltarea personala I.1.Necesitatea însușirii corecte a limbii romane la varsta preșcolară I.2. Etapa prescolara în educarea limbajului copilului și viitorului școlar I.3.Considerații psiho-pedagogice cu referire la posibilitatea pregătirii copiilor pentru școală I.3.1.Rolul grădiniței în cunoașterea particularităților de vorbire și individuale ale copiilor de varstă preșcolară Capitolul II Metode didactice specifice invaţământului preşcolar II.1.Metode tradiţionale II.2.Metode moderne Capitolul III.Metodele didactice folosite în activităţile cu scop de educarea limbajului III.1.Rolul metodelor didactice în dezvoltarea limbajului şi pregătirea pentru şcoală III.2 Importanţa metodelor interactive de grup
Metodologia cercetării Capitolul IV. Organizarea cercetării IV.1.Obiectivele şi ipoteza cercetării IV.2.Variabile independente şi dependente IV.3. Metode de cercetare utilizate IV.4.Eşantionul de subiecţi IV.5.Eşantionul de conţinut 3

Capitolul V. Desfăşurarea experimentului

V.1. Etapa constatativă (preexperimentală) V.2.Etapa experimentală V.3.Etapa de control(post-experimentală)

Capitolul VI.Prezentarea şi interpretarea rezultatelor cercetării VI.1Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obţinute

VI.2.Prezentarea şi interpretarea rezultatelor Concluzii Bibliografie Anexe

4

Capitolul I Comunicarea si dezvoltarea personala
1.Necesitatea însuşirii corecte a limbii române la vârsta preşcolară

În contextul măsurilor privind aşezarea

din

ţara noastră pe noi baze cu adevărat

democratice, prima verigă a acestui sistem, învăţământul preşcolar, merită o atenţie deosebită . Delimitarea locului cu precizarea funcţiilor pe care le are de îndeplinit grădiniţa ca primă instituţie de culturalizare a copiilor de pregătire a acestora pentru integrarea şcolară, are un rol decisiv în asigurarea eficienţei învăţământului . Preocuparea pentru introducerea cât mai timpurie a copiilor într-un sistem de educaţie instituţionalizat este justificatǎ de faptul că vârsta preşcolară şi şcolară mică, reprezintă o perioadă fundamentală pentru dezvoltarea ulterioară a copilului. Cercetările psihologice arată că, până la vârsta de 4-5 ani, copilul îşi dezvoltă 40 % din capacitatea intelectuală pe care urmează să o atingă la maturitate. Nevalorificarea la timp, sau insuficienta valorificare a disponibilităţilor acestor perioade de vârstă nu se pot recupera în anii următori decât în mică măsură şi cu eforturi mari. Psihologi de prestigiu afirmă posibilitatea şi necesitatea introducerii timpurii a copilului într-un sistem de educaţie instituţionalizat. Jean Piaget arată că ’’învăţământul preşcolar oferă posibilitatea de a realiza o propedeutică a învăţământului”. 1

5

impresiile. Copilul de la naştere are numai capacitatea virtuală de a dobândi limbajul care este o manifestare individuală a limbii – limba în acţiune. O importantă contribuţie la învăţarea acestui instrument de comunicare între oameni. Limba este mijlocul de fixare şi acumulare a experienţei. în dezvoltarea proceselor psihice.. ’’ 2 Dezvoltarea limbajului constituie una dintre sarcinile de bază ale educaţiei din instituţiile preşcolare . limbajul este definit .educaţia copiilor de vârstă preşcolară este un preambul al oricărei politici educative şi culturale .. Această capacitate devine realitate prin educaţie. auzit sau imaginat de el. o întâmplare sau un fapt trăit.Edgar Faure susţine că . precum şi în dezvoltarea vorbirii reproductive în procesul comunicării cu cei din jur. aduce învăţământului preşcolar prin intermediul activităţiilor de educarea vorbirii. mijlocul de comunicare al unei colectivităţi istoriceşte constituită . Problema limbajului la vârsta preşcolară a făcut obiectul a numeroase studii şi cercetări care au reliefat importanţa lui în procesul comunicării copilului cu persoane din jur. În literatura psihologică.drept o formă de activitate specific umană care constă în esenţă în folosirea limbii în procesul de comunicare şi de gândire. în aşa fel. importanţa primei copilării în dezvoltarea ulterioară a aptitudinilor şi a personalităţii apare deosebit de limpede. deşi sunt realităţi distincte. să redea în mod inteligibil. Noul născut nu inventează limba colectivităţii în care se dezvoltă . În lumina psihologiei moderne – spune acesta .’’ 3 Limba şi limbajul. Limba nu este un dar natural nici nu se transmite ereditar . care este limba. un basm cunoscut. o poveste. cursiv şi logic. 6 . încât copilul să-şi exprime cu uşurinţǎ dorinţele. nu pot fi concepute separat. în activitatea de cunoaştere a realităţii. gândurile.ca şi a simplei observaţii.

copiii au o serie de reţineri şi deficienţe în ceea ce priveşte participarea lor verbalǎ la activităţiile de zi cu zi din grădiniţă.Introducerea în planul de învăţământ a dezvoltării vorbirii ca obiect distinct a fost determinată de necesitatea creeării pentru preşcolari a climatului necesar adaptării ritmice la activitatea şcolară. Se ştie că reuşita şcolară depinde de achiziţionarea de cuvinte. desprinzându-se de influenţa momentului prezent .Greutăţile şi greşelile de pronunţie provin din dezvoltarea încă insuficientă a analizatorului motor-verbal. Exerciţiul verbal realizat zi de zi. considerǎm necesară integrarea copilului în viaţa de colectiv. Referindu-se la acest aspect. participarea lui la toată activitatea din grădiniţă care îi dă posibilitatea să comunice cât mai mult. iar.’’ 4 În anii petrecuţi de copil în grădiniţă. dacă ele nu sunt stabilite şi fixate înainte de 6 – 7 ani. copilul vorbeşte mai mult cu alţi copii despre ceea ce a văzut sau a gândit. de nivelul scăzut atins în verbalizarea celor observate sau învăţate. . el depăşeşte tot mai mult limitele experienţei. sub influenţa cerinţelor procesului de învăţământ la care participă copilul. practica a demonstrat că handicapul şcolar este cel mai frecvent generat de tulburǎrile de limbaj. Cât priveşte structurile fundamentale ale vorbirii sale. nu vor fi niciodată însuşite sau. În acest fel. La venirea în grădiniţă. De aceea. pe mǎsurǎ ce copilul explorează lumea înconjurătoare. în orice caz.. dezvoltându-se astfel noi funcţii şi forme ale limbajului. De asemenea. are loc o asimilare rapidă a diferitelor aspecte ale limbii. Aici. niciodatǎ însuşite temeinic.. audiţia pronunţiei corecte a adultului contribuie la dezvoltarea corespunzătoare a copilului. inclusiv a aparatului fonator. prin care să-şi îmbogăţească lexicul.’’ 5 7 .trece treptat de la limbajul situativ la limbajul contextual. Ursula Şchiopu afirma : . care are un rol preponderent faţǎ de primul.

de antrenament lexical şi de însuşire a structurii gramaticale a limbajului. 8 .învăţarea corectă a cuvintelor . în strânsă legătură cu dezvoltarea gândirii. a cadrelor didactice. convorbiri. asigurând dezvoltarea intensă a gândirii. iar vorbirea devine mai bogată. parcurgând cele trei grupe.cultivarea aptitudinilor de a vorbi frumos. cât şi cel copil-copil. pe dialogul liber. din partea noastrǎ. . este necesar ca activitatea educativă să fie făcută în aşa fel. nuanţate . întreaga experienţă instructiv-educativă din grădiniţă atestă posibilitatea şi utilitate cultivării limbajului oral. pe formarea deprinderilor de exprimare ordonată a gândurilor. . încât preşcolarii să fie stimulaţi să participe în cadrul activităţilor în mod activ atât verbal. În grădiniţă. mai clară.dezvoltarea şi îmbogăţirea vocabularului .formarea deprinderii de verbalizare a experienţei proprii . construcţii lingvistice originale. Formarea la copii a unei conduite verbale constă în : . . povestiri şi repovestiri. . Accentul principal în această privinţă este pus pe activităţile de comunicare. copiii dobândesc un bagaj de cunoştinţe. Pentru a favoriza educarea conduitei verbale a preşcolarilor. reprezintă o modalitate de exersare. jocuri didactice.Dezvoltarea vorbirii şi învăţarea corectă a limbajului constituie. mai corectă. cât şi mental. care mi-au oferit multiple posibilităţi de a asigura participarea verbală activă a copiilor. de a folosi expresii. lecturi după imagini. efectuându-se exerciţii de pronunţie. Astfel. de însuşire treptată a structurii gramaticale a limbii.cultivarea deprinderii de folosire corectă a limbii . de exprimare. Însuşi dialogul educatoare-copil. o preocupare permanentă. Aceste obiective se realizează prin activităţile de memorare.

9 .

pregătirea sub toate aspectele în vederea integrării în activitatea şcolară. la satisfacerea nevoilor de relaţii sociale şi de activitate. de educaţie organizată. şi. Intensificarea funcţiei de pregătire. în activitatea economică. de a realiza o serie de obiective ale educaţiei fizice. ca primă fază a educaţiei permanente. manifestă tendinţa de creştere apreciabilă a rolului formativ al grădiniţei. funcţia pedagogică devenind net preponderentă în raport cu sarcinile de îngrijire. concepute ale democratizării şi modernizării învăţământului . senzoriale.” 6 Importanţa educaţiei preşcolare este recunoscută pe plan mondial. metodologia în perspectiva noilor cerinţe.2. de a contribui la socializarea copiilor. în perspectivă.. a educaţiei preşcolare în coordonatele educaţiei permanente sau prelungite s-a impus gândirii şi practicii pedagogice contemporane. tehnică. în structurile sociale. urmate de instituirea unor măsuri corecţionale precum şi a unor programe de revenire a handicapului în clasa I. implică depistarea de la o vârstă cât mai fragedă a eventualelor deficienţe şi insuficienţe fizice. neuropsihice. dar fermă. în întreaga viaţă. de asistenţă medicală şi socială. învăţământul preşcolar trebuie să-şi rezolve obiectivele. estetice afective. În acest sens. mai ales. de a dezvolta capacitatea şi posibilităţile de comunicare a informaţiei.Etapa prescolara in educarea limbajului copilului si a viitorului scolar Integrarea treptată. ci şi . Caracteristica principală a acestei funcţii constă în educaţia multilaterală a copilului. conţinutul. nu numai o treaptă distinctă şi necesară a sistemului de învăţământ. 10 . Considerată tot mai frecvent. În condiţiile societăţii contemporane. experienţele dobândite de copii în primii ani de viaţă. datorită necesităţii schimbărilor profunde şi accelerate ce au loc în ştiinţă. grădiniţa are rolul de a sistematiza şi integra cunoştinţele. în scopul lărgirii contactelor lor cu lumea exterioară. astfel încât diverse organisme au adoptat măsuri corespunzătoare şi au făcut recomandări pentru adaptarea conţinutului la particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor.ca o parte integrantă a structurilor educative globale.

Vârsta preşcolară între 3-7 ani are o valoare definitorie în evoluţia intelectuală şi afectiv-relaţională a copilului. cerându-le treptat deprinderea de a .. criteriul esenţial al eficienţei învăţământului preşcolar în ansamblu.de la vârsta preşcolară. referitoare la denumirea lucrurilor. formă de bază a vorbirii este dialogul.. glăsuieşte minţii din cărţi şi fără glas. aceeaşi idee trecând succesiv prin minţile copiilor.taină" cum o numeşte metaforic Tudor Arghezi . se descoperă relaţiile dintre ele.” 7 Cea mai importantă cale de elaborare a limbajului şi. floare de lumină . cu interes şi răbdare de către educatoare. impune educatoarei o grijă deosedebită pentru dezvoltarea la copii a limbajului. în acelaşi timp. se selecţionează şi dirijează conjuncţiile verbale. de a-şi exprima în mod inteligibil impresiile. Dialogul impune o temă comună partenerilor de discuţie presupune alternanţa de replici.. Acest fapt se realizează printr-un antrenament şi exerciţii continue. gândurile. lexicale sau de construcţie. urmărit cu insistenţă şi minuţiozitate.. Aceste relaţii reciproc intime de interdependenţă dintre gândire şi limbaj. ideile . Astfel vorbire furnizează gândirii semnele prin care se fixează individualitatea obiectelor. dar şi în colaborare cu părinţii şi ceilalţi membri ai familiei se finalizează prin progrese continue.Pregătirea copilului preşcolar pentru activitatea din şcoală constituie un scop fundamental al procesului instructiv-educativ din grădiniţă şi. prin răspunsurile date cu promptitudine la întrebările copiilor. Aceasta înseamnă că . copiii trebuie să dobândească şi să consolideze capacitatea de a comunica cu cei din jur."8 Acest proces laborios. care prin făptura ei de aer. care nu lasă gândul ascuns în el să tacă". prin corectarea greşelilor fonetice.mânui" această . fiind analizată şi dezvoltată.. 11 . totodată.

simţul măsurii. la formularea deprinderii copiilor de a se exprima corect.. ţinând seama de diversitatea structurilor psihologice infantile. manuală sau în scris. coerent şi expresiv. acest . cere educatoarei prudenţă înţeleaptă. . Educatoarea intervine.tezaur" al educaţiei concretizat în cunoştinţe. în întreaga activitate desfăşurată.începuturile mele stau sub semnul unei fabuloase absenţe a cuvântului.comunicarea verbală” forţează inteligenţa la ordonarea complexă a datelor ce se comunică. determinându-l în acelaşi timp să simtă bucuria activităţii. înscrise în structura sa genetică..” 9 Importanţa pe care trebuie să o acorde educatoarea dezvoltării limbajului la preşcolari este consemnată de toate cercetările psihologice.Trebuie avut în vedere pilduitoarea mărturisire a marelui om de cultură român care a fost Lucian Blaga . Ori. gestuală. izvoarele acestui tezaur se află în individ. în capacitatea sa de a metamorfoza prin educaţie solicitările mediului în structuri şi produse psihice în acord cu normele de reacţie ale organismului. O educaţie ocroteşte posibilităţile multiple de exprimare liberă care există la orice copil. deprinderi. priceperi. intuiţie ascuţită şi sensibilitate faţă de problemele copilului preşcolar. pornind de la observarea că de fapt. îi permite să ştie să se exprime în moduri diverse: verbală. fără oboseală şi fără constrângere. 12 . Se va urmări dezvoltarea diferitelor structuri native ale copilului. precum se ştie. rezultă în ultimă instanţă din disponibilităţile individului şi că genetic vor fi.. dorinţa de informaţie în scop de perfecţionare. atitudini. Desigur. Coordonarea activităţii în formă şi conţinut. orice efort acţionează în mod complex formativ.

ne dovedeşte că subiectul . Metodele şi procedeele să fie astfel selectate. dar aceasta se realizează numai dacă influenţele sunt în concordanţă cu posibilităţile celui instruit şi educat. Toate activităţile comune care se desfăşoară în grădiniţă. în dezvoltarea lexicului. ci pe fondul muncii frontale. dezvoltarea vorbirii. cărora copii le înţeleg sensul.Consideraţii psiho-pedagogice cu referire la posibilitatea pregătirii copiilor pentru şcoală 3.copilul – este cel care ne demonstrează în ce măsură influenţele educative sunt sau nu productive şi eficiente. ca şi în însuşirea structurii gramaticale a limbii. Rolul grădiniţei în cunoaşterea particularităţilor de vorbire şi individuale ale copiilor de vârstă preşcolară Experienţa şi cercetarea pedagogică ne învaţă să ne adaptăm conduita didactică la noile înclinaţii vitale ale copiilor şi.1. totodată. Procesul instructiv – educativ nu trebuie să angajeze copilul într-o activitate care sa-i depăşească posibilităţile lui reale. cunoaşterea mediului. Cercetările efectuate de numeroşi psihologi au relevat că. sau cu grupuri mici. mai mult decât în alte domenii ale vieţii psihice a copilului. copiii să fie supuşi unor influenţe aflate în concordanţă cu trebuinţele şi interesele lor. Până la intrarea în şcoală. activităţile matematice. folosindu-le 13 . Vocabularul copiilor la sfârşitul vârstei preşcolare este de circa 4000 de cuvinte. oferă educatoarei posibilitatea cunoaşterii particularităţilor de vorbire şi individuale ale fiecărui copil. individuale. pictura. înregistrând o creştere de aproximativ 3000 de cuvinte. Pentru aceasta.3. modelajul. considerăm că procesul instructiv . încât să asigure stimularea dezvoltării fiecăruia până la nivelul maxim al disponibilităţilor.educativ din grădiniţă trebuie să fie eficient. desenul. există mari diferenţe individuale care depind de condiţiile de viaţă şi de educaţie. copilul face progrese însemnate în ceea ce priveşte însuşirea limbii materne.

alţii vorbesc prea mult. Dar nu numai aspectul cantitativ al vorbirii copiilor ne interesează în mod deosebit.în convorbiri după imagini. alţii cu mult mai sărac. Încă din primele zile de grădiniţă am constatat că unii copii de 3-4 ani au un vocabular mai bogat.ca mijloc de exprimare a gândurilor şi a sentimentelor lor. cât şi variatele ocazii pe care le oferǎ întregul program al grǎdiniţei. oaie. Copilul este obligat într-o nouă etapă să le înveţe. Dificultăţile de pronunţare sporesc la cuvintele care cuprind grupuri de două sau trei consoane. care provoacă în general dificultăţi de pronunţie copilului mic sunt consoanele. în raport cu consoanele. După ce se consolidează în aceste poziţii. în observări şi jocuri o parte din vocabularul pe care îl posedă. fie la sfârşitul cuvântului. Am observat că sunt copii care folosesc cu uşurinţă în activităţile de povestire . de exemplu: ou. pe când alţii au o vorbire săracă. cuvântul stradă este dificil de pronunţat de către cei mici. Între limbajul pasiv şi cel activ. ei tinzând să-l simplifice rostind stadă. Aceste din urmă sunt favorizate având o mai mare intensitate sonoră şi. în general. utilizând în acest scop atât activităţile de dezvoltarea vorbirii. deşi fac şi ele parte din repertoriul gânguritului. deşi vocabularul lor pasiv este bogat. neputând utiliza în mod spontan elementele gânguritului. existǎ un decalaj evident. Cele mai dificile sunete ale limbii materne. Spre exemplu. am stimulat la copii folosirea cuvintelor nou învăţate. de la caz la caz. alţii nu vorbesc nici atunci. De aceea. Sunetul apare în forma sa corectă mai întâi la cuvintele uşoare. unii vorbesc numai când sunt întrebaţi. miau. Cuvintele în a căror structură predomină vocalele sau care au o componenţă vocalică sunt totdeauna mai uşor reţinute şi corect pronunţate. fie urmat sau precedat de o vocală. faptul că vocabularul poate varia în limitele aceleiaşi vârste. Consoanele au grad mai mic de perceptibilitate auditivă în comparaţie cu vocalele. fie între vocale. ci şi aspectul ei calitativ. Cercetările psihologiei subliniază. de asemenea. folosind neadecvat unele cuvinte. ceea ce face ca ele să fie mai uşor percepute auditiv şi corect pronunţate de către copii. Studierea dezvoltării cantitative a vocabularului copiilor prezintă dificultăţi deosebit de mari. o durată mai mare. în care e situat fie la începutul cuvântului. se pronunţă corect şi în cuvintele în care e 14 ..

putem întâlni la acelaşi copil variaţii în substituirea aceluiaşi sunet sau alternarea formei de omitere al unui sunet cu aceea de înlocuire a sa. roşu. pronunţia copiilor se corectează treptat. l. silabe. Dată fiind vârsta copiilor. Omisiunea. are. cu mari greşeli. Ei scriu aşa cum vorbesc. inversiunea şi substituirea sunt frecvent întâlnite la preşcolarii mici şi mai puţin la cei mari. sub influenţa activităţilor instructiv-educative desfăşurate de educatoare. Foarte mulţi dintre copiii cu defecte de pronunţie întâmpină în clasa I greutăţi la scris. de exemplu: r. De exemplu. evident. deci cu diverse greşeli: dacă în vorbire omit sunetul r. e posibil ca acesta să nu apară nici în scris. mai târziu. Acţiunile de corectare a pronunţiei sunt necesare încă de la vârsta preşcolară şi pentru faptul că. cuvintele sunt scrise. Educatoarea trebuie să îndrepte consecvent şi competent greşelile de vorbire observate la copii şi paralel să folosească cele mai corespunzătoare mijloace. c. La preşcolarii de 3-5 ani putem constata greşeli în pronunţarea unor sunete din aceeaşi familie. ajungând cu timpul să aibă complexe de inferioritate. 15 . de exemplu: în familia sunetului s sau în pronunţarea unor sunete diverse. se constată numeroase variaţii individuale. De exemplu sunetul r poate să apară corect mai întâi în cuvinte ca rac. Uneori. uneori chiar şi la citit. ca o reproducere repetată a unor cuvinte. în cuvinte ca tren. dacă face înlocuiri sau inversări de sunete. acelaşi sunet l poate fi omis în vorbire de către un copil. poate fi înlocuit cu sunetul i de un altul ori cu sunetul v de un al treilea preşcolar. iar. îndreptarea greşelilor de pronunţie nu poate fi concepută rigid. aceşti copii rămân adesea în urma colegilor lor. dar. ce. Una dintre modalităţile cele mai remarcabile este aceea a includerii exerciţiului într-un joc antrenant pentru copii şi care să aibă un conţinut corect. copiii îşi pot transmite unul altuia greşelile de vorbire. sunete până la corecta lor executare. din spirit de imitaţie.asociat cu una sau două consoane. În deformările de pronunţie ale preşcolarilor mici. ci. s. stradă. Întâmpinând dificultăţile arătate.

de exemplu: Cristina. care presupun. Să vorbim corect. În acest joc. Pentru perfecţionarea laturii fonetice a limbajului şi pronunţarea cu claritate şi siguranţă a sunetelor şi a grupurilor de sunete ale limbii române. Pentru început. de exemplu: Ursul şi albinele. Jocurile imitative pot fi iniţiate cu diferite prilejuri. iar. grupurile de consoane sau vocale situate în 16 . prin care se urmăreşte dezvoltarea sensibilităţii auditive. Gheorghiţă. De pildă. avem posibilitatea să înlocuim exerciţiile pentru perfecţionarea articulării şi a pronunţiei. onomatopeele pot fi schimbate.Printre jocurile care pot fi folosite în acest sens. progresiv. ghicitori. la sfârşitul unei activităţi obligatorii. Se pot organiza şi jocuri care să reclame pronunţarea unor cuvinte sau propoziţii cuprinzând sunete sau grupuri de sunete mai greu de pronunţat. Fetiţa şi gâştele. apoi. joc care are scopul de a pronunţa clar. se va trece la texte grele. vor fi alese texte mai uşoare. Deseori. încât să corespundă sunetelor pronunţate greşit de copii. Aceste jocuri includ onomatopee imitative. Stăruindu-se asupra unui sunet prin intermediul diferitelor onomatopee incluse în joc. este recomandabil să se iniţieze diferite jocuri în care să li se ceară să spună din ce în ce mai repede jocuri de silabe. zicători. într-un joc de mişcare sau distractiv. încât sunetul a cărui pronunţare corectă o exersăm să apară în silabe diferite şi să ocupe în cuvânt poziţii variate. unele dintre ele fiind alcătuite din sunete sau grupuri de sunete mai dificile. Pentru eliminarea greutăţilor întâmpinate în general de către preşcolari în folosirea unor cuvinte mai lungi sau cu structuri fonetice mai grele şi a unor propoziţii care cuprind asemenea cuvinte. dificultăţi mai mari de pronunţare. preşcolarii sunt obligaţi să folosească o serie de nume. copiii ajung să-l diferenţieze din ce în ce mai bine şi să-l pronunţe mai corect. atunci când conţinutul lor are o legătură directă cu activitatea respectivă. în pauzele dintre activităţi. astfel alese. la cerinţele noastre curente. numărători. Jocul bine cunoscut Deschide urechea bine poate fi valorificat în scopul exersării unei pronunţii clare şi corecte. primul loc îl ocupă cele cu caracter imitativ. adaptate din punctul de vedere al conţinutului. De la un joc la altul. în programă sunt prevăzute o serie de jocuri: Spune ce ai auzit. în etapa jocurilor şi activităţilor alese sau în cea destinată programului distractiv. corect. Cecilia.

Jocul sunetelor prin care se urmăreşte despărţirea cuvintelor în silabe şi sesizarea sunetelor care le compun şi altele. 17 . în acordul dintre subiect şi predicat. la sfârşitul perioadei preşcolare toţi copiii pronunţă corect şi cele mai dificile sunete. Folosirea unui limbaj prea evoluat. De la vârsta de 5 ani. ci sunt evidente şi sub aspect gramatical. De exemplu. La 3-4 ani. fonetice. pentru exprimarea la nivelul de înţelegere a preşcolarilor. Multă atenţie trebuie să se acorde şi procesului de însuşire şi dezvoltare a semnificaţiei cuvintelor. impreciziunile în determinarea semnificaţiei cuvintelor sunt destul de frecvente. în utilizarea cazurilor genitiv şi dativ. în folosirea timpului trecut şi viitor. un copil de 4 ani a ştiut să precizeze că broaştele trăiesc în lac. De exemplu. copiii trebuie să aibă o pronunţie corectă.diferite poziţii în cuvânt. astfel. comportă şi un alt risc. pronunţând mai accentuat cuvintele. se pot întâlni greşeli în pluralul substantivelor. Dificultăţile preşcolarilor în învăţarea limbii materne nu sunt numai de ordinul diferenţierii. Exigenţa pe care o va manifesta educarea în vorbire. Ca urmare. a răspuns: o curte cu nisip. Educatoarea trebuie să vorbească totdeauna cu copii rar. sub aspectul corectitudinii. astfel încât ei să poată sesiza bine structura sonoră a cuvintelor. întrebuinţarea conjuncţiilor. inexactităţile. Unii copii folosesc aparent corect unele cuvinte. va fi însă totdeauna îmbinată cu grijă. dar. la o analiză mai atentă. numărul sunetelor incorect pronunţate scade considerabil. folosindu-le apoi cu totul nepotrivit. pe lângă că duce la neînţelegerea completă a mesajului de către copii. se constată că îi este străină semnificaţia acestora. a reproducerii exacte a limbii şi a structurii sonore a cuvântului. la 5 ani. Întrebat fiind ce este lacul. Se întâmplă adesea ca preşcolarii să memoreze şi să folosească cuvintele al căror sens le scapă complet. confuziile în denumirea termenilor. Ei îşi pot însuşi pe dinafară cuvintele fără să le cunoască sensul. se observă utilizarea unor forme gramaticale greşite sau nesiguranţă în folosirea formelor corecte de vorbire.

explicarea pe cale verbală a unor cuvinte. nu şi calitative a vocabularului. 18 . În concluzie. de insuficienţe în vorbirea copiilor care se evidenţiază mai ales în discuţiile lor libere cu educatoarea. aspectelor din viaţa socială şi fenomenelor naturii. dar al căror sens să rămână în măsură apreciabilă cunoscut superficial sau necunoscut. adică a însuşirii de cuvinte multe. procesul dezvoltării vorbirii copilului preşcolar prezintă numeroase particularizări care trebuie să fie bine cunoscute de către educatoare şi folosite ca ghid în activitatea pe care o desfăşoară pentru dezvoltarea capacităţilor intelectuale. fiinţelor.Astfel de goluri. Căile care pot fi folosite în grădiniţă pentru prevenirea şi împlinirea acestor goluri sunt următoarele: însuşirea unor cuvinte noi în procesul observării directe a lucrurilor. în povestiri sau repovestiri vor trebui totdeauna împlinite evitându-se pericolul îmbogăţirii pur cantitative.

o importanţă deosebită o constituie cunoaşterea metodelor şi tehnicilor care le aplică sau utilizează pentru educarea copilului în realizarea procesului instructiveducativ. oferita o data pentru totdeauna. drum .lucrurile. Din aceste cerinte..atribuind o noua menire invatamantului.student.1998.ci de a-i transmite bazele si metodele autoformarii lui pentru o viata intreaga si.epoca moderna a largit considerabil functiile autoeducatiei si autoinstructiei.ale cultivarii de sine. octos”=cale. ştiinta. p.invatatura pentru o viata”.aceasta perpetua instruire devenind o parte a stilului de viata a omului modern. 303) Omul de astazi nu-si mai putea asigura o . evoluţia lor istorică ( tradiţionale-moderne). formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi personalitatea. Sarcina activitatii moderne de predare nu este de a da gata un sistem de cunostinte pentru a fi transmis copilului. cu deschideri spre educatia permanenta. natura. Omul trebuie sa fie pregatit sa invete continuu.Capitolul II.deprinderile si capacităţile elevilor de a acţiona asupra naturii.Calitatea pedagogică a metodei didactice presupune transformarea acesteia dintr-o calede cunoaştere propusă de profesor intr-o cale de învaţare realizată efectiv de preşcolar..Ele sunt totodată mijloace prin care se formează şi se dezvoltă priceperile.. lumea. Clasificarea metodelor se realizează după mai multe criterii: scopul urmărit. în cadrul instruirii formale si nonformale.pentru perioada in care nu se va mai putea sprijini pe educatorul sau. de a folosi roadele cunoaşteriitransformând exteriorul in facilităţi interioare. spre) reprezintă căile folosite in şcoală de către profesor în a-i sprijini pe elevi să descopere viaţa.de care apoi sa se poata oferi permanent. Pentru aplicarea în practică a cunoştinţelor tehnice acumulate de educatoare.. in special.. sarcina didactică prioritară (de dobândire a 19 . elev. Metode specifice învăţământului preşcolar Metodele de invăţământ (.”(Sorin Cristea.metha”= către.

20 .dirijată. de consolidare.Insă nu tot ce este “vechi” este neapărat si demodat.Aplicarea cu succes a metodelor clasice îmbinate cu metode şi procedee moderne vor duce la situarea preşcolarului pe treapta cea mai apropiată de şcoală. experienţa dirijată.activitatea cu cartea. deformare a priceperilor şi deprinderilor. Mucchielli) metodele didactice sunt împărţite din punct de vedere istoric în: -metode tradiţionale\ clasice: expunerea. Principalele metode care sunt supuse atenţiei pentru vârsta preşcolară sunt: naraţiunea. demonstraţia. observaţia. exerciţiul. brainstorming-ul.a. verbaleş. după natura activităţii pe care o solicită (metode activ-practice.modelarea. intuitive. proiectul – tema de cercetare. -metode moderne: algoritmizarea. instruirea programată.activitatea cu cartea.conversaţia euristică ş. de verificare şi evaluare. ci mai degrabă analiza modului lor de aplicare. exerciţiul.). lucrările practice. metodele activ-participative ( observaţia liberă. la activitate personală. după cum nu tot ceea ce este “nou” este şi modern.exerciţiul.Cunoaşterea si aplicarea metodelor utilizate in grădiniţă nu impune o clasificareriguroasă. Printre acestea. metodele de stimulare a creativităţii personale si colective. problematizarea. lucrările practice. explicaţia. Cerghit.descrierea. un rol decisiv îl joacă cele care invită copilul la explorarea directă a realităţii. metode de simulare. de recapitulare şisistematizare). observaţia. demonstraţia.studiul de caz. conversaţia. îi stimulează independenţa şi creativitatea.experienţa. Plecând de la o literatură în domeniu (Palmade. într-o singură expresie. conversaţia.).a. situând şcoala ca o continuitate a muncii din grădiniţă.cunoştinţelor.

în care predomină argumentarea raţională. În această situaţie. care sunt în concordanţă cu tema explicaţiei şi constituie punct de sprijin pentru noilecunoştinţe.). povestiri. tablouri. Explicaţia completează în mod automat demonstraţia şi îşi are ca teren direct de desfăşurareactivităţile de observare. lecturi după imagini. completând cu succes celelate metode de lucru. modelaj. cât şi a celorlalte activităţi desfăşurate pe parcursul zilei. deoareceînsoţeşte întreg procesul instructiv-educativ. dar contribuie şi lacunoaşterea cauzelor obiectului în studiu. educaţiemuzicală. aplicaţii. educatoarea apelează la reprezentările formate anterior sau foloseşte anumite texte literare. Exemplu: cântecul "Unu-i soarele pe cer".II. poveşti. Explicaţia contribuie. activităţile matematice. deasemenea. la crearea premiselor însuşirii unor deprinderi tehnice de lucru şi a unor modalităţi deacţiune (de exemplu la activităţile de desen. Prinexplicaţie educatoarea reuşeşte să concentreze atenţia copiilor spre aspectul dorit. etc. copiii finalizează cântecul prin repetare a numărului 1-5 pe degetele mici ale mâinii. Explicaţia ca metodă de lucru îşi găseşte larga sferă de aplicaţie în gradiniţă.1. Reuşita acestor activităţi depinde de corectitudinea cu care a fost aplicată explicaţia. versuri. diverse piesemuzicale.explicaţia este metoda expunerii. 21 . încadrul activităţilor frontale dirijate.explicaţia înlesneşte însuşirea cunoştinţelor. Mai dificile par a fi explicaţiile referitoare la obiecte sau fenomene pe care copiii nu le percep în momentul respectiv. educaţie fizică. înţelegerea si completarea lor cu ajutorul educatoarei. Astfel. ilustraţii. confecţii.Metode tradiţionale Astfel.

şireată. Vulpea . a nivelului copiilor. Subiectulacestora poate fi observat şi din conţinutul unei poezii.Exemplu: "Ursul păcălit de vulpe".ca metodă de expunere este aplicată în cadrul procesului instructiveducativ pentru prezentarea unor texte literare cu caracter realist. sinteză. în cadrul activităţilor frontale dirijate sau la începutul sau finalul activităţilor frontale dirijate. 22 . educatoarea are posibilitatea de a aplica metode. mincinoasă. În cadrul activităţilor de povestire. cât si pentru consolidarea sau verificarea cunoştinţelor. cât şi a discutării textuluiliterar sub forma conversaţiei. Copilul trebuie să desprindă faptele bune de cele rele. a dialogului. safie la obiect şi să nu încarce memoria copilului cu date nesemnificative. a explicaţiei. Pe marginea unei povestiri se poate da posibilitatea copiilor să creeze noi întâmplări. Exemplu: povestea creată de copii "Cum ar putea fi Zdreanţă?" sau "Cum să-1 ajutăm pecaţeluşul şchiop să poată umbla?". să-1 emoţioneze puternic.hoată. din imaginaţie sau cu fapte similare cu cele prezentate de educatoare. pentru a trezi interesul copiilor pentru ceea ce urmează si va urma. Povestirea trebuie. să domine "binele" asupra "răului".Povestirea. caracterizându-le. ştiinţific sau fantastic. cu aspecte din viaţa cotidiană sau ştiinţificofantastică. Ursul – credul. dar şi la motivaţia copilului pentru unele personaje. ataşamentul copilului spre cele pozitive. vulpea a fost judecată. în final. lacomă. procedee. pedepsită şi ursului i s-a dat peşte pe săturate. Copiii au creat pe marginea acestei povestiri o altă poveste: "întâmplare din pădure" unde auvenit alte animale şi. a imginaţiei creatoare. povestioare posibile. a dezvoltăriiformelor de analiză. dar şi la dezvoltarea limbajului.Textele literare de actualitate. contribuie lalărgirea orizontului cognitiv. sa fie accesibilă copilului. Caracterizarea personajelor face apel laacţiunea povestirii. în primul rând.lucruri diferite în funcţie de grupa căreia se adresează.

Etapele demonstraţiei: -aprinderea focului în sobă prin folosirea unui chibrit. Exemplu: "Focul şi efectele lui". Demonstraţia educatoarei. Întrucât vârsta preşcolară este caracterizată printr-o gândire concretă. etc. ori de câte ori se va organiza o activitate care are ca scop predarea de noi cunoştinţe despre un aspect concret al realităţii se va folosi metoda demonstraţiei îmbinată cu explicaţia. însoţită de explicaţie. "Gheaţa". pentru a contribui la stimularea curiozităţii şi a reuşitei unei activităţi. 23 . -aprinderea lumânării tot prin folosirea unui chibrit.Demonstraţia este mereu însoţită de explicaţie şi invers. Copiii fac deducţii. flacăra. nu se pot realiza separat. estetic realizat şi prezentatin câmpul său vizual. Materialul demonstrativ trebuie să fie accesibil viziunii copilului. la acesteaadaugându-se observaţia şi problematizarea. De aceea. le verbalizează pe baza celor percepute: -culoarea flacării.Demonstraţia este una din metodele de bază aplicate în gradiniţă."Vaporii". contactului nemijlocit cu realitatea. este necesar ca în procesul cunoaşterii să se acorde o importanţă deosebită treptei senzoriale. -perceperea focului. stabilirea însuşirilor. Se poate urmări transformarea unor substantive în diferite ipostaze: "Apa şi transformările ei". Materialul trebuie să fie astfel prezentat ca să poată fi perceptat prin cât mai multe simţuri.

să facă asociaţii între cunoştinţele anterioare.-forma alungită la ambele capete. luminozitatea.-transformările în cărbune. direcţii în care se ridică fumul.s-au făcut demonstraţii şi pentru concretizarea în faţacopiilor a efectelor pozitive sau negative. Copiilor li se formează deprinderea de a-şi exprima gândurile cu ajutorul cuvintelor. O importanţă deosebită am acordat şi demonstraţiei în cadrul tuturor activităţilor frontale dirijate. mirosul. cât şi a demonstraţiei aplicate în cadrul activităţii didactice de dimineaţă. studiate şi se completează cu noi secvenţe.în special în cadrul sectorului ştiinţă.-caldura crescută de flacără. -fire de bumbac. Conversaţia este metoda de instruire si educare a copiilor cu ajutorul întrebărilor şi răspunsurilor. Metoda conversaţiei constituie prilejul de a stabili unele aspecte semnificative. Obţinerea cenuşii: -arderea hârtiei.-arderea chibritului. -culoarea. pagube) . pe baza căruia să se poată discuta. -culoarea chibritului ars. Copiii au posibilitatea. să-şi spună părerea şi să facă comparaţii. Întrebuinţările focului (foloase. 24 . trăgând anumite concluzii sau să argumenteze cu exemple propriisubiectul abordat. -efectele focului. unde s-a precizat că focul este folositor dacă-1 folosim util. de a le preciza după ce ele au fost transmise. sub îndrumarea educatoarei.dacă nu obţinem pagube. de a expune acele cunostinte despre care este vorba la un moment dat. -arderea textilelor. Această metodă presupune ca preşcolarul să posede un material perceptiv. Contribuie pe deplin la sistematizarea cunoştinţelor şi imprimarea lor bine în memorie.

obiectivă a lumii. dar la întrebări ca acestea. Exerciţiul -Această metodă vine să completeze. la obiect. 25 . Metoda conversaţiei îşi găseşte aplicabilitate în special la grupele mari. -Ce culoare are frunza? -De ce s-a îngălbenit frunza? -De ce are pete ruginii? Tema conversaţiei trebuie să ofere copilului sistematizarea cunoştinţelor dintr-o succesiune logică de întrebări şi răspunsuri bine gândite. în scopul consolidării diferitelor acţiuni ale copilului. în modsistematic. dar începe cu grupa mică sub forma dialogului.Întrebările adresate de către educatoare trebuie să fie scurte. încă de la venirea copilului în gradiniţă şi până la plecarea lui la şcoală. clare. servitul mesei civilizat. Exemplu: "Cum este floarea?" este o întrebare prea generală. -pregătirea salii de grupă pentru activităţi. să sistematizeze si să segmenteze toate deprinderile demuncă practică. La grupa mare pregătitoare. precise. Constă de fapt în repetarea unor deprinderi de munca: intelectuală. intelectuală. a mediului ambiant pe toate domeniile de activitate. etc. eşalonate şi conduse de educatoare. copilul nu poate da un răspuns satisfăcător. metoda conversatiei se va axa pe aspecte care duc la cunoastereacât mai diversă. practică. copilul va răspunde uşor. astfel: -exerciţiul înseamnă chiar salutul la intrarea în grădinită. apoi îmbrăcarea. Exerciţiul îşi găseşte teren de exprimare pentru copil pe tot parcursul activităţilor.

. Schimbările propuse de educatoaresporesc interesul copiilor pentru a efectua acelaşi exerciţiu. schimbă poziţia corpului. dar sub altă formă. Importantă deosebită o are coordonarea corectă dintre ochi . rupe creionul. dar este şi o necesitate. exerciţiul este nu numai o modalitate de observare.devin mai precise. Aceasta înseamnă că miscările se diferentiază. pentru a nu-şi forma greşit pozitia scris -citit. indiferent de natura lor. 26 .În cadrul activităţilor frontale dirijate. care trebuie să stea înatentia educatoarei. -Bobiţe de struguri.. -Gard cu uluci.Conturul balonului. fără exerciţiu copilul "uită" şi nu-şi consolidează deprinderile de muncă necesare. copilul îşi va elimina aceste neajunsuri. Exemplu: "Linia" -Linia frântă -Vaporul. -Altă temă pentru exemplificare: "Ovalul" . Sub indrumarea educatoarei şi prin exerciţiu foarte mult. Coordonarea analizatorului vizual şi auditiv. -Dinţii fierăstrăului. În cadrul activităţilor descriere. ceea ce îl oboseşte foarte mult. -Palete de tenis. strânge puternic creionul în mână.mână.Acoperişul casuţei lui Zdreanţă. la început copilul apasă tare. Pentru a aplica această metodă trebuie să ţinem seama de gradarea exerciţiilor de la: "simplu la complex" şi de la "uşor la greu". ca urmare a faptului că procesul de excitaţie se restrânge tot mai mult la celulelenervoase care dirijează direct activitatea muşchilor mâinii.

problemelor matematice. principala functie având-o cea demonstrativă şi 27 . învăţarea prin descoperire şi tratarea diferenţiată. Deci. prin modelare se înţelege metoda de a cerceta obiecte şi fenomene din natură şi societatecu ajutorul modelelor. în mişcări.serveşte ca mijloc de a studia indirect proprietăţile şi transformările posibile ale sistemului original.Metoda exerciţiului se poate aplica cu succes în cadrul activităţilor matematice pentruînsuşirea în mod conştient a tuturor exerciţiilor. fiecare exersând mai mult în direcţia în care-i place II. pe baza analogiei lui cu sistemul original. elaborat caun înlocuitor a unui sistem mai complex ( originalul) şi care. În acelaşi timp. problematizarea. Modelarea în ştiinţă şi tehnică. a independenţei în actiune. Folosirea judicioasă în cadrul activităţilor a metodei exerciţiului contribuie la dezvoltarea gândirii. Prin model se inţelege un sistem mai simplu. se stimulează activităţi creatoare şi secreează condiţii pentru dezvoltarea aptitudinilor copiilor. folosirea modelelor în cadrulactivităţilor de predare-învăţare. modelarea. pentru formarea şi consolidarea reprezentărilor matematice si aplicarea imediată în practica activităţilor din gradiniţă-familie.2 Metode moderne Ca metode moderne se aplică în practică algoritmizarea. ca metodă de predare. Modelarea presupune.

exemplu: "Ghiceşte ce-am găsit". Exerciţiile de formare de grupe de obiecte după un anumit criteriu.). care nu conduc la dezvoltarea gândirii. conduse de educatoare spreintuiţia copilului. Ceea ce caracterizează problematizarea este crearea unor situaţiiconflictuale.această metodă presupune crearea unor situaţii problematice.Educatoarea trebuie să aprecieze just folosireaalgoritmilor.confecţii etc. 28 . Modelarea îşi are efectul în cadrul activităţilor de exercitii grafice. Algoritmizarea este metoda care se bazează pe cuceririle psihologice privitoare laoperativitatea gândirii. pentru a-i descoperi caracteristicile sub aspectele esenţiale. ilustrează obiectul original prin felul cum este conceput. Problematizarea . În cadrul activităţilor de dezvoltare a vorbirii. problematice în gândirea copilului. Modelul. indiferent de categoria deactivitate (activităti matematice. desen. după un anumit număr de operaţii. problematizarea se poate aplica în cadrul jocurilor didactice orale. prezentat copiilor spreobservaţie. Aceste situaţii apar atunci când copilul observă undezacord între anumite cunoştinţe şi problema care se cere a fî rezolvată. careantrenează şi oferă copiilor posibilitatea de a surprinde diferenţe.cognitivă. pentru aaprecia în special proporţia dintre obiecte. se va găsi înmod cert soluţia problemei. de formare de perechi. având un punct de reper stabilit de educatoare (modelaj. relaţii dintre obiectele sifenomenele realităţii. Este important ca în formarea algoritmilor să se respecte douămomente esenţiale: fixarea lor şi aplicarea repetată. să elimine problemele stereotipe. Educatoarea formulează intenţionat propoziţii cu nonsens. cunoaşterea mediului). Dacă algoritmul este urmat corect. Un algoritm este un procedeu. mecanice. confecţionat. de aranjare în şir crescător si descrescător a grupelor de obiecte sunt de fapt niste algoritmi pecare copiii i-au însuşit în mod conştient.de fapt. Se pune întrebarea dacă putem transpune şi în învăţământul preşcolar această metodă. prin soluţii pe care ei înşişi le elaborează sub indrumarea educatoarei. când este pus în situaţia de a alege dincunoştinţele sale numai pe cele care-1 ajută să rezolve o problemă dată sau când există contradicţii întremodul de rezolvare teoretică şi cel de rezolvare practică a unei probleme. iar copiilor le revine sarcina de a repeta si corecta exprimarea şi sensuladecvat al cuvintelor în propoziţie. acreativităţii. între cunoştiinţele anterioare şi noile cunoştinţe. o regulă bine determinată de a rezolva o problemă tipică.

Această metodă se aplică ţinând cont de nivelul dezvoltării psihofizice şi intelectuale ale copiilor. pâna lacoacerea bobului de grâu şi apoi analiza acestuia pe baza observaţiei şi demonstraţiei. apar noi surse de informare atât pentru adult cât şi pentru copii. de exersare a proceselor psihice şi de cunoaştere. solide având în prim plan dezvoltarea gândirii. ceea ce îi ajută pe copii să descopere anumite cunoştinţe înainte ca noi să le planificăm. Această metodă oferă cunoştinţe durabile. Practica dascălilor de a da cât mai multe informaţii trebuie înlocuită cu preocuparea de a-i îndruma spre un efort intelectual. unele mai atractive decât altele. de abordare altor demersuri intelectuale interdisciplinare decât cele clasice prin studiul mediului concret şi prin corelaţiile elaborate interactiv în care copiii îşi asumă responsabilităţile. ci să aibă gândire critică. vointa. sau la confuzii. altfel duce la eşec sau neaccesibilitate. de la concret la abstract. analize.aprecieri. obligă copilul să nu se mulţumească cuce i se spune. Printre metodele moderne aplicate copiilor amintesc: Calea de învăţare pe care o parcurge copilul este determinată de metoda folosită în actul învăţării. În cadrul activităţilor de cunoaştere a mediului. Pentru ca în procesul de învăţământ copilul să devină cât maiactiv şi munca să-şi imprime un caracter creator. Una din aceste metode eficiente sicreative este " învăţarea prin descoperire ". creşterea lui cu toate etapele dezvoltării. copiii pot descoperi prin experienţe efectuateîmpreună cu educatoarea: însămânţarea grâului. educatoarea caută permanent noi metode si procedee care să vină în sprijinul său prin descoperirea noului. trecerea de la analiză la sinteză. creativitatea şi nu memorizarea. Lumea în care trăim este într-o continuă schimbare iar odată cu ea se schimbă şi educaţia. dezvoltă perseverenta.Învaţarea prin descoperire . formulează şi 29 . Această „cale” devine cel mai spectaculos exerciţiu de interacţiune dintre minţile copiilor care ne bucură cănd observăm progrese de la o perioadă la alta. obiectivă.modelează aptitudinile de investigaţie. descoperiri realizate de ei şi conduse cu mult tact de educatoare prin efectul scontat. copiii descoperă alte modalităti sau caracteristici ce i se pot atribui unui personaj sau obiect în discuţie. În cadrulactivităţiilor de dezvoltare a vorbirii. disciplinată şi cere un volum de observaţii.

Folosirea metodelor interactive de grup în activitatea cu preşcolarii mi-a permis să experimentez. Încununarea acestor cerinţe este realizată prin punerea în practică a metodelor interactive de grup care aduc schimbări în planul găndirii cu referire la idei. activează copiii. nu produce învăţare decât în foarte mică măsură. Educatoarea trebuie să găsească acele metode care să permită „stocarea” informaţiei pentru mai mult timp. Modernizarea şi perfecţionarea metodologiei didactice presupune sporirea caracterului activ al metodelor de învăţământ. ale imaginaţiei şi creativităţii. copiii înşişi trebuie să organizeze ceea ce au auzit şi văzut într-un tot ordonat şi plin de semnificaţii. Lucrul în echipă a oferit copiilor posibilitatea de a-şi împărtăşi părerile. experienţa. de a folosi roadele cunoaşterii transformând exteriorul în facilităţi interioare. atât ei cât şi educatoarea.verifică soluţii. limbaj. Trebuie. ale inteligenţei. să rezolve sarcina didactică în grup. Ei trebuie să fie relaxaţi. învăţarea nu are loc. în perechi. avut în vedere că aceste metode să fie aplicate ca un joc cu reguli. individual. formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi personalitatea. intergrup. a acţiunii şi eventual a predării. joc de învăţare. metodele interactive determină solicitarea mecanismelor gândirii. iar timpul de soluţionare a problemelor a fost de cele mai multe ori mai scurt. face o demonstraţie. ideile. distractiv nu cu un efort de concentrare. deopotrivă. de cooperare. Pentru a realiza o educaţie de calitate centrată pe copil este necesar ca activităţile de învăţare să fie combinate cu activităţile de cooperare. Aşadar. să caut noi variante pentru a spori eficienţa activităţii instructiv-educative din grădiniţă. îi motivează reducând încorsetarea pe care. de învăţare în grup şi de muncă interdependentă. deprinderile şi capacităţile copiilor. iar rolul copiilor este acela de a urmări. informaţiile. Ideile. a investigaţiei. strategiile personale de lucru. soluţiile grupului au încărcătură afectivă şi originalitate dacă se respectă principiul flexibilităţii. Dacă copiilor nu li se oferă ocazia discuţiei. adică aplicarea acelor metode cu un pronunţat caracter formativ. însă. prin directa implicare a preşcolarului şi mobilizarea efortului său cognitiv. elaborează sinteze în activităţi de grup. 30 . să ia decizii şi să aplaneze conflictele ce pot apărea. opinii. Ele sunt totodată mijloace prin care se formează şi se dezvoltă priceperile. Adevărata învăţare este aceea care permite transferul achiziţiilor în contexte noi. Predarea tradiţională în sensul în care educatoarea explică. o resimt într-o activitate tradiţională.

Dezvoltarea găndirii şi a operaţiilor ei: analiză. cultivarea învăţării prin cooperare. Educarea dragostei pentru iarnă. sinteză. au manifestat dorinţa de a împărtăşi celorlalţi ceea ce au experimentat.Metoda ciorchinelui: este o tehnică ce stimulează realizarea unor asociaţii de idei noi. 1. Categoria de activitate: Activitate interdisciplinară Tema: Iarna Tipul activităţii: consolidare Scopul: Consolidarea cunoştinţelor copiilor despre anotimpul iarna. exersează capacitatea copiilor de a înţelege un anumit conţinut. corecte gramatical. În cele de mai jos sunt prezentate metode interactive de grup pe care le-am aplicat cu succes în activitatea desfăşurată cu copiii şi care au contribuit la diversificarea metodologiei didactice.Am constatat că preşcolarii s-au implicat mai mult în învăţare decât în abordările frontale sau individuale. Tehnica contribtuie la organizarea reprezentărilor. Obiectivul aplicării acestei metode este adăugarea de noi informaţii la volumul de cunoştinţe acumulate de copii. iar aceasta a condus la noi conexiuni în sprijinul înţelegerii. generalizare. Obiective operaţionale: -să rezolve sarcinile date prin cooperarea în grup -să redea soluţii originale pentru cuvintele date -să participe la analiza tabloului prin alcătuirea unei povestiri scurte despre iarnă -să corecteze produsul realizat pe baza comentariilor critice -să folosească corect materialul pus la dispoziţie 31 . exersarea unei exprimări coerente.

formularea de propoziţii cu imaginea de pe fiecare jeton crearea unei povestiri scurte despre iarnă La activitate participă 20 copii care sunt împărţiţi în 4 subgrupe. aşezarea acestora în jurul imaginii ce reprezintă anotimpul iarna. explicaţia. Realizări: GrupaI grupaII gheaţă ninsoare iarna om de zăpadă urs în bârlog zăpadă copaci goi iarna patine sanie brăduţ apă 32 . învăţarea prin cooperare. Sarcina didactica: alegerea jetoanelor care transmit informaţii despre iarna.Strategii didactice: a)Metode şi procedee: conversaţia. unirea jetoanelor cu imaginea iernii printr-o linie dreaptă. ciorchinele. b)Material didactic: coli de carton. munca în echipă. jetoane. interviul de grup. demonstraţia. carioca. Se împarte materialul fiecărei grupe şi se explică sarcina didactică.

Grupa III Grupa IV brăduţ iarna zăpad ă schiuri haine groase cantina păsărelel or case acoperit e cu zăpadă căciulă. fular. mănuşi colindători soare iarna foc fulgi de zăpadă Se trece la cumularea ciorchinelor formând perechi între grupe: Grupa I şi II patine brăduţ ninsoare iarna urs în bârlog sanie copaci goi zăpadă gheaţă om de zăpadă Jeton respins: apă Motivaţia: iarna apa se transformă in gheaţă şi zăpada 33 .

III şi IV gheaţă ninsoare schiuri brăduţ Case acoperite cu zapada c acoperitezapada foc fulgi de zăpadă urs în bărlog colindători copaci goi 34 zăpadă IARNA haine groase cantina păsărelelor om de zăpadă sanie patine . Ciorchine final: Grupa I. acesta ar topi zăpada şi ar creşte florile. fular.Grupa III şi IV căciulă. mănuşi brăduţ case acoperite cu zăpadă iarna schiuri haine groase cantina păsărelelor zăpadă fulgi de zăpadă colindători foc Jeton respins: soare Motivaţia: iarna nu e soare strălucitor. II.

mărimile etc. CUBUL Metoda „Cubul” reprezintă o strategie de predare-învăţare care presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective. formele. În încheiere se creează o poveste scurtă despre iarnă. -Descrie: culorile. -împărţirea copiilor în 6 grupe. aplică. -Asociază: la ce te îndeamnă să te gândeşti? -Aplică: la ce poate fi folosită? -Argumentează: pro sau contra şi enumeră o serie de motive care vin în sprijinul afirmaţiei tale.Se cere formularea de propoziţii cu fiecare imagine. -anunţarea temei. -redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe 35 . fiecare dintre ele examinând o temă de pe feţele cubului. -Analizează: spune din ce este făcut. compară. analizează. Pentru aplicarea acestei metode se parcurg următoarele etape: -realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie. asociază. ce este diferit. argumentează. -Compară: ce este asemănător.

Fiecare din cele 6 grupe şi-a ales ca simboluri jetoane: greierele. apoi precizez sarcinile: 1. 36 . gărgăriţa. Gărgăriţa . fluturele. Greierele . furnica. albina.Compară 3.Asociază 5. Fluturele .Argumentează Fiecare echipă are un copil care aruncă cubul şi se numeşte Rostogolici. Albina . Licuriciul .Descrie 2.Grupa pregătitoare Categoria activităţii: cunoaşterea mediului Tema: „Călătorie în lumea insectelor” -Copiii sunt împărţiţi în 6 grupe. Furnica . licuriciul. Prezint copiilor un cub care are desenat pe fiecare latură una din insectele amintite mai sus.Aplică 6.Analizează 4.

După ce copii vor vizita insectele din poieniţa amenajată. Prin aplicarea acestei metode am urmărit antrenarea în activitatea fiecărui copil. Ulterior vor fi strânse într-un portofoliu pe tema „În lumea insectelor”. albina. Hrana . hrana. atunci un copil din grupa „Fluturaşii” va argumenta dacă gâza întâlnită în drumul nostru este folositoare sau nu (ex: Albina.anunţarea temei . fluturele. cap rotund. Dacă va ieşi imaginea cu greierele. adună polenul din flori. fiecare echipă va realiza un desen cu tot ceea ce au învăţat despre gâza al cărei nume îl poartă. 7 buline negre.insectă mică. Trăieşte în crăpăturile scoarţei copacilor.desface aripile. Albina este o insectă folositoare deoarece mierea este sănătoasă pentru organismul omului.seva de pe scoarţa copacilor).insectă harnică. Albina este cea mai importantă insectă pentru că ajută la înmulţirea florilor). un copil din grupa „Greieraşii” va descrie gâza respectivă (ex: Gărgăriţa (mămăruţa. Jocul poate continua astfel până când vom cunoaşte toate gâzele din călătoria noastră (furnica.În sala de grupă este amenajat la sectorul Ştiinţă mediul de viaţă al insectelor. greierele.împărţirea copiilor în 2 grupe 37 . astfel încât întregul colectiv să participe la soluţionarea sarcinilor date. libelula). Aici se găsesc siluete ale insectelor cunoscute de copii şi câteva detalii privind adăpostul. Dacă va ieşi imaginea cu fluturele. licuriciul. aripi roşii. lăcusta. Pentru aplicarea acestei metode se parcurg următoarele etape: -expunerea datelor problemei în cauză . PIRAMIDA ŞI DIAMANTUL Metoda „Piramida şi diamantul” reprezintă o strategie modernă de instruire care are la bază împletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată în mod cooperativ. Lucrările vor fi valorificate printr-o expoziţie la „Gazeta părinţilor” unde vor putea fi văzute şi de părinţi. omida. buburuză. Vom porni la plimbare printre insecte iar în dreptul fiecărei gâze întâlnite. Rostogolici va rostogoli cubul. buburuza) . zboară . îl duce în stup şi prepară miere şi ceară în faguri.

Resurse materiale . Am folosit metoda „Piramida şi diamantul” în etapa de fixare a conţinutului poveştilor studiate. Atmosfera a fost relaxantă.coş cu imagini reprezentând personajele din povestea „Ariciul neastâmpărat”. competitivă.coş cu 10 jetoane cu cifre de 1 la 5. . iar impactul asupra copiilor a fost excelent. antrenantă. . destinsă. după ce se va consulta în prealabil. „Găinuşa. va desemna un lider care va rezolva sarcina dată.dezvoltă abilităţile de comunicare . . -Finalizarea se face prin „şlefuirea” diamantului care va străluci în funcţie de corectitudinea răspunsurilor date. 38 . şi vor avea de completat cele două diamante.pe jetoane se află şi simbolurile celor două echipe: ariciul şi găinuşa.Este o metodă care: -stimulează interacţiunea între copii .Copii sunt împărţiţi în echipe „Ariceii” şi „Găinuşele”.dezvoltă gândirea Grupa pregătitoare Categoria activităţii: Educarea limbajului. -Fiecare echipă. Etape: .fiecare cifră are pe verso o întrebare sau o sarcină. cocoşul şi şoarecele” (varianta 2). Tema: „Ariciul neastâmpărat” (varianta 1).

Cine îl căutau disperaţi şi cu lacrimi în ochi pe arici? . . 4.să redea dialogul dintre găinuşă şi cele două personaje. 4. cocoşul şi şoarecele”.Grăunţe. 5. 3. 5. veveriţa. .Spuneţi alţi trei prieteni ai familiei de arici .Un proverb . .să găsească şi alte cuvinte cu sens asemănător şi să le încadreze în propoziţii.Imaginile sunt acoperite cu o coală albă şi se descoperă odată cu primirea sarcinii.Unde era ascuns ariciul neastâmpărat când îl căutau vulpile . .Cocoşul şi şoricelul . . pâinea .bursuc. moara.Varianta 1 1. -Cine este personajul principal din povestea „Ariciul neastâmpărat”? . .să descrie acest personaj. Ce formă geometrică este o linie curbă închisă? 39 . tata.Cuvintele „grăunţe” şi „rumenă” . Varianta 2 În fiecare pătrat este aşezat un personaj din povestea „Găinuşa. JOC: „Răspunde repede dacă ştii!” 1. bufniţa.mama. După fiecare răspuns se aşează imaginea cu personajele corecte pe panou în pătratul corespunzător.sub un fular roşu.vulpile. 2.Numiţi două personaje din aceeaşi familie al căror nume începe cu litera „v”.să spună proverbul de la finalul poveştii („Cine nu munceşte nu mănâncă”).să povestească fragmentul în care apar aceste elemente. 3. Metoda „Piramida şi diamantul” am folosit-o şi în cadrul unui joc logic matematic în etapa de reactualizare a cunoştinţelor. .puiul de arici. 1.Găinuşa . . 2. .

2. Numiţi formele geometrice care au colţuri. Antrenarea copiilor ca artişi. 3.. 5. 40 . Numiţi formele geometrice care au 4 laturi.. 4.. are la bază interpretarea de roluri prin care copiii îşi exprimă liber gândirea în acord cu semnificaţia culorii pălăriuţelor care definesc rolul. 2. Acoperişul unei case are formă de . exprimarea clară şi corectă. Metoda pălăriuţelor gânditoare – stimulează creativitatea. Numiţi două obiecte din mediul înconjurător care seamănă cu cercul. Categoria de activitate: Educarea limbajului Tema: povestirea copiilor „Scufiţa roşie” Tipul activităţii: evaluare Scopul: Dezvoltarea creativităţii la copii prin crearea de variante în redarea poveştii.. Obiective operaţionale: -să accepe rolul primit -să identifice trăsăturile pălăriei atribuite -să dezvolte rolul primit -să sublinieze latura educativă.

iar lupul. animalele din pădure o ajută pe Scufiţă să ducă coşul şi florile bunicuţei. explicaţia. iubeşte natura. putea să-i ceară lupului să-i culeagă flori. -Pălăria verde . o fetiţă veselă. -Pălăria neagră – identifică greşeli – critică atitudinea Scufiţei la întâlnirea cu lupul: uită de sfaturile mamei. bunica este adusă de vânător la casa mamei pentrru a fi îngrijită. bună. să fi cules florile de unde erau tăietorii de lemne. aprecierea faţă de vânător şi ura faţă de lup. lacom.Strategii didactice: a)Metode şi procedee: expunerea.identifică soluţii – florile pentru bunica puteau fi cumpărate de la florărie. Copiii sunt împărţiţi în 6 grupe sub cele 6 pălării . lupul dus la grădina zoologică pentru a nu mai face rău. le ascultă sfaturile. munca in echipă. dacă dorea să culeagă flori din pădure trebuia să fie însoţită de mama. Subliniază consecinţele neascultării. prin antiteză. -Pălăria alba – povestitorul – expune. Exprimă compasiunea faţă de bunică. b)Material: 6 pălării de culori diferite. Subliniază că nu trebuie acordată încredere animalelor rele şi să stea de vorbă cu ele. pe Scufiţă şi lup – Scufiţa. conţinutul poveştii -Pălăria roşie – exprimă educaţia primită de Scufiţă – dscrie atitudinea Scufiţei faţă de mamă şi bunică: le iubeşte mult. 41 . -Pălăria albastră – caracterizează. Sarcina didactică:crearea de situaţii posibile în redarea poveştii în raport cu semnificaţia pălăriei sub care se află. lupul o ajută pe Scufiţă să ajungă la bunica. pădurea. fiecare pălărie având câte o seminificaţie. blândă. hain. pe scurt. -Pălăria galbenă – schimbă finalul poveştii – Scufiţa pleacă însoţită de mamă la bunică. dar neascultătoare. rău. invăţarea prin cooperare. florile.

indiferent dacă acesta este pozitiv sau negativ. jetoane. într-o atmosferă relaxantă şi cooperantă.Obiective: identificarea caracteristicilor unei teme sub formă simbolică sau scrisă. Obiective urmărite: -să sintetizeze cunoştinţele şi informaţiile despre un subiect.În repetarea jocului s-a observat atitudinea respingătoare a copiilor faţă de pălăriile ce reprezentau aspectele negative. -sa exprime gânduri . S-a subliniat ideea că binele învinge răul. -Metoda acvariului . sentimente personale asupra subiectului prin intermediulcuvântului.este o tehnică ce evaluează comportamentul preşcolarului în timpul unei activităţi de învăţare organizată in grup precum şi evaluarea comportamentului întregului grup. -Lotus .-realizarea unei sarcini comune într-un timp dat. idei. -Cvintetul este o metodă de reflecţie ce constă în crearea a cinci versuri respectând cinci reguli în scopul de a sintetiza conţinutul unei teme abordate. informaţii. lăudabil este modul de interpretare şi creativitatea. sentimentesi convingeri. cuvinte sau propoziţii care prezintă sinteza unui aspect real. -Cvintetul este o poezie cu 5 versuri. -Este tehnica prin care se rezumă şi sintetizează cunoştinţe . -Tehnica blazonului propune completarea compartimentelor unei scheme cu desene. 42 .Obiectivul acestei metode este rezolvarea creativă a unei sarcini de învăţare şi evaluareacomportamentelor individuale şi de grup. Copiii având doar roluri sunt lămuriţi de importanţa fiecărui rol.este o modalitate interactivă de lucru în grup care oferă posibilitatea stabilirii derelaţii între noţiuni pe baza unei teme principale din care derivă alte opt teme.

idei ale unei teme date sau unui text literar..folosind ca mijloc de realizare observarea... două caracteristici ale anotimpului iarna (ninge.precum si a ceea ce nu stiu si ar dori sa invete. O altă activitate la care am folosit metoda Bula dublă a fost o activitate DLC-joc didactic . -Tehnica . Stiu-vreau sa stiu-am inteles” – reprezinta o modalitate de lucru prin care se urmareste constientizarea de catre copii a ceea ce stiu sau cred ca stiu referitor la o anumita problematica. concepte etc. -Tehnica . În acest joc în cele două 43 . particularităţile sau deosebirile.In procesul instructiv-educativ din gradinita se poate aplica aceasta metoda in cadrul activitatii de cunoasterea mediului.intr-o activitate de observare a unui animal se respecta etapele impuse de tehnica. fenomene. -Metoda bulgarelui de zapada.. La activitatea DLC-convorbire . îngheaţă apa) în cercurile exterioare şi două asemănări (anotimp. iar în cercurile exterioare se specifică caracteristicile fiecărui termen. pleacă păsările călătoare). -Piramida şi diamantul au ca obiectiv dezvoltarea capacităţii de a “sintetiza” principalele probleme.presupune impletirea activitatii individuale cu cea desfasurata in mod cooperativ in cadrul grupelor.În curând voi fı şcolar. Astfel.Ce ştim despre anotimpuri?” în cercurile mari am asezat imagini reprezentative despre anotimpurile toamna şi iarna. Exemplu... informaţii. -Bula dubla – este o metodă de predare-învăţare. idei.Mozaicului”-are ca scop invatarea prin cooperare intr-un grup mic de copii a unui continut mai dificil.-Obiective: stimularea inteligenţelor multiple şi a potenţialului creativ în activităţiindividuale şi de grup pe teme din domenii diferite. Copiii au completat două caracteristici ale anotimpului toamna (cad frunzele. uşor de aplicat. De cele două cercuri mari se află relaţionate prin linii alte cercuri mici situate între cercurile mari în care se specifică asemănările. 3 luni) în cercurile mici din mijloc. Ea este reprezentată grafic din două cercuri mari în care se aşează câte o imagine care denumeşte subiectul abordat. care grupează asemănările şi deosebirile dintre două obiecte..

şcolarii merg la şcoală. În activitatea DLC-convorbire cu tema .. în traducere directă .Schimbă perechea’’ copiii din interior s-au deplasat şi au format o nouă pereche. Această metodă am utilizat-o frecvent în activităţile de dezvoltare a limbajului pentru a da frâu liber imaginaţiei copiilor şi a le dezvolta capacităţile creatoare. în lecturile după imagini. Exemplu. convorbiri şi jocuri didactice.De ce îmi place anotimpul vara?” la începutul activităţii copiii au stabilit împreună caracteristicile anotimpului vara pornind de la întrebarea . Brainstormingul.. Perechile s-au schimbat atunci când s-au epuizat toate ideile copiilor şi când fiecare copil a făcut pereche cu toţi membrii grupei.. Fiecare copil a răspuns printr-un enunţ scurt în ordinea stabilită fără a repeta ideile colegilor.. iar copiii au completat cercurile mici din mijloc cu asemănările existente între preşcolari şi şcolari (sunt copii. merg la grădiniţă.. am urmărit ca prin lucru în pereche. în exterior copiii cu frunze verzi. iar în cercurile exterioare au completat cu caracteristicile acestora (preşcolarii se joacă. etc. activităţi practice. învaţă). Perechea a analizat fructul timp de 3-5 minute.cercuri mari am aşezat imagini cu preşcolari şi şcolari. în interior copiii cu frunze galbene. La comanda educatoarei .Fructe de toamnă ’’. Metoda . Schimbă perechea este o altă metodă interactivă pe care am folosit-o în activităţile cu preşcolarii.furtună în creier... activităţi de convorbire. Această metodă are ca obiectiv stimularea comunicării şi rezolvarea de probleme prin lucru în pereche.. Cu rezultate bune am folosit brainstormingul în cadrul povestirilor create după un tablou. lau analizat pentru a spune totul despre el. se hrănesc şi cresc).Ce ştiţi despre anotimpul vara?”. Copiii din cercul exterior au făcut o sinteză a observaţiilor anterioare şi au continuat analiza cu noua pereche pentru descoperirea caracteristicilor fructului prin câţi mai mulţi analizatori. copiii au luat din coş un fruct la alegere pe care l-au observat. La activitatea de observare cu tema . Exemplu. Ideile emise sunt direct proporţionale cu numărul 44 . La îndemnul educatoarei. Am organizat copiii în două cercuri concentrice după ecusoanele pe care le aveau în piept.. am folosit-o în activităţi de observare.asalt de idei. sau . este o metodă pe care am folosit-o pentru a ajuta copiii să emită cât mai multe idei pentru soluţionarea unor probleme.Schimbă perechea. copiii să descopere cât mai multe caracteristici ale fructelor care se coc în anotimpul toamna. fără a critica soluţiile găsite. sau un şir de ilustraţii.

În activitatea DLC-convorbire . am folosit aceasta metodă în activităţile de povestire. convorbiri. iar pe cele cinci steluţe mici am scris câte o întrebare de tipul CE ?. -Caracteristici care ţin de relaţia omului cu mediul în anotimpul vara. copiii au fost rugaţi să reflecteze asupra lor şi să se pronunţe care sunt cele mai aproape de adevăr. am folosit această metodă în jocul didactic . familiarizarea lor cu strategia elaborării de întrebări de tipul prezentat mai sus. etc. convorbire. memorizări. UNDE? .. De asemenea. Ea se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme. povestiri. asemănările dintre două obiecte. am urmărit dezvoltarea potenţialului creativ al preşcolarilor. preşcolarii au realizat o diagramă în care au evidenţiat asemănările şi deosebirile existente între păsările de curte şi păsările sălbătice. Am folosit această metodă cu bune rezultate în activităţile de lecturi după imagini. Pe steluţa mare am aşezat o imagine legată de tema abordată.CÂND?. cinci săgeţi roşii şi jetoane.membrilor grupului. Diagrama Venn este formată din 2 cercuri care se suprapun parţial.. etc. concepte. exersarea capacităţii acestora de a alcătui propoziţii interogative pe baza conţinutului unor imagini şi nu în ultimul rând rezolvarea problemelor prin găsirea răspunsurilor la întrebările adresate. observare. Pentru fixarea şi evaluarea cunoştinţelor copiilor. consolidare şi evaluare a cunoştinţelor. jocuri didactice.În lumea poveştilor” 45 .Totul despre păsări”. CINE ?. -Caracteristici care nu se încadrează în nici o categorie şi care vor fi eliminate Explozia stelară este o altă metodă pe care am folosit-o în procesul instructiv educativ. desenate sau scrise. povestiri. Aceste caracteristici sunt împărţite în 3 categorii: -Caracteristici care ţin de evoluţia naturii. Diagrama Venn este o metodă interactivă. DE CE?. Exemplu. Prin folosirea acestei metode. Au fost subliniate ideile care se încadrau în sarcina didactică şi care conturau ideea finală. În spaţiul care intersectează cele două cercuri am aşezat. idei. După enunţarea ideilor. convorbiri. de fixare. iar în cele două cercuri am aşezat aspectele specifice ale acestora. Ca material didactic am folosit o stea mare. cinci stele mici de culoare galbenă. Este o metodă de stimulare a creativităţii şi o modalitate de relaxare a copiilor. Această metodă are o largă aplicabilitate şi am folosit-o cu succes în activităţile de observare..

studiu de caz etc. 46 . am prezentat pe scurt doar câteva pe care le-am aplicat la grupă. În cadrul acestui joc. pălăriuţele gânditoare. metode prin care noul si căutarea de idei conferă activităţii ”un mister didactic” în care copilul e participant activ la propria formare. turul galeriei. tehnica blazonului. iar în arealul în care se suprapun cele două cercuri au aşezat personajele comune . ciorchinele.. copiii au realizat o diagramă Venn în care au aşezat în cele două cercuri personajele specifice fıecărei poveşti.cu scopul de a verifica cunoştinţele copiilor privind poveştile învăţate. Din multitudinea de metode interactive. Pe lângă metodele interactive prezentate mai sus. cu rezultate bune am mai folosit şi alte metode cum sunt: metoda cubului.

Copilul vine în grădiniţă cu anume competentă lingvistică. Din acest unghi. Învaţarea se întemeiază. pe baza experienţei cognitive căpătate. Copilul sedeprinde cu aceste caracteristici intuitive. deci. Însuşirea limbii materne reprezintă un element esenţial pentru asimilarea de cunoştinţe.Metode didactice în activitățile cu scop de educarea limbajului CAP. fie la cel al unităţii de comunicare. Este cunoscut faptul că formarea capacităţilor operaţionale şi funcţionale reprezintă o problemă importantă în cadrul formării intelectuale. Cercetările psihologice au arătat. limba este un sistem de semne organizate riguros si determinate de scopul suprem al comunicarii umane. Funcţiile mintale apar şi se maturizează diferit. pe achiziţiile spontane din anii preşcolarităţii. Grija pentru însuşirea şi folosirea corectă a limbii se corelează cu preocuparea pentru depistarea şi cercetareatulburărilor de vorbire. în procesul relaţiilor copil-copil şi copil-educatoare. are loc sub influenţa mediului şi a educaţiei. a limbajului. la vârsta când i se formează primele abilităţi de comunicare. Rolul metodelor didactice in dezvoltarea limbajului si pregătirea pentru şcoală Prin natura ei.Acestea şi le va perfecţiona şi conştientiza odată cu regimul şcolar care utilizează funcţiametalingvistică şi prin aceasta traducem în limbaj didactic o realitate instrumentală abstractă. deaceea învăţarea limbajului şi a anumitor forme de raţionament sunt posibile numai atunci când acestefuncţii au atins un anumit grad de dezvoltare şi maturizare.III 1. devine vizibilă organizareamaterialului de construcţie. iar experienţa muncii didactice din grădiniţă confirmă.CAP III. pentruformarea deprinderilor şi priceperilor. garanţia integrării sociale şicondiţie a dobândirii performanţei lingvistice 47 . fie la nivelul enunţului. fără a realiza odelimitare netă a acestor două faze. cădezvoltarea vorbirii copiilor. Acestlucru se realizează cu efîcienţă optimă în cadrul întregului program din gradiniţă. Fără limbaj nu este posibilă gândirea şi învăţarea. în special. la o analiză atentă.

limbaj exterior. comparatie etc. Intervenţia adultului asupra dezvoltării vorbirii copilului se face fie prin canalele verbale. fie prin cele ocupaţionale. În procesul instructiv-educativ. nevoile. acestea se materializează. Cu ajutorul limbajului se formează şi se organizează sisteme în care sunt integrate cunoştinţele. în perioada preşcolarităţii copilul învaţă limbajul prin care îşi exprimădorinţele. al expresivităţii vorbirii. se realizează. sub aspect al structuriigramaticale. cu cele două aspecte:limbaj interior. exersării sau executării unor sarcini. a gândirii cu procesele ei (analiză.). dar şi să înţeleagă şi să acumuleze informaţii. limbajul este mijloc de comunicare. ceea ce contribuie la sistematizarea şi la complicarea condiţiilor interioare de formare a personalităţii.morfologice şi sintactice). mijloc de cunoaştere. La vârsta preşcolară.. 48 . Însusirea limbii materne se realizează prin respectarea unor reguli (fonetice.În procesul comunicării cu adultul. limbajul capătă noi valenţe şi permite copilului să realizeze relaţii complexe cu adulţii şi cu ceilalti copii.Respectând obiectivele sub aspect fonetic. intenţiile sale. în special prin cele de organizare a jocului. Funcţia esenţială a limbajului este comunicarea. prin intermediul limbajului se realizează transmiterea cunoştinţelor cu noi reprezentări. sub aspect lexical. sinteză. să-si exprime ideile şi stările ulterioare. dar este original după felulcum gândeşte.fenomenelor. al comunicării orale. emoţiile. să-şi organizeze activitatea psihică. a legăturilor cauzale dintre acestea. Prin intermediul limbajului.Interactiunea cognitivă verbalizată a educatoarei cu copilul va fi cu adevarat formativă. Prin intermediul limbajului. şi totodată particularităţile psihologice alelimbajului cu ceea ce este caracteristic în acest sens. educatoarea face cunoscut copiilor denumirea lucrurilor. gândirile. Educatoarea realizează prin comunicarea cucopilul stimularea proceselor psihice. copilul foloseşte acelaşi limbaj. numai dacă în această relatie copilului îi va fi satisfăcută curiozitatea şi dacă va gasi răspuns la atâtea"necunoscute" ale realitătii cu care vine în contact. copilul işi dezvoltă propria-i experienţă şi mai cu seamă învaţă din experienţele altora. lexicale.

În acest sens. astfel că aceştiadepun acelaşi efort de gândire şi exprimare. se încearcă găsirea unor soluţii. Jocul didactic. Pentru a rezolva sarcina principală. precum şi defectelor devorbire. Eficienţa acestor jocuri didactice depinde. de asemenea. aceea de a pregăti preşcolarul pentru integrarea activă în procesul instructiv din şcoală. să se acţioneze şi prin intermediul jocului didactic -eficient mijloc de formare şi educare a copilului. pentru integrarea cât mai eficientăîn activitatea scolară. Jocul didactic reuşeşte. ţinând seama de specificul jocului şi de particularităţile evoluţiei intelectuale acopiilor de vârstă preşcolară. mijloace şi metode eficiente care săcontribuie la dezvoltarea vorbirii. viaţă. la formarea unor noi noţiuni. În cadrul activităţilor frontale dirijate se vor selecta teme care să conducă familiarizareacopilului cu dezvoltarea vorbirii sub toate aspectele sus amintite. în mare masură de modul în care educatoareaştie să le selecţioneze. în funcţie de aceste realităţi. se fixează siactivează vocabularul copiilor şi contribuie la îmbunatătirea pronunţiei. Această presupune o bună cunoastere a posibilităţilor fiecărui copil. jocurile didactice desfăsurate la începutul anului şcolar vizează exersarea deprinderii de a izola cuvintele din propoziţii prin jocurile: "Ce cuvinte 49 . să antreneze în joc toţi copiii grupei. însă. cu ajutorul cuvântului. ca formă specifică de învătare la vârsta prescolară. mijlocul cel mai eficient pentru dezvoltarea gândirii şi avorbirii copiilor este jocul didactic de dezvoltare a vorbirii. prin intermediul jocului didactic. Realizarea cu succes a obiectivelor propuse în cadrul jocurilor didactice s-a pornit de la unstadiu aprofundat. reuşeşte mai bine decâtoricare alt gen de activitate să îmbine elementele instructive cu cele educative şi să antreneze intenscopilul în stimularea si exersarea jocului.educatoarea contribuie la educatia estetică dezvoltându-i frumosul din natură. Astfel. astfel că. în raport cu situaţiile concrete existente în grupa pe care o conduce. societate. fără ca el să conştientizeze acest efort. La grupa mare.În procesul comunicării copilul îşi formează şi dezvoltă viaţa afectivă.

Jocul se desfăsoară având câte un conducător. nu stiu ce este substantivul. joc cu obiective complexe şi bine determinate. verbul. îşiînsuşesc semnificaţia cuvântului. Se va continua cu jocuri de despărţire acuvintelor în silabe şi sunete. în complicarea jocului s-au folosit fişe pe care eraudesenate diferite obiecte şi s-a cerut copiilor să deseneze în dreptul fiecărei imagini atâtea liniuţe câtesilabe are cuvântul corespunzător. se îmbogăţesc şi se precizeazătreptat. unde se pot folosi ca material didactic jetoane cu fructe. atunci când copiii suntfamiliarizaţi cu silaba şi sunetul şi stapânesc tehnica de separare a propoziţiei în cuvinte. Se numeşte din fiecare echipăcâte un copil pentru a alege de pe masa educatoarei imagini a caror denumire începe cu un anumitsunet. se poate organiza la grupa mare un joc didactic de evaluare a cunoştinţelor: jocul "Cineştie mai bine?". unflanelograf . corectându-i doar atunci când greşesc. Acest joc asigură participarea activă şi individualizată a fiecarui copil în sarcinile date. declinarea. silabe şisunete. nu cunosc definiţii. pe masura acumulării experienţei şi a perfecţionării operaţiilor gândirii. Sarcina didactică a acestui joc constă în recunoaşterea şi denumirea obiectelor ilustrate. adică notiunile care se schimbă. Întrucât la copii se observă deseori folosirea greşită a formelor de genitiv şi dativ (ei pun deseori întrebări de genul: "A lu cui sunt cărţile?" sau "A lu cine este umbrela?"). Preşcolarii nu învatăregulile gramaticale. dar respectăaceste reguli de vorbire. A doua cerintă a jocului constă în taierea cu o linie anoţiunilor a căror denumire începe cu sunetul dat. deoarece atât prin joc cât şi prin modelul de vorbire corectă sunt antrenaţisă le cunoască. pentru 50 . precizând câte silabe are cuvântul. Pe baza materialului concret prezentat. Copiii care aleg corect şi integral jetoanele şi se încadreazăîn timp câstigă o bulină pentru echipa lor.Exemplu: "Alege jetoanele". "Răspunde repede şi bine". Jocul cuprinde trei cerinte. animale. pe care să le aşeze pe flanelograf. copiii denumesc aceste obiecte şi despart cuvintele în silabe. cea de a treia cerintă constând în alegerea de către fiecare grupă acuvintelor preferate (3-4 cuvinte) şi despărtirea lor în silabe.ilustraţie.amspus?". Pentru verificarea acestor cunoştinţe. acăror denumire este formată dintr-o silabă sau exersarea deprinderii de a forma propoziţii în caresă existe cuvinte monosilabice şi bisilabice. legume. "Jocul cuvintelor".

Aceleaşi adjective însoţesc. Se urmăreşte. "Iarba este hrana vacii". se mai pot desfăşura diverse jocuri didactice carestimulează creativitatea copiilor în exprimarea orală şi le îmbogăţeşte vocabularul activ.În timp limitat. "Andrei este un băiat lenes". copiii capătă deprinderea de a folosi acordul gramatical pentru toate părţile de vorbire. La întrebarea "A cui hrană este?". de exemplu: "Maria este o fată harnică". precum şi precizarea şi activizarea vocabularului privind unele cuvinte cusens contrar. de la jocul în care s-a stabilit numai acordul complet (gen. totodată. Pornind gradat. copilul numit de educatoare răspunde cu aceeaşi propoziţie. în continuare. Se cere copiilor să intuiască imaginea dată de educatoare şi imaginile din faţa lor şi seexplică regula. dezvoltarea atenţiei vizuale şi acapacităţii de analiză. Pentru dezvoltarea capacităţii de sinteză.număr şi caz ). imaginile reprezentând hrana lor aflându-se pemasa educatoarei.între subiect şi predicat). deexemplu: "Andrei este un băiat harnic". formulând corect propoziţia : Exemplu: Morcovul este hrana iepuraşului". un substantiv la masculin. Jocul presupune existenţa în faţafiecărui copil a unei imagini reprezentând un animal. Acest joc contribuie şi ladezvoltarea intelectuală a preşcolarilor. "Aluna este hranaveveriţei". copilul care are în faţă reprezentarea animaluluirespectiv trebuie să raspundă. Prin acest joc se urmareste exprimarea corectă a formelor de genitiv masculin şi feminin lanumărul singular şi plural. punându-i de fiecare dată pe copii în situaţia de a folosi corect desinenţele cauzale. cât şiîntrebările corespunzătoare acestor cazuri. În partea a doua a acestui joc se foloseşte banda de magnetofon. Prin jocul didactic "Răspunde repede şi bine" se urmăreşte formarea deprinderilor de arealiza în timpul vorbirii acordul corect între determinant şi determinat (între atribut şi substantiv. 51 .înlăturarea acestor defecte se pot desfăşura jocuri didactice ca: "A cui hrană este?". "A cui îmbrăcăminte este?". Sarcina didactică pentru jocul "A cui hrană este?" este de a formula un răspuns corespunzător întrebării şi de a recunoaşte hrana şi animalele care o folosesc. găsind însă antonimuladjectivului enunţat. pe care au fost înregistrate propozitii cuprinzând adjective acordate corect cu substantive.

Obiectivele fixate în aceste jocuri sunt: -recunoaşterea personajului şi a poveştii. -caracterizarea personajelor. orienta şi contribui prin "viu grai". activitătile de dezvoltare a vorbirii. Astfel de jocuri sunt: "Ce ştim despre eroul îndrăgit?" şi "Oglinda fermecată". se desfăşoară cu copiii jocuri care să-i pună însituaţia de a utiliza toţi aceşti factori.copil. apropiindu-1 de aceasta în modul cel mai firesc şi spontan. poveşti create de copii.formativ. povestiri cu un început dat de educatoare şi continuat de copii.exerciţii. dezvoltarea expresivităţii limbajului presupune cultivarea capacităţii de comunicare prin exprimarea reprezentărilor din experienţa personală. Acum. în grădiniţă un rol deosebit deimportant îl deţin jocurile . stimulează copilul în mod creativ. prin specificul deorganizare si desfăsurare. cum ar fi: mimica.Astfel. intensitatea vocii. Educatoarei îi revine sarcina de a conduce. -redarea unui fragment din povestea respectivă. la valorificarea potenţelor intelectuale ale copiilor. coerente. Paralel cu organizarea şi desfăsurarea jocurilor didactice. intonaţia. gramatical. au ocontribuţie deosebită la vârsta prescolară. activitătile de povestire. memorizare. 52 . vor face copilul să dialogheze cu el însuşi si cu realitateaînconjurătoare. prin jocul didactic "Citeşte în cărticică" se urmăreşte formarea deprinderilor de a compune o scurtă povestire Jocurile didactice pentru stimularea unei vorbiri expresive. lexical. menite să contribuie la optimizarea sarcinilor şi obiectelor programei. Pe lângă activitătile de joc didactic. Având în vedere că la dezvoltarea expresivităţii limbajului contribuie mai mulţi factori. Indiferent de forma de realizare. adaptatăla diverse situaţii şi la diverşi parteneri. fluente. ritmul expunerii. prin relatia educatoare .exerciţiu desfăsurate în gradinită derivă din faptul că ele au o influentămare asupra dezvoltarii limbajului atât sub aspect fonetic. cât si expresivitătii vorbirii. Importanţa jocurilor .

Arghezi" -. Ele contribuie la corectarea exprimării gresite. de modul de a-1 face pe copil să. personaje îndrăgite.M.. înteleagă textele literare prezentate şi de a folosi intonaţia potrivită şi a da textului finalul adecvat. bucuria copiilor" -"Toamna pe strada mea" -"Au plecat păsările călătoare" -"Baba iarna intră-n sat" -"Vine primăvara" -"Plecăm la şcoală"etc. dar şi la formarea unui . Eminescu" -.Zdreanţă" .Somnoroase păsărele" . în special a celor cognitive de cunoaştere a mediului: -"Gradiniţa noastră. Farago Convorbirile tematice. Activitătile de memorizare contribuie la realizarea dialogului copilului cu animale îndrăgite. în măsura în care educatoarea este un model. a plasticitătii lui în exprimare.prin vorbire dialogată despre toate câte sunt..Caţeluşul şchiop" . la estetica tintei limbajului. Eminescu" -.Revedere" . plante.M. prin subiectele abordate. Exemple-memorizari la grupa mare: -...expresiv. 53 . plastic. de felul cum recită o poezie. vin să completeze varietatea temelor posibile spre realizarea în diferite domenii.T.fluturi. activităti comune a legăturii omului cu ceea ce îl înconjoară.E. pentru copil.limbaj coerent.

cu copilul şi îi dau posibilitatea dea cunoaşte nivelul cunoştinţelor acumulate şi vocabularul activ al copiilor.2.Importanţa metodelor interactive de grup in dezvoltarea limbajului prescolarilor Să pornim odată cu copiii la descifrarea. -„Ce multe am invăţat!”. „Eu o să-l învăţ pe X povesteaY” etc. convorbirile contribuie în mare măsură la îmbogăţirea vocabularului. 54 . plăcută şi democratică. activă. Prin exemlificări concrete putem face copiii să înţeleagă că. organizarea şi aplicarea metodelor noi în activitatea instructiv-educativă care poate fi una cooperantă. Contribuţie importantă în plan apropiat o are literatura "ştiinţifico. -„Eu aş dori să fac un blazon al prietenului meu”. a invenţiei umane. a exersării acestuia în vederea pregătirii copilului pentru scoală. modernă. în decursul timpului. -„Când mai jucăm jocul cu steluţele?”. flexibilă. Cap III.Aceste convorbiri oferă dialogul larg deschis cu educatoarea. -„Ce joc interesant!”. astăzi acestea sunt lucruri realizabile. pot deveni lucruri realizabile. Veţi smulge cu siguranţă exclamaţiile copiilor: -„Ce activitate frumoasă!”. prin dezvoltarea tehnicii şi a creaţiei. care le reprezintă şi îmbogăţeşte fantezia. personaje cu care copilul comunică.fantastică" care propune subiecte foarte îndrăgite de copii. jocuri didactice. Activităţile de memorizare. accesibilă. de povestire a educatoarei. iar fanteziile timpului nostru. -„Eu o bulă dublă pentru familia mea!”. ceea ce în trecut era de domeniul fantasticului sau a incredibilului.

găsirea unor idei creative.m.)stimulează creativitatea. de abordare a altor demersuri intelectuale interdisciplinare decât cele clasice. în perechi. rezolvă sarcini de învăţare. activizarea tuturor copiilor şi formarea de capacităţi ca:spiritul critic constructiv. mă schimb. intergrup. se constituie ca o „aventură a cunoaşterii”.învăţa lucruri de care vor avea nevoie în viaţa de şcolar şi de adult. Copiii primesc prin diferite canale. nu este foarte greu. Acţionaţi direct ! Propuneţi-vă un obiectiv:„Schimb. rezolvate prin metode interactive de grup dezvoltă copiilor gândireademocratică deoarece ei exersează gândirea critică şi înţeleg că atunci când analizează 55 . de cooperare.Pentru a ajunge aici. vă schimb. formulează şi verifică soluţii. nu de concentrare. prea multe informaţii pe care nu le reţin şi nici nu au capacitatea de selecţie a acestora. Situaţiile de învăţare. se simte responsabil şi mulţumit la finalul lecţiei. Acum ştim cu toţii că „oricine poate învăţa de oriunde”. necunoscutul. atunci când se respectă principiul flexibilităţii.dezbateri. combina. descoperă răspunsuri la toate întrebările. Fiind prezentate ca nişte jocuri de învăţare. căutarea de idei prin metodele interactive conferă activităţii „mister didactic”. individual. copiii îşi exersează capacitatea de a selecta. îndrăzneţede rezolvarea a sarcinilor de învăţare. de exersare a proceselor psihice şi de cunoaştere. Toate metodele interactive de grup (în special 6/3/5. să ia decizii în grup şisă aplaneze conflictele.elaborează sinteze în activităţi de grup. comunicarea. Ideile. prin studiul mediului concret şi prin corelaţiile elaborate interactiv în care copiii îşi asumă responsabilitatea. soluţiile grupului au încărcătură afectivă şi originalitate. REUŞESC!” Nevoile şi cerinţele copiilor „actori” pe scena educaţională pretind dascălilor o schimbare radicală a modului de abordarea a activităţii didactice. 6/6.independenţă în gândire şi acţiune. brainstroming. Prin metodele interactive de grup. distractive.a. situaţii complexe pentru mintea lui de copil dar în grup. ş. Efortul copiilor trebuie sa fieunul intelectual. în care copilul e participant activ pentru că el întâlneşte probleme.metodele interactive învaţă copiii să rezolve probleme cu care se confruntă. prin analize.d. Noul.

nerăbdător pentru fiecare găsind gestul. să aibă răbdare cu ei exersându-şi toleranţa reciproc.un personaj. găsesc soluţii. Tocmai acesta este punctual forte al metodelor care introduc în dezbatere comportamentele reale.Metodele interactive de grup se pot combina între ele sau cu cele tradiţionale. -Însuşirea unor cunoştinţe. sfatul. 56 .entuziasmul în concordanţă cu situaţia şi totul va fi ca la carte. abilităţi. se modernizează. aprecierea. cotidiene. fapta şi nu critică personajul din poveste sau copilul. stabilirea unor relaţii interculturale care au al bază comunicare. a gândurilor.ideea. o idee. lauda. se pot obţine performanţe pe care copiii le percep şi-i fac responsabili în rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare. îşi vor cultiva dorinţa de a se implica în rezolvarea sarcinilor de grup. o faptă. Copiii înţeleg şi observă că implicarea lor este diferită. personajul copil şi fapta lui. interjecţia. se îmbunătăţesc şi se adaptează. dintr-o zi. cu metode din aceeaşi categorie. După fiecare metodă aplicată. -Implicarea activă şi creativă a copiilor pentru stimularea gândirii productive. libertatea de exprimare a cunoştinţelor. ei critică comportamentul. a faptelor. pesimist. mimica. comportamentul unui copil. acaparator. a gândirii divergente. adultul. deoarece trebuie sa-şi adapteze stilul didactic în funcţie de tipul de copil timid. Este însă importantă alegerea momentului din lecţie. orientarea. iar metodele tradiţionale nu se elimină. deoarece ele reprezintă punctual cheie în reuşita aplicării metodei şi nu trebuie să afecteze copilul. se modifică.Grupul înţelege prin exerciţiu să nu-şi marginalizeze partenerii de grup. Ei aduc argumente. un eveniment. întrebarea. că un comportament întâlnit în viaţa de zi cu zi poate fi criticat pentru a învăţa cum sa-l evităm. dau sfaturi din care cu toţii învaţă. -Dobândirea primelor elemente ale muncii intelectuale în vederea cunoaşterii realităţii şi a activităţii viitoare de învăţare şcolară. Dintre obiectivele metodelor interactive enumerăm: -Formarea sau promovarea unor calităţi europene ce au la bază atitudini şi competenţedemocratice. dar încurajaţi. Metodele implică mult tact din partea dascălilor. Metodele învaţă copiii. reţinerea. se combină. comportament de bază în învăţarea eficientă a unor abilităţi practice în condiţii de cooperare. agresiv.

interactive. afectivitate. să rezolve o sarcină alături şi împreună cu alţi copii. -Comunicarea pe baza unei tehnologii informaţionale. să adreseze chiar întrebări neobişnuite. a reflecta. -Încurajarea autonomiei copilului şi promovarea învăţământului prin cooperare. corectitudine cu cei din jur. -îşi exersează capacitatea de autoevaluare şi de a evalua alternative şi a lua decizii..-Formarea deprinderilor copiilor de a găsi singuri informaţii. -învaţă să argumenteze. capătă încredere în ei. a şti să facă. -învaţă să înveţe creativ. ideile. sensibilitate. să-şi exprime gândurile creativ. -se comportă cu toleranţă. -Realizarea unor obiective interdisciplinare. de a aplica cunoştinţele în diferite situaţii de viaţă. să negocieze soluţiile.a şti să identifice probleme diferite. sensibilitate. -se comportă cu toleranţă. să caute alternative. -Focalizarea strategiilor pe promovarea diversităţii ideilor. copiii învaţă să-şi împărtăşească ideile. În urma aplicării acestor metode. fiind parte integrantă a acestuia şi să se descurce în situaţii reale de viaţă. a testa ipoteze. afectivitate. devin responsabili pentru ideile şi acţiunile lor: -învaţă să privească critic mediul social în care trăieşte el. moderne. a şti să conexiuni culeagă informaţii despre o temă dată . -Formarea unui sistem de capacităţi. 57 . cel mai repede). -învaţă cum să înveţe. -Formarea deprinderii de a gândi critic. printr-un antrenament plăcut interactiv în grup. de a critica. spontan. să facă afirmaţii neobişnuite. de a conştientiza stilurile de învăţare pe care le preferă (adică cum învaţă o poezie. o construcţie etc. cum realizează un desen. o poveste. corectitudine cu cei din jur. de a lucra în echipă.

atractivă. eficientă. 58 .Ar fi frumos ca fiecare dascăl să fie pentru copiii lui „formator” pentru a simţi zilnic acea satisfacţie pe care ţi-o dă pregătirea pentru activitatea cu copiii şi mai ales plăcerea de a realiza o predare/învăţare/evaluare creativă diversă.cât şi pentru copii. diferenţiată. atât pentru tine ca dascăl.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful