Bondila Vasile Liviu

Definita subdezvoltarii si cauzele acesteia
Definitia subdezvoltarii se bazeaza pe teoria generala a dezvoltarii. Conceptul de dezvoltare economica este multidimensional, el fiind privit ca si capacitatea unei

saracia si somajul s-au extins. nivel redus al consumului.3 miliarde traiesc in saracie absoluta. definita prin venituri prea mici pentru a asigura mijloacele de subzistenta. ajustat cu paritatea puterii de cumparare. protectie sociala).3 miliarde de oamenii traiesc sub aceasta limita a saraciei. speranta de viata . rate ridicate ale mortalitatii si ale natalitatii. rate de crestere economica scazute. Ea reprezinta o situatie economica in care persista niveluri reduse ale standardului de viata.a crescut mult in ultimii 30 de ani ajungand la o medie de 63 de ani. • pe de alta parte educatie si afirmarea personalitatii umane. Subdezvoltarea nu reprezintă un fenomen caracteristic numai etapei actuale de dezvoltare a societatii. dependenta fata de exterior. mortalitate infantila a fost redusa cu mai mult de 50%. iar in Africa sub-sahariana un adult din 40 este seropozitiv 3. iar in unele tari chiar la 70 2. Natiunile Unite au definit limita saraciei absolute ca fiind nivelul veniturilor de 1 dolar pe zi.economii nationale de a genera si sustine o crestere anuala a PIB-ului/locuitor sau in plan mai larg a PNB/locuitor. locuinta. Banca Mondiala arata ca dezvoltarea inseamna imbunatatirea calitatii vietii.3 miliarede de oameni nu au acces la apa potabila. sanatatea – doar 2/3 din populatia acestor tari are acces la serviciile de sanatate. iar in special in tarile sarace o calitate mai buna a vietii inseamna mai mult decat venituri mai mari pe locuitor. precum si posibilitatea de a alege. Dar experienta multor popoare din Lumea a Treia a demonstrat ca. atunci se poate vorbi de o subdezvoltare absoluta. iar neechitatea distribuirii veniturilor a atins forme alarmante. Totusi 15% din populatia lumii nu are hrana suficienta. Subdezvoltarea este asadar reversul dezvoltarii. In Africa aproape jumatate din populatie se afla sub pragul de saracie 6. chiar daca acestea au inregistrat o crestere a produsului intern pe locuitor. securitate – aproximativ 35 de milioane de oameni sunt refugiati 9. restul populatiei adulte fiind analfabeta 5. hrana – in ultimii 30 de ani numarul tarilor in care s-a asigurat necesarul de hrana s-a dublat de la 25 la 50. educatia – gradul de alfabetizare a crescut la 65%. dar cu toate acestea malnutritia si bolile in general ucid mai mult de 34. mediul – in ultimii 20 de ani ponderea familiilor rurale cu acces la apa potabila a crescut de la sub 10% la 60% . femeile – doua treimi din totalul analfabetilor din tarile cele mai sarace ale lumii sunt femei. iar un copil din 3 sufera de malnutritie 4. sanatate. Astazi aproximativ 1. 1. ea a existat şi s-a manifestat în diferite forme cu mult timp în .padurile tropicale sunt distruse in fiecare secunda cu o suprafata egala cu marimea unui teren de fotbal.000 de copii in fiecare zi 7. Au fost identificate 9 probleme majore ale tarilor subdezvoltate: 1. Aceasta imbunatatire a calitatii vietii presupune: • pe de o parte satisfacerea nevoilor materiale (alimente. Femeile acced intr-un numar de doua ori mai mic decat barbatii in invatamantul superior 8. copii – in ultimii 30 de ani. In conditiile in care unul dintre aceste elemente lipseste sau se caracterizeaza printr-o oferta slaba. saracia absoluta. venituri si saracie – 1.

W.în dezvoltarea tărilor avansate se disting cinci stadii: societatea traditională.Rostow. iar cele subdezvoltate s-ar situa chiar în primul stadiu. a mecanismului actiunii lor trebuie să ajute nu atât la stabilirea responsabilitătilor sau vinovătiei unora sau altora dintre tări. de regulă. situând aceste tări în pozitia de importator net deasemenea produse.Tările bogate continuă să exploateze tările sărace.ci. o conceptie arhaică asupra productiei.a doua este cea dupa care subdezvoltarea este un produs sau rezultat al dezvoltarii.după a doua modalitate cauzele subdezvoltării decurg din efectele de dependentă care au rezultat dintr-un complex de factori şi conditii obiective ce au condus la o astfel de evolutie a economiei mondiale.mai ales prin intermediul schimburilor economice internationale. la resursele naturale şi umane.urmă. În ce priveşte resurselenaturale tările cele mai slab dezvoltate au fost vitregite. fostele colonii de către marile metropole.subdezvoltarea ar fi rezultatul dominatiei şi exploatării coloniale. cu probleme asemănătoare celor existente azi în lumea subdezvoltata Ca urmare.Tările dezvoltate economic s-au confruntat. Pe baza acestei ultime conceptii s-au constituit două modalităti de explicare a cauzelor subdezvoltării: după prima.Cunoaşterea cauzelor subdezvoltării. Cauzele interne Se referă. Procesul respectiv a condus la împărtirea lumii. Conform acesteia. se află într-unul din primele trei stadii. În privinta resurselor agricole. subliniază Rostow.a jafului. impusă de tările dezvoltate. la factorii economici şi politici.în sensul că anumite tari au ajuns într-un stadiu de dezvoltare foarte avansat şi pe seama ramanerii în urmă a altora Reprezentativă pentru prima interpretare este teoria privind stadiile dezvoltării economice a lui W. şi nu dintr-un sistem organizat de exploatare. denatură. consumul de masă. pe ansamblul tărilor în curs de dezvoltare. Cu toate acestea.Unul din principalii sustinători ai celei de a doua conceptii – Celso Furtado – afirmă că „subdezvoltarea este un proces istoric autonom şi nu o etapă prin care au trebuit să treacă în mod necesar economiile care au atins deja un nivel superior de dezvoltare”. iar putinele lor resurse minerale şi agricole sunt repartizate foarte inechitabil între oameni. în principal.Multe din aceste tări au o organizare rigidă. mentionam doua conceptii: una ce considera ca starea de subdezvoltare reprezintă doar o intarziere a dezvoltarii tarilor în curs de dezvoltare. în două mari categorii: tări bogateşi tări sărace. . pregătirea conditiilor pentru decolare. progresele mari ale ştiintei şi tehnicii contemporane au făcut şi fac posibile descoperirea de noi resurse şi utilizarea resurselor existente astfel încât ele să numai constituie o restrictie atât de severă pentru majoritatea tărilor în curs de dezvoltare. la începutul evolutiei lor moderne.căruia i-au fost supuse. marşul spre maturitate. Cauze interne şi externe Analiza evolutiei economice a diferitelor tări şi grupe de tări evidentiază că multiplele cauze ale subdezvoltării pot fi grupate în cauze interne şi cauze externe.mai ales.au fost formulate mai multe puncte de vedere cu privire la cauzele subdezvoltării.la identificarea căilor şi posibilitătilor actuale şi de perspectivă pentru diminuarea şi înlăturarea efectelor ei negative. decolarea.de-alungul timpului. agricultura nu poate satisface trebuintele lor de consum la cereale.Tările în curs de dezvoltare. o putere politică de natură feudală. pe baza diviziunii internationale a muncii. Dintre acestea.

ceea ce impune ca şi directiile de actiune pentru dezvoltarea lor să fie concepute şi promovate. problema fundamentală a integrării acestor resurse în procesul dezvoltării constă în asigurarea formării profesionale înconcordantă cu schimbările structurilor de ramură şi tehnologice.Toate aceste cauze se întrepătrund şi actionează diferentiat pe tări.în tările în curs de dezvoltare ar trebui să se aloce pentru investitii circa 20% din venitul national. îndeosebi. Cauzele externe ale subdezvoltării Se referă la o multitudine de conditii. politici financiar-monetare defavorabile pentru tările slab dezvoltate şi în curs de dezvoltare etc. Din punct de vedere al creşterii economice. mai importante sunt aspectele calitative ale factorului uman şi comportamentul său în activitatea economică.Subdezvoltarea a fost agravată de natura unor regimuri politice dictatoriale. în prezent. de a cărei rezolvare depinde progresul întregii comunităti . După unele studii de specialitate. Numai că simpla creştere numerică a populatiei nu este sinonimă cu dezvoltarea. deposedarea de bogătiile naturale. În consecintă. una din problemele globale ale omenirii. la dimensiunea redusă a economiilor şi investitiilor interne. mentionăm: asuprirea colonială. într-un sistem interdependent. factori. Factorii economicise referă. programele de dezvoltare adoptate în mod nedemocratic având efecte dezechilibrante.la eficienta scăzută a acumulării. practicarea de schimburi inechitabile pe piata mondială. mecanisme economice care au obstructionat dezvol-tarea tărilor respective. la dimensiunile insuficiente ale pietei interne. la posibilitătile proprii reduse de finantare a creşterii. în unele cazuri. la structura diversificată a economiei. PROBLEMA DEZVOLTĂRII TĂRILOR RĂMASE ÎN URMĂ DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC Subdezvoltarea a devenit. războaiele de cotropire.Resursele umane au fost şi rămân unul din factorii cei mai abundenti ai acestor tări. pentru a se realiza ritmuri medii anuale de creştere a PIB de 4-6%. Dintre aceşti factori. de asemenea. cu consecinte negative asupra investitiilor şi a nivelului de viată a populatiei. Explozia demografică din perioada postbelică a fost însotită. de o scădere a nivelului venitului pe locuitor. în timp ce pentru atingerea unor ritmuri de 9-10% ar fi nevoie de rate de investitii de peste 35%. la insuficienta sau absenta mediului economic necesar pentru functionarea normală a mecanismelor economice etc. prin amploarea şi consecintele ei.

internationale. printr-un venit real pe locuitor mai mic decât veniturile realeîn tări precum Canada. Astfel. Dar. Exprimarea cantitativă a unui asemenea fenomen complex este dificilă. Statele Unite ale Americii. P. culturalăşi tehnologică”. Organizatia Natiunilor Unite foloseşte termenul de „tări în curs de dezvoltare”. „Notiunea de subdezvoltare – arată Raymond Aron – s-a născut din comparatie şi este comparatie prin natura sa. Marea Britanie şi. pentru a nu ofensa popoarele acestor tări.a măsurii în care natiunea respectivă foloseşte factorii de productie. tări subdezvoltate. cât şi încadrarea diferitelor tări în această stare se fac. În această optică.care o diferentiază net de alte grupe de state. ea desemnează ceea ce anumite societăti nu sunt (dezvoltate) şi nu caracterizează ceea ce sunt”. pentru caracterizarea stării de subdezvoltare şi pentru încadrarea diferitelor tări în categoria de tări subdezvoltate. îi combină şi structurează pentru a obtine maximum de eficientă. care se defineşte. culturale. Analiza nivelurilor de dezvoltare economico-socială a statelor şi comparatiile întreprinse pe această bază ne permit să evidentiem diferentele dintre statele lumii în ceea ce priveşte locul şi rolul lor încadrul comunitătii internationale.printr-un rol şi un loc specifice în economia mondială contemporană. continuă el.ce sintetizează caracteristici economice. Europa Occidentală. subdezvoltarea apare ca o etapă pe calea progresului. tări în curs de dezvoltare. prin comparatie cu nivelul economic atins de tările avansate. La rândul său. pe o asemenea treaptă.Subdezvoltarea economică este un fenomen complex. în special de grupa celor dezvoltate din punct de vedere economic. politice. caracterizată printr-o serie de trăsături comune. . printr-o întârziere relativă fată de alte tări.există optici variate ale specialiştilor ce o analizează privind utilizarea.în general. tot mai multi autori adoptă expresia de natiune „subdezvoltată”. Optimist privind lucrurile. în literatura de specialitate se întâlnesc termeni ca: tări rămase în urmă economic. sociale. tări neindustrializate. prin potentialul de productie care nu progresează atât cât ar fi posibil. „lumea a treia”etc. tări sărace. ideologice de o mare diversitate. Atât starea de subdezvoltare. pur şi simplu. Studiul vietii economice. în functie de acest nivel pot fi clasificate statele pe grupe şi subgrupe în cadrul ansamblului lumiicontemporane sau al unor regiuni ale globului. de regulă. care se traduc prin inegalităti flagrante de bogătie şi mizerie. orice natiune aflându-se. Totodată. o natiune subdezvoltată este una considerată ca fiind capabilă de o sporire substantială a venitului ei.De aceea. unor termeni sau altora. prin stagnare. subdezvoltarea este definită ca „un ansamblu de fenomene complexe şi interdependente. Nivelul dezvoltării umane este expresia gradului de dezvoltare şi utilizare a potentialului material şi uman al unei economii nationale. Samuelson arată că.A.În alte lucrări. politice şi culturale ne conducela concluzia că aceste tări formează o grupare distinctă. printr-o dependentă economică. într-o perioadă a istoriei sale. participarea lor la progresul material şi distributia rezultatelor lui. mai ales dacă trebuie găsită o măsură comună care să permita comparatii internationale.

în sine. Experienta demonstrează că. nivelul scăzut al investitiilor.indicatorii dezvoltării sociale. economic(venit mic pe locuitor. şi îndeosebi încadrarea celor mai slab dezvoltate în stadiul de subdezvoltare economică au la bază mai multe criterii: demografic(natalitate mare. Deşi este unul dintre cei mai expresivi indicatori. sunt foarte diferiti. în diferite grupe. igienă rudimentară). slab industrializate.arhaismul structurilor sociale şi economice(preponderenta economiei închise. infrastructură înapoiată. fiecare dintre ele cunoscând o mare varietate de conditii şi factori care concură la starea ei de dezvoltare. o creştere a calitătii vietii. predominanta agriculturii traditionale. dintre care cel mai mult folosit este produsul national brut pe locuitor.de subzistentă. grad scăzut de punere în valoare a resurselor. Rudleff Marcel caracterizează subdezvoltarea prin trei trăsături:conditii mizere de trai ale oamenilor (25% din populatie suferă de foame endemică. mortalitate pe cale de reducere. pentru reducerea. o îmbunătătire a conditiilor social-economice ale populatiei unei tări. mortalitate infantilă ridicată). neintegrare socială. subalimentatie.economie săracă (tări preponderent agricole dotate cu mujloace învechite. ritm scăzut de creştere a productiei pe locuitor în comparatie cu tările dezvoltate. predominarea tehnicilor depăşite moral. conservatorismul notabilitătilor. boli. el nu reflectă pe deplin realitatea şi nu asigură comparabilitatea datelor. o creştere a lui nu reflectă. situatia socială inferioară a femeii). 50% nu dispun decaloriile necesare vietii active. gradul de alfabetizare a populatiei adulte. Studiu de caz POLITICI ŞI STRATEGII DE DEZVOLTAREÎN TĂRILE RĂMASE ÎN URMĂ ECONOMIC . în general. mortalitatea infantilă.Sintetizând aceste criterii.Studii recente confirmă că între evolutia produsului national brut pe locuitor şi ceilalti indicatori ai calitătii vietii există o relatie dedependentă. printre care faptul că. datorită statisticilor existente şi metodologiilor de calcul utilizate în diferite tări. creştere demografică puternică). ca: durata medie de viată.Chiar dacă aceste trăsături definesc majoritatea economiilor subdezvoltate. acesta are şi deficiente. sociologic(analfabetism. totuşi o asemenea imagine robot nu este valabilă pentru toate tările. a sărăciei absolute. a ocrotirii sănătătii. ASPECTE STRUCTURALEALE ECONOMIILOR SUBDEZVOLTATE Clasificarea tărilor. în functie de nivelul de dezvoltare.venit scăzut şi nesigur pe locuitor). dar numai în măsura în care sporul de venit este utilizat pentru dezvoltarea învătământului. De asemenea. izolarea economiei săteşti.În literatura economică şi în statistica internatională se utilizează un număr mare de indicatori pentru a determina pozitia unei tări în ierarhia mondială. la acelaşi nivel al produsului national brut pe locuitor sau la un nivel foarte apropiat. uzura ridicată a capitalului fix). industrie insuficient dezvoltată. nesatisfacerea necesitătilor elementare ale populatiei (malnutritie.

toateramurile de bază ale economiei. Elaborarea strategiilor de dezvoltare pe termen scurt.Transformate în bunuri de investitii şi mijloace de consum. a măsurilor de politică economică necesare transpunerii acestora în practică reprezintă un atribut al independentei şi suveranitătii nationale a fiecărei tări în parte.tările dezvoltate şi comunitatea internatională sprijină tările slab dezvoltate în elaborarea strategiilor lor. Toate aceste tipuri principale de strategii îşi propun drept telfundamental accelerarea procesului dezvoltării. fiscale.Directiile de actiune.Ce poate face comunitatea internatională? În prezent. ca şi prin stabilirea unor priorităti şi modalităti proprii de interconectare a factorilor interni cu cei externi. Strategia„dezvoltare endogenă ”defineşte dezvoltarea drept un proces complex. fiecare dintre ele se particularizează printr-un mod specific de definire a continutului dezvoltării şi afinalitătilor acestuia. armonizarea acestuiobiectiv cu mijloacele de care dispun tările. care au sfere mai cuprinzătoare: a) „dezvoltarea spre interior”.Instrumentul esential al promovării acestei strategii îl constituie industrializarea economiilor nationale prin substituirea importurilor cu produse proprii (autohtone) şi promovarea exporturilor. c) „dezvoltarea endogenă”. de-a lungul timpului. sporirea venitului national. printr-oserie de institutii cu caracter mondial sau regional . pentru realizarea sa. monetare şi comerciale. în vederea obtinerii de cât mai multe lichidităti (mijloace de plată internationale).Date fiind importanta şi implicatiile majore ale subdezvoltării asupra economiei mondiale.Totodată. în final. obiectivele. recomandări. ca şi toate instrumentele politicilor vamale. rezolutii. pe care le identifică cu progresul economic şi social general. Strategia„dezvoltare spre exterior ”urmăreşte accelerarea pro-cesului dezvoltării prin participarea cât mai intensă şi eficientă aeconomiilor nationale la relatiile economice internationale. s-au detaşat. Strategii ale dezvoltarii economice Dintre numeroasele şi extrem de diversificatele tipuri şi modele destrategii ale dezvoltării economice. mediu sau lung şi adoptarea. Acestui scop i se subordonează şi activitătile economice ale statului. acestea pot determina. studii vizând problematica globală a solutionării problemelor acestei grupe de tări.următoarele. pe baza lor. există numeroase strategii internationale. industria şi agricultura. rapoarte. care integrează toate sferele productiei sociale. într-o perioadă dată de timp. căile şi mijloacele folosite pentru dezvoltarea tărilor în curs de dezvoltare se prezintă într-o mare varietate. elaborate sub egida ONU sau a altor organisme regionale. b) „dezvoltarea spre exterior”. atingerea obiectivelor programate ale dezvoltării economice şi sociale. Strategia„dezvoltare spre interior”pune în centrul procesului dezvoltării accelerarea creşterii economice.Îmbinarea şicorelarea optimă a productiei de bunuri cu sistemul structurilor sale .

înainte de toate. politice. reduce-rea şomajului total şi partial. culturale şi educationale etc. sporirea gradului deautosatisfacere a nevoilor în domeniile alimentar. Adunarea Generală a ONU a adoptat Strategia internatională a dezvoltării pentru al treilea deceniu al Natiunilor Unite pentru dezvoltare. a industriei. Cea de a doua Conferintă a Organizatiei Natiunilor Unite privind tările cele mai putin dezvoltate. Ultimele decenii au fost marcate de eforturile de elaborare şi aplicare a unor strategii la nivel regional şi international. liniile directoare ale strategieidezvoltării tărilor regiunii în anii ’80.Comisia Economică a ONU pentru America Latină (CEPAL) a adoptat Programul de actiune regională pentru deceniul dezvoltării latino-americane.în care se subliniază necesitatea unei mai bune distribuiri a veniturilor. • Directii de actiune . în martie 1980. la rândul ei.Astfel. participa-rea crescută a populatiei la procesul dezvoltării. a stabilit o serie de măsuri de sprijinire a acestor tăride către tările membre ale ONU.deplină şi efectivă la formularea şi aplicarea tuturor deciziilor îndomeniul cooperării economice internationale. care să conducă la relansarea dezvoltăriilor economice. Un accent deosebit se pune pe sprijinirea de către tările dezvoltate a eforturilor tărilor cel mai putin dezvoltate pentru finantarea investitiilor. sociale. o mai intensă mobilizare a resurselor interne pentru dezvoltarea agriculturii.Concepută ca parte integrantă a eforturilor pentru accelerarea dezvoltării tărilor în curs de dezvoltare.adoptat de adunarea şefilor destate şi guverne africane membre ale Organizatiei Unitătii Africane la reuniunea de la Lagos din aprilie 1980. a creşterii rolului agriculturii în procesul dezvoltării etc. cad în sarcina strategiei acestui tip de dezvoltare. Ce trebuie să facă tările sărace însele?Toate aceste strategii au în vedere faptul că depăşirea subdezvoltării este. în decembrie 1980. În mod similar. Se prevăd actiuni care să asigure sprijinul mai intens al comunitătii internationale. Comisia Economică şi Socială a ONU pentru Asia şi Pacific aadoptat. Planul de actiune pentru implementarea strategiei de la Monrovia pentru dezvoltarea economică a Africii. pentru învătământ. oproblemă a Ńărilor respective. energetic.economice.industrial şi financiar.desfăşurată la Paris în septembrie 1990. necesitatea efectuării de modificări în relatiileeconomice internationale pentru a asigura participarea lor echitabilă. a prefigurat liniile dezvoltării tărilor regiunii până în anul 2000. educatie şi dezvoltare a ştiintei şi tehnologiei. că efortul propriu al fiecărui popornu poate fi înlocuit cu niciun fel de ajutor din afară. a creşterii şi dezvoltării economice şi sociale. prin Declaratia şi Programul de actiune pentru ultimul deceniu almileniului a II-lea.Între obiectivele de bază aleacestui program se numără: dezvoltarea economică accelerată.Strategia subliniază importanta unei mai echilibrate repartitii a posibilitătilor economice între tări. El cuprindea prevederi menite să asigure satisfacerea într-o măsură mai mare a nevoilor de bază ale popoarelor acestor tări prin mobilizarea mai intensă a eforturilor propriişi printr-o mai bună conlucrare a lor. tehnologic. satisfacerea nevoilor de bază.

la rândul său. Evident. nationale. acapacitătii reduse de economisire. de către Regnar Hirkse. Experienta unor tări demonstrează că numai actionând. Această situatie a fost denumită. inclusiv prin industrializare. pot fi sintetizate câteva directii principale de actiune pentru îmbunătătirea conditiilor de viată ale populatiei din aceste tări.crearea de conditii care să diminueze exodul de fortă de muncă. este necesară. îndeosebi problema„şomajului deghizat”. se datoreşte slabei productivităti a muncii. 2.Formarea cadrelor calificate şi înalt specializate. pentru tările slab dezvoltate. problema utilizării fortei de muncă. poate să opteze pentru acea tehnologie care este cea mai adecvată conditiilor sale.Totodată. este posibilă depăşirea stării de înapoiere tehnico-ştiintifică şi economică. unde consumul este foarte scăzut. înainte detoate. sunt necesare măsuri de dezvoltare a acelor subramuri care pot valorifica eficient resursele naturale şi au piată internă de desfacere. Aceasta presupune dezvoltarea învătământului şi modernizarea lui.generator de pierderi notabile pentru tările sărace. a existentei unor caracteristici comune în programele adoptate. Dat fiind caracterul predominant agrar al tărilor subdezvoltate. în formarea capitalului şi realizarea de investitii. În ce priveşte cererea. O altă directie principală de actiune o constituie promovarea în întreaga economie natională a progresului tehnico-ştiintific. Efortul propriu al fiecărei tări se materializează. nu se poate rezolva decât prin diversificarea activitătilor economice. a investitiilor şi inovatiilor. „cercul vicios al sărăciei”. prima mare directie de actiune o constituie dezvoltarea agriculturii în corelatie cu promovarea unor politici de industrializare a produselor agricole.constituie o altă directie majoră de actiune. pentru preluarea de tehnici de la tările avansate şi pentru dezvoltarea spiritului de inventie şi inovatie al propriului popor.Alegerea tehnicilor corespunzătoare depinde de conditiile predominante din fiecare tară şi de caracteristicile fiecărui sector economic. care.Fiecare tară.Acumulareade bunuri-capital implică.ca şi insuficienta produselor agroalimentare. în concordantă cu nevoile stringente ale economiei şi cu tendintele de perspectivă din ştiintă şi tehnică.Or. sacrificarea consumului.aceasta nu este stimulată din cauza scăzutei puteri de cumpărare. beneficiind de marile realizăriale ştiintei şi tehnicii contemporane şi cu sprijinul tărilor dezvoltate. pentru relansarea dezvoltării lor. determinată de nivelul redus al . concomitent. totodată. Acest proces se referă la relatia ofertă-cerere. 1. „o constelatie circulară a fortelor care tind să actioneze şi să reactioneze una asupra alteia întro asemenea manieră încât să mentină o tară săracă într-o stare de sărăcie”. pentru a putea utiliza cu maximum de eficientă noile tehnologii agricole şi industriale. posibilitătile de economisire şi de investitii sunt aproape inexistente.Tinând seama de complexitatea subdezvoltării. pe termen scurt. 3. În ceea ce priveşteindustria. a cauzelor şi continutului diferitelor tipuri de strategii. 4. deci. ca urmare a lipsei de capital. Oferta este blocată din cauza posibilitătilor reduse de economisire.

al întregii comunităti internationale. o problemă a popoarelor din tările în cauză. specializate.Subdezvoltarea este. din nou. adică sărăcia. Concepte de bază • Subdezvoltarea economică • Sistemul de indicatori ai dezvoltării umane • Decalaj economic • Strategia de dezvoltare • Dezvoltarea endogenă Probleme de reflectie. numite poli de creştere.acordarea de împrumuturi din partea organismelor internationale.Pentru înlăturarea ei estenecesar şi justificat sprijinul întregii comunitătii internationale.Alti autori – între care Albert Hirschmann – susŃino creştere polarizată sau dezechilibrată a economiei. îndeosebi al tărilor dezvoltate economic.venitului. încadrul căreia tările mai dezvoltate. cât şi practic.considerând că pentru aceste tări este necesară o concentrare a investitiilor în câteva domenii. Pornind de la redusa capacitate a pietei interne. în conditiile interdependentelor economiceactuale. o consecintă a slabei productivităti a muncii etc. care este. În acest context. Depăşirea acestei situatii este posibilă. Dificilă şi complexă. atât teoretic. Acordarea de asistentă tehnică şi financiară reprezintă o formă importantă de sprijinîn actiunea de înlăturare a subdezvoltării. pe de o parte. ea nu poate fi nici judecată şi nici măcar abordată numai prin prisma efortului propriu al acestora. de realizare a unui raportde schimb echitabil în relatiile cu tările dezvoltate. Alegerea domeniilor trebuie să aibă în vedere acele subra-muri care au efecte de antrenare mai mari. iar pe de altă parte. în primul rând.Una din problemele careaşteaptă sprijinul tărilor dezvoltate este finantarea dezvoltării. De un mare ajutor s-a dovedit a fi cooperarea regională dintre tările în curs de dezvoltare.care ar putea pune în mişcare un mecanism corelat şi durabil dedepăşire a subdezvoltării pe baza unei dezvoltări echilibrate. numai printr-o folosire cât mai eficientă a acumulării.înlăturarea subdezvoltării poate fi înfăptuitănumai prin intensificarea eforturilor proprii ale tărilor în curs dedezvoltare. au contribuit la depăşirea unor greutăti ale tărilor mai slab dezvoltate. în special a Băncii Mondiale.care să antreneze prin efectele sporirii lor celelalte sectoare economice. unii specialişti propun ostrategie bazată pe investitii coordonate în toate sectoarele economiei. întrebări . Dar.Rezultă că cele două relatii de tip circular au la bază nivelul redus al venitului. ajutor public pentru dezvoltare din partea tărilor dezvoltate. eforturi dublate de sprijinul efectiv şi eficient al tărilordezvoltate.Aceasta presupune. prin experienta lor. este necesară promovarea unor măsuri desprijinire a exporturilor tărilor subdezvoltate.

• Indicatorii care stau la baza determinării poziŃiei unei Ńări înierarhia mondială •Înceconstădeformareastructuralăa tărilorîncursdedezvoltare? • Rolul efortului propriu în depăşirea stării de subdezvoltare • Ce sunt „polii de creştere” în alocarea investitiilor? • Cercul vicios al sărăciei • Rolul organismelor ONU în sprijinirea tărilor rămase în urmă din punct de vedere economic Bibliografie .

Paris. Paris.Braudel. • Ives Lacoste.PUF. • F.Ed. 1989. • DicŃionar de economie.: NiŃă Dobrotă.Editura Meridiane. 1999 . La théorie du développement et l’interpretationhistorique de l’époque contemporaine.Timpul lumii. R.• Raymond Aron.coord. Bucureşti. 1965. Editura Economică.Géografie du sous-développement .Hoselitz.Aronet B.Bucureşti. Le développement social. 1976.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful