CAP.

1

Date privind anatomia si fiziologia cancerului de prostate

1 Notiuni de anatomie

Aparatul genital masculin e reprezentat de:testicul,cordonul spermatic,penis,vezicule seminale si prostata . TESTICULUL este o formatiune pereche exocrina,(producator de spermatozoizi)si in acelas timp o glanda enocrina,(secreta testeron) .Este situat in mod normal in bursa scrotala,de care este atasat prin ligamentulscrotal si are forma unui ovoid turtit . CORDONUL SPERMATIC cuprinde conducte excreatoare ale spermatozoizilor si lichidului spermatic . Ele se impart in :intra testiculare (tubi drepti si reteaua testiculara)extratesticulare (canalele eferente,canalul epididimar,canalul deferent si canalul ejaculator) . PENISUL este organul genital extern cu dubla functie :genitala si urinara .El este constituit din doi corpi cavernosi si corpul spongios, care inconjura complet uretra. VEZCULA SEMINALA este un organ pereche situat lateral de ampula canalui deferent .Are forma ovoidala si secreta un lichid care participa la formarea lichidului spermatic PROSTA este un organ glandular si fibromuscular .

Are forma unei 'trefle ''cu baza superior si varful inferior ,are lungimea de 3-4 cm ,latimea 4-4,4 cm ,grosimea 2,6 cm si o greutate de aproximativ 20 grame .Prostata prezinta o tunica fibromusculara periferica ,cu septuri trimise interior,ce o separa in lobuli . Lobulii se grupeaza intr-un numar variabil si prin hiperplazie pot forma :-lobul anterior ,situant inaintea uretrei,dezvoltat foarte rar in hipertofiliie adenomatoase , contine putine elemente glandulare -lobul median,se dezvolta in partea superioara ,sprea colul vezical, ceea ce determina o intindere mai mare de tesut glandular si actioneaza ca o veritabila clapeta la nivelu acestuia -lobul posterior, situat in spatele lobului median :formeaza tot peretele posterior care se palpeaza la tuseul rectal -doi lobi lateral, ce grupund glandele periuretrale si formeaza o mare cantitae de tesut in hiperplaziile de prostata care vor determina compresiunea uretrei prin aparitia :hiperplaziei benigne va produce o condesare periferica'capsula chirurgicala'ce reprezinta un veritabil plan de clivaj ininterventiile operatorii pentru adenomul de prostata . Raporturi anatomice : Prostata este inconjurata de fascia endopelvine care ,prin condesare formeaza capsula prostatica .Anterior se remarca ligamentele puboprostatice iar posterior ,fascia recto-vezicala Denonviliers reprezentata de doua foite :una anterioara,care tapeteaza intim prostata si veziculele seminale si una posterioara,rezultata din condesarae fasciei pelvine care o separa de rect . Intre cele doua foite avem apatiul retroprostatic Proust ,unde se patrunde in prostactetomia radicala . Vasele sangvine ,linfaticele si nervii trec in grosimea tesutilui gonjuctiv al fasciei pelvine ,intre capsula prostatei si muschii ridicatori anali .

Descoperirea precoce a cancerului de prostata implica un rol important din partea medicului de familie care isi poate aduce contributia prin examinarea periodica a pacintilor peste 50 ani .iliaci interni.Acesta patrunde lateral .Acestea cuprind: -examenul digital rectal sistematic -determinarea .un ram descendent capsular ce se distribuie la periferia glandei .Limfaticele din portiunea posterioara si laterala dreneaza ganglionii iliaci externi.condensarea de fibre conjuctive elastice .vine in raport cu : diafragma urogenitala .incidenta fiind foarte scazuta la barbatul sub 50 ani .Raporturi extrinseci ale prostatei 1.Fetele infero-laterale .Fata anterioara .distribuindu-se portiuni inferioare a glandei .prezinta santul median care separa cei doi lobi .vin in raport cu muschii ridicatori anali .si vine in raport cu rectul pe care este separat prin fascia lui Denonvilliers .ram din artera iliaca interna .colonice si rectale .veziculele seminale . Vascularizatia : Artera prostatica principala provine din artera vezicala inferioara .dar nu din cauza cancerului de prostata .ampulele canalelor deferente si canalele ejaculatoare .prezinta raporturi cu simfiza pubiana . Baza prostatei . 4. 5. Prostata este strabatuta de uretra prostatica avand pe peretele posterior vero-montanum si deschiderea canalelor ejacularoare .muschiul ridicator anal si uretra membra 3.depasind incidenta neoplasmelor pulmonare .presacrati precum si cei de la bifurcatia arterei iliace comune .mai mici .la nivelul bazei prostatei si prezinta un ram ascendent care merge spre colul vezical si portiunea periuretrala .separat prin spatiul retropubian Retzius si in care se afla plexul venos Santorini.ramuri aditionale din artera hemoroidala mijlocie si artera rusinoasa interna .vase si nervicu directie longitudinala numita aponevroza sacro-rectro-genito-pubiana (Ombredanne ). In cancerul de prostata se stabilesc comunicari cu vena hemoroidala si reprezinta calea unor metastaze in ficat iar comunicarae cu venele paravertrebrale (plex Baston )explica frecventa metastazelor osoase sacrate si vertebrale in aceeasi afectiune a prostatei .Fata posterioara .vine in raport cu : vezica urinara.obturatori .De la aceste grupe ganglionare drenajul limfatic se face spre ganglionii lomboartici . Cancerul de prostata este o boala a varstnicului . Varful prostatei .cu vena dorsala a penisului si plexul rusinos .Etiopatogenia cancerului de prosata Cancerul de prostata este cel mai frecvent cancer al barbatului . Arterele prostatice accesorii sunt . Inervatia este data de fibre secretorii si motorii ce provin din plexul hipogastric si fibre somatice din S1 -S3 ale plexului sacrat 2.Exista un numar apreciabil de neoplasme fara expresie clinica :acesti pacienti vor deceda cu cancer de prostata . 2. Venele formeaza un plex anterior si lateral ce comunica anterior cu plexul Santorini . Linfaticele porovin de la nivelul fiecarei unitati acenoase si dreneaza intr-un plex periprostatic .

Huggins a demonstrat experimental ca testosteronul stimuleaza dezvoltarea cancerului iar castratia sau estrogenii o inhiba .Un rezultat histopatologic negativ nu exclude cancerul su daca exista suspiciune clinica bine motivata punctia va fi repetata . Se recolteaza fragmente tisulare fie prin rezectie endoscopica fie prin punctie biopsie. predispozitia genetica -cancerele de prostata sunt mai frecvente la barbatii care au in ascendenta ereditara cazuri similare . influente hormonale -influenta hormonilor androgenii asupra cancerului de prostat este sugerata de cateva observatii -cancerul de prostata nu apare niciodata la eunuci -castrarea produce o regresie dramatica a masei tumorale prostatice Cancerul de prostata creste rapid sub influienta androgenilor . c. Diagnosticul pozitiv Acesta este sugerat de EDR si / sau PSA . Cand se impune deblocarae colului vezical se va face rezectia endoscopica si fragmentele rezecate vor fi examinate microscopic Rezectia endoscopica este cea mai in masura sa certifice prin examenul histologic al fragmentelor rezecate. extensia cancerului de prostata la vezica urinara (col.In 1941 .urmatoarele: a. Diagnosticul cancerului de prostata a.posibil de TRUS iar confirmarae se face prin exemenul histopatologic.Negrii au o incidenta de cancer prostatic cu 50% mai mare decat albi b. Se vor recolta cel putin cate trei fragmente pentru fiecare lob prostatic.Punctia biopsiei prostatice se practica ghidata digital sau ecografic dupa o prelabila pregatire mecanica a rectului si sub antibioprofilaxie.Etiologia cancerului prostatic In urma studiilor epidemiologice s-au sugerat urmatorii posibili factori cauzali in cancerul de prostata.periodica a PSA Exista o paleta larga de optiuni terapeutice pornind de la simpla supraveghere pana la ablatia chirurgicala radicala a prostatei . Optiunile terapeutice depind de varsta si conditia fizica a pacientului. 4. dieta si factori de mediu Importanta dietei si factorilor de mediu este sugerata de incidenta diferita a cancerului de prostata la grupuri rasiale similare care locuiesc in arii geografice diferite . 3.trigon ) Etapele initiale ale diagnosticului de cancer de prostata pot fi figuarte astfel : .de stadiul si gradul cancerului si de conditile existente in societatea in care traieste bolnavul .Exista si diferente rasiale .

iar fosfatazele acide si alcaline sunt crescute in ser. Radiografiile osoase identifica metastazele osoase cu intarziere fata de scintigrafie .Acesti pacienti vor avea EDR si PSA normale iar pe radiografie se observa o ingrosare sub periostica a corticalei osose.Exista si cancere care determina doar hipertrofia glandei .efectuarea EDR si a punctie biopsiei vor contribui la identficarea leziunii primitive . 5.epididimita)si se inregistreza antecedente patologice sugestive (TBC pulmonara ) .Tratamentul cancerului de prostata Decizia terapeutica are in vedere : -stadiul clinic al bolii .de consistenta dura la nivelul calculilor care determina crepitati (semnul 'Sacului de nuci ') ~~Ecografia si radiografia simpla (opacitati de dimensiuni reduse. -PROSTATITA CRONICA. -Boala PAGET (osteodistrofia cronica deformata progresiva )apare mai frecvent la barbatii intre 50 -60 ani :datorita sclerozei . Stadierea. -Pentru cu pacientii cu durerii osoase.determinarea PSA . fracturi patologice si simdroame compresive medulare (lombosciatica .Diagnosticul diferential Se face cu urmatoarele afectiuni: -HIPERPLAZIA BENIGNA a prostatei este de obicei asociata cu o perioada lunga de simptomatologie obsrtuctiva.Prostato -vezilectomia radicala va fi realizata in urma rezultatului dat de examenul histopatologic care va infirma adenopatia neoplazica .b.vertebre )apar vatuite . -evaluarea metastazelor osoase M se face cu ajutorul scintigrafiei osoase indicata pentru pacientii cu PSA >_10ng/ml +_ scor GLEASON >_8 .scorului GLEASON si PSA -ului seric(tabelele Partin ).iar la EDR prostata este mai lamre in volum decat in cancere .cu exacerbari si ameliorari periodice . Valoare diagnostica pentru cancerul prostatic are numai rezultatul pozitiv.cancerului de prostata prezinta etapa finala a diagnosticului si presupune evaluarea extensiei locale T.Cea mai buna metoda este limfadenectomia laparoscopica sau chirurgicala . Extensia extracapsulara a cancerului de prostata -evidentiata de EDR (aprecire subiectiva)cele mai sugestive informatii sunt furnizate de TRUS si IRM precum si evaluarea combinata a stadiului T clicic. tabloul clinic este de lunga durata iar in urina si secretiile prostatice se identifica numeroasele leucocite iat culturile microbiene pot fi pozitive . -TUBERCULOZA PROSTATEI poate face parte di tabloul complex al tuberculozei urogenitale (piurie acida si amicrobiana.oaseel (bazin . -evaluarea adenopatiei regionale N are importanta numai in cazul unui tratament curativ .proiectate retrosimfizar)sugereaza diagnosticul .a ganglionilor limfatici si a metastazelor M . -LITIAZA PROSTATICA : ~~Prostata marita de volum sau relativa normala.paraplegie).dar nici rezultatul negativ nu-l exclude .

radioterapic.dar este mai putin hemoragic si asigura condii mai bune de anastomoza vezico-uretrala .tratament chirurgical (vindecare definitive ) c. e.-gradul histologic al tumorii (scor GLEASON ) -nivelul seric al PSA -speranta de viata -informarae corecta a pacientului asupra diagnosticului si optiunilor terapeutice :curative /paleative.chimioterpic.etc.prin abord retropubian sau perineal urmata de anastomoza vezicii urinarei la uretra membranoasa.complicatii posibile -consimtamantul pacientului asupra decizilor terapeutice Posibilitati terapeutice : a.confortul mictional al pacientului cu cancer de prostata va fi asigurat la orice caz de orice varsta si orice stadiu a neoplasmului TRATAMENTUL CANCERULUI DE PROSTATA LOCALIZAT Cancerul de prostata localizat prezinta leziuni neoplazice dezvoltate in glanda : -fara depasirea capsulei -fara adenopatie regionala tumoprala(No) -fara metastaze la distanta (Mo) Tratamentul de electie : -chirurgical -prostatectomia radicala -radioterapia Prostatectomia radicala consta in extirparea prostatei si a veziculelor seminale.riscuri. .Este recomandat pentru pacientii cu speranta de viata mai mare de 10 ani .fiind recomandata pentru obezi si pentru cei cu probabilitatea redusa de adenopatie neoplazica .tratament simtomatic d. Abordul perneal nu permite controlul ganglionilor . Prin abord retropubian se asigura accesul la ganglionii pelvinii iar limfadenectomia si examenul histologoic vor decide daca prostatectomia va fi continuata (No)sau (N+).hormonoterapia (baza tratamentului cancerulului de prostata ) b.tratamentul cancerului de prostata cu viza paleativa este multiplu si asociat :hormonal.

EDR) este indicata pentru pacientii asimptomatici . fara beneficii sigure in ceea ce priveste supra vietuirea de durata : -tratamentul hormonal pentru pacientii simptomatici nepotriviti pentru tratamentul chirurgical -tratamentul combinat :tratamentul hormonal neoadjuvant asociat cu prostatectomia radicala sau cu radioterapia . Pentru cancerele T1b-T2b exista si alte optiuni terapeutice care asigura un control local mai bun.mai buna decat radioterapia singura . Complicatii postoperatorii imediate :tromboze venoase profunde .vezica radicala (polakiurie )si impotenta Determinarea periodica a PSA este un test important de evaluare a raspunsului la radioterapie . TRATAMENTUL PENTRU CANCERUL DE PROSTATA IN FAZA AVANSATA ESTE REPREZENTAT DE RADIOTERAPIE . Disfunctia erectila poate fi evitata prin utilizarae unor tehnici de prezervare a nervilor cavernosi .embolie pulmonara . Radioterapia reprezinta alternativa la tratamentul chirurgical pentru pacientii cu speranta de viata mai mica de 10 ani .cu o speranta de viata mai mica de 10 ani.pentru cancerele T1 precum si pentru pacientii care nu accepta complicatiile prostatectomiei si radioterapiei .de deblocare TRATAMENTUL PACIENTILOR CU CANCER DE PROSTATA IN FAZA DISEMINATA(N+M+) -tratamentul standard al cancerului de prostata este hormonal -adenocarcinomul prostatic cuprinde celule hormono-sensibile si hormono-rezistente . stenoza rectului .pentru pacientii cu cancer prostatic slab diferentiat .fara a incalca principiile oncologice de tratament.Cresterea PSA este un semn foarte evident de persistenta sau recurenta a bolii. Complicatii ale aradioterapiei : rectita hemoragica (rect inflamat ) . care accepta complicatiile posibile ale tratamentului si au contraindicatii pentru tratamentul chirurgical .limfocel pelvin simptomatic si infectie urinara Complicatii postoperatorii tardive :incontinenta urinara (prin lezarea sfintecterului striat ). Expectativa si supravegherea (PSA .O varianta este reprezentata de tratamentul hormonal (3 ani) +radioterapie .impotenta sexuala (frecvent la varstnici )50% din cazuri.cu tumori bine sau moderat diferentiale .leziuni ale nervilor obturatori. Dupa prostatectomie se inregistreaza o incidenta mai mare a diseminarilor sistemice si este recomandat si tratament hormonal sau combonatia -radioterapie + orhiectomie -orhiectomi + prostatectomie totala cu limfadenectomie pelvina Pentru pacientii cu retentie de urina este necesara rezectia endoscopica asociata.ureterelor si rectului.Complicatii intraoperatorii:hemoragii(cel mai frecvent ). Exista doua posibilitati de iradire :radioterapia externa si interstitiala .

DHT stimuleaza proliferarea celulelor prostatice .evaluarea simptomelor si a raspunsului la tratament precum si alegerea unei forme de tratament paleativ in situatiile de progresie a bolii . stimuleaza secretia hipovizara de LH si FSH .folositi sub forma de dietilsilbestrol(DES).va fi necesara rezectia endoscopica de deblocare pentru a evita sonda uretrala a 'demeure si infectia urinara asociata.Pacientii cu metastaze hormonorezistente vor fi tratati simptomatic cu antialgice chiar majore (fortral . Antiandrogenii.hormonosensibile au un spectru suficient de larg .inhiba sinteza androgenilor sai implica actiunea acestora la nivelul prostatei . Scopul tratamentului de ingrijire a pacientilor cu cancer de prostata : -imbunatatirea sau prelungirea calitatii . 4. Dupa cresterea testosteronuluim seric de origine testiculara (3-4 saptamani) .Blocarea androgenicamaxima.rezultat din conversia testosteronului. Este foarte utila monitorizarea acestor pacienti la 3-6 luni:PSA.mialgin.(efecte secundare :trauma psihica si valurile de caldura) 2. Ketoconazol-inhiba sinteza androgenilor in testicul si suprarenala (recomandat pacientilor cu dureri osoase) Flutamide .suprima sursa majora de testosteron .LHRH-se administreaza subcutanat la nivelul peretelui abdominal anterior la un interval de 28 zile sau 3 luni . In cazul unui tratament continuu poate avea loc dezvoltarea unei forme de rezistenta si speranta de viata a pacientilor este mult mai redusa . O alta alternativa a tratamentului hormonal este prevazuta de : 1. Orhidectomia.Chimioterapia citotoxica -este rareori utilizata.asigurarea indepedentei maxim posibila a pacientului .ginecomastie dureroasa si diminuarea a libidoului ).In cazul pacientilor cu retentie urinara.inclusiv a celor neoplazice . 6.accidente tromboembolice si ginecomastie dureroasa . Androgenii au doua surse: -testicule 95% -suprarenele 5% Activ la nivelul prostatei este dihidrotestosteronul (DHT). Estrogeni.asigurand astfel raspunsul initial favorabil la privirea andogenica.Se administreaza 250mg de 3 ori pe zi in monoterapie.doza =3mg /zi Efecte secundare ale DES :edeme periferice. 3.avand eficacitate redusa . Analogii LHRH similari .EDR. 5.Rezectia endoscopica se combina cu orhidectomia asociata de obicei cu un antiandrogen (Flucinom) .creste si calitatea vietii datorita unei tolerante mai bune .se realizeaza scaderea acestuia la valori similare castrarii chirurgicale .(efecte secundare:greturi.Interventia chirurgicala se realizeaza sub rahianestezie .combina un antiandrogen cu un analog LHRH sau cu orhidectomia .morfina).

rezectie tranuretrala de deblocare si orhiectomie bilaterala in cancerul de prostata .astfel incat sa asigure starea de bine a pacientului . Elaborarea planului de ingrijire si implimentarea lui In perioada preoperatorie rezultatele majore ale implementarii planului de ingrijire vor include reducerea anxietatii si informarea asupra afectiunii pe care o are .inclusiv relatiile sale cu asistenta medicala si familia .ii va aduce la .Plan de ingrijire a pacientului cu prostatectomie radicala .-inlaturarea durerii -sprijinul in situatiile fara solutie CAP 2.Identificarea problemelor pacientului : Acestea au la baza istoricul si datele evaluarii uzuale. 1.1. 3.Preoperator:anxietatea in relatie cu dificultatea de aurina si lipsa ce cunostinte in relatie cu problemele sale si planul de tratament b. Vor fi evaluate bolile asociate.Postoperator:dezechilibre ale fluidelor si electrolitilor datorita modoficarii functiei renale. Reducerea anxietatii-Asistenta va familariza pacientul cu atmosfera de spital.Problemele majore ale pacientului sunt : a.mobilitate. A . 1.Evaluarea: Asistenta trebuie sa se asigure ca pacientul intelege starea in care se afla.analize de urina .remiterea durerii si a disconfortului .preventia infectiei si reluarea activitatii obisnuite .ploblemele urianare pe care le are si cum le ii afecteaza acesta abilitatea sa de a se ingriji. Date privind supravegherea bolnavului cu cancer de prostata de la internare la externare 1.starea tegumentelor .Generalitati asupra studiului 1.2. fregventa respiratorie.dureri datorate inciziei sau manevrelor endoscopice. Asistenta medicala are un rol esential prin initierea si mentinerea unui proces de nursing adecvat si sustinut care sa ajute la conduita terapeutica efectuata de medic .disconforturile sau alte situatii care limiteaza activitatea pacientului .pierderilor de lichid si posibilelor sangerari intra si postoperatorii.temperatura.cateterului uretral si spasmelor vezicii urinare precum si riscul potential de infectie in relatie cu contaminarea bacteriana a trecutului urinar sau a plagii operatoriisi foarte posibil lipsa cunostintelor privind ingrijirile postoperatorii si dupa externare .apetit. Ingrijiri preoperatorii : a. 2.In perioada postoperator este foarte importanta corectarea tulburarilor volumului fluidelor. Evaluarea initiala cuprinde:tensiunea arteriala fregventacardiaca. care este stilul sau de viata si cum isi rezolva acesta problemele .Motivarea lucrarii: prin lucrarea de fata voi prezenta aspectele esentiale precum si principiile actuale pentru'Ingrijirea pacientului cu cancer de prostata' Aceste probleme implica realizarea unui confort fizic si psihic optim.

Asigurarea confortului -Daca pacientul prezinta semne si simptome de disconfort. Tensiune arteriala poate varia iar functia renala se poate altera in primele zile de la instituirea drenajului vezical .ombilicului.prezinta o diminuare a functiei renale sau o retentie urinara cronica incompleta de mai multe saptamani este utila reechilibrarea pacientului inainte de operatie.Ingrijiri postoperatorii . -cand pacientul este programat pentru postatectomie se va acorda o atentie sporita prevenirii tromboemboliilor .Zonele vizate pentru interventie vor fi depilate cu doua ore inainte de operatie .initiind astfel primele masuri ed reducere a anxietatii . Comunicarea cu pacientul are la baza intelegerea de catre pacient a problemei pe care o are si a informatiilor pe care acesta le-a obtinut de la urolog .act medico-legal ce permite medicului sa efectueze interventia .Se va un cateter a'demeure daka pacientul continua sa fie in retentie sau daka prezinta semne de retentie azotata . Monitorizarea consta in urmarirea felului in care pacientul urineaza .observarea distensiei vezicii urinare si asistarea cateterizarii uretrale in caz de retentie .P acientul va fi incurajat sa-si exprime grijile si neintelegerile b.Toate procedurile preoperatorii vor fi explicate . B .tipulde anextezie si procedurile de recuperare postoperatorie .se vor lua masuri de reducere a anxietatii si se vor administra sedativele prescrise .ii va conferi incredere atunci cand pacientul simte nevoia ingrijorarea in ceea ce priveste activitatea sa sexuala dupa operatie . Daca pacientul este in varsta .acordand o deosebita atentie asupra pliurilor de flexie.atunci pacientul va fi pregatit pentru instituirea unei cistostomii suprapubiene . Daca pcientul nu tolereaza cateterul uretral sau daca uretra nu poate fi cateterizata .se va raspunde pe cat posibil la toate intrebarile si va fi acordat sprijin psihologic.Asistenta ii va asigura intimitatea . limitate la gradul de intelegere a pacientului si exprimate astfel incat sa-i reduca ingrijorarea . Pacientul se poate jena sa discute probleme legate de zona sa genitala . el va fi asezat in pat.cunostiinta regulamentul.va descrie in mare operatia . Asistenta va educa pacientului in ceea e priveste pregatirea pentru anumite investigati si in ce constau ele .Pregatirea preoperatorie propriu-zisa -inainte de orice interventie operatorie .hipertensiv . c.Informatile vor fi simple. -in preziua operatiei (seara )se va face o clisma iar in dimineata operatie o alta clisma . 4. Educarea pacientului Pacientul va fi ajutat sa inteleaga (asigurandu-i-se intimitatea)cateva notiuni simple de anatomie ale partilor afectate si cum functioneaza acestea in sistemul urinar si reproducator . -inaintea operatiei pacientul va face o baie generala .Uneori pacientul poate avea un sentiment de vinovatie creind faalse relatii intre activitatea sexuala precoce si problemele urologice pe care le are in momemtul de fata .Acest act va fi semnat de catre pacient sau familia acestuia .pacientul trebuie sa semneze consimtamantul informat.

Dupa rezectia transuretralade deblocare este foarte important urmarirea pacientului pentru depistarea precoce a complicatiilor ce pot apare :hemoragie. 4. Prevenirea infectiei -se realizeaza prin manipularea corecta a cateterului si tubulaturii pungii colectoare.Dupa suprimarea sondei.Daca pacientul prezinta durere. 5.evitarea contactului pungii colectoare cu obiecte contaminate .Aceste exercitii vor fi efectuate pana la recapatarea controlului vezical .consumul ezcesiv de cafea.se va verificatubul de irigatie si se v corecta obstructia inaintea administrarii analgezicelor .pacientul poate prezenta incontinenta urinara.disurie sau modificari ale jetului urinar . 2.In acest sens va fi educat sa faca exercitii de gimnastica pentru recapatarea tonusului vezical.respectand conditiile de asepsie.toaleta meatului uretral de doua ori pe zi sau de cate ori este necesar .evitarea monitorizarea temperaturi intrarectal.va fi incurajat sa merga si sa evite mobilizarae la pat pe perioade lungi pentru a preveni alte complicatii (escare) .Drenajul incepe cu o hematurie franca care devine dupa 24 de ore de culoare roz .evitand tractiunea sondei . Evaluarea rezultatelor asteptate Preoperator : 1.Trebuie sa ne asiguram ca in punga colectoare exista cel putin acceasi cantitate de lichid cu cea de irigatie folosita .Pacientul nu mai este anxios : -isi exprima ingrijorarea si accepta solutiile oferite -solicita ajutorul in rezolvarea problemei urologice si pentru tratamentul ulterior al cancerului de prostate 2.intrucat pacientul nu poate mentine controlul asupra vezicii. la cateva zile postoperator.Prevenirea trombozelor venoase si a tromboembolosmului pulmonar -se realizeaza pri administrarea profilactica de heparine fractionate si mobolizare precoce .Este periculoasa din doua motive:se poate insta soc hipovolemic sau se pot forma cheaguri ce obstrueaza flixul urinar.Tubul pungii urinare va fi legat cu o panglica de piciorul pacientului sau la pat.condimente. 3.Va fi evitat consumul de alcool. Educarea pacientului : Atunci cand pacientul este apt pentru mobilizare.tromboze. Pacientul va fi sfatuit sa consume cat mai multe lichide si sa se adreseze medicului in caz de hamaturie. 1.obstructia cateterului .Relatarea neintelegerilor in privinta conduitei chirurgicale si ingrijirilor postoperatorii .Hemoragia -este datorata vascularizatiei importante a prostatei.ceea ce va duce la descurajarea si depresie.Obstructia cateterului -poate duce la distensia capsulei prostatice si hemoragie .infectie. -discuta despre operatie si ingrijirile postoperatorii -practica exercitii de tonifiere a musculaturii perineale si alte tehnici utile pentru facilitatea controlului functiei vezicale .

Pacientul este apt se se autoingrijeasca -reia treptat activitatea si se mobilizeaza zilnic -si masoara diureza si isi adapteaza consumul de lichide -practica exercitii pentru musculatura perineala si de intrerupere a jetului urinar -evita eforturile fizice mari CAZ 1.Postoperator : 1.jet urinar slab etc.CULEGEREA DATELOR Pacient:I.F.7688 I.C.Pacientul nu are dureri : -relateaza lipsa disconfortului -relateaza semne ca :disurie.O.EVALUAREA PACIENTULUI Motivele internarii:Retentie acuta completa de urina Antecedente personale patologice: -stenoza aortica valvulara operata -insuficienta cardiaca clasa III NYHA -extrasistole 13-03-2008 . Pacientul nu prezinta hemoragie sau infectie -mentinerea semnelor vitale in limitele normale -nu prezinta semne de inflamatie -pacientul stie ce semne sau simptome trebuie sa raporteze in caz de infectie 4. 3. Varsta:66 ani Sex:Masculin Domiciliul:Urban Perioada internarii 04-03-2008 / II.Mentinerea unui nivel acceptabil al eliminarilor urinare : -mentinerea unui drenaj optim pe cateterul urinar -verbalizarea ingrijorarii ca incontinenta urinara nu ar putea disparea 2.

1tb/zi -vasilip 1/2 tb /zi Istoricul bolii Pacient in evidenta clinicii din 1988 cu neoplasm prostatic pentru care sa practicat electrorezectia trans uretralade deblocare si orhiectomie bilaterala.mixte.buna Stare de constienta – pastrata Facies .nepalpabil .normal implantate Tesut conjuctiv-adipos . Se interneaza pentru conduita diagnostica si terapeutica .normal conformata Tegumente .locuinta salubra Comportamente:Fost fumator cronic 40 ani .declara prezenta unui episod de hematurie macroscopica in urma cu 3 luni insotit de dezvoltarea si accentuarea simptomatologiei urinare joase. Examen clinic general – obiectiv Starea generala .relativ buna Stare de nutritie .normal colorate Mucoase .-neoplasmprostatic operat Conditiide viata si munca :Pensionar.bine reprezentat Sistem ganglionar .normal colorate Fanere .motiv pentru care se insera sonda uretrala a 'demeure .In urma cu 24 de ore pacientul prezinta retentie acuta completa de urina .Este investigat in ambulatoriu clinicii prin examen cistoscopic care a evidentiat prezenta unor formatiuni tumorale in trigon si in jurul colului vezical (posibila invaziei prostatica) .20 tigari pe zi Medicatie administrata inaintea internari: -cordarone 1tb/zi -tritace 1tb/zi -furosemid 1tb la 2 zile -digixin 1tb la 2 zile -spironolactona 25mg.

4-03-2008 Examene de specialitate: radiografie toracica 4-03-2008 examen medicina interna (cord . organe de simt-orientat temporo.absenta dobandita a testiculelor .aparent integru Aparat respirator .neregulata nedureroasa .artere periferice pulsatile Aparat digestiv .nedureros.endocrine .soc apexian in spatiul V intercostal pe linia medio -claviculara .Examen digital rectal= sfincter anal normoton.abdomen marit de volum pe seama tesutului adipos. Sistemul nervos.Sistem muscular .ampula rectala goala.splina – nepalpabile Aparat uro-genital .caii biliare.normal clinic Aparat cardio-vascular .normonton.rinichi drept/stang nepalpabili. pulmon)TA =160/90 mmhg insuficienta cardiaca clasa a II a NYHA diabet zaharat tip 2 cu necesitati de insulina Alte investigatii: Cistoscopie-16 03 2008 Formatiune tumorala infiltrativala nivelul trigonului si de jur imprejurului colului vezical Ecografie reno-vezico prostatica-4 05 2008 Rinichi drept/rinichi stang – fara distensie pielocaliceala Vezica urinara –formatiune situata pe peretele posterior Inveztigatii de laborator: 4 03 2008 -uree -creatinina -ionograma 31.94mg% -RA 23 .normotrof Sistem osteo-articular .spatial Alte examene : EKG.loja renale nedureroase.zgomote cardiace ritmice .sonda urinara a'demeure .dehiscenta de drepti abdominali la palparea superficiala si profunda .retentie completa de urina .formatiune tumorala pelvina care anvadeaza peretele vezical posterior . tranzit intestinal present Ficat.debit urinar 600ml/zi.relativ mobila pe planurile vecine Consistenta ferma .prostata .4 mg % 0.

73 mEq/l -glicemie -201 mg% 32mg% 1.hemati .29 -NA 138. pH=5 6 03 2008 -uree -creatinina -ionograma -CA2 +1. rara flora microbiana.5 % -Hb 13.73 mEq/l -hemoleucograma -Ht 39.rare leucocite.04mg% -RA 31 -profil glicemic –ora 19.00=191mg% -ora 24 00=175% -ora 06 00=205 mg% 7 03 2005 -uree 26mg% -creatinina 1.00mg% -RA 28 .5 mEq/l -K 4.1 mEq/l -K 4.-CA2 +1.25 -NA 133.9 mg % -creatinina -ionograma -CA2 +1.rare epitelii plate.4 g% -GA 8200mm3 -glicemie -232mg% -sumar urina: sediment urinar.12mg % ora 12 30 : -uree 30.29 1.

02 mEq/l -glicemie -145 mg% 50.Insuficienta cardiaca cl.5 % -Hb 12.Infectie urinara joasa 3.00=166mg% -ora 18 00=133mg% -ora 23 00=121 mg% Diagnostic la externare : 1.Stenoza aortica valvulara operata 4.Angina pectorala la efort 5.9 mg% 1.49mg% -RA 24 -profil glicemic –ora 14.2 g% -GA 7800mm3 -glicemie -215mg% -profil glicemic-ora 20 00=235mg% -ora 06 00=167mg% 9 03 2008 -glicemie145mg % 10 03 2008 -uree -creatinina -ionograma -CA2 +1.5 mEq/l -K 4.-NA 134.NYHA .55 mEq/l -hemoleucograma -Ht 36.Retentie acuta completa de urina 2.14 -NA 134.II.7 mEq/l -K 4.

sresul 2 Nevoia de a bea si a manca Consum de lichide in funcie de nevoie 3 Nevoia de a elimina Act fiziologic.Diabet zaharat de tip 2 Nr art Nevoi fundamentale Manifestati de independenta Manifestari de dependenta Sursa de dificultate 1 Nevoia de a avea o buna postura Fregventa resp 22/min Fregventa pulsului 80/90mmHg Dispnee usoara 22 tahicardie 94 p/min -anxietate.constient de elimminare a urinei Dificultate in a urina .6.

usturime 4 Nevoia de a se misca si a avea o buna postura 5 Nevoia de a a dormi si de ase odihni Teama nelinistei Pacientul prezinta insomnii sursa e durerea si usturimea 6 Nevoia de a se imbraca si dezbraca necesitate proprie de ase imbraca insuficienta de sine .stres.coloarea roz.Durere. 8 Nevoia de asi mentine tegumentele curate si integre .anxietate .tulburari de gandire dificultate de asi incheia descheia nasturi.incalta si descalta 7 Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale Temperatura corporala 36 gC .transpiratie minima .

durere respectarae tratamentului 10 Nevoia de a comunica exprimarae usoara a nevoilor si dorintelor anzietate surditate anxietate 11 Nevoia de a comunica conform traditiei sio valori asistarea la ceremonii relogioase 12 N evoia de a fi ocupat si realizat tendinta de alua hotarari pe basa fortelor propii .pele pigmentata normal .taiate scurt.par scurt curat 9 Nwvoia de a evia pericolul stresul anxietate riscul de complicatii.unghii curate .

13 Nevoia de ase recreea 14 Nevoia de asi pastra sanatate .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful