..


I
[
Utilizind un montaj În
punte, acest instrument
ă tensiuni cupnnse
Între 50 mV ş 500 V pe 9
scale. De la divizorul re-
zistiv semnalul este aplic1l1
unui tranzistor FET, TI. In
ţ opus. tranzistorul
Rl
Montajul electronic cuplat cu
un voltmet ru de 20 kON reali-
ă un milivoltmetru cu impe-
danta de intrare de 10 MO, pen-
tru tensiuni alternative.
Condensatorul Cl permite tre-
cerea numai a componentelor
alternative. Din C2 se face ajus-
tarea ă in ţ ă la
100 kHz.
În sursa tranzistorului T1 este
cuplat un atenuator
1-1/10-1/50.
Gamele de ă ă 10 mV,
100 mV, 1 V, 10 V, 50 V.
ă incepe de la 10 Hz
ş atinge valoarea de 110 kHz (1
dB atenuare).
MlliVOLTMETRU
FET. T4. are polarizare
fixa. Dezechilibrul ţ
comandat da tensiunea de
intrare, este citit pe instru-
mentul indicator gradat in
ă ţ de ă ă
ţ RIS re-
ă capul de ă iar
ţ Rt8 re-
ă zaroul.
ţ divizorului
se aleg prin ă ş
inseriere sau se ă
ţ semiregla-
bile adecvate.
Tl-T4 = BF245; T2-T3
R10
'MlL
+11V
ADAPTOR
.!!l..
,
10 .. '1

470.0
'"
,
100111'1 4,7 K.o
,
, V

4 10V
T,
5 50V
r.
BFZ4S
-.::

'i'
(1 lS0nF K.o
j
(
"
:1,..,

Ko m', li;

,"

r
".
I ""
'"0
I

L Kn
Q '" A"
"""
:330.0

n
"
100
\ 0' 0'
AU

'"
n I(Q
- '"
.
(7,1»)&.F
'" BC177; =.
lN4148; 05 '" DZ12:
06-09 '" lN4001
Tensiunea În secundarul
transformatorului este de
15 V. Becul cu neon TH
0,2 se poate inlocui cu
MN8.

,.
+:6.(9 100.0
1'',).


(nU..,.F
+

0'
Os



9V

o,.
D6
+


"'
-
-
'"
,,,
-1
+ca
220

560
Q
Q
E
hT3.14"" ZN2ZZ1
TEHNIUM LABORATOR 1991 e
PUNTE R
Simplitatea schemei, sensibilitatea mare a indicatorului
de nul ş precizia ă a ă ă recomanda acest
montaj constructorilor ă precum ş laboratoarelor
ş
se ă introducerea ţ de polarizare a in-
ă AO (R6 ş Rl), a condensatoarelor de decuplare
pentru cele doua surse (CI ş C2) ş pentru ă AO (C3
ş C4), precum ş a ţ Pl (alfset), cu ajutorul
câruia se face reglajul de zero (se scurtcircuiteazii bornele
C ş O la ă ş se ă Pl astfel incit ambele LED-uri
ă fie stinse complet).
Atunci cînd puntea esle ă Între C ş D apare
o ţ ă de poienIi al. ă ţ de potential este
ă de AO ş În ă unul din LED-uri este
aprins. La echilibru, punctele C ş D au ş potential ş
tensiunea de ş a integratului este zero (În raport cu
m'asa). deci ambele LED-uri sint stinse. Sensibilitatea aces-
tui detector de zero fiind foarte mare. precizia echilibrarii
este practic ă de finetea potentiometrului.
Potenliometrul este ă cu un cadran grada\.
R 91 10..n.
,---------.-"-!::::l--,.::.l{=::;f-.... tO -10<11
ţ

t:
10
::
O
"j-o,J" 10-nOal
S,lket
P-c::r..310
c
lknl
SL 100i>
410-1Ok<11
,
#. ,
La ă tensiuni-
lor alternative se folosesc
pentru patru
diode montate În punte,
avindu-se ă ca fiecare
ă ă ă o ten-
siune ă mai mare
decit cea mai mare ten-
siune ă de pe
scala aparatului (IN4OQ7,
F407, BAI59).
Rezistorul R. montat În
paralel pe instrument ş
care are rolul unui ş
este necesar pentru a per-
mite trecerea prin diode a
unui curent suficient (de 5
mA).
Functionarea ca ohm-
metru este posibilii in trei
game de ă ă reglajul
de zero ă cu un
potentiometru P = 10 kn.
Alimentarea se face de la
o baterie de 3 V. Pentru
un reglaj cît mai fin pe ga-
mele mici de ă s-au
introdus in paralel cu P
rezistenlele R4 " 20 n ş
R5 '" 200 n.
SChema a fost proiec-
ă ş ă practic
pentru un instrument de
50 p.A ş RA '" 3 kn.
Pentru comutarea pe
scala ă se folosesc
comutatoarele K. KI. K2,
K3 cu doua ţ ş mai
multe perechi de contacte.
Schema este ă
pentru ţ cu comuta-
toarele ă (vezi ta-
belul ă
Gînd comutatorul K este
ă instrumentul
ă ă tensiuni alterna-
tive, iar cu K apasat ă
Tl:HNJUM LABORATOR 1991 e
AVo
&-JoC

-O
3 " O
"
..
0-
, ,
" O
, ,

E

RI, '2l)n
p
IDJ<a
'" ac


4Ki •
, ..
?JmA
..,
'3 15.,10.
"""....,
,
1,':>.0.

,
o."n
ă ţ tensiuni
continue ş rezistente. Din
comutatoarele Ki (i '" 1, 2,
3) se alege scala pentru
curenti sau ţ
Etalonarea se face cu
ajutorul unui instrument
cît mai precis, verificÎn-
K
R
33,30.
du-se fiecare scala În
parte. Se ă ca În
serie cu valorile standard
ale rezisten,elor ce vor fi
folosite ă se ă ş
ţ (semiregla-
bile) adecvate. care vor
ş mult etalonarea.
""R •
on
iZ"
o.sv
lMn
"
Re<
60'"
300n
. ,
K
Re>
"'n
K
1000V
N!<Xl'
SA'
10
4
, ,
4 O 6 7

9
"
"
"
15 fi
,.
, ,
O b
Acest instrument poate masura pe ş scale tensiuni ă la 300 V. ţ
de intrare esle de aproximativ 10 MO. Tranzistorul FET poate fi ş de tipul 2N3819. Re·
glajul pe fiecare ă se face din potentiometrele AIO-AI5, toate de 5 kO. Potentio·
metrul R19 regleaza zero.
Aezistorul Al care se ă are valoarea de 2,2 Mn.
Alimentarea se face cu o ă ă Transformatorul se ă prin re·
bobinarea secundarului unui transformator de sonerie.
AlO-RIS au valoarea maxima de 5 kO.
+
u
1
(1
10nf
R9
llk
6)( 5kll
51b
Cu numai ă tuburi electronice, recuperate ele la un aparat
de radio se poate realiza o punte AC foarte ă ş ă
Se poate vedea ca elementul de control al echilibrului este
asigurat de un ochi magic cu ă ă ţ (EM4, EM11).
precedat de un amplificator realizat cu un tub ă ă
ă ă tip E8Fll , E8F21, sr 7e sau o ă ş o ă
cu germaniu.
Potentiomelrul de reglaj de 5 kU trebuie ă fie bobinat ş de
foarte ă calitate.
Rezisten1ele ş condensatoarele etalon trebuie ă fie cu tole-
ranta de maximum 1% ş de calitate (APM, M,flT ş respectiv,
myltistrat).
Inainte de montarea rezisten1elor ş condensatoarelor etalon
se face etalonarea ţ (cadranului acestuia),
ă cum ă se aleg patru ţ etalon de 1 kO,
2 k!l, 8 kO ş 10 kO, care se ă la bornele Cx ş Ax ca in
tabel (precizia ă 0,5%).
Valoarea ţ
rezl.tert1el (kO) cadranului
R, C,
R 17
\lkJl
PUNTE
(4
4;\)pf
63mA
RC
ă Ax se face prin trecerea comutatorului SI În per
O ş alegerea la $2 a unei la care ţ asupra
ochiului magic este ă iar apoi cu potentiometrul P se de-
termina pentru care umbra este ă •
o::: Aetalon x Ilndlcele cadranului
Pentru Cx se trece S2 ·i n O ş se face similar determina--
rea cu SI ş P. .
o::: Cetalon X I indicele cadranului
Alimentarea se face cu 6,3 V alternativ la filamente ş cu
300-350 V tensiune ă putînd fi utilizate transformatorul
ş redresorul acelui<r?i aparat de radio de la care provin tuburile
electronice.
EBf" "=01 f
W
Jl
16
1 10 0,1
2 10 0,2
2 8 0,25
13
..
_Ir
R14

-
200kJl
81::;11'; 1;r
- :1. .. :
1+2 10 0,3
1+2 8 0,375
1 2 0 ,5
8 10 0,8
8+1 10 0,9
10 8+2 1
10 8+1 1,11
10 8 1,25
10+2 8 1,5
G
- R15
r-
--
R,


51
P
R12 EM"
5knj
:r:
o,iMll
(7
0,5pf
f

kll

S2
(, .
2 1 2,0
8 1+2 2,67
8 2 4,0
10 2 5,0
10+1 2 5,5

o
YJSl./2W

"'''' '"

-
t J50"400V

8uf 1 R1'I
:3' Il
f
150V
'"
:3'
6
1
3V
f
§l E
,
8 1 8,0
10 1 10,0
TEHNIUM LABORATOR 1"1 ID
Ă
Ţ
MICI
in practica radloamalo-
rilor, foarte des se pune
problema ă ş ă
ă unor inductanla
(bobina pentru USI cu va·
loarea cuprinsa intra
16 Un aparat simplu.
ş de realizat. destinat
ă inductanlei bo-
binelor realizate este pra-
zentat În figura ă ă
ă cum se observa,
schema cuprinde un osel-
lalor pilotal cu un rezona-
tor cuar1. care va debila la
ş un maxim de ten-
siune atunci cind bobina
cu inductarrta necunos-
ă in serie cu conden-
satorul variabil Cv, va re-
zona pe frecvenla cristalu-
lui al. Acest maxim de
tensiune este redresat prin
O 1 ş filtrat prin CS; C6;
R7 ş indicat prin instru-
mentul analogic
cu maximum 100 uA la cap
de ă
ă cu un frecvent-
metrlJ numeric care ă
soara numai ă la 40
MHz,- sonda ă ă
turat permite e:w:tinderea
domeniului pina la 150
MHz.
Adaptorul este, de fapt.
un ă prin
4 Pentru o ţ
ă sint necesare
tranzistoare Cu ţ
Umita IT in jur de 1 000
MHz (ZT245, BFT95,
BFY90 sau BF183, sor-
tate).
Schema este ă
din doua bistabile divi-
zoare prin doi, plus ă
amplîlicatoare separa-
toare.
Primut bistabil ţ
tranZistoarele T1-T4, Ur-
meaza un elaj ampUlica-
tor-separator realizat cu
tranzistoarele T5-T1. AI
doilea circuit basculant
bistabil ş tranzi,-
toarele Ta-TII. Semnalul
de ş se culege
orintr-un repetor 1T12).
ă semnalul de ş
este insuficient pentru a
activa frecven1metrul. se
ă un etaj ampli-
!icator similar celui reali-
TEHNIUM LABORATOR lti1 •
Valoarea lui A' nu este
critica. Recomand utiliza-
rea unui cuar1 cu Irec-
ţ cuprinsa intre 6,5 ş
8 MHz O oarecare ţ
se va acorda condensato-
rului variabil Cv. Se va ur-
miiri ca e:w:emplarul utilizat
ă aiba capacitatea rezi-
duala (valoarea la ,,com-
plet deschis") cit mai
mica Valoarea ma:W:lma
("complet va fi de
180-220 pF Practic
aceste valori Cv minim ş
Cv ma:w:im vor determina
gama valorii de Inductanta
ce se poate masura cu
aparatul.
calibrarea aparatului se
va lace introducind intre
bornele U: bobine cu in-
ţ ă (eta-
lon) de 2,5; 5; 1,5; 10; 12.5
ş 15 se manevreaza
butonul Cv pina la indica-
ţ ma:w:ima a .uA-metrului,
marcînd În jurul a:w:ului
zat cu tranzistoarele
T5-T1.
Pe Ş ţ
trului se va putea citi o
ţ ă de patru ori mai
mica decit cea de la intra-
rea adaptorului Deci,
pentru a aIIa valoarea
reala a ţ cifra in-

2\J .. IN
1
1,1
k.o.
condensatorului variabil
ţ corespunzâtoare
liecarui etalon În parte
Aparatut realizat cu valo-
rile componentelor din
schema acopera domeniul
de interes al radioamatori-
lor. Pentru cel ce doresc
ă masoare inductante
mai mari de 15 se va
schimba 01 cu un cristal
dicata se ş cu 4
Tensiunile nu ă o
stabilizare ă dar
necesita o filtrare ă in
paralel cu condensatoa-
rele electrolitice, in sursa
se vor conecta ş conden-
satoare de 0,1 .uF de liP
multistrat
150
de 1-3 MHz. iar Cv va fi
de 500--1 000 pF ş in-
vers, pentru bobine cu in-
ductanta mai mica de 2
.uH, al va li de 10-13
MHz, iar Cv de maximum
80 pF. Desigur, amatorul
interesat poate monta al
in soclu, iar cu un Cv de
100 pF ş un set de con-
densatoare fh(e de 100 pF
Lx
În paralel printr-un comu-
tator va acoperi o plaja
mult mai de. induc-
ţ masura bile. In acest
caz, pentru fiecare al ş
pozi1ie a comutatorului
(condensator paralel cu
Cv), a:w:ul Cv-ului trebUIe
recalibrat cu bobine eta-
lon ă
Ă PEllrRU
fRECVENr.ErRU
,
2<210n.
T4 T8
non.
"N9Z
1
1
7 2,7
k1l. k
Z7 2,7
kl>. klL
1
+7V
OV
I!
-15V
Aparatul de masura
prezentat alaturat este
o punte AC alimentata
În curent alternativ.
Acest tip de aparat are
avantajul unei
ţ simple ş al unei
precizii suficient de
bune.
Tensiunea de audio-
ţ este generata
de multivibratorul echi-
pat cu tranzistoarele T2
ş T3. Tranzistorul T1
lucreaza ca separator ş
adaptor de ă
Indicatorul de nul este
o ă telefonica.
Atunci cînd ţ de
echilibru a ţ este
ă ă semnalul
din casca' este nul.
Se ă ca po-
ţ Pl ă fie
de tip cu variatie ă
a ţ ş prefera-
bil bobinat, pentru o
mai buna precizie.
La bornele Ax se cu-
ă un rezistor ş
manevrind butonul po-
ţ Pl, tonul
va deveni la un mo-
ment dat foarte slab,
ă ă puntea s-a
echilibrat.
Avind in vedere fap-
tul ca factorul de multi-
plicare al fiecarei sub-

UNTE Re
game este tO, iar do-
meniul de ă ă se
intinde intre 1()2 ş lQ11,
se poate trece la etalo-
narea aparatului .

C. R.
f1
1
n
R1 100.n.. C.,100pF
R
)§f

..---'-l

C,

+ -
:;J (s

Ă PEnTRU
E B
' l ,6V
A

-

;
-
<

" ....
C,47,F
3 x 80171<16,109, 171
"n.
9v
mETRU
Mai Întii, pe panoul
Irontal, in dreptul po-
ţ se fi-
ă o ă de hîr-
tie ă mai ă de
dimensiunile tOxl0 cm,
care va constitui scala.
Pe axul ţ
lui se va fixa, solidar cu
butonul, un ac indica-
tor. Se pune acum co-
mutatorul pe ţ
lQ3, iar la bornele Ax
se ă o rezis-
ţ ă de 10 kn , precizie
1%, ş se ă po-
ţ pentru ton
nul. In acest moment
pe ă se ă un
reper. Se ă apoi
valoarea ţ Ax
În ă subgama, la
fiecare ă valoare
marcindu-se pe ă
reperul respectiv. Din
P2 ş P3 se ă ca-
petele de scalti.
Pentru celelalte sub-
game controlul etalo-
ă se face prin son-
daj. La etalonarea apa-
raiului penlru conden-
satoare se ă
la fel.
Tranzistorul va fi de tipul AC180, ACl84, AC188.
Pentru redresare se va folosi o ă detectoare cu ger-
maniu, cu tensiune ă ă de 50 v.
Diodele Zener vor li de tip DZ6V8 (0,3 W).
ţ sint de 0,25 w.
Condensatorul CB are rolul de a ş ţ ă
a elementului galvanic, care ş În timp.
Condensatoarele Cb ş CF vor fi de tip mylar, la 100 V.
ţ Ap ş Ab se folosesc pentru pornirea mai ra-
ă a montajului (polarizare ţ ă
Condensatorul Cb are rol de accelerare a ă tran-
zistorului.
Bobina de ş nc ş ă ş ă nb, ns vor li executate
pe un miez de ă format din ă ă ă ţ E20 cu Al :::;
630 nH/sp2.
Se poate folosi miezul translormatorului de atac al etaju-
lui de linii din televizorul portabil "Sport".
ă ş de colector are 17 spire, iar cea ă 5
spire. Sîrma de bobinaj va f i de tip CuEm 0,5 mm. ă ş
rea de ă ns va avea 82 de spire din ă CuEm 0,1
mm. Între ă ş de ă ş celelal t e ă ă ş ă
se pune un strat izolant din hirtie de condensat or. in mod
obligatoriu se va ă sensul de bobinare pentru toate in-
ă ş ă notind Începuturile.
In lipsa unui miez tip E20 se mai poat e folosi ş un mi ez
din ă tip ă 18xl 1, cu Al :::; 630 nH/sp2.
TEHNtUM LABORATOR 1"1 •

Montajul din ă este un convertizor continuu-conti-
nuu 6 V-12 V ş se ă in special posesorilor de au-
toturisme "Trabant ". Principalul avantaj il constituie faptul
câ se ă folosirea transformatoarelor, care sint greu
procurat sau de construit, au un gabarit ş preutate impor-
tante. Tranzistoarele utilizate sînt dintre tipurile uzuale.
Analizind schema, se poate constata ă acest
este constituit din urmatoarele blocuri distincte: un multivi-
brator format din tranzistoarele TI ş T2, un etaj de putere
constituit cu T3 ş T4, un triplor de tensiune (diodele Dl,
D2, D3, D4 plus condensatoarele aferente) ş in firal un
stabi l izator de tip serie cu tranzi stoarela T5, T6, T7. Intr-un
convertizor ca acesta este obligatoriu ă se ă pe ie-
ş un stabili zator de tensiune. Din acest motiv nu a fost
suficient doar un dublor, ci a fost necesar un triplor de
tensiune; in acest caz, tensiunea la intrarea stabilizatorului
este suficient de ă pentru ca stabilizarea ă fie intr-a-
ă ă
6V

11"
T1

2N2904

"""
I 1,5"" 'C>
4l
k
o
-
Il,3lJ'
102

ţ
39"
10kQ
"02
''''''
-
TEHNIUM LABORATOR 1"1 •
De asemenea esle important ca CI, C2, C3, C4 ale tri-
plorului de tensiune ă ă o capacitate ă cel
ţ 2 200 mai ales ă se are in vedere un consum
mare. Din ţ P2 "" 470 0, liniar, se ă va-
loarea tensiunii pe ş aceasta nu este obligatoriu ă fie
12 V, important este ca ţ de ţ intre colecto-
rul ş emitorul lui T5 sa fie de minimum 2,5 V, altfel nu mai
avem practic efect de stabilizare. Din ţ Pl ""
10 kO, liniar, se ă pragul de curent la care ă in
ţ ţ electronica, aceasta fiind foarte ă În
special În cazul unui scurtcircuit accidental. Se ă
determinarea ă a diverselor prag uri de ţ
nare ş apoi reglarea ţ la nivelul de curent
maxim dorit. De ă ce consumul va ă ş ă va-
loare, tranzistorul T5 va fi blocat. ţ tranzistoarele
T3, T4 ş T5 se vor monta pe radiator, toate trei fii nd de tip
2N3055.
1NlO55
T3

2N 3055
lSjiw
D1
2,'
D3
04 T5
·t2V
-.
'<9
C1 C2
';
't 560Q

r-
r
, ..
14 2N3055

2N_ G};z
,

P
1-
'---1
P1
'd
'"''



t!Y
1-
,
.
8.6.157

""
'1""
'"
-
TcSTtR
TTl
Circuitul p.' fmite determinarea starii logice .,(1' sau
a intrarilor (in . .aer"), cit ş vitualizarea impuisuriior de
ă duralii (1 == 40 ns).
in ţ de nivelul de tensiune pe vîrful (sonda) 5 "
se deschid tranzistoarele TI , T4, aprizind LED-urile co-
ă Astfel , pentru starea ă .,1" se des-
chide TI. iar prin PII LED-ul OLI se aprinde. Pentru
.• (1' ă T4. P12, PI3 Si DL3. Pentru starea nedeter·
minata .,X" se deschid T2. T3, aprinzÎnd LED·ul Dl2.
Peste 2.2 V pe SI se aprinde DLI (starea .,1"), ţ
lul În punctul 1 scade ş prin dioda OI tranzistoarele T2,
T3 se blOCheaza ş oL2 se
Impulsurile de scurta durata sint detectate de cele
doua monostabile care prin PI4 comanda dioda Ol4
care se va aprinde pentru 0,1 secunde.
04 este de tip IN4001. P21 ş P22 sînt o parte dintr-un
CDB400, iar Pll-P16 ă inversoarele unui
CDB4Q4E.
7
r
8
TESTER TTL
llon 'H4OO\
Acest dispozitiv este foarte util pentru vizualizarea
starilor logice la circuitele TTL Nu poate fi utilizat
pentru vizualizarea starilor circuitelor CMOS. deoa-
rece curentul relativ mare de intrare duce in mod
cert la deteriorarea acestora.
ţ diSpozi tivului esle foarte simpla ş nu
mai necesita ţ LED-ul "L" indica starea lo-
gica LOW la intrare. iar LED-ul "W starea HIGH. Ul-
timul LED indica un semnal alternativ la intrare ş
este foarte ulii pentru detectarea impulsurilor scurte.
Circuitul sesizeaza impulsuri de citeva zeci de nano-
secunde sau chiar mai scurle.
Montajul se realizeaza pe o ă de circuit im-
primat ş se ă intr- un stilou sau un pi x,
de unde se conecteaza. cu ajutorul unor fire preva·
zute cu cleme. Ia alimentarea circuitului verificat.
IN
14
220
fi
21fJF
1C
(
J A'
2GND
7
(064'2'
9
D
-SV
kn
120
n
1
//
PULS
LdXMETRd
$enema alaturata permite reali zarea unui luxmetru pentru
rarea ă in plaja ori entativa O 1 000 Ix, f olosind ca ;., ,,"0-1
ment indicator un vollmetru de t ensiune ă cu 10 V la
ADAPTOR
PENTRU
APARATE
DE

Ă
de scal a.
ţ este in ţ de
ali ment are ă avind part icul aritat ea
de intrare esle ă ţ ă pri n i
R2-R3 Si al celulei de stabili zare RI-O' ; cu piesele di n
numeric tensi unea ă ă i nversoare
cca 0,1 V.
Elementul i i i
bucl a de I
I I




;
ă se un I
sau ă se ş un alt domeniu i
tensi unea ţ ă de alimentare se aleg in
De exemplu, pentru un voltmetru de 12 Vcc. tensiunea elimen·
tare se va l ua de :1:15 V, pentru a ţ cont de saturatia operationa·
l ul ui la ş
Cu un minImum de piese
,.
poate transforma un miliamperme·
tru ş Într·un microamperme·
"'" tru.
$chema din ă ă la
,
I ;Bcm
bornele a-b o sensi bil itat e de
circa 90 [.lA.
181<0 M
Singurul reglaj ă În stabili-
-=< -
'm' rea punctului de zero. cu intrarea ,
in scurtci rcuit , cu ajutorul pot enlio-
"" "
""" metrului P. Schema are un consum
18":0
redus ş ţ ă cu o tensiune
,
I ;BC I71
de aliment are de 9 V ă la 7,5 V.
Se ă sort area celor
doua tranzi stoare pentru parametri
7S>\O
pe cit posi bil egali (I bo ş {3).
TEHNIUM LABORATOR '"' •
Montajul din ă transpune curentul slab de la intrare
într-un curent mai puternic, 10, ă de instrumentul
,.A.
ă instrumentul indica la cap de ă 10 = 50 IlA,
atunci se pot ţ domeniile:
NANOAHl'ERHETRU
R '0

11 P
l
+ Rl 10 :-: 100 50 = 5 IlA;
R
'0
Iz =
P
2
+ R
2
1,
t 000 50 = 500 nA;
R
'0
I
J
=
P
3
+ R
J
1
0
=
'0000
50 = 50 nA.
ţ P4 este accesibil din exterior pentru re-
glajul de zero al aparatului, care este diferit pe fiecare din·
tre scale.
Este recomandabil ca instrumentul IlA ă ă o rezis-
ţ ă Rj cît mai ă deoarece altfel (in special
În cazul domeniului de 50 nA), tensiunea ţ ă de
intrare se ă puternic asupra instrumentului. produ-
CÎnd ă ţ la aducerea la zero.
OV
L
10Kn
P,
10
Kn
'H.It
BETAMETRU
CU CITIRE
Ă
[ "
t,15H.ll
Montajul ă este
destinat ă ă lactoru-
lui de amplificare in cu·
rent. P (beta) ş a curentu-
lui rezidual ICBO pentru
tranzistoarele npn ş pnp
de ă putere. Principa-
lul avantaj al ă n consti·
tuie citirea ă ş li -
ă a valorilor beta pe
scala unui mi liampermetru
uzual (0,05-5 mA, res-
pectiv -0,06- 6 mA) , care
poate fi eventual cel exis-
tent În AVO-metrul de
care dispune amatorul. In
acest caz, montajul se
poate realiza sub ă de
adaptor, incluzind ş sursa
ă de alimentare.
RZ
zero
KJ
B
1
.,zero"), prin manevrarea
potentiometreJor Pl+P3 ş
- ă pro-
ă prin trecerea lui
K3 in poziti a "fJ" ş citirea
pe instrument.
Aranjamentele au losl
astfel ă incit valoarea
ă a factorului beta ă
se ă prin simpla mul-
tiplicare cu 100 a intensi-
talii I masurate ş expri-
ă in miliamperi).
P,
2.S HA

r /.:-zero
P3 K)
Z5'JkA
"
"'.It
NPN----Kt- PNP
ZERO
R
J


• Il -Kz··.Jcao
,
• mA
(
Tlpnpl


E

ă ă deci
stabilirea din Pl + P3 a
unui curent de 1 mA prin
circuitul emitor-colector al
lui T. ă tiind valoarea
lui R3 de 6 kll La ă
rea ă cînd se
ă ş R2. bazei lui
T i se ă o ş de
curent de cca 10 ţ ce
are ca efect ş de
beta ori mai mare a cu-
rentului de colector.
220V
N 1
I CBO Citir e di rectâ ipAI
P
- frhilibru din p,; fi; F)
I =tOO .. HIIIAi I
" "
-


L
11
"
6
k.lt

B ,
Tlpnp;npn)
9vfO.SA
O,
"
lN4007
,
"
C, , Io70pF
,
"
P4
10Kn.
.. ' V-
.1
1",>

Iol.l
-6V+
2
-6V
tk..n. T,
B0135
DZ,
,
Pl6V8Z
Schema ă de
principiu este ă in fi-
gura " unde sînt precizate
ş rolurile celor trei comu·
tatoare. Ast fel . t i pul de
ă (pnp sau npn) a
tranzistorul ui de ă
se ă initial din
comutatorul Kl . Pentru
ă lui ICBO, se
trece K2 in pozitia
"ICBO", comutatorul K3
liind pe Citirea
este ă (se va lolosi
Întîi un domeniu mare, de
5-6 mA, al instrumentu-
lui. pentru orice eventuali-
tat e, ă care sensibilita-
tea se poate ă ă la
50- 60 ţ
Schema de principiu
este greu de ă din
cauza celor trei comuta-
loare. De aceea ă
În figura 2 situalia con-
ă de ă a tacto-
rului beta pentru un tran-
zistor pnp. Se ă ă
rezistenta R3, circuitul
emitor-colector al lui T ş
cele ă surse de 6 V În-
seriate ă o
,.punte", În a ă diago-
ă este i ntrodus miii am-
permetrul. Aducerea la
zero (Cînd R2 este deco-
Cu valorile indicate,
plaja de ă fj este
orientativ 5+600. Ea poale
fi ă ă la 1 000
ă se ş un po-
tentiometru Pl de cca 10
Mn.
---;L T,
17.1t
DZ,
ă lactorului
beta include ă etape,
ş anume:
- aducerea la zero a
instrumentului (Kl În po-
zitia ă pnp
sau npn. K2 În pozitia
rolP" ş K3 În pozitia
TEHNIUM LABORATOR 1"' •
Pentru obtinerea unor
rezultate bune, este obli-
gatoriu ă se utilizeze la
alimentare o ă ă
stabilizat!, de exemplu ca
aceea din figura 3.
3
(,
O,


Pl6VeZ
410p F
TZ
Rz

-6V
9
10
Montajul ă a lost
conceput pentru verifica-
rea ă a diodelor sta-
bilizatoare de tensiwne
(Zener) avind tensiunea
ă de ă la cca
24. V. .
In acest scop se va uti-
liza o ă de tensiune
ă U de cca 30-35
V (nu ă ă
dar loarte bine di-
ă pentru un cu-
renI de ordinul zecilor de
mitiamperi.
T1-T2 cu piesele afe-
rente ş R3. Pentru a asi-
gura pfectiv constant cu-
rentul I Într-o ă atît de
ă a tensh:nilor Zener
investigate, diodele
04, care ă ţ
in bua lui T3, au fost, la
rindul lor, alimentate tot
printr-o ă de curent
constant, ă cu TI
Si T2.
Curentul I se ă
fl) valoarea de 10 mA pen-
tru O ă DZ de cca 12
V ă la bornele
A-B. ca in ă prin
tatonarea valorii lui R3.
Q=30-3SV
R1
1H1l.
4X1N4146
T1
& 19(}
n
2N 6059
K2
A
B
Vc.c.
in locul ş
ţ de limitare,
montajul propus ă
o ă de curent con-
stant 1-10 mA, realizata cu
tranzistorul Darlington T3.
diodele circuitul
Comutatorul K2 permite
inversarea polarililii dio-
dei (pentru ă
tensiunii directe, de exem-
plu sau pentru cazul in
care dioda nu esle mar-
ă si a lost ă la
intimplare).
chis, se va ă (inchide)
numai ă racordarea
diodei la bornele A-B.
T3 poate fi de orice tip
(npn), care ă suporte o
tensiune emitor-colector
de ă la 40-50 V
Cu un termistor cu coeficient negativ de tempera-
ă se poate realiza un termometru foarte simplu,
Pentru temperatura de etalonare se ă po-
ten\iometrul ă (de obicei punctul de
O"C).
la valoarea de 250 fi a termistorului avem o sensi-
bilitate de 5,1 ,."ArC, iar la valoarea de 130 n,
4,1 ,."ArC.
Este ă trasarea punct cu punct a scalei, ea
nefiind ă
".-----
TERMOMETRU
SIMPLU
220n
,
2,5 Knliniar
I.'SV
l'
Butonul K 1 normaJ des- Tranzistorul Oarlington
TERMOMETRU
ELECTRONIC
Utilizînd o ă de amplificator diferential cu tranzistoare ş
introducind pe una din ramuri un termistor, obtinem o ă
ă dar ă de termometru. ă reglarea minimului de
ă (de exemplu 200C), se ă scala punct cu punct
Schema a f"st ă pentru domeniul 20-4S
o
C.
Piesele simetrice se ă egale, iar tranzistoarele se im-
ă ş se ă termic. Instrumentul are scala de 1
mA.
J
Ec=9V
6,8Kn 12,7Kn
2,7
6,8
KnJ
lOOn

Kn

P 130n,
Tl
[
Jf
T2
6,8Kn
2,7KQ 6,8Kn
P =2S0nlin.
--
T,-TZ= 6[109
TEHHIUM LABORATOR 1"' •
MASURARlA TINSIUNII
OI STRAP GfRI
Pz-reglaj cap de ă
1 A[.)
R
4
'5kn
Pl
SO}JA _ 200mV
15 v
lkn
P
1
-
Rl
J
b
Circuitul descris permite ma·
surarea tensiunilor de ă
gere Vcbo, Vceo ş Vebo pentru
cele mai multe tipuri de tranzis-
toare de semnal mic. Se mai pol
ă de asemenea, diode Ze-
ner ş diode redresoare de ă
putere. Dimensiunile mici ale
schemei permit introducerea ei
Într-un tranzistormetru, lârgind
astfel ă ţ acestuia. Ten-
siunea de alimentare de 180 V se
obtine comod. prin intermediul
unui mic convertizor, consumul
schemei tiind foarte redus.
Rezistenta Al pOlarizeazâ tran-
zistorul TI, astfel ca acesta ă fie
În conductie. tensiunea fiind
ă jonctiunii de controlat.
Atunci T2 ă in conductie,
ceea ce duce la o ă de ten-
siune pe baza lui TI. Potentio-
metrul R2 permite reglajul optim
al curentului Ibr. Voltmetrul in-
ă direct Vbr la care se ă
ă de tensiune pe R2
(aceasta se poate ă neglija
ă ă probleme).
nOn

3 • r(; "'4
6
lko
Tranzistoarele utilizate sint de
putere, cu tensiune de lucru ridi-
ă (B0115, BF459).
r---1"--o + lBOV
Jonctiunea
d.
controlat
Schema se compune i
distincte, anume un generator de curent
constant (realizat cu tranzistorul TI ş pie-
sele aferente), care ă pe ţ
ă Ax, ş un milivoltmetru c.c.
ţ cu piesele aferente). care
ă ă ă de tensiune ă de
acest curent la bornele lui Ax.
ţ (,BA741 sau similar) lu-
ă in ţ de amplificator nein-
versor de tensiune ă cu ş de
cca 100 (I+A9/Rl0). Grupul A12 + A13.
plasat la ş se ă la etalonare
la. 1 kO; deci pentru ca instrumentul de 1
mA ă indice la cap de ă tensiunea de
ş trebuie ă fie de 1 kO. 1 mA '" 1 V,
respectiv tensiunea de intrare trebuie ă lie
de cca 1 V: 100 '" 10 mV.
Tz
B0115
Rl
470Jl
\-
R3
B(-)
Generatorul de curent ă tranzis·
torul TI, ţ bazei fiind stabilit la
cca 5,6 V cu ajutorul diodei Zener DZ. Prin
urmare se ţ În emitor un ţ
constant de cca 5 V. ă tensiune sta-
ă ă ţ Al< prin in-
termediul uneia dintre rezistentele R3-RS.
care ă practic curentul prin Ax
(pentru fiecare domeniu În parte, rezis-
ţ ă ă este mult
mai mare ca Rx)_ Acest aranjament s·a ă
cut pentru a obtine variatii nesemnificative
ale curentului prin Ax (mai mici de %0,2%)
atunci cînd rezistenta ă ă
de la zero la valoarea ă ca-
pului de ă pe fiecare domeniu În
parte.
RJ 51Jl
100mJl
Masa sursei diferentiale de %9 V care ali-
ă milivoltmetrul se va lega directia
generatorul de curent constant, ca o ă
ă de ţ pentru diminuarea ă
rilor de tensiune parazite pe firele milivolt-
metru lui.
Etalonarea aparatului se ă folo-
sind ţ Ax cunoscute ş ţ
ă asupra elementelor semire-
glabile R14 ş R12. Pentru inceput se trece
comutatorul K pe domeniul de 10 O, se
ă bornele Rx ş se aduce
acul i nstrumentului la zero din R14 (regla-
TEHNIUM LABORATOR 1991 o
Tl
8(107
R4
51011 111
Ils 5,lkn 10Jl
OI
PLSV61
R6 511<11 tlOn.
7 510kJ1. lkll.
Re 5;i1Jl 10kJl
R2 5,1kJl.
OV
'.kn
1
5
b
200mV

R5 P. reglaj zara 15 v
15kO'- 1
1
r
P,-:;10kf.l:
IRMITRU
Adaptorul ă un instrument de 200 mV Într-un
microampermetru de 50 jl.A cu minimum de piese.
Schema nu ă ă ţ consumul mic permi-
ţ o alimentare din orice tip de surse stabilizate.
Aeglaiul la zero se face cu bornele AB În aer, iar reglajul
la cap de ă se face prin intrOducerea bornelor AB În se-
rie, Într-un circuit care ţ un aparat etalon ş o ă
de curent constant de 50 /lA.
La integratul ,BA741 cu 211.7 pini a'lem ţ 3 ş 9
offset; 4 intrare (-); 5 intrare (+); 6 ă minus; 10 ş
11 ă plus.
K
AO . rA741
! 2,1(7 pîni)
4
timp
AII,
se
tiei lui
citire mai
nu este
tor O V
zistente
cuitate.
Etalonarea ă se poate efectua
pe un singur domeniu, ţ ă
s-au lolosit rezistoare de precizie În grupul
R2-A8. De exemplu, cu comutatorul K pe
domeniul 1 kO, se ă Rx = 1 kO
C±l%) ş se ă ţ acului la cap
de ă din tri merul R 12.
R9
lOOk11
11
11
R
1
l

5
-'---r-+ - '-i+
AO
J
9
Z,7kn.
lmA
R
1
2
10kJl
lk n.
calitJ'are
6
H
Jlv.1
Ikn
RtJ
47011
'IV
lkll.
[

VOLTMETRU
A =O!ZJV • .... V
1.700.
• a-Q.'sv

ELECTRONIC
1:7 lA. c.':2!:iv
'N
;l, "'" "'"
47OD..
i ",,-"'"
SIMPLU
!lfM
"1',7
kg
ki'\

,
OC107 &:.107

Mn "-$<
'2.t2Icn
"
......,eJe

,

Cu un singur tub electronic se poate realiza un voltmetru


ZER:> ,<
""""'-
'>f,J/
.""
electronic de curent continuu ş alternativ de precizie ridi-
,

,1.,

, '" "
0,. 2,.

}.",'"
ă pe un domeniu mare de frecvente ale semnalului ă
o;>
(1%) '"'-
'"'
surat.
Particularitatea schemei ă În utilizarea unui element
>'-

--<'
de 1,5 V ca ă de negativare (durata de ţ ă În ţ
-
se lace reglajul de zero (cu bor-
nare fiind ă cu durata de ă in depozitare).
Impedan\a de Intrare 8 sche-
Se poate utiliza orice tub ă ă ă ă sau
mei propuse este de 30 MO. nele de intrare În scurtcircuit),
chiar ă ă (cu penloda ă ca ă
Acest lucru este dat de utilizarea iar din ţ de 5 kO se
Schema se ă la 250 V stabil izat.
divizorulul indicat În poarta tran- ă capul de ă (cu o
Gamele ă sint 1, 10, 100 ş 500 V, atit in conti-
zistorului cu efect de cimp de lip tensiune etelon ă la in-
BF245. Curentul absorbit de trare). ă valorile ţ
nuu, cit ş in alternativ. Montajul nu are decit un reglai de
ă este extrem de mic - din divizor sînt preCise (cu tale- zero.
practic neglijabil. ranta de cel mult 1%j, capul de
In ţ de ţ comutato- ă se ă pe toate cele
+'8N
rului K, aparatul ă ă tensiu- trei domenii, cu lactorul de mul-
!,(JMJl
nile continue aplicate la intrare tlplicare corespunzator.
1'1

//'1( , ţ

În domeniile 0+0.25 V. 0+2,5 V. Instrumentul indicator (mi-
'V
respectiv 0+25 V. croampermetru de cca 50 ,.Al va
9"1Jl,I ---
Alimentarea se poate lace de avea scala gradatii echidistant de
'09
I . <;
la bateriI sau de la orice ă de la O la 25. cu subdiviziuni . La ne-
9 V bine liltrata, montaJul fiind voie se poate lolosi ş unul cu
10V
ă cu O ă proprie de scara ă liniar de la O la 30.
= T 1V ?
+p.
SV
'±"
1kll.
stabilizere. Tranzistoarele BC107 fie electUÎnd etalonarea cu cap
29/)k.fi
(BetOa, BC109) vor fi sortate. de scala la diviziunea 25, fie re-
O,O'iu f G;'!1fi cautindu-se ellemplare cu lactori calculind divizorul pentru dame-
I O,SUf
beta cit mai apropiati niile 0-0,3 V. 0-3 V, 0-30 V.
Din potentiometrul oe 2,2
,n


Un ohmmetru de precizie se poate
realiza cu schema din ă ţ
ă a lui Kl este 1. Pozi1ia 2 a
lost ă pentru ă rezis- .JQV
ten1elor mai mici. Pentru 100 O cap de
ţ
10
5pf
0,1
scala, se ă Kl pe pozi1ia 2. Pen-
HA
tru marirea impedan1ei de intrare se
l'
U
l'
1.
folosesc ă tranzistoare ca repe-
l(
• •
toare. Ele se aleg astfel incit ă ă
un Ş static de curent h21 E minim
lOD la Ic:::l0 JlA, de exemplu lM394
pA721 4

(sau KC810) Varianta aceasta
.,"
avantajul cuplarii termice exceptionale
Il
ş al unei bune imperecheri a tranzis-
In" r
8
toarelor. Se poale incerca cuplarea a
ă tranzistoare SC 109 pe un ş
termic comun.
1.. ...
Toate ţ sint cu ă
ă Rezistentele etalon vor fi cu
:,- K2
toleranta 0,5%, iar rezisten1ele de 1 Mfl
,mA

vor fi 1%. Decuplarea circuitului /3A723
se face cu un COndensator cu tantal ş

r"" 1}.
unul cer amic, care se vor plasa cît mai 2 k
aproape de ă

Schema poate ă rezistente cu-
4.71ul. J,JkJl 2.2k.Q
prinse intre 5!l ş 10 MO. in domeniul 1100,1110
100 0-1 Mfl eroarea ă este de
'21
0,5%, iar pe ă de 100 D, respectiv
.1.
10 M!l, maximum 2%.
TEHNI UM LABORATOR , .1_
Adaptorul descris este destinat vizu·
ă simultane a doua semnale cu
un osciloscop monospot ş ă
caracteristici. foarte bune Principiul
de ţ este urmatorul În tim-
pul unui cadru (timpul in care fascicu-
lui electronic al tubului catodic ba-
ă ecranul de la stinga la dreapta),
se vizualizeaza unul dintre semnale.
iar În timpul corespunzator cadrului
urmator se ă celalalt sem·
nal ş Vizualizarea alternativa a
celor doua semnale aplicate la intrari
se ţ folosind impulsuri dreptun-
ghiulare cu o ţ destul de ă
(zeci de hertzi), ş suficient de
mare pentru a ă ş limita de discri·
minare a ochiului. Acest principiu co-
respunde scopului vizualizarii unor
semnale de frecvente ridicate (cu
adaptorul descris aici s-a ajuns la o
ţ ă a semnalelor de aproximativ
6 MHz).
Caracteristicile celor ă intrari
sint urmatoarele. sensibilitatea SO mV,
impedanta de intrare SO kn ş amplifi-
carea egala cu 18. . _
La intrarea osciloscopului se aplica
un semnal, astfel ca in intervalul de
timp Teste ă prima ă
iar În ă interval de timp T cea
de-a doua. Pentru a ţ cum se
obtine acest semnal, sa analizam
schema de principiu a adaptorului ,
prezentata in figura. Circuitul integrat
CII (de tip COB400) produce semnale
dreptunghiulara cu o ă de
aproximativ 80 Hz. ă ă
este ă cu doi de circuitul bista-
bil CI2 (da tip COB473) astfel incît. Ia
ş lui, ă ş negata (pinii 12 ş
13), apar ă semnale dreptunghiu-
Iare defazate cu 1800 ş Cu un factor
de umplere de 112. Aceste impUlsuri.
TEHNIUM LABORATnR 1ti1 •
cu frecventa de aproximativ 40 Hz,
sînt aplicate la intrarile tranzistoarelor
T6 ş T7, care le ă din nivel
TTL (0-3,5 V) in semnale cu amplitu-
dinea de S V, cu care se comanda co-
mutatorul cu diode.
Tensiunea Între punctul X ş masa
va fi ă a) pentru U .. :: O ş
U, ::S V, diodele 01 ş 02 sini in stare
de conductie, iar 03 Ş 04 in stare
ă rezulta Ux ::U! .UDI -UD:.
Deoarece diodele sint identice (UD' ::
U
Dl
), se ţ Ux ::U,; b) pentru U ..
=S V ş U, =0, diodele 01 ş 02 sint În
stare blocata, iar 03 ş 04 in stare de
ţ ă Ux =U1 .U().I-U",
Deoarece UDJ =UD4 (diodele sint
identice), se obtine Ux =UDl.
in acest mod tensiunea U
x
va re-
peta alternativ semnalele Ul ş U2.
Acest semnal va fi ţ ş la ş
tranzistorului TS, montat ca repetor pe
emitor. in emitorul acestui tranzistor
se ă prin P2 ş Ala, dOl:la ten-
siuni din colectoarele tranzistoarelor
T6 ş T7, folosite pentru axarea sem-
nalelor U 1 ş U2.
Tranzistoarele T8. T9 ş TIa, T11
ă cite un rezistor În emitor pen-
tru o mai ă stabilitate ă ş
reaclie ă ă Rezistoarele
Rl1 ş R'11 ă o reactie ă
de tensiune a ă tranzistoare-
lor mentionate in regim continuu, im-
ă ă stabilitatea ă a mon-
tajului
01 -:- 04 = BA157, BA1S9.
[
/4
Exista unele circuite care nu pot fi testate decît cu ele-
menle de inalta impedanta, ă in alt mod buna lor
functionare este ă Aceste sonde, in special la
frecvente ridicate, trebuie sa prezinte ş amplificare
ca la ţ mai joase.
Schema prezentata in figura 1 utilizeaza ă tranzis-
toare ş este ă la numai 5 V, ceea ce o ă
1
16'11.
160"-
+IV
11M11. .,.1,y
"(In F
BF 141
1--
1
Semnalul esle amplificat apoi cu un tranzistor 2N918,
avînd ca ă o ţ ă de valoare ă pentru a ne
asigura o ă de trecere ă La acest etaj, polarizarea
bazei este destul de ă aceea este montat un semi-
reglabil cu ajutorul ă se obtine amplificarea ă a
etajului.
Banda de trecere ă este ă Între 50 Hz ş 25
2
Ş
llMlt
111\lF
l
47nF
160.0.
a fi ţ ă atit de osciloscoape, cît ş l a intrarea unor
ţ cu circuite TTl.
ă ă la intrare este folosit un tranzistor cu efect
de cimp ă comuna), ce are in ă un divizor rezistiv
format din doua rezistoare, de 2,2 Mfi ş 10 Mfi.
Acest divizor permite aplicarea unei tensiuni de pina la
250 V, ă pericol pentru etaj. Bobina L din sursa tranzis-
torului amelioreaza functionarea la frecvente ridicate.
MHz. Bobina L ţ 50 de spire CuEm 0,15 mm, bobi-
nate pe un corp de rezistor de 1-10 MO/I-2 W.
Tensiunea de alimentare trebuie sa fie ă ş deo-
sebit de bine ă in cazul ă de la baterie,
aceasta va avea 6 V ş se va introduce in serie un rezistor
de 150 fi ş În paralel cu montajul un condensat or de 100
"F.
Pentru determinarea ă a ni-
velurilor logice .. 0" (L " LOW) sau
.. 1" (H:HIGH). in mont ajele ce utili-
ă circuite integrate TTL se folo-
sesc adesea sonde (testere) de ă
ă
SONDA ACUSTICA
Cele ă niveluri de tensiune
sinI puse in ţ ă prin aprinderea
unor diode electroluminescente
(LED-uri) sau prin ş ă
SChema ă constituie un ge-
nerator audio, a ă ă de
ţ se ă in functie de
nivelul tensiuni i de intrare. Astfel,
pentru tensiuni avînd valori intre
0-1,4 V (tensiuni ce ă ni-
velul logic "O"), se ă o frec-
ă de cca 950 Hz, in timp ce pen-
tru niveluri mai mari de 2.25 V. frec-
ţ generatii ş la cea 1 960
",
ă cum se vede in ă ",sci-
la10rul esle constituit din cele patru
porIi NAND ale circuitului integrat
CQB400.
In starea de ş Cind sonda
nu este ă oscilatiile ă
intrucit poarta de ă (P4) are
ş "O". ă stare este deter-
ă de faptul ă ambele ă
ale ţ P4 se ă la nivelul .. 1".
Tranzistorul T este blocat.
La conectarea sondei intr-un
punct in care nivelul este .. 0", tran-
lJlIlJ
COB400
zistorul ă in continuare blocat,
dar ş portii P4 devi ne .. "', În-
trucit una din ă est e acum ,,(1".
Oscilatorul incepe ă functioneze cu
o ă ă de Rl. R5 ş
condensatorul C. Dioda O esle blo-
ă de tensiunea ă din colec-
torul tranzistorului.
ă lens1unea de intrare (din
punctul de ă ă ă ş ş un
anumit prag. tranzistorul se des-
chide: tensiunea În colectorul ă
scade, dar ş portii P4 ă
in continuare .. 1". Oscilatorul func-
ă pe o ă ţ ă intru-
cit dioda 01 se deschide, conectînd
in circuit ş ţ R6.
Pragul de deschidere a tranzisto-
rului depinde de divizorul Rl, A2.
ă se doresc alle ţ se
pol modifica ţ A4, AS sau
valoarea condensatorului C.
Ca indicator acustic se poate uti-
liza o ă ă sau, în lipsa
acesteia. o ă ă racor-
ă la ă prin ă fire. Ali-
mentarea se face cu :t5 V, consumul
ă fiind cea 11 mA. Cînd se
ă ni veluri mari (2,5- 5 V).
consumul ş la cca 18 mA. Pen-
tru tensiuni cupri nse intre 1,4 ş 2.25
V. oscilatorul nu ă intru-
cît ş portii P4 devine "O".
TEHNIUM LABORATOR 1991 e
l
Se pot ă tensiuni
continue ş alternative pe
scalele: 1; 10; 50; 250; 1 000
VeI.
Impedanla de intrare > 1
MO.
Abaterea maxima a tensiu-
nii memorate ă un timp
de 10 minute este de ::t 20
mV.
Tensiunea ă (con-
ă de ă ă În
mod ă ă
trecerea prin redresar este
ă astfel ă pe conden-
satoarele e, ş C2 se ţ
o tensiune ce ă in
circuitul de memorie un de-
calaj intre tensiunile drenelor
tranzistorului dublu T2, care
este transmis la ş am-
plificatorului C12. ă
ţ negative prin rezislo-
rul R1g, la ş lui Cl 2len-
siunea este ţ ă aproxi -
R,
R2

P
4
Pl
RJ
P2
R 1,
P,
DV
RS
mativ ă cu tensiunea pe
condensaloarele CI ş C2.
Cu ă tensiune se actio-
ă instrumentul I (0";'-100
J,lA).
Cu Kl pe scala de 1 Vei se
ă borna ,,2:" la
ă ş se ă potentio-
metrul P7 astfel ca instru-
mentul I ă fie pe diviziunea
zero.
Se ă int re borna
,i=!" ş ă o tensiune cu-
ă ă ă cu un in-
st rument cit mai precis, co-
ă ă scale,
in ordine, de la scala mare
spre cea mai ă (de exem-
plu 220 Vei pe scala 1 000
Vei ş pe scala 250 Vef;
'0
Vef pe scala 50 Vef ş pe
scala 10 VeI; 1 VeI pe scala 1
VeI ).
Et al onarea decurge astfel:
cu K2 pe ţ ,,-" ş Kl pe
ţ 1 000 se ă P5
astfel incit acul instrumentu-
lui I ă indice divi ziunea co-
TEHNIUM LA80RATOR '99' e
VOLTMETRU
Al "" R2 = 390 k!l; A3 =:=
= A7 = 24 k!l; A4 = 9,1 k!l:
RS = ! k!l;R6 = RIO = RII =:=
= RI4 = 10 k!l; A8 = R20 =:=
= 6,8 k!l; R9 = RI2 =:= A13 =
= 2 k!l: R15 = RI6 = RH =
= RI8 = R19 = 2000: PI =
= 5 k!l; P2 -:= 10 k!l; P3 =
= 100 k!l: P4 = 1 M!l: P5 =
= P6 = 10 kn: P7 = S k!l:
CU MEMORIE
ă tensiunii de
220 Vef. Se ă apoi K 1
pe ţ 250, 50, 10, 1 ş
se ă ţ
Pl, P2, P3, P4 astfel incit
acul instrumentului I ă in-
dice diviziuni ă
toare, respectiv, tensiunilor
de 200 Vei, 10 Vei, 1 Vei.
Se ă apoi conectind
între borna ,,2':" ş ă o
tensiune ă de 1 V ş
cu Kl pe ţ 1, iar K2 pe
ţ ,;=" se ă P6
D,
Ţ
R)
D2
NI
1Y
R9

R6
.[
2 7
CI'
6
J
astfel incit acul instrumentu-
lui I ă arate cap de ă
ă ă ă
K3 pe ţ normal ir,chis,
voltmetrul ţ ă ă ă
memorie.
Se va folosi pentru alimen-
tare o ă ă de ;112 V,
de ţ ă
Atragem atentia asupra
ţ lor cu care se va
monta T2 (scurtcircuitarea cu
o ţ ă a ş lelcon
scos· din ă etc.).
.f
,
-[
T,
CI ;o; 1 000 J,lF/25 V; C2 =
= 1 J,lF/250 V; C3 = 1 J,lF1250
V, Dl = 02 = D3 = l N4148:
CII = CI2 = .BA741; TI =
= BC251; T2 = AOS05B
(I.C.C.E.); RL = 12 V/220n,
ă I - instrument cu
sensibilitatea 100 J,lA/3 kJl.
6 R20
.,
. [ -[
]

]
r
N[
4
'- k
lL
GOG
-[

Rll
O o ::1 1)
- [
S o o o ')
substrat
'OOOV
ROS055
+
P7
ca
I I +
R
=
-[
..
2
0/
Rl
..
L
o
R4
P,
P,
D2
..
+
100
"""
s.-.

Il I
';; 0.0'

5 I REClPB sw
. 5a ON- OFF SW
Sa CrOa SW
L..J 54-1 OI N SW
L--____ - - 54-zSI.elorSW
TRI 25C644T Se REVIEW SW
,
TA2,3,4,1 2SC711G S. Hi Sp .. d SW
TRB 2SC711F 57 MIC/RE"" SW
TA9 2SC634A S. REC/P8 SW

AIWA TP 770
01 .1,3,4 ••• 7 ••••• 10. 11

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful