Extras diri PAMANTUL

STRAMOSESC Vol. 4

Director: D. Gazdaru

.0.'

.
STELIAN
1\ ~

STANICEL
"V

LANGA

CAPITAN

1. AMINTIRI SI INVATAMINTE DIN BIROUL LUI 2. PORTRETUL CAPITANULUI

'"l

'"

..
... < •

BUENOS AmES - ARCENTINA
(1407) MARIANO ACOSTA 81. 1Q E

,

1978

..

-.

Director: D. Gazdaru

STELJAN
/\

STANICEL
._,

LANGA

~

CAPITAN
CAPITANULUI

1. AMINTffiI ~I INVAT AMINTE DIN BIROUL LUI
2. PORTRETUL

BUENOS AmES - ARGENTINA
(1407) MARIANO ACOSTA 81, lQ E

1978

CUPRINSUL
L AMINTlRI

SI

m

v AT AMI

TE DIN I3IROUL LUI

5, 5 5 16
6 7 9

ota introducriva Primele trairi patriotice .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..... . . ... . . . . . . Vizita [a Sighisoara a studentului E. Stoenescu dela Iasi (1929) .. o Frap.e de Cruce Ia Iiceu Intfllnirea eu Capitanul .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . A doua ~ntalni.re . . . . . . . . . ..... . . . ...... . . ..... ... . . . . ... . . . Atacurile presei din Sarindar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cum l~i redaeta Capitanul manifest Ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. Ca.pitanul in Parl am ntul din 1932 . . . . . . . . . . . . . ... . . ... . . . . . . . . .. La Scoala Militara . . . . . . . . . . . .. In tabara dela Carmen Sylva. . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . .. orme fixate Ia tabara, in CSC ~i In PL .... . . . . . . . . . . . . . . . . . .. Cum am ajuns Sa lucrez In biroul Capitanului Sediul M.L. ~i biroul Capitanului Corespondenta "confidenriala". Romantismul unei doamne Cateva episoade interesant Decemvirii la Ji.lava, in 1936 ~i 1937 Asociaria "Priet nii L giunii" Corpullegionar al Iostilor militari . . . . . .. Pictorul Alexandru Basarab Alte figuri ~i episoade . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. o echipa legionara p frontul din Spania Jertfa lui Morasi Marin. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . .... Cu cine se eonsulta Capitanul . . ... .... Suecesiunea la conducerea Mi~carii Generalul Cantacuzino Cranicerul -, . . . . .. Avooatul Rosenthal , ., '. . .. Gazetarii. francezi . . . . . . . . . . . . . . .. Capitanul si Iuliu faniu..................................... Amintiri d la proccsul eu Iorga
2. PORTRETUL CAPITAN LUI.....................................

9 10 10 11 11 13 15 16 17 18
19

20 20
21

21 22 23 25 27 28 29 29 30 32 34 34 37 38 38 38 39

Fotografia Capitanului Caracterizarea Capitanului de Puiu Garcineanu Caracterizarea Capitanuiui de Ion Banea Caracterizarea Gipitanului de Iordaebe Nicoara . . . . . . . . . . . . . . .. Caracterizarea Ciipitanu]ui de Gh. Racoveanu . . . . . ... ... . . . . . . . .. Incheiere . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . ..

LANGA

CAPITAN de
STELLA STANlCEL

1

AMINTIRI

$1 INVATAMINTE

DIN BIROUL LUI

ota introduetivg Cele=ce urmeaza sunt numai franturi din intensa mea experierm personala trait;l in stranSa apropiere de Corneliu Zelea Codreanu, creatorul ~i "Capitanul" Mi~carii Legionare, Multe din faptele, intarnplartle ~i inva~amintele relatate episodic acuma s'au desfi'4urat aevea in biroul lui. Am fost martorul direct al lor .. Inchizand acum ochii in afara si deschizandu-I inla.untru -cum spune Eminescu in Scrisoarea IIIpentru a cont mpla apariria Cllpitanului pe orizontul Neamului Romanesc, vad stralucitoarele litere de aur cu care istoria I-a inscris in analele narionalisrnului rommesc, proectsndu-l, tu-i zarea, dincolo de granirele noastre, ca model de luptator, 81 tara fr'ica, ~l tara repros, Plamiidit in aluatul pamantului romanesc, s'a ivit precum un stejar,cu radacini infipte atat de adinc in destinul etnic al Romsnismului incat niei oamenii si .niei vremurile nu-l VOl' mai putea dobori or i desradij,cina. Pana la urma Patria libera se va indruma tot spre- El. Invatatura lui Ii va fi indreptar In restristi ~i peste veacuri. Verba, gesturile ~i scriaul lui mi-au fost permanent prezente ~i m'au eiiHiuzit in asternerea acestor modeste ~i fugare note. Primele trairi patriotice Inca din clasa a 5-a de liceu, profesorul nostru de limba romana, Haria Teculescu, director al Liceului "Principele Niculae" din Sighi~oara, rna punea Sa recitez poezfi patriotice la serbarile narionale : ersuri ale marilor nostri poeri ca Vasile Alecsandri, Mihail Eminescu, Octavian Goga, etc. Pe masurii ce le invalam apre recitare ~i Ie inielegeam sensul, retraiam tot mai mult friimantarile ~i sufer.inrele neamului nostru. A~a am primit botezul prirnelor trairi patriotice.

ca-

6

STELlAN

STA

lCa

Vizita Ia Sighi~oara a studentului E. Stoeneseu dela Ia~i (1929) In anuf 1929 a sosit In no], in vizita, studentul dela Iasi, Emil Stoenescu, care ne-a povestit despre lupta studendlor din Centrele Universitare ~i despre inceputul de organizare sub eonducerea lui Comeliu Zelea Codreanu si sub steagul Legiunii Arhanghelul Mihail. P.ovestirile acestui student, citirea scrisorilor dela studenrii inchisi la Vacare~ti, lectura diverselor ma,nifeste rasPandite in tara, ne-au determinat, pe mine ~i pe eolegul meu de clasa Eugen Barsan, precum ~i pe al~ielevi. lSa neIegam prin juramant ~i Sa promitem lui Stoenescu ca ne vom organiza in Fra~ii de Cruce. Urma Sa primim instructiuni de erganizare deJa Ion Banea, care se gasea la Iasi, iar dela 10neI Mota Sa ni se trim ita. din Ora~tie literatura si material instructiv. Viz ita lui Emil Stoe.nescu a fost 0 adevarata binecuvsntare pentru noi. In inimele noastre de elevi tineri s' au revarsat,.ca un val bi.nefacator, preocupari noi, destinate Sa ne inobileze sufletul si Sa ne deschida drumul unei lupte care nu se va termina decat la sf;1r~itul vie~ii. Deacum stiam ca cineva poarta steagul unui neam Care vroia dreptate $i onoare ~n tara lui. Eram mandri ~i ferid{] ea putem fi ~i noi ostasi ai acestei lupte,

o Fratie

de Cruce Ia liceu

Activitatea noastra s'a desfa~urat eu repezrcrune. Am infHnlat Fra~ia de Cruce "Corneliu Zelea Codreanu", avand drept scop educaria nadonala printre elevii de liceu. Sedin~ele noastre se tineau in secret. Citeam din serfitorii promotori ai narionalismului ronulnesc: Nati01UJJitatea in arta de A..C. Cuza, scrierHe Profesorului Catuneanu dela Universitatea din Cluj, Proiocoalele Infe'UJprflor Siomdui de Ion Mota. reviste anticomuniste $i antimasonice, opere din literatura care demasca pericolul jidovese pe plan national ~i International. Ne-am documentat asupra activit1i~ii nefaste a politicienilor romani corupri care cautau Sa se imbogateasca pe spinarea unui neam saracit. Am inceput a cunoaste drama sociala a taranilor sia lucratorilor dela erase, a negustorilor, meseriasilor $i intelectualiJor, saraei in tara bogata, intr'o tariin care jidanii si politicienii jefuiau ca in codru, tara ca sa-i poata trage nimeni la raspundere. Deseori, in uniforma decerceta~i, mergeam in Padure, departe de muldme, ca. Sa invatam cantecele studen~e$ti. Ne impresiona. in mod special:
Studenti crest ini din Romania Mare, Sembraca'n dcliu Neamul Romiinesc.

Jidanii ne sugruma Nariunea Si-avutul ~rii noastre-l jefu.esc. Din! nepIsare azl Sa ne trezim ...

Asemeaea preoeupari, care depa$eau varsta noastra $] ne situau in alalia simplelor obligalu seolare, ne faceau ferici~i. $tiam, sau numai presimream Ia acea frageda varsta, caexisla: probleme narionale pe care nu Ie sesiaau ceilalri colegi §i nici chiar altii cava mai mart declt noi, Eram COD§tienti ca, odata ajunsi pe bancile Universitaulor, se va destepta in noi dorinra de a aduce aportul nostru la lupta pe.ntru eliberarea Neamului din durerile, din umilinra $i din saracia materlala in care se

sbatea.

Indllnirea eu Capitanu) In saptamana Pastilor din 1930 am plecat spre Bucuresti cu dorrnja 8a-l vad pe Corneliu Zelea Codreanu, Dupa aproape un an del a botezul 1n credinra lui, mergeam, cu inima plina de ernorii, 8a-1 vad pe acela care mai tarziu va deveni Capitanul Neamului ~i Destinului Romanesc, " Dueeam cu mine salutul ~i devotamentul eelorlalji camarazi din Ftitia de Cruce ~i 0 mica suma de bani pentru ajutorarea luptei, AjUDS. la Centrul Studenjese, adapostit~n C~miDul Studen~Ho: dela¥e~dim.·na,. de p.e Splaiu.] Indepen~entel, am dat de 'I'raian CotJga, pe acea vreme Vlee-Pre~edmte a,l Centrului Studenjese din Bucuresti, Mi~a. spus 'Ca, de vreau 5a-ll vad pe Corneliu Codreanu, singura solurie e Sa. rna due la tribunal, unde e avocat aparator in procesul studentului Beza. Cum nu intrasem niciodata in palatuI justiriei, rn'am asezat in fata intrarii principale pe unde intra ~i iesea toata lumea, Cu oehii pironiri am asteptat pana a inceput ploaia, M'am adspostit sub umbrarul de peste drum de ifitrare. A~teptarea mi se paru 0 vesnicie, iar ploaia nu mai inceta. Nu stiu cat a trecut, dar la un moment dat am vazut cum 0 rnultime de barbati se ingramadeau la ie$ire. In mijlocul lor a aparut un barbat I1nalt, tmbracat ingluga moldoveneaaca ~i palarie neagrii cu boruri ~argi. L-am recunoscut imediat. Em eel p,e care il ~tiam din fotografii, Ploua ~i mai tare ca inainte. Mi~a fost teama Sa nu se uree intro ma~ina ~i s3.-1 pierd. Spre surprinderea mea n vsd cum infruntii ploaia, Sin-. gur, Nieiunul din grarnada aceia care-I insodse n'a avut cura-' jul sa-l urmeze prin ploaie, A pornit singur spre podul Elefterre. De bueurie mi se parea ea cerul se invarte in jurul meu. Am pornit dUPa el. L-am ajuns pe pod. -Domnu]e Codreanu, eu sunt elevul Stelian Stanieel dela Liceul "Principele Niculae" din Sighisoara. Vin din partea Fra~iei de Cruce Sa Va dam raportul despre activitatea noastra ~i 0 mica ,suma de bani stranS.a de noi,

8

STELlA.:

STANlCEL

S'3\ uitat drept in ochii mei, mi-a tntins mana ~i eu fa~a insenil!ata mi-a spus: -Stiu de voi, bine ai venit •. hai Sa ne adapostim de nloaie .. Cu pasii grabi~i am trecut podul ~i am intrat intr'un mic restaurant. Ne-arn scuturat de apa ~i ne-am asezat la 0 maSUta libera de doua persoane. Proprietarul restaurantului s'a apropiat de masa noastrs ~i adresandu-se: -Cu ce Sa va servesc, Domnule Codreanu? -Da-ne ceva de post. In jurul nostru erau zeci de clienri care se uitau spre noi. Ma simream rnic §i pierdut in fara lui. Incet, incet, am Inceput sa-mi adun firea §i Sa simt ca stau de verba cu un prietem Pel care 11 cunosc de multa vreme .. M'a iutrebat de Sigbi~oara, de viara Romanilor din oras, de via-a noastra de ~eoaLi, de profesorii pe care Ii avem, de doctorul Ghizdavu, luptator din generaria dela 1922 §i de Fratia noastra de Cruce. In timp ce mancam, ~i dupa aceia, rni-a vorbit despre rostul Fratiilor de Cruce. de educaria narionala pe care trebue Sa ne-o Insusim de pe bandle liceului, Sa fim primii la carte si purtare, Sa fim pregatiti pentru ziua eand vom intra pe bancile Universitarii. -Tara are nevoie de 0 generarie de oameni tineri, de 0 mare euratenie sufleteasca, de mare credinra in Durnnezeu, harnici, muncitori, eare cu brarele ~i ell mintea lor Sa faca o tara noua. 0 generarie de oarneni cinstiri ~i corecji care Sa poata inlocui generaria de astaz! a politicienilor corupri ~i vanduri intereselor straine. E paeat Sa permitem ca tara ~i neamul nostru, preeum ~i jertfele stramosilor ~i mormintele lor, Sa fi,e batjocurite de 0 ceata de netrebnici, Nu va fi usor, pentruca dusmanii sunt puternici ~i organizari. Va trebui Sa suferim, dar eu voia lui Dumnezeu 0 Sa biruim. Ne-am desparrit in fara restaurantului. Mi-a urat drum bun ~i multa Sanatate carnarazllor din Sighisoara. Am plecat spre gara de Nord, fericit ca l-am vazut ~i l-am cunoscut, In zilele ee au trecut mi-arn facut zed de juraminte pe care Ie pastrez ~i astazi, dupa 45 de ani. N'a fost zi de atunci $i pana acum $i nici va fi pana 131 sHr~itllI zilelor mele ca figura lui Sa nu 0 am permanent prezenta in inima ~i rnintea mea. Capitanul e mereu eu mine. In gandurile si faptele mele .. Ma intreb ~i astazi, care suflet de Roman, tanar sau batdn, nu s'a cutremurat ~i nu se va cutremura citind chiar ~i numai 0 fd.ntura din aeel manifest lansat de C5:pitam in anul 1930:
Scriri pe steagurile voastre: Striiinii no-au coplesit, presa instrainata ne otra~e~te, politicianismul ne omoara. Sunari din tram.bi~e alarma. Sunati din toate puterile. In clipa dnd dusmanii ne cotropesc ~i politicienii ne v!lnd, Romani, str igari ell ~nfrigura.r,e ca pe potecile munrilor in ceasurile de furtunii: Patr ial Patria! Patria!

LANGA CAPITAN

9

A doua Intalnire In vara anului 19'31 am terminat liceul din Sighisoara. M'arn desparrit, de camarazi §i m'arn mutat in Bucuresti, unde erau Darintii, trei fra~i ~i dous surori, unii ~nea pe bancile Universitarii, Prin luna August l-am vazut pe Capitan urcandu-se intr'un trarnwai. Am aIergat dupa el ~i rn'arn urcat in urma lui. Era pe bulevardul Elisabeta. M'a reeunoseut dela intalnirea eu un an inainte la tribunal. M'a intrebatee f'ac in Bucuresti, l-am spus ca rna inseriu in toamm student Ia Facultatea de Drept, ~i Ca sunt tmpreuns eu toata familia m Bucuresti, M'a mtrebat dti suntem, ce face tata ~i ceilalri ~i cum 0 ducem. Apoi m'a sfa-buit ca ~ndata ce rna tnscrlu [a Facultate lSa iau legatura eli Andrei Ionescu ~i cu 'I'raian Cotiga care erau sefii studenjilor Iegionari. Ei sunt aceia care due lupta in Bucuresti pentru ca~tigarea spre Legiune a studenrimii, La desparrire mi-a spus : "De acum 0 sa ne vedem mai des, deoareee Capitala 0 Sa fie a doua re$€dinta a mea si centrul de lupta 0 Sa fie rnutat dela Ia~i Is Bucuresti", M'am dat jos din tramwai, iar el a continuat drumul spre ~oseaua Stefan eel Mare. In minu tele scurte cat am stat Tn tramwai Iumea din jur se uita Ia el cu admiratie ~i respect. Toti U .cunosteau, Chiar daca cineva nu ~tia intreba pe vecinul de .alaturi. AtacuriJe presei din Sarindar In toamna anului 1931eram student Ia Drept in Bucuresti, Sediul Legiunii Arhanghelul Mihail era pe soseaua Stefan eel Mare. In vremea aceea press [udoveasca din Sarindar, Acdevlirul ~i Dimineala, incepuse 0 serie de atacuri murdare, obrazn!ce ~i ins.ultatoar,e laa~r~sa studenti.mH ere~tine ~i a conducatorflor ei. Nu-Lcruja mCI pe Corneliu Codreanu : huligani, antisemi(i, borfaji, neisprliviti, etc. Campania aceasta dura de citeva zile. tCapitanul a invitat la sediu pe Andrei Ionescu, Traian Conga, Prof. Dragos Protopopescu ~i pe alrii de care nu-mi aduc aminte. In total vreo 15 persoane. La insistenra lui Traian Cotiga m'am dus ~i eu, Mai t£rziu mi-a parut bine ca am fast de fa~a, pentrucs am descoperit eeva foarte important, care s'a adeverit mai tarziu: usurinra cu care scria Capitanul. Au fost atunci discurii asupra ce trebue facut. Eu stateam intr'un colt: eram eel mai Unar .. Nici nu indrszneam Sa deschid gura. S'a 'Cazut de acord Sa se faea. un manifest de protest si demascare a presei jidovesti, care Sa fie tiparit de Ion Copuzeanu, tipograful nostru, secret Ia vremea aceea, ~i care Sa fie distriibuit de catre studenrime ~i afi~at pe strazile Capitalei a doua zi. Odaia dela sediu nuera prea ~nca.-

10

STEL~

STANICEL

patoare. In mijloc era 0 masa, Unii stateau pe scaune, Iar al~ii pe unde puteau. Masa era acoperita eu vreo 15 farfurii din care Sa manance eei de fata mamaliga cu fasole, prega~ tite 'de doamna Codreanu, Cum i~iredacta Cipitanul manifestele Toti au fost de aeord Sa se redacteze mai iintaiu manifestul si apoi Sa ne a§ezam la mass. Cum la acea maSa nu era loc, Capitanul s'a asezat Ia rnarginea ferestrei ~i a 1nceput Sa scrie. Ion Copuzeaau, din cand in d.nd, se apleca peste umarul CapitanuIui Sa vadsce sicum scrie, Lisa impresia ca vrea sa-l ajute. Capitanul i se adreseaza prieteneste r v'Lasa-ma Sa termin ee vreau Sa scriu ~i apoi puteei face corecturi sau adaogiri". Nimeni n'a avut nimic de zis ~i nici de adaogat, Manifestul se

termina :

"Daca De rnai insultari, sa ~ti{ica nu va trece mult ~i 0 Sa. Va. sune ~i eeasul ~i seandur,a." A doua zi mil de exernplare au fost lmpartite pe strazile Capitalei, Studenrimea triumfa de bueurie, iar presa [idoveasca intrase in panica, Capitanul in ParIamentul din 1932 In toamna anului 1932 Capitanul intra in Parlarnent pentru a doua oara, ca deputat, impreuna cu a1ti patru: Ion Zelea Codreanu (tatll Capitarrului), Nuru Iesanu, Mihail Stelescu ~i lng, Blanaru, pe lista "Gruparea Corneliu Zelea Codreanu". Eraziua desehiderii Parlamentului, cu Partidul National Taranese la putere si cu Valda Voevodea Prim-Ministru. Fiecare sef de pactio sau de grupare politica trebuia Sa raspundi la asa zisul mesai al Regelui, prezentand punctul de vedere ~i programul Partidului. In ziua aeeia m'am dus ~i ,eu impreuna eu a]ti camarazi, sa-l auzim pe Capitan. Un deputat cuzist, Robu dela CernaUti, ne-a dat bilete de intrare la galerie. A venit randul Cipitanului Sa se uree la tribuna Parlamentului, Inalt, f'rumos, imbracat in costurn national, reprezenta gruparea politics Corneliu Zelea Codreanu, pentruca Garda de Fier fusese dizolvata de guvernul liberal. Intr'o tin uta. impecabila Si eu 0 voce patrunzatoare, a inceput Sa citeascs raspunsuI Ia mesaj de pe note.lece le avea in mana, prezentmd ituaria de mizerie prin care trece {aranul si muncitorul Toman, lipsa de eon~tiinta a partidelor politice si a administrariei. Cand a ajuns la rnasurile drastiee pe care le sugera, pentru refacerea morala Si economica a tarii, tori deputarii adversari nu I-au rnai lisat Sa vorbeascs. Au ineeput Sa vocifereze si Sa bata eu palmele in pupitre. Noi dela galerie am ramas desgustari de atitudinea dornnilor deputari, Ne-am dat seama ea nu-l vor pe acest om ce vrea sa-i invete ea tara nu se poate ref'ace, moral $i economic, printr'o democrarie iresponsabila, parazitara si Hpsita de senti-

LA

GA GAPJ'rAN

11

mente romanesti, In vacarmuIaeela, Ciipitanul a refuzat sa mai vorbeasca, a intins stenografilor dela Camera textul pentru a fi trans.cris .i~ intregime in. d,esbaterile parlamentare ~i e~ o voce putermca, care a acoperit vacarmul le-a spus: "Daca Dumneavoastra nu vreri Sa ascultati ~i vocea tineretului, atune] Va asigur Ca Tara 0. si ne auda". S'a coborit del a tribuna ~i s'a asezat pe scaunul rezervat gruparii lui. Cum uzanra parlamentara nu permits ca~eful unei grupar] sau al unui partid Sa fie intrerupt, a Iuat cuvantul in continuare tatal Capitanulni care cu maestr ia lui de orator a citit discursul Capitanuluj, spre satisfacria noastra, A doua zi numai gazetele j-omanesti de dreapta au publicat textul in intregime.
La Scoala Militara

Ciipitanul ii indernna pe legionari Sa faca stagiul militar la Scoala de ofiieri de rezerva, pentruea Sa invere mai multa disciplina ~i sa-~i .insu~easea ~alitatea de. a conduce ~~pe. all~L In toamna anului 1935 am intrat la Scoala de Artflerie din Craiova, Terminasem Facultatea ~i eram avocat in Bucuresti. Aeolo am intalnit pe: Traian Puiu, Nicolae Rosialescu, Laurian Talnaru ~i pe aI~ii ce-i cunosteam din Bucuresti, Inca din prima siPtam.1na ne-am constituit in cuib legionar ~i ne-am dat silinra Sa fim eei mai buni la carte si Ia purtare, Exemplu pe ~coa]a. Comandantul ~coalei ~i ofirerii ni se adresau cate odata cu: "Domnule elev-legionar". C5.nd a ap1irut ca rtes C1ipitanului "Pentru Legionarl", prm luna Iunie 1936, am ,~mt-o en infrigurare si a trecut din mana in mana, la elevi ~i Ia o.fiteri. In tabara dela Carmen Sylva In vaean-a de vara, In loc Sa mergem la casele noastre, vreo 14 dintre noi, in uniform a ~coalei mHitare, am plecat in tabsra dela Carmen Sylva, unde era Capitanul. Incolonari ~i eu cantecul legionar "Stefan VOGa al Moldovei", am coborit in tabara sub comanda lui Puiu Traian. In rnijlocul taberei, ]iinga drapelul romsnese care Hlfaia in adierea vintului, Traian Puiu a dat raportul : -Tr1iiasca Legiunea 1 Sa tr1iiti Capitane! Legionarti nela Scoala Militara din raiova se pre-zinta la datorie. -Binea{i venit, raspunde Capita nul ~i ne-a sfatuit sa nu stam prea mult la scare, in prima zi, ca Sa nu fim repartizan la "secria parlijilor", unde, la umbra, se adaposteau cei care nuascultasers ~i asteptau acolo pana le trecea arsura pielei, Aici in tabara toata lumea era impar~ita in echipe, dup1i varsta. Unii seoteau blocuri mad de piatra din mare, alrii eu ciocanele le spargeau, dupa marimi diferite, ca Sa fie intrebuintate la con trucria bordeielor sau la pavarea drumurilor din tab1iTa, ori la drumul ce lega tabara cu satul Carmen Sylva .. Am intalnit aid Iegionari din toate paqUe tarii: profesori,

12

STELlAN

STA

[eEL

ingmeri, studenri, muncitori, ~arani, tined}i batr~ni. Aiei i-am vazut sParglnd platra pe Ionel MOta, Vasile Marin, Generalul Cantacuzino-Oranicerul, Profesorul Ion Ionica, Crisu Axente, Ion Belgea, Iordache Nicoara, Vasile Christescu, Inginerul Gheorghe CHme, lonel Trandafir ~i sute de al~i legionari. 'Toti erau acolo Sa poata fi alatur! de Capitan, sa-l cunoasca mai bine ~i tntr'o rnareeornunitate sufleteasca, Sa pregateasca santierul de maine al tarii Intregi, Capitanu1condueea toate operariile, Dimineara, odats cu rasaritu] soarelui, csnd goarna suna de~teptarea, ie~eau sutele de legionari ~i legionare din bordeie, afara la apel, Toata Iumea se incolona, iar de deasupra, de pe faleza, dela 0 distanra de unde putea sa,-] cup rind a pe tori eu privirea, Capitanul, prin flueraturi scurte din buza, dadea comanda : prima flueratura Insemna: "Drepri", A doua: "Ruperi randurile", a treia: "Drepri", Timp de 20 de minute aeesta era primul exerciriu de dirnineara, combinat cu mi~eari de educarie fizica. Apoi fiecare se spala, se barbferea si lucram pan a 1a ora opt, dnd sun a goarna pentru dejun, pregatit de legionare, cu mamaliga, branza, ceapa ~i usturoi, La masa dela amiaza aveam ciorba de cartofi eu legume ~i, dteodata,earne. Pestele era prins deechipa speciala de pescari care pleea in toiul noprii pe mare si e intoreea dUPa rasaritul soarelui. MamaJiga se fierbea intr'un ceaun mare, MesteeatuJ ei U faceau patru sau sase Iegionari voinici cu ajutorul unui scripete ~i al unei parghii, Din rnamaliga asta puteau Sa manance 400 de oarneni odata, Brsnza era aduss eu earu~le ~i daruita de legionarii din Cadrilater, in frunte eu Bujgoli. Zarzavaturile veneau dela gradinile din apropiere, sau dela gradina cultivata de legionari in vecinatatea taberei. Bordeiele erau construite din piatra scoasa din mare, acoperite eu stuf sau harfie gudronata. Din iarba marii se fa.ceau perne ~i saltele, Cei rnai multi legionari aduceau de aca a ~i eate 0 patura pentru noprile raceroase. Seara, dupa apusul soarelui si dUPa cina, cantam, Se rineau ~edin{ele. Vorbea Ionel Mota, Generalul Cantacuzino, Capitalruut La ora 10 seara suna stingerea, DUPa ce tabara era linistita si obosita, se culca ~i Capitanul. Intr'o noapte, pe cand eram de garda, au aparut, pe faleza, deasupra taberei, niste musaf'iri care au vrut sa-l vada pe Capitan. Era trecut de ora 11. A stat eu ei de vorba mad mult de 0 juml!.tate de ceas. -Cum pot legionarii ~i legionarele Sa doarma pe pamant, in aceste bordeie?, Intreaba 0 doamna, Capitanul II raspunde: .Ei au venit de buna voie. Le place si sunt ferici~i. Pana acuma nici unul nu a plecat ~i nu s'a pl;1ns. Si vin tot mai multi. Nu avem bordeie destule, Cu vrernea 0 Sa eonstruim sute de bordeie si de cabane, unde Sa vina copiiicelor saraei ca Sa se bucure de scare, de maresi de namolul din laeul TekirghioI, pentru Intarirea lor fiziea. Si de ne va ajuta Dumnezeu, 0 Sa invitam gratuit ~i pe copiii din Tarile Nordice, Sa vina ~i ei la noi, Sa. se bucure de scare ~i de sanatate.

LANG ..... CAPITIo.N

13

In 15 August a fost zi de sarbatoare, Sfanta Maria. Nu s'a lucrat 1a piatra. De diminears s'a facut 0 slujba religioasa la care a venit lume multa din Carmen Sylva ~i din Imprejucimi. S'a faeut mancare ~i pentru oasperi, Inainte de amiaza a sunat strsngerea frontului. Eu eram Ia bucatazie unde facearn gogosi, Un legionar a venit sa-mi ia locul, spunandu-mi Ca trebue Sa fiu in front. Capitanul a citit un ordin de zt prm care a avansat pe unii la gradul de Comandant legionar, pe alrii la gradul de Comandanri-ajutori, instructori sau Ia gradul de legionar. Mi-a fost dat si mie gradul de Cornandantajutor, Pana noaptea tarziu au stat musafirii cu noi, Tori au fost ferfciri ea au putut Sa traiasca 0 ziala;turi de Capitan. Norme fixate la tabara, in

esc

~j

in PL

Aid la Carmen Sylva, Capitanul aves ocazia sa-i cunoasca pe legionari, Ii vedea, Ii observa, discuta eu fiecare in parte, iar prin disciplina pe care 0 impunea, ~tia ca va cre~te 0 armata pe care se va putea bizui mai tarziu. 0 armata de oameni sanatosi la trup $i la suflet. Din experienra dela Carmen Sylva au crescut sute de tabere de munca ~i de odihna pe intreg cuprinsul tarii. Unele mai mid, altele mai mari. Unele ca Sa construiasea, tn mod voluntar, un pod mic peste 0 apa, sau altele ca Sa taie drumuri in stanca, Sa repare biserici ruinate, Sa faca drumuri pentru nevoile satelor, sau diguri pentru preservarea apelor ~i dirijarea raurilor, In anul 1937, tara i'ntreagaera, pUna, Jin tnnpul verii, de tabere de munca unde tineretul trecea primul examen de participare directa la construirea unei tari noui, legionare. Inca dela Inceputul vierii legionare, apoiIn Carticioa 86ful'ui de Cuib, prin Circulari $i in Pentru Leaionari, Capitanul a formulat treptat, treptat, doctrina Mi~earii Legionare. In special taberele au funcrionat ea niste veritabile institurii de pedagogie narionala, Redau cateva ganduri esenjiale care au fost si VOl' ramme valabile va dura viara noastra nationala. Multe din ele au fost lamurite in tabara dela Carmen Sylva. Scopul Capitanului a fost Sa dea Neamului Romanesc un om nou, imbracat In virtute ~i oncare .. lata mai intai cele sase legi fundamentale ale legionarului (dupa eSC):

cat

1. Fii disciplinat legionar, cad numai asa vei invinge. 2. Munceste, Munceste in fiecare zi. Munce§te cu drag. Rasplata muncii sa-~i fie .nu ca~tigul, ci muhumirea ca ai pUS o caramida la inalrarea Legiunii ~i inflorirea Romaniei, 3. Vorb~te purin, Vorbeste ee trebue. Vorberte eand trebue. 0 atoria ta e oratoria faptei, Tu lnfaptue~te; ]asa pe al{ii vorbeasca. 4. Trebue Sa devil altul. Un erou. 5. Ajut~i-ti fratele cazut in nenorocire. Nu-l lllsa.

Sa

6. Mergi numai pe cararile indicate de onoare, Lupti si n~ .fi .nic.iod~ta mi~et L~sa pe?t~u al~H c~ile infamiei.. Decat Sa invingr prmtr'o infamie, mal bine Sa cazt Iuptsnd pe drumul onoarei, Capitanul punea accentul pe doua norme fundamentale, una patriotica, cealalta religioasa = Tanarul Romsn, zicea el, trebue sa-~i iubeasca Patria, Pamantu} si Regele. In sufletul tineretului nostru trebuese cultivate ~i intre~inute sentimentele crestine de dreptate ~i echitate sociala si setea de munca creatoare. Copilul trebue Sa fie voinic ~i sanatos la trup, pentruca el va fi ostasul de rn~ine care va apala acest pamant .. Lui trebue Sa. i se faca educaria jertfei, nu a castigului, cad numai jertfind cu torii vorn putea avea 0 tara frumoasa si bogata. Sa fie un om de cuvant. Sa fie de 0 cinste care sa-i atraga stima tuturor oamenilor din JUT .. Legionarul crede in Dumnezeu ~i se roaga pentru biruinra Legiunii. Sa nu se uite Ca noi, poporul roman, starn pe acest pamant, prin voia lui Dumnezeu Si binecuvmtarea Bisericii Crestine. In jurul altarelor bisericilor s'a aflat adunata de mii de ori, in vremuri de bejenie si de restriste, Intreaga suflare remaneasca de pe acest parn~nt~ cu femei, copii $i Mtrani, eu eonstiinra perfecta a ultimului refugiu posibil. 8i astazi starn gata Sa ne adunam tot in jurul altarelor, ca'n vremuri de mari primejdii, pentruca Ingenunchiat1 Sa capatiiim hinecuvantarea lui Dumnezeu. . Intr'una din scrierils sale ni se infa{i~eaZa un semnif'ieativ contrast intre legionari ~i politieieni : Omul partidelor desfiinreaza Rorn~nia. Inaintea lui s'a asezat cu pieptul sau legionarul. C~nd omul partidelor, politicianul, ~aran sau ora~an, a intrat In partid, prima lntrebare care si-a pus-o a fo t: Ce voi castiga de aid? Ce beneficiu VOl trage? Si de fapt, d~tiga noliticianii, dar tara se darama. Legionarul cand a intrat in Legiune ~i-a zis : "Pentru mine' nu vreau nimic", i s'a intrebat : e pot da, ce jertfa pot face pentru tala mea T", Telul politicianului este de a-si construi 0 avere ; al nostru este de a ne construi 0 Patrie inflorita Si puternica. Pentru ea vom munci ~i vorn construi. Pentru ea vorn face din fiecare Roman un erou, gata de lupta, gata de jerWi, gata de moarte. Desecri a staruit; in idea ca Miscarea Legionara sa-i of ere Neamului un rune om. Omui nou, sau nariunea innoita, presupune 0 mare inmoire suiteiea 'ca, 0 mare revolurie sufleteases, a poporului intreg, adica 0 i1npotrivi're contra directi£i ,spiTituo1.e de ,astJazi, si 0 ofensiva categortca in contra acestei direcrii. In acest om nou, VOl' trebui Sa iuvieze toate virtuple 8ufletulu,i omenesc. Toate calitatile rasei noastre. In aeest om nou vor trebui ucise toate defectele SI toate pornirile spre raU. In acest tip nou de erou -em'u fin sens riizboinic, pentruca prin lupta sa~~i impuna parerea; e1'OU in sens social, incapabil, dupa victoria, de aexploata munca altuia~erou al
It

LiNCA. C~li'lTAN

15

mundi, uriasul creator 1,rin munca al~arii- trebue Sa fie concentrat tot ce a putut strange mai bun in timpul miilor dc ani poporul roman. Pe acest om a~teptam, pe aoest erou, pe acest urias, Pe el se va baza tatul eel nou. .Romania de roHne. Mi~carea legionara, inainte de a H o rniscare politiea, t oretica, financiara, economica, etc., de formule, este 0 ~coala spirituala, in care daca va intra un om, la celalalt capat va trcbui sa iasa un erou. Aceasta mare innoire a natiunii romdne este posibil sa viDa? Urrneaza. 0 simrim eu totii, Dupa lunga noapte de veacuri azi, lotre aceleasi granite, poporul roman a~teapta rasaritul soarelui, asteapta ceasul invierii lui ca neam. Nimeni n'a intuit rnai bine ca el primejdia comunista, Triumful mj~carii comuniste in Romania, scria el, ar insemna: desfiintarea Monarhiei, desfiinrarea Bisericii, desfiintarea familiei, desfiintarea proprietapi individualc ~i desfiintarea libertatii. Insemneaza, intr'un cuvant, deposedarea noastra de cccace Iormeaza patrimoniul moral al am nirii ~j, in acelas timp, depos darea ~i de orice bunuri materiale in Iavoarea prafitorilor din umbra ai comunismului. In aeeasta miseare comunista se afla adunari toti inamieii nostri, care n'au vazut ~i nu vad cu ochi buni Romania Mare.

n

Cum am ajuns

Sa

luerez in birou] Capitanului

In luna Octombric 1936 am term inat stagiul la Scoala militara din Craiova, eram Inscris in baroul de Ufov ~i incepusem avocatura ajutand pc Ionel Mop in biroul . au d po Calea Victoriei , unde se af1a~i reducria ziarulu i Libertaiea. Intr'o seara m'a cautat Traian Puiu, cu care fusesem ~mpreuna la Seoala militara de artileri din Craiova ~i in tabara dela Carrn n Sylva ~i mi-a Spl1S di ar vrea sa rna vada Capitanul, 19- aeeiasi seara m'am prezentat Ia sediul din strada Gutenberg. Ne-am plimbat - eu ~i Capitanul - prin curtea sediului cateva minute ~i in rezumat mi-a spus urmatoarele: "Miscarea a luat proporrii de a~a natura ca nu mai poate tine pas cu tout' obligariile pe car Ie are Ia biroul central. Unel problema de administrari sunt rezolvate de inginerul Nae Horodnioeanu car e de mai multa vreme ca voluntar, In grija lui sunt problemele de casierie, administrarie generala, proect ~i altc problemc. La sectia de colporta], adira tiparlrea cartilor ~i distribuirca Iiteraturii legionare pc intreaga tara, e deasemenea un inginer, ieolae Smaraudescu,. voluntar ~i el, iar 131 sortarea ~i catalogarea ziarelor nationale ~i intemationale, care se ocupa eu Miscarea, este teologul Arnalilli. A~ mai avea nevoie de cineva care sa se ingrijasca de corespondenta personala, de biroul, de masa mea de lueru. Bine inreles cil. si acest element, ca ~i ceilalri, ar tr bui sa fie liber, ell facultatea ~i armata terminate, pentru ca Sa poata, in mod voluntar, Sa sacrifice un an de we pentru Miscare. Misoarea poate sa-i ofere: rnasa,haine ~i un pat de dormit, dacae posibil. Daca ~tii pe cineva, sau daca c~ti inter sat, da-mi de veste cat mai repede posibil".

16

STEUAN

STANTCEL

In timp ee-mi spunea aeestca, parea ca tot pamantul se inv5:rte ~n jurul meu, Era ceva extraordinar. De neinchipuitl Eu Sa rna bucur de 0 astfeI de cinste, ca zi de zi sa-l vad, sa fiu 15:nga el, sa-l ajut ~i sa:] ascu1t!? F.ara sa mai stau pe gandmri, i-am r.aspuns: "Gipitane., sunt gata la ordin. Ma declar voluntar pentru un an de zile, Va trebui insa sa-l anun~ pe domnul Mora". Mi-a replicat: "N'ai nici a grija. o sa-i spun eu. De altfel Ionel Moja mai usor poate Sa gaseasdi un tanar avoeat, dad are ncvoie",

Sediul M. L ~ibiroul

Capitanului

Am intrat irnpreuna In cladire. Ii-a ararat masa de lucru ~i mi-a zis: "Ia-o in prirnire cu tot ce se afli pc ea, cu tot ce va veni de-scum inainte ~icu tot ce va ie~i dela aceasta masa, Pana cand 0 sa te obisnuesti co anumite probleme ce trebuesc rezolvate zilnic, sfatue~te-te cu Horodniceanu ~i ce nu puteri imprcuna intrebari-ma ~i pe mine". A doua zi m'arn prezentat la lucru. Pe la cdiu IT eus m d multe ori intre anii 1933 ~i 1935, dar niciodata n'arn visat di as putea Fi vrcodata 0 partieica din inirna ~i viata iscarii ~i mai ale secretar particular (corespond n~a-tel foane, etc.) al lui Corneliu Z lea Codreanu. Am impresia ca alegerea n'a fost la intamplare. Inca din 1930 stia de mine. Mai tarziu, ca student la drept in Sueur sti l-am vazut ~i cautat d nenumarato ori, In 1932 ~i 1933, am Iucrat la grad ina de zarzavaturi din Ciulesti ~:i la cadmidarie. In toamna ~i iarna lui 1933 am fost sef de judct, temporal' pentru durata alegerilor, In campania electoral a din judetul Tarnava Mme. In 1934 cram consiIicrln Uniunea Narionala a Studentilor Crestin! Romani. La Carmen Sylva, In vara anului 1936. m'a facut Comandant-ajutor. fa unoseut sub diferitc aspcctc, dar rntrcbarea mea capitala ra: in c masura pot sa-I fiu de folos in birou? diul cuprind a cladirea principala pus la dispozitie de GenemILl1 untacnzino Granic rul, pe trada Gutenberg Nr. 3. Cen ralul si-a pastrat doar 0 mica portiun , izolata de oladirea mare, ~i care loainte era intr buintata ca locuin\5. p ntru servitori. In curtea Iarga, irnprejmuita eu gard de fier, trona bustul Domnirei, fosta sotie a Generalului, care a murit tanara'. In urma unei bali contraetate In cursul unei calatorn prin Africa. Peste drum era cladirea Monitorului Oficial, pe alta parte Cazarma Pompierilor ~i,~n spate, raul Dambovip. rcand trept lc, in partea sttmga era instalat Inginerul N. Smarandcscu eu s rviciul colportajului ~i propagandei scrise. In fa~a s d sehi.den 0 sali mal' in car era ~i un pian. Aiei se tin au ~edin~ele organizanilor din Capitala: Fratii! d Cruce, Studenrii, Cetaruia, Muncitorii, Razl '\i1 sau ~ dintcle Senatului, cand ra convocat pentru hotarlri importante. Tot aiei Radu Cyr ~i ellu Ianzatti compuneau marsurile ~i cantecele legionare. Sala din dreapta era ocnpata de sediul partidului Totul pentru Tara, ramura politica a Miscal'ii Lcgionare. sub pre? dentia Generalului Cantacuzino si a Inginerului Gheorghe. CLime,

a

LANGA CAPITAN

17

secretarul partidului. Din camera aceasta se treoea in biroul Capitanului unde Iucra Ingin rul ae Horodniceanu ~i unde se a:fla masa de 1ucru a Capitanului. Aceasta camera avea feresti mari catre raul Dambovira, Aici primea Capitanul 1n audienta pe reprezentanrii politiei, ziad~ti, legionari din Bucuresti sau provincie care erau chemati sau veneau sa-l vada, De aici Capitanu] conducea Miscarea pe intreaga tara. Cum problemele de car se oeupa erau de 0 mare diversitate, ne-a rugat sa facem un plan, usor aeeesibil, de clasifieare §i aranjare a lor dupa irnpor,tanIa. Dupa cateva zile, pe peretele din spatele biroului, s'a construit un dulap cu despartituri verticale ~i orizontale ce cuprindeau diverse rapoarte ale organizajlilor ~i S rviciilor, rapoarte juderene, dari de seama ~i rapoarte ale fra\iHor, studentilor, muncitorilor, cetatuilor, tabere de munca, grade I gionare, senatul L giunii, comerrul I gionar, cantine, bul tine, presa, correspondenta importanta, reeomandatii, ete. Cand avea nevoi de ceva, fara nici 0 greutate ~i fara pierdere de timp, punea mana pe tot ce avea nevoie sau cerea dela noi. Corespondema "confidenriala", Romantismul unei doamne

In primel zile de 1ucru ezitarn Sa deschid corespondenra maroata cu: "personal", "confidential", sau "strict personal" - "Dcschide tot ce vine, Imi spune Capitanul, eu nu am secrete. De nu poti rezolva singur, lntreaba pe Horodniceanu ~i daca nu gasi~i raspuns sa ma intrebad ~i pe mine". Cu timpul m'am obisnuit ~:i rezolvam singur marea majoritate a corespondenrei, Dimineara, cand veneala Iucru, ne intreba: "E ceva deosebit?" imic deosebit, Capitane", ~i pleca In inspecrie la eladirea ce se construia alaruri, la cantina, la consumul legionar ~i apoise intorcea la birou, CfLDdera asteptat de curierii din provincie care veneau dis-dedimineara, mai intaiu terrnina eu ei ~i apoi i~i vedea de alte probleme, Cand era ceva urgentcstiam unde sa.-l gasim. 0 singura d3;ta am fast intr'o marc incureatura. Un sofer irnbracat in uniform a eleganta a adus o scrisoare sigilata "Strict-personal-confidential", cu indicatia de a fi inmanata personal Capitanu]ui. Horodniceanu nu era In apropiere ca Sa ne con ultam. Se sa. fac? Dupa instructiunile primite, am d schis-o. o doamna, care voia Sa doneze masini de eusut, pentru atelierul de croitone, doria ca a doua zi s3..-1 vada pc Capitan Ia dansa acasa ~:i la 0 anumita ora. Mi s'a rosit obrazul §i aveam impresia ca intru ill pamant. De lipit nu putearn s'o mai lipesc, Am pus-o in sertar ~i am asteptat. Cand a venit CapitanuI, i-am aratat-o. Scrisoarea incepea: "Fat Frumos, Te astept la ora 8 seara [ ... ] ea sa discutam donaria celor 12 masini de cusut [ ... ]. Sa vii singur [ ... ]. Am sa rna. uit dela Iereastra *i desohid usa, Sunt singura [ ... J". Era sotia unui Iunctionar superior d la Compania de Gaz si Electricitate. Cand si-a ridicat oehii de pe scrisoare, Capitanul a stat 0 clip a *i s'a uitat la mine. "Maine dimineara sa-mi aduci aminte de aceasta serisoare, Sa v clem ce Iacem", A doua zi m'a trimis cu Ilaric, soferul Capitanului, la respectiva doarnna, ca sa-1 scuz ca DU poate Sa mearga, pentruca are probleme importante, dar dad doarnna doreste, poate Sa vie oricand 1a sediu, ca sa-l vadii
U

!IlS

~i sa stea de verba cu dansul. "Te dud eu Ilarie. Sa ai 0 ~inuta elcganta ~i impecabila, fara Sa lasi nici cea mai mica umbra de hanuiaLa ca. ~tii despre ce a verba". Doamna a desehis usa apartamentului. Cand ~i-a dat sea.rna d eu nu sunt Corneliu Codrea.nu, a avut un moment de ezitare. - "M'a trimis domnul Codreanu sa v.a. cornunic ca. e Ioarte oeupat si, dad doriti, puteti vern cu noi la sediu", A venit eu noi, I-a vizut pe Capitan, a faeut donaria si,. de atunci, a fast cea mai devotata prieteaa a Mi~earii, iar mai tarziu, impreuna eu barbatul ei, au suferit din eauza persecutiunilor in vremea de prigcana, Romantismul acesn i doamne s'a transformat In admtrarie pentru Capitan ~i Miscare. Cilteva episoade inferesante

Alta dati si-au anunrat vizita fostul Primar al Capitalei, Dem. Dobreseu, ~i D.R. Ioanirescu fast ministru national-taranesc. Capitanu] i-a primit cu toata amabilitatea. La un moment dat, Dem, Dobreseu, care fuma 0 tigare de foi, s'a simtit jenat sa fum ze In fata Capitanului. A stins tigarea discret In mana ~i a bagat-o in buzunar. Am observat scena, dar ra prca Hhziu sa-i ofer 0 scrumiera, M'am bucurat ea bietul om ~i-a dat arna di e mai bine Sa-ti arzi d get Ie decat la~i nereparat un gest d neatcntie fa~a de 0 persoana impunatoare cum era Seful Mi~earii L gionar . Studentul Bi:iHineseu era. si reporter la ziarul Universul, Venea des pe la sediu. Odata i-a spus Capitunul sa I1U rnai vie. Balanescu a icsit afara plangand. - "Om nul aeesta are ochii lui Vernichescu care odata n -a tradat", F-am raportat Capitanului ca Balanescu a pleeat planga.nd. - "Adu-linapoi. Poateca am fa.cut un pacal: ~i I-am nedreptarit. Se poate Sa fie un am eorect fa~a d noi", venit Bii]anescu. Tirnp de doua are a stat I.anga Capitan ~i a plecat ferieit. lai tarziu a mt.ut, In timpul prigoan i, in crcdin~a lcgionara.

sa

Pcntruca 1111 si-a ~inut promisiun a dat5. fata de 0 cr marada legionara, doctorul Vcselovschi a fost pedcpsit de Ca.pitan Sa mcarga pe jos deb Bucuresti la Cluj ~j, in trecere. Sa se pr .ziut« pe la gamizoaucle locale. Dupa doua siiptamani a njuns la Cluj. S'a prezentat lui 100 Buneu fericit ca ~i-a ispa~it gresalu ~i a e ecutat pcdcapsa. Odata i-a trimis verba lui Mihail Polihroniade ca. i-a ridicat eomanda dela eonducerea Capitalei, fara sa-i dea nici 0 cxplicatie, Dupa ctlteva zile Polihroniadc a venit p la s dill. Capitanu! I-a intrcbat dece nu cere xplicatii sau d ee nu protestcaza, -" 'am dece sa prot stez, Capitane, Poate ~tj~i c nu stiu eu si am primit p deapsa", -« Ue nici 0 pcdeapsa ~i n'ai fost SUS!endat. Ti-am trim is vorba caf'~ti suspendat ea sa vid cum reaction zi", i-a raspuns Capitanul. u nu erarn dactilograf de mesorie, dar batcam destul de binc la masina de eris. Circularilc ~i corespondcnta 1(' s ria de mana ~i mi le dadea sa le bat la masina. Eram ap de nefericit d\nd faceam 0 gr sala, sau uitam 0 virgula, Ii le didea Ina poi ~i dojenitor imi atragea atentia ca tot ee ic dela masa lui trebue sa aiba a forma perfects
I

LANGA

C.<I..PUAN

Cele de mai sus sunt numai cateva exernple de fdu] cum sHa Capitanul sa faca educari oamcnilor. Decemvirii In JiIava, in 1936 ~i 1937 Decemvirii Ion Caratanasc, Iosif Bozantan, Stefan Curea, Ion Pele, Ion State Grigore, Ion Atanasiu, Bogdan Cavrila, Vlad Radu, condamnan la muncji silnica pc via1;a, ii Stefan Georg sell eu Ion Trandafir, condamnari 10.c:1te 10 ani de munca s.iIniea, l~i ispaseau pedepsele 10. inchi oar a dela Jilava, la circa 40 de kilornetri d Bucuresti. Pentruea autoritarilc inchisorii, rud lc ~i d eemvirii sa nu aiba animozitati sau neplaeeri care sa dea nast rc la confliote, Capitanul mi-a lncredintat sarcina d intcrmcdiar. D doua ori pe saptamana rudele puteau a]c aduca alimentc au imbracamintc. Totul mergea nlra conflicte ~j Jara r clama{iL' ccmvirii erau tratari conform regulamentului inchisorii, fara abuzuri ~i fara favoritisme. T01;i erau Fericiti ca le puteam usura, pe dlt era posibil, tragica lor situa1;ie in cazematele dela Jilava. C.l1;iva dintre gardieni (poate ca ~i ei erau legionari) au planuit Sa. le aranjeze anumite inlesniri, Au mers pana a le oferi odata pe saptamana atunci cand ci erau de paza la cate doi sau trei pe rand, o evadare de cateva ore In timpul noprii, Cand mi-a eomunicat Caratanuse acest Iucru nu rni-a venit sa credo L-am intrebat ~i pc Bozantan. Mi-a confirrnat eli ei au toata incrcderea in c i din garda ~i increderea ra reciproca, p ntruca ei se intorc au in inchisoar 10. ora exacta, inainte en acei gardieni sa sc schimbe din garda. Am raportat Capitanului care, la inceput, nu a fost de parere, pentru motivul ca s'ar putea auzi, dar mai tarziu nu s'a opus, cu conditia ca aceste vizite in afara de inchisoare sa fie facute cu cea mai mare discretie, Dorinra Deeemvirilor era sa treaca noaptea pe 10. sediu, sau pe la Casa Verde: sa-l vada, macar d departe, pe Capitan,. daca e posibil, si apoi sa se intoarca "Fericiri" lnapoi la inchisoare. Cu ajutorul unui ~ofer de marc cr din~a din corpul muncitoresc am aranjat aeeste plimban nocturne. Cate doi sau trei, odata pe saptamana, asteptau la cate a sute de metri de zidurile Jilavei. Masina eu farurilc stinse s apropia, ei urcau $i pleeau pcntru cateva ceasuri prin oras, p strazile cunoseute ~i dorite de ei, pe la Universitatea unde studiasera, pe hlLoga casele famiIiHor sau prietenilor, pc la sediul din Cutenb rg ~i pe langa Casa Verd . Aceasta operarie a durat luni d zile. Intr'o seara, prin luna Aprilie 1937, Capttanol m'a intrebat cap scot odata. T-am raspuns ca. nu rnai multi de trei. - "In noaptea asta am sa stau pana tarziu ~i am Sa caut sa. fiu singur. A~ vrea sa.-i vad p Caratlinase ~i pe Bozantan. Mi-e dOT de ei", Eu l-am luat ~i pe Ion State Grigor. u le-am spus nimic ~i ne-am dus direct la sediu. 'nwlnirea a tost ernotionantji. bia mi-arn putut stapdni lacrimile de bucurie. Tarziu noaptea, Capitanul i-a plimbat prin constructia care se ridica la sediu ~i de sus de p ultimul planseu s'a desparrit de ei. Le-a dat curaj, imbarbatare ~i speranta ca poate nu va trece mult ~i Nearnul Bomancsc 0 sa le 'Jn~eIeaga gestul ~i jertfa lor de intemnlrari,

20

S.

L~

STA~~CEL

Pedepsirea tradatorului Stelescu de catre Decemviri a fast inteleasa de Capitan ~i de tiner tul tarii. Poate ca in adancul sufletului, considerand linia cr ~tina nationala ~i de pedeapsa a tddarii, fapta avea numai drcumstan\€ atenuante, Pedepsind tradarea, Deeemvirli au circumscris-o, dand un exemplu ~i un avertisment sguduitor pentru viitor, ca astfel miseii care ar mai lndrazni sa se puna de-a curmezisul unui destin national Sa ~tie d. Neamul a crescut ~i fii eare sa-I stea de veghe. Asociatia "Prietenii Legiunii"

In anul 19G7, pentruca sa f reasca de neplaceri un numar marc d p rsonalitati, car nu puteau sa. fie incadratc In cuiburi sau a fie expuse eu num le ~i poziriilc lor, in armata, In inva~amant sau in funoriunile ce ocupau la Stat, Capitanul a infiintat Asociaria Prietenilo.r Legiunii. umele lor era cunoscut numai de cilteva persoane. Fiecare avea un numar pentru identificare. Comitetul de legatura era format din: Ing. Eugen Ionica, Dna. E. Sturza ~i preotul Duminica loneseu pentru Bucuresti; Profesorii universitari D. Gazdaru, G$umuleanu ~i Traian Braileanu pentru Iasi si Moldova; Ion Banea pentru Ardeal.
Pcrsonalitarile aderente ramuneau necunoscute autoritatilor ~i ehiar 1 gionarilor, dar puteau Sa ajute discr t prin persoan Ie de legatura, cu prestigiul lor moral ~i eu posibilitarile materiale, Criteriul dupa care rau primiti in asociati eonsista 'in integritate ~i eoreetitudine tn viara prof icnala ~i publica pr eum si, in special, dragoste p ntru Miscare ~i eam. In vrem a guvernarii ntonescu din 1940 unii dintre ei au avut funcriuni importante in eondueerca statului legjonar. Asa, de ex., Mihail Sturza a fost Ministru de Extcrne, Generalul Petrovicescu, fo t procurer general ill procesul eu Duea in 1934, Ministru de Interne; Generalul Dona Prefect de Polirie In Bucurcsti: Prof. Univ. Traiau Braileanu, Ministrc la Instrucriunca Publica; Niehifor Crainic In Radio - Bucuresti, etc. Corpul legionar a] fo~tHor miIitari

\

In legatura cu constituirea aeestui corp rna limit z ill a reproduce Circulara ~ IGG: r. "Organizarea Statului pe baza catcgoriilor sociale pare eK incepe sa. se impuna prin natura lucrurilor. Astazi ne vedem siliri d realitate sa constituim, sau mai bine zis, sa consfinrim, existenta unui nou corp 111 cadrul ;VIi~carii Legionare: Corpul legionar al fo~tiloT militari. E te yorba de acei oarn ni care au avut ca meserie in via~a pe accca a armelor ~i care, parasind-o ell onoare, lnt 1 g sa-~i inehine, in linia de Iupta legionara, ~i restul de puteri aecl ia~i Patrii, pe care au scrvit-o eu cr din~a. Corpul Icgionar al Fostilor rnilitari are doua ecriuni: Scotia B: Plutouicri, rcangajari, sub-ohreri. Sectia A: Ofiteri. Aeeste doua sectiuni au Iiecare cate doua eategorii:

liNG"".

CAPITAN

21

a. Fosti in razboiu. b. Proveniti de dupa razboiu. Merita onoare aparte ~i recunostinra generariilor ce vin dupa ei tori aeei cirora le-a dat Dumnezeu misiunea sUmta de a oreia Ro.ania Mare, intr.md in botezul de foe ~i conducand Nariunea Rornanala lupta ~i la izMnda. Tori Iostii rnilitari din toata Romania, aflatori in Miscarea Legionara, se constituesc deci, incepand de astazi, intr'un corp aparte. Corpul va fi condus de un sef, avand doi ajutorj: unul pentru ofireri, altul pentru reangajau. Dupa principiul legionar, conducerea se va schirnba in fiecare an. Misiunea acestui corp este de a strange in jurul sau ~i a organiza pe tori fostii ostasi din Romania, constituind din ei 0 forta in serviciul biruinrei Tarii legionare si'n acelas timp 0 foqa educativa pentru tineretul ce se ridica, corpul acesta Hind Icoana vie a vitejiei, a abnegajiei, a devotamentului ~i a spiritului de ordine. Provizoriu, pfLn5:. la organizarea oorpului, ia comanda Domnu1 Colonel Stanescu Constantin. Ma inchin cu respect in fata noului corp legionar ~i-iurez biruinra", Bucuresti, 4 Februarie 1938. Corneliu Zelea Codreanu Pictorul Alexandru Basarab Cand Casa de odihna dela Predeal a inceput Sa. Iunctloneze, in timpul icmii Capitanul mergea, cand avea tirnp, [a schiuri. Casa de odihna era pc varful unui deal. Din fata casei povarnisul avea 0 pdrtie potrivita pentru schiuri, atilt pentru incepatori, cat si pentru cei avansari, De obicei era insorit de profesorul de educatie fizica Ion Dobre, pietorul Igiros anu (Piciorus, cum n numea Capitanul ), avocatul Bidianu care venea dela Sibiu, Victor Dragornirescu, 1 icoleta Nicolescu, Nac Horodniceanu, care nu era schior dar era In indemana pentru diverse problema, pietorul Basarab, etc. Pictorul Basarab ra mic de statura, purin cocosat, cu un defect la picior dar ra plin d humor ~i raspandca buna dispozitie in jurul sau. Pentru acest motiv era placut de Capitan. Cu toata putinatatea fizidi se purta ea un vitcaz. - "Merg ~i eu la sehiuri Capitane". Intorsi Ia Bucuresti Capitanul povcstca cu haz cum Basarab J~i dadea drumul pc schiuri, dar niciodata nu ajungea la destinarie, A trebuit odata sa fie scos dintr'un morman de zapada unde aterizase ~i din care nu i se mai vedea decat varful schiurilor, Alte fizuri ~i episoade Ita Figura care-i faeea placere Capitanului era batranul tata aJ colon lului Zavoianu. Avea peste 70 de ani. Batdnul avea bilet eu reducere pc calca ferata, purta lavaliera ~:i in mana dreapta baston. Cand 1I vedeam ca vine la sediu H faceam loc §i-l bagam in birou]

22

STELl""'

STAN1CEL

Capitanului, Totdcauna vcn a eu zambetul pc buze. In pozitie de drepri, schirnba bastonul in mana stanga iar eu drcapta duc.ind-o spre htuH, di. la piept nu putea Sa 0 ridice, spunea: "Trjiiasca Legnmea .. Capitane, l~i aduc salutari din toata ~ara ..... " De Criiciunul anului 1937 Capita nul a plecat pentru c.lteva zHe la Predeal. L-a luat ~i pe Niculae Horodniceanu, Am ramas singur Ia sediu. - "Acum ram~h ~eful M~carii pana ne intoarcem dela Predeal. Sa-mi telefon zi numai daca e eeva foarte important. Iar daca HergheI giu dela Ieamr comunica ca ar vrea sa Iaca r volurie In juderul Neamt, spune-i Sa arnan revolutia pana rna intorc eu"] La Pred al II ved a discret p Cen ralul Antones u. Odata, caod am fost acolo, noaptea t~hziu, cand tori dormeau, mi-a spus sa stau de veghe. S'a strecurat prin u~a din spatele Caminului, ~i-a pus schiurile, si-a pornit pe partie, Distanta pfma In casa Ccneralului nu era mai mult de un kilometru. Dupa 0 od s'a intors. imeni n'a~t.iut. Aveam imprcsia la vremea aceia ca Ccneralul Anton seu ar putea Sa :fie viitorulrninistru de razboiu In guvernul legfonar,

o

echipi legionara pe Irontul din Spania

ocmvri 1936. Span in. era in plin razboiu civil: cornunistii impotriva Iorrelor national crestine de sub conduccr a g neralului Franco. Intrc Capitan ~i Ion Mora au fost discutii referitoar la participar a unei echip de legionnri p frontul din Spania. Noi, eei dela scdiu, am aflat abia tilrziu ca. se pregatea pleearea echipei. Ultimul pe lisHt a fost Dr. Vasile Marin care a msistat sa mearga ~i e~. Preotul Dumitrescu-Borsa a participat ca representant al Bisericii O:rtodoxe. S'a pastrat taeere p ntruca autoritarile ~i dusmanii sa nu prinda de veste inaiute ca formalitatile d pleeare sa fie gata. Capitanul a faeut 0 singura observarie: "Cand totul e gata, Sa nu se mai intarzie pleearea pentruca s'ar put a ea armatele narionaliste ale Generalului Franco sa intre In Madrid ~i astfel gestul simbolic al eehipei sa piarda din importanta, razboiul Hind pe terminate". Cand s'a anunrat plccarea ~i num le c lor din chipa, puternic cmotii au euprins randuril legionarilor. Mul~i ar £i vrut Sa mearga ~:i ei 1n Spania ca Sa luptc 1mpotriva bolsevismului, .In 24 Noembrie 19'36,Iamiliile ~i multime de Iegionari au insotit echipa la Gara de Nord. Capitanul i-a Imbra~isat, le-a mat drum bun si bilUin~a. Eu am dat lui Niculae Totu un stilou sa ne scrie de pe drum ~i din Spania. Echipa a fost compusa din: Dr. Ion Mora, Prinrul Alexandru Cantacuzino, Inginer Gheorghe Clime, Avocat Niculae Totu, Banica Dobre, Preot Dumitrescu-Borsa ~i Avocat Dr. Vasile Marin. Top comandanti legionari ~i cu rjispunderi importante in Miscare. Iar Generalul Gheorghe Cantacuzino Granic ru1, presedintele partidului "Totul pentru Tara", a fost designat conducator a1 echipei pan a In Spania ~i pana la angajarea legionarilor p Frontul d lupta, Din drum ~i din Spania, Ion Mota a trlmis nenurnarate scrisori ~i articole pentru gazeta Libertatea. Teate sunt public ate ~i pot fi gasite, Ma rerum la zilele tragice din 1'3 Ianuarie ~i panain 12 Februarie 1937.

23

.JertfaIui

Mo~a ~i l\1arin

In noaptea de 12 Ianuarie 3L sosit telegrama di Mot;;]!~i Marin au cazut pe front, De dimineaja Capitanul a sosit la sediu, tndurerat de suferinja ~Ji galben [a fata. Pe la9 dirnineata a sosit ~i Profesorul universitar Nae Ionescu care i-a dat Capifanului 0 scrisoare sigilat;i. Era sorisoarea testament a lui Ion Mota. A citit-o eu lacrimi ]n oehi, apoi a dat-e Profesorului sa 0 citeasca ~i el, Cap:itanu] a ramas eu caput pie cat: pe masa de hieru, iar Nae Ioneseu, cu fata catre Iereastra, a eitit scrisoarea 'In linistea aceea solemna, Poate ca 1n clipele acelea Capitanul se ruga peptru sufletul lui Mota, iar Profesorul, pr:iv:ind dtre cer, parea ca vroia sa masoare imensitatea ~i valoarea istorioa pentru Neamul Bomanesc a jertfei celor doi martin. "Mar hucuros pentru

Hristos . .. ~i, sa fad, mil] Cornehu, din iara noastra a ~ara frumoasa ea Soarel sm.nt de p eer, putewica. ~iascultatoar,e de Dumnczeu", ·ltermina scrisoarea, "Daca Mo{3!. ~i Marin au murit pentru Hristos intr'o tara ~traiDa ~i catolica, de acum nimic DU ne mai poate opri sa ne dam viata pentru tara ~i: pamantul nostru ca sa implinim testamentul lui Mota, a murmurat Capitanu!. "Din Jertfa lor va incepe marea spiritualitate a Mi~cal.'ii ~i aeamului nostru pana la sfb~itul veacurilor". I-a :invitat apoi p Ceaeralul Cantacuzino ~i pe domnul Mihai Sturza Sa faca de urgenta preparativele de plecare In Spania ~i interventille diplomatice pontru aducerea in ~a[a a lui Mota ~i Iarin, - "Domnule General, tr bue sa mergeri ea sa aduceti trupurile lor acasa, sa.-i inmormantam In parnfmtul tarii. De e ncvoe, treceti prin sflrmele ghimpate ale frontului ea Sa-I scoateri din teritoriul comunist". A doua zi: a sosit aha telegrams, ca trupurile lui Mota ~ii Marin au fast evacuate de eamarazii lor ~i di sunt in siguran~a. Capitanu] a dat urmatoarea drcular5. din Bucuresti, la 15 Ianuarie 1937:
Legicnari, IOI1Mo~a, Intemeietor a1 ~'li~carji Legionare, presedintc de onoare al studennrnii Yomane: Dr. Vasile Marin, oomandant legionar, ~eflll organizatiei Capitulei, amandoi dupa 14 ani. de chinnri, lovituri ~i lnchisori indurate pentru credinru in Neamul Hornanesc, au adormit pentru totdeauna pe Irontu] deb bjadahonda intru a.pararea Mantuitorului ISIIS Cristos. esteu ~ffl~i -ture a c3.zut ca 1"111 td(znet peste noi. Ea va eutremuro pe oriel'.' roman. Am dut lui Dumnezeu p cei mai buni copil ui Neamului acestuiu. Generulul Cantacuzino pleaca maine ca s5. aduca in rara trupurile lor. Fiind nevoie de 0 suma mare, fac ape] la cei ce au, ca sacontribue telegrafic pentruca aceste trupuri shnte sa fie aduse 'inpra lor, Dumineca 17 Ianuarie 1937 se vor face slujbe reliaioase in biserici. Dumnezeu sa priineasca [ertfu lor! Comeliu Zelea Codreanu

o t a : Intre Capitan ~i Jon Iota erau ~i I gatm.i de rudenie, Iridenta, sora Capitamlhli, ra soria lui Ion N[Ot,L Din casatori' an rezultat 2 copii: Mihai ~i Gabriela.

24

In seam de 8 Fehruarie Capitanul, insopt de familiile echipei din Spanfa ~i de un grup de legionari, a plecat spre frontiera Gr:igore Ghica Veda, unde a douazi dimin a~a a sosit trenul din Spania. Generalul Cantacuzino a prezentat raportul: "Traiasca Legiunea, Sa uaitw Capitanel Aduc cu mine aeasa ecbipa din Spania. Doi morri, un ranit, un bolnavsi doi sanato~i". De fa~a era 0 multime de oameni, Dela forntiera, trenu] mortuar a trecut prin orasele mad ale provinciiloc: Bucovina, Moldova, Transilvania, Oltenia ~i Muntenia. Doua zile ~i doua nopri multimile au asteptat prin gar.i trecerea lor. Asteptau cu lumanan aprinse, iar in statiile mai mad ale c~iii fer ate se faeea ~i 0 slujba religioasa scurta, de catre zecile ~i sutele de preo~i ce veneau Jn fruntea poporului.. A treia zi trenul a ajuns in Gara de Nord din Bueu[e~ti. Pe terenul din fa\a garii, pe un catafalc ridicat p ste Inal~imea mulrimii, au Iost asezate sioriile Mo~a ~i Marin. Din acest loc s'a auzit, rostit de eomandantul legionar Vasile Iasinschi,. JuramantuI Mota-Marin pe care multimile l-au repetat cu infl.'igurare:.
"JUT ~n fata lui Dumnezeu si ill fata sfin~ei voastre jertfe pentru Cristos ~i Legiune: Sa rup din mine bucurtile pamantest], sa rna smulg de dragostea omeneasca ~'i pentru invierea Neamului meu in orice clipa sa stan gata de moarte, JurI"

In 12 Februarie, la ora 6, seara, Capitanul a dat dispozitia ea mulrimea, adunata 1n biserica Sf. Ilie Gorgani din apropierea sediu~uj ca. sa aduca ultimul salut lui Mora ~i _'larin, sa fie rugata Sa paraseasca biseriea p ntru 0 jumatate de ora. Apoi a intrat in biserfca ell gradele legionare ~i In fata sierielor a eitit Juram1ntul g:radel'or legionare.
Ori de dtte ori am fast In fa~a unei jertfe Iegionare mi-am spus: Ce lngrozitor ar ii, ca pe sfilntajertfii suprema a camarazilor sa se mstituiasca o casta biroitoa:re,dreia sa i se deschida portile catre viata afacerilor, a loviturilor fantastiee, a furturilor, a tmbuioarilo.r,. a exploatarii altora. Deci, au murit unii, pentruca sa. slujeasca pofrele de imbogatire, de viala comoda ~i desfranare a altora, lata, arum, ne-a adus Dumnezeu aiei, in fa~a eelei mai rnari jertfe pe care putea s'o dea Misearea Legionara, Sii punem inirna, Fruntea ~i trupul lui Mota ~i a camaradului sau Marin temelie Nanunii Romane. Fundament peste veacuri pentru viitoarele marirl romsnesti. SaplJDem ded .pe Mota ~i Marin baza viitoaret elite romanesti, care ea, va Ii chematd sa faca, din neamu] aeesta, ceeace abia intrezareste mintea noastra. Voi, care reprezentan primele Inceputuri ale acestei elite, sa va legati prin jmamant, ca va. veri comporta in asa fel, indlt sa cu adeviirat inoeputui sJn.iitos, de mare viitor al elitei romme, ca veti apara intreaga Miscare Legionara, ca ea sa nu alunece pe eiii de afaceri, de lux, de trw bun, de imoralitate, de satisfactie a ambitiilor personale san poftelor de mache omeneasca .. Veti jura eli ati inreles ca deci nu mal lexistii nici un dubiu in eonstiinta D-voastdi cit Ion Mota ~i Vasile Marin nuan f;icut uriasa lor jertfapentruca noi citiva de azi,. sau maipe, sa ne imbuibam de bunatati ~i Sa benchetuim pe mormintele lor, E:i IlU au murit ea sa biruirn, ptin [ertfa lor, a 'castli de exploatatori, pentru a ne aseza noi in palutele aecstei caste, continuand viata de afaceri, de lux, de destrabalare. In cazul acesta biata mulljime a. Romanilor,prin birulnta noastra, ar schimba numai firma exploatatorilor, iar tara noastd ~i-aF lncorda istovitele puteri ca sa suporte 0 nouii categorie' de vampiri care sa-I sngii sangele: adica noi,

III oi~i camarazi,

'iii

LANGA

CAPITAN

25

01 Mota, ttl ri'ai murit pentru aceasta. [ertfa ta ai fli.cut-o pentru (learn. De aceeu \'e~i jura li. ati in~eles eli. a fi elita legionarii, in limbajul nostiu, nu luscarnna numai a lupta 1i (1 invinge, ci inseamna . Permanenta iertiire iFl slujua Neamului, ca ideia de ellta este legata de ideia de iertfii, de sariicfe, (Ie triHre aspra 1i secera a deri!, d uncle inceteaza jertfirea de sine, aoolo inceteaza elita leglonara. Vom jura deci, ca vom Lisa prin jurli.m~nt urrnnsilor nostri sa vina sli. jure 1<1normantul lui 10~a ~i Iurrn pe urmatonrele condirii esenrlale ale elitei, pe care noi instne jurarn: 1. Sa traim in saracie, uclgand in noi poftele de fmbogajire materiala, 2. Sa traim 0 viatli aspra ~i severa I'll alungarea luxului ~i irnbuibarfi 3. Sa inlatudll1l orice inoercare de exploatare a omului de catre om. 4. Sli jertfim permanent pentru tara. 5. Sa. aparam Mlscarea Legionara cu toata puterea nonstra Impotriva a tot c ar putea s'o du a pe cai d compromisllri. au cornpromitere, sau lmpotriva a tot ee ar putea sa-i cnda macar, inalta linie mornlji. Mota ~i Marin

Jmam

Bu uresti 12 Februarie

1931

In dirnineara zilei de 13 Februarie s'au strans randurile pentru procesiune sub directia cornandautului legionar 100 Victor Vojen. In frunte drapele, prapori, sute de preoti ~i episcopi: earul mortuar tras de 75 de legionari, 0 cruce vie din 40 de legionari 1n cama~i verzi; familia eroilor Mora ~i Marin; '1n urma lor Capitanu] eu G neralul Cantacuzino, echipa supravietuitorilor din Spania In uniforrna de lupta d pc front a vcstitei divizii "Tercio"; reprezentanrii Spani i, Portugallci, Cerrnaniei, Italici ~i Poloniei, D 0 parte ~i de alta a drumului un zid de Iegionari control a circulatia ~i tln a distanra dintrc sp ctatori ~i cortegiu. In urma: Studentimea, 1uncitol"imea, Frati.ile de Cruce, Ccta~uj]e. Buciurnasii din Bucovina, Carbunarii din Banat, costume, uniforme din toate p5.qile ~arii ~i mulrime de oameni, femei ~i copii. Sute de mii. Deb biserica Sf. Ilie Corgani si pfma Ia Mausoleul deja Casa Verde din Bucurestii Nci, pe 0 distantji de mai multi kilometri, coloanele nu se rnai tcrminau, Capital a Tarii n'a vazut niciodata atfita mulrimc, In seara aceia din luna Februarie, sub binecuvantar a Ccrului ~i a fulgilor de zjipada, Mota ~i Marin au Fost as zati la loeul de odihna, ell .0 inmormantar . imparateasca, ~inumai la e<?l\iva pasi de Casa Verd uncle Capitanul put a sa vcghcz impr una eu sufl tele lor p ntru 0 "Romanie noua, legionara, Frumoasa ca Soar Ie smnt de pe eer, puterI iea ~i ascultatoar de Dumnezcu" asa cum a visat-o Ion ,fop. Cu cine se consulta Capitanul

Inccpand eu anul 1935,cand Miscarea crestea vazand eu ochii pe intreg cuprinsul tarii, '<lod mas le d Romani, de toate categoriil , se indreptau spre ea, eu dragostea, dorurile, gandurile ~i aspirariile lor, dnd taraoii, n uncitorii, int lectualii, preotii, tudentii, elevii de Iiceu, ofireri dc rezerva, stud nte tined ~i batrani, voiau faca parte din Miscare ~i sa ajute Capitanu1 a creat 0 re~ea de: organizarii locale, regionale, corp stud ntesc, corp muneitoresc, cetatuia de fete ~i doamne,

sa

26

S

LJA.'i

STANlCEL

corp preo; 'SC, eorpul fo~tilor oH~eri, batalionul eornertului, senat jude~ean, senat al Legiunii, tribunal legionar ~i partid politic, toate acestea legate iutrc cl , conduse de oameni inccrcati ~i verificari, toate constituind 0 unitate sub controlul saU personal, EI ~tia ce voia, ~tia cum sa canahzeze vrerea neamuluf. EI gandea, planuia ~j executa. s5. fie autoritar in sensul dictatorului, judecata lui stralucea, fara sa fie mandru sau Increzut, dar radia rnandrie ~i Increder ,pe care Ie daruia tuturora eu dragoste ~i blandeje ~i care se revarsa ca un fluviu de doruri ~i sperante, din care se adapau masele ce veneau dupa el. Toti mergeau dupa el ca dupa un profet ce purta lumina unor vrcmuri noui, lumina isvorita din lupt, uferinra ~i gr I, incercari pe carnea ~j oasel lui. Ji placea Sa stea d yorba ~i cu cci mari, ~£ eu cei rnici, ~i cu prietcni ~i cu dusmani, Trebuia sa ~tie tot: c ace sc p 'tree a m ~ara ~j in sulletul oamenilor; ee ace se intampla in restul lumii, in tabara ~a:rilor narionaliste, demoerate, sau comuniste .. Cum tirnpul nu-i ~ljtmg,ea sa citeasca despre tot ce se p trecca In lume, avea pentru problemele intcrnationale 0 pleiada de legionari ~i de prieteni care il ~jneau la curent, Dintre cei mai Frecventi la sediu erau: Profesorul Nae Ionescu, Printul Mihai Sturza, Alecu Cantacuzino, C. Papanacc, 1ihaiI Polihroniade ~i alrii, Pentru problem lc In lcgatura cu viata politica a ~arii avea 0 pleiada de aderentieminen~i ~i prietcni care il inforrnau ce gandesc ~i fac partid >Ie politicc, palatul, poli~ia ~i siguranra statului, P ntru problcmel de organizarc interna a Mi§carii, p ntru cele d educarie, comert, etc., crease 0 intreaga echipa de grade legionare, de luptateri incereari ~i de prieteni care, toti 131 un loc, alcatuiau tot ce avea mai bun, mai inteligent ~i mai cur at 0 generatie. Tori erau pc langa ella nevoie. Dau numai cateva nume pe care toata lurnca le-a eunoscut la vrernea ac ea ~i care au intrat in istorie: Profesori universitart de mare renume ca Traian Braileanu, Nichifor Crainie, I. GlvaneseuI, D. Gazdaru, Nae Ionescu, Dragos Protopopescu, Dan Ridu]escu, C. Surnuleanu. Gen ralii Cantacuzino Granicerul, Coroama, Moruzzi. Petrovicescu. Vechi Iuptatori, en lilsemnate Iuncriuni 111 !VH~care COl Ing. Gil. Clime, Va il Iasinschi, Vasil Cristescu. Avocatii Ion I. Mota, Hie G:trncata, Ion Bunea, asile Marin, Radu Budisteanu, Lizeta Gheorghiu, AI. Constant, Mile Letter, Hcnrcscu, Popescu-Buzan, Dumitru Micescu, elu Ioneseu, Vasiliu Cluj. Preotii Dumineca Ionescu, Ion Mota dela Orastie. Numerosi legionari care au strjilucit prin Universit.iI ca de pilda Gh. Furdui, Paul GaJa~anu, Puiu Carcineanu, . Horodniceanu, Iordache Nicoara, Niccleta Iiculescu, . Rosulcscu, Duiliu Sfintcscu, Smarandescu, Ion Victor Voj n. In prohl mel, comertului se can ulta cu marii angrosisti Bolintineanu, Mociornita, Acestia ~i multi a1tii, pri teni ~i bincvoitori consid rau 0 datorie de onoare sa-l informez , s3.-1 ajutc ~i sa se eonsidere ca facctnd parte din lupta. A~a se explica dece acest om nu a facut ~i nu putea sa faca greseli,

Fara

21

EI ms era el, nu eta numai Capitanul sau Conducatorul, ci prin el vorbia vrerea Neamului ~i el stia ~i traia valoarea ~i povara acestei raspunderi. Succesiunea la conducerea Mi~carii Intr'o seara, dupa inmormantarea lui Ion Iota ~i Vasile Marin, se aflau Ia sediu, ea de obiceiu, multi legionari eu tot felul de preocupari, sau care treceau sa. arunce 0 privire si, macar pentru 0 secunda, sa-m vada pe Capitan. AIIii ramineau pAna rnai tarziu dnd C1ipitanul era libel' si puteau Sa mai sehimbe eu el cate 0 yorba. Cand unii ramaneau pana seara t.hziu ~i Capitanul era 10 buna dispozitie ~i nu pr a obosit, atunci impreuna ell cei d fa~a canta cantec lcgi nar . Ii placea Sa cant ~i d multe ori Sa conduca eorul. Tarziu In seara ac ia rau d lata, eu fete ingrijoratc, din C:'\{.i imi mai aduc aminte: Mihail Polihroniad , Ion Belgca, Profesorul Vasile Cristescu, Iordaehe Nicoara, Puiu Chcineanu, Cheorghe Furdui, Nicoleta Nieolescu ~i altii, TOIi comandann legionari sau cu functiunl importante in Miscare, Printre altele, la un moment dat, Mihail Polihroniade intreaba pc Capitan ee parere are despre succesiunea la conducerea fi~carii In cazul cand miseii i-ar rapune viata, - Ce parere aveti voi? Cine a[' putea s5.-1 inlocuiasca pe .1:o~a?, intreaba Capitanul. - Domnul Inginer Ghcoghc Clime, spun unul. - Clime de 0 marc credinra, dar tine prea mult la min P rsona]. Nu orederi voi ca LID ~cf al Miscarit, in afara de credinra In Iiscare si in destinul ee 11 construim pentru Iearnul Bommesc, mali trebue Sa aiba: in~eIcpciune, energie, vitejie, putere de analiza, dragoste nernarginita In tot ce face, bunatate, blandcre, devotament pana la moarte, lepadare de sine, calitatea de a atragc oam ni ~i a-i conduce asa cum dor c ei Sa fie condusi? Apoi 0 tinuta imp cabila ~i -exemplad in oric clipa a vietii lui. i inca un lucru important: sa poata Illte1ege suflctul omcnesc, sa aiha puterc dc a-l modela ~i ridiea ]a nivc1ul ~i rostul p ntru care I-a creiat Dumnezeu... Clim ar multe eaHtiifi. are pe toate, dar ... tine prca mult la min , - Domnul Cen ral antacuzino, spune altul, - Dornnul Ceneral e ea un parinte al no tru. Ar fi prea grea ~i prea apasitoare pe umerii lui 0 astfel de misiune, El ne-a fast ~i ne poate fi de mare ajutor ... ~i apoi nici el nu s'ar putca gfmdi Ia 0 astfel de ra pundere. - Alexandru Cantacuzino, adauga altul. - Niei Aleeu n'ar putea ind plini aceasta fun tiune, cu toate caliUtil lui exrraordinare de a c1 spretui moartca In blitiilie. Aleou e prea imp tuos ~i prea vulcanic, Cu gr U s'<.I1' putea adapts la pasul armonios al dragostci ~iprofundei r ligiozita.{i p car trebue sa mearga Iiscarea, mai ales acum dupa [ertfa lui Mota. Iccu un viteaz. Dc-acum tara vrea Sa vada ~i sHn~i, daca se poate.

28

STELlAN

5.ANlCEL

S'au porn nit, apoi, pe rand, numele rofesorului lae Ionescu Vasile lasinschi, IIIie Carn ad., Hadu Mironovici, Vasile Christescn ~I al altora. Cam a a a durat ac astii discuu . Intr'un tal'ziu, dupa un moment de liniste, C1ipitanul adauga: Numele lui Ion Banea nu I-a~i pomenit niei unul dintre voi. S'a facut tacere de cateva minute ~i apoi Capitanul a continuat: Banea a trait eu mine mai bine de doi ani la Caminul dela Rapa Calbena din Iasi, A trait toate framantarile noastre del a 1neeputul Miscarii. Are 0 minte ~i 0 inteligenra sfredelitoare, bun organizator, eu dragoste pentru tori, ~icu calitatile enumerate mai inainte. EI s'a nascut cu ac ste calitari, Astazi este seful Ardealului, Face tot ce crede ea e bine ~i nu mai arc nevoie d sfaturile mele. E un lcgionar com pi ct ~i desavarsit. Pana acum nu a gresit niciodata, niei ell gandul, nici cu fapta. E d un mar echilibru inteleetual ~i sufletese, educator cu 0 mare viziune a viitorului. Ardealul se leaga astazi de el ~i de numel pe care 11 poarta ca lcgionar. - Dar daca ~i Banea 0 Sa fie ucis? spune altul. Capitanul cu Iruntea pi cata ~i eu bratele pe masa de lucru, raspunde Hid ezitar : Dad nici Banea nu traeste, atunci legiooarii sa se strang a ID JUTul Vacare~tenilor care impreuna sa conduca Miscarea, ascultdnd de sfatul ~ntelept al lui Ilie Camea~~i. Gencralul Cantacuzino Cranicerul

De d'md l-a cunuscut pe Capitan ~i pana cand a murlt, a jueat un de mar importanra in Iiscarea Legionara, fost zi de zi aliituri de tineret. Erou al primului razboi mondial, decorat eu ordinul " Iihai Viteazul" ~i cu decora ii straine, descendent din familia Domnitorilor Cantacuzino, viteaz, drept, n crurator cu dusmanii pe care 1i insemna eu sabia, patriot ~i bun crestin, s'a legat de Capitan ~i de generatia tanara. A participat la toate evenimenele importante intre anii 1933-1937. Indata dupa procesul eu Duea si-a pus casa la dispoziria Mi~carii, pastrand pcntru el. numai 0 aripa mica ocupata inainte de servitori. A participat Ia toate alegerilc g nerale, a fo t Presedint > al Partidului Totul pentru Tara, rarnura politica a Mi~cariiJ Legionare, a condus eehipa ~n Spania ~i a readus trupuril lui Mota si Marin. G n ralul facea parte din a~ zisa "artilcrie grea" a Capitanului. ocea lui era auzita ~i temuta pana. la Palat, Prima data .l-am lntaInit In 10 Dec mbrie 1933, cand rara sufer a sub teroarea guvernului liberal cu Duea la putere. Garda de Fier fusese dizolvata pentru a doua oara. In dupa amiaza aeeIei zile, Impreuna ,cu alti studenri, ne-am dus in delegatie la locuinra lui, care era numai la cativa pasi de Caminul Stud ntilor In Medicina, und se pregatea 0 manifestatie d protest impotrjva Cuvernului, De statura rnijlocie, cu barbs alba pana la piept, eu monoclu la ochiul drept, in uniforma de general Inrezcrva, ne-a Inso~it la adunare. In fara miilor de studenti a spus: "Sa nu creada guvernul liberal ca tineretul acestei ~iiri poate fi dizolvat asa cum dizolvi 0 bucata de zahar ~ntr'un pahar eu apa, 0 sa Ie aratamca nicio masura de foqa
1'0]

LANGA

CAPITAN

29

nu ne intimtdeaza. Pomim incolona~i catre statuia lui Mihai ViteazuI Sa Ie arjitam ca suntern in viata", A pornit in fruntea coloanelor, La statuia lui Mihai Vit azul a vorbit Inca odata. Poliria ~i jandarmii au stat retrasi, Le-a fost t ama Sa. se apropio de Ceneralul Cantacuztno. Cu toata varsta Inaintata, se simtea fericit ~i Par a tanar In mijlocul legionarilor. In anul 19G7. cand boala l-a legat la pat, l-am vazut in fiecare dimineara, Voia sa stie tot ce se lntdmpla alaturea in biroul Capitanului. Se bucura de toate bucuriile noastre. Suferea ~i ascundea durerea. Era vizitat numai de ca~iva prieteni ~i de Capitan. Cand a simtit di zilele Ii sunt numarate si ca boala nu mai poate fi vindecata, intr'o dimin ata ii spune Capitanului: "Sa-rni fie scos stomacul! Nu merita sa ficingropat cu onoruri militare silegionar ca prea mult m'a chinuitl Imi pare rau ca nu traesc sa vad birumra", La 10 Octombrie 1937 a murit, A fost inmormantat cu toata cinstea ~ionorurile la cirnitirul Belu, lD varsta. de 67 de ani. Avocatul Rosenthal Cu oeazia mortii Genera:lului Cantaeuzino s'a dat in gazete un mic eomunicat prin care se anunta ca personalitarile si prietenii car au avut relatii p rsonal cu Gencralul pot trece pe la sediu Sa.semneze in. oartea de aur. Printrc primii a Fost ~i Avocatul Rosenthal, conducator al Evreilor din Romania, fost avooat al Romaniei la Raga ~i pe vremuri avocat al Ccneralulul Canacuzino. Capitanul, tinand seama de faptul d prima pagina nu avea inea nici scmnatura sa ~:i niei a familiei Ceneralului, mi-a dat dispoziria sa-i comunic lui Rosenthal Sa vie dupa ora 2 dupa amiaza. A venit. L-am primt eu toaH eleganta ~i amabilitatea, A semnat pe pagina a doua. M'a Intrebat dad Dl Codreanu e in cladire ca ar dori sa-I prezinte personal condnleante, Din ferieirc Capitanul nu era. A plecat Rosenthal multumit de primirea facuta ~i pentru cinstea pe car a avut-o Sa puna pieiorul pe pamantul Cll'zii de Fier. I-am raportat Capitanului ell. Rosenthal a fost ~i a semnat. c u voiam ca semnatura mea ~i a lui sa apara pe ae iasi pagina. Poat ca cin va, odata, ar fi folosit semnaturile pentru cine ~tie ee combinarie politic a sau poliricncasca ori incercare de compromitere a mea, eu s mnatura lui Corneliu Zclea Codr anu aliituri d a lui Ro enthal-.
Cazetarii Irancezj

Inaintea alegerilor din toamna anului 1937 au venit Ia Capitan doi ~azetari francezi dela ziarul "Le Figaro". Discutiile au avut loe in limba franceza ~i au fost mai mult de natura politica. Ei au vizitat tara in lung ~i'n Iat ~i au avut discutii ~i intrevcderi ~i eu alto figurtfmportante din viata publica romancasca. Unul dintr ei H lntn ba pe Capitan de c nu ia puterea eu forta. AI fi 0 problema foarte simpla deoarece ~ara intreagji, inclusiv armata, ar fi de partea lui S'ar putea face in cateva ore ~:i fara varsare de

30

Sn:UAN

S'ANICEL

sSnge. In Ielel acesta s'ar InHitura raul ~i Carnarjla dela Palat ce due ~:ua spre pr.apastie, De pe scaunul din spatele mese:i de lucru, Intr'o tinuta de predicator, eu ms,inile stranse pe piept ~i ]:mpreunate parcapentru rugaciune, drept ~i £ara. gesturi, Ie-a spus parerea lui ~n legatura cu viaja publica din Romania ~:idespre rostul Mi~carii Legionare. Le-a arnintit ca sute de rnii sunt alaturi de el, ~:i ar f:i deci posihi] ca, pmtr'o lovitura de stat ~i fara varsare de sange, Sa. ia puterea. Dar faptul de a fi: la putere nu este pentru el eel mai important lueru, Guverne yin, guverne tree .. Pentru noi probl rna conducerii are un aspect mai adanc, mal esenrial ~i e determinat de procesul schlmbarii interioare a oamenilor ~ide eonstlima care sa. asigure permanenta ~:i justiHcarea unei schimbari, 0 biruinta ieHina ~i f;ira 0 linie morals in politica nuare permanema. Nu numai poporul nostru, dar toate popoarele din lume ar trebui sa se indrepte catre foq,,! rnorala pe care Sa. 0 puna la baza vie~ii"publiee .. eamurile trebue Sa ajunga la constiinta ca toate faptele ~i acriunile 1.01 trebue sa meargji pe drumul ~i vola lui Dumnezeu-Creatorul. E] a dat camenilor Si popoarelor optiunea de a se Ina[ta sau de a se prabu~i S~ apoi, practic, 0. victoria legionara in Romania lipsita deelita de condudito.ri, inca.1ziti de idealul stant al unci misiuni, n'ar avea nici 0 valoare .. S'ar pli'.abu~ia doua zi, En a~tept accl proces de desavarsire io sufletul Iegionarilcr ~:i al arnului cam sa. asigure permanenra unei victorii ~i care sa poata, rnai tarziu, sa Iic Iuata ca exemplu ~i de alte neamuri. o parte din aceste discutf au aparut dupa aceea in ziarul "Le
Figaro" din Paris ..

Capitanu.

~i luliu Maniu

In toarnna anuluii 19(37 ~i inamte de alegerile generale care serineau luna Decembrie, era. Ia putere partidul liberal cu George T.atarascu, prim rninistru, Capitanul ducea tratative eu partidulI arional-Taranese, Iuliu Maniu, ~i ell partidul lui George Bratianu,. ea sa ajunga cu ei [a 01 In~elegere pentru stavilrrea abuzurilor electorale ~i a violenrei pe care .0 exercita guvemul dela putere In campania electorala .. Cu Iuliu Maniu, .0 lnt51nire directa era dificila.. ~i nu trebuia Sa fie data. pubHcita{ii inainte de a se ajunge la un acord, Intr'o seara din luna Octombrie imi da. instructiuni cum sa.-l intlUnesc pe Iuliu Maniu la hotelul Athenee Palace ~i sa-l aduc la intiUnire: - Intrebuinteaza usa din dos a hotelului, Cu un ziar sub bratul drept, intra in sala de mese. Ai sa fii observat ~i, pe aceias u~a, Domnul Iuliu Maniu 0 s.a. te urrneze, 0 Sa vie s:ingur. Cu Ilarie an'} oprit masina in spate, conform indfcanilor. Afara era intuneric, In graba Man:iu s'a urcatIn masina, Dupf cateva z:igzaguri ~i, convinsi di agentii Camarilei sau ai Sguranrci nu ne urmaresc, am oprit masina 10 spatele sediului din strada Gutenberg, pe cheiul Damboviiei. La m:inutul indieat, Capitanu] a esit pe usa dela apartamentul Cenemludui Cantaeuzino. S'a ureal: in ma~ina. A stat cu Iuliu Maniu de yorba timp de aproape doua ceasuri, in vreme ce en eu Hade

tn

LANGA CAPIT. .... N

31

patrulam, unul pe 0 parte ~i altul pe cealalta parte a strazii. Pe acelas drum l-am dus pe Maniu la hotel. Paetul de neagresiune se incheiase. Peste cateva zile Capitanul a convocat Senatul Capitalei ~i a cornunteat Intelegerea de neagresiune eu Iuliu Maniu ~i George Bratiama, Pe fetele celor prezenti se citea nedumerirea. Capitanul le-a spus: "Dad cine va va intreaba d ce am Hicut aeest luoru, sa Ie raspunderi. Daca nu puteti pricepe acum, 0 sa intelegeti peste clteva saptarnani". Alegerile s'au facut fara violenta. Cuvernul liberal a cazut dela putere. Fa{a de Iuliu Manlu, Capitanul rnanifestase ~i altadata atitudini de special a condescendenta, Astfel, la 10 Decembrie 1933, Capitanul 01'dona Legionarilor prin intermediul Generalului Cantacuzlno:
Voturile noastre In nurnar de ~}estll 200.000 (dollasnte de mii) le veri .impar~i dupa cum urmeaza, ascultandu-ma ~iace:lsta datii faT a ~ovaire: 1. Legionarit din Ardeal vor vota pe Iuliu 1aniu. 2. Legionari din Vechiul Regat ~i celalte regjuni CIl Gheorghe Brattanu. 3. In judetele in care candideaza personal iaresalul Averescu, ii veri da voturile ~i va veri pune la dispoziria sa in oriee provinci ar candida. 4. Veti lupta pentru acesti trel oameni ell acelas dor eu care a~i fi Iuptat pentru propria voastra Miscare, Veti pune in joe toate puteri]e voastre pentruca sa-i vedeti biruirori, asa cum ati dod sa ne vederi pe noi. Oamenii acestia nu au credinrele noastre, dar rnai bine ell ei, dedit eu eei ce s'ar parea cl au credintele noastre, dar sunt lipsj~i de caracter. · .. Tin insa sa be 0 precizare: cu acesti onmeni fill m'arn lnti\lnit. n'am vorbit, nu mi-au eerut aeest lucru ~i nici eu nn le-arn promis,

In Circulara Nr. 10 din r oembrie 1935, referjtoare la raporturile dintre Mj~carea Legionara ~i Porunca Vremii, care intr'unul din numerele sale ataeasc pe Iuliu . Ianiu, Capitanul seric:
· .. Pentru respectul ndevsrului sa e ~tie de t()~i di DI Ianiu atacii nu pe Begs, ci vdscul din jurul Sau, care ornoara pe Bege ~i nimtceste Monarhia romaneasca. M'am sirmit umilit dind pe pagina I-a eram laudat eu salt noi, iar pe ultima pagina insultat D] Inliu 'laniu. Omul aoesta pe drept cuvant poate sa ne Barba in aceeasi oal5., in care fierbe Ponmca Vremii. Domnul Iuliu Maniu ne este ad ersar, dar dlll>a dogma I gional'a nu e te p rmis a ne purta fara onoare cu nici lin ndversar. Cum se poarta suu se va purta el u nOI, e treaba lui. $i VOl' maio fi Hind }i alte chestiuni, ill CUI' nu vnrn fi de acord cu i>orllnC(l Vremii .. De aceea p ntru a nu Iovi totu~ intr'o fuaic carp, desi nefltnd a noastra, e rornaneasca eel pu~in jumatate din eu, deviza noastra este: "Citi~i ell to~ii Porunc(l Vremil, dar nu crederl tut cc se scrie in en",

tanul revine asupra problem j raporturilor dintre acest ziar ~i Iiscarea Legionera, emi~and ~i urmatoarele pareri despre Iuliu Maniu in Circu-

Cu ocazia unui articol din

BUl1a

Vestire despre Iuliu Maniu, Capi-

lara Nr. 62 din 4

Iartic 1937:

· .. Noi credem ea Iuliu Maniu e lin am cor ct, de tinuta morala lntr'o care maar in fj care zi din lip~a de ~inuta morula ~i de corectitudine interioara. Ca p ntru aceasta ~inuta Impotriva lui s unelteste, dupa cum se unelteste oeas ell eeas ~i In contra tineretului, Cerem: sa ni so dea m3.c:a.r dreptul de a. ne respeeta acei care, nefimd din aeeleasl tabere de plir&i, simnm pe carnea DOastra sulijele acelorasi uneltitori.

rara

32

STELl AN ST A.

ICEL

La 14 Decembrie 1937 apare un protest public eu urmatorul continut sernnat de Comeliu Zclea Codreanu:
Duminica s'nu rinut In pra, Capit:ala ~i la Radio, zed de discursuri, toate lovind In Iuliu Maniu, In timp ce el a fost lmpied.icat, cu gaze lacrimogene, de a vorbi, A ataca din 10 par~i un om - orice pareri ar avea el - punftndu-i in sarcina mai mult dedit merita, ~i in acelas timp interzicandu-i a se apara, este un act de lasitate care inal~a pe eel atacat ~i inioseste pe toji atacatorii lui. Dad prin ilega1ita~i cineva rnai poate birui, lasitatea n'a ridicat nici odata biruitori, Cei ce uzeaza de ea sunt condarrmari 1<1 infrangere.

In 1938, Ia proeesul cu Niculae lorga, Iuliu Maniu era. martor pentru Corneliu Codreanu. La intrebar a procurorului: "Credeti, domnule Maniu, ca inculpatul Comeliu Codreanu a ineercat sa yanda ~ara Ncmrilor ~i poate fi considerat tradator?", Iuliu Maniu s'a ridicat din seaun, s'a dus la Comeliu Codreanu ~i s'a adresat Consiliului de Razboiu: "Fosful Prim-Ministru al Romaniel n'a dat ~i nu ar putea da mana eu un tradator de neam", I-a lntios mana Capitanului. Cestul lui a intrat In istorie,

Amintiri dela procesul cu Iorga
Simrind ca va Inc p prigoana, Capitanul n -a dat ordin Sa instrainam toata arhiva dela sediu, p ntruca, ~n caz de arestari ~i perchezitii, poliria sa nu poata gasi arhiva sau sa poata strecura in ea scrisori sau manifesto incendiare ce ar fi putut serv:i dusmanilor ea material senza~ional prin care sa ineerce a eompromite linia de inalta tinuta morala a Miscarii Legionare. Am impachetat arhiva personala si am dus-o In apartamentul unui general pensionar care loeuia pe calea Victoriei. Capitanu] a fost arestat la 17 Aprilie 1938, in timpul noptii, dela Casa Verde ~i dus la Consiliul de Razboiu. In aceias zi Neculae Iorga a scris un articol In Neamul Bomdnesc (gazeta lui) prin car cerea ca proo sul sa fie judecat cilt mai liber de cafre Consiliul d Razboiu ~i tori avocatii, care doresc, Sa nu fie impiedecati de a se inscrie ca aparatori pentru Codreanu. Bazata, poate, pe acest articol, In aceias seara, avocata Lizeta Gheorgbiu tmi trimite yorba, unde stateam ascuns, ca a doua zi sa. rna tnscrlu ~i eu ca aparafor ~j, In felul acesta, Sa pot ajunge la Capitan care avea nevoie de mine. Dupa ca.teva ezitar! ~i suspiciuni, Procurorul Zeciu (maior Ia vremea aceea) m'a trecut pe Iista aparatorilor. Apoi m'am dus in camera unde Capitanul se sfatuia cu avoearii, M'a intrebat ce-i pe afara, cine a fast arestat, cine mai e 1iber, etc. M'a rugat sji-i aduc d\t mai repede posibil din arhiva 0 brosura semnata de un avocat din paqile Teleormanului, Ridulescu Taniricare preconiza formarea unui stat national-socialist in Romania, In dosarul procesului seafla aceasts .. brosura, dar lipsea numeIe autorului. Aeuzarea punea aceasta bro~ura tn seama Capitanului ~i alega ca are legaturi cu Hitler. Am adus-o. Cu 0 voce pe soptite, pentruca in camera erau microfoane ascunse, mi-a spus Sa rna due la generalul Coroama, care lR acea vreme era

LANG/\.

CAPITAN

33

Comandantul Garzii la Palatul Regal, ~i sa-i spun ar dori sa-] aibll ca martor de caracter in proces, daca se poate, ~i daca vrea sa vie, "Chiar daca Regele 0 Sa faca spume la gura cand 0 sa auda, spune-i lui Cornelia sa rna puna pe lista. Am sa viu", Apoi a adaogat: "Gum sa nu viu? Doar Corneliu mi-a botezat copilul Ia Iasi", Prczcnra Ceneralului Coroama, omul care il apara pe Hege, insemrut a mare lovitura data dusmanilor ~i in special lui Iorga. Printre aparatori, ca martor a fast ~i Iuhu Maniu. ~i el era lovit de aceeasi dusmani care voiau acum sa-l eondamne pe Capitan. Inainte de a pl ea eu, Avocatii Lizeta Gheorghiu, .isipeanu ~i Vlaso Iircea irni soptesc ca s'ar putea sa fiu arestat dind ics in strada. Eu i-arn raportat Capitanului c s'ar putea lntampla: "D nu t· aresteaza acum, ascund -te, 0 sa-\i trirnit eu verba prin Liz ta daca rnai am nevoie de ce a". Atunei l-am viizut p ntru ultima datain via~a, La poarta am fast arestat ~idu la Pr fectura de Polirie, unde, dupji Ionnalitarile obisnuite, am fost coborit in pivnira eea mai de [os, Acolo am lntfllnit VI eo 2S de camarazi, legionari ~i legionare, arestari ~i i. Printre ei era ~i Val riu Cardu. Stat am jos pe cirnent, rezemati de perctele umed ~i ne intrcbarn c se va intampla eu Capitanul, Catre miezul noprii un pnlirlst ma striga pe nume ~i ma chiama cu cl. Bietul Valeriu Cardu m'a imbratisat si mi-a zis cu lacrimi in ochi: " oi poate mai scaparn, poato nc VOl' duce prin Iagare, pe tine insa 01' Sa te schingiuiasca ~i te vor omori". fa dus in camera comisarului Dumitrescu, care, fara multe forma0 Mrti , un fel de declararie hatuta la masina: "Subsemnatul Avocat St Iian Stanicel declar ca am sa respect Constitutia si Iegile In vigoarc ~i ca nu am Sa angajez in actiuni contrare legilor", Am semnat-o imediat, 1 u era nimic comprornirator, Ma gandeam ca poate e 0 cursa. Ca poate ar fi ~i a intervenrie a lui Iorga care ar fi aflat d arc. tarilc avocarilor. Comisarul Dumitrescu mi-a spus cia sunt libor. Am plccat ~:i IllI crcdeam. umai cand am ajuns pe Calea Victorici, in futa porrilor. 111i-a111 dat seam a ca sunt lib r. Am luat un taxi. Am schirnbat si altelc pana mi-am dat s ama ca nu mai pot H urrnarit, Am trezit-o binisor p, mama, In noptea ac ia, mi-arn luat ramas bun ~i am disparut, Am stat ascuns prin casele prietcnilor pfma 111 15 Deccmbrie 19.38, calld am trecut in Polonia impreuna cu Ingincrul Niculac Horodniceanu si pr otul Dumitresc i-Borsa cu ajutorul Locotenentului Celu Drugomir si al lui Miti Durnitrescu, Am trecut prin apa Ceremusului 10 noaptea de 15 Decernbrie la kilometrul 6 din dreptul

ca

lita~i, mi-a aratat

ma

satului Ispas.

CAI'ITANUL

2 PO.RT.RETUL CAPITANULUI

Era un barbat frumos, inaIt, drept, construit armonios, cu parol castaniu si ondulat eare-i cadea cateodata pe Irunte, Avea ochi albastri verzui, patrunzatori, din care radiau raze puternice ~i stralucitoare de noblete sufleteasca. . Fara ~ndoiala ca era un am hun, corect, cinstit, uman ~i plin de dragoste p ntru tori din [urul sau. Era de 0 credinra Si oonvinger n stramutata In rnisiun a pe care 0 av a de implinit. Cor etitudinea lui mergea atat de departe ca se impl tea cu virtntea onoarei pe care 0 apliea eu a mar> severitate nu numai falii. de el, ~i de ai lui, dar ~i £a~a de dusrnan: "mai bin Sa cazi pe drurnul onoarei decat sa 1nvingi prin miselie", spunea adeseori. Era de 0 mare Si ina Ita judecata, Impreuna judecata cu strategia unui mare conducator de armata pe campul de biitalie ~i CIJ mare abilitate de executie pe care greu 0 po~i gasi 1ntr'0 singura persoanji. Toate ca1ita~ile acestea se ~mpreunau armonios ~inatural In persoana lui. Dupa ee-l cunosteai mai Ind aproape, usor puteai sa-ti dai searna ca stai In fata unui am ea tori earn nil, dar Si in fara unui urias care lotrece dimensiunil unci plamade omcnesti. Era frumos ~i atragator. Pasul Si era greoi, gesturile stap~llite ~i yorba curnpatata chiar ~i d.nd nourh de furtuna upasau deasupra lui. C~nd dusmanii loveau 1n el, fad ca el Sa poata raspunde, 1i scaparau ochii de manic ~i singura reactiune era: "pe acesti pigmei nu-i vorn ierta niciodata", yea In el un magnetism din orbit a careia nu te mai puteai elibera, De mergea pe jos, lumea se lua dupa el, In tramwai, sau pe strada, ~optea unu] altuia: "Asta e Corneliu Z, Codr anu" .. judeca ell 0 repeziciune uimitoare. Analiza orice situati pan a in eele mai mici amanunte. Voia sa stie tot c s petr c . Ii plac a sa fie bine inforrnat Si din urge sigure. Cel care Ii dadea 0 inforrnarie tr buia sa raspunda asa zis "cu capul" de exactitatea ci. Nu permitea ~oapta la urechesi ern. aspru cu cei care lansau svonuri sau inventau neadeviiruri. Cand lua 0 hotaclf , sau judeca 0 situarie, tr buia Sa fie infor-

36

STELlAN ST ANICEL

mat la maximum ~:i consulta ~i eu altii ca Sa Ie auda parerea. Era p pam£nt ~i parca nu era. Intreaga lui fiinta ardea ea 0 flacara ee mistuia ~n interior probl me ~i ganduri greu de descifrat dar asa de naturale pcntru eel care ln~elegea misiunea lui pe pamant. aturalul ~i supranaturalul se oglindeau In intreaga lui fiin~a. Era om ~i Imparat. Flacarilc mistice din privirea lui dadeau legionarilor arm sufletesti nebanuite care se Inaltau pana b devotament ~i sacrificiu. Era un realist. Stia ca drumul regenerarii morale a un i genera~ii nu se poat parcurg peste no apt . 0 biruinra nu se poate ca~tiga din victorii i ftine, ei numai din rabdare, ducarie ~i sacrificii de individ, de neam ~i d durata, S stapanea ell 0 u~ul'in~a naturala dela orice execs. u fuma decat scam tarziu dte 0 iigara ~i numai dupa ce mfmca. In taberele de munca Ii sfatuia pe legionari Sa nu fum ze Inainte de dejun. Postea Iiercurea, ~i Vinerea, Cate odata post negru, u ma.nca nimic pana dupa apusul soarelui. Era sarac ~i traia III lipsuri franciscan . Pre vremea dnd la Iasi facea avocatura ~i mai d~tiga un ban 11 dadea p ntru lupta nationala sau ajuta pe eei. lipsiri, Cand trecea pc langa un cersetor ~i nu avea un ban In buzunar, ruga pe altul care ra cu cl, sa d a ccva d mila c rsetorului, Soria lui ra modesta ~i se multum a eu foarte putin, Costumul national sau dte un costum de haine civile erau daruite de prict ni. Hainel pe care 1 -a avut In Fran-a, la studii, le-a pastrat ~i purtat ani deardndul. In timp ce se construia Cas a Verde din Bucurestii oi, avea un bordei, sub pamant, unde dorrnea. Cand constructia a fost gata, i s'a dat un apartam nt. A fast prima data dnd a avut, tmpreuna eu sotia, a casa. Toata viara a trait ~n casa parinteasca dela Husi, sau eu chirie ~i pe la prieteni. Odata instalat In locuinta permanenta la Casa Verde, jar distanra fiind PP<.1 mar cu tramwaiul sau eu autobuzul, pana la s diul din strada Gutenb rg, Ion I ·fop a Hcut a colecta sa-i cumpere un automobil pentru economic de timp ~i pcntru siguranra personal a ea Sa nu fi ucis d ag nrii plaUti de Camarila, Dupa mult ,ezitari a acceptat Sa i se cumpere automobilul: "dar Sa nu fie mardi germana (era Hitler la putere ) niei mardi italian a (era Mu solini la putere) ci marcii franceza, daca s poate", La vremea aceea era ~n Franta, la putere, Leon Blum, un socialist. "Nimeni nu 0 sa creada ea Leon Blum mi-a facut-o cadou", a adaogat C5.pitanul. S'a cumparat un Renault francez, iar Corpul Muncitorilor l-a dat pe Ilarie sji-i fie ~ofer permanent. Cu masina se deplasa repedc oriunde era nevoie, In Bucuresti, sau pc lntreg cuprinsul ~arii. Era acuzat d partidele politice ~i de dusmani ea 10 slujba lui Hitl r ~i di vr a Sa vanda pra hitleristilor, Flondor Ii ra pri t n ~i eomandant legionar .. El avea Ia palat un hate ca ~cf al protoeolului. Odata vine grabit la scdiu ~j-i spune Capitanului ca Maresalul Goring se aHa la vaniHoare In Bueovina ~i ea ar fi bine sa mearga stea de yorba eu el. "Ce sa vorbese cu el?' am nimic de diseutat". Si nu s'a dus.

Sa

PORTREFUL

CAPITAN1;JLUI

37

Alta data Flondor il sfatueste ca ar fi bine sa semneze registrul de audienre la Palat ~i chiar Sa. ceara audien~a Regelui, Iar In ziua dod se va fixa audienra, el, Flondor, 0 sa-i aduca fracul in care sa se imbrace. "Eu nu merg Sa semnez registrul de audienre. N'am ce sa-i cer Regelui. Nu vreau sa fiu ministru, nici nu vreau Sa mi se dea puterea, Daca Insa. Regele ma chiama, atunci rna due, ~i am Sa mil Imbrac 'In costum, narional, li place sau nu-i place," Mai tarziu explica celor care au auzit de aceasta inUlmplare motivele pentru care nu cere audienra: "De rna due, inseamna di vreau ceva, Dar eu nu vreau nimic, Vreau numai Sa fiu lasat in pace, De cer audienta, rna va intreba ce VIeau? Daca.rna chiarna, atunci intreb eu dece m'a chemat ~i co VIIeadela mine? De va £i Sa vorbesc cu Palatul vr odata, eu nu pot a vorbcsc in numel rneu, 0 Sa vorb sc In numcle generariel noastre ~i al eamului intreg ~i atunci tara intreaga. 0 sa stie ce am vorbit". Cand mergea la bis rica, 5C ruga. Tot timpul slujbei statea drept, ca 0 lumanare, fara. Sa sc miste, Tinuta lui dadea majestate ~i umplea de slava serviciul divin, Candera apasat de probleme spunea icoletei ~i celorlalri dela sediu: "Mergeti vol ~i Va rugari. Poate rugaciunile voastre sunt mal put mice dedit ale mele, Hugari-va ~i pentru mine", Vorbea frumos chiar ~i cu cei pe care ii ~tia ca-l dusmanesc de moarte, Ii ierta, pentruca ura lor era de natura omeneasca, scuzabila. Stia ca el vine cu 0 lume rioua, de cinste ~i corectitudlne, in viaja sociala ~i politjca a ~arii. Mulri dintr ei se tern au de cl, iar at~ii il respectau fara marturisire, p dusmanii necinstiti sufleteste Ii numia de multc ori: misei, pigm i, pezevenghi, "Pe ac ~tia nu trcbue sa-i uitam niciodata . ,. Ei nu rnerita sa s bucurc de bucuria Poparului Roman atunei cand va veni Cand a simrit ca Primul Ministru Gheorghe Tatarascu Ii pregKtea asasinarea ~i lansa ideia ca "rnistreru] ranit trebue ucis caci, altfe], devine pcriculos", raspunsul momentan al Capitanului a fast: "Pe aee~tia nici 11'1 groap1i nu trebue sa-i iertam". . lata un lc caract rizari formulate d cftteva- mari pcrsonalltari legionare Pure CARet "EAl" , ION BA! EA, IORDACHE IOOARA ~i GH. RACOVE NU,

ziua biruinrei",

A~a l-a caracterizat Puiu Garcineanu pe Capitan:
Acest om este un cerebral ~i sentimental totodata, Este rational ~~ mistic. E bun ~i dur. Bland ~i implacabil, voluntar ~i suav, orgolios ~l modest, ten ace Hirli sa fie rigid, idealist fara sa fie utopic, vizionar al potenrelor latente ale Poporului Roman, De inalta energie sptrttuala ~i. de extraordinara foqa fizica. Pedagog ~i conducator, rabd ator ~i prudent, d~i de un temperament turnultuos, libel' de pofte personale, predestinat a conduce mulpmile. Era un organizator Db edat de imperative spirituale, in rnarea lui putere d dragoste pentru ceilaln oameni, pentru toate fapturile lui Durnnezeu, pentru anirnale ~i, ins cte, pentru culorile campnlut, pentru Flortle ~i pasarile lui Dumnez u. esfdrsita lui bunatat fa~a de capii ~i umili. Cum credem ea nimic mare nn s'a facut In lume fad dragoste, fara tndoialii di el ra eel chemat la redesteptarea Neamului Hornanesc.

38

STE~

STA eEL

tar Ion Banea seria 1:n13 Martie 1936:
Capitanull Este 0 piatra de hotar, 0 gr.anitii.. Sabie lntinsd Intra doua lumi, Una veche, pe care 0 infruntii cu barba~ie, distrugand-o; alta noua, pe care 0 creaza, ii da via~a, 0 ehiama la lumina. Figura lui In cuprinsul mi~ca:rii narionale, dela ra.zlOOuiinooaee, apare ca 0 linie de foe, in jurul careia se rotese toate evenimentele rnari, 1£1 a fost conducatorul ~i animatorul, Totdeauna pe pozitia oea mal Inalta. a frontului de lupta, plin de credin~a ~i hotarlre, niciodata ~ovaielnic sau fugind de raspundere. Via~a hii se Imbina eu. lupta ~i miscarea nat,ionall, pana Intr'atata, incdt nu mai I'1im5.ne nimlc vietii, eonfundandu-se totul intr"o continua ~i marc actiune in luiba intereselor atiei. Predestinat la jertfe, a trait intens ~i sbuciumat. Existenta i-a Iost plina de fapte ~i plndita de pl'imejdii. A atins culmi, cum rar i-a fost dat culva sa doreasca, ~i a coborit adancuri, din care numai puterea lui Dumnezeu, in care eredea a~a le tare, l-a scapat. A cunoscut perspectiva muncii silnice pe via~a ~i mare~ia solidarita9i Neamului Romanesc eu Faptele lui. l-au ros sanatatea asprele ziJe de inchisoare ~i t-au dat Iiori de via~~ clipele mari, clnd il inconjurau zeci de mii de oameni, A mers de mana cu vremea, prtmind cu zAmbetul pe buze ~i batiocurile ~i laudele. lubitor al Juptei, vitejiei i-a mchinat tot rostul, S'a dat tot Mi~drii, dar el n'a cerut nimie. II doreau dusrnanii dipus ~i el tot mal tare sa inliltat. Capitanul: Gand, hotartre, acriune, vitejie, via~a.

Iordache Nicoara (Comandant Iegionar, care a primit meartea in fa\a mitralierei pentru Codreanu) seria:
Si si-a realizat omul acela, eoborit din munte, viata lui romaneasoa, adanc, ell .0 frurnusete ~i cu 0 autenticitate care a pus pecete pe veaeul lui. Si a izbutit, zugravind pe scut un Arhanghel, dupa Ingenuncheri prelungi pe lespedele bisericilor ~i ale ternnirelor, dupa jertfe ~i schingiuiri, A izbutit sa stranga, ell bratele ~i ochii lui, vrerea tanlira a Neamulni, sa-i sape albie adanca ~i s'o lase sa curga clocotind, prin veacurl, pana azi.

Iar Gheorghe Racoveanu, ernerit teolog ~i elev al nvantului Profesor de Logica ~i Filosofie, Nae Ioneseu, scriai
Corneliu Codreanu nu era un predicator; nu era profesor de educatie crestlna; nu era dascal de pedagogie, Ct era invatatorul, organizatorul, clllluzitorul. El inva~a, organiza, conducea. Marele nostru Eminescu n'a avut numai intuitii geniale, ci ~i darul de a formula pregnant adevaruri din care ne hranim noi astazi. Corneliu Codreanu n'a avut DUIDai darul de a intui ~i de a formula. Ci a avut ~i puterea de a organize; a avut capacitatea de a prelucra materialul uman existent. n distingea, fara indoiala, rnarele lut sirnt pentru real. Dar peste aceasta era el 0 putere cam topia zgura ticalosie! omenesti, gonea .. boarea leneviei, pl'egatea sufletele spre fapta erolca, spre totala jertfa de sine. In aceasta putere, in acest dar exceptional sta valoarea lui. Aid, extraordinarul lui prestigiu. Corneliu Codreanu n'a izbutit numai sa puna pe picioare - tn pofida tutturor adversita~Llor imaginabile - 0 miscare de mari proporrii. Comeliu Codreanu a transformat oameni: le-a imbr1icat sufletul in haina de. nunta .. Intr'o~ara ~i intr'o vreme in care lipsa de oooare., jaful de sus ~i desfraul erau la ele aeasa, Gorneliu Codreanu a 14€Zat pesoClu

PORTR,EFUL CAPIT ANULUI

39

onoarea ca virtute de sine statatoare, a fiicut din corectitudine ~i din cinste sufleteasca condina prhnordiala a vietuirii impreuna, iar din austeritatea moravurilor blazonul luptatorilor lui. lara cununa aces tor virtuti era. credinta in Isus Hristos. Aceste virtuti el nu Je-u predicat. Le-a dat trup, lata dece I eamul Romllnilol' vedea in el ciila:uza, capul, c3.petenia, ci:ipitanul sau. Decapltandu-l, sceleratii dela 1938 au decapitat Natiunea, Facind aeeasta afirmarie T)U ma gandesc la rostul pe care Corneliu Codr anu l-ar Ii a ut in stavilirea puhoiului dela IHsarit, ori in schimbarea profilului politicei europene. Ocuparia ruseasca se va currna odata cu infrangerea Rusiei Sovi tiee, infnlngere in care credem cu tarie. Dar cu alungarea Busilor, procesul de vindecare a natiei nu s'a sfaqit. Pentru vremea de dupa Iiberare, Natia va avea nevoie toemai de educatoru], de omul extraordinar pe care ea 11 daduse ~i pe care nu-l mai poate da deeat Ia intervale de seoole, de Corneliu Codreanu, eel ucis "pro populo". Stim cii Nae Ionescu, care a inteles toata adanctmea ope rei lui Corneliu Codreanu si care a simrit ehemarea lui, a pu - pe clnd IDea n'aia Codreanu - cii rninunea infaptuiti'i de acesta e atdt de mare ca de-arum 11 depas ste ~i pe el. lal::i dupii omorire ne-a lnva~at cii cea mai rodnica razbunare a lui Comeliu Codreanu este infaptuir a vrerii lui. Ucenlcii ~i prietenii lui Corneliu Codreanu au datoria de onoare Sa nu tradez opera lui. Dar Codreanu nu mai este. i Codreanu nu mat poate fi inlocuit de nimeni. lata cleee, prin decapitarea d la 1938, aria Bomanea ca a ramas saraCa. Dar Durnnezeul indurarllor va face cu ea semn spre bine. Cad pacatul nu l-a savar~it Nariunea. Ci dusmami ei de moarte.

Incheiere
la sfdl'~itul acestor rllnduri, rugacumen mea: aste, Doamne, din pamllnt1.l1 romanesc Inca un Capitan car,e sa ridrce Crucea doborha Ia plimunt, sa refaca istorla strab und, Sa ~tearga lacrimile ~i suferintele cu mana lui, Sa vindece ranile trupesti ~i ufletesti pricinuite de cei £lira Dumnezeu ~i a deschida drum luminos cii tre tronul Im·para'\iei Tale 'eamului nostru Romanesc ~i sa faea din tara noastra "0 ~ara frumoasa ca Soarele Sfant de p Cer, bogata, puterniea ~i ternatoare de Durnnezeu", asa cum au visat-o Ion 40~a ~i Capitanul. Si acum,

In anul Dornnului 1977 Capitanul ar fi implinit 78 de ani. In 1938, la varsta de 39 de ani, a fost ucis, prin strangulate ~i irrrpuscare, de oameoii lui Carol II-lea, caHiu fund Primul Mini tru Armand Calinescu. Dcspre Capitan si . Iiscare 'a scris mult ~i in mal multe limbi. Cine est inter sat Sa cunoasca aceasta vasta litcratura 0 ponte ga.si la lihrariile mari din Iume, la biblictecile straine~i 111 special le. Biblioteca Romftna din Frciburg-Germania.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful