UNIVERSITATEA „SPIRU HARET” BUCURESTI

FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA
SPECIALIZAREA DREPT

LUCRARE DE LICENTA
Tema: Infracţiunea de trafic de persoane prevazută în art.12 din Legea 678/2001

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

Conf. univ.dr. Preda Aura

ABSOLVENT BALAN GIGI

BUCURESTI -20121

Infracţiunea de trafic de persoane prevazută în art.12 din Legea 678/2001

C U P R I N S:

CAPITOLUL I: Traficul de persoane - componentă a criminalităţii organizate
Secţiunea 1: Definirea fenomenului şi necesitatea incriminării traficului de persoane. Secţiunea a 2-a: Legislaţie internă şi internaţională referitoare la traficul de persoane Secţiunea a 3-a: Elemente de drept comparat

CAPITOLUL II: Aspecte de teorie şi practică judiciară privind infracţiunea de trafic de persoane
Secţinea 1: Noţiunea şi caracterizarea infracţiunii de trafic de persoane Secţiunea a 2-a: Conţinutul juridic al infracţiunii de trafic de persoane 2.1. Condiţii preexistente 2.2. Conţinut constitutiv 2.3.Exploatarea sexuala a minorilor Secţiunea a 3-a: Forme. Modalităţi. Sancţiuni.

CAPITOLUL III: Alte aspecte privind infracţiunea de trafic de persoane
Secţiunea 1: Etiologia şi diagnoza traficului de persoane Secţiunea a 2-a: Perspectivă psihotraumatologică asupra victimelor traficului de fiinţe umane Sectiunea a 3-a: Consecintele traficului asupra victimelor minore Secţiunea a 4-a: Protecţia procedurală şi extraprocedurală a victimelor în timpul procesului

2

Capitolul I: Traficul de persoane - componentă a criminalităţii organizate Secţiunea 1 Definirea fenomenului şi necesitatea incriminării traficului de persoane În ultimul deceniu fenomenul traficului de fiinţe umane, ca şi corupţia, economia subterană, evaziunea fiscală sau fraudele financiare, reprezintă una dintre cele mai extinse forme de manifestare ale criminalităţii, care, într-un termen record, a înregistrat proporţii inimaginabile şi inacceptabile pentru societatea noastră, devenind o problemă majoră atât la nivel naţional cât şi internaţional. Întrucât noţiunea de trafic de persoane (sau fiinţe umane), echivalentă cu cea de trafic cu carne vie, este insuficient definită, deşi des uzitată în limbajul curent şi mass-media, vom încerca să alcătuim o definiţie şi să stabilim elementele esenţiale ale acestei forme de criminalitate. Ca urmare, definim traficul de persoane ca fiind acea formă a crimei organizate ce priveşte recrutarea, transportul sau preluarea unor persoane prin mijloace violente, înşelăciune ori abuz de putere, profitând de starea acestora de a nu-şi putea exprima liber consimţământul, sau acordânduli-se sume de bani ori alte avantaje materiale, cu scopul de a le exploata pentru obţinerea unor beneficii. Definirea acestei forme criminale în mod unitar asigură succesul ţărilor dintr-o anumită regiune, sau chiar ţări de pe continente diferite, să încheie mai uşor anumite acorduri, proiecte şi programe de cooperare internaţională, în scopul stopării acestui fenomen. Prezentăm mai jos elementele esenţiale ale traficului de carne vie: a. Subiectul activ este traficantul de carne vie. În cazul nostru, vorbind de crima organizată, este vorba despre organizaţia criminală compusă din numeroşi membri care sunt dispuşi atât în ţara de origine a persoanelor exploatate, în ţările de tranzit, dar mai ales în ţările de destinaţie; b. Traficul de persoane are un caracter cu preponderenţă transnaţional; c. Activităţile de trafic pot fi încadrate în una dintre următoarele acţiuni: recrutarea, transportul, preluarea de persoane şi exploatarea propriu-zisă; Recrutarea o fac membrii reţelei din ţara de origine a victimei, de multe ori aflându-se întro relaţie anterioară cu aceasta. Această activitate este foarte importantă pentru reţeaua de traficanţi, abilitatea celor care se ocupă de operaţiunea de recrutare putând asigura finalizarea cu succes a întregii activităţi criminale. Pentru recrutarea unor persoane, traficanţii utilizează mijloace violente: răpirea, ameninţarea cu un rău pentru cel vizat sau familia sa ş.a. sau mijloace paşnice: convingerea prin înşelăciune, obţinerea acordului profitând de poziţia faţă de victimă (prietenie, rudenie), exploatarea situaţiei victimei (boală psihică, minoritate), ori prin acordarea unor sume de bani sau alte foloase victimei ori unor alte persoane legate sentimental de aceasta. În multe din cazuri li se ascund victimelor adevărata destinaţie şi activitatea pe care vor trebui să o desfăşoare pe viitor, promiţându-li-se salarii consistente pentru activităţi nevinovate, gen baby sitter, dansatoare ş.a. Victimele, după ce li s-au luat paşapoartele de către traficanţi, sunt transportate, de regulă, cu microbuze sau autocare sub acoperirea de turişti, spre ţările de destinaţie unde sunt preluate de exploatatorii propriu-zişi, în schimbul unor sume de bani. d. Scopul este comun cu cel al activităţii de crimă organizată în general şi anume, obţinerea de profituri uriaşe. În multe cazuri persoanele traficate sunt „vândute” succesiv între traficanţi, sau devin obiect de schimb, în funcţie de capriciile şi interesele acestora. Deşi iniţial victimelor li se garantează obţinerea unor venituri tentante, ele primesc doar sume infime, care să le asigure supravieţuirea sau nu li se dă nimic. Numeroase convenţii internaţionale statuează asupra egalităţii în drepturi a femeilor cu bărbaţii sub variate aspecte, cum ar fi: drepturile politice, dreptul la muncă şi la asistenţă socială, 3

Bucureşti. de asemenea. Un capitol aparte în cadrul acestor reglementări internaţionale îl reprezintă incriminarea traficului de femei şi. în cadrul Adunării Generale a Societăţii Naţiunilor. era deschisă semnării tuturor statelor. 2 4 . de această dată. chiar dacă aceasta consimte. iar statele părţi se obligau să ia toate măsurile pentru a asigura extrădarea infractorilor. Prin această Convenţie se asigură o protecţie împotriva traficului tuturor fiinţelor umane. la căsătorie. în dezvoltarea convenţiilor anterioare. Totodată. se lărgea întrajutorarea judiciară dintre statele semnatare în vederea asigurării reprimării faptelor incriminate. şi indiferent dacă actele infracţionale au fost săvârşite în ţări diferite. pg. a deschis-o prin semnare şi aderare. inclusiv înfiinţarea în fiecare ţară a unui serviciu însărcinat cu coordonarea şi centralizarea rezultatelor cercetărilor privind infracţiunile vizate în cuprinsul acesteia. denumită Convenţia3 internaţionlă cu privire la traficul de femei. pe care. în societate1. de fiinţe umane. constituie infracţiune dacă se recurge la fraudă. 290 Acordul internaţional de la Paris cu privire la reprimarea traficului cu femei (18 mai 1904) 3 Convenţia internaţională referitoare la reprimarea traficului cu femei albe (4 mai 1910) 4 Convenţia pentru reprimarea traficului cu fiinţe umane şi a exploatării prostituirii semenilor” – aprobată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite. extinzând reglementarea şi la traficul de copii. să pedepsească orice persoană care ţine. antrenează sau influenţează în vederea practicării prostituţiei. la 21 martie 1950. violenţe. 1996. la scurt timp o convenţie care. în vederea practicării prostituţiei. indiferent de sexul acestora.dreptul la salariu egal pentru muncă egală. Societăţii Tempus România. incompatibil cu demnitatea şi valoarea fiinţei umane şi un pericol pentru bunăstarea individului. cosiderată. la protecţie împotriva discriminărilor de orice fel. în general. rasă ori de vârstă. finanţează ori contribuie la finanţarea unei case de prostituţie. publicat în Buletinul Oficial nr. Prima reglementare convenţionlă în materie o reprezintă Aranjamentul 2 internaţional din 18 mai 1904 cu privire la reprimarea traficului de femei. ca şi în cazul femeilor minore.46/1954. Potrivit acestei Convenţii4 (art. de a recruta ori de a antrena sau a influenţa în vederea recrutării de femei sau fete minore spre a practica prostituţia. ameninţări sau abuz de autoritate. care. Această Convenţie considera ca infracţiune faptul. Acestuia i-a urmat.482 din 10 dec 1954. ca un flagel al societăţii. o altă persoană. precum şi asupra protecţiei speciale ce trebuie acordată copiilor în viaţa de familie. La 11 octombrie 1933 a fost încheiată Convenţia asupra reprimării traficului de femei majore. pentru a satisface pasiunile altuia: recrutează. cu bună ştiinţă. în general. în şcoală şi. România a ratificat-o prin Decretul nr. incrimina traficul de femei majore efectuat chiar cu comsimţământul acestora. Convenţia cuprinde o paletă largă de reglementări referitoare la cooperarea internaţională pentru reprimarea traficului de fiinţe umane. Ed. fără distincţie de sex. Drept internaţional penal. 1 Vasile Creţu. a familiei şi a societăţii. încheiat la Paris între guvernele a 16 state. dar şi tentativa. un imobil sau un alt loc în scopul prostituării altei persoane. vârsta de la care se punea problema consimţământului se modifica de la 20 la 21 de ani. sau care dă sau ia în locaţie. dirijează sau. săvârşită asupra unor femei majore. cu bună ştiinţă. exploatează prostituţia unei alte persoane. chiar cu consimţământul acesteia. 1) părţile convin să pedepsească orice persoană care. completa şi întărea Convenţia anterioară. Incriminarea cuprindea şi actele preparatorii. chiar cu consimţământul lor. referitoare la traficul de femei şi copii. O nouă Convenţie adoptată la 30 septembrie 1921. la 2 decembrie 1949. Cea mai largă reglementare şi interdicţie asupra traficului de fiinţe umane este dată de Convenţia pentru reprimarea şi abolirea traficului de fiinţe umane şi a exploatării prostituării semenilor altora din decembrie 1949 şi care a intrat în vigoare de la 25 iulie 1951. Aceeaşi faptă. în tot sau în parte. Ele convin. semnată tot la Paris la 4 mai 1910. împotriva prostituţiei şi a oricăror forme de exploatare şi degradare. precum se precizează în Preambulul Convenţiei pentru reprimarea traficului cu fiinţe umane şi a exploatării prostituţiei semenilor.

Definirea fenomenului Definiţia Organizaţiei Naţiunilor Unite5 (Convenţia de la Palermo. Prin exploatare se înţelege prostituţia sau alte forme de exploatare sexuală. Această Convenţie a fost ratificată de România în 1955.sex. prin darea ori primirea de bani sau foloase pentru obţinerea consimţământului unei persoane care are control asupra alteia.Statele se angajează. înşelăciune. În acelaşi sens. adăpostirea sau primirea de persoane. să ia în considerare condamnările pronunţate într-un stat străin pentru stabilirea recidivei sau pentru pronunţarea asupra incapacităţilor şi interdicţiilor de drept public sau privat. prin ameninţare sau prin utilizarea forţei sau a altor forme de constrângere. servitutea sau prelevarea de organe. Convenţia asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei. între care şi dreptul la libertatea şi demnitatea fiinţei umane. Dreptul omului la demnitate figurează ca un drept fundamental şi în cadrul Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului din 1948. să transmită altor state informaţiile pe care le deţin cu privire la fapte. a) Consimţământul unei victime a traficului de persoane pentru exploatarea intenţionată. aceasta constituind forma cea mai frecventă a prostituării fiinţei umane. Convenţia din 1949 se completează cu prevederile convenţiilor anterioare. figurează şi în cuprinsul celei mai largi reglementări asupra condiţiei femeii în societatea modernă. inclusiv de ordin legislativ pentru reprimarea traficului de femei sub toate formele existente şi a exploatării prostituării femeii. pentru a împiedica incitarea copiilor să se deda sau constângerea acestora pentru a se deda la o activitate sexuală ilegală. să stabilească competenţa de judecare a infracţiunilor vizate de Convenţie. infractori sau procedurile judiciare angajate în statul respectiv. adoptată de Adunarea Generală a ONU la 20 decembrie 1989.a. 1 al Cartei. 5 5 . escrocare. precum şi calificarea sau urmărirea acestora. ş. al Convenţiei Europene pentru protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale din 1950. în cele două Pacte Internaţionale cu privire la drepturile omului din 1966. în sensul menţionat la paragraful a) este irelevant dacă au fost folosite oricare din procedeele arătate mai sus. prin utilizarea unei situaţii vulnerabile. Carta ONU consideră recunoaşterea demnităţii inerente fiinţei umane ca fundamentul libertăţii. care nu au fost abrogate. cuprinde angajamentul statelor părţi de a proteja copilul contra oricăror forme de exploatare şi de violenţă sexuală şi obligaţia acestora de a lua măsurile necesare pe plan naţional. fără distincţie de rasă. adoptată de Adunarea Generală a ONU la 18 decembrie 1979. precum şi pentru a împiedica exploatarea copiilor în scopul prostituţiei sau al altor practici ilegale. în scopul exploatării. consacrată ca atare în importante instrumente politico-juridice ale relaţiilor dintre state. figurează şi dezvoltarea şi încurajarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale pentru toţi. prevăzute în art. ca şi în numeroase alte instrumente juridice încheiate pentru organizarea colaborării internaţionale în ceea ce priveşte afirmarea şi protecţia drepturilor omului. munca sau serviciile forţate. să acorde extrădarea. prin răpire. să execute comisiile rogatorii cerute de părţile la Convenţie în cazurile concrete de urmărire a persoanelor vinovate. limbă sau religie. justiţiei şi păcii în lume. 5 Ghid de prevenire a traficului de fiinţe umane (realizat de AIDRom) pag. sau abuz de încredere. sclavia sau practicile similare. în măsura în care o permite legislaţia lor naţională. Convenţia cu privire la drepturile copilului. transportarea. actele preparatorii şi formele de participare la infracţiunile incriminate. transferarea. Problema reprimării traficului de femei. Protecţia drepturilor fundamentale ale omului. Printre scopurile principale ale organizaţiei. Articolul 6 al Convenţiei cuprinde obligaţia statelor semnatare de a lua toate măsurile adecvate. 13 decembrie 2000) Traficul de persoane reprezintă recrutarea. să pedepsească tentativa. bilateral sau multilateral. constituie astăzi o preocupare de prim rang a comunităţii internaţionale.

c) promovarea cooperării între statele semnatare este necesara în vederea realizării obiectivelor. Protocolul despre Trafic stipulează: a) prevenirea si combaterea traficului de persoane trebuie să acorde atenţie particulară femeilor şi copiilor. chiar dacă acestea nu implică nici unul din procedeele prevăzute la paragraful a). în special femei şi copii. c) Prin copil se înţelege persoana sub 18 ani. pentru a se organiza si a schimba informaţii despre crima organizată. protecţia şi asistarea victimelor sunt discreţionare. 6 . Statele semnatare sunt obligate să voteze si să implementeze legi specifice. b) protejarea asistenţa victimelor se realizează se realizează respectului drepturilor omului. dar obligaţiile privind prevenirea.b) Recrutarea. combaterea si pedepsirea traficului de persoane. adăpostirea sau primirea unui copil în scopul exploatării vor fi considerate trafic de persoane. pentru a-si creşte abilităţile de a prinde si a condamna traficanţii. La 4 decembrie 2002. Convenţia şi protocolul despre Trafic acordă o atenţie deosebita asupra controlului crimei şi sprijinului acordat guvernelor. Româna a ratificat Convenţia de la Palermo împotriva criminalităţii organizate transfrontaliere precum si Protocolul adiţional pentru prevenirea. transportul. transferul.

Universul Juridic.Traficul de persoane. grupul infracţional organizat acţionează în scopul săvârşirii uneia sau mai multor infracţiuni grave. c) este savârşită pe teritoriul unui stat de un grup infracţional organizat care desfăşoară activităţi infracţionale în 2 sau mai multe state. traficul de migranţi. o rezervă fără de sfârşit de victime disponibile pentru exploatare. infracţiuni privind traficul de persoane şi infracţiuni în legătură cu traficul de persoane. Tratat de criminalistică. proxenetismul. Această lege introduce şi defineşte noţiunea de grup infracţional organizat ca fiind acel grup structurat. atunci când: a) este savârşită pe teritoriul a două sau mai multe state. Includerea traficului de persoane în rândul infracţiunilor grave. Reţelele criminale organizate au preluat controlul asupra acestei situaţii economice de "cerere şi ofertă". membrii grupului sunt animaţi de voinţa de a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar (bani) sau alt beneficiu material (bunuri mobile sau imobile). În ţările de origine există. 39 din 21 ianuarie 2003 ce reglementează prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate. Infracţiunea de trafic de persoane include ca fază de desfăşurare deplasarea victimei. în izolare fizică şi socială. care poate deveni şi a devenit un mod de viaţă pentru unii infractori. afirmăm ca infracţiunea de trafic de persoane are caracter transnaţional. Această caracteristică explică interesul crescut al crimei organizate faţă de traficul de persoane. ce intră în scopul grupurilor infracţionale organizate. scoaterea ei din habitatul obişnuit şi transportarea acesteia într-un alt mediu. pg. relevă gravitatea unei asemenea infracţiuni. Este posibil ca grupul să vizeze o singură operaţiune de mai mare amploare ce necesită timp în vederea pregătirii şi efectuării unor activităţi prealabile sau să aibă în vedere săvârşirea în mod repetat a mai multor infracţiuni grave. deoarece din exploatarea victimelor infractorii câştigă sume considerabile într-un timp scurt şi cu riscuri minime. format din 3 sau mai multe persoane. Ed. 6 Emilian Stancu. care există pentru o perioadă şi acţionează coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. Cum bine se desprinde din definiţie.componentă a crimei organizate Evoluţia constant ascendentă a criminalităţii şi tendinţa infractorilor de a se asocia şi a-şi creea grupuri infracţionale în domeniile cele mai avantajoase din punct de vedere financiar şi cu cele mai mici riscuri a determinat aparitia Legii nr. cu sau fără consimţământul ei. b) este savârşită pe teritoriul unui stat. Astfel. 3. dar rezultatul se produce pe teritoriul altui stat. Deci deplasarea victimei presupune trecerea uneia sau mai multor frontiere de stat. traficând şi exploatând victimele în vederea obţinerii de profituri enorme pentru ei. unde este ţinută. în ţara de destinaţie. pe teritoriul altui stat.655 7 . planificarea. Printre aceste infracţiuni legea menţionează sclavia ( aceasta fiind şi o modalitate de exploatare a victimelor traficului de persoane). Pricipalele trei elemente din spatele activităţii crimei organizate sunt: 1. conform Legii nr. Bucureşti. traficul de ţesuturi sau organe umane (prelevarea de organe fiind o modalitate de exploatare)6. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane. dar pregătirea. se pare. d) este săvârşită pe teritoriul unui stat. contrabanda. 2004. în tot sau în parte. O infracţiune are caracter transnaţional. creşterea constantă a pieţelor sexuale menţine o creştere continuă pentru serviciile oferite de victime. Grupul infracţional organizat este orientat spre profit. Aceste trei elemente sunt prezente în regiunea sud-est europeană. 2. În ţările de destinaţie. conducerea sau controlul sau are loc.

de natură să afecteze grav anumite sectoare ale vieţii economice. carne vie. 112/ 2001. de exemplu procurarea de bani. Scopul . Ed. Bucureşti. privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate. cu ierarhie internă bine determinată. ~ Desfăşurarea constantă. fără a ţine cont de tipul organizaţiei.657 8 . ¤ Legea 39 din 21 ianuarie 2003. printr-o rezoluţie specială. între care există raporturi ierarhice şi personale. în mod constant. Universul Juridic. pg. planificată si bine conspirată a acestor activităţi infracţionale. Din definiţie putem desprinde principalele caracteristici ale conceptului de criminalitate organizată: ~ Gradul de pericol social al activităţilor ilegale desfăşurate de acest segment infracţional care pot afecta grav anumite sectoare ale vieţii economice. Criminalitatea organizată abordează tipuri certe de activităţi criminale.La cea de-a V Conferinţă a ONU din 1992. În Legea privind crima organizată. Criminalitatea organizată poate fi definită ca fiind acel segment infracţional la care se raportează activităţile ilegale. Tratat de criminalistică. Potrivit art. se defineşte crima organizată ca fiind "orice grup constituit din cel puţin trei persoane. 3. dacă au fost săvârşite în condiţiile şi scopurile prevăzute la art. desfăşurate prin diverse metode şi mijloace. pg. bunuri şi servicii ilegale.U. de la Palermo împotriva criminalităţii organizate transnaţionale. prin activitatea desfăşurată. ca parte componentă a activităţii ilicite a unei asemenea organizaţii8. 2. 656 Emilian Stancu. Nivel -ocuparea de către participanţi a unor funcţii superioare în economie şi societate. intimidării. în special de femei şi copii. precum şi iniţierea sau constituirea unei asocieri în acest scop. privind " Prevenirea criminalităţii şi tratamentul infractorilor" s-au evidenţiat. Legături -bine structurate şi delimitate ierarhic în cadrul grupului. patru criterii definitorii pentru criminalitatea organizată: 1. racolarea. în scopul obţinerii de profituri ilicite la cote deosebit de ridicate7. 7 8 Emilian Stancu. arme etc. îndrumarea şi călăuzirea persoanelor în scopul trecerii frauduloase a frontierei. suprimare şi pedepsire a traficului de persoane. la art. urmărind. pieţe ori sectoare ale vieţii economice şi sociale. constituie acte de crimă organizată orice alte infracţiuni prevăzute în Codul Penal. 2004. 1. 2. precum şi două Protocoale: 1. opere de artă. prin folosirea şantajului. De aici traficul de stupefiante. sociale şi politice. Protocolul de prevenire. de către asociaţii de indivizi.obţinerea unor câştiguri substanţiale. maritimă şi aeriană. de a intra sau ieşi dintr-un stat străin prin trecerea ilegală a frontierei acestuia. op. Protocolul privind traficul de imigranţi pe cale terestră. cit. ¤ Legea nr. 2 din aceeaşi lege.N. violenţei ori coruperii. privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane. Specific-folosirea atribuţiilor şi relaţiilor de serviciu ale participanţilor. 1. planificat şi conspirat. statul român a adoptat următoarele acte normative: ¤ în decembrie 2000 România a semnat Convenţia O. de cei implicaţi în aceste activităţi şi fără a avea în vedere poziţia lor socio-politică. prin care sunt sancţionate faptele săvârşite de cetăţenii români sau de către persoane fără cetăţenie domiciliate în România. comiterea de infracţiuni şi infiltrarea în economia legală ". În vederea combaterii diferitelor forme ale infracţionalităţii organizate. 4. ¤ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului României nr. cu structuri specializate şi mecanisme de autoapărare. sociale şi politice. care permit acestora să se îmbogăţească sau să controleze teritorii. 678/ 2001. organizată.. precum şi orice infracţiune săvârşită de un membru al grupului.

birocraţie. procesul de tranziţie de la o societate la alta nu se derulează lin şi uniform. în octombrie 2001. Crima organizată nu poate exista fără ajutorul societăţii legitime (oficialii publici şi funcţionarii însărcinaţi să aplice legea) care sprijină direct sau indirect activităţi ilicite11.. Corupţia este un fenomen extrem de grav şi periculos care subminează structurile de autoritate şi de putere şi trangresează normele şi principiile de dreptate şi justiţie socială ce trebuie să caracterizeze noua societate. • Planul Naţional de acţiune pentru combaterea traficului de fiinţe umane. 1994. între care şi România. precum şi unele norme şi reguli sociale şi juridice depăşite sau perimate care perturbă desfăşurarea normală a relaţiilor dintre indivizi. în decembrie 2001. perturbând considerabil ordinea socială şi normativă a ansamblului social. elaborată în cadrul Consiliului Europei. • Legea nr. este absolut necesară pentru consolidarea Uniunii Europene. întrucât continuă să se menţină o serie de structuri. dincolo de încălcarea normelor şi valorilor legitime şi de prejudiciile morale şi materiale pe care le produc. op. dominate de centralism. 161din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice. Sorin M. Rădulescu. • Legea nr.. • Legea nr. adoptat în decembrie 2001. pg. • Legea pentru ratificarea Convenţiei penale asupra corupţiei. Societatea românească cunoaşte o multiplicare fără precedent a actelor de corupţie care. cit. Comportamentul deviant al indivizilor care fac parte din agenţiile de control social (poliţie.Prin adoptarea ultimelor trei acte normative România a răspuns cerinţei de armonizare legislativă cu prevederile acquis-ului comunitar şi a ţinut cont de concluziile Consiliului European de la Tampere (1999). conformism şi imobilism. justiţiei şi administraţiei. au efecte negative asupra structurii şi stabilităţii grupurilor şi instituţiilor sociale. care a apreciat că realizarea armonizării între legislaţiile penale naţionale în ceea ce priveşte incriminarea şi sancţionarea faptelor privind traficul de persoane. a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri. instituţii şi mentalităţi birocratice. 21/ 1999 privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. Din nefericire. Corupţia tinde să devină un fenomen organizat. 143/ 2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de stupefiante. a spaţiului de securitate. pg. Editura Continent XXI. 9 Emilian Stancu. a fost însoţită de dezintegrarea vechilor structuri politice. Bucureşti. specializat şi profesionalizat. 38 10 9 . apărând sub forma unor reţele formale şi informale de organizaţii şi indivizi care prin diferite mijloace ajung să corupă factorii de decizie până la cele mai înalte nivele ale politicului. Corupţia şi crima organizată în România. Rădulescu. juridice şi administrative. grupuri şi instituţii10. descoperirea şi sancţionarea actelor de corupţie. cit. 13 11 Dan Banciu. ci contradictoriu şi conflictual. 78 /2000 privind prevenirea. justiţie. Corupţia . legislativului. op. Au mai fost elaborate: • Programul Naţional de prevenire a Corupţiei şi Planul Naţional Anti-Corupţie. pg. • Planul sectorial de acţiune al Ministerului Justiţiei împotriva corupţiei şi Planul de măsuri al Direcţiei Generale a Penitenciarelor pentru prevenirea şi combaterea corupţiei. libertate şi justiţie9. economice. 658 Dan Banciu. prevenirea şi sancţionarea corupţiei.element important în axa trafic de persoane – crimă organizată Dispariţia comunismului în ţările est-europene. Sorin M. • Legea nr.

I. sigilată. Natura multistratificată a infracţiunii creează numeroase oportunităţi pentru coruperea persoanelor oficiale din diferite instituţii. Rădulescu. Aşa se întamplă mai ales în cazul traficului pentru exploatarea sexuală. Destabilizarea investiţiei economice interioare Această ameninţare ar putea apărea prin cumularea unuia sau mai multora dintre celelalte riscuri. cit.. odată ce traficul organizat de persoane pătrunde într-un stat el se va dezvolta rapid şi va implica urmatoarele riscuri pentru stabilitatea acelui stat: A. cât şi în ceea ce priveşte numărul anumitor grupuri etnice sau naţionale ce sunt traficate pe o piaţă specifică sau într-un anumit domeniu din ţara de destinaţie.procuratură) este determinat nu atât de motivaţii individuale cât de o serie de factori cu caracter organizaţional. E. acest lucru ar avea un impact negativ asupra strategiilor investiţionale ale companiilor din toată lumea13. Destabilizarea economică prin amploarea infracţiunii de spălare de bani D. Sorin M. F. pg 50 10 . C. putând spune că infracţiunea de trafic şi relaţia cu practicile corupte ameninţă capacitatea sistemului justiţiei penale şi încrederea societăţii civile în el.. De exemplu. Necesitatea incriminării traficului de persoane Prin incriminarea faptei de trafic de persoane s-a urmărit realizarea prevenirii şi combaterii traficului de persoane. op. deoarece sumele de bani implicate zilnic sunt foarte mari. pg.4. op. B. Corupţia erodează credibilitatea puterilor publice şi a instituţiilor statului şi oferă un climat favorabil criminalităţii organizate. Creşterea şi diversificarea crimei organizate Infracţiunea de trafic organizat nu are loc într-o izolare ermetică. Destabilizarea demografică Traficul cu fiinţe umane la scară mare poate destabiliza populaţia la nivel micro şi macro demografic. astfel încât scade încrederea în structura economică de bază. 12 13 Dan Banciu. Odată formate. există posibilitatea de a se produce "războaie pe gazon" violente în momentul în care traficanţii se vor lupta cu elementele criminale locale în vederea controlului asupra acestor forme lucrative de exploatare umană. Rădulescu. precum şi a unor poziţii de putere sau prestigiu în beneficiul membrilor acestor agenţii. Un element de bază care defineşte devianţa la nivelul agenţiilor de control social este reprezentat de dobândirea ilicită a unor avantaje materiale. acesta constituind o gravă violare a drepturilor persoanei şi o atingere a demnităţii şi integrităţii acesteia. Sorin M. atât în ceea ce priveşte numărul victimelor ce sunt traficate în afara ţării de origine. Actele corupte ale agenţiilor de control social sau ale reprezentanţilor lor pot fi cel mai bine definite ca un abuz ilegal al puterii publice care are drept scop diferite beneficii particulare ale acestor reprezentanţi sau ale altora care participă la coaliţia dominantă a agenţiei respective12. Destabilizarea pieţelor existente ale forţelor de muncă şi sexuale Deoarece victimele traficate sunt retrase din sau introduse pe piaţa ilegală a forţelor de muncă şi sexulale. reţelele de trafic se vor diversifica repede şi se vor crea afiliaţii cu beneficii reciproce cu organizaţiile de crimă organizată ce operează în alte sfere precum terorismul şi traficul cu droguri şi arme. cit. Creşterea corupţiei în sectorul public Infracţiunea de trafic şi corupţia ar fi putut fi destinate una pentru cealaltă. Iată care este capacitatea acestui cancer reprezentat de corupţie. Este un fenomen care depăşeşte frontierele naţionale şi afectează sectoarele public şi privat. De asemenea. acolo unde prezenţa infracţiunii de trafic organizat a condus la activităţi endemice de spălare a banilor şi la corupţie în sectorul public. iar aprovizionarea zilnică şi mereu pregătită cu bani furnizează mijloacele de subminare a întregului efort de aplicare a legii în vederea combaterii traficului. 45-46 Dan Banciu.

11 .

3:Orice fiinţă umană are dreptul la viaţă. • DECLARAŢIA DE LA BEIJING.Se specifică necesitatea elaborării de planuri de acţiune pentru prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane în ţările de origine. tranzit şi destinaţie. PLATFORMA DE ACŢIUNE(1995) În Platforma de acţiune. la libertate şi la securitatea sa. Convenţia defineşte expres termenul de discriminare faţă de femei care vizează orice diferenţiere. care are drept efect sau scop să compromită ori să anihileze recunoaşterea. 1. nici în robie. inclusiv ameninţările cu astfel de acte. asigurarea accesului victimelor la justiţie. • CONVENŢIA ONU PRIVIND ELIMINAREA TUTUROR FORMELOR DE DISCRIMINARE ÎMPOTRIVA FEMEILOR (CEDAW)/1979 la care România este parte începând cu 1980. Această convenţie interzice discriminarea faţă de femei sub toate formele şi stabileşte măsurile ce trebuie luate de state în scopul garantării exercitării drepturilor omului. Art. prin utilizarea unei situaţii vulnerabile. transportarea. planuri care să aibă în vedere cauzele profunde ale fenomenului . egalitate între femei şi bărbaţi. servitutea sau prelevarea de organe” . remedii corespunzătoare şi eficiente pentru suferinţa la care au fost supuse. sclavia sau practici similare. 12 .02. munca sau servicii forţate. din 13 decembrie 2000 • Convenţia defineşte traficul ca fiind „recrutarea. De asemenea. respectiv: prevenirea.5:nimeni nu va fi supus la tortură. prin ameninţare sau prin utilizarea forţei sau a altor forme de constrângere. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de celelalte în spiritul fraternităţii. precum şi asigurarea unei asistenţe medicale şi sociale specializate. adoptată de Adunarea Generală ONU la 23. Art. escrocare. beneficiul şi exercitarea drepturilor omului.1994 Documentul Naţiunilor Unite prevede măsuri specifice pe care trebuie să le adopte statele semnatare pentru combaterea oricăror forme de violenţă împotriva femeii. prin darea sau primirea de bani sau beneficii pentru obţinerea consimţământului unei persoane care are control asupra alteia. sexuale sau psihologice. în condiţii de disciplină. excludere sau restricţie bazată pe sex. Art. inumane sau degradante. Legislaţie internaţională • DECLARAŢIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI Art. investigarea şi pedepsirea actelor de violenţă sau a oricăror forme de constrângere îndreptate împotriva femeii.1:Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi.4:Nimeni nu poate fi ţinut în sclavie. adăpostirea sau primirea de persoane. orice act de violenţă bazat pe deosebirea de sex din care rezultă sau este posibil să rezulte pentru femei traumatisme sau suferinţe fizice. sclavia şi traficul cu sclavi sunt interzise sub toate formele . • CONVENŢIA DE LA PALERMO. conform declaraţiei „Violenţă împotriva femeii”. prin răpire. în scopul exploatării”.Secţiunea a 2-a Legislaţia internă şi internaţională referitoare la traficul de persoane 2. prin exploatare se înţelege „prostituţia sau alte forme de exploatare sexuală. fie în viaţa privată este considerat . • DECLARAŢIA PENTRU ELIMINAREA VIOLENŢEI ÎMPOTRIVA FEMEILOR. traficul de fiinţe umane este definit ca o încălcare majoră a drepturilor omului şi se reafirmă hotărârea statelor semnatare de a elimina diferenţele în ceea ce priveşte recunoaşterea de drept şi de fapt a drepturilor omului aplicate femeilor.În concepţia Convenţiei. săvârşite fie în viaţa publică. constrângerea sau lipsirea arbitrară de libertate. nici la pedepse crude. transferarea. înşelăciune sau abuz de putere.

El nu va fi obiect de trafic sub nici o formă. nici pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. fie în cooperare cu organizaţiile publice sau private toate măsurile necesare şi corespunzătoare.329-Îndemul sau constrângerea la prostituţie ori înlesnirea practicării prostituţiei de către o persoană sau tragerea de foloase de pe urma practicării prostituţiei precum şi recrutarea unei persoane pentru prostituţie ori traficul de persoane în acest scop. să-l protejeze împotriva exploatării. asistenţa.11.2. • CONVENŢIA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI (1953). consacră obligaţia statelor părţi de a respecta drepturile enunţate de convenţie. Proxenetismul art. semnată de participanţii la Conferinţa desfăşurată în perioada 18-20 septembrie 2002 cu tema Prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane –o provocare pentru secolul XXI. cruzime şi exploatare. • CODUL PENAL Prostituţia art. • CARTA SOCIALĂ EUROPEANĂ revizuită. intrată în vigoare în 1990.39(1):Munca forţată este interzisă. adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 20.3: nimeni nu poate fi supus torturii.328-Fapta persoanei care îşi procură mijloace de existenţă sau principalele mijloace de existenţă practicând în acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane . adoptată de Adunarea Generală a ONU la 20. considerată „tratatul cel mai eficient şi cel mai eficace. Art. neglijenţei. • DECLARAŢIA DE LA BRUXELLES. părţile se angajează să ia fie direct. 13 • . propune dezvoltarea unei cooperări europene şi internaţionale. precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate. Art.18/1990.4: Nici o fiinţă umană nu poate fi ţinută în stare de sclavie şi nu poate fi forţată să execute o muncă forţată sau obligatorie. de a asigura copiilor protecţia şi îngrijirile necesare. În vederea asigurării exercitării efective a dreptului copiilor şi adolescenţilor de a creşte într-un mediu favorabil dezvoltării personalităţii lor şi a aptitudinilor fizice şi mentale. de a lua toate măsurile legislative. care să asigure copiilor şi adolescenţilor îngrijirile. adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996 (ratificată de România prin Legea 74/1999). educaţia şi pregătirea de care au nevoie. 2. în domeniul drepturilor omului din întreaga lume. Principiul 9: Copilul va fi ocrotit împotriva tuturor formelor de neglijare. folosirea lor în activităţi care le-ar dăuna sănătăţii.23 (1):Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile. este ratificată de România prin Legea nr. (2):Nimeni nu poate fi supus torturii şi nici unui fel de pedeapsă sau tratament inuman sau degradant.11. standarde.1959. Art. Art.22 (1):Dreptul la viaţă. • DECLARAŢIA DREPTURILOR COPILULUI. administrative şi de altă natură pentru a pune în practică drepturile recunoscute în convenţie.• CONVENŢIA PRIVIND DREPTURILE COPILULUI.45(3):Exploatarea minorilor. mecanisme.1989. violenţei . Art. tratamente adecvate pentru prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane şi pentru asistarea victimelor. moralităţii sau care le-ar pune în primejdie viaţa ori dezvoltarea normală sunt interzise.25(1):Dreptul la libera circulaţie în ţară şi în străinătate este garantat Art.Legislaţie internă CONSTITUŢIA ROMÂNIEI Art. Art. măsuri concrete.45(1):Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor.

14 . cazarea sau primirea unei persoane prin ameninţare. care nu a împlinit vârsta de 15 ani. Corupţia sexuală art. • LEGEA 678/2001 PRIVIND PREVENIREA ŞI COMBATEREA TRAFICULUI DE PERSOANE *Incriminează traficul de persoane în formă simplă şi agravantă precum şi activităţile conexe prevăzând pedepse efective. *Prevede sancţiuni pentru persoanele juridice implicate în traficul de persoane. în scopul exploatării acestei persoane . psihologică şi socială. transferarea. când fapta este săvârşită asupra unui minor sau a unei persoane cu handicap fizic. fraudă ori înşelăciune. Art. inclusiv în cursul procedurilor judiciare.199-Fapta aceluia care. (2) Viaţa privată şi identitatea victimelor traficului de persoane sunt ocrotite prin prevederile prezentei legi. de orice natură.198-Actul sexual.306-Punerea în primejdie gravă prin măsuri sau tratamente de orice fel. Art. dacă. prin răpire.Sclavia art. acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obţinerea consimţământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane. care a săvârşit infracţiunea de prostituţie prevăzută de art. înlesneşte arestarea acestora. darea. *Stabileşte un sistem de protecţie şi asistenţă a victimelor. Art. fizică. cu o persoană de sex diferit sau de acelaşi sex. după ce a început urmărirea penală ori după ce făptuitorii au fost descoperiţi.12:constituie infracţiunea de trafic de persoane: recrutarea. *Prevede forme agravante ale traficului de persoane. precum şi altor victime ale acestor infracţiuni li se acordă o protecţie şi o asistenţă specială. violenţă sau prin alte forme de constrângere.26(1):Persoanelor vătămate prin infracţiunile prevăzute în prezenta lege. *Stipulează măsurile care vor fi implementate pentru prevenirea traficului de fiinţe umane. Actul sexual cu un minor art. transportarea. intelectuale sau morale a minorului de către părinţi sau orice persoană căreia minorul i-a fost încredinţat spre creştere şi educare. a dezvoltării fizice. proporţionale.202-Actele cu caracter obscen săvârşite asupra unui minor sau în prezenţa unui minor. Rele tratamente aplicate minorului art.328 din Codul Penal nu se pedepseşte pentru această infracţiune.20:Persoana supusă traficului de fiinţe umane. dacă mai înainte de a se fi început urmărirea penală pentru infracţiunea de trafic de persoane încunoştinţează autorităţile competente despre aceasta sau. ori prin oferirea. *Stabileşte cadrul pentru cooperarea internaţională în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane. Seducţia art. (3) Victimele infracţiunilor prevăzute în prezenta lege au dreptul la recuperarea lor fizică. prin promisiunile de căsătorie.190-Punerea sau ţinerea unei persoane în stare de sclavie. precum şi traficul de sclavi. abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea unei persoane de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa. *Sancţionează tentativa. de a avea cu el raport sexual. juridică şi socială. determină o persoană de sex feminin mai mică de 18 ani.

transfera. când fapta e săvârşită de organizaţii criminale. Art. Prin acest raport Franţa recunoaşte existenţa anumitor situaţii de sclavie şi trafic de persoane. de lovire sau agresiune sexuală. asupra activităţii pe care ea va urma să o exercite. denunţă anumite lacune juridice şi deficienţe în asistenţa victimelor şi solicită. Cel care comite aceste acte în scopuri lucrative. 104 stabileşte: ”Se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani orice persoană care face comerţ cu sclavi” şi oricine instigă la punerea în stare de sclavie a unei persoane sau într-o stare asemănătoare. art. sub ameninţări sau profitând de o eroare de apreciere asupra persoanei (eroare de fapt). Lupta contra traficului de persoane a devenit în ultimul timp o prioritate şi pentru autorităţi şi în decembrie 2001 «La Mission d'information commune sur les diverses formes d'esclavage moderne » a publicat un « Raport de informare asupra sclaviei ».225-4-1 prevede că „traficul de fiinţe umane constă în fapta de a recruta o persoană. definiţia actuală se limitează la exploatarea sub aspectul prostituţiei. altul decât cel de origine sub un fals pretext. fără a ţine seama de 15 .217 CP. Codul penal austriac incriminează încă sclavia. Alin 2. găzdui sau a favoriza punerea la dispoziţia unei a treia persoane (nedeterminată în final). 10 ani de închisoare şi 1. demnităţii sau integrităţii umane. Pedepsele prevăzute constau în 7 ani de închisoare şi o amendă de 150. Spre deosebire de art. fie a constrânge această persoană să comită crime sau delicte. va fi pedepsită cu închisoare de maxim 10 ani. la 24 ianuarie 2002. De asemenea. o incriminare specifică şi un statut special pentru victime. în schimbul unei remuneraţii sau alt avantaj sau promisiunea unei remuneraţii. În urma acestui raport. de menţinere în condiţii de muncă sau găzduire contrare demnităţii. abuzând de vulnerabilitatea sa. 104 se aplică în toate cazurile de trafic de persoane. Totuşi. printre altele. dacă victima este minoră sau. „Cel care incită/determină o persoană să comită fapte contrare bunelor moravuri în alt stat. 217. Primul alineat se referă la recrutarea sau sechestrarea de persoane pentru a comite acte contrare bunelor moravuri într-un alt stat decât cel de origine … .105 a fost introdus în legea privind străinii cu scopul de a sancţiona exploatarea unui străin. vulnerabilă. ameninţări sau forţa pentru obţinerea de avantaje economice constituie circumstanţe agravante şi se pedepsesc cu închisoarea de până la 10 ani. se recunosc meritele asociaţiilor ce se ocupă de asistenţa victimelor. În Franţa. dansuri de strip-tease). pentru a obţine avantaje se pedepseşte până la 10 ani maxim. domestică. cu excepţia celui privind exploatarea sexuală. Legea prevede introducerea în Codul penal francez a noii incriminări a traficului. Nici un articol nu incriminează în mod distinct traficul de persoane în alte scopuri (exploatare economică. dacă persoana a comis aceleaşi acte în ţara sa de origine riscă o pedeapsă între 6 luni şi 5 ani. a o transporta. anumite dispoziţii ale Codului penal incriminează infracţiuni care au legătură cu sclavia şi traficul într-un mod asemănător cu cele referitoare la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului.000 euro. În iulie 2001 art.5 milioane de euro. Parlamentul a votat o propunere legislativă privind lupta împotriva diverselor forme de sclavie modernă. Victimele care cooprează cu justiţia pot beneficia de un permis de şedere şi muncă. sau 20 de ani de închisoare şi 3 milioane de euro. Germania are un sistem particular de incriminare al traficului de fiinţe umane.Secţiunea a 3-a Elemente de drept comparat Codul penal austriac incriminează traficul de fiinţe umane în scopul exploatării sexuale în art. în scopul exploatării sexuale şi economice. în mod special. fie de a permite comiterea împotriva acestei persoane a infracţiunii de proxenetism. Totuşi. Astfel art. sclavia şi traficul de persoane nu constituie infracţiune. insistând asupra ajutorului ce trebuie acordat acestora . Totuşi. Recurgerea la înşelăciuni.

Ele nu pot profita nici de aplicările legii privind ajutorul social. Dacă o victimă face o plângere. (după terminarea ei) victimele trebuie să părăsească teritoriul. căsătoria îi permite să obţină dreptul de a rămâne definitiv abia după 4 ani de viaţă comună(căsătorie).179). apelând la forţă. Termenul de trafic de fiinţe umane în vederea exploatării sexuale este definit în Codul penal german în articolul 180 lit. Codul penal cuprinde şi dispoziţii prin care se incriminează diferite situaţii ce au legătură cu traficul de fiinţe umane în vederea exploatării lor sexuale.Art. În anumite landuri(unităţi administrativ teritoriale în Germania). ea poate beneficia de un sistem de protecţie.Victimele nu au dreptul să muncească. exploatarea sexuală a minorilor (art.Cu toate acestea victimele nu sunt sistematic urmărite. În această perioadă victimele pot decide pentru a face plângere pentru a nu fi expulzate sau îşi vor pregăti plecarea.178).Dar acest permis nu priveşte decât un număr mic de victime.a).Altele încearcă să se mărite pentru a putea rămâne legal în Germania.Obiectivul:coordonarea acţiunilor în domeniul luptei împotriva traficului şi de a face recomandări guvernului.b. Anumite landuri au înfiinţat comisii de coordonare a luptei împotriva traficului de fiinţe umane(Fachkommission Frauenhandel).există dispoziţii interne cu caracter administrativ care ocrotesc/asigură victimelor un răgaz/amânare de 4 săptămâni(Le Deldung) în care ele pot părăsi teritoriul german. iar poliţia estimează că ea s-ar afla în pericol.Totuşi. la proxenetism (art. ca exploatarea la prostituţie (art.177). răpirea (art. abuzul sexual asupra persoanelor incapabile să se apere (art. Aceasta nu reprezintă un permis de şedere dar suspendă expulzarea în interes public. Astfel numeroase victime se refugiază şi trăiesc clandestin în Germania sau în alte state ale spaţiului Schenghen.Aceste organisme înglobează O. violenţă sau fraudă sau abuzând de situaţia sa vulnerabilă. autorităţi judiciare şi de poliţie. 16 . sau de a recruta o persoană în vederea practicării prostituţiei.N. Articolul 181 defineşte forma agravată a traficului de persoane ca fiind acea faptă de a constrânge. ele sunt expulzate. a îndemna sau a determina o persoană să se prostitueze. Sclavagismul economic este redus şi se limitează doar la anumite dispoziţii din Codul muncii care sancţionează exploatarea străinilor prin muncă.-uri.Acest raport de expulzare depinde de utilitatea victimei în calitate de martor într-un proces. abuzând de situaţia de vulnerabilitate şi de strâmtoare legată de sejurul sau prezenţa sa într-o ţară străină.Dacă la finalul acestor 4 săptămâni nu au depus plângere sau nu vor părăsi Germania. Guvernul german consideră traficul de fiinţe umane ca fiind o parte componentă a luptei contra criminalităţii organizate şi a migraţiei clandestine. când ele acceptă să coopereze cu justiţia.180 lit. În principiu orice persoană aflată într-o situaţie ilegală.Centrele sociale asigură asistenţă şi protecţie victimelor. este expulzată inclusiv victimele traficului de fiinţe umane.a). însă au dreptul doar la ajutorul acordat celor care cer azil politic. 5 din legea privind şederea străinilor). fiind cu 20-25% mai mic decât ajutorul social.exploatarea economică.181 lit.180). corupţia sexuală (art. care sancţionează fapta de a constrânge sau a îndemna o persoană la a se prostitua. Depunerea plângerii le permite să depună o autorizaţie de sejur/şedere valabilă pe perioada desfăşurării procedurii judiciare(art.G. Cu ocazia judecăţii.54 din Legea privind şederea străinilor prevede că se poate acorda dreptul la şedere permanentă în cazul în care victima-martor îşi riscă/va risca viaţa sa întorcându-se în ţara de origine. servicii sociale.Această situaţie le face vulnerabile pe victime.

În acest context legislativ. darea.190). Perspectiva aderării la Uniunea europeană a implicat adoptarea rapidă a standardelor comunitare în domeniul tarficului de fiinţe umane cât şi în alte domenii adiacente.678/2001 este principalul instrument de politică penală în material traficului de fiinţe umane. violenţă sau prin alte forme de constrângere. în scopul exploatării acestei persoane.189). abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-şi exprima vointa. aceasta conţinând atât norme de incriminare cât şi dispoziţii care privesc definirea unor termeni şi expresii utilizate. 12 (1) Constituie infracţiunea de trafic de persoane recrutarea. pe de o parte. acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obţinerea consimţământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane. prevenirea şi asistenţa victimelor.328) şi proxenetismul (art.678/2001 activităţile infracţionale aflate în legătură cu exploatarea şi traficare persoanelor erau în mod lacunar incriminate în Codul penal. supunerea la muncă forţată sau obligatorie (art. sclavia(art.191). pedeapsa este închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. cazarea sau primirea unei persoane. Până la apariţia normelor speciale în materie de trafic de fiinţe umane conţinute de Legea nr. Conţinut legal ART. prin ameninţare.329). transferarea. prostituţia (art. rămâneau nesancţionate o serie de activităţi ilegale desfăşurate cu scopul de a favoriza traficarea persoanelor. şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi. săvârşit în următoarele împrejurări: a) de doua sau de mai multe persoane împreună. iar. (2) Traficul de persoane. ori prin oferirea. pe de altă parte. cu menţiunea instituţiior responsabile. transportarea. (3) Dacă fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. nu se asigura o protecţie juridică eficientă împotriva tutror formelor de acţiune prin care sunt susceptibile a se realiza comerţul şi exploatarea fiinţelor umane. inclusiv pe plan internaţional.Capitolul II: Aspecte de teorie şi practică judiciară privind infracţiunea de trafic de fiinţe umane Secţiunea 1 caracterizarea infracţiunii de trafic de persoane Legea nr. fiind sancţionate numai lipsirea de libertate în mod ilegal (art. precum cel al migraţiei. azilului sau controlului frontierelor. Noţiunea şi 17 . prin răpire. b) s-a cauzat victimei o vătămare grava a integrităţii corporale sau a sănătăţii se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. fraudă ori înşelăciune. însă sfera acestor acţiuni ilicite era mult restrânsă.

primire ori cazare. din relaţiile sociale care se referă la libertatea persoanei. acţiunile coautorilor pot avea un caracter identic (de ex.a din Legea nr. prin înşelăciune. însă pentru forma agravată a infarcţiunii de trafic de persoane. ori unei persoane de sex masculin sau feminin. cu intenţie. de aceea faptele care aduc atingere acestei valori sociale lezează în ultimă instanţă şi interesele societăţii. iar o a treia o transferă în vederea muncii forţate). Reţelele de trafic de persoane reprezintă grupări de interese care acţionează după reguli stricte şi după principiul maximizării profitului. acţiuni continuate pe teritoriul statului de destinaţie cu cele de transfer. în baza unei înţelegeri prealabile exprese sau tacite ori în baza unei înţelegeri survenite în timpul executării. iar pe de altă parte. Libertatea fizică a persoanei constituie o importantă valoare socială. Subiectul activ poate fi orice persoană fizică ce îndeplineşte condiţiile generale de răspundere penală. Obiectul material este corpul persoanei traficate în vederea exploatării. Condiţii preexistente Obiectul juridic generic constă în apărarea libertăţii fizice a persoanei.Secţiunea a 2-a Conţinut juridic 2.două persoane recrutează mai multe tinere. în scopul exploatării sexuale) sau diferite (de ex. din relaţiile sociale care se referă la respectarea demnităţii. traficul dobândeşte caracter transnaţional şi transfrontalier în realizarea căruia sunt implicate mai multe persoane cu roluri precis determinate şi clare. Incriminări privind traficul de persoane. bătrân. altă persoană o transportă în ţara de destinaţie. transportul. de a acţiona după voinţa sa şi în limitele admise de lege. Participaţia este posibilă sub toate formele. fiind constituit.678/2001. protejarea integrităţii corporale sau sănătăţii. transferarea. atunci când activitatea infracţională se repercutează şi asupra integrităţii fizice a persoanei traficate. copil.678/2001. traficul de fiinţe umane presupune desfăşurarea unor activităţi specifice pe teritoriul statului de origine al victimelor (de ex. găzduirea sau primirea unei persoane).7/2002. prin acţiuni simultane sau succesive. recrutarea. O condiţie de existenţă a coautoratului în cazul infracţiunii de trafic de persoane şi care derivă tot din natura lor complexă o constituie voinţa comună a coautorilor de a coopera la săvârşirea nemijlocită a acţiunilor specifice de traficare. în general. pe de o parte. de a circula. tânăr. Revista „Dreptul” nr. înlesneşte sau ajută în orice mod la realizarea infracţiunii de traficare. Complicitatea la traficul de fiinţe umane se materializează în activitatea persoanei care. transportarea. Coautoratul. transportori. gazde şi traficanţii propriu-zişi. Prin efectuarea nemijlocită a uneia dintre acţiunile ce caracterizează traficul de fiinţe umane (recrutarea. găzduirea). transferare. care cumpără pur şi simplu victimele pentru a le exploata. unde activitatea infracţională se poate finaliza ori poate continua pe teritoriul altor state. inclusiv prin Ioan Lascu. fiecare participant îşi aduce contribuţia sa directă la săvârşirea infracţiunii şi va fi tras la răspundere penală în calitate de coautor. Se constituie astfel reţele de trafic de persoane care sunt cel mai adesea grupuri bine organizate.11 1414 18 .1. pag. prin reluarea actelor de transport. intermediari. În cele mai multe cazuri. adică a posibilităţii acesteia de a se mişca.2 lit.14 Obiectul juridic special este complex. În aceste circumstanţe. adult. O persoană recrutează victima minoră. interesată în realizarea şi garantarea drepturilor omului şi a libertăţii acestuia. cazarea. împotriva faptelor de exploatare a acesteia şi de transformare a persoanei într-un mijloc de obţinere a unor beneficii materiale. neavând relevanţă dacă este vorba de corpul unui nou-născut.12 alin. Datorită caracterului complex al infracţiunilor de trafic prevăzute în Legea nr. prevăzută de art. în componenţa cărora intră recrutori. conlucrează nemijlocit la comiterea faptei. primire ori adăpostire.

sau adoptă un comportament pasiv ce favorizează săvârşirea infracţiunii.24 din Convenţia Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane. În concret. precum şi de periculozitatea socială sporită pe care o prezintă acest participant. indiferent cum a fost investită. prin „funcţionar public” se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar. în obţinerea de informaţii cu privire la potenţialele victime şi furnizarea acestora către traficanţi.2 din Legea nr. încheiată la Varşovia la 16 mai 2005 şi semnată de România la aceeaşi dată – se realizează o armonizare a normelor interne cu legislaţia europeană existentă în materia traficului de fiinţe umane. 15 M. Sunt complici la infracţiunea de trafic de fiinţe umane. el trebuie să cunoască intenţia autorilor şi să accepte să le acorde acestora sprijinul necesar. punerea la dispoziţia traficanţilor de autoturisme ori locuinţe pentru găzduirea victimelor.147 C. în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. de exemplu. omisiunea respectivă constituindu-se într-o înlesnire sau într-un ajutor efectiv la săvârşirea acţiunii de traficare(de ex. care se abţin cu intenţie atunci când au suspiciuni motivate.678/2001. Prin O. să întreprindă măsuri în vederea stopării activităţii infracţionale a traficanţilor. în numeroase cazuri activitatea infracţională desfăşurată de traficanţi a fost facilitată de reprezentanţi ai autorităţilor publice. Instigarea este posibilă şi constă în activitatea unei persoane de a determina cu intenţie o alta să efectueze una sau mai multe dintre acţiunile specifice traficului de persoane. Pot fi complici la infracţiune şi funcţionari ai structurilor autorităţilor publice(poliţişti. nr. Necesitatea adoptării unei reglementări speciale privind subiectul calificat sau circumstanţiat de calitatea de funcţionar public a apărut datorită faptului că. nr79/200515 s-a modificat conţinutul art. de contribuţia efectivă la comiterea faptei. Complicitatea poate consta în neîndeplinirea de către un funcţionar public a unui act pe care era obligat să-l îndeplinească. în virtutea atribuţiilor de serviciu. se poate concretiza. în privinţa complicelui.678/2001 – care se regăseşte între agravantele enumerate de art. sau ar putea accepta.629 din 19 iunie 2005. activităţile de instigare. iar pe de altă parte. serviciile traficanţilor.U. însă transferă această rezoluţie infracţională unei alte prsoane care o va prelua şi va proceda la punerea ei în aplicare în calitate de autor. Controlul paşapoartelor la trecerea frontierei).145. prin introducerea acestei agravante suplimentare celor deja instituite prin Legea nr. menţionăm că acesta trebuie să conştientizeze caracterul faptei săvârşite şi importanţa contribuţiei sale la comiterea infracţiunii de traficare a persoanelor. Complicitatea la infracţiunea de trafic de persoane. ei sunt obligaţi să reacţioneze împotriva acţiunilor de acest gen. Conform art. indivizii care culeg şi furnizează informaţii despre persoanele care solicită.Of. deşi. În momentul când complicele efectuează acţiuni menite a-i ajuta pe traficanţi. De asemenea. împiedicarea victimei de a se deplasa conform propriei voinţe atunci când ea doreşte aceasta. în scopul exploatării sale.G. urmate de acţiuni de executare propriuzisă ori acte de complicitate. o însărcinare de orice natură. procurarea actelor necesare pentru transportarea lor în ţarile de destinaţie. cu orice titlu. ori le acordă ajutor la perfectarea actelor necesare pentru transportarea victimelor în statele de destinaţie. instigator sau complice. urmând a se ţine seama la individualizarea judiciară a pedepsei şi a modului de executare. promisiune făcută anterior începerii executării sau în timpul realizării acesteia. retribuită sau nu. persoane din aparatul administrativ). respectiv cea de funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu. vor atrage absorbirea formelor de participaţie penală în cea mai gravă dintre ele şi aplicarea unei singure sancţiuni pentru aceasta. poliţişti de frontieră.pen.promisiunea de a tăinui bunurile provenite din săvârşirea faptei sau de a favoriza pe infractor. prevăzându-se şi o calitate specială pe care trebuie s-o întrunească subiectul activ al infracţiunii.12 alin.. de caracterul complex al activităţii desfăşurate. vameşi. instigatorul ia cel dintâi hotărârea de a trafica o persoană. 19 . atragerea victimei. În toate aceste cazuri însă.

de două sau mai multe ori.pen. victima îşi dă acordul să urmeze planul recrutorului de a părăsi ţara.  Anunţuri ale agenţiilor matrimoniale. fiind ele însele anterior victime ale traficului. ori prin intermediul rudelor sau prietenilor victimei care se bcură de încredere din partea ei. 4 subiectul pasiv este calificat. putând fi orice persoană care este supusă acţiunii de traficare. deposedate de acte. 2.). făcându-i promisiuni mincinoase de angajare în străinătate. lipsei experienţei de viaţă.Pen. însă după ce ajung în ţara de destinaţie.2.45 alin. datorită vârstei. prin termenul de „public” se înţelege tot ceea ce priveşte autorităţile publice. Acesteia i se promite o carieră de model. Principalele mijloace de recrutare constau în:  Promisiunea unei slujbe onorabile şi bine plătite în ţări din Occident. intră în contact cu viitoarea victimă. prima verigă a traficului. de cele mai multe ori precară. victimele au fost atrase cu promisiuni privind burse academice.  Anunţuri în ziare privind oferte de locuri de muncă în străinătate. însă din momentul recrutării iniţiale şi până la sosirea în ţara de destinaţie femeile sunt vândute. Aşadar. făcută direct de către traficant. folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publică. Propunerea de angajare în altă ţară poate veni şi din partea unor cunoştinţe recente ale victimei. unde sunt vândute. Înşelată. 205 C. de a deplasa victima dintr-un loc în altul. Aceasta va răspunde penal dacă fapta a fost săvârşită în numele sau în interesul persoanei juridice. potrivit legii.Potrivit art. instituţiile publice sau alte persoane juridice de interes public. toate acestea fiind speculate de traficanţi. stării sale materiale. Dacă persoana traficată are vârsta mai mică de 18 ani vor fi aplicabile dispoziţiile art. 145 C. În modalitatea asimilată prevăzută în alin. Victimele sunt atrase de perspectiva căsătoriei cu cetăţeni occidentali pe care o privesc ca fiind unica posibilitate de a scăpa de sărăcie şi de a-ţi ajuta familiile. Latura obiectivă a) Elementul material al laturii obiective se prezintă sub forma unei acţiuni cu mai multe modalităţi alternative care se regăsesc într-o mare măsură în unele acte internaţionale adoptate în această materie. Subiectul activ poate fi şi o persoană juridică (art. Traficanţii racolează victimele pe care le transportă în ţara de destinaţie. Recrutarea este momentul în care un „binevoitor”.216 C. situaţie în care ele devin vulnerabile şi uşor de constrâns. administrarea. Subiectul pasiv nu este calificat. cu/ fără ajutorul unui mijloc de transport. 20 . După racolarea victimei. Conţinutul constitutiv A. cluburi. pen. traficanţii le confiscă paşapoartele şi apoi le obligă să se prostitueze. Cel mai recent. precum şi bunurile de orice fel care. naivităţii. deosebit de atractive sub aspectul salariului foarte mare ce poate fi obţinut. traficantul se ocupă de obţinerea documentelor necesare trecerii graniţelor şi de organizarea deplasării. subiect pasiv poate fi atât o femeie cât şi un bărbat. în sensul că acesta trebuie să fie cetăţean străin sau apatrid care nu are domiciliul în România. de către organele sau reprezentanţii acesteia (art. instituţiile publice. abia întoarse din străinătate şi care lucrează pentru traficanţi. sunt de interes public. Metodele şi tehnicile de recrutare utilizate sunt diferite. Transportarea constă în acţiunea unei persoane. în funcţie de gradul de vulnerabilitate al victimei. servicii în baruri. ori un post de bonă sau menajeră.. în raport de condiţiile minime privind pregătirea cerute viitorilor angajaţi. 1). serviciile de interes public. nivelului ei de instruire. numită transportator.

putându-i-se încălca drepturi şi libertăţi fundamentale.193) când acţiunea de traficare a persoanei se realizează prin ameninţarea acestora cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva sa ori a unei rude apropiate. ocrotite de lege.194) când acţiunea de traficare a persoanei se realizează prin alte forme de constrângere prin care traficantul a urmărit să o determine pe victimă să facă sau să sufere ceva pentru a obţine pentru sine sau pentru altul un folos în mod injust. găzduire. lipsirea de liberate este absorbită în mod natural de acţiunile prin care se realizează traficarea. Al. Introducerea cerinţei esenţiale a elementului material al infracţiunii de trafic de persoane. abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa. Bucureşti. cel care a racolat victima o transferă însoţitorului. În unele situaţii. Ca urmare a constrângerii care îşi găseşte cauza în acţiunea făptuitorului. O altă cerinţă esenţială pentru existenţa infracţiunii de trafic de persoane adulte este ca acţiunile incriminate să fie săvârşite prin vreuna din următoarele modalităţi prevăzute în norma de incriminare: ameninţare sau prin alte forme de constrângere. Editura All Beck. dar poate fi şi un rezultat indirect al unei acţiuni indirecte a acesteia asupra victimei. constând în procedeul folosit de autor la săvârşirea faptei. 189. Partea specială.  Infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal (art.189) când acţiunea de traficare a persoanei în scopul exploatării se realizează „prin răpire”. De exemplu.  Infracţiunea de lovire sau alte violenţe (art.Nistoreanu. Astfel. de a se manifesta potrivit situaţiei sale în procesul de realizare a valorilor materiale şi spirituale şi la circulaţia acestora. deci nu orice lipsire de libertate constituie cerinţă esenţială a elementului material al infracţiunii de trafic de persoane ci doar lipsirea de libertate realizată prin răpire. altei persoane. „prin răpire”. Drept penal. Ediţia 3. pag.104. „prin violenţă sau alte forme de constrângere”) infracţiuni prevăzute de art. cel mai adesea folosul patrimonial ce se urmăreşte a fi obţinut. ori prin darea. în vederea exploatării sau înlesnirii exploatării acesteia şi presupune acţiunea de a primi pe cineva într-o locuinţă sau într-un alt amplasament având această destinaţie pe o perioadă relativ scurtă de timp. vătămându-se un atribut însemnat al persoanei fizice.Transferarea constă în acţiunea unei persoane de a dispune şi realiza schimbarea locului de cazare sau în care se află ascunsă ori este exploatată o persoană. 16 Operaţiunea de transmitere a victimei de la un traficant la altul poate fi înfăptuită la diferite etape ale traficului. prin răpire. o va transmite patronului. însă este posibil ca în alte cazuri lipsirea de libertate să depăşească cadrul acestora şi să reprezinte o infracţiune autonomă. 194. 21 . 2 al art. acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obţinerea consimţământului persoanei care are autoritate asupra victimei. Răpirea ca modalitate de săvârşire a infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal este prevăzută în alin.180) când acţiunea de traficare de persoane se realizează prin violenţă şi are drept rezultat cauzarea unei suferinţe fizice. în anumite condiţii. care ulterior. Violenţa care constituie elementul material al infracţiunii poate fi rezultatul nemijlocit al acţiunii efectuate direct de infractor. fraudă ori înşelăciune. dacă ameninţare este de natură să o alarmeze. victima este silită să facă sau să sufere ceva. 189 ca agravantă a infracţiunii. după încheierea etapei de recrutare. 2005. sunt absorbite în mod legal:  infracţiunea de ameninţare (art.  Infracţiunea de şantaj (art.Boroi. persoana victimă a traficului fiind lipsită de posibilitatea de a lua parte la viaţa socială. absorbind prin voinţa legiuitorului (prin folosirea expresiilor „prin ameninţare”. care se va reţine în concurs cu cea de trafic de persoane. 180.193.  Frauda sau înşelăciune – între cele două variante există o sinonimie 16 Gh. transformă această infracţiune într-o infracţiune complexă. fiind de esenţă traficul de persoane. Cazarea este acţiunea unei persoane de a asigura adăpost.

fie anterior.perfectă şi sunt definite ca o inducere în eroare.1 şi 2 lit. a preda pesoanei care are autoritate asupra fiinţei ce urmează a fi traficată. op. un acord din partea persoanei al cărei consimţământ se urmăreşte sau se obţine.678/2001. 17 AL.A. neavând relevanţă dacă victima s-a lăsat prea uşor convinsă. Oferta trebuie să fie precisă. orice primire implicând o acceptare care poate interveni fie chiar în momentul primirii. fiindcă a abuza de o stare care face imposibilă opunerea. poate fi realizată prin orice mijloace apte de a provoca eroare. dacă a fost provocată de un complice sau a găsit victima în acestă situaţie provocată de alte cauze.prin oferire se înţelge promisiunea făcută persoanei care are autoritate asupra viitoarei vicitme. Imposibilitatea de a-şi exprima voinţa presupune o stare psihologică ce răpeşte persoanei posibilitatea de a-şi da seama ce se petrece cu ea sau de a-şi manifesta voinţa. la 10 mai 2002.12 alin. fie în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa. chiar şi pentru neiniţiaţi. inculpatul G. de concordanţă cu realitatea. cu condiţia de a fi însoţită de sora sa B.585 din 8 octombrie 2003. Considerăm că nu are relevanţă dacă traficantul a provocat stare victimei. oboseală extremă. să se concretizeze într-o acţiune efectivă.primirea presupune a lua în posesie.1. Oferta trebuie să pornească din iniţiativa traficantului. putând fi expresă sau tacită . acţiunea corelativă a celui care are autoritate. ci numai pentru persoana interesată care. putându-se datora mai multor factori (boala.a din Legea nr.. s-a deplasat în oraşul Năvodari şi. nefiind necesar ca oferta să fie acceptată – refuzul de a accepta oferta făcută este irelevant.Boroi. cunoscând circumstanţele.prin dare se înţelege acţiunea traficantului de a înmâna.cit. Acţiunea de înşelăciune. Tribunalul Constanţa a condamnat pe inculpaţii R. Instanţa a reţinut că. . iniţiativa aparţinând celui care urmăreşte traficarea persoanelor asupra căruia are autoritate cel care primeşte.103. arătarea plicului însoţit de un semn elocvent. a acceptat oferta inculpatului de a o duce în străinătate la cerşit. dar uneori putând coexista cu incapacitatea de autoapărare. Acţiuna de primire trebuie să fie voluntară şi spontană. darea.J. intoxicaţie cu alcool sau alte substanţe). fiind de regulă însoţită de incapacitatea fizică de a opune rezistenţă. infirmitate. este în situaţia de a-i putea înţelege semnificaţia. . ceea ce interesează este ca autorul să profite de stare victimei. p. o amăgire. reală şi să nu fie o simplă intenţie – nu este necesar ca ea să fie inteligibilă pentru oricine.J. manifestări mimice în acest sens) neavând relevanţă modul în care a ajuns la cunoştinţa persoanei al cărei consimţământ trebuie obţinut. interesânduse despre existenţa unor copii cu handicap. şi G. Minora. să fie voluntară şi spontană. a fost îndrumat la familia minorei B. 22 . implicând o dare corelativă. În practica judiciară s-a reţinut că prin sentinţa penală nr. Imposibilitatea de a se apăra presupune inncapacitatea fizică de a se opune rezistenţei făptuitorului. înseamnă a realiza în mod efectiv o constrângere.13 alin. de a-i da bani sau foloase. care avea o infirmitate la picior.  Prin oferirea. 3 şi 4 şi în art.B. acceptarea sau primirea de bani ori alte foloase pentru obţinerea consimţământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane: . neechivocă. neavând relevanţă dacă darea s-a realizat din propria iniţiativă a traficantului sau la solicitarea celui care primeşte. Starea de neputinţă a victimei poate consta fie în imposibilitatea de a se apăra. însoţite de prezentarea acestora sau de punerea lor efectivă la dispoziţia celui în cauză (arătarea banilor. implicând în mod necesar. simpla minciună ca şi simpla reticenţă putând fi mijloace de amăgire atunci când se corelează cu fapte şi împrejurări care fac ca ele să capete aparenţă de veridicitate. pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de minori şi trafic de persoane prevăzute în art.acceptarea de bani sau de alte foloase presupune un consimţământ.  Profitând de imposibilitatea persoanei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa17 – înseamnă folosirea conştientă a stării în care se află victima şi care în esenţă constituie o constrângere nemijlocită.M. de fraudă. stare de leşin.

a dus pe minoră şi pe sora acesteia.C. La 15 iulie 2002. este necesar ca activitatea infracţională desfăşurată de făptuitor în raport de victimă să fie realizată prin cel puţin unul dintre mijloacele expres prevăzute de lege. prin decizia penală nr.1 din aceeaşi lege. le-au reţinut cei doi inculpaţi.. a achitat taxele pentru îndeplinirea paşapoartelor. Prin urmare. inculpatul R.678/2001. care au fost sporite cu un an şi 6 luni închisoare. într-o ţară a cărei limbă nu o cunoşteau. la 4 ani închisoare. odată ajunse în străinătate. lipsite de acte de identitate. acceptarea sau primirea de bani ori alte foloase pentru obţinerea consimţământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane. 18 www. transportare. ci doar acceptând să cerşească pentru inculpatul R. pentru infracţiunea de trafic de persaone.12 alin. în caz contrar fiind exclusă antrenarea răspunderii sale penale pentru vreuna dintre aceste infracţiuni. o formă de exploatare.2 pct. în scopul exploatării acesteia.Inculpatul a convins-o pe mama celor două surori. de asemenea.B. darea. condiţionează existenţa infracţiunii de trafic de persoane de o activitae prealabilă de recrutare. În acest sens s-a pronunţat Curtea de Apel Timişoara care. În realizarea scopului propus. nu s-ar fi putut întreţine singure.a din Legea nr. Pentru existenţa infracţiunii de trafic de persoane în varianta tip prevăzută de art. găzduirea sau primirea unei persoane cu vârstă cuprinsă între 15 şi 18 ani.cit. Fapta celor doi inculpaţi întruneşte elementele constituitive ale infracţiunii de trafic de persoane. Curtea de Apel Constanţa.12 alin.B.219/A din 22 mai 2002 a admis apelurile declarate de inculpaţi împotriva sentinţei penale nr. s-a făcut cu consimţământul persoanelor care au autoritate aasupra acesteia – părinţii fetei – cărora inculpaţii le-au dat bani şi bunuri. a fost reţinut la frontieră încercând să scoată din ţară pe B. cazare sau primire a unei persoane.678/2001 prevede că „recrutarea.H. transportarea. Recursurile declarate de inculpaţi au fost respinse ca nefondate prin decizia nr. constituie infracţiune de trafic de minor”.678/2001 prevede că prin exploatare se înţelege „ţinerea în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire”. a respins apelurile inculpaţilor. promiţându-le totodată.13 din Legea nr. care a reţinut considerentele următoarele: Art. Art.ro citată în Gh. apoi . iar lit. motiv pentru care recursurile inculpaţilor au fost respinse. şi B. cele două surori.A.a aceluiaşi articol prevede că „efectuarea unor alte asemenea activităţi prin care se încalcă drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului” constituie. că le vor trimite jumătate din banii câştigaţi din cerşit de fiicele lor.. prin decizia penală nr. pe care.scj. prin răpire.. rezultând pedeapsa de executat de 8 ani şi 6 luni închisoare. în scopul exploatării acestei persoane. Mateuţ şi colab.J. în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic de minori şi trafic de persoane.B.80 din 1 apilie 2001 a Tribunalului Arad prin care s-a dispus condamnarea inculpatului R. p. fraudă ori înşelăciune. violenţă sau alte forme de constrângere.2 lit. Însă. B.678/ 2001 sau în formele agravate reglementate în art. Art. în condiţiile în care recrutarea persoanei majore B. secţia penală. să fie de acord cu plecarea acestora.A. prin ameninţare. precum şi pe mama lor. în scopul exploatării. prevăzută de art.1 şi 2 lit. la autorităţi pentru îndeplinirea formalităţilor de obţinere a paşapoartelor. prin „aservire” în sensul textului citat înţelegându-se „acţiunea de a supune”.678/2001. inculpatul G. op.13 alin. prin abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa ori prin oferirea. transferare.2 şi 3 din Legea nr.1 din Legea nr. pentru proxenetism şi contopirea pedepselor aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea. transferarea.593 din 30 ianuarie 200418 pronunţată de Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie. Inculpatul R. la 7 ani închisoare.M.b din Legea nr.47 23 .12 alin. referindu-se la victime majore.354/P din 7 noiembrie 2003.. dându-i bani şi bunuri.

Împotriva senţinţei au declarat apel inculpaţii.F.pen. din comuna Ibăneşti. din Vaslui.1 C.H. cu autoturismul marca OPEL VECTRA. înspre punctul de trecere a frontierei Nădlac în direcţia Graz din Austria.M. respectiv din judeţele Vaslui şi Brăila.M. art. Pentru a hotărâ instanţa de fond a reţinut următoarele: În cursul lunii mai 2001.proc. au solicitat achitarea.P.A.. acesta urma să primească din sumele realizate de către martore. În baza art.a. la întoarcerea în România.F. după care au fost cazate la Hotelul R...pen.678/2001 s-a dispus confiscarea de la inculpatul C. R.H..Vaslui şi K. în favoarea statului a sumei de 20. le-a transportat pe aceste fete în data de 14 ianuarie 2002 la Arad şi potrivit înţelegerii.A. jud.pen.A.000 şilingi austrieci ori a contravalorii acesteia. urmările socialmente periculoase ale faptelor comise precum şi persoana inculpaţilor.Vaslui. împreună cu inculpatul R. Pe durata şi în condiţiile prevăzute de art.678/2001. Din Brăila. cu autoturismul marca AUDI A4 şi R..T. Nădlac.R. Inculpatul C.M. Potrivit înţelegerii cu inculpatul C.C.M.1 din Legea nr.pen. şi L.M.. jumătate.H. din mun.pen.E.E.M.75 lit.M. La data de 14 iunie 2001. pentru trafic de persoane şi 5 ani interzicerea drepturilor. pedepsele aplicate inculpaţilor fiind contopite în pedeapsa cea mai grea.U.88 C. s-a interzis inculpaţilor R.M.M.64 C.. în staţia C.12 alin. a solicitat reducerea pedepsei aplicate.a din Legea nr. din oraşul Graz – Austria. iar în temeiul art.329 alin.P.P.M.pen.. iar cu privire la pedpesele aplicate în conformitate cu art. prin apărătorul său. unde au fost preluate de către inculpatul R.. cetăţean austriac şi patron al unei firme de construcţii şi a barului de noapte B.H.A.678/2001 au fost condamnaţi inculpaţii: L. au fost transportate de către inculpatul C. s-a interzis inculpaţilor execrcitarea drepturilor prevăzute de art. din Brăila şi A. călătoria inculpaţilor şi a celor şase fete a fost întreruptă. în perioadda decembrie 2001 – ianuarie 2002.M. îi revenea suma de 400 şilingi. prin intermediul inculpatului L.64 lit.În baza art.H. pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art.. şi care urmau să-i plătească inculptaului C.pen.pen. care le-a transportat ulterior la barul de noapte B.P.pen. S-a făcut în cauză aplicarea dispoziţiilor art.M. pentru proxenetism şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.B.81 C.M.a C.M. de câte 7 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor. privind pe inculpatul C.P..M. a recrutat şi alte fete din România. şi în baza art.12 din Legea nr. fetele au fost aşteptate de către inculpatul L. precum şi pentru practicarea prostituţiei. numitele K. zis „C”... rezultând pedeapsa de executat. Acesta din urmă s-a oferit să-i recruteze inculpatului R. şi A.H.64 lit. La individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor. sora martorei K. şi C.pen. iar în temeiul art. şi L. jumătate din câştigul lor.pen. pentru a le trimite la Barul B.c şi e C. instanţa a avut în vedere periculozitatea socială a faptelor comise apreciată în concret. în luna decembrie 2001. le-a recrutat pe numitele N. la câte 3 ani închisoare.. privind pe inculpatul C. prevăzute de art. În acest bar. P. întrucât fapta nu există.R.C. Şi ulterior transportate d către cei doi inculpaţi. din Graz şi cărora le-a oferit pentru dans şi striptease suma de 300 de dolari S. dreptul de a rămâne pe teritoriul României. inculpatul C. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.H.A. le-a recrutat pe numitele K. 24 .19 alin. În acest sens. s-a menţinut starea de arest a inculpaţilor. Potrivit înţelegerii cu inculpatul R. inculpatul C. inculpatul R. inculpatul C.P.H.B. c şi e C. inculpatul le-a cerut să întreţină raporturi sexuale cu diferiţi clienţi contra sumei de 1200 şilingi austrieci.000 şilingi austrieci. la ieşirea din ţară.M. lunar.P. c şi e C.1 şi 2 lit. tinere din România pentru dans şi striptease la barul de noapte. din Graz în acelaşi scop.M. prin completarea încadrării juridice din rechizitoriu. la câte 6 ani închisoare. La P..329 alin.M.M. l-a cunoscut pe inculpatul C.. care a fost sporită cu un an şi şase luni.64 lit..H. prevăzute de art. i-au achitat acestuia suma de 20. din care inculpatului R..a.350 C. inculpatul L.1 C.71 C. şi A. după obţinerea vizelor şi a dreptului de muncă de la Ambasada Austriei din Bucureşti.a. la Budapesta .pen.E. privind pe inculpatul C. Bunăoară. din judeţul Vaslui. Inculpaţii R. au solicitat aplicarea dispoziţiilor art. martorele K. În municipiul Arad.117 C.B... inculpatul C.

Inculpatul R. că în mod nejustificat nu s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art..83 C.H. Secţia penală.H.pen. stabilind un termen de încercare de 2 ani plus durata pedepsei cu consecinţele prevăzute de art. şi a confiscat de la inculpatul C. dacă a comis o infracţiune pe teritoriul ţării. din declaraţia existentă.000 şilingi. Or.M. faţă de inculpatul C. şi R.pen. A înlăturat aplicarea art. şi R. iar faţă de inculpatul R.scj.72 C. Recurusl declarat de Parchet a fost admis prin decizia nr. fiind considerat cetăţean austriac. este cetăţean român..678/2001.1 lit. şi L.pen. şi că hotărârea este nelegală şi pentru că instanţa a omis să facă aplicarea dipoziţiilor art.117 C. în fine.a C. fiind cetăţeni austrieci. în conformitate cu dispoziţiile art.pen.. cât în ţara de origine acestea nu sunt incriminate. pentru infracţiunea de trafic de persoane. pe teritoriul României.H. Pentru a pronunţa această decizie. în speţă se constată că. Referitor la celălalt coinculpat L.329 alin. într19 www.64 C.P.a din Legea nr.12 alin.P. faţă de inculpaţii L.M.11 pct. raportat la alin.1 şi 2 lit. în termen legal.3317 din 7 iulie 200319 pronunţată de Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie.. situaţie în care pentru acest motiv recursul declarat de Prachet urmează a fi admis.pen. ci de celălalt coinculpat C. pedepsele aplicate celor doi pot fi executate şi fără privare de libertate şi. că faţă de împrejurările în care a fost comisă infracţiunea de proxentetism. însă oral. În baza art.117 C. În baza art.H. nu şi-a motivat în scris recursul declarat.73 lit. având în vedere că rămânerea acestuia pe teritoriul României creează pericolul săvârşirii unor fapte identice cel puţin atâta vreme.2 lit.12 alin.10 alin.H..2 lit. Curtea de Apel Timişoara a admis apelurile declarate de inculpaţi.71 C. pentru următoarele considerente: Astfel. această măsură de siguranţă are ca scop prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni prin înlăturarea stării de pericol. A dispus punerea de îndată în libertate a inculpaţilor L.pen.M. suma de 20. privind dreptul de a rămâne pe teritoriul României pentru inculpaţii R.H.pen. instanţa a făcut o greşită aplicare a prevederilor art.219/A din 22 mai 2002. prevăzute de art. fiind nesocotite dispoziţiile art.. prin apărător.Prin decizia penală nr.H... a achitat pe cei trei inculpaţi.a solicitat menţinerea hotărârii pronunţată de instanţa de apel.1 C.H. aceasta nu este oportună.a C.ro 25 . şi L.pen. se impune menţinerea măsurii de siguranţă dispusă de prima instanţă. i-a condamnat pe cei trei inculpaţi la pedepasa de câte 3 ani închisoare cu interzicrea drepturilor.pen. prevăzută de art.64 C. pe durata şi în condiţiile art. cu aplicarea art. şi R. că în mod greşit prima instanţă a dispus măsura expulzării atâta vreme cât inculpatul L. au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara şi inculpatul R. Împotriva acestei decizii. a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicată inculpaţilor L. dacă nu sunt arestaţi în altă cauză şi a dedus din pedepse arestul preventiv la zi.a din Legea nr.pen. În motivele scrise. tribunalul a greşit atunci când a reţinut în sarcina inculpaţilor săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane.P.1. respectiv activitatea propriuzisă de racolare şi recrutare a persoanelor pentru practicarea prostituţiei nu a fost desfăşurată de inculpaţii R. că pedepsele au fost greşit individualizate.P. în ceea ce-l priveşte pe inculpatul R.117 C.a şi art. Parchetul a formulat următoarele critici: S-a susţinut că prin soluţia de achitare a inculpaţilor pentru infracţiunea de trafic de persoane.pen.pen. expulzarea poate fi dispusă numai aspura cetăţeanului străin sau a persoanei fără cetăţenie. a desfiinţat sentinţa atacată şi a dispus următoarele: În baza art.678/2001.pentru care s-a cerut de asemenea menţinerea măsurii expulzării. Prin urmare..81 C. instanţa de control judiciar a motivat în esenţă că. în favoarea statului.H.P.P. care nu are domiciliu în ţară. întrucât nu s-a dovedit că fapta a fost comisă în modalităţile cerute de legiuitor..P. Curtea constată că.proc.

pen. de a aplica inculpatului C. pentru considerentele de mai sus expuse. Curtea Supremă constată că.d şi respectiv dispoziţiile art.pen. recursul declarat de Parchet va fi admis urmând a i se aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. transferarea.117 C.a şi b C. situaţie în care şi pentru acest motiv. nu se poate reţine în sarcina inculpaţilor săvârşirea acestei infracţiuni..a şi b C. Totodată.proc. iar infracţiunea prevăzută de art. fraudă ori înşelăciune.64 lit.117 C.H. „constituie infracţiunea de trafic de persoane recutarea.. aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi este obligatorie.proc. Secţia penală a Curţii Supreme de Justiţie în temeiul dispoziţiilor art. acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase prin obţinerea consimţământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane. faţă de inculpatul R. dispoziţiile art.385 pct. prin ameninţare. prevăzute de art. Referitor la celelalte critici formulate de Parchet. potrivit dispoziţiilor art. În ceeea ce priveşte critica Parchetului referitoare la omisiunea instanţei de apel. ar putea să convingă o altă persaonă în scopul exploatării . abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa. mai precis a femeilor care au fost transportate în Austria.65 alin. este de asemenea întemeiată.12 şi art.678/2001. Astfel. ceea ce în speţa de faţă nu este cazul..adevăr acesta a dobândit şi cetăţenia statului austriac. hotărârea este nelegală. Or.329 C. situaţie în care dispoziţiile art.64 lit. instanţa le apreciază ca nefondate urmând a le respinge pentru următoarele considerente: Cu privire la soluţia de achitare a celor trei inculpaţi pentru infracţiunea de trafic de persoane. în mod legal.pen.M.pen. darea. nu-i sunt aplicabile.1 din Legea nr. cu obligarea acestui inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art.pen. în sens larg. săvârşirea în această modalitate presupune existenţa unei a treia persoane care. prin „trafic de persoane” se înţeleg faptele prevăzute la art.M. Astfel .1 lit. Cum instanţa de apel a omis să aplice inculpatului C. pe timp de 2 ani. Autoritate. iar prin „exploatarea unei persoane” se înţelege printre altele şi „obligarea acelei persoane la practicarea prostituţiei.pen. drept de a da dispoziţii cu caracter obligatoriu. de a impune cuiva ascultarea. în art. transportarea. şi a omisiunii interzicerii drepturilor.328 pct.64 C. fiind născut în România. şi această sancţiune. cazarea sau primirea unei persoane. în virtutea autorităţii sale.2 din acelaşi act normativ. când legea prevede expres aceasta. În consecinţă. înseamnă putere. la reprezentări pornografice în vedereea producerii şi difuzării de materiale pornografice sau alte forme de exploatare sexuală”.12 alin. ori prin oferirea. pentru care inculpatul C.M.pen.. prin răpire. pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi conform art. a fost condamnat prevede această sancţiune.M. În ceea ce priveşte ultima teză a acestei infracţiuni. fiind stabilit în Austria din anul 1990.2 C. situaţie în care.678/2001 nu sunt aplicabile. sunt definiţi termenii şi expresiile folosite de norma incriminatoare.12 din Legea nr.. şi a respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul R.. în ceea ce-l priveşte pe inculpatul C. a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara numai cu privire la înlăturarea măsurii expulzării prevăzute de art. rezultă că acestea au mers de bunăvoie şi că asupra lor inculpaţii nu au exercitat nici un fel de formă de constrângere ori înşelăciune.678 foloseşte o expresie nouă pentru legislaţia penală română şi anume „persoană care are autoritate” fară a defini expres această noţiune. Legea nr.pen.pen. instanţa de apel a constatat că în raport de situaţia de fapt reţinută în baza probatoriului administrat la dosarul cauzei şi dispoziţiile legale. Astfel.b C.H. potrivit dispoziţiilor art. 26 . violenţă sau prin alte forme de constrângere. dar şia menţinut şi cetăţenia română.. în mod corect a observat instanţa de apel că.2 lit.2 pct.. în scopul exploatării aceste persoane şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi”.13 din această lege. din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză.2 C.192 alin.

legea cere. ca o condiţie esenţială. dispoziţie ce se regăseşte în art. să fie determinantă pentru persoana care va fi traficată. respectiv exploatarea victimei. adoptată de Organizaţia Internaţională a Muncii la 28 iunie 1930. existenţa unui anumit scop al infracţiunii. În toate modalităţile de existenţă ale elementului material pentru fapta prevăzută în alin.1 din Convenţia privind sclavia. prevede în art. reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane.1. b) ţinerea în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire se regăsesc în prevederile art. sclavia este starea sau situaţia fiinţei umane 20 Art.3 din Protocolul privind prevenirea. care a intrat în vigoare la 1 mai 1932.10522 privind abolirea muncii forţate din 25 iunie 1957. cum ar fi personalul didactic şi pedagogic din instituţiile de învăţământ. traficul de sclavi şi ţinerea unei persoane în stare de sclavie. sclavia sau practicile analoage sclaviei. pe lângă punerea în stare de sclavie. că „munca forţată şi obligatorie înseamnă orice muncă sau serviciu pretins unei persoane sub ameninţarea unei pedepse oarecare şi pentru care acea persoană nu s-a oferit de bună voie”. socială sau economică stabilită . folosirea sau prelevarea de organe. putem vorbi de autoritatea părintelui.678/2001. cu titlu exemplificativ:un contract de muncă. În conformitate cu art. Munca forţată sau obligatorie precum şi executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii în mod forţat sau cu încălcarea normelor legale. care constă în supunerea unei persoane în alte cazuri decât cele prevăzute de dispoziţiile legale la prestarea unei munci contra voinţei sale sau la o muncă obligatorie. cu sprijinul (inclusiv financiar) acordat de grupurile sau reţelele specializate în migraţia ilegală. un contract de prestări servicii. aspecte ce se regăsesc şi în art. Autoritatea se poate referi şi la personale care desfăşoară o muncă educativă cu persoana care urmează a fi traficată. Ajungând în statele de destinaţie. Art 190 din Codul penal are ca element material alternativ. care a intrat în vigoare la 17 ianuarie 1959. totodată încălcându-se prevederile Convenţiei nr. 22 A se vedea art 1 în care se prevede că statele ce ratifică această convenţie se angajează să abolească munca forţată sau obligatorie şi să nu recurgă la ea sub nici o formă: „a) ca măsură de constrângere sau de educaţie politică ori ca sancţiune la adresa persoanelor care au exprimat sau exprimă anumite opinii politice sau îşi manifestă opoziţia ideologică faţă de ordinea politică. prin incriminare urmărinduse ocrotirea unui atribut fundamental al libertăţii individuale.39 din Constituţia României. adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate prevede că expresia „exploatarea unei persoane” trebuie să conţină cel puţin exploatarea prin prostituarea unei alte persoane sau alte forme de exploatare sexuală. 21 A se vedea Convenţia privind munca forţată şi obligatorie. Esenţial pentru existenţa infracţiunii este ca autoritatea să fie reală.189 şi 190 cod penal. se înţelege20: a) executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii.p. în mod forţat ori cu încălcarea normelor legale privind condiţiile de muncă.39/1930 referitoare la interzicerea muncii forţate şi obligatorii21. e) ca măsură de discriminare rasială.M. semnată la Geneva la 25 septembrie 192623. să presteze o muncă pe care altfel nu ar fi prestat-o. cât şi de o autoritate instituită prin alte raporturi cum ar fi. socială. Drept exemplu de muncă forţată servesc cazurile în care unele persoane emigrează clandestin în alte state. sănătate şi securitate. d) ca pedeapsă pentru participarea la greve. În ambele situaţii se încalcă dreptul persoanei de a-şi alege în mod liber munca pe care doreşte să o presteze în raport cu pregătirea şi aptitudinile sale. curatorului care îşi au izvorul în lege.1. 27 . cei care în virtutea profesiei sau a îndatoririlor de serviciu au influenţă – autoritate asupra persoanelor ce vor fi traficate. munca sau serviciile forţate. cei care au sub îndrumarea lor practicanţi. 23 Ratificată de România prin Decretul nr.988 din 1931. tutorelui. b) ca metodă de mobilizare şi de utilizare a mâinii de lucru. ratificată de România.2 din Legea nr.Astfel.2 pargarf. cât şi ale Convenţiei O. sunt sechestraţi şi obligaţi să presteze diferite munci în contul achitării împrumuturilor acordate. c)ca măsură de disciplină a muncii. naţională sau religioasă”. Prin exploatarea unei persoane potrivit art. uneori chiar periculoase.2 alin. ce defineşte infracţiunea de supunere la munca forţată sau obligatorie. în condiţii grele.191 C. presupune obligarea unei persoane.I. în special al femeilor şi copiilor.. o convenţie. prin constrângere. în scopul dezvoltării economice. salarizare. nr.

deoarece aduce cele mai mari profituri traficantilor. scopurile traficului includ. însă chiar dacă ele conştientizează pentru ce tip de activităţi vor fi angajate. etc. Alteori. munca in contul datoriilor. sanatate si siguranta . iar o femeie poate fi vândută de mai multe ori pe când drogurile o singură dată. etc. utilizarea victimei in scopuri criminale. turismul sexual. c) obligarea la practicarea prostituţiei. Astfel. fără documente de identitate care i-au fost luate de către traficanţi. Traficul de fiinte umane in scopul exploatarii sexuale este cea mai frecvent si importanta forma a traficului. de salarizare.Of. la reprezentări pornografice în vederea producerii si difuzării de materiale pornografice sau alte forme de exploatare sexuală. riscă să se îmbolnăvească lucrând zilnic cu un număr mare de ore. Persoana aflată în posesia stăpânului este lipsită de libertate până la sfârşitul vieţii sale. stăpânul putând oricând să o înstrăineze altei persoane prin acte de vânzare-cumpărare. fiind mai profitabilă şi decât traficul de droguri. art. este în imposibilitatea de a alege identitatea.) cu privire la condiţiile de lucru. b) tinerea in stare de sclavie sau alte procedee asemanatoare de lipsire de libertate ori de aservire . Raportat la aceste prevederi legale. nu este exclus să devină victime ale traficului deoarece. Victima este într-o ţară străină.342 din 20 mai 2003 Exploatarea sexuala a minorilor pag 30-33 c) obligarea la practicarea prostitutiei. la reprezentari pornografice in vederea producerii si difuzarii de materiale pornografice sau alte forme de exploatare sexuala . * * * EXPLOATAREA SEXUALA A MINORILOR CONSIDERATII GENERALE PRIVIND EXPLOATAREA SEXUALA A MINORILOR Legea 678-2001 defineste notiunea de exploatare a unei persoane. dar nu se limiteaza : munca in conditii de sclavie. respectiv prostituţia. astfel încât pleacă de bună voie. M. nu poate cere ajutorul poliţiei pentru că se teme de consecinţe.asupra căreia sunt exercitate atributele dreptului de proprietate sau unele dintre ele. este obligată să ofere servicii sexuale periculoase. supunând-o la diferite forme de exploatare. primind asigurări că vor fi bine plătite. prelevarea de organe. donaţie. cersitul.nr. foloseşte şi administrează persoana care formează obiectul posesiei. unele femei sunt convinse de către traficanţi să plece în străinătate pentru a lucra ca prostituate. adoptiile ilegale. mariajul fortat. aflându-se în imposibilitatea de a comunica cu cei apropiaţi. d) prelevarea de organe . prostitutia fortata. impunere. pornografia. este supusă unor abuzuri fizice şi sexuale repetate. e) efectuarea unor alte asemenea activitati prin care se incalca drepturi si libertati fundamentale ale omului » . situaţie în care în foarte puţine cazuri vcictima încearcă să evadeze. ar putea fi induse în eroare (prin înşelăciune. Traficul de fiinţe umane în scopul exploatării sexuale este cea mai profitabilă formă a traficului. cu un ritm rapid de dezvoltare.2 din acest act normativ avand urmatorul continut: “Prin exploatarea unei persoane se intelege: a) executarea unei munci sau indeplinirea de servicii in mod fortat ori cu incalcarea normelor legale privind conditiile de munca. chiar dacă sunt la curent cu natura lucrului. pentru că fetele sunt mai uşor de transportat decât o cantitate de cocaină. numărul de „clienţi” ori tipul de activitate sexuală şi este supusă unui regim de ameninţări şi represalii îndreptate împotriva ei sau familiei ei. stăpânul posedă. fiind exprimata deseori de catre acestia in ideea ca femeile si fetele sunt mult mai usor 28 . este dezorientată datorită schimbărilor permanente de adrese sau de localitate. izolată.

a aparut si conceptul de « potential de receptivitate victimala ». a consecintelor unor actiuni proprii sau ale altor persoane. pe cand drogurile pot fi vandute numai o singura data. H.Stanciu afirma ca oamenii nu sunt inferiori sau superiori. deoarece acesti factori s-au dovedit a fi inalt corelati cu ratele victimizarii. indivizi cu achizitii modeste pe linia educationala sau cei cu o redusa experienta sociala si interactionala pot fi usor victimizati de infractori ce folosesc minciuna si frauda . care inseamna gradul de vulnerabilitate victimala a unui individ. varsta.. gandurilor si intentiilor lor etc. rasa. localitatea etc. ci complementar. pot fi manevrati. exagerarea e-ului etc. imigranti noi. Datorita acestor caracteristici. mai ales daca este minora. in care accentul pus pe cercetarile criminologice revenea. caracteristici psihocomportamentale I. retardatii mintal sau cei normali dar cu o valoare mai scazuta a I.Q. capacitatea redusa de intelegere a efectelor. Copilul face parte. pregatire socio-culturala. unii autori si-au exprimat speranta ca va fi posibil. ocupatia. de asemenea.. prin care intelegem rolul jucat de victima in declansarea mecanismelor latente ale infractorilor. sinceritatea si puritatea sentimentelor. ca ei sa fie destul de frecvent tinta atacului infractorilor violenti . Din acest punct de vedere el reevalueaza abordarile de ordin juridic specifice secolului XIX. ci comportamentari. minorii. partajarea lor intr-un act agresiv fiind nu numai o problema stiintifica si umana. femeile este posibil. de unde nevoia de a nu considera criminalul totdeauna culpabil si victima totdeauna inocenta. venitul.Von Hentig ajunge la concluzia ca – direct sau indirect – si victima poarta o parte de vina in desfasurarea actiunii infractionale. de asemenea. capacitate redusa de anticipare a unor acte comportamentale proprii sau ale altora. persoanele foarte in varsta sau fragile. 29 .Q. Stanciu evidentiaza ideea de cuplu penal si psihologic care se creeaza intre criminal si victima. Tot pe linia posibilitatilor de evaluare si masurare. ci si juridica. Pana a se zari insa modalitatea de calcul. Prin metoda sa de pledoarie « Pledoarie criminologica » Vasile V. studierii comportamentului delictual al infractorului. superficialitatea. in special a adultilor. imposibilitatea lor de a discerne intre intentiile bune si rele ale altor persoane. ei pot fi usor antrenati in actiuni victimizante pentru ei. Vasile V. datorita particularitatilor psihocomportamentale si de varsta specifice : lipsiti aproape complet de posibilitati psihice si fizice de aparare. De exemplu. reprezinta o sursa de venit sigura si pe termen lung. indivizi care sunt handicapati fizic. gradul de vulnerabilitate victimala poate fi precizat prin intermediul a doua categorii de factori : a) factori personali . nivelul inalt de sugestibilitate si al credulitatii. cuplul victima-agresor nefiind antagonist. propus de Mendelsohn (1956). pot corela cu valori crescute ale nivelului vulnerabilitatii victimale24. acesta fiind conditionat de o multitudine de factori precum : varsta. cel mai important dintre ele se refera la faptul daca victimele pot sau nu sa imparta intr-o anumita masura responsabilitatea cu infractorii ce comit acte de natura antisociala impotriva lor. neglijenta. iar o femeie poate fi vanduta de mai multe ori.de vandut decat o cantitate oarecare de cocaina sau heroina. determinati sa comita acte ale caror consecinte negative pentru altii si pentru ei nu pot sa le prevada. sexul. din categoria persoanelor cu o vulnerabilitate victimala crescuta. aproape exclusiv. intr-un viitor apropiat. controlul detinut asupra unei persoane. Desi exista multe aspecte ce tin de relatia infractor-victima de care se intereseaza victimologii. ca nu exista victime prin vocatie si criminali totdeauna vinovati. mintiti. Pe linia sustinerii ideii ca victima poarta o anumita parte de raspundere in desfasurarea activitatii infractionale. aspect bio-constitutional. sa se calculeze « indexul vulnerabilitatii » in vederea prezicerii posiblitatii ca un individ dat sa devina victima unei anumite categorii de caracteristici precum sexul. Introducand notiunea de « victima activanta ». statutul material. Pe de alta parte.

328 Cod penal imbolnaveasca si este supusa unui regim de amenintari si represalii indreptate impotriva ei sau a familiei. incluzand violul.93. de regula. Exploatarea sexuala se desfasoara in spatiile controlate de traficanti. am intalnit cazul unei tinere de 17 ani. Acolo.. fiind astfel obligata sa ofere servicii sexuale. in majoritatea cazurilor victimele sunt deposedate de acte. racolata si transportata in Spania de un grup de traficanti romani. unii indivizi sunt in mai mare masura susceptibili de a fi victimizati decat altii in anumite perioade de timp sau cand se aflau in anumite situatii. isi introducea in vagin o bucata de burete. A fost introdusa intr-un program de asistenta psihologica si sociala si cazata 30 . cluburi de noapte. tanara a fost obligata sa se prostitueze si. Aceasta a reusit sa evadeze dupa multe luni de exploatare si s-a intors in Romania cu ajutorul unei fundatii nonguvernamentale. menajere sau dansatoare. Metodele de intimidare si umilire sunt din cele mai diverse si mai crude. izolata. Victima minora. insa odata ajunse la destinatia finala sunt obligate sa se prostitueze fiind vandute. fara acte. De asemenea. In practica. Obligarea la practicarea prostitutiei constituie forma cea mai raspandita de exploatare a persoanelor si presupune. op. este supussa unor abuzuri fizice si psihice repetate care o marcheaza. foamea. sunt plasate intr-un mediu de izolare sociala unde supuse in mod sistematic abuzului si degradrii umane. Supuse acestui regim de exploatare. in unele cazuri. aflandu-se in imposibilitatea de a comunica cu persoanele apropiate este dezorientata. bani etc. uneori pentru toata viata.Voicu Z. datorita unor consideratii legate de timp. bataie. infractiunea de prostitutie este prevazuta si pedepsita de art.. de cateva ori. Cu atat mai greu de suportat este acest regim pentru un minor a carui dezvoltare psihica nu este ajunsa la maturitate. insa traficul de fiinte umane in vederea exploatarii prin obligarea la practicarea prostitutiei consta in aceea ca victimele sunt mai intai recrutate prin diverse mijloace de traficant – manipulare. aflata intr-o tara straina a carei limba nu o cunoaste. tortura. in baruri. apartamente inchiriate unde sunt tinute victimele sau chiar la strada. Tudorel Butoi. fara bani. minorul este supus pericolului de a contacta diferite boli venerice si nu numai. risca sa se ____________________ 24 25 b) Mitrofan N. este obligat sa intretina raporturi sexuale cu un numar mare de clienti a caror identitate nu o poate alege. Scopul traficantilor este de a obtine sume cat mai mari din exploatarea victimelor pe perioade cat mai lungi de timp. Exploatarea sexuala a minorilor presupune obtinerea in mod abuziv de catre traficant a unui profit material sau de alta natura prin obligarea acestei persoane la practicarea prostitutiei sau a altor activitati sau servicii sexuale. constrangerea victimelor sa intretina raporturi sexuale cu alte persoane. captivitatea. regimul la care este supus prin traficare lasand grave amprente. De cele mai multe ori minorele sunt ademenite peste hotare cu false promisiuni de a fi angajate ca ospatarite. Prostitutia presupune oferirea de buna voie de catre o persoana de servicii sexuale pentru asi procura mijloacele de existenta (aceasta fapta fiind pedepsita de legea romana 25). amenintarile cu moartea. Un mare risc exista si asupra dezvoltarii fizice a minorului care. turistii constituie un grup vulnerabil. situatie in care in rare cazuri victimele incearca se evadeze.factori situationali . De exemplu. in scopul de a nu ramane insarcinata.cit. astfel devenind sclave. in scopul obtinerii de avantaje materiale pentru traficant.. inselaciune. victimele sunt vandute in mai multe randuri. obligata de traficanti. supus unui astfel de regim de exploatare sexuala. violenta. saloane de masaj. nu poate cere ajutorul politiei pentru ca se teme de traficant. Obligat sa se prostitueze fara a se proteja. p. – dupa care sunt vandute si obligate de catre cei in stapanirea carora intra sa presteze servicii sexuale. rapire etc.

proclamate de comunitatea internaţională. Nu are relevanţă dacă scopul urmărit. victimele devenind adevărate instrumente ale crimei organizate. în realizarea unui transplant. conţinutul textului de lege enunţat fiind următorul: „(1) în sensul prezentei legi. context in care victimele erau fotografiate si filmate si amenintate apoi cu difuzarea imaginilor pe internet ori prezentarea lor parintilor sau in scolile in care victimele erau eleve. 31 . prin metode de constrangere dintre cele mai diverse.Of. le umilesc si le depersonalizeaza. camere de hotel) unde le-au constrans sa intretina raporturi sexuale urmate de acte de perversiune. santajul. desene. Această formă de exploatare25 presupune antrenarea de către traficant a victimelor traficului de persoane în activităţi criminale. prin constrângere. prin pornografie se înţelege actele cu caracter obscen. teroarea psihica. precum şi materialele care reproduc sau difuzează asememnea acte. Al. înregistrări video şi audio. 24 25 M. s-a realizat sau nu. sunete ori cuvinte care prin semnificaţia lor aduc ofensă la pudoare. să comită diferite infracţiuni (cerşetorie.2/1998 privind prelevarea şi transplantul de ţesuturi şi organe umane. fotografii. comercializarea drogurilor etc. precum şi orice alte forme de exprimare care prezintă explicit sau sugerează o activitate sexuală”. la scurt timp tanara murind de cancer la nici 18 ani. prelevarea de organe şi ţesuturi umane constă în recoltarea de organe şi ţesuturi umane sănătoase morfologic şi funcţional. Potrivit dispoziţiilor Legii nr. furturi din locuinţe. Exemplu. traficanţii exploatează în special copiii care au vârsta sub limita celei care atrage responsabilitatea penală pentru faptele săvârşite. (3)Prin materiale cu caracter obscen se înţelege obiecte. ele fiind determinate.196 din 13 mai 2003 privind prevenirea şi combaterea pornografiei24 defineşte în art. filme. spoturi publicitare. e) efectuarea unor alte asemenea activităţi prin care se încalcă drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.) în interesul persoanelor sau grupurilor criminale care le impun. femei tinere au fost racolate prin false oferte de muncă în străinătate pentru ca odată ajunse în ţara de destinaţie să fie utilizate în calitate de mamă-surogat contra voinţei lor. publicaţii. gravuri.342 din 20 mai 2003. ocazie cu care i s-a descoperit o tumora genitala maligna (datorita in mare parte practicii la care fusese supusa). fotografii. respectiv exploatarea victimei. imprimate. cu drepturile omului şi principiile umanismului. săvârşite individual sau în grup . casete video. programe şi aplicaţii informatice. aflate la bunul plac al exploatatorilor care. scrieri. precum şi orice alte forme de manifestare indecentă privind viaţa sexuală. in anumite cazuri. (2) prin acte cu caracter obscen se înţelege gesturi sau comportamente sexuale explicite. traficantii le-au atras in anumite locatii (apartamente. Victimele sunt practic inrobite si transformate in obiecte sexuale.in centrul acestei fundatii. nr. iar transplantul de organe şi ţesuturi umane se permite numai în instituţiile medicale stabilite de Ministerul Sănătăţii.cit. d) prelevare de organe. incluzand violenta fizica si verbala. pentru a determina victimele minore sa se prostitueze. embleme. ameninţările. imagini computerizate) prin adoptarea unui comportament sexual explicit. Aici i s-au facut o serie de analize medicale. furturi din buzunare.2 înţelesul termenilor de pornografie. imagini.105.. Obligarea la reprezentări pornografice în vedrea producerii şi difuzării de materiale pornografice (filme.Transplantul de organe şi ţesuturi umane este metoda terapeutică de salvare a vieţii şi de restabilire a sănătăţii oamenilor care constă în înlocuirea organelor şi ţesuturilor compromise cu structuri similare sănătoase şi care se efectuează în conformitate cu legislaţia naţională. holograme. p. piese muzicale. confiscarea documentelor. conservarea de organe şi ţesuturi umane pentru transplant se permite numai în instituţiile medicale de stat. În unele situaţii.Boroi. op. În alte cazuri. dacă se săvârşesc în public. prin folosirea violenţei. reviste. real sau simulat Legea nr. acte cu caracter obscen şi materiale cu caracter obscen.

l se cere ca fapta să fie săvârşită în scopul exploatării unei persoane. Forme.678/2001 au fost incriminate distinct. transportarea.12.2. Consumarea infracţiunii are loc în momentul în care s-a comis acţiunea sub una din modalităţile înfăţişate prin care s-a realizat elementul material al laturii obiective şi s-a produs urmarea imediată. cazarea. a demnităţii şi integrităţii fizice şi psihice ale acesteia. în deplină cunoştinţă de cauză. în sensul art. dar şi la libertatea de a opta şi acţiona liber. ca infracţiune autonomă. preluarea). Dacă faptele se comit la intervale mai mari de timp şi cu aceeaşi rezoluţie infracţională. săvârşite de aceeaşi persoană. ele vor lua forma unei infracţiuni continuate. şi care se realizează prin însăşi săvârşirea activităţii incriminate. când faptele sunt săvârşite cu praeterintenţie – şi ea este pedepsită prin dispoziţia cuprinsă în art.4 din Legea nr. va exista o pluralitate de infracţiuni.15 alin.2 alin.3 forma de vinovăţie este praeterintenţia.2 din Legea nr. transferarea.3 şi art. aceasta se realizează prin însăşi săvârşirea acţiunii descrise de norma de incriminare (atunci când legea nu cere existenţa unui rezultat material). respectarea drepturilor persoanei.12 şi 13 din Legea nr. Întrucât traficul de persoane adulte este infracţiune cu conţinut alternativ.678/2001 şi a variantelor normative agravate prevăzută în art. 26 Sau minore 32 .15 alin.2 din Legea nr. Secţiunea a 3-a Forme.678/2001. Modalităţi. Acţiunea subiectului activ trebuie să aibă ca urmare o stare de pericol care s-a creat pentru relaţiile privind libertatea persoanei. datorită periculozităţii deosebite pe care o prezintă tocmai pentru că acestea vizează infracţiuni grave. în art. neîntrerupt şi cu aceeaşi ocazie vor constitui o unitate naturală de infracţiune (unitate simplă de infracţiune). vătămarea gravă a integrităţii corporale sau sănătăţii. Actele de pregătire ale traficului de persoane adulte26 constând în organizarea săvârşirii infracţiunilor prevăzute în art.1 lit. la integirtate fizică şi psihică. deşi posibile.1 din Legea nr.Latura subiectivă Infracţiunea de trafic de persoane adulte se realizează. Dacă lipseşte unitatea de rezoluţie.2 din Legea nr. Pentru existenţa modalităţii normative tipice prevăzute în alin. nu se pedepsesc. este ca acţiunea adiacentă să se fi produs în desfăşurarea activităţii infracţionale. În modalitatea agravată prevăzută în alin. Actele preparatorii.b din Legea nr. Între acţiunea făptuitorului şi urmarea imediată trebuie să existe o legătură de cauzalitate. faptele prin care se concretizează două sau chiar toate acţiunile (recrutarea.2 alin. Pentru realizarea anumitor modalităţi agravate se cere realizarea unui anumit rezultat (beneficii materiale importante. c) Legătura de cauzalitate. sub forma intenţiei directe. alin. pentru întregirea laturii obiective.15 alin.13 alin. moartea sau sinuciderea victimei). Tentativa este posibilă la toate infracţiunile de trafic – cu excepţia celei prevăzute de art. în vreunul din scopurile arătate în dispoziţiile art. în general. B.2 din lege.678/2001 (intenţie directă calificată prin scop). b) Urmarea imediată.678/2001. Sancţiuni A. Ceea ce interesează în conţinutul infracţiunii prevăzute de art.12 alin.39/2003. eficienţa sau ineficienţa acestei acţiuni neconstituind o cerinţă pentru existenţa acestei infracţiuni. în sensul art.ceea ce constituie o gravă violare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale unei perosane .678/2001.

D. pe o stradă pentru prostituate din Amsterdam. În cazul modalităţii prin care se realizează elementul material al infracţiunilor de trafic de persoane.2 C. a practicat prostituţia în favoarea inculpatei în perioada 1 aprilie . inculpata le-a promis părţilor vătămate M.678/2001 şi confiscarea echivalentului în lei a sumei de 34.000 Euro prin exploatarea părţii vătămate D. într-un apartament din Amsterdam. la împletit coşuri sau la case de bătrâni).N. transferarea.L. la fel ca în celelalte cazuri.N. cazarea. 33 . şi care se epuizează în momentul săvârşirii ultimului act în realizarea acestei rezoluţii sau în momentul descoperirii infracţiunii. făptuitorul poate efectua. cei doi locuind împreună în Olanda.119 din 6 aprilie 2004 prin care a admis apelul declarat de inculpata K.L. cetăţean olandez de origine turcă. D.M.pen. în luna martie 2003. dar sub ameninţarea cu vânzarea către proxeneţi albanezi şi neavând acte. Părţile vătămate erau plătite cu 25 Euro pentru 10 min pentru a întreţine relaţii şi raporturi sexuale în autoturismele clienţilor.26 apilie 2003. jud. că le va asigura un loc de muncă în Amsterdam şi le va ajuta să obţină paşaportul.A. inculpata le-a spus părţilor vătămate că de fapt au fost aduse în Olanda pentru practicarea prostituţiei.41 alin. iar de cele mai multe ori erau însoţite de inculpată pentru a le supraveghea.. inculpata a câştigat cca. şi C.G. şi S. iar M.M. pentru săvârşirea a 5 infracţiuni de trafic de persoane prevăzute de art. în număr de cca 1520 pe noapte.M. în perioada 15 aprilie . săvârşită în aceste modalităţi. transferare.D. În acest sens s-a pronunţat Curtea de Apel Iaşi prin decizia penală nr. împortriva sentinţei penale nr. i-a spus inculpatei că doreşte foarte mult să plece în Olanda şi acceptă să lucreze oriunde. au un caracter continuu şi se prelungesc în timp. cazare sau primire a unei persoane.26 aprilie 2003. presupun activităţi de o anumită durată. a cazării şi obţinerii actelor necesare. iar partea vătămată M. părţile vătămate au fost cazate în apartamentul inculpatei unde li s-au luat actele şi au fost supravegheate permanent de aceasta. cca 5500 Euro prin exploatarea părţii vătămate M.L. o prelungire în timp. instanţa reţinând următoarea situaţie de fapt: Inculpata K. iar în aceeaşi noapte au fost ridicate de poliţie şi repatriate.Unele dintre acţiunile incriminate. respectiv carte de identitate şi paşaport.M. în temeiul aceleiaşi rezoluţii infracţionale. partea vătămată D.26 aprilie 2003. a revenit în ţară şi le-a contactat pe părţile vătămate C.M. care este acela în care aceste acţiuni încetează. Părţile vătămate au refuzat.D.12 alin. la orele 23. S.. a plecat cu autocarul. este cetăţean român.A. ceea ce subliniază faptul că infracţiunea de trafic de persoane adulte. au fost obligate să accepte. În consecinţă.M. Pe data de 15 aprilie 2003. În periaoda 1 aprilie. În fiecare seară. a plecat spre Amsterdam cu inculpata.250 Euro. Din acelaşi an însă a iniţiat o legătură de concubinaj cu învinuitul B. transferare şi cazare care.M. în sensul dispoziţiilor art. biletul fiindu-i plătit de inculpată. iar în cursul anului 2002 s-a căsătorit cu un cetăţean olandez în scopul obţinerii dreptului de rezidenţă şi a cetăţeniei olandeze. Epuizarea infracţiunilor de trafic are loc atunci când elementul material al laturii obiective se înfăptuieşte prin acţiunile de transportare. cum ar fi transportarea. În perioada martie-iunie 2003.La destinaţie.116 din 10 februarie 2004 a Tribunalului Iaşi prin care s-a dispus condamnarea inculpatei K. este infracţiune continuă.Iaşi.10.M. unde locuia familia inculpatei şi unde aceasta era cunoscută. Pe 26 aprilie 2003 inculpata le-a restituit actele. mai multe acte de recrutare. va exista şi un moment al epuizării. aspect ce i-a permis să ia uşor legătura cu părţile vătămate şi să le convingă să o însoţească în Olanda prin promisiuni de asigurare a unui loc de muncă bine plătit (într-o fabrică de încălţăminte. situaţie în care infracţiunea dobândeşte o formă continuată.M. prin natura lor.G.1 din Legea nr. în Amsterdam. părţile vătămate erau aduse de învinuitul B. şi. Astfel. În mai 2003 K. M. inculpata a racolat 5 tinere pe care le-a obligat să practice prostituţia în folosul său. încetând odată cu sistarea activităţii infracţionale. Racolarea s-a făcut dintre tinerele ce locuiau pe raza comunei Prota.

Prin decizia penală nr.M.33 lit.12 şi art.a şi art. exploatând 5 părţi vătămate şi determinându-le să practice prostituţia. Curtea a motivat decizia în sensul că inculpata a folosit aceleaşi mijloace de înşelăciune pentru recrutarea victimelor (promisiunea asigurării unui loc de muncă şi cazare) şi aceleaşi mijloace de constrângere (luarea actelor şi ameninţarea că le va vinde).678/2001 cu aplicarea art. . Acestea erau plătite cu 25 Euro pentru 15 minute şi aveau cca 10-15 clienţi pe noapte.12 alin. părţile vătămate fiind obligate să accepte. unde le-a cazat şi promis că le caută un loc de muncă. câştigând cca 9000 Euro.13 din Legea nr. Curtea a apreciat că inculpata a acţionat în baza unei rezoluţii infracţionale unice. după care a reuşit să fugă. iar în alineatele următoare cuprinse în aceste articole.M. a practicat prostituţia în favoarea inculpatei în perioada 5 iulie – 12 august 2003. Dispoziţiile din alin. au avut la bază aceeaşi rezoluţie infracţională. Recursul formulat de inculpată împotriva deciziei pronunţate de Curtea de Apel Iaşi a fost respins ca nefondat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. inculpata K.12 alin. în infracţiunea de trafic de persoane prevăzută de art.Inculpata a obţinut paşapoartele pentru M.N..1 al art. a fost de acord să practice prostituţia pentru a realiza venituri. După trei zile partea vătămată a fost ridicată de poliţie şi trimisă în ţară.1 din Legea nr.persoana făptuitorului (pluralitatea de participanţi. Modalităţile agravante privesc: . Împotriva sentinţei Tribunalului. care prezintă fiecare în parte conţinutul aceleiaşi infracţiuni.M. a declarat apel criticând încadrarea juridică a infracţiunii şi cuantumul pedepsei aplicate. iar în data de 28 iunie 2003 a plecat cu ele în Amsterdam. chiar dacă s-au consumat la diferite intervale de timp.1 din Legea nr.34 lit.2976 din 2 iunie 2004. stabilesc conţinutul infracţiunilor în modalitatea simplă (forma tip sau de bază). violenţa sau alte forme de constrângere. Secţia penală.pen. câştigând cca 9000 Euro.678/2001 cu aplicarea dispoziţiilor art.pen. sunt prevăzute modalităţile agravate ale traficului de persoane adulte sau minore.G. Modalităţi.2 C.N. oferirea. răpire.20 august 2003. a practicat prostituţia în favoarea inculpatei trei seri câştigând 750 de Euro. Partea vătămată M. 34 . a practicat prostituţia în perioada 4 iulie. B.mijloacele şi procedeele folosite (ameninţarea.678/2001. şi C.119 din 6 aprilie 2004 Curtea de Apel Iaşi a admis apelul contra sentinţei penale nr. Partea vătămată C. prin decizia nr.b C.G. moartea sau sinuciderea victimei). Partea vătămată S.116 din 10 februarie 2004 a Tribunalului Iaşi pe care a desfiinţat-o în parte şi a schimbat încadrarea juridică a faptei din 5 infracţiuni de trafic de persoane prevăzute de art.. Deşi S. acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obţinerea consimţământului perosoanei care are autoritate asupra altei persoane). fraudă. luându-le paşapoartele. înşelăciune.41 alin. darea. bani luaţi de către inculpată. După aproximativ o săptămână le-a spus că vor trebui să practice prostituţia dacă vor să câştige bani.natura şi gravitatea consecinţelor produse şi cauzarea vătămării grave a integrităţii corporale sau a sănătăţii victimei. calitatea specială a subiectului activ) . consimţământul acesteia nu exonerează inculpata de răspundere. particularizate prin anumite circumstanţe care sporesc gradul de pericol social al faptei şi atrag un tratament sancţionator mai sever. acţiunile ei. abuzul de autoritate sau profitând de imposibilitatea vicitmei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa.

15 alin.12 din Legea nr. d) dacă fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei -art. op. pentru varianta de la alin 3. S. I.182 C.şi care trebuie să fie consecinţa activităţii infracţionale defăşurate de traficanţi.. Sancţiuni.2.Boroi.Nistoreanu. N. Pentru încadrarea faptei în această modalitate normativă.12 alin.cit.pedeapsa cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi pentru modalitatea tip de la alin. Numărul mai mare de persoane participante la comiterea faptei sporeşte atât pericolul social al acesteia.678/2001 tratamentul sancţionator constă în : . anihilând posibilităţile lor de apărare împotriva activităţii infracţionale.13 alin.victimă a traficului . 1970. Aceasta implică producerea consecinţelor prevăzute în art.1.pedeapsa cu închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi pentru varianta de la alin. Circumstanţele agravante ale infracţiunii de trafic de minori sunt prevăzute în art. respectiv. 35 . În cazul infracţiunii de trafic de persoane. în cazul în care acţiunea făptuitorului are drept urmare moartea ori sinuciderea victimei.12 din Legea nr.2 din Legea nr. iar traficul de persoane adulte în această formă este o infracţiune complexă.Iliescu.2 şi 3. o vătămare a integrităţii corporale sau sănătăţii ce necesită pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile. Editura Academiei Române.678/2001. . Infracţiunea incriminată în dispoziţiile art. cât şi capacitatea de acţiune a făptuitorilor.cit. pierderea unui simţ sau organ. p.98. Bucureşti. 29 Al. este necesar ca persoanele să fi comis infracţiunea împreună. C. încetarea funcţionării acestora. fiind sancţionat mai grav traficul de persoane săvârşit în următoarele împrejurări: a) de două sau mai multe persoane împreună.28 b) s-a cauzat victimei o vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii.Stănoiu. 3 şi 4 din Legea nr.Boroi . Această modalitate agravantă a infracţiunii subzistă datorită rezultatului foarte grav produs şi anume pierderea vieţii unei persoane . p. C. pag. V.1 al aceluiaşi articol este sancţionată mai grav. R.678/2001.Dongoroz. Vătămarea corporală gravă devine infracţiune absorbită. .Bulai. vol. . o infirmitate permanentă fizică sau psihică. Gh.pen.Roşca. avortul ori punerea în primejdie a vieţii persoanei. numai într-o asemenea situaţie pericolul social al acesteia este mai grav. aceasta presupune că ele să fi acţionat efectiv şi concomitent în momentul săvârşirii faptei deoarece. prevăzută de art. Partea Generală.6787/2001. c) de un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu.2. Explicaţii teoretice ale Codului penal român.pedeapsa cu închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.354. op.3 din Legea nr.Kahane. le dă mai multă îndrăzneală şi creează condiţii favorabile de a acţiona asupra victimelor.Oancea.I. V.678/2001 sunt cele enunţate în alin. constând în organizarea săvârşirii infracţiunilor de trafic de persoane majore şi de trafic de minori este 27 28 Al. Pentru existenţa împrejurării agravante la care ne referim.Modalităţile agravate ale infracţiunii de trafic de persoane prevăzute şi pedepsite de art. Iosif Fodor. să se stabilească foarte riguros dacă există legătură de cauzalitate între actele de executare şi finalitatea produsă29. sluţirea. Conlucrarea27 mai multor persoane contribuie la întărirea hotărârii acestora de a săvârşi infracţiunea.107. în contextul cărora săvârşirea acţiunilor ce caracterizează modalitatea tip prevăzută la alin.. este necesar ca.

20 alin. mai înainte de a se fi început urmărirea penală pentru infracţiunea de trafic de persoane încunoştinţează autorităţile competente despre aceasta sau dacă. iar în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit infracţiuni prevăzute de prezenta lege beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege”.2 în conformitate cu care. nr. Prin modificările aduse Legii nr.G.79/2005 s-a instituit şi o cauză de reducere a pedepsei. 36 . ca urmare a exploatării sale.20 alin. dacă ea. după ce a început urmărirea penală ori după ce făptuitorii au fost descoperiţi.678/2001 prin O.678/2001 prevede o cauză de nepedepsire aplicabilă persoanei supusă traficului de persoane care a săvârşit. cuprinsă în art.U. Cauze de nepedepsire sau de atenuare a pedepsei Dispoziţia din art.sancţionată cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea organizată. înlesneşte arestarea acestora.1 din Legea nr. infracţiunea de prostituţie sau pe cea de cerşetorie. în funcţie de modalitatea normativă reţinută. „persoana cae a comis una dintre infracţiunile prevăzute de prezenta lege.

mai ales. oricât de contradictorie ar putea părea o astfel de credinţă. nu-şi găsesc locuri de muncă. Există. Şomajul În actuala conjunctură economică dificilă şi nesigură a ţării. Cudriţescu Gianina. şi tendinţa inconştientă a bărbatului de posesiune exclusivă şi totală asupra căreia el îşi poate manifesta o sumedenie de drepturi şi interdicţii. în antichitate şi chiar în istoria modernă. nu de puţine ori umilitoare. mai ales cele cu grad scăzut de profesionalizare. păstrează cu strălucire cele două ipostaze ale femeii: zeitate adorată fără rezerve şi obiect de vânzare. datorită. suportă. În acelaşi timp se evidenţiază nivelul scăzut al salariilor. în special cea a Helladei. au dificultăţi materiale sau au ele însele o situaţie materială deosebit de grea. 2004. în primul rând. la fel ca şi traficul în vederea exploatării muncii sau a unor forme de sclavie şi practici similare). inferiorităţii sale fizice. care nu acoperă minimul necesităţilor astfel încât. însă. pe care cei mai mulţi dintre noi le-ar putea considera ca fiind de natură internă sau „intra psihice”. Ea. însă. relevă faptul că motivul determinant al practicării prostituţiei in ţară. 30 Ungureanu Georgeta. care explică de ce femeile rămân alături de parteneri abuzivi.Cele mai multe dintre victimele intervievate aparţin unor familii în care unul sau chiar ambii părinţi sunt şomeri. De exemplu. plăceri şi umilire. femeile care şi-au văzut mamele maltratate de taţii lor sau care au fost supuse ele însele la violenţă în timpul copilăriei pot nutri credinţa că violenţa este o expresie „normală” a iubirii. Literatura. numeroase tinere. ajungând să aleagă prostituţia ca mijloc de subzistenţă. în alte ţări.Capitolul III ALTE ASPECTE PRIVIND INFRACŢIUNEA DE TRAFIC DE PERSOANE Secţiunea 1 Etiologia şi diagnoza traficului de persoane Etiologia fenomenului Analiza studiilor de caz şi a statisticilor poliţiei a permis structurarea unor categorii de cauze ce generează şi susţin fenomenul traficului de femei.Factori socio-economici Nivelul de trai Majoritatea declaraţiilor cuprinse în studiile de caz. 37 . Lixandru Cristina. îl constituie situaţia materială foarte precară. chiar dacă în situaţii excepţionale reuşesc să-şi găsească un loc de muncă. în special pe linia prostituţiei proxenetism (datele privind traficul în vederea prelevării de organe sunt foarte precare. Această concepţie vine din istoria relaţiilor din cadrul cuplului existent în societăţile primitive. fiind abandonate de soţi şi având copii în întreţinere . prost plătite şi tratate discreţionar de către patroni. Editura Pro Universitaria. Bucureşti. fără îndoială. dar. insuficiente pentru o concluzie pertinentă. Femeia30 ocupă un loc special în cadrul victimelor agresivităţii bărbatului. Voicu Camelia – Femeia contemporană – între deziderat şi realitate. referitoare la motivaţia alegerii prostituţiei ca ocupaţie. combinată cu lipsa perspectivelor de ameliorare a acestei stări de fapt. şi alte motive. Cauze macro-sociale A. aceste persoane sunt de obicei angajate fără contracte de muncă.

C. gradul de instruire reprezintă cel mai important factor determinant al unei conduite care. mai ales in cazul prostituţiei.. poziţionând subiectul în imposibilitatea altei alegeri. in realitate. încărcat de sentimente de ruşine şi vinovăţie. iar nu unul de aducere în atenţia opiniei publice. inhibiţiilor (transformate apoi în exhibiţii ). ceea ce determină această decizie este rezistenţa scăzută la frustrarea produsă de aceste lipsuri. b) factori cu rol de atracţie-implică compararea avantajelor practicării prostituţiei cu dezavantajele alegerii altei ocupaţii (muncitoare. este rezultatul confuziilor. care apare la vârste destul de mici. S-a putut observa că. pornografie. Este vorba. procesul angajării în prostituţie sau proxenetism.B. iar la nivelul percepţiei generale. În plus. interesul natural pentru cunoaşterea sexualităţii. traficarea prostituatelor reflectă mentalitatea de devalorizare a femeii în raport cu bărbatul: in timp ce bărbaţii care cumpără favoruri sexuale continuă să rămână persoane respectabile. de altfel . creionându-se astfel toate premisele pentru o exploatare a sexualităţii în condiţii de promiscuitate.cit. este determinată de educaţia care formează anumite repere. absenţa unor oportunităţi economice.doar una din faţetele mozaicului de manifestări sexuale aberante.72 38 .. Cudriţescu Gianina. Factori educaţionali Carenţele educaţionale pot fi considerate ca fiind cele ce precipită. ca şi lipsa afecţiunii parentale. alături de homosexualitate. corupţie sexuală. ridiculizat. pentru care tematica sexuală şi. Practic. c) factori precipitanţi-presiunile exercitate de condiţii de dificultate economică. funcţionară-prostituată). aşa cum am mai arătat. în multe cazuri se întâlnesc episoade traumatizante în care subiecţii au fost supuşi violului. in final. a percepţiei experienţelor proprii. cea referitoare la traficul de femei. în general. Desele atitudini ale mass-media. El apare ca o rezultantă a educaţiei receptate şi sedimentate în familie. In general. ceea ce constituie terenul excelent pentru comercializarea relaţiei umane referitoare la sexualitate. Această incapacitate.Totodată. a pregătirii şcolare şi profesionale. reprimărilor referitoare la sexualitate.datorită cărora o persoană se poate autovictimiza cu uşurinţă. pornografie infantilă etc. aceasta din urmă este în cele mai multe cazuri o victimă. de familii în care alcoolismul. Cauze micro-sociale A. ea este mai culpabilizată decât proxenetul care o exploatează. atitudinea părinţilor faţă de prostituţie etc. chiar dacă în relaţia proxenet -prostituată. limite şi puncte de sprijin la nivel intelectual şi emoţional . femeile care le vând aceste favoruri sunt stigmatizate. De asemenea. op. violenţa şi antecedentele penale sunt o constantă. intrarea în lumea prostituţiei implică în general trei categorii de factori: a) factori predispozanţi-antecedentele biografiei sociale a viitoarei prostituate (traume din copilărie. transsexualitate. 31 Ungureanu Georgeta. implicit. incitaţii ale unor persoane care aparţin deja lumii prostituţiei etc. ai căror protagonişti denotă grave deficienţe psiho-caracteriale. pe plan naţional şi mondial. este ignorat. reprimat. frustrărilor. de fapt. Factori socio-culturali Dezvoltarea fenomenului traficului de persoane. reflectă un complex de mentalităţi ale societăţii care conduc la devalorizarea fiinţei umane în favoarea câştigului material. constituie doar prilejul unor subiecte incitante. deşi motivaţia declarată a practicării prostituţiei o reprezintă lipsurile materiale. Prostituţia reprezintă. aduce celei ce o adoptă postura de victimă. p.). Lixandru Cristina. Voicu Camelia. bazată pe o lipsă acută de încredere şi respect de sine. Modelul familial Climatul familial din care provin persoanele traficate sau implicate in trafic îşi pun amprenta asupra comportamentului şi orientării ocupaţionale. Din punct de vedere sociologic31.

Un astfel de grup este mai mic în comparaţie cu alte grupuri . întâlniri cu „personalităţi”. 2) Femei căsătorite deznădăjduite din cauza: sărăciei. De obicei. 4)Femei tinere şi fete care au condiţii de trai bune. abandonului familial. şomajului.Unele dintre ele visează la o iubire romantică în ţări străine. . În general32. Ibidem.72. alienarea. la o căsătorie aducătoare de bogăţii etc. ocupaţia de prostituată implică o carieră scurtă. orientarea antisocială. precum şi ale agresării sexuale anterioare. Acest grup constituie o parte importantă a celor ademenite de traficanţi.Multe dintre ele sunt naive. Pe lângă factorii de natură emoţională există şi o serie de factori de natură psihologică. credule. . auzind multe despre viaţa frumoasă din ţări străine. o anumita incapacitate de adaptare şi de relaţionare conferă persoanelor traficate o viziune deformată referitoare la propria integrare in viaţa socială. cheltuielilor pentru învăţământ ori tratament medical. ele nu au informaţii despre prostituţie sau despre vreo formă de violenţă. Ele sunt influenţate de migraţia globală şi nu se aşteaptă la nici un fel de violenţă. valoarea ei ca „marfă” depreciindu-se o dată cu vârsta. maltratării. dar speră că acest lucru nu li se poate întâmpla şi lor. dar ele sunt de acord să îndeplinească orice lucru pentru supravieţuirea familiei. Ele pot şti ceva despre prostituţie şi violenţă. neputinţei soţului de a îmbunătăţii situaţia materială . O carieră profesională în lumea prostituţiei poate dura între cinci şi cincisprezece ani. B.consecinţele debutului vieţii sexuale din perioada adolescenţei. distingem următoarele categorii: 1) Femei şi fete tinere care vor să se angajeze în străinătate . ce se constituie la nivel individual în predispoziţii pentru o astfel de orientare ocupaţională: . cu inevitabilele „stigmate” ale îmbătrânirii.33 Dintre persoanele traficate. în grupul de prieteni sau la locurile de muncă ocazionale. înfometării copiilor. fie în mediul familial. o prostituată este deja prea „bătrână” pentru a mai practica profesia. 39 . Ieşirea din „branşă” este totuşi extrem de dificilă.87. ce permit o serie de avantaje:venituri substanţiale. sunt curioase să plece de acasă. dar. Diagnoza fenomenului Din analiza situaţiei operative şi a tabloului de factori cauzatori. 32 33 Ibidem. La 35-40 de ani. p. Studiile acestor femei pot fi superioare şi o reputaţie foarte bună. mai ales cele din provincie ori foarte tinere.deficienţe structurale ale personalităţii persoanelor implicate în trafic: labilitate psihică. care să le permită reinserţia profesională. p. Apartenenţa la diferite grupuri Nivelul scăzut de instruire.incestului. au rezultat o serie de caracteristici privind categoriile de persoane implicate în trafic şi modalităţile de desfăşurare a traficului. 3)Femeile care pleacă să lucreze în calitate de chelneriţe sau dansatoare înţeleg că uneori vor fi nevoite să intre în relaţii sexuale cu bărbaţii. posibilităţi de călătorie şi afirmare în alt context social. abuzurilor diverse.disponibilitatea de a exercita ocupaţii aparent interesante. accelerate de consumul de alcool şi droguri. Ele nu realizează că vor lucra în calitate de prostituate. deoarece celor mai multe prostituate le lipsesc orice alte capacităţi sau forme de calificare profesională.

şantaj. etc. striptease etc. În ceea ce priveşte modalităţile de racolare.ameninţarea cu sesizarea oficiilor pentru străini şi cu posibilitatea expulzării. actriţe pentru producţii pornografice. fotomodele).recrutarea prin anunţuri în ziare. drogări etc. ) . de hrană şi haine.). traficanţii folosesc o serie de metode pentru a controla conduita victimelor: .lipsirea de libertate. .vânzarea succesivă către alţi traficanţi locali. cum ar fi dame de companie. violuri. . transportului şi aranjarea trecerii frontierei. fie în hoteluri şi restaurante (ca menajere. prestaţii sexuale în cluburi private şi luxoase sau în săli de masaj.5)Femei tinere care pleacă în străinătate să se prostitueze. 40 . .prin racolare directă cu propunerea de asigurare a unui loc în care să practice prostituţia.prin promisiunea asigurării legale a unei ocupaţii. dar nu-şi dau seama că pot deveni victime ale sex-business-ului. să cerşească sau să fure cu asigurarea cazării.racolarea pentru activităţi sexuale care nu comportă multe riscuri. fie în case sau instituţii private (ca baby-sitter. protagoniste în dansuri sau show-uri erotice. picoliţe. cu promisiunea unor câştiguri mari .folosirea violenţei fizice şi psihice (maltratări.recrutarea prin agenţii matrimoniale . protecţiei. ajutor menaj. . recepţionere. ştiu de acest fapt şi consideră că ocupaţia dată este o formă profitabilă a business-ului. . secretară. în funcţie de persoanele -ţintă. îngrijitoare. cameriste.invitaţii pentru vizite particulare .deposedarea de documentele de identitate şi de călătorie. acestea pot fi: . După etapa racolării şi ajungerea la destinaţie. . cântăreţe. . pentru activităţi artistice (dansatoare. . .

pierderea locului de muncă. Aceasta reprezintă capacitatea de a prezice apariţia unui eveniment stresant. (2002)Introducere în psihologie. În cazul unui şoc impredictibil nu poate exista nici o perioadă de siguranţă. astfel încât expunerea la zgomot a fost aceeaşi pentru ambele grupuri.R. E. chiar dacă individul nu-l poate controla. Suntem proprii noştri vindecători.Smith.Atkinson. creşte intensitatea stresului.” Pentru ca evenimentele traumatice să fie percepute de individ ca fiind stresante. extrem de neplăcut. Imposibilitatea de a controla evenimentul. o boală gravă. reduce de obicei severitatea stresului. şi Riedesser în anul 1998 ca fiind studiul leziunilor psihice în ceea ce priveşte condiţiile de apariţie.Secţiunea a 2-a Perspectivă psihotraumatologică asupra victimelor traficului de fiinţe umane Consideraţii generale Termenul de psihotraumatologie a fost introdus în anul 1991 de către doctorul George Everly pentru a descrie studiul experienţelor traumatice. psihotraumatologia este definită de Fischer G. R. medici. acestea trebuie să îndeplinească trei condiţii şi anume34 : *Gradul de control asupra evenimentului. Bucureşti. Cu cât un eveniment este mai puţin controlabil cu atât este mai probabil ca el să fie perceput ca stresant. prevenirea şi tratamentul cauzate de acestea . Subiecţilor dintr-un grup li s-a spus că pot face să înceteze zgomotul apăsând pe un buton. de a-l opri să aibă loc. Fiecare avem puterea în noi înşine de a ne reumaniza. într-un articol din The Guardian din anul 1991 scria: ”Fiecare trebuie să găsească în sine metodele care conţin şi controlează durerea şi confuzia. printre altele şi formularea sindromului de stres posttraumatic denumit SSPT.Atkinson. Cu toate acestea performanţa în rezolvarea ulterioară a diferitelor probleme a fost semnificativ mai mică pentru grupul care nu avusese control. asistenţi sociali şi pedagogi au dezvoltat o teorie privind existenţa unei relaţii între situaţia de război şi manifestarea experienţelor traumatice.Bem. pe când în cazul unui şoc predictibil subiectul se poate relaxa într-o anumită măsură până când un semnal îl avertizează că 34 35 L. desfăşurarea lor actuală ca şi consecinţele imediate şi pe termen lung (traumatizare. Echipe multidisciplinare de psihologi. răpirea şi sechestrarea etc. Mergem pe acest drum singuri. Nu există răspunsuri gata pregătite. 41 . C. indicând că aceştia erau mult mai tulburaţi de zgomot decât grupul grupul care avusese potenţial controlul. dar li s-a cerut insistent să nu facă acest lucru decât dacă era absolut necesar. Acest fapt a fost demonstrat într-un studiu (Glass şi Singer. Editura Tehnică. Brian Keenan. modelul desfăşurării traumatizării psihice). De asemenea. este un proces lent de redescoperire în care negarea sau evadarea din învălmăşeala interioară reprezintă antiteza vindecării.E. pe când convingerea că putem controla evenimentele reduce starea de anxietate chiar dacă nu exercităm niciodată acel control.35 *Predictibilitatea. Evenimente de viaţă incontrolabile sunt: moartea unei persoane dragi. 1972) în care două grupuri de subiecţi au fost expuse unui zgomot puternic. Nici unul dintre subiecţii care aveau un buton de control nu l-au apăsat de fapt. Subiecţii din celălalt grup nu au avut nici un control asupra sunetului emis.

Deşi a început prin negarea problemei. Experimentele psihologice36 realizate în laborator au arătat că atât oamenii cât şi animalele preferă evenimentele neplăcute predictibile celor impredictibile. În timp ce psihologul o asculta. Vulnerabilitatea37 stimei de sine este determinată şi de importanţa. Aceasta devine parte din viaţa noastră şi poate cauza multe simptome grave. în special atunci când nu le recunoaştem şi le negăm existenţa. Pentru a înţelege simptomele SSPT trebuie avute în vedere experienţa anterioară de viaţă. Încercarea de evitare a sentimentelor rareori are reuşită şi poate cauza reacţii de necontrolat pe perioade mai lungi de timp. Spre exemplu. a vorbit cu psihologul aproape două ore. Toţi şoarecii au învăţat rapid să apese bara. stres. autoritatea persoanei cu care aceasta interacţionează şi este mai sensibilă la respingerea socială decât la acceptarea socială. 42 . îi era foarte frică. intensă şi dureroasă nu poate fi ignorată sau uitată. Un exemplu de impredictibilitate cronică (Hunter. C. Prin comparaţie cu soţiile a căror soţi au fost ucişi sau cu cele a căror soţi erau prizonieri. Această situaţie va face mai dificil procesul de reinserţie socială a acesteia. preot etc.un şoc este pe cale de a se produce. Neştiind dacă soţii lor sunt vii sau morţi.)dar şi de restul persoanelor din comunitate ca fiind prostituată. În procesul de consiliere a victimei accentul cade pe identificarea acestor incidente. (Katz şi Wykes. a fost extrem de dificil pentru ele să-şi aline durerea şi să-şi continue viaţa. anormale”. în general. Dacă şoarecele nu reuşea să apese bara. însă Elena a părăsit grupul. caracteristici ce-l pot ajuta să se adapteze sau să facă faţă mai uşor situaţiilor stresante. spunându-i psihologului că nu vrea să spună nimănui ce s-a întâmplat. Cum să te iubeşti pe tine pentru a te înţelege mai bine cu ceilalţi. nici un semnal de avertizare nu se emitea pe parcursul seriei de teste. Elena a început să spună că simţea că nu aparţine grupului deşi îi cunoştea pe toţi foarte bine. Stresul posttraumatic mai este definit şi ca „reacţii normale ale unor oameni normali la evenimente care pentru ei sunt neobişnuite. Se simţea izolată. Editura Trei. Elena a fost ascultată şi asigurată că reacţiile ei au fost normale. Pentru majoritatea dintre noi nu este obişnuită implicarea într-un accident sau calamitate şi nici ameninţarea propriei vieţi. După un timp. manifestând o preferinţă importantă pentru şocurile predictibile. 37 F. este cazul femeilor a căor soţi au fost declaraţi dispăruţi în războiul din Vietnam. De exemplu: o victimă a traficului de fiinţe umane repatriată şi întoarsă în satul său poate fi stigmatizată şi etichetată de autorităţi (poliţist. şi le percep pe acestea ca mai puţin stresante decât pe cele impredictibile de aceeaşi intensitate.Lerod. consecinţele traumatice ale evenimentului şi tipul de ajutor pe care l-a primit aceasta în timpul şi după producerea incidentului. 1985). Evenimentele traumatice pot afecta stima de sine şi-i pot reduce nivelul acesteia. *Măsura în care evenimentele stresante pun la încercare limitele capacităţilor individului şi stima de sine. 36 Într-un studiu (Abbott. Unele dintre prietenele ei erau bucuroase să facă asta. Schoen şi Badia. Elena a fost sechestrată împreună cu un grup de prietene timp de 3 luni. a recunoscut că avea impresia că înnebuneşte şi va avea o depresie. O experienţă cumplită.Andre. Sindromul de stres posttraumatic (SSPT) Stresul posttraumatic reprezintă o situaţie critică ce poate presupune atât un şoc emoţional cât şi o traumă fizică. că se simţea bine. 1999. şocurile predictibile în defavoarea celor impredictibile. soţiile cu soţii declaraţi dispăruţi în misiune au prezentat cea mai precară stare de sănătate fizică şi emoţională. 1979). medic. Era furioasă şi supărată. Oamenii aleg şi ei. nu avea nimic şi că nu înţelege de ce trebuie să vorbească. Fiecare persoană este înzestrată cu un potenţial unic de rezistenţă la conflict. frustrare şi are propria experienţă de viaţă personală. caracterul şi personalitatea victimei. De asemenea ei prezintă o activitate emoţională redusă şi raportează mai puţină nelinişte în aşteptarea apariţiei şocurilor predictibile. Nivelul de la care un eveniment devine stresant diferă de la un individ la altul. 1984) şoarecilor li s-a oferit posibilitatea să alegă între un şoc semnalat şi un şoc nesemnalat. astfel încât nu a putut să completeze nici măcar nişte formulare simple. Ajunse la psiholog li s-a dat posibilitatea de a-şi exprima sentimentele şi de a povesti experienţa de trafic.

Los Angeles. . incapacitate de concentrare sau incapacitate de a lua decizii. . mâncărimi ale mâinii şi ale feţei. O consecinţă inedită ce apare în urma traficării este ceea ce se numeşte sindromul Stockholm.fizice: tensiune motrică cu contracţii musculare.amnezie. separând şi îndepărtând amintirea. amnezii temporare . . . emoţii exagerate.oboseală spirituală: descurajare. .persoana răspunde încet la provocările celorlalţi. Post-Traumatic Stress Disorder. Anxietatea cuprinde gânduri de îngrijorare.emoţiile sunt amorţite.dezorientare spaţio-temporală. .R. Chiar şi cel mai mic gest de bunătate din partea agresorilor le „demonstrează” că de fapt aceştia sunt nişte oameni cumsecade. astfel încât lipsa vreunei reacţii a victimei poate constitui de fapt o reacţie. frică. hiperventilare pulmonară. lapsus-uri. O parte a victimelor traficului de persoane devin la rândul lor agresori. Anxietatea presupune o arie de simptome39: . . .Se poate întâmpla ca unul dintre simptomele SSPT să fie nemanifestarea nici unui simptom. senzaţii de sufocare şi atacuri de panică.clipeşte foarte des.Parkinson. .adoarme uşor/somnolenţă. 2000. nu există sentimente. Lowell House. . . Post-Trauma Stress. Post-Traumatic Stress Disorder.nu are contact cu ceea ce o înconjoară.R. 1993 G.tulburări neuro-vegetative: uscarea gurii.38 Persoanele care suferă de simptomele SSPT manifestă anumite stări de anxietate şi disociere. 40 G. probleme ale tractului digestiv. hiperexcitabilitate emoţională şi fizică. Disocierea este un proces mental prin care o persoană încearcă să scape de amintirile sau situaţiile tulburătoare. . transpiraţie. lipsă de speranţă. dispoziţie fluctuantă.este deconectată de ceea ce este în jur şi nu se implică în prezent. London. greaţă. Lowell House.neatenţie. Încep să vadă în agresorii lor nişte fiinţe capabile de sentimente umane.oboseală mentală confuzie.hiperactivitate sau retragere. stări de surzenie. . Persoanele care sunt ţinute cu forţa îşi direcţionează frica şi frustrarea spre cei care deţin autoritatea şi îşi manifestă nevoia de a învinovăţi pe cineva-ca şi în cazul pierderii unei persoane apropiate. 38 39 F. . Putem evada mental dintr-o experienţă actuală neplăcută printr-o fugă din realitate sau putem evada temporar dintr-o amintire traumatică. transformând frustrările în agresivitate. deoarece victima nu-şi conştientizează amintirile dureroase şi nu le asociază cu experienţele pe care le poate controla.Scheraldi. Indicatori ai disocierii40 : . 2000 43 .viaţa îi este acum împărţită: înainte şi după evenimentul traumatic („sunt o persoană total diferită acum”). oboseală. . creşterea ritmului cardiac.nu are stare. .Scheraldi. senzaţie de jenă la nivelul epigastrului sau de strânsoare la nivelul gâtului.corpul devine rigid. pierderea încrederii . tremur. Victimele sechestrate ajung să creadă că cei care le ţin cu forţa nu sunt chiar atât de răi pe cât credeau la început. Los Angeles. Mintea sa poate apărea ca fiind separată de experienţa corporală traumatizantă trăită. disperare. Disocierea întârzie sau chiar împiedică vindecarea.oboseală emoţională: iritare.

Într-un mod asemănător. Deseori durerea fizică serveşte ca o distragere de la durerea emoţională.Healing the trauma of Childhood sexual abuse. 4) Consum de substanţe care creează dependenţă. agresorii pot dezvolta sentimente de apropiere şi chiar ataşament faţă de victimele lor. ale pelvisului. Specialiştii42 au observat că durerile fizice sunt resimţite de persoane care au fost traumatizate în copilărie şi anume în faza preverbală de dezvoltare. furie sau izbucniri faţă de: cei care nu au trecut prin trauma respectivă şi nu pot înţelege. B. realizare personală sau dobândirea 41 Compulsie: tendinţă irezistibilă şi inutilă a unei persoane de a repeta o acţiune. senzaţii de leşin. extenuare. persoanele cu SSPT pot adopta comportamente compulsive41: absentează din senin şi fără motiv de la lucru. agresor. 42 Engel. Tulburările de stare sunt întâlnite alături de alte tulburări SSPT şi includ : Depresia. de la stimă de sine scăzută. Alcoolul.(1990) The right to innocence. amfetaminele sau alte droguri sunt folosite frecvent în încercările victimei de a-şi uşura durerea. până la pesimism. fraţi etc.. New York. mănâncă şi cumpără compulsiv. tulburări gastrointestinale). agresorii secundari (cei care au racolat victima şi care făceau parte din „cercul de prieteni”. 7) Supracompensări. acele persoane care nu au protejat victima (părinţi. amorţirea anumitor părţi ale corpului. opiumul. cocaina. se poate interveni în preluarea acestor emoţii. 5) Comportamente compulsive. 2) Perspective năruite. pleacă de acasă aparent fără nici un motiv. sentimentul distrugerii permanente. deseori durerea se manifestă somatic. despre lume şi despre ceilalţi. Desfăşurarea de activităţi stereotipe (cu caracter de ritual) specifice tulburării obsesiv-compulsive. În procesul de consiliere a victimei. victimele traumei riscă să adopte un comportament suicidar până în momentul în care gândurile şi sentimentele negative sunt tratate. Aceasta reprezintă o atitudine de neîncredere faţă de ceilalţi. Sunt cazuri în care ostaticii s-au alăturat propriilor agresori. Când trauma nu poate fi prelucrată şi exprimată verbal. Durerea simţită în faţa pierderilor. lipsă de speranţă. unele persoane cu SSPT se lasă conduse de o dorinţă acerbă pentru obţinerea succesului. inflamări ale gâtului. Aceste „auto-tratamente” oferă o uşurare doar temporară şi îngreunează procesul de vindecare. 6) Dureri somatice. probleme ale pielii. chiar dacă aceasta este inadecvată şi uneori nocivă. În încercările de a scăpa de durere. Trăsături asociate SSPT 1) Auto-învinuirea. Durerile fizice pot deveni cronice (de cap. În efortul de a-şi recâştiga controlul pierdut. prin utilizarea tehnicilor cognitiv-comportamentale. Vina şi ruşinea neprelucrate vor face vindecarea mai dificilă. ruşine. Fiecare dintre noi are speranţe care pun ordine în lumea haotică în care trăim şi fac ca stresul să fie suportabil. s-au identificat cu aceştia şi au ajuns să le ia partea şi să lucreze împreună cu ei sau pentru ei. manifestă schimbări bruşte în comportamentul sexual. Este posibil ca aceasta să nu fie întotdeauna evidentă pentru cei din preajma victimei.Ivy Books. Se poate manifesta prin iritabilitate. membrii familiei care au încurajat victima să accepte oferta de a pleca în străinătate la lucru. Vina poate fi asumată dacă ea este reală şi dacă duce la îmbunătăţirea comportamentului şi caracterului.). Prin urmare. sau comportamentele specifice („nu îmi vine să cred că mi-am părăsit soţul în felul ăsta”-ce se întâmplă cu mine?). Oamenii cu SSPT se învinovăţesc pentru incapacitatea de a-şi controla simptomele („trebuie să fiu un fraier dacă sunt deprimat”). Cercetătorii arată că SSPT se datorează perspectivelor sumbre despre sine. 44 . de cele mai multe ori în zonele corpului care au fost traumatizate fizic. sentiment de pierdere. Ostilitatea. de spate. persoana fiind incapabilă să reziste. hipertensiune.. Autocondamnarea nu ajută niciodată. Aceasta are o structură logică. aurolacul. astm. fac schimbări radicale în stilul de viaţă. 3) Tulburări de stare.

Ele pot fi produse si cu ajutorul incalzitoarelor electrice sau a fierului de calcat. poate fi definit ca o atitudine sau actiune cronica a parintilor sau alte persoane ingrijitoare. Raul facut poate trece neobservat. Aceasta poate constitui o modalitate pozitivă de depăşire a traumei dar. Ei devin sedusi adesea prin joc intr-o situatie sexuala abuziva.” Aparent. Vatamarea fizica este. Abuzul emotional include si terorizarea copilului prin amenintari cu pedeapsa.sexual). Localizarea ranii. Se pot gasi contuzii pe spatele sau pe fundul copilului. minorii sunt supusi diferitelor tipuri de abuz (fizic. Pe langa aceste rani. capacitate de intelegere etc. Uneori abuzul emotional poate fi cel mai puternic. zgârieri excesive. Activitatea 45 . Aceasta forma de abuz poate merge mana in mana cu abuzul fizic. tăieri. Contuziile pot aparea de la ciupituri. pe picioare sau brate. trantiri ale copilului. care arata folosirea unor obiecte sau a mainilor. smulgerea părului şi a sprâncenelor în scopuri necosmetice etc. folosirea unor obiecte dure şi abrazive pe piele sau pe scalp. varsta copilului si felul in care acestea au aparut. chiar daca este vorba de una serioasa. Arsurile provin adesea de la tigari. S-a demonstrat ca abuzul psihic (emotional) a fost prezent in aproape toate cazurile de abuz fizic si ca abuzul psihic a fost cel care a acuzat cele mai mari daune dezvoltarii copilului. In ceea ce priveste abuzul sexual. copiii pot fi abuzati incepand cu varste foarte mici. poate frâna vindecarea deoarece prin aceste metode nu se prelucrează trauma. Spaima precum si climatul emotional asociat sunt patrunzatoare si de durata. care dauneaza sau impiedica formarea unei imagini de sine pozitive a copilului27. Semnele uzuale ale abuzului fizic sunt contuziile si arsurile. Abuzul emotional este cel mai greu de definit dintre toate formele de maltratare si poate sa apara in situatii foarte diferite de viata. Aceasta se realizeaza prin recompensare si/sau amenintari. Amenintarile ii creaza o stare de anxietate. ca sunt „prosti”. „rai” sau ”nebuni”. în acelaşi timp. lasate de palme sau de obiecte. de la ciupituri. careia copilului ii va fi greu sa-i faca fata. parasirea sau alungarea. urme de degete pe obraji. dar pot reflecta daune mai mari decat orice alta forma de abuz. doar temporara. CONSECINTELE TRAFICULUI ASUPRA VICTIMELOR MINORE In cadrul procesului de traficare. aceste comportamente nu au o explicaţie logică. lovituri. atat cu parintii cat si cu copilul.unei forme fizice bune. Copilul este stimulat sau obligat sa se angajeze in relatia abuziva. introducerea unor obiecte ascuţite în corp. Pe scurt. Abuzul emotional este diferit de cel fizic prin faptul ca cel abuzat nu este in mod necesar constient ca a fost abuzat. Persoanele îşi provoacă răni ca răspuns la durerea disociată copleşitoare. alteori vatamarile fizice pot fi cele dominante. psihic. pot exista si acele contuzii care nu arata foarte diferit de cele pe care copiii si le fac adesea la joaca. automutilările includ: „arderi. cu toate acestea. Abuzatorul stabileste adesea relatii pozitive. Cicatricile sunt interne. lovirea cu capul de pereţi. Sunt expusi in mod continuu la diverse grade de rejetare. 8) Automutilarea. Alte vatamari provenite frecvent din abuzul fizic deliberat sunt mainile si picioarele rupte. Abuzul emotional este foarte diferit de cele relatate mai sus si implica un model de comportament ce devine o trasatura dominanta a vietii copilului. pot indica totusi abuzul. Una din ironiile SSPT constă în faptul că unele victime se autopedepsesc. precum si ochii vineti ca urmare a loviturilor primite. Conform studiilor făcute de către Matsackis. dar de cele mai multe ori ele sunt precedate de o copilărie traumatizantă (cum ar fi abuzul sexual şi /sau fizic). in functie de varsta. dar nici cel care abuzeaza nu este in mod necesar constient de abuzul sau. Copiii simt ca ceva nu este in regula cu ei. loviri. fiecare dintre acestea cu consecinte foarte grave in timp.

Stiintifica si Enciclopedica. frecventa aparitei gandurilor. dar logica. tremuraturi sau lesin. sinuciderea poate fi vazuta ca singura cale de iesire dintr-o dilema irezolvabila: a spune sau a nu spune. Doar atunci cand incepe sa i se spuna ca „jocul este secret” el incepe sa inteleaga ca ceva este in neregula. de asemenea. Abuzul dezvolta adesea un model de comportament de constrangere. Astfel. de exemplu. Nereusind sa scape de abuz. Abilitatea lor de a se concentra slabeste. Se poate spune ca este mult mai diferita obtinerea unei dovezi in legatura cu abuzul sexual decat dovedirea abuzului fizic. sau sa devina astfel daca acesta evolueaza din joc in intromisiune. copilul este facut sa se simta vinovat si responsabil fata de ceea ce se intampla. pe coapse si sani. prin faptul ca tacerea copilului este adesea asigurata prin corupere si. amenintarilor si incercarilor de suicid va creste. semnale ale faptului ca un copil a fost abuzat sexual. Exista posibilitatea ca abuzul sa fie violent. Uneori pot fi demonstrate anumite modificari fizice. Abuzul este traumatizant. dilatari ale anusului. Exceptie fac cazurile de transmitere rexuala a unor boli si cazurile de sarcina. afecteaza capacitatea de a face fata experientei traumatice. distructiva. isi da seama de ceea ce se intampla si pune capat situatiei. ei vor reactiona ca si cum urmarile dezvoltarii abuzului ar fi mai rele decat expunerea in continuare la abuz. 46 .151 Copilul nu are capacitatea de a intelege ceea ce se intampla. Un aspect confuz si inspaimantator al abuzului sexual pentru copil este secretul pe care trebuie sa-l tina si sentimentul complicitatii care il domina. Se izoleaza si ajung sa se priveasca ca si cum ar fi diferiti de ceilalti copii. _____________________________ 27 Carmen Ciofu „Interactiuneaparinti-copii” Ed. de asemenea.p. Varsta copilului precum si nevoia atasamentului pe care o resimte acesta. Prostitutia ar putea fi o alta modalitate de evadare. Le este frica de faptul ca cineva „ar putea observa”. de exemplu. in acelasi timp. nu vor fi pregatiti in mod adecvat pentru competitia existenta pe piata muncii. anumite urme in jurul altor deschideri ale corpului. iar rezultatele lor scolare se deterioreaza rapid. infectii urinare si vaginale cronice.sexuala este prezentata ca ceva special. Trauma traita va fi corelata. dintr-un anumit punct de vedere – au invatat-o de acasa. ale pelvisului. din punct de vedere emotional. Este intalnita si o forma de pseudoepilepsie precum si dereglari ale poftei de mancare. Acesti copii nefiind capabili sa se concentreze spre a invata ceva de la scoala. Abuzul poate continua pana in momentul in care copilul este capabil sa evadeze din acea relatie sau pana cand cineva. Abuzul de droguri insa din adolescenta timpurie poate usura oarecum durerea unora. Vor incerca adesea sa evite orele de gimnastica precum si dezbracarea in prezenta altor copii: „s-ar putea ca ceilalti sa observe…”. Pot aparea si crize isterice cu tipete. Acesti copii se feresc adesea sa aiba contacte cu alti copii de varsta lor. Caracterul secret care domneste in legatura abuziva precum si vulnerabilitatea copilului il obliga pe acesta la tacere si permite repetarea abuzului timp de multi ani. In perioada adolescentei. iar copilul ar trebui sa se considere norocos pentru faptul ca are „sansa” sa participe la ea. Dereglarile serioase ale somnului. cu slabiciunea sau lipsa de putere pe care o resimte copilul. Exista si alte simptome somatice care pot fi corelate neconcludent cu abuzul sexual.Bucuresti 1990. Sunt descrise diferite tipuri de comportament auto-distructiv. fobii si cosmaruri avand un continut sexual pot fi.

copiii folosesc mult mai des decat adultii disocierea ca mecanism de aparare pentru a se proteja de consecintele psihice ale traumelor suportate. Astfel. Un copil care a suferit abuzuri repetate poate fi din aceasta cauza mai putin capabil sa-si aminteasca ce s-a intamplat decat un copil care a fost expus abuzului o singura data. Starile asemenatoare transei sunt caracterizate prin priviri in gol si pierderi ale contactului cu mediul inconjurator. Se pare ca. Daca se intalneste asa ceva. Afirmatia este valabila intr-o mare masura in cazurile de maltratare. egoul ca incerca sa se apere atat de acest mediu supraincarcat cat si de haotica lume interna. Tulburarea personalitatii multiple este un exemplu extrem al tulburarii perceptiei de sine. copilul va rezuma tot ceea ce facea inaintea inceperii episodului. corelate cu abuzul sexual. ale caror trairi nu le sunt permise in acel moment. tulburari ale perceptiei de sine si schimbari de neinteles ale starii de spirit si ale comportamentului. depinzand de situatia de maltratare in sine. Aceasta stare asemanatoare transei pare sa fie o reactie la un stimul specific din mediul care ii aminteste de acea trauma. Copilul deprimat s-ar putea 47 . iar dupa acestea se sfarsesc. Folosirea disocierii si a negarii creaza copilului posibilitatea de a se elibera de simptomele si amintirile abuzului. Aceasta dependenta defensiva se poate prezenta ca o atitudine rece si dificila in care copilul pare sa se poarte ca si cum nu i-ar pasa de nimeni. ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. fie o independenta excesiva si o retragere emotionala. Copilul se poate retrage intr-o stare de apatie pasiva. Diagnosticul de usoara tulburare epileptica a fost pus in mod gresit pentru aceste cazuri. dar si constipatia cronica si menstruatiile intarziate si neregulate. de modul in care acesta percepe situatia si mecanismele folosite pentru a supravietui. toti copiii care sunt supusi maltratarii au anumite trairi comune. Aceste sentimente vor fi diferite din punct de vedere al intensitatii si al duratei. Copilul poate alterna intre diferite identitati. o amnezie a acestor perioade. Pe de alta parte. copilul poate prezenta fie o dependenta defensiva. de sensibilitatea copilului. atat fata de parinti cat si fata de alti adulti. amnezia totala sau partiala a abuzului poate persista timp de luni de zile sau chiar ani. Pot aparea si tulburari psiho-somatice. Nu le sunt straine nici sentimentele de dezamagire si suferinta. Copilul va dezvolta stari asemanatoare transei. Copiii aflati intr-o stare disociativa. cum ar fi dureri de burta si dureri in zona pelviana. actiuni care au fost observate de alte persoane. in masura in care se adapteaza el la mediu. Nu este nevoie de prea multa imaginatie pentru a vizualiza si intelege unele sentimente cu care copilul se lupta. de obicei.Sangerarile si mancarimi ale zonelor genitale si anale pot fi. Cresterea si invatatura ajuta mult copilul sa se adapteze la mediu. Chiar daca situatiile de maltratare variaza din punct de vedere al tariei si tipologiei. Alti copii pot avea chiar si dificultati in a merge si a se aseza. Copiii cu o dezvoltare armonioasa cer adesea un anumit tip de contact cu ceilalti. Copilul are. Deprimarea este o alta consecinta a abuzurilor savarsite asupra minorilor. Daca mediul in care traieste copilul nu este propice maturizarii sau daca povara care o pune pe umerii acestuia este prea mare si de lunga durata. Asa cum vom vedea mai tarziu in acest capitol. Unii pretind ca experimentele traumatice repetate sunt reamintite mai putin complet decat un singur episod traumatic. In spatele acestor reactii copilul tanjeste dupa siguranta si recunoastere. de asemenea. pot ajunge sa nege actiuni savarsite anterior. Fiecare dintre ei traieste sentimentul ingrijorarii si al anxietatii. copilul foloseste multe resurse pentru a se adapta la situatia de maltratare in care se afla. atunci copilul trebuie sa se adapteze la acesta. dar obliga si mediul sa se adapteze la el. Daca mediul inconjurator nu se schimba si nu se adapteaza la cerintele copilului. dezvoltarea copilului va fi inhibata.

sa nu reuseasca sa ne atraga privirile inspre el; el are un foarte slab comportament de contact. Ochii si fata lui nu joaca un rol central in cadrul actiunii. Copiii au nevoie de a fi fizic activi, se dezvolta prin activitatea fizica desfasurata. Exista o placere spontana, curiozitate si nevoie de a urmari in activitatea copiilor. Aceste calitati cer o disponibilitate pentru putere si energie. Copiii care se simt inselati si neglijati nu au intotdeauna aceasta energie si putere. Copiii aflati in situatiile de maltratare pot sa-si comunice suferinta si deprimarea prin pasivitate fizica, insa ei nu sunt in mod necesar constienti de acest lucru. Multi dintre copii pot avea chiar retard in dezvoltarea fizica, rezultand intr-o lipsa de responsabilitate si stimulare a mediului. Acest retard poate veni in intampinarea pasivitatii care se naste din depresie. Copiii deprimati prezinta o creativitate mai scazuta in raport cu ceilalti copiii.28 Suferinta, anxietatea si depresia precum si incercarile copilului de a face fata experientelor vietii lasa putin loc creativitatii. Multi copii aflati in episodul de maltratare sunt foarte usor de distras. Ei au o rezistenta si o abilitate de concentrare mai reduse, ceea ce nu trebuie sa ne surprinda avand in vedere situatiile cu care se confrunta. Copilul supus traficului de persoane va dezvolta de-a lungul timpului o imagine de sine distorsionata si negativa si o scazuta stima de sine. Acest copil are o lume interioara umpluta de sentimente si ganduri negative despre sine si despre lume. Acei copii care au semnalat de timpuriu lumii adulte faptul ca sunt implicati in astfel de activitati, au primit, drept raspuns, neincrederea si respingerea. Astfel, li s-a confirmat faptul ca ei sunt cei care gresesc. Multi copii nu gasesc alta posibilitate decat de a retracta ceea ce au spus. Adultii, procurorul si Curtea percep adesea acest lucru ca o confirmare a faptului ca, copilul a mintit in declaratiile anterioare. Rareori se intampla ca acestia sa fie interesati sau sa aiba empatia necesara pentru a intelege presiunea la care a fost supus copilul acasa. Prin reprimare si oprimare copilul incearca sa reduca anxietatea cu care se confrunta. El neaga faptul ca a fost supus abuzului sexual. Aceasta reprimare este adesea intarita de alte persoane apartinand cercului social din care face parte copilul, de catre familie si, pe masura ce timpul trece, de catre profesionisti care spera ca acel eveniment sa nu se fi intamplat. Procesele si mecanismele care au fost observate la copiii care au fost expusi abuzului sexual pot fi observate si la copiii care sunt expusi altor tipuri de abuz traumatizant. Poate fi vorba de abuz fizic si de prezenta la situatiile in care au avut loc abuz de droguri si violenta. Copiii se tem de eventuala infaptuire a amenintarilor agresorului si sunt inspaimantati de razbunarea acestuia. Atata timp cat avem in vedere abuzul sexual, acest tip de frica pare a fi pe deplin intemeiata. Copilul este intampinat de neincredere si respingerea celor mari. El se poate lovi de parinte care un-l va crede pe el, ci pe agresor. Profesionistii pot vedea lucrurile expuse de copil in mod diferit, unii il pot crede altii nu. Copiii care au fost expusi diferitelor tipuri de abuz si neglijari prezinta adesea diferite grade de retard in dezvoltarea neurologica, cognitiva cat si in dezvoltarea psiho-motorie. Copiii aflati in situatii de maltratare sunt slabiti, confuzi si anxiosi, insa fac tot ce pot pentru a supravietui. Abilitatea unor copii de a depasi starile de anxietate si de a tolera frustrarea este foarte mare. Ei investesc enorm in a-si rezolva propriile probleme pentru supravietuire. Strategiile de supravietuire sunt definite aici ca moduri in care copilul reactioneaza si incearca sa faca fata situatiei de amenintare in cel mai bun mod posibil. Fiecare copil are nevoia de a fi propriul sau stapan si de a face singur fata situatiilor, de a se autoconduce. Strategiile de supravietuire pot fi atat constructive cat si distructive, in functie de felul in care este afectata dezvoltarea personalitatii copilului. 48

Unii copii pot ajunge departe in dezvoltarea unor competente in domenii limitate, in timp ce personalitatea si dezvoltarea in plan social stagneaza. Daca vom patrunde in spatele acestor aparent diferite strategii de supravietuire, vom descoperi aceleasi sentimente de neajutorare, confuzie, vinovatie, anxietate, mahnire, golciune sufleteasca, deprimare si agresivitate. Bineinteles, ele variaza strategiile de supravietuire si stapanirea situatiei, reprezinta modalitatea copilului de a face fata situatiei de maltratare, de a se apara atat impotriva propriilor ____________________________
28

Carmen Ciofu „Interactiunea parinti-copii” po.cit.p.162

sentimente cat si a mediului inconjurator. Cu ajutorul acestor strategii ei isi asigura un anumit control asupra situatiei sau, in cel mai rau caz, o iluzie a controlarii situatiei. Orice incident care a avut loc intr-un mod neasteptat poate avea drept rezultat o trauma fizica, dar si un soc emotional. Efectele acestor incidente asupra corpului si mintii umane pot fi traumatizante si dramatice. Socul emotional poate crea reactii de stress numit stress posttraumatic. In procesul de consiliere a victimelor traficului de persoane accentul cade pe identificarea acestor incidente. Stressul post-traumatic poate fi definit in termeni comuni ca „reactii normale ale unor oameni normali la evenimente care pentru ei sunt neobisnuite, anormale.” Acest complex de simptome ale tulburarilor cauzate de influenta traumatizanta a diversilor factori asupra psihicului a primit denumirea de sindromul tulburarilor de stress post-traumatic29. O experienta cumplita, intensa si dureroasa nu poate fi ignorata sau uitata. Aceasta devine parte din viata noasta si poate cauza multe simptome grave, mai ales atunci cand nu le recunoastem si le negam existenta. Elena, o tanara de 16 ani, a fost sechestrata impreuna cu un grup de prietene din orasul ei, timp de 3 luni si obligata sa se prostitueze. Cand s-au intors acasa, li s-a dat posibilitatea sa vorbeasca, sa-si exprime sentimentele si sa povesteasca experienta de trafic. Unele dintre prietenele ei au fost bucuroase ca pot face asta, dar Elena a parasit grupul. Era furioasa si suparata, spunandu-i psihologului ca nu vrea sa vorbeasca cu nimeni despre ce i s-a intamplat, ca se simte bine, ca nu are nimic, ca nu intelege de ce trebuie sa vorbeasca. In timp ce psihologul o asculta, Elena a inceput sa spuna ca nu apartine grupului desi cunostea foarte bine persoanele. Se simtea izolata, ii era frica, astfel incat nu a putut sa completeze nici macar niste formulare simple. Dupa un timp a recunoscut ca avea impresia ca inebuneste si ca va avea o depresie. Desi a inceput prin negarea problemei, a vorbit cu psihologul aproape 2 ore, a fost ascultata si asigurata ca reactiile ei au fost normale. Incercarea de evitare a sentimentelor rare uneori are reusita si poate cauza reactii de necontrolat pe termen lung. Indepartarea de persoanele care au trait aceeasi experienta duce la izolare si insingurare. Sindromul stressului post-traumatic poate aparea inainte, in timpul evenimentului, precum si dupa terminarea acestuia, de aceea putem spune ca in cazul traficului de persoane reactiile nu sunt doar post-traumatice ci pot aparea mai devreme, astfel: - inainte de trafic – Elena stia ca va trece ilegal granita pentru a munci babysitter in strainatate, dar nu a spus nimic despre asta familiei sale.Se pregatea pentru o situatie dificila si periculoasa, isi facea planuri legate de plecarea de acasa si traia cu frica si incertitudine pentru ce va urma. - In timpul traficului – reactiile emotionale pe perioada traficului pot fi exprimate sau controlate, nemanifestandu-se niciodata sau pot fi exprimate in momentul evadarii din locul in care victima a fost sechestrata si exploatata 49

Dupa incetarea traficului – reactiile pot aparea imediat sau mai tarziu, variind de la cateva minute sau cativa ani. Pentru a intelege simptomele sindromului post-traumatic, trebuie avute in vedere experienta anterioara de viata, caracterul si personalitatea victimei, consecintele traumatice ale evenimentului si tipul de ajutor pe care l-a primit aceasta inainte si dupa producerea incidentului. Se poate intampla ca unul dintre simptomele sindromului de stress post-traumatic sa fie ________________________
29

-

Gheorghita Mateut si altii, Traficul de fiinte umane, Infractiune. Autor. Victima.Alternative Sociale, 2004

nemanifestarea niciunui simptom, astfel incat lipsa vreunei reactii a victimei poate constitui de fapt o reactie.30 Alt simptom al sindromului de stress post-traumatic poate fi anxietatea. Aceasta cuprinde ganduri de ingrijorare, hiperexcitabilitate emotionala si fizica. In mod normal, atunci cand creierul percepe o amenintare, acesta emite un lant de schimbari fizice care pregatesc corpul pentru lupta sau fuga. Mesajele sunt transmise prin intermediul nervilor si hormonilor catre diferite organe ale corpului, muschii se tensioneaza, bataile inimii sunt mai rapide si puternice, ritmul respirator creste. Creierul devine mai vigilent si capabil sa reactioneze mai repede. Aceste modificari constituie raspunsul la stress si pregatesc corpul pentru urgente. Dupa ce corpul isi reia starea de odihna si relaxare se realizeaza faptul ca energia consumata pentru a raspunde la stress este epuizanta din punct de vedere fizic. In anxietate mintea ramane tot timpul alerta, pastrandu-se emotiile si starea de excitabilitate a corpului. Anxietatea presupune o arie de simptome:31 - fizice: tensiune motrica cu contractii musculare, oboseala, tremur, greata, probleme ale tractului digestiv, hiperventilare pulmonara, cresterea ritmului cardiac, senzatii de sufocare si atacuri de panica; - tulburari neuro-vegetative: uscarea gurii, transpiratie, mancarimi ale mainilor si ale fetei, senzatie de stransoare la nivelul gatului; - oboseala emotionala: iritare, dispozitie fluctuanta, frica, emotii exagerate, pierderea increderii; - oboseala mentala: confuzie, incapacitate de concentrare, incapacitate de a lua decizii, amnezii temporare; - oboseala spirituala: descurajare, lipsa de speranta, disperare; Un alt simptom al sindromului de stress post-traumatic mai este si disocierea. Aceasta reprezinta un proces mental prin care o persoana incearca sa scape de amintirile si situatiile tulburi. Amintirile traumatice contin mai multe aspecte: ganduri, imagini, sentimente, comportamente si senzatii fizice. Acestea, in loc sa se regasesca alaturi de celelalte amintiri, sunt indepartate, fragmentate, ramanand separate, intervenind insa in mod repetat in constiinta. Indicatori ai disocierii: - corpul devine rigid - persoana raspunde incet la provocarile celorlalti - lucrurile par sa se miste foarte incet sau foarte repede - emotiile sunt amortite, nu exista sentimente - persoana nu are contact cu ceea ce o inconjoara - amnezie - se uita in gol - clipeste foarte des - neatentie, lapsus-uri - comportament automat, ca de robot - pierderea sirului conversatiei 50

deoarece victima nu-si constientizeaza amintirile dureroase si nu le asociaza cu experientele pe care le poate controla. pleaca de acasa. * Supracompensari – in efortul de a-si castiga controlul pierdut. smulgerea parului etc. Disocierea intarzie sau chiar impiedica vindecarea. Londra. victimele pot adopta coportamente compulsive32 : absenteaza in mod repetat si aparent fara motiv de la scoala. ale pelvisului. Aceasta se poate manifesta diferit : victima poate invinovati pe altii pentru ceea ce a suferit. * Perspective naruite – fiecare dintre noi detine sperante care pun ordine in lumea haotica in care traim si fac ca stressul sa fie suportabil. Victima traficului de persoane aflata in situatii de durere si lipsire de libertate trece prin mai multe stadii si anume : 1. 1993 31 G. taieri. introducerea de obiecte ascutite in corp. cu Dumnezeu. zgarieri excesive. loviri.alcool. cocaina. poate frana vindecarea deoarece prin aceste metode nu se prelucreaza trauma. * Comportamente compulsive – in incercarile de a scapa de durere. Eliberarea furiei poate fi o modalitate eficienta de a depasi o situatie traumatizanta. anxietatea.sentimente confuze etc. Vina poate fi asumata daca ea este reala si daca duce la imbunatatirea comportamentului si caracterului. face schimbari radicale in stilul de viata etc. aurolac. folosirea unor obiecte dure si abrazive pe piele sau pe scalp. amfetamine sau alte droguri sunt utilizate frecvent in incercarile victimei de a-si usura durerea. In procesul de consiliere a victimei se poate interveni in prelucrarea acestor emotii.prezenta ticurilor . poate avea stari de agitatie. * Automutilarea – una din ironiile sindromului de stress post-traumatic consa in faptul ca unele victime se autopedepsesc. Post-traumatic Stress Disorder. dar.Parkinson. _______________________ 30 F. 2. Aceste dureri pot deveni cronice (de cap. Vina si rusinea neprelucrate vor face vindecarea mai dificila. daca este o persoana religioasa. poate brusca pe cei din jurul ei cu manifestari violente sau se poate autoinvinovati. Persoanele isi provoaca rani ca raspuns la durearea disociata. Automutilarile includ : arderi. de cele mai multe ori in zonele corpului care au fost traumatizate fizic. * Tulburari de stare – care includ : depresia. In faza de negare. Aceasta poate constitui o modalitate pozitiva de depasire a traumei. victima se lasa condusa de o dorinta acerba de obtinere a succesului. Autocondamnarea nu ajuta niciodata.grimase . serviciu. Post-traumatic stress. ostilitatea * Consumul de substante care creaza dependenta. despre lume si despre ceilalti. coplesitoare. deseori durerea se manifesta somatic. Aceste « tratamente » ofera o usurare doar temporara si ingreuneaza procesul de vindecare.. opium. 2000 Trasaturi asociate sindromului de stress post-traumatic * Auto-invinuirea – oamenii care prezinta acest sindorm se invinovatesc pentru incapacitatea de a-si controla simptomele sau comportamentele specifice. simbolic. de spate). 51 . Negarea mai este denumita si « faza de tampon » deoarece in timpul acestei etape individul isi mobilizeaza resursele si se adapteaza psihologic si social evenimentului. Aceasta poate fi facuta de victima cu ea insasi sau.R. Negarea.dezorientare spatio-temporala . Cercetatorii arata ca sindromul de stress posttraumatic se datoreaza si perspectivelor sumbre despre sine. 3. lovirea cu capul de pereti. victima refuza sa constientizeze ce s-a intamplat si incearca sa se convinga ca totul este ca inainte de incident. Sheldon Press. Furia. in acelasi timp. Scheraldi. Los Angeles. Negocierea. * Dureri somatice – cand trauma nu poate fi exprimata verbal. Aceasta tinde sa faca o contraoferta realitatii traumatizante.

asigurarea securităţii celor afectaţi. 2. Aceasta se manifesta prin lipsa interesului pentru ea insasi si pentru cei din jur. Sa le ajutam sa accepte realitatea propriilor experiente si sa contra-atace tendintele de aparare ale negarii. Victima trebuie tratată cu foarte mare grijă. Intervenţia în situaţia de criză Intervenţia în situaţii de criză este un tip de terapie de scurtă durată care urmăreşte susţinerea Eu-lui persoanei afectate. specialistul trebuie să acţioneze ca un simplu partener de discuţie fără al presa cu întrebări. punerea la dispoziţia victimelor a unui partener empatic de discuţie. sentimente de vinovatie. Exista multe feluri in care se poate manifesta aceasta faza. este momentul in care se realizeaza ca viata trebuie sa continue. 2. In aceasta faza este simtit sentimentul traumei suferite si se instaleaza depresia. Dacă victimele sunt în stare să admită o nouă confruntare cu evenimentele traumatizante atunci ajung la un nivel de a uita situaţia în mod voit. Consilierul trebuie să adopte un dialog de susţinere a victimei în scopul introducerii acesteia în procesul natural de vindecare a rănilor psihice fără ca aceasta să ajungă la una dintre extreme: copleşirea emoţională sau negarea încremenită. o extrema a acesteea constand in incercarile de suicid. înţelegerea efectelor traumei şi a procesului de elaborare ale acestora. Acceptarea. Sa ajutam victima sa-si redirectioneze emotiile si intreaga viata astfel incat aceasta sa mearga spre acceptare si reabilitare. 3. Specialistul care ajută victima trebuie să perceapă pozitiv izbucnirile afective ca fiind o manifestare a mecanismului de apărare şi adaptare prin ajustare. se realizeaza capacitatea de a-si recastiga energia si de asi vizualiza scopurile viitoare. De asemenea trebuie tăiat orice contact între victimă şi traficant. Sunt 4 principii care pot fi de ajutor in lucrul cu victimele minore ale traficului de persoane care manifesta sindromul de stress post-traumatic : 1. Psihotraumatologia precizează faptul că intervenţia în situaţia de criză se realizează ţinând cont de trei reguli de bază: 1. 3. lipsa unui scop in viata. Sa o ajutam sa se adapteze la schimbarile care au avut loc in viata ei. Există informaţii ce ne indică faptul că victima nu trebuie consiliată în apropiere de locul în care s-a produs trauma. Rolul consilierului este acela de a conserva şi restructura Eu-l pentru a readuce victima într-un cadru psihic echilibrat. senzatia ca-si merita pedepasa. 5. retragere şi apatie în faza de evitare. 4. 4. oboseala. ___________________________ 32 Compulsie : tendinta irezistibila si inutila a unei persoane de a repeta o actiune chiar daca aceasta este inadecvata sau nociva. izbucniri de plans. Depresia. Uneori victimele îşi fac reproşuri cu privire la comportamentul lor lipsit de stăpânire şi atunci intervine rolul consilierului de a-l susţine emoţional. iar în cazul victimei exploatate sexual şi de către beneficiarii relaţiilor sexuale.realitate pe care victima doreste sa o stearga din memorie fiindca vrea ca viata sa fie ca inainte de producerea evenimentului traumatizant. Dacă victima manifestă paralizie emoţională. Aceasta este etapa finala a durerii suferite. 52 . Sa incurajam victima sa-si exprime durearea si sa o asiguram de normalitatea reactiilor ei. consilierul trebuie să creeze un climat de siguranţă. relaxare şi linişte pentru ca aceasta să înţeleagă că reacţionează perfect normal cu privire la situaţia prin care a trecut.

Să-i ajutăm să se adapteze la schimbările care au avut loc în viaţa lor . lipsa unui scop în viaţă. Păreri ale unor psihologi cu experienţă în domeniu relevă faptul că şocul post-traumatic poate surveni şi după 6-12 luni de la recuperarea victimei din trafic. problema este importantă deoarece. Se încearcă realizarea unei înţelegeri cu ea sau cu divinitatea care să o întoarcă în timp. asistenţii sociali şi psihologii care lucrează direct la recuperarea şi reabilitarea victimelor traficului de persoane atrag atenţia cu privire la faptul că persoana traficată necesită o perioadă mai îndelungată de refacere şi echilibrare comportamentală. libertate 2. să scape de complexul psihologic al ataşamentului faţă de agresor (se pare că această armă este manevrată tot mai bine de către traficanţi).S-a semnalat existenţa unor probleme deosebit de dificil de soluţionat: ce condiţii trebuie să îndeplinească o persoana pentru a putea fi numită victimă a traficului şi ce instanţă este abilitată să constate întrunirea lor. în funcţie de rapiditatea cu care se face constatarea. Negarea. oboseală. 3. simbolic. Această etapă mai este denumită şi „faza tampon” deoarece în cadrul acesteia. Acceptarea. se pot acorda asistenţa şi compensaţiile la care persoana victima este îndreptăţită. Există patru principii care pot fi aplicate de cei care suferă de SSPT: 1. Din punct de vedere practic. sau dacă este o persoană religioasă. momentul în care se realizează că viaţa trebuie continuată. poate avea stări de agitaţie. Să-i ajutăm să-şi redirecţioneze emoţiile şi întreaga viaţă astfel încât aceasta să meargă spre acceptare şi reabilitare. 4. sentimente de vinovăţie. Aceasta se poate manifesta diferit: victima poate învinovăţi pe alţii pentru pierderea suferită. Nu în ultimul rând trebuie ca victima să se hotărască să înfrunte stigmatul social asociat condiţiei sale (sau perceput ca atare de ea datorită altor factori de relaţionare). Reprezentanţii societăţii civile. Este etapa finală a crizei . pentru a o putea ţine mai uşor în sclavie) şi. Să-i ajutăm să accepte realitatea propriilor experienţe şi să contraatace tendinţele de apărare ale negării. Negocierea. 5. Unicef. ceea ce impune necesitatea ca aceasta să apeleze la serviciile de consiliere. Grupul interministerial de lucru pentru coordonarea şi evaluarea activităţii de prevenire şi combatere a traficului de persoane. nu în ultimul rând. 4.43 Stadiile prin care o victimă trece în situaţie de durere şi privare de sunt : 1. 2. 53 . În această etapă victima traficului refuză să conştientizeze ce s-a întâmplat. Depresia. continuând să trăiască ca şi înainte de incident. să-şi depăşească neîncrederea în instituţiile statului (alimentată şi de traficanţi. senzaţia că-şi merită pedeapsa. Aceasta poate fi făcută de victimă cu ea însăşi. Secţiunea a 3-a Protecţia procedurală şi extraprocedurală a victimelor în timpul procesului 43 RAPORT: Evaluarea politicilor privind traficul fiinţelor umane din România. Instalarea depresiei poate determina persoana în cauză să pună în practică planuri suicidale. Această etapă se manifestă prin lipsa interesului de a-i asculta pe cei din jur. Furia. cu Dumnezeu. Să-i încurajăm să-şi exprime durerea şi să-i asigurăm de normalitatea reacţiilor lor. poate brusca pe cei din jurul ei cu manifestări violente sau se poate autoînvinovăţi. izbucniri în plâns. 3. individul îşi mobilizează resursele şi se adaptează psihologic şi social pierderii. înaintea incidentului.

inclusiv prin obligarea acuzării şi dacă este cazul a victimei parte vătămată sau parte civilă să producă probe pentru a vedea dacă măsura este sau nu în interesul justiţiei.E. ceea ce ar putea echivala cu o cercetare specifică. cum se întâmplă şi în România. pentru ca ea să nu aducă atingere articolului 6 par. credem.).pr. derogându-se de la 44 A se vedea.D.E. serie A.martor obţinută sub acoperirea anonimatului.110.pr. coroborat cu art. 19 iunie 1997. 45 C.Or.. ea a condus aceste instanţe.861 alin. O asemenea reglementare este firească.46 Această abordare a pretins Curţii europene să examineze îndeaproape considerentele care sugerează instanţelor naţionale să admită „mărturia din auzite” (the hearsay evidence).28. fiind facultativă nu obligatorie din moment ce instanţa poate dispune ca victima martor să nu fie audiată în şedinţa de judecată.861. legea specială nu cuprinde nici o prevedere.678/2001) se pare că avem de-a face cu o prezumţie de vulnerabilitate. din 27 septembrie 1990. frică. mai trebuie îndeplinite condiţiile generale prevăzute de art. Law Commission.3 lit. în consens cu jurisprudenţa de la Strasbourg45. Cu toate acestea. însă.555 şi urm. par. În privinţa valorii probante a declaraţiei victimei . serie A. dacă ţinem seama de împrejurarea că victimele traficului de persoane îndeplinesc de regulă şi rolul de martor indispensabil stabilirii adevărului. care permite separarea fizică a acuzatului de martor. În acelaşi sens. oricum articolul 6 par.653. 6 şi art. Legea nr.O.pr. nr.d din Convenţie.. aceasta implică o apreciere din partea instanţei.245. Hotărârea Unterpertinger c. spre acordarea greutăţii valorii probante altor dovezi care susţin verdictul şi al cărei rol. Sandy Ligari. fiind admisibilă prezentarea unei audieri efectuate în prealabil prin înregistrări audio -video.pen. când este vorba de audierea martorilor sub 16 ani în anumite cauze. Ea este reglementată. credem că şi în acest caz ea este condiţionată doar de dispoziţia instanţei. în mod obişnuit. Cu alte cuvinte. precum şi în Regulamentul de aplicare a legii. care garantează admiterea „mărturiei din auzite”.281/2003. în întregime sau într-un grad decisiv.678/2001 se limitează doar la o simplă dispoziţie de principiu care plecând de la acceptarea tezei vulnerabilităţii acestei categorii de victime44. fie pe durata judecăţii. p. Evidence in Criminal Procedings: Hearsay and Related Topics. pentru a beneficia de protecţie.. credem că. sau suntem în situaţia unei prezumţii de pericol care justifică luarea măsurilor privind protecţia martorilor ? Din termenii folosiţi de legiuitor (Legea nr.682/2002 privind instituirea programului extraprocedural de protecţie a martorilor în România. probabil. Austria.O.pen.862 C.pr. Ca atare.281/2003 (art. Totodată. Austria.pen. Chiar în astfel de circumstanţe. deces. în ciuda obiecţiilor apărării.865) introduse prin Legea nr. par. 46 C. În limitele aceleiaşi concepţii. Aici.1 continuă să fie încălcat dacă se produce condamnarea bazată. lucrurile sunt clare. 864 C. etc. Hotărârea Windisch c. Acesta ar putea reprezenta un suport juridic pentru noua reglementare din cuprinsul art. explicit în materia martorilor vulnerabili în noul Cod de procedură penală astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.. fie pe durata investigării sau a urmăririi penale.D.861 C. judecătorul ar putea fi investit cu puterea de a exclude contrainterogatoriul. fiind un caz similar cu cel descris în art. 54 .pen. le plasează sub incidenţa dispoziţiilor procedurale şi extraprocedurale referitoare la protecţia martorilor cuprinse în Legea nr. nr. după modelul englez. doar pe mărturia martorului la care apărarea nu a avut oportunitatea adecvată şi proprie de a răspunde. s-ar putea ridica doar o singură problemă şi anume aceea de a şti dacă situaţia de vulnerabilitate sau de dependenţă a victimei este suficientă prin ea însăşi pentru că aceasta să capete vocaţia de a intra sub beneficiul protecţiei speciale prevăzute pentru martori. Des conditions de travail et d’ hebergement incompatibles avec la dignite humaine resultant d’ un abus de la situation de vulnerabilite ou de dependence de la victime. 861 din C.186. în „Revue de science criminelle et de droit penal compare”. Report nr.În această privinţă. întregite de prevederile Codului de procedură penală (art. că doar circumstanţe complet excepţionale pot justifica dispensarea de contrainterogatoriu. 2002. este evitat. 862 alineat ultim). dacă se ajunge la concluzia că un martor nu va fi disponibil pentru contrainterogatoriu din diverse motive specifice (boală.

Protecţia martorilor. caracter extraprocedural. Mateuţ. Totodată. Acestea sunt de altfel. când se vorbeşte de simple informaţii.dreptul comun în materie. Statele Unite ale Americii. la această dată. indiferent de vârstă. după părerea noastră. În acest fel. 2003. se prevede expres că „declaraţiile martorilor cărora li s-a atribuit o alta identitate pot servi ca mijloc de probă numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte şi împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză. astfel încât nimic nu se opune ca un minor. reglementate de legea specială. Utilizarea martorilor anonimi în faţa organelor procesului penal. pe care le-au furnizat sau au fost de acord să le furnizeze organelor judiciare şi care au un rol determinant în descoperirea infractorilor şi în soluţionarea unor cauze” (articolul 1 din lege). şi garantarea calităţii procesului pe de altă parte . integritate corporală sau libertate este ameninţată ca urmare a deţinerii de către aceştia a unor informaţii ori date cu privire la săvârşirea unor infracţiuni grave. modernă. prioritatea legii este aceea de a preveni presiunile. o lege complexă. să fie audiat. Canada şi Germania. în organizarea şi implementarea unor programe speciale de protecţie a martorilor 48. Astfel. după finalizarea procesului.” În concluzie.682 din 19 decembrie 2002 este. ea se aplică atât audierilor realizate de organele de cercetare penală cât şi celor realizate de procurori. pentru prima dată. prescripţiile prevăzute de noul cadru legal se aplică în toate etapele procesului penal. de a veghea la garantarea contribuţiei acestuia la opera de justiţie. nici una din formele anonimatului. la fel. aceste forme în sistemul nostru juridic. în aceleaşi condiţii cu un martor major. respectiv atât protecţia în faţa autorităţilor judiciare penale în procesele penale. Legea nr. fiind pe deplin aplicabile procedurile referitoare la protecţia martorilor47. chiar şi în etapa actelor premergătoare. fără îndoială. ameninţările şi riscurile represaliilor la care este expusă victima martor şi. valorificând tendinţele altor state cu tradiţie. prin aceasta. Cu toate acestea. de a face în aşa fel încât mărturia să fie obţinută în condiţiile în care fiabilitatea sa să nu poată fi suspectată ca o cerinţă a însăşi calităţii procesului. dacă este cazul. de armonizare a legislaţiei naţionale cu legislaţiile europene asemănătoare celei româneşti şi de adaptare a acesteia la exigenţele statului de drept. 47 Pentru detalii. mai general. Sub acest aspect. a se vedea Gh. când măsurile au. extraprocedurală. Apariţia noii Legi nr. trebuie să subliniem că Legea privind protecţia martorilor nr. care se înscrie în procesul. 55 . În acest fel. care în principiu. sau. cu privire la aceste reguli. autorizează. Noua lege din 19 decembrie 2002. făcând ca.678/2001 nu aduce nimic nou în privinţa protecţiei procedurale şi extraprocedurale a victimelor martori. plecând de la amploarea intimidării martorilor. 48 Este vorba de legislaţiile corespunzătoare din Italia. toate formele de protecţie a martorilor cunoscute în procedurile penale contemporane. cele două aspecte care trebuie incluse în noţiunea de „protecţie a martorului”. Astfel. se pune aceeaşi problemă a delimitării câmpurilor de aplicaţie a noilor legi în materie. în societatea noastră şi de la impactul enorm pe care aceasta îl are asupra soluţionării unor cauze penale importante. Bucureşti. însă. în cursul urmăririi penale. Mai întâi. legea nu stabileşte nici o diferenţă de regim juridic între martorul minor şi martorul major. legea îşi propune „asigurarea protecţiei şi asistenţei martorilor inclusiv a victimelor martori a căror viaţă. chiar dacă nu afectează în mod direct cadrul dispoziţiilor inserate în Codul de procedură penală. care ar putea fi obţinute prin acoperirea anonimatului fără probleme. vizează. Editura Lumina Lex. în sensul legii: prevenirea riscurilor unei agresiuni pe de o parte. Aşadar. cât şi protecţia poliţienească. este regretabil ca dispoziţiile Codului de procedură penală au fost găsite nemodificate la data intrării în vigoare a noii legi. sub acoperirea anonimatului şi să beneficieze de programul de protecţie a martorilor. să nu fie prevăzute pentru ascultarea martorilor în cadrul anchetelor judiciare. după modelul american.281/2003 de modificare şi completare a Codului de procedură penală realizează. având în vedere inexistenţa unor reguli. completarea urgentă a prevederilor actualei legi.

78 C. un caz distinct de încetare a protecţiei.39 din 21 ianuarie 2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate (publicată în „Monitorul Oficial al României”. O asemenea diferenţiere este normală. prevederile Legii nr. dar şi nevoia de a se asigura accesul la măsurile de protecţie.pen. iar ulterior. aceste reguli sunt aplicabile şi interpreţilor. fie de declaraţiile sale. la infracţiuni pedepsibile cu cel puţin cinci ani închisoare.(„Minorul poate fi ascultat ca martor. după procedura prevăzută de noile dispoziţii în materia anonimatului şi a protecţiei martorilor cu ocazia audierilor în procesele penale.Dispoziţii particulare există doar în privinţa procedurii de semnare a Protocolului de protecţie.pen. integritatea corporală sau libertatea martorului protejat. Codul de procedură penală limitează în articolul 706-58. ele se aplică cu precădere infracţiunilor grave. susţinânduse că lărgeşte prea mult cazurile de deschidere a acestei proceduri.682/2002 se întind dincolo de orice proceduri.2000 .678/2001.1138 din 09 septembrie 2002. ca audierea martorului minor se va putea derula de acum înainte.pr. care nu coincide întotdeauna cu dispariţia pericolului care a determinat luarea măsurilor de protecţie. indiferent de natura şi de gravitatea acestora. Aceasta înseamnă că. dispoziţiile procedurale de protecţie a martorilor sunt aplicabile în cazul tuturor infracţiunilor. afectând în mod nemijlocit procedura ascultării martorului care beneficiază de protecţie şi fiind condiţionate de derularea acesteia. Până la vârsta de 14 ani ascultarea lui se face în prezenţa unuia dintre părinţi ori a tutorelui sau a persoanei căreia îi este încredinţat minorul spre creştere şi educare”). a oricărei persoane care are calitatea de martor în proces şi se afla în pericol. Totodată. în general. care fac trimitere explicită la dispoziţiile Codului de procedură penală în materie. 81 C. De asemenea. sub imperiul art. îndeosebi cu caracter procedural. ca victime . 56 . până în momentul dispariţiei efective a pericolului pentru viaţa. este clar. Ca o compensaţie. că prin domeniul. se pare că prevederile Codului de procedură penală au un domeniu mai larg de aplicare în privinţa măsurilor referitoare la protecţia martorilor în proces. chiar dacă unele din aceste măsuri se regăsesc şi în legea specială. având în vedere că legea specială instituie un program de protecţie a martorilor. precum şi victimele traficului de persoane. însă. Această din urmă reglementare a fost. la infracţiuni pentru care pedeapsa prevăzută de lege este de cel puţin trei ani închisoare). după procedura descrisă în art. introducerea în cuprinsul Codului de procedură penală a unor măsuri de protecţie a martorilor cerute chiar de scopul procesului penal este de natură să sporească eficienţa protecţiei. criticată în doctrina franceza. nr. De pildă. practic. uneori mai larg. care este aplicabilă numai în anumite cazuri. În plus. în trei moduri diferite: după o procedură normală. Acestea nu infirmă. Astfel. întrucât. spre deosebire de Legea nr. şi anume acela al finalizării procedurilor. spre deosebire de alte sisteme49. Totodată. Codul de procedură penală instituie. Partea I. în sistemul francez. mai întâi. Ea relevă. 50 din 29 ianuarie 2003). fiind menţinute la un anumit 49 Cu toate acestea.682/2002.682/2002.pr. măsurile de protecţie prevăzute în Codul de procedură penală privesc doar procesul penal în curs de desfăşurare. Comparativ cu Legea nr. şi la noi. concluzia. Codul de procedură penală are în vedere aparent doar noţiunea de „martor” definită de art. măsurile de protecţie prevăzute de Legea nr. în înţelesul dat de prevederile Legii nr. mai grave. aşa cum vom vedea mai târziu. recurgerea la procedura anonimatului la infracţiuni de o anumită gravitate (iniţial. pe când Codul de procedură penală se rezumă la simple dispoziţii procedurale.682/2002 au un caracter prea vag. pentru care trebuie îndeplinite anumite condiţii. de altfel. adică nu numai a celor care fac parte dintr-un program de protecţie. astfel cum au fost definite în Legea nr. Or.38 din Legea nr. pe care îl leagă fie de informaţiile şi datele furnizate ori pe care a fost de acord să le furnizeze organelor judiciare. însă. alteori mai limitat de aplicare.martori. care include în categoria infracţiunilor grave şi infracţiunile privind traficul de persoane şi infracţiunile în legătură cu traficul de persoane. la care se adaugă alte două categorii: investigatorii sub acoperire şi experţii.. caracterul excepţional al reglementării conţinute de legea specială.

sub o altă identitate decât cea reală sau prin modalităţi speciale de distorsionare a imaginii şi vocii cum procedează Legea nr. Codul de procedură penală oferă ocazia explicării şi detalierii acestora. Complementaritatea intervenţiilor tuturor părţilor interesate nu poate fi realizată însă decât dacă victimele sau victimele prezumate ale traficului de fiinţe umane sunt efectiv puse în contract cu procedurile judiciare. prin intermediul unei reţele de televiziune cu imaginea şi vocea distorsionate. În acest fel. În acest fel. ori de atribuire a unei alte identităţi sub care urmează să apară în faţa organului judiciar. Aşa cum se observă. ci stabileşte proceduri penale speciale de prezentare a unei audieri efectuate. aşa cum am văzut. ar putea beneficia de un statut specific în procedurile penale. raportându-le direct la prevederile penale şi ridicându-le la un nivel calitativ superior. sistemul românesc de luptă contra traficului de fiinţe umane readuce în atenţie un dificil compromis între voinţa de a proteja victimele şi de a le oferi perspective de viitor pe de o parte şi necesitatea unei lupte eficace contra reţelelor de traficanţi pe de altă parte. Or. sunt definite măsurile de protejare a martorului la şi de la organele judiciare. doar la simpla enunţare a protecţiei datelor de identitate a martorului ori a posibilităţii ascultării martorului de către organele judiciare. Codul de procedură penală nu se limitează. prin înregistrări audio-video. astfel încât să nu poată fi recunoscut. De asemenea. eficacitatea acţiunilor în cadrul luptei contra traficului de fiinţe umane este strâns legată de dezvoltarea unei dinamici de colaborare între serviciile de poliţie. sau de ascultare a martorului inclusiv a victimei martor de la distanţă. în prealabil. în direct. victimele traficului de persoane care acceptă să colaboreze cu autorităţile judiciare şi să fie cazate în centrele de asistenţă şi protecţie recent înfiinţate prin Legea nr.682/2002. ceea ce acoperă şi protecţia fizică a victimelor traficului de persoane pe perioada procesului. care să faciliteze contribuţia acestora la stabilirea adevărului şi să le pună în evidenţă rolul lor esenţial de martori în procesul penal. În acest context. acest lucru nu se poate realiza decât prin intermediul unor dispoziţii procedurale adecvate. 57 . parchete şi instanţe pe de o parte şi centrele de primire specializate pe de altă parte.678/2001.nivel de generalitate.

Sunt cunoscute cel puţin trei rute europene ale traficului cu fiinţe umane. . ocupând un loc important în ansamblul crimei organizate. şi anume: elaborarea şi adoptarea unei legi cu privire la traficul de femei. donatorii ilegali de organe.-urile sunt obligate să contribuie la prevenirea traficului de femei şi la protecţia drepturilor femeilor. precum şi ratificarea mai multor documente internaţionale referitoare la drepturile femeilor. .N. Ţinând cont de situaţia creată în ţară .având ca rute secundare Bulgaria-Ungaria-Germania. Republica Cehă şi Ucraina. În general imigranţii. Africa şi America latină.-urile şi organele de stat. juridice. Căderea „Cortinei de Fier” a transformat Europa Centrală şi de Est într-un rezervor uriaş de prostituate ieftine şi imigranţi dispuşi să muncească pe bani puţini în Occident. . Astfel. este utilizată mai ales de persoanele din Asia Centrală.G. sau Bulgaria-Macedonia-Albania-Italia-Germania.consolidarea O. prevenirea lui şi protecţia drepturilor omului).a. Franţa. prostituatele şi sclavii sexuali minori. . din toate zonele sărace ale lumii: Europa de Est. nici frontiere.G.G.O altă ţintă importantă pentru traficul cu fiinţe umane o reprezintă Statele Unite ale Americii. medicale.CONCLUZII În era tehnologiei dezvoltate şi a expansiunii globalizării este mai uşor pentru traficanţi şi victimele acestora să circule liber peste frontiere. în special. Numeroasele cazuri prezentate în presa românească şi străină arată nivelul veniturilor realizate din traficul de carne vie în economia criminală. deşi nu se ridică la nivelul celor obţinute din traficul de droguri. numită şi „balcanică”. 58 .informarea populaţiei. A treia rută cuprinde ţări de la graniţa Europei de Est cu legislaţie tolerantă: România. prostituatele şi victimele traficului cu organe umane provin din zonele sărace ale lumii. O. Ţinte ale acestor persoane sunt ţările bogate ale Europei Occidentale precum Germania. Olanda. psihologice. Cele mai reprezentative ţări care alimentează în mare parte traficul cu copii sunt Cambodgia şi Nepal (în Asia). O altă rută cunoscută sub denumirea de „ruta baltică”. traficul de carne vie a devenit o activitate criminală transnaţională care nu are limite.N. Prima. sunt la cote foarte ridicate. a fetelor şi tinerelor femei asupra problemei traficului de femei.-urilor în numele prevenirii traficului de femei şi protecţia drepturilor femeilor.stabilirea unui dialog constructiv între O. Italia. trece prin Balcani şi ajunge în Germania. . Unele dintre ele sunt: . Reuşita acestui proces depinde de elaborarea şi implementarea strategiilor de activitate a O. sociologice.-urilor. Benin şi Togo (în Africa).N. Aici întâlnim imigranţii.G. Veniturile realizate din această activitate.N.monitorizarea îndeplinirii legislaţiei în vigoare. Republica Moldova.efectuarea cercetărilor (statistice. Lituania.contribuirea la perfecţionarea legislaţiei naţionale. teritoriile absorbante (ţintă). . pedagogice relative la cauzele. precum şi traseele (rutele de deplasare). Polonia. Asia Centrală şi de Sud. procesul şi consecinţele fenomenului. ţările scandinave ş.Letonia şi ajunge în ţările scandinave.punerea la curent şi influenţarea mass-media referitor la traficul de femei. dar oricum mai bine plătiţi decât în ţările de origine. Spania. O hartă a traficului de carne vie cuprinde teritoriile de provenienţă a victimelor şi imigranţilor. Această rută trece prin Estonia.

nr. pe care.27. Partea I. nr. Pactul internaţional cu privire la drepturile economice. suprimarea şi pedepsirea traficului cu persoane. Declaraţia universală a drepturilor omului adoptată şi proclamată de Adunarea generală a O. intrat în vigoare la 23 martie 1976. decembrie 2000). în special femei şi copii.BIBLIOGRAFIE I.9. 8. sociale şi culturale adoptat şi deschis spre semnare de Adunarea generală a Naţiunilor Unite la 16 decembrie 1966 prin Rezoluţia 2200 A (XXI). la 2 decembrie 1949. România a ratificat Protocolul la 28 iunie 1993 prin Legea nr. Recomandarea nr. 4. Convenţia internaţională cu privire la traficul cu femei majore (11 octombrie 1933).146 din 20 noiembrie 1974. 11. 9. 6. 12. ce completează Convenţia Naţiunilor Unite privind crima organizată transnaţională (Palermo. a deschis-o prin semnare şi aderare. România a ratificat Pactul la 31 octombrie 1974 prin Decretul nr. Din 16 decembrie 1966. 7.193 din 30 iunie 1993. publicată în „Monitorul Oficial al României”. 13. Intrată în vigoare la 9 martie 1927. Protocolul opţional la Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare faţă de femei (1999).N. Declaraţia asupra Eliminării Violenţei Împotriva Femeilor. Italia. Traficul de fiinţe umane în scopul exploatării sexuale. conform dispoziţiilor art. 3. adoptată de Adunarea Generală ONU. conform dispoziţiilor art. dată la care amendamentele expuse în anexa la Protocolul din 7 decembrie 1953 au intrat în vigoare conform art. 59 . Convenţia internaţională de la Geneva cu privire la reprimarea traficului cu femei şi copii (30 septembrie 1921).212.46/1954. conform dispoziţiilor art. New York. LEGISLAŢIE ŞI DOCUMENTE JURIDICE INTERNAŢIONALE 1. Convenţia a fost amendată prin Protocolul elaborat la sediul Naţiunilor Unite. Convenţia internaţională referitoare la reprimarea traficului cu femei albe (4 mai 1910).76 din 1 aprilie 1931. partea I. 10. în decembrie 1993. Convenţia privind sclavia Semnată la Geneva la 25 septembrie 1926. decembrie 2000).988.482 din 10 dec 1954. Italia. prin rezoluţia 217 A (III) din 10 decembrie 1948. publicat în „Buletinul Oficial al României”.R (2000)11 adoptată de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei la 19 mai 2000 şi Raportul explicativ. publicat în „Buletinul Oficial al României”. Protocolul privind prevenirea. Intrat în vigoare la 3 ianuarie 1976. publicat în Buletinul Oficial nr. Convenţia pentru reprimarea traficului cu fiinţe umane şi a exploatării prostituirii semenilor” – aprobată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite. 2.U.39. România a ratificat Convenţia prin Decretul nr. 5. la 21 martie 1950. România a ratificat-o prin Decretul nr. Acordul internaţional de la Paris cu privire la reprimarea traficului cu femei (18 mai 1904).12. la 7 decembrie 1953. partea I nr. Convenţia amendată a intrat în vigoare la 7 iulie 1955.III al Protocolului. Convenţia Naţiunilor Unite privind crima organizată transnaţională (Palermo. Document al Consiliului Europei pus la dispoziţie de Centrul de Informare şi Documentare al Consiliului Europei. Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice adoptat şi deschis spre semnare de Adunarea generală a Naţiunilor Unite la 16 decembrie 1966 prin Rezoluţia 2200 A (XXI).

precum si pentru modificarea altor legi. nr.79/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr.504 din 5.1806/2 iulie 2004.60/06.161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi la mediul de afaceri. 7. 682/2002 privind protecţia martorilor.G.Of.pen. 22. actualizata pana la data de 24. 758/ 22 oct.287/11 octombrie 2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58 din 23 iunie 2005 pentru modificarea Legii nr. Constituţia Uniunii Europene. 2. 8.279 din 21 aprilie 2003. Of.678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane publicată în M. Legea nr. 14.294/ 2004 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Ordonanta de urgenta nr. Codul familiei.12.2005.678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane. H. 4/1953.11. actualizata cu aplicabilitate din 25.pr.2006 privind aprobarea Strategiei nationale impotriva traficului de persoane pentru perioada 2006-2010 publicata in M. publicată în Monitorul Oficial nr.917/13. 429/2003.2002. LEGISLAŢIE 1.783 din 11 decembrie 2001.2005. 3. Legea de revizuire nr. 682/2002 privind protecţia martorilor.79 din 14 iulie 2005 pentru modificare şi completarea Legii nr.nr.nr. Legea nr.301/2004 – Codul penal şi a Legii nr.2006 cu anexa.G. actualizat pana la data de 16. cu modificari si completari ulterioare.2006 pentru modificarea si completarea C.G. H. 6. publicată în M.Legea nr.nr. Editura Univers Ştiinţific. publicată în Monitorul Oficial nr. nr. 629 din 19 iulie 2005.967/04.Of. 12. Ordonanţa de Urgenţă nr.nr 1927/2004.07.Legea nr. Ordonanţa de urgenţă nr.Of. Legea nr. 2003. nr. 9.2007. 21.2006.11. Legea nr. prevenirea şi sancţionarea corupţiei.11. publicată în M.2005. completat de Decizia C.764/07. 20.1654/2. 18.X. nr.2001. 39/2003 privind prevenirea şi combaterii criminalitaţii organizate. 17. coordonator Victor Aelenei.nr.2209/2004 privind aprobarea Strategiei Naţionale de combatere a criminalităţii organizate.09. Legea nr. adoptat prin Legea nr. 11.143 din 24 octombrie 2002 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul penal şi unele legi speciale.Of.576/2004 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală.269/6 iulie 2005 privind înfiinţarea Reţelei Naţionale de Judecători specializaţi în cauzele cu trafic de fiinţe umane. Planul naţional de acţiune al Guvernului României pentru combaterea traficului de fiinţe umane aprobat prin H.M.1216/2001. în vederea ocrotirii minorilor împotriva abuzurilor sexuale.09. actualizata pana la data de 16. publicata in M.196/2003 privind prevenirea şi combaterea pornografiei.2007.11.S.304/2004 privind organizarea judiciară în materie penală. 2005.2008.10.O.11.G. publicată în M. 15.nr. Ordonanţa de urgenţă nr. Constituţia României. Legea nr. Bucureşti. publicată în M. 19.760/2004 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a legii nr. publicată în Monitorul Oficial nr.12.Of. 4. Codul de procedură penală al României. 60 . H.G. 552 din 28 iunie 2005.342 din 20 mai 2003.II.O. publicată în M. actualizata pana la data de 22. 5. Planul naţional de acţiune pentru prevenirea şi combaterea traficului de copii aprobat prin H. 16. nr.206/17. nr. 10. 13. Ordinul Ministrului Justiţiei nr. nr.

Maria Luisa Cesoni . 1924. I.Lyman şi G.nr. G.982/07..M.Lăzăroiu. Raportul privind vulnerabilitatea tinerelor românce la traficul de fiinţe umane.Hall. Legile sociale.2008 privind aprobarea Planului national de actiune 2008-2010 pentru implementarea Strategiei nationale impotriva traficului de persoane pentru perioada 2006-2010.D. 2001. H.Potter. 6. I.Criminalitatea organizată.Criminalitatea organizată.O.G. Traficul şi migraţia. 2001. 2001. III.. 3. Fluxurile migratoare româneşti”. 7..23. M. Kartusch A. J. Raportul privind migarţia la nivel mondial. 2000. O perspectivă asupra Europei. 5. Editura P.Ulrich. 1997. Paris. Warsaw: OSCE.Tarde.M. Reference Guide for Anti-Trafficking legislative Rewiew with Particular Emphasis on South Eastern Europe.G. Victimele şi traficul în Balcani.O.Galat et al.08. Editura Cultura naţională. 61 . 4.. S. 2004. Paris. Editura L. 2. LUCRĂRI ELABORATE DE AUTORI STRĂINI 1. Bucureşti. L. 2003. 8. M. Salt. Editura Casei de Ştiinţă. „Traficul de femei:o perspectivă sociologică.J. 9. Washington.

IV. Raluca Alexandra Prună. Dicţionar al limbii române contemporane de uz intern. I.Drept Penal. Cristina Stepanescu.Dongoroz. 2. 4. Bucureşti. 1980. 12. Tipografia IGP. Studii. Bucureşti. C.I. 2006. Revista „Studii de drept românesc”. nr. Revista “Dreptul “ nr:7/2002. Consimţământul victimei.Oancea. 1997.Boroi.Corlăţeanu. 4. Editura Albatros. Laura Grunberg. I. V. Mădălina Argeşanu. Bianca Dragomirescu.Bulai. Parte specială. N. 3-4/2002. A. prefaţă Valeriu Pop. I. 2004. Lascu.G. Traficul de fiinţe umane. 62 . Culegere de speţe pentru uzul studenţilor.Iliescu. Ghid al activităţilor organizaţiilor neguvernamentale din România. Violeta Elena Petrescu.Incriminări privind traficul de persoane. Trafic de persoane. 1969. Georgeta Ungureanu. Bucureşti. Ştiinţifică şi Enciclopedică. UNICEF – Reprezentanţă în România – Bucureşti. Jurisprudenţă.4/2003. Infractor. 7. MarLink.Incriminări privind traficul de persoane. 6. Antoaneta Firuţa Tacea.Roşca. Bucureşti. 2000. în Dreptul nr.Proxenetism. S. V. Bucureşti. 2005. Gh. Iaşi. Explicaţii teoretice ale Codului penal român.Breban. 11. Aurel Dublea. 8. 5. Dublea. (reeditarea ediţiei din 1939). Elena Timofticiuc.Infracţiuni prevăzute în legi speciale.Antoniu. Editura Luceafărul. Voicu Camelia – Femeia contemporană – între deziderat şi realitate.Dongoroz. Olaru. 2000. V. vol. Ionescu-Dolj şi colab. 8. Popescu Neveanu. V. Articole 1. Elena. Radu Dimitrie Tărniceriu. 2004.Antoniu. Nistoreanu. G. Dicţionar de psihologie. Bucureşti. Ed. 7/2002. Daniela Iovu. Infracţiuni privind traficul de persoane. Ioaneta Vintileanu. S. Asociaţia de Ştiinţe Penale. (Referatul al III-lea). 2. Editura Pro Universitaria. Drept penal. 2005. Lixandru Cristina. Gianina Anemona Cudriţescu. Mateuţ.Stănoiu. Ediţia 3. C. Editura ANA. P. Bucureşti 2003. Bucureşti. Introducere în psihologie.G. Georgeta Lăcrămioara Gafta.Boroi. 9. R. Al.Partea generală.Fodor. Voicu – Criminalitatea afacerilor. 2/2003. Nicoleta Stetroi. Victimă. LUCRĂRI ELABORATE DE AUTORI ROMÂNI Tratate. Editura All Beck.Protecţia juridico-penală a femeii în documentele internaţionale.Rătescu. adnotat de C. Cudriţescu Gianina.Kahane. Ghid de prevenire a traficului de fiinţe umane. All Beck. 1996. RDP nr. monografii: 1. 10. C. cursuri. 3. 3. Mariana Boieru. Bucureşti 1976. site-uri 1. Cecilia Preda.9/2003. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Sofica Luca. 3/2002 . Bucureşti. Lascu. Onu. I. Livia Deac. Codul carol la II-lea . Drepturile femeilor. G. Editura Academiei Române. Editura Asociaţia Alternative Sociale.Managementul prevenirii şi combaterii fenomenului de trafic cu fiinţe umane. RDP nr. Infracţiune. Bucureşti. 6. I. Cluj Napoca. 2. Drept penal. RDP nr. 5. Cătălin Luca.“Ce trebuie să ştiţi despre traficul de fiinţe umane?” Program al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie Bucureşti. 7. 1978.Al. Partea Generală. Nicoleta Druţă. Ed.

ziuadevest.ro.org. 12.ro. http://www. 6.3. V. www.xml. 16.Drept penal. www. Partea specială.Boroi.http://www. 5. 11.law. Bucureşti 2002.insse.www.migratie.php2004110602. 4.Neagu.antitrafic.Sultănescu. 14.ro.02. 7.html.ro/arhiva/02. www.www.roulinex.edu/uscode/18/2256.ro.ziuadevest. www.md/traffic/. 9.secicenter.md. 8. 63 .htmn.gardianul. 13. 10.int/comm/employment_social/equ_opp/gms_en.cornell.ro/arhiva/02.Al. http://www. 15.02.2003/dimineaţa/htmn. www.mj.famnet. http://www. Culegere de speţe pentru uzul studenţilor.http://europa. www.mai. N.eu.alternativesociale.ro/ProiectUSA.2003/dimineaţa/htmn.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful