ANOMALII CONGENITALE ALE GURII SI FARINGELUI

ANOMALII CONGENITALE ALE DINTILOR
Exista anomalii ale marimii, formii si numarului dintilor. 1.Edentatia totala – este rara. 2. Edentatia partiala – este mult mai comuna. 3. Dintii supranumerari – dintii aditionali datorati prezentei mugurilor accesorii dar care primesc forma laminei dentare. 4. Malocluzia arcadelor dentare – poate fi datorata cauzelor locale absenta unuia sau mai multor dinti, dinti supranumerari sau cauzelor generale – in care exista o neconcordanta intre dimensiunea dintilor si a maxilarului, sau existenta unui raport nepotrivit intre cele doua maxilare.Atunci cand respiratia orala a devenit un obicei datorita obstructiei nazale trebuie mentionat faptul ca obiceiul poate persista si dupa ce obstructia a fost indepartata.

MALFORMATII CONGENITALE ALE LIMBII
• •


• •

Limba bifida, macroglosia - Poate apare in cretinism mongolism si acromegalie. Macroglosia poate fi cauzata si de existenta unei limfangite. Tratamentul este chirurgical. Microglosia sau aglosia – este o afectiune extreme de rara. Ankyloglosia – produsa de prezenta unui frau lingual scurt , care este atasat de varful limbii. Daca produce dificultati in vorbire, limba trebuie eliberata prin taierea fraului. Tiroida linguală - Excizia pentru obstructie poate produce hipotiroidism. Chist de canal tiroglos – Apare pe linia mediana, oriunde intre foseta suprasternala si foramen caecum pe limba. Tratamentul este chirurgical- excizie, incluzand porțiunea mijlocie a osului hioid.

MALFORMATII CONGENITALE ALE FARINGELUI


Uvula bifida, stenoze ale faringelui - Pot interesa istmul nasofaringian. Daca stenoza este accentuate poate interesa vorbirea, mirosul si chiar respiratia. Strictura faringelui – este o afectiune rara a regiunii postcricoidiene a laringofaringelui. Chistul branhial este localizat frecvent profound la limita anterioara a muschiului sternocleidomastoidian. Foarte rar un carcinos celular scuamos se poate dezvolta ca o tumora primara in chistul branchial deoarece epiteliul scuamos se poate transforma malign oriunde se gaseste. Taratamentul este chirurgical constând în excizia chistului și
32

a traiectului fistulos. Colorarea lumenului cu o substanta albastra inainte de incizia pielii poate face disectia mai usoara.

INFLAMATII ACUTE ALE RINOFARINGELUI
1.

RINOFARINGITE ACUTE
Reprezinta inflamatia tesutului epitelial al faringelui. Infectia poate fi : -

Bacteriana frecvent determinata de Streptococcus pneumonia si Haemophilus influenzae, Virală – frecvent determinata de rhino- si adenovirusuri.

Diagnostic Senzatia de uscaciune, caldura locala a nasofaringelui este frecvent primul simptom al unei infectii respiratorii acute inalte. Simptomatologia include:
-

Durere localizata sau disconfort. Sindrom febril, adenita cervicala.

-

Tratamentul este simptomatic în cazul rinofaringitelor virale și cu antibiotic în cazul celor bacteriene și în special la copii.

2.

ADENOIDITA (VEGETAȚ IILE ADENOIDE)

Tesutul adenoidian este prezent in rinofaringele tuturor copiilor normali, dimensiunile variind de la copil la copil si totodata variind cu varsta. Tesutul adenoidian atinge dimensiunile maxime la copii cu varsta intre 3 si 7 ani apoi involueaza.

Patologenie – doua procese patologice pot apare la nivelul tesutului limfoid adenoidian:
-

Primul si cel mai des intalnit, tesutul poate suferi o hiperplazie datorita dezvoltarii si multiplicarii foliculilor limfoizi; Al doilea, mai putin comun, tesutul adenoidian poate fi sediul unei inflamatii cornice cu hipertrofie și formarea unor microabcese.

-

33

corpi straini intranazali.Hipertrofia sau hiperplazia adenoidiana pot conduce la obstrucția choanelor interferand cu respiratia nazala si cauzand stagnarea secretiilor in cavitatea nazala. Stagnarea secretiilor impreuna cu infectia localizată la nivelul țesutului adenoidian predispun la apariția sinuzitelor cronice. INFLAMATIILE OROFARINGELUI SI LARINGOFARINGELUI 1. 34 . dezvoltare somatica deficitara. Vegetatiile adenoide sunt extirpate cu capul in pozitie atarnanda. pierderea apetitului. tumori maligne rinofaringiene.Facies adenoidian – aspectul clasic consta in : • gura deschisa. • nas mic. traheite si bronsite • Efecte somatice: torace plat. • Diagnostic diferential . sensibilitate crescuta la infectii. Faringite acute nespecifice Etiologie Inflamatia este de obicei cauzata de viruși (in special adenovirusuri si rhinovirusuri) si bacterii (in special Hemolytic streptococcus. apatie. Vegetatiile adenoide pot obstrua si orificiul faringian al trompei lui Eustachio. • Afectarea sistemului respirator inferior : laringite cronice. tratamentul medicamentos nu este util. cu incisivii superiori proeminenti si o dezvoltare anormala a maxilarului superior. Patologie auriculara – otite medii recurente.include atrezia choanala. • Obstructia rinofaringelui poate fi responsabila pentru: Obstructia nazala – copiii prezinta respiratie orala si sforait nocturne. Pentru indepartarea vegetatiilor este de obicei folosir adenotomul Beckman. Pneumococcus si Haemophilus influenzae). dieta. performante scolare scazute. Tulburări ale atenției si a dezvoltarii mentale datorata obstructiei respiratorii cronice si hipoxiei din cursul somnului cauzand oboseala diurna. buza superioara redusa in dimensiuni si boltă palatină inaltă (arcuată sau gotică) datorita absentei presiunii exercitata de limba pe palatul moale. secretii nazale. maxilar hipoplazic.Acest instrument indeparteaza vegetatia de la baza. . Tratament – tratamentul conservator prin schimbarea climatului. angiofibrom rinofaringian. Tartamentul operatior este adenoidectomia.

Exsudat mucopurulent. Medii: - Parestezii faringiene in special la inghitit Otalgie Uneori subfebrilitate Sensibilitate la nivelul ganglionilor limfatici cervical Inflamatie marcata a mucoasei cateodata cu edemul palatului moale si a cavitatii bucale - Complicațiile sunt rare. carcinoame) pot fi excluse cu ajutorul unui bilant sanguin.Simptomatologie – exista diferite grade ale faringitelor acute nespecifice: 1. Tratament La cei mai multi pacienti vindecarea se produce dupa 3-7 zile în condiții de: izolare. În infecțiile bacteriene leucocitele sunt mult crescute. pericardita nefritele si meningitele erau relative frecvent intalnite in era preantibiotica. Diagnosticul diferential – distinctia intre cele virale si cele bacteriene poate fi dificila. poate exista o membrana prevesteasca difteria. neaderenta subtire care sa - Complicatiile sunt commune mai ales la copii. 35 . Copii cu varsta sub 5 ani sunt mult mai susceptibili la infectiile virale decat la cele streptococice. Una dintre complicațiile mai severe este reumatismul articular acut. Edemul palatului moale si a uvulei. Puls relativ scazut. anginele din cursul bolilor de sânge și tumorile maligne (limfoame. Mononucleoza infecțioasa. 2. Tesutul moale din regiunea submandibulara poate fi implicat in formarea unei tumefactii ferme (angina lui Ludwig). Difteria trebuie exclusa cu ajutorul examenului bacteriologic al exsudatului faringian. odihna. Severe (septice) – in care toate simptomele sunt mult mai severe : - Sindrom febril (40⁰C). Septicemia. Acestea includ otitele medii si edemul glotic. Asocierea cu conjunctivite sugereaza prezenta unei adenoviroze in timp ce asocierea cu diaree sugereaza o enteroviroza. pleurezia. administrarea de lichide și aspirină.

abcesul latero-faringian. baza ulcerațiilor sangereaza usor.FARINGITA ACUTA MEMBRANOASA VINCENT) (ANGINA Definitie – leziune acuta ulcerativă. Simptomatologie: Debutul este brusc. gingiile. Amigdală acoperită de membrane gri. rapid detasabile. tromboza venoasa locala. abcesul cerebral.Antibioticele administrate sistemic sunt necesare în cazurile severe. Antibioticele nu trebuie administrate local. - Examenul local este impresionant in contrast cu simptomele generale. care sunt in general diminuate. Factorii predispozanti sunt cariile dentare. otita medie sau rinosinuzitele pot să apară. cu foetor caracteristic. febra. Complicatii ca: obstructia respiratorie datorata edemului laringian. aglomerarile populationale. Alte posibile complicatii sunt: endocardita. 2. Diagnostic diferential: 36 . parodontoza. cu o pierdere de tesut considerabila la nivelul polului superior sub forma unor ulcerații profunde. adenita cervicală unilaterala. - Durerea este unilaterala. Penicilina trebuie administrata de la inceput in doze mari atata timp cat sunt asteptate rezultatele bacteriologice ale exsudatului faringian. palatal moale. Simptomele scad in intensitate in 4-7 zile dar ulceratiile persista pentru cateva saptamani. foetor oral. membranele se refac. A fost uns a din afecțiunil frecvente țn rândul trupelor din Primul Razboi Mondial. nefrita. dar dezinfectantele si analgezicele locale sunt de un real folos. frecvent implicand una sau ambele amigdale cuprinzand vestibulul faringian. In momentul in care membranele sunt indepartate. Etiologie – infectia este caracteristica unui bacil Gram negativ fusiform si spiralat (Spirochaeta denticola) frecvent asociat su un Streptococ anaerob. alimentația deficitară.

Boala este transmisa de la o persoana la alta prin contaminarea cu secreții orale sau nazale. Sindrom de imunodeficienta dobandita. Albuminuria este frecventa. solutii orale antiseptice. Amigdalele sunt congestive si hipertrofiate. Tipul si severitatea difteriei au suferit de asemenea modificari in majoritatea cazurilor. Formele generalizate sunt progresive si toxice. Ganglionii limfatici jugulodigastrici sunt mariti in volum. Mononucleoza infecțioasă (febra glandulara). aderente care devin confluente. - - FARINGITA ACUTA DIFTERICA (DIFTERIA) Definitie: este o infectie severa datorata agentului Corynebacterium diphteriae. Copiii sunt in mod particular afectati. Leucemia limfatica acuta. prezentand membrane albcenusii. boala se limiteaza la amigdale. Tratament Consta in Penicilina. Sifilisul tertiar. perioada de incubatie fiind de 3-5 zile. Respiratia are un miros caracteristic de acetona. Incidenta: incidenta difteriei a scazut considerabil in ultimul sfert de secol urmare a vaccinării profilactice.- Difteria. Metronidazol. Faringite acute supurative de origine streptococica. dar nu mai mult de 390C. sensibili si adesea de consistență fermă. Temperatura este de obicei in jur de 380C. Tumorile maligne. In formele localizate. lasand in urma o suprafata sangeranda. in special cei cu varste cuprinse intre 2 si 5 ani. Este prezenta o durere usoara la deglutitie si un puls accelerat. Aspecte clinice: boala debuteaza cu o usoara stare de indispozitie. 37 . Angina agranulocitara. laringe. nas. Membranele pot fi indepartate cu dificultate. extinzandu-se dincolo de marginile amigdalelor catre pilierii vestibulului faringian si palatul moale.

insuficienta circulatorie si cardiacă. leucemia si sifilisul. genul aspergilum fiind mai putin intalnit. igiena orala. superficial. LEZIUNILE HERPETICE ALE FARINGELUI Etiologie – agentul etiologic este virusul Herpes Simplex tip I. 38 . orofaringiene si uneori epiglotice si la nivelul proceselor aritenoide. a peretelui posterior al faringelui si mucoasa bucala.I. paralizii ale nervilor cranieni.I. badijonj cu glicerina boraxata.Diagnostic diferential – include infectiile amigdaliene nespecifice. Tratamentul include de asemenea odihna la pat. Frecvent exista doar o usoara congestive a mucoasei. Candidoza afecteaza amigdalele palatine. obstructie nazala. nefrita hemoragică sau nefroza. nistatina si antifungice local sau sistemic. Complicatii – includ toxicitate generala. candidoza. asfixie. Initial apare un usor sindrom febril si toxemie – mici vezicule bucale. Cand veziculele se sparg apar ulceratii superficial dureroase inconjurate de o arie congestiva. CANDIDOZA ORALĂ Etiologie – Agentul etiologic este reprezentat de fungi. Penicilina ajuta la controlul infectiei. mucoasa vșlului palatin.comprese cervical schimbate de cateva ori pe zi si inhalatii cu abur. agranulocitoza. La examinarea cavitatii bucale si a faringelui: exsudat alb. Formele cronice trebuiesc tratate prin administrare locala si parenterala de antibiotic si desinfectante locale. Poate fi asociat cu herpesul labial sau al fetei. Tratament – antitoxine in doza de 200-500 U. mononucleoza. Simptomatologie – constă în principal în odinofagie sau parestezii faringiene. Tratament – consta in apa de gura si solutie de violet de gentiana 2%. O parte a populatiei este purtatoare de bacilli difterici. / kg trebuie administrate intramuscular cat mai devreme cu putinta. angina Vincent’s. / kg. în mod obisnuit Candida albicans. punctat care poate fi indepartat si care mai tarziu conflueaza. Acyclovir din stadiile incipiente. Tratament – include igiena orala. inaintea confirmarii bacteriologice. In cazurile severe se pot administra pana la 1000 U.

limba. apoi veziculele se sparg si apar ulceratiile superficiale acoperite de exsudat fin. pierderea apetitului. apare de regulă la pacienții imunodeprimati sau debilitati. Simptomatologie a) Stadiul primar sancrul este ferm. Pot fi acoperite de vezicule albe laptoase aranjate ca un lant de perle sau pot fi mici ulceratii la nivelul amigdalelor. palatului sau mucoasei bucale dar care dispar rapid. amigdale si palatal moale. Sunt prezente vezicule unilaterale. Amigdalele sunt rosii si hipertrofiate. situate in faringe la nivelul palatului.ca antalgice. sub forma unei ulceratii superficial localizată frecvent pe buze.agentul etiologie este Treponema pallidum. Pacientul acuza dureri severe in faringe si in ureche.HERPANGINA Etiologie – Agentul etiologic este virusul Coxsackie A. Este o afectiune rara. indurat. nedureros. Sifilisul poate produce leziuni faringiene care sunt relative asimptomatice in oricare din cela 3 stadii ale bolii. carbamazepina este extrem de eficientă SIFILIS Etiologie. Simptomele generale sunt reprezentate de: febra mare. Tratament – Acyclovirul este util dacă e folosit din stadiile incipiente. Tratamentul – consta in igiena orala. Boala afecteaza frecvent copiii mai mari de 15 ani. dureri in gat. dureri de cap. Adenopatia regională insoteste sancrul primar. Initial sunt prezente niste vezicule la nivelul pilierului anterior. ZONA ZOSTER FARINGIANĂ Etiologie – agentul cauzal este virusul Herpes Zoster . in aria de distributie a nervilor cranieni IX si X care pot fi afectați. Adenopatie cervicală fermă si 39 . . Perioada de incubatie este de 4-6 zile.

de consistență fermă. herpes simplex. Simptomatologie: disfonie. cu ganglioni moderat sensibili. Amigdalele sunt hipertrofiate si acoperite cu un exsudat fibrinos sau membranar. dureri in gat la deglutitie si o alterare a starii generale. mononucleoza infectioasa (in toate acestea teste fals positive pentru sifilis pot apare). Testul de absorbtie al anticorpilor fluorescent treponemici este testul definitoriu. De asemenea testul iluminarii in camp intunecat este pozitiv. Simptomatologia – include febra 38-39⁰C. Tratament – impune Benzatine penicilina G 2.nedureroasă. trume minore. b) Eroziunile superficiale ale mucoasei. Diagnostic: testele serologice pentru sifilis sunt positive. amigdalitele foliculare. Perioada de incubatie este de 7-9 zile. rashul macular si alte leziuni cutaneomucoase pot insoti leziunile orofaringiene.19 de doua ori pe saptaamna. Limfadenopatia cervicală. TUBERCULOZA Mocoasa faringiana nu reprezinta un sediu frecvent al tuberculozei extrapulmonare dar trebuie luata in considerare la pacientii cu cavitati pulmonare tuberculoase active. MONONUCLEOZA INFECȚ IOASĂ FARINGIANĂ Boala este cauzata de virusul Epstein Barr. disfagie si dureri extreme la deglutitie. Este frecvent intalnita la copii si adolescent. cu tuberculostatice conform schemelor în vigoare. sub strictă supraveghere. numite macule sunt caracteristice stadiului secundar al sifilisului. poate persista timp indelungat după ce sancrul s-a vindecat (4-6 saptamani).5g/kgcarpla 6 ore timp de 10-15 zile)la pacientii alergici la penicilina. Tratament. Diagnostic diferential: leziunile mucoase trebuie differentiate de difterie . Terapia alternative cu eritromicina (0.4 milioane de unitati 1. angina Vincent. limfadenopatie generalizata. pemfigus. Analiza sangelui arata initial o 40 . Pacientul prezinta hepatosplenomagalie. Diagnostic : biopsia si determinarea bacililor tuberculosi in cultura.5 g /kgcorp la 6 ore timp de 10-15 zile )sau tertaciclina (0.

Diagnosticul – este dat de examinarea hematologica.Pacientul trebuie sa fie sub supravegherea unui hematolog. Complicatii Pot apare paralizii ale nervilor cranieni (VII si X). sialoree si respiratie urat mirositoare. Testul Monospot pozitiv si nivelul crescut al anticorpilor heterofili (test Paul Bunnell) confirma diagnosticul clinic. Diagnosticul – este dat de aspectul clinic al pacientului și deformula leucocitară. Boala apare in principal la subiectii varstnici sau imunodeprimați si este uneori insotita de faringite ulcero-necrotice și de gingivo-stomatite generalizate. Antibioticele pot fi administrate impotriva infectiei bacteriene secundare. durere severa in gat si la deglutitie. Diagostic diferential – include difteria. Tratament Consta in eliminarea tuturor medicamentelor posibil leucotoxice. Nu exista limfadenopatie regională.leucopenie si apoi o leucocitoza de 20000-30000 cu 80%-90% cellule mononucleare si limfocite atipice. Diagnostic diferential – include toate anginele acute specific si nespecifice Tratament Tratamentul simptomatic include igiena orala si masuri pentru reducerea febrei. Ampicilina este interzisa deoarece determina un rash caracteristic. Simptomatologie Simptomele generale include febră inalta si frisoane. angina Vincent. 41 . infectiile mononucleozice. stare generala alterata si un aspect characteristic al sangelui. Pacientul prezintă agranulocitoză severă. anemie hemolitică. leucemia acuta etc. FARINGITELE DIN AGRANULOCITOZA Patogeneza Deteriorari severe ale sistemului hematopoietic pot fi cauzate de medicamente sau alte toxine. Sunt prezente ulceratii si necroze ale amigdalelor si faringelui acoperite de exsudat cenușiu. complicatii hemoragice. obstructie nazală si asfixie. meningită si encefalită. miocardită. tratament hematologic si prevenirea infectiilor secundare prin doze mari de penicilina si igiena orala temeinica.

astenie. Infectiile alternative afectează capilarele care inconjoara criptele permitand o penetrare continua a toxinelor si microrganismelor in circulatia generala. Pe termen lung parenchimul amigdalian devine fibros si atrofic. pemfigusul si alte entitati infectioase. 42 - . Exista frecvent o usoara durere in gat sau dificultate la inghitire. Patogeneza Drenajul deficitar al criptelor amigdaliene conduce la retentia celulelor debridate care formeaza un excelent mediu de cultura pentru bacterii. Amigdalele sunt mai mult sau mai putin fixe in locasul lor. neoplaziile amigdaliene. Examenul local: gingii inflamate. tuberculoza. difteria. Din aceste cripte abcedate infectia se extinde prin defectele epiteliale catre parenchimul amigdalian formand amigdalite criptice parenchimatoase. Amigdalita cronică De obicei apare dupa episoade acute sau subacute de amigdalite. Etiologie – agentul etiologic este in mod obisnuit o combinație de flora bacteriana aeroba si anaeroba in care predomina streptococii. Secreții purulente de culoare gri-galbui pot apare la exprimarea amigdalei. Efectele sistemice pot fi reprezentate de rezistenta scazuta. astenie. angina ulcero-necrotică și sângerare gingivală. ulceratii ale mucoasei faringiene. cu exsudat si ulcere necrotice sangerande. dureri in gat si sangerari gingivale.FARINGITELE DIN LEUCEMIA ACUTA Simptomatologia este reprezentata de febra. Debutul poate fi brusc dar poate fi si insidios cu infectii recurente. Simptomatologie Antecedentele evidențiază episoade recurente de amigdalită. Examenul local: - Suprafata amigdalei are aspect cicatriceal. Diagnostic diferential – include angina Vincent. stare generală profund alterată. purpurii. Amigdalele sunt hipertrofiate. Sunt mai frecvente la copii cu varsta cuprinsa intre 4-15 ani. subfebrilitate. temperature ridicata inexplicabila si pierderea apetitului. Este prezenta halena fetida si un gust neplacut in gura și adenita cervicala.

7 sau mai multe episoade pe an în ultimul an. E) Amigdalitele cauzatoare de sindroame febrile. Tratament Amigdalectomia are indicatie absoluta in urmatoarele situații: - - Amigdalita cronica. Suspiciunea unei tumori amigdaliene. leucemia.- Congestia pilierilor anteriori. Sensibilitatea periamigdaliana este prezenta. 2 saptamani sau mai mult absenteism scolar sau de la muncă pe an B) Hipertrofia care determină obstructia cailor aeriene sau probleme de deglutitie. D) Suspiciune de malignitate. Dupa Academia Americana de Otorinolaringologie indicatiile sunt: A) Infectiile recurente: - 3 episoade pe an timp de 3 ani. tumorile maligne. Contraindicatiile includ: hemofilia. Indicatiile relative includ: - Purtătorii de bacili difterici. Septicemia cu punct de plecare amigdalian. varsta pacientului (amigdalectomia este posibila de obicei intre 2 si 45 de ani). Halena fetida persistentă. agranulocitoza. Amigdalita recurenta. C) Abcesele periamigdaliene. diabetul. 43 . faringitele sicca. Hipertrofia localizata la nivelul amigdalei determinand obstrucție mecanica. Adenită cervicală tbc in care amigdalele sunt o posibila poarta de intrare. 5 episoade pe an timp de 2 ani. Abcesele periamigdaliene. tuberculoza.

- Simptomatologie – iritatie in gat.FARINGITELE CRONICE NESPECIFICE Etiologie - Obstructia nazale. Hipertrifica. tuse cronica. Durerea iradiaza in mod obisnuit la nivelul urechii. dupa care pacientul acuza o durere crescanda la inghitit ce afectează unilateral orofaringele. Patologie: Inflamatia se extinde de la nivelul parenchimului amigdalian la tesuturile invecinate . lucioasa.cu chisti mici. Excesul de alcool si tutun. prezintă trismus. Expunerea prelungita la o atmosfera uscata.congestia mucoasei si edem violaceu al palatului.cu ganglioni mici de tesut limfoid in peretele faringian dand un aspect granular. Vorbirea este greoaie si nedescifrabila. galbui. formand un abces in cateva zile. Infectii gingivale si ale dintilor. Abces periamigdalian Definitie : Un abces intre capsula amigdaliana si peratele faringian lateral adiacent. Folosirea exagerata a vocii. Episoade recurente de faringite acute.mucoasa uscata. Foliculară . In cele mai multe cazuri abcesul este unilateral. sialoree si fetor oral. - - Tratament COMPLICATIILE ANGINELOR COMPLICATII LOCALE 1. Simptomatologie : dupa episodul de angină. Forme clinice: - Catarala . exista un interval de cateva zile fara simptomatologie. Aceasta frecvent coexista cu rinita atrofica. Durerea este atat de severa incat pacientul 44 . benzi laterale faringiene foarte proeminente. Uvula poate fi largita si elongată. Atrofica .

Doua treimi posterioare si o treime anterioara ale limbii sunt impinse superior si posterior cauzand obstructie aeriana. Tratament Conservator: antibiotice administrate sistemic. Majoritatea abceselor (80%) sunt datorate infectiilor dentare. traumatizarea sau patologia glandelor salivare. supurație in cantitate redusa sau nepurulentă. disfagie. Chirurgical : drenajul sau amigdalectomia. Complicatii: .refuza sa manance. frisoane. sensibilitatea. sindrom febril cu temperatură de 39-40◦C si stare generala care se altereaza rapid. agitatie. dar pot fi cauzate si de tonsilitele linguale. produce gangrene. odinofagie. Exista o hiperemie si un edem marcat la nivelul unei singure loje amigdaliene. Pacientul prezinta inflamatia ganglionilor limfatici regionali. abcese parafaringiene. Diagnosticul diferential – se face cu neoplasme amigdaliene. Prezinta urmatoarele caracteristici: - raspandirea rapida a infectiei. trismus. prezenta celulitei lemnoase a spatiului submaxilar. tumefactia submandibulara sunt evidente. Pacientul nu poate vorbi sau inghiti datorita interesarii linguale. abcese retrofaringiene. extensia prin continuitate si nu limfatica. Tratament: 45 . infiltratie putreda. Durere. - Induratia. Mucoasa poate fi acoperita cu exsudat mucopurulent. Semne si simptome - Varfuri crescute ale temperaturii. Uvula este edematiata si impinsa catre partea neafectata.sunt rare in conditiile terapiei moderne. Angina Ludwing Angina Ludwing este un process inflamator acut al planseului bucal cu invadarea muschiului milohioid si raspandirea rapida la nivelul lojei submandibulare.

Patologie Infectia provine de la nivelul amigdaleleor sau de la nivelul molarului de minte. disfagie.- drenajul chirurgical produce eliminarea unei secretii serosanguinolente care rar are caracter purulent. sindrom febril. incizie orizontala submandibulara. streptococi hemolitici. nu se efectueaza un drenaj cale intraorala deoarece exista riscul lezarii unui vas mare din regiunea cervicala. septicemie si mediastinita. controlul respiratiei 2. Patogenie 46 . Tratamentul 1. stapfilococi. drenajul - incizie paralela cu marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian. ABCESUL RETROFARINGIAN Definitie: abcesul se intinde la nivelul spatiului dintre fascia bucofaringiana si prevertebrala. peretele faringian si amigdala ipsilaterală fiind impinse spre linia mediana. Microbiologie: streptococi anaerobi. Examinarea fizica –tumefierea regiunii retromandibulare. trismus. Abcesul parafaringian Definitie: O infectie supurativa a lojei parafaringiene. Simptomatologie –dureri in gat. tromboflebita venei jugulare interne. Complicatii Acestea includ edemul laringelui. Doze crescute de penicilina sau cefalosporina (pana la rezultatul antibiogramei) Controlul fluxului aerian prin traheostomie sau intubatie nasotraheala. antibiotice administrate sistemic. - 3.

COMPLICATII GENERAL SEPTICEMIA – in timpul sau dupa amigdalite. Copilul prezinta dificultate la respiratie si supt cauzate de obstructia lumenului laringelui. In mod normal acesti ganglioni regreseaza in jurul varstei de 3-4 ani. Intregul faringe este congestiv. Traheotomia poate deveni necesara cand exista obstructie laringiana. Acest lucru se intampla deoarece ganglionii limfatici Gillette au tendinta sa se atrofieze in timpul copilariei. Adultii pot prezenta acest abces dupa o leziune penetranta faringiana.cefalosporina). daca sunt suspectati stafilococcii . Antibiotice administrate sistemic (ampicilina. Copii trebuie asezati in pronatie cu capul in jos astfel incat secretia san nu poată fi aspirată in plamani. Simptomatologie Cel putin jumatate din pacienti au varsta de sub un an. Exista 3 cai diferite: 47 . Tratament Incizia abcesului se face vertical prin cavitatea bucala pe linia mediană. Poate apare ruptura spontana a abcesului care poate determina moarte prin aspiratia secretiilor. care devin infectati de la nasofaringe sau orofaringe. Palparea este utila desi fluctuatia nu e intotdeauna prezenta. Etiologie. Obstructia nazala poate fi prezenta cand abcesul este situate superior. de-a lungul tesutului din jurul trompei lui Eutachio. rezuza alimentatia si prezinta rigiditate nucala si inflamatia peretelui posterior faringian.Cel mai comun microorganism este Streptococcus pneumoniae. Patogenie Bacteriile intra in curentul sanguin de la nivelul amigdalelor. Tusea latratoare este frecvent intalnita.Este datorat supuratiei ganglionilor limfatici retrofaringieni. Edemul laringian se poate dezvolta rapid. parotidite supurative sau boala Pott. Sindrom febril si toxemie. oxacilina. Copilul tine capul in hiperextensie. Rareori infectia provine de la o otita medie acuta sau mastoidita.

- Simptomatologia Aceasta include frisoane cu un grafic de temperatura de tip septic. Exista 3 tipuri de sleep apnea: - sleep apnea obstructive .reprezinta incetarea fluxului de aer datorita obstructiei cailor respiratorii superioare la nivelul faringelui. 48 - . direct prin extinderea abcesului in sau in jurul amigdalei cu ruptura in loja parafaringiana cu interesarea venei jugulare interne. Se estimeaza ca aproximativ 1-2 % din pupolatie sufera de sleep apnea. SLEEP APNEA Sleep apnea reprezinta incetarea fluxului de aer la nivelul narilor si gurii pentru cel putin 10 secunde in timpul somnului. sensibilitate dureroasa la nivelul marginii anterioare a muschiului sternocleidomastoidian. drenajul cu deschiderea larga a abcesului din regiunea cervicala. splenomegalie si tahicardie. Alte masuri obligatorii sunt: - amigdalectomia pentru eliminarea focarului. leucocitoza cu deplasare spre stanga a formulei leucocitare. Tratament Daca se suspecteaza un sepsis sever se incepe imediat administrarea de antibiotice cu spectru larg.reprezinta incetarea efortului de respiratie ca rezultat al inactivitatii muschilor respiratori ( datorita unei cauze centrale). Dickens. sleep apnea central . Sleep apnea nu reprezinta o afectiune noua.- hematogena prin venele amigdaliene si vena faciala spre vena jugulara interna limfatica prin eferentele limfatice ale amigdalelor catre ganglionii limfatici regionali din grupul jugulodigastric si de-a lungul venei jugulare interne. in “Posthumous Papers of the Pickwick Club” il descrie pe Joe cel obez si somnolent care “adoarme repede si sforaie in timpul cat asteapta masa”. Pacientii prezinta anxietate. ligatura venei jugulare interne inferior de trombus.

dar devine mult mai frecventa la persoanele cu varsta de peste 40 de ani. depresie. In sleep apnea severă bradicardia poate sa scada sub 30. stare de somnolenta excesiva diurna. Sleep apnea este asociata cu bradicardia si apoi cu tahicardia. scadere a concentratiei. tesutul adipos in cantitate crescuta conduc catre o micsorare a diametrului faringian. Desi incidenta sleep apneei creste cu varsta. oboseala. In timp. pacientii cu sleep apnea severa dezvolta aritmii cardiace. Aceasta hipoxie are efecte nocive asupra functionarii cerebrale si asupra sistemului cardiovascular. Tahicardia ventriculara si asistolia pot fi de asemena observate. severitatea ei nu are legatura cu inaintarea in varsta. iritabilitate. pierderi de memorie. desaturatia oxigenului care nu scade sub 90% poate avea un mic effect asupra presiunii partiale a oxigenului din sange. Hipopnea reprezinta o reducere. apatie. - Diagnostic 49 . Indexul apneei reprezinta media numarului de episoade de apnee pe ora din timpul somnului. Datorita curbei de disociatie a oxigenului. a atentiei. nu o incetare a fluxului de aer la nivelul narilor si gurii. Pot ajunge de la un numar de 100 pana la 500 episoade de apnee in timpul unei nopti.- sleep apnea mixta . La pacientii cu sleep apnea severa. Barbatii sunt de 8 ori mai predispusi sa dezvolte sleep apnea obstructva decat femeile. somnolenta cronica. Pacientii cu sleep apnea pot deceda in timpul somnului datorita unui stop cardiac. Pentru diagnosticul de sleep apnea. aritmii cardiace. Patogenia Pentru respiratie este necesar un tonus muscular activ mai ales in timpul inspirului cand se dezvolta o presiune negativă. Multe dintre apneile prelungite conduc la o desaturare crescuta a sangelui arterial (SaO 2). pacientul trebuie se prezinte cel putin 10 episoade de apnee pe ora in timpul somnului. Tesuturile moi in cantitate excesivă: amigdalele hipertrofiate. Sleep apnea creste riscul infarctului miocardic. SaO2 poate ajunge sub 70 %. asociata cu o desaturatie a oxigenului.care incepe ca o apnee centrala dar care rapid se transforma intro apnee de tip obstructiv. Apneea obstructivă este observata la copiii cu hipertrofie amigdaliana. Simptomatologie: - ronchopatie.

gradul de desaturatie al oxigenului. este de ajutor pentru acesti pacienti sa evite dormitul pe spate. Pentru evaluarea sleep apneei polisomnografia include elecroencefalografia (EEG). Tratamentul medical – nu este considerat eficace. Tratamentul mecanic: 1. Polisomnografia determina tipul apneei. fluxul aerian nasal si oral. frecventa si durata apneelor. Presiunea pozitiva continua nazala (CPAP) 50 . consumul de alcool in timpul serii agraveaza sleep apnea obstructivă. gradul de desaturatie al oxigenului arterial. mioclonii nocturne (miscari periodice ale picioarelor in timpul somnului) care cauzeaza de asemenea somnolenta diurna. numarul. Indicatorii ai severitatii sleep apneei. Tratament Modificari ale comportamentului : 1. medroxi-progesteronul. 4. medicatia cu efecte sedative agraveaza sleep apnea. obezitatea trebuie de asemenea controlata prin dieta. Diagnostic diferential : Trebuie luate in consideratie: - sleep apnea de cauza centrala. elecromiografie submentala (EMG). prezenta aritmiilor cardiace. antidepresivele triciclice. s-au încercat: 1. gradul de deteriorare pe timpul zilei. electrocardiograma (ECG). 3. frecventa si durata apneelor. Severitatea sleep apneei ar trebui determinate evaluand urmatorii factori: numarul. prezenta aritmiilor cardiace. elecrooculografia (EOG).Polisomnografia reprezinta o inregistrare continua si simultana a mai multor parametric in timpul somnului. 2. 2. efortul expirator si saturatia oxigenului arterial masurata cu ajutorul oximetriei.

obstructia cailor aeriene sau disfagie. Dezavantajele unui sistem de presiune pozitiva continua nazala sunt acelea ca nu este un sistem confortabil si multi dintre pacinti nu il pot tolera. Chirurgia majoră de avansare mandibulara are success la unii dintre pacienti. Dupa efectuarea UPPP aproape in toate cazurile sforaitul este eliminat. septoplastia sau amigdalectomia pot conduce la o imbunatatire marcata. UPPP rezolvă obstructia orofaringiana prin excizia tesului moale in exces care include mucoasa palatului moale. incluzand limba si orofaringele Hemangioamele si limfangioamele. Alt tratament consta infolosirea unui mecanism de retinere al limbii. Acei pacienti care au sleep apnee moderata si care au un exces ponderal mai mic raspund mai tarziu la tratamentul chirurgical. uvula si amigdalele palatine.Un sistem nazal de presiune pozitiva cuntinua se compune dintr-o masca siliconata care se potriveste la nivelul nasului si care prin intermediul unui tub se ataseaza la o pompa de aer. Tratamentul chirurgical În formele ușoare de sleep apnea când pacientul prezinta deviatie de sept sau hipertrofie amigdaliana. Simptomatologie: sangerari recurente. poate fi inlaturata in orice moment si conduce la eliminarea apneelor si hipopneelor. Cand pacientul prezinta un risc crescut datorita aritmiilor cardiace severe. 2. TUMORILE CAVITATII ORALE SI ALE FARINGELUI TUMORILE BENIGNE Tumori benigne ale cavitatii orale . dar numai la 50% dintre pacienti numarul apneelor este redus cu 50 % sau mai mult. Tehnica folosita cel mai frecvent este uvulo-palato-faringoplastia (UPPP). papiloame. Traheostomia conduce la o inlaturare completa a sleep apneei. care este introdus in cavitatea bucala pe timpul noptii si care retine limba anterior. Avantajele unui sistem de presiune pozitiva continua nazala sunt urmatoarele : nu este invaziva. totusi traheostomia prezinta multe complicatii. 51 . tratamentul de urgenta este traheostomia. Acest tip de chirurgie se practică în cazuri selecționate. tumori ale tiroidei linguale. De asemenea este impracticabil la pacientii care calatoresc. Adeseori conduce la simptome de iritatie si congestie nazala.

se extinzânde şi în interiorul cavităţii craniene. Diagnosticul este pus pe baza anamnezei (epistaxis repetat). eroziuni la nivelul bazei de craniu. obstrucţie nazală. în final după erodarea bazei craniului. limfomul. Radioterapia este o măsură paleativă. debutul fiind în jurul vârtsei de 10 ani. Tratament Tratamentul de elecţie este chirurgical – îndepărtarea prin abord combinat transpalatin şi transmaxilar. polipul choanal. de obicei. epistaxis. fosei pterogopalatine. simptomatologia este reprezentată de: senzaţia de plenitudine auriculară. Acesta apare exclusiv la sexul masculin. Palparea trebuie realizată numai în condiții de spital deoarece manevra poate cauza sângerări importante. Patogenie Fibromul rinofaringian din punct de vedere histologic este benign dar datorita dezvoltarii expansive din punct de vedere clinic este considerat de natura maligna. prezintă o bază largă de implantare la nivelul corpului osului sphenoid. voce nazonată. rinoscopiei posterioare şi a radiografiilor. Are un ritm de creştere relativ mare. obstrucţia ostiumului trompei lui Eustachio care determină catarul urechii medii şi otite medii purulente cu hipoacuzie de conducere. condromul. atunci când riscul operator este crescut (extensie masivă a tumorii la nivelul fosei craniale mijlocii). Scanarea CT va demonstra existenţa unei leziuni vasculare. Pot fi observate de asemenea. teratomul. Diagnostic Biopsia nu este recomandată datorită hemoragiei massive care poate apare. Simptomatologie La debut. La palpare tumora este de consistenţă dură. după ocuparea spaţiului rinofaringian tumora se extinde la nivelul sinusurilor paranazale. sfenoidal şi etmoidal. Tumora. Altă posibilitate de acces constă în rinotomie laterală. 52 .Tratamentul este chirurgical. secreţii nazale posterioare. orbitei. care poate fi lobulată sau nu şi care prezintă prelungiri ce pot penetra choanele şi fosa Rosenmuller. rinosinuzite purulente. Tumori benigne ale faringelui Angiofibromul rinofaringelui – este cel mai frecvent. Diagnosticul diferenţial – include hipertrofia adenoidiană. Rinoscopia posterioară arată prezenţa unei formaţiuni gri-roşiatice. cefalee. Tratamentul chirurgical trebuie precedat de embolizarea ramurilor arteriale. Angiografia bilaterală a arterelor carotide interne şi externe este indicată în cazul tumorilor extensive.

Pe parcursul creşterii în dimensiuni a tumorii. 53 . Marea majoritate sunt carcinoame scuoamo-celularekeratinizate. pacientul acuză durere cu indurarea şi infiltrarea ţesutului subiacent şi prezenţa limfadenopatiei regionale care afectează ganglionii limfatici din triunghiul submandibular. Tratament Leziunile T1 şi T2 din regiunea anterioară a limbii pot fi îndepărtate prin glosectomie parţială. Simptomatologie Orice ulceraţie care nu prezintă o vindecare rapidă şi orice arie hiperkeratozică ar trebui să fie suspectate de cancer incipient. sifilisul şi ciroza. În toate cazurile se recomandă evidarea ganglionară cervicală radicală. în China şi Hong-Kong însă sunt frecvente (15% din cancerele cap şi gât). jugulodigastrici şi din grupul cervical profound.TUMORILE MALIGNE ALE CAVITĂŢII BUCALE ŞI ALE FARINGELUI Carcinomul lingual Două treimi anterioare ale limbii aparţin cavităţii orale în timp ce o treime posterioară aparţine orofaringelui. În stadiile iniţiale durerea poate fi de mică intensitate sau poate lipsi. Combinarea tratamentului chirurgical cu radioterapia este recomandată în cazul carcinoamelor din stadiile III şi IV. igiena orală deficitară. Patogenie Carcinomul lingual apare de obicei la bărbaţi în decadele 6-7 de viaţă. Factorii etiologici implicaţi include consumul de alcool şi tutun. Carcinomul rinofaringian Tumorile maligne rinofaringiene apar inconstant în europa şi Statele Unite (4% din cancerele de cap şi gât). Cele nekeratinizate şi anaplastice sunt rare.

Factorii externi implicaţi includ nitrosaminele provenite de la ingestia peştelui sărat. carcinom nekeratinizat sau carcinom celular tranziţional (12%) . carcinom cu celule clare. paraliyia nervilor craniei (al II-lea. Simptomatologie Primul simptom care aduce pacientul la doctor poate fi : - ganglioni limfatici voluminoşi jugulodigastrici sau spinali (40 % dintre pacienţi). angiograma ar putea fi necesară. otalgie. neurologic: durere. Radiografia şi CT scan elucidează implicarea bazei de craniu. 3.Factorii externi pot juca un rol important în epidemiologia afecţiunii. al III-lea. diplopie. Acesta include limfoepiteliomul. 2. carcinomul celular scuamos (25 % din toate carcinoamele rinofaringiene). cefalee. al XII-lea).tip II. al V-lea sau al IX-lea. al IV-lea. Diagnostic – rino şi nasofaringoscopie şi biopsie. sinuzitele cornice. plenitudine auriculară – tumora produce modificări la nivelul trompei producând hipoacuzie de conducere unilaterală. igiena precară şi expunerea la nichel. Anticorpii la capsidele virale sunt specifici pentru diagnostic. efuziunea urechii medii. carcinoma anaplastic – tip III. Carcinomul rinofaringian a fost de asemenea asociat cu virusul Epstein Barr. Pot fi unilaterali sau bilaterali (25% dintre pacienţi). hidrocarburile policiclice. al XI-lea. imobilitatea palatului moale homolateral. pe partea afectată (datorită implicării nervului V cranian). OMS (Organizaţia Mondială de Sănătate) a definit carcinomul rinofaringian în trei clase : 1. al X-lea. exoftalmie datorată invaziei orbitale prin fisura sfenoidală. carcinom nediferenţiat. Tratament Radioterapia este o metodă alternativă pentru că îndepărtarea chirurgicală a tumorii este rareori posibilă. - - Simptomele invaziei locale (triada Trotter): hipoacuzie de conducere.tip I. 54 . obstrucţie nazală (25 % dintre pacienţi) cauzând rinosinuzite purulente şi epistaxis.

Etiologie Majoritatea tumorilor maligne care apar in aceasta regiune sunt carcinoame scuamo celulare. In general. Tumorile localizate medial prezinta un risc crescut de metatstazare bilaterală. radioterapia si tratamentul chirurgical au un rezultat asemanator pentru cancerele orofaringiene stadiul I. 55 . igiena orala precara. Se însoțește frecvent de metastaze în ganglionii sateliți. aria postcricoidiana si peretele faringian posterior. Pentru stadiile II si III operabile. Factorii etiologici implicați in carcinomul orofaringian sunt: fumatul. Carcinomul palatului moale apare aproape intotdeauna pe suprafata anterioara a acestuia si frecvent este multicentric. Aceste tumori sunt mai usor diagnosticate decat tumorile linguale datorita accesibilității examinării. Pacienţii mai tineri par a avea un prognostic mai bun decât cei mai în vârstă. Carcinoamele scuoamo-celulare ale faringelui apar cel mai frecvent în decada a 5-a de viaţă cu o rata de aparitie de aproximativ 4:1 pentru sexul masculin. Carcinomul hipofaringian Hipofaringele include: sinusul piriform. Carcinomul de baza de limba este diagnosticat frecvent în stadii avansate. Prognosticul – supravieţuirea în cazul carcinomului nasofaringian la 5 ani este de 15% (Becker). când apare odinofagia severa. Diagnosticul histologic include limfoame. Celelalte tumori include: tumori ale glandelor salivare mici si sarcoamele. Carcinomul orofaringian Cele mai multe (95%) neoplasme localizate la nivelul orofaringelui sunt carcinoame scuamo-celulare. Amigdalele si lojele amigdaliene sunt cele mai comune localizari pentru carcinomul orofaringian. abuzul de alcool. neoplasme ale glandelor salivare sau mai rar sarcoame sau melanoame.Pentru ganglionii limfatici regionali metastazaţi se realizează evidarea ganglionară cervicală în cazul persistenţei metastazelor cervicale după iradiere. combinarea tratamentului chirurgical cu radioterapia pare a oferi un control local si regional mai bun decat modalitatile unice de tratament.

Simptomatologie – apare in stadiile tardive și constau în: durere în gât. 56 .Factorii etiologici includ consumul de alcool si tututn. Tratament Daca tratamentul chirurgical este posibil. otalgie si disfagie. acesta consta in faringectomie si faringolaringectomie daca este implicat si laringele urmată de faringoplastie. Metastazele localizate in ganglionii cervicali sunt frecvente si se intalnesc in ganglionii limfatici jugulo-carotidieni. Combinarea tratamentului chirurgical si radioterapiei este mai eficienta decat modalitatile unice de tratament. Carcinomul hipofaringian apare cel mai frecvent in intervalul de varsta 60-80 de ani si afecteaza barbatii de 2 ori mai des decat femeile. Supravietuirea peste 5 ani in cazul carcinomului hipofaringian este de aproximativ 40 %.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful