PARTEA a I-a CALITATE ŞI CARACTERISTICILE CALITĂŢII

1. CALITATE. ELEMENTE DE INGINERIA CALITĂŢII
"Calitatea trebuie proiectată într-un produs, înainte de execuţie sau asamblare" ISO 9000

1.1 CALITATE. NOŢIUNI GENERALE, INTERPRETĂRI 1.1.1 DEFINIŢIA CALITĂŢII Noţiunea de "calitate" face parte din limbajul cotidian, având desigur o încărcătură diferită de la o persoană la alta, bazată pe experienţe şi date individuale diferite, decurgând de aici o serie de diferenţieri, neclarităţi sau chiar confuzii. Utilizarea termenului în domeniul tehnic, unde se impune o rigurozitate a terminologiei şi o exactitate a conţinutului, la nivelul celorlalte concepte utilizate, impune o definiţie care să coreleze înţelesul cu diferitele particularităţi ale domeniului în care se aplică. După o perioadă de îndelungate analize şi discuţii, între specialiştii diverselor domenii tehnice, s-a ajuns la următoarea definiţie a calităţii, prezentată în standardul internaţional ISO 8402-1995: "CALITATEA ESTE ANSAMBLUL DE CARACTERISTICI ALE UNEI ENTITĂŢI, CARE ÎI CONFERĂ ACESTEIA APTITUDINEA DE A SATISFACE NECESITĂŢI EXPRIMATE ŞI IMPLICITE" Termenul CALITATE (Quality), simbol internaţional Q, poate fi folosit în mai multe împrejurări diferite. Astfel, se poate vorbi de calitatea produselor, a serviciilor, a vieţii, a educaţiei, a învăţământului, a instruirii profesionale etc. Este necesar ca termenul CALITATE să fie utilizat considerând întregul conţinut al definiţiei. Considerarea parţială a conţinutului definiţiei poate să conducă la înţelesuri aparent satisfăcătoare având însă consecinţe aplicative incorecte. De asemenea, termenul CALITATE are rolul unui substantiv si nu al unui grad de comparaţie. Se afirmă despre un produs că are o calitate buna, proastă sau necorespunzătoare. CALITATEA reprezintă un concept global, bazat pe un ansamblu de caracteristici. Pentru a uşura înţelegerea noţiunii de calitate se mai precizează următorii termeni: Entitate este ceea ce poate fi descris si luat în consideraţie în mod individual. Prin entitate se poate înţelege un produs, o activitate sau proces, o organizaţie, un sistem, o persoană sau orice combinaţie a acestora care poate fi privită ca o unitate.

Calitate. Elemente de ingineria calităţii Produs este rezultatul activităţilor sau proceselor. Un produs poate fi material, ca rezultat al unor procedee sau procese tehnologice sau imaterial, cunoştinţe, concepte, programe sau o combinaţie a acestora. Un produs poate fi, de asemenea, "intenţionat" (principal) sau "neintenţionat" (secundar) cum ar fi, produsele poluante, produsele rezultate ca o consecinţă nedorită a procesului de fabricaţie, etc. Proces sau activitate reprezintă ansamblul de resurse şi activităţi independente care transformă datele de intrare în date de ieşire. Resursele sunt formate din: personal, finanţe, facilităţi, echipamente, tehnici şi metode. Procedura este modul specificat de efectuare a unei activităţi. Organizaţie este termenul care desemnează o campanie, corporaţie, întreprindere, instituţie sau o parte din acestea cu statut de unitate, având propriile sale funcţii şi propria sa organizare care furnizează un produs sau un serviciu utilizatorului. Referitor la noţiunea de calitate se mai fac următoarele precizări: Calitatea unui produs trebuie considerată şi interpretată numai prin prisma definiţiei stabilite. Elementele de bază ale calităţii sunt constituite din ansamblul caracteristicilor care fac din produsul respectiv răspunsul la o cerinţă a utilizării. Calitatea rezultă numai din raportarea comportării produsului la necesităţile beneficiarului la un anumit moment. Cerinţele şi calitatea evoluează în timp. Calitatea nu poate rezulta din considerarea separată a unui produs, fără o raportare la o necesitate. Ansamblul caracteristicilor unui produs este intrinsec produsului şi acestea se manifestă numai în timpul utilizării. Calitatea unui produs constă în capacitatea acestuia de a satisface cerinţele unui utilizator de-a lungul duratei dorite. Dacă unui produs, realizat pentru o anumită utilizare, i se schimbă utilizarea, i se schimbă şi calitatea. De exemplu, un contactor corespunzător cerinţelor de definiţie poate fi folosit, prin reducere la absurd, şi la baterea unui cui. În acest caz, calitatea se schimbă în raport cu noile cerinţe. Fără definirea utilizării calitatea unui produs este lipsită de conţinut, putând fi eventual luat în consideraţie aspectul economic legat de valoarea materialelor. 1.1.2 CARACTERISTICILE CALITĂŢII Conceptul de calitate se bazează pe ansamblul caracteristicilor şi a interdependenţelor acestora care reflectă modul de satisfacere a cerinţelor la utilizare. Cerinţele utilizării pot, de asemenea, căpăta forma unor caracteristici exprimând condiţiile impuse de utilizare. În cazul echipamentelor reprezentative cu utilizări generale, cerinţele utilizării sunt standardizate şi exprimate prin valori si unităţi stabilite. Utilizarea, în cazul echipamentelor electrice, îşi corelează cerinţele reale încadrându-se în caracteristicile standard respective. Calitatea rezultă ca ansamblul tuturor caracteristicilor. Calitatea este un concept global si nu poate fi exprimată numai printr-o singură caracteristică. Analiza şi descrierea referitoare la calitate reprezintă, de fapt, analiza şi descrierea caracteristicilor. Noţiunea de caracteristică este bine cunoscută în domeniile tehnice. Diferitele sensuri sub care pot fi interpretate caracteristicile (determinist, statistic sau aleator) sunt prezentate în capitolele următoare. Ţinând seama de natura caracteristicilor şi de implicaţiile în raport cu utilizarea, acestea pot fi grupate în următoarele categorii:

2

Calitate. Elemente de ingineria calităţii 1. Caracteristici tehnico-funcţionale; 2. Caracteristici psihosenzoriale şi economice; 3. Condiţii tehnice; 4. Caracteristici speciale ale calităţii. În graficul din Fig. 1.1 Sunt prezentate în mod simplificat caracteristicile care stau la baza conceptului de calitate a unui echipament electric. Caracteristicile tehnicofuncţionale sunt definite şi descrise de teoria şi proiectarea domeniului tehnic a echipamentului respectiv.
CARACTERISTICI ALE CALITĂŢII UNUI ECHPAMENT ELECTRIC

TEHNICOFUNCŢIONALE PROPRIETĂŢI FIZICO-CHIMICE PARAMETRI TEHNICI CURENTI NOMINALI TENSIUNI NOMINALE DE IZOLARE, DE TINERE CARACTERISTICI FUNCTIONALE DIMENSIUNI DE GABARIT MASE; Cu, Fe, NEFEROASE

ECONOMICE PSIHOSENZORIALE PREŢ; COSTURI CHELTUIELI DE MENTENANTA, INTRETINERE SI REPARATII CHELTUIELI DE TRANSPORT, DEPOZITARE SI INSTALARE PROPRIETATI ERGONOMICE ESTETICA INDUSTRIALA GRAD DE RECUPERARE REFOLOSIRE

CONDIŢII TEHNICE PARAMETRI NOMINALI PARAMETRI DE MEDIU REGIMURI DE FUNCTIONARE CURENTI DE SCURTCIRCUIT SUPRATENSIUNI PROTECTIE MEDIU NEPOLUARE COMPATIBILITATE

CARACTERISTICI SPECIALE FIABILITATE MENTENABILITATE DISPONIBILITATE SECURITATE

RISC SIGURANTA IN FUNCTIONARE

Fig. 1.1 Graficul caracteristicilor calităţii unui echipament electric redate simplificat.

Aceeaşi caracteristică poate fi exprimată în sens fizic sau în sens statistic. Considerarea celor două sensuri definesc "caracteristica asociată" care stă la baza conceptului modern de calitate. Tehnica tradiţională consideră caracteristicile în sens determinist. Caracteristica asociată constituie elementul de bază a ingineriei calităţii. Caracteristicile speciale ale calităţii sunt cele care descriu comportarea produsului la utilizare constituind aspectele moderne ale modului de definire a calităţii. Aceste caracteristici au următoarele definiţii: FIABILITATE - este caracteristica unei entităţi exprimată prin probabilitatea îndeplinirii unei funcţii impuse în condiţii date, pe un interval de timp dat. MENTENABILITATE - este caracteristica unei entităţi utilizată în condiţii date, exprimată prin probabilitatea ca o operaţie de mentenanţă activă dată să poată fi efectuată într-un interval de timp dat, cu asigurarea logisticii de mentenanţă, utilizând procedee şi mijloace prescrise. DISPONIBILITATE - este caracteristica unei entităţi exprimată prin probabilitatea îndeplinirii unei funcţii impuse în condiţii date, la un moment dat cu asigurarea susţinerii logisticii de mentenanţă. SECURITATE - este caracteristica exprimată prin probabilitatea ca o entitate să evite apariţia în condiţii date a evenimentelor critice sau catastrofale. RISC - este măsura unui pericol (gravitate) asociat cu probabilitatea producerii.
NOTA: Riscul este o mărime cu două dimensiuni: gravitate x probabilitate.

3

Calitate. Elemente de ingineria calităţii SIGURANŢĂ ÎN FUNCŢIONARE (DEPENDABILITATE) este ansamblul de proprietăţi care descriu disponibilitatea şi ansamblul de factori care o definesc: fiabilitatea, mentenabilitatea şi logistica de mentenanţă. Aspectele economice definesc o categorie importantă de caracteristici care pot avea componente asociabile fiecărei caracteristici tehnice. Caracteristicile economice pot defini şi anumite criterii de discriminare a soluţiilor în faza de concepţie, influenţând calitatea. Caracteristicile speciale ale calităţii (fiabilitate, mentenabilitate, disponibilitate) sunt caracteristici globale, descriind comportarea produsului la utilizare. Beneficiarul acordă o deosebită atenţie acestor caracteristici. Studierea şi analiza caracteristicilor calităţii utilizează tehnici şi metodologii de cercetare bazate pe statistica matematică şi teoria probabilităţilor. În consecinţă, statistica descriptivă, modelarea şi descrierea caracteristicilor cu ajutorul teoriei variabilelor aleatoare, estimaţii şi teste de semnificaţie şi descrierea modului de comportare, constituie tehnici de bază ale stabilirii calităţii unui produs. Calitatea este determinată corect în măsura în care caracteristicile componente sunt corect şi cu exactitate specificate. De asemenea, calitatea definită de ansamblul tuturor caracteristicilor nu poate fi exprimată numai de o singură caracteristică, oricât de importantă ar fi. 1.1.3 SENSURI ŞI CLASIFICĂRI REFERITOARE LA CALITATE Termenul "calitate" poate avea diferite sensuri funcţie de obiectivul de raportare. Conform definiţiilor date, calitatea este exprimată în raport cu utilizarea. În acest caz, o altă variantă de definiţie este formulată diferit şi se exprimă prin "corespunzător pentru utilizare". Este o interpretare similară care pune accentul în special pe utilizare, ignorând caracteristicile. Dacă raportarea se face la documentaţie tehnică (la proiect) sau la specificaţie, calitatea este considerată în sensul reflectării corecte a acestor elemente şi se denumeşte "calitate de conformitate". În producţie, termenul "calitate" este utilizat şi în sensul denumirii unui ansamblu de activităţi incluse într-un departament care se ocupă de verificarea şi controlul calităţii produselor. Conceptul de calitate poate căpăta şi alte sensuri, în raport cu diferite criterii de interpretare şi clasificare, astfel: a) În raport cu elementele care stau la baza definiţie calităţii, poate fi: - "calitate reală" (adevărată sau intrinsecă) existentă dar necunoscută corespunzătoare utilizării specificate; - "calitate estimată" definită prin proceduri stabilite si utilizare specificată. b) În raport cu modul de exprimare: - calitate implicită - este calitatea exprimată numai prin intermediul caracteristicilor tehnice de bază (tradiţionale); - calitate declarată - este calitatea precizată în documentaţiile tehnice cu specificarea datelor cerute de utilizare; - calitate asigurată - este calitatea definită şi consemnată în toate etapele de realizare urmărind să dea încredere utilizatorului. c) După modul de specificare a conţinutului noţiunii de calitate: - calitate incomplet specificată - este calitatea exprimata numai de caracteristicile tehnice tradiţionale impuse de utilizare fără referire la caracteristicile de fiabilitate şi mentenabilitate; - calitate specificată - este calitatea exprimată de caracteristicile produsului inclusiv parametri de bază ai fiabilităţii şi mentenabilităţii;

4

Activităţile de concepţie-proiectare se bazează pe studii referitoare asupra cerinţelor. specifice fiecărui produs: începând cu pregătirea fabricaţiei. o serie de activităţi. În toate cazurile.activităţi de utilizare.ISO 8402/1995).activităţi de fabricaţie. Calitatea unui produs se bazează pe ansamblul tuturor acestor activităţi considerate ca un tot unitar. F . in general. 1. fezabilitate. U . inclusiv a celor speciale (fiabilitate. punerea în funcţie şi. începând cu instalarea. Există uneori tendinţa greşită de a interpreta calitatea numai prin prisma unor anumite activităţi. Elemente de ingineria calităţii calitate complet specificată . În Fig. fiabilitate. recepţia materialelor. în continuare.activităţi de concepţie-proiectare. 1. diferitele interpretări ale calităţii trebuie să fie orientate şi corelate cu definiţia de bază. BUCLA CALITĂŢII Calitatea unui produs este rezultatul unui mare număr de activităţi si servicii. soluţii constructive. control tehnic. C F U Fig. care se desfăşoară în diferite compartimente tehnice. metodologii analitice de dimensionare şi preestimare etc.1 ACTIVITĂŢI GENERATOARE DE CALITATE. diferite activităţi tehnologice de fabricaţie. acţionând în mod diferit asupra calităţii. Conţinutul activităţilor diferă de la un produs la altul şi. 1. ignorând celelalte domenii. aceste domenii se întâlnesc la toate tipurile de produse. Pentru a evita această interpretare s-a introdus conceptul de "BUCLĂ A CALITĂŢII" (Quality loop .Calitate.este calitatea exprimată de ansamblul tuturor caracteristicilor produsului. constituind un vast ansamblu de activităţi care stau la baza calităţii. depozitarea şi expedierea produselor realizate etc. fiind definit ca "modelul conceptual de activităţi interdependente care influenţează şi defineşte calitatea în diferitele etape începând cu identificarea necesităţilor şi terminând cu evaluarea satisfacerii acestora". se pot grupa în următoarele domenii tehnice distincte: C . Aceste activităţi hotărâtoare pentru calitate. mentenabilitate. disponibilitate) descrise complet cu precizarea repartiţiilor şi a parametrilor respectivi. Activităţile din domeniul fabricaţiei sunt foarte diverse.2 este reprezentat graficul buclei calităţii.2 Bucla calităţii 5 . cu desfăşurarea de activităţi necesare bunei funcţionări şi terminând cu rapoartele asupra funcţionării echipamentului respectiv. La utilizare există. încercări. mentenabilitate.2 COMPONENTELE CALITĂŢII ŞI FACTORI DE INFLUENŢĂ 1. materiale. recepţie de materiale. de asemenea. tehnologii. documentaţii tehnice.2..

În consecinţă.calitatea de concepţie. CAPABILITATEA FABRICAŢIEI. inclusiv a celor speciale (fiabilitate. formând un tot unitar şi având ca efect realizarea unui produs conform necesităţilor specificate cu o calitate corespunzătoare definită.calitatea de utilizare. QF. Elemente de ingineria calităţii În consecinţă. fabricaţie şi utilizare. CALITATEA DE CONFORMITATE sau NIVELUL DE FIDELITATE reflectă măsura în care produsul este în conformitate cu documentaţia tehnică 6 .3 Componentele calităţii. concepţie-proiectare.2.Calitate. QF . Reproductibilitatea este posibilă în cazul "stabilităţii" proceselor tehnologice de fabricaţie. în etapele respective. se bazează pe capacitatea de a utiliza toate informaţiile. Cap. din toate sferele de activitate şi cercetare. la calitatea obţinută se pot diferenţia. 2) pentru a controla şi estima pe parcurs conformitatea cu documentaţia tehnică elaborată de concepţie.calitatea de fabricaţie şi QU . încercări. b) Calitatea de fabricaţie. a) Calitatea de concepţie. referitoare la materiale. procese tehnologice de fabricaţie. componentele: QC . 1. În consecinţă. mentenabilitate. utilizând o nouă strategie de proiectare. produsul trebuie considerat ca fiind rezultatul tuturor acestor activităţi. exploatare. QC.2 COMPONENTELE CALITĂŢII Activităţile care se desfăşoară în diferitele domenii. se obţine prin realizarea unui proces de fabricaţie în conformitate cu documentaţia tehnică elaborată ("calitate de conformitate"). reprezentând aptitudinea proceselor tehnologice de fabricaţie de a realiza calitatea de concepţie 2. Se constată că nivelul calităţii proceselor de fabricaţie condiţionează direct calitatea produsului. influenţează sau determină în mod distinct caracteristicile calităţii. Se pot utiliza şi anumiţi indicatori statistici (v. 1. prin considerarea stărilor limită şi a probabilităţilor de apariţie a defectelor în timpul funcţionării produsului. disponibilitate) care definesc soluţia adoptată ca răspuns optim la solicitările utilizatorului. procese fizice de funcţionare. Aceasta reprezintă capacitatea proceselor tehnologice de fabricaţie de a reproduce în serie caracteristicile produsului. tehnologii. Concepţia şi proiectarea utilizează un volum foarte mare de informaţii referitoare la materiale. Cu aceste informaţii se elaborează metode analitice de estimare predictivă a caracteristicilor calităţii. QC QF Q QU Fig. Fabricaţia de serie scoate în evidenţă şi un alt aspect care condiţionează "calitatea de fabricaţie" a produselor realizate dependent de "calitatea proceselor tehnologice" denumită "calitate de reproductibilitate". care pot fi interpretate şi considerate separat drept componente ale calităţii QF. QF reflectă calitatea proceselor de fabricaţie estimate prin: 1.

Funcţiile calităţii depind de sistemele calităţii. Ţinând seama de sistemul de organizare a activităţilor tehnice se poate considera că funcţia calităţii are componentele: . Funcţia calităţii este un concept deosebit de util pentru formarea unei gândiri sau a unei mentalităţi unitare. a factorilor şi a întregului mecanism care are ca efect calitatea. 4.funcţia calităţii la fabricaţie.). Funcţionarea acestora privită unitar prin obiectivul realizării calităţii unui produs defineşte ceea ce se numeşte global "funcţia calităţii" produsului respectiv. având în vedere ansamblul tuturor activităţilor. constituind ansamblul de funcţii in care se realizează calitatea din intreprinderea respectivă. În consecinţă. care nu poate fi neglijată.funcţia calităţii la proiectare.3 FUNCŢIA CALITĂŢII Ansamblul desfăşurării activităţilor şi serviciilor unei organizaţii (întreprindere. 3.Calitate. . Intuitiv. Calitatea proceselor tehnologice de fabricaţie se poate considera că se transferă produselor executate. de utilizare şi de întreţinere. REPRODUCTIBILITATEA proceselor de fabricaţie reprezintă capacitatea de a reproduce în serie o anumită caracteristică a produsului. 1. apoi se execută şi ulterior se manifestă la beneficiar. c) Calitatea de utilizare a produsului. Funcţia calităţii este cea mai importantă funcţie a unei întreprinderi. servicii (de aprovizionare. fiecare având o importanţă anumită. Pentru a realiza un produs în cadrul unei întreprinderi există o serie de ateliere. Funcţia calităţii este integrată în ansamblul funcţional al unei întreprinderi aşa cum sunt funcţiile administrative. CALITATEA mai întâi se proiectează. laboratoare. Elemente de ingineria calităţii a produsului interpretată prin intermediul abaterilor măsurate şi prelucrate statistic. . activităţile de conducere şi control 7 .funcţia calităţii la utilizare. Această funcţie poate fi interpretată ca având componente în toate compartimentele existente ale unei întreprinderi. Calitatea produsului trebuie considerată ca un ansamblu unitar al acestor componente. expediţii etc. QU. iar la utilizare calitatea se manifestă la parametri concepuţi sau inferiori.2. fiind apreciată în raport cu cerinţele utilizării. Analiza acestor componente arată că proiectarea hotărăşte calitatea şi fabricaţia o realizează la nivelul conceput sau la un nivel mai coborât prin lipsa de conformitate. de protecţie socială etc. rezultă din "calitatea utilizării" exprimată prin exactitatea definirii cerinţelor utilizării şi prin capacitatea desfăşurării activităţilor necesare funcţionării produsului. depozitare. dar mult mai importantă decât fiecare. Acest concept este util managementului pentru a orienta. În consecinţă. STABILITATEA PROCESELOR TEHNOLOGICE DE FABRICAŢIE sau ŢINEREA "SUB CONTROL" a proceselor reprezintă aptitudinea de încadrare în câmpul de toleranţă specificat. referitoare la calitate. ansamblul conţinutului tuturor activităţilor tehnice şi ale serviciilor legate de calitate sunt denumite prescurtat "funcţia calităţii" şi au ca obiectiv realizarea de produse "corespunzătoare pentru utilizare". instituţie) strict legată de realizarea calităţii unui produs definesc un nou concept denumit "funcţia calităţii". control. în mod eficient. datorită abaterilor de la instrucţiunile de instalare.. există tendinţa acordării unei importanţe deosebite calităţii obţinute de fabricaţie.

factori de influenţă). B1 . 8 . etc.2.4 FACTORI DE INFLUENŢĂ. Diagrama Ishikawa poate fi utilizat şi în scop de evidenţiere a factorilor de influenţă a performanţelor. Elemente de ingineria calităţii ale calităţii în corelare cu aspectele economice. cât şi la determinarea soluţiei de reducere a abaterilor. 1. 1. producând abateri care afectează calitatea. A4 . praf.). Specialiştii identifică componentele acestui concept mai ales în domeniul fabricaţiei.. DIAGRAMA ISHIKAWA Caracteristicile care definesc calitatea sunt influenţate de numeroşi factori care acţionează în special în timpul desfăşurării proceselor tehnologice de fabricaţie.. dependenţi la rândul lor de o serie de factori secundari: A1 . A3 . Se considera factorii principali de influenţă A. A5 ) şi "subiectivi" (notaţi cu indice par: A2 . condiţii de mediu umiditate. Pe lângă aceşti factori. Este de asemenea concept este util în toate etapele unui produs. lumină etc. Pentru anumiţi factori această legătură poate fi exprimată sun forma unei relaţii analitice care ajută atât la identificare. A2 . B-un anumit proces tehnologic (dependent de: temperatură. o analiza aprofundată poate să conducă şi la identificarea altor cauze.. Utilizarea raţională şi în domeniul concepţiei şi proiectării a acestuia contribuie la asigurarea şi evoluţia calităţii. A3 . A A1 A2 A4 A3 B B1 B3 B5 E ABATERI ALE CARACTERISTICII X i B2 B4 C4 D5 C C1 C2 C3 D3 D1 D4 D D2 ∆ Xi F3 E3 F1 E1 E E2 F F2 H1 H3 H2 H Fig. salariu. A6 ) aranjaţi într-o anumită succesiune (Fig. C-factorul om (motivare.…... B2 . Fig. comunicare etc.. B. 1.4 Diagrama Ishikawa de urmărire a factorilor de influenţă a unei caracteristici. care indică factorii de influenţă care trebuie urmăriţi în mod sistematic pentru a obţine rezultatul dorit.). C. Pentru aceste analize se utilizează un grafic denumit "diagrama cauză-efect" sau "diagrama Ishikawa". Legătura care există între factori şi abaterile respective este de tip "cauză-efect"..4). Dacă rezultatele analizei nu sunt satisfăcătoare se extinde cercetarea identificând si alţi factori de influenţă. Factorii secundari pot fi grupaţi în factori "obiectivi" (numerotaţi cu indice impar: A1 .4 este prezentat un exemplu de diagrama Ishikawa de analiză a cauzelor abaterilor ∆ X i ale unei caracteristici X i .Calitate. pregătire profesională. De exemplu: A-material (proprietăţi. 1.

Exprimarea cantitativă a calităţii este posibilă prin definirea unui nou concept "nivel al calităţii". Un defect poate fi analizat în două moduri: 1.5 DEFECTE REFERITOARE LA CALITATE Defectul în teoria calităţii si în special a fiabilităţii şi mentenabilităţii are o importanţă primordială. putând fi utilă şi organizării controlului pe flux de fabricaţie şi poate avea un rol important în organizarea controlului calităţii pe fluxul tehnologic de fabricaţie. fie raportat la o singură caracteristică.prin raportare la nivelul unei caracteristici. fie raportat la ansamblul caracteristicilor (calitate). condiţiile de apariţie. defectul. În consecinţă. Nesatisfacerea acestor cerinţe constituie o neconformitate sau un defect. Toate defectele constatate în urma unui control al calităţii sunt consemnate ca "neconformităţi".Calitate. "Nivelul calităţii" reprezintă ansamblul valorilor. În acest caz interesează mecanismul fizic de producere. inclusiv la securitate". În general. ale caracteristicilor produsului. defectul este denumit la modul general o "neconformitate". (vezi cap. "de fabricaţie" sau "de utilizare incorectă" (dacă se constată acest lucru în exploatare). 1. aceasta metodă poate fi extinsă şi aprofundată prin estimarea legăturilor cu ajutorul unor tehnici speciale de regresie sau corelaţie prezentate în capitolele următoare. În acest caz defectul nu se diversifică pe componente. un specialist al domeniului poate face distincţia în "defecte de concepţie". probabilităţi de apariţie etc. care îi conferă acestuia capacitatea de a îndeplini condiţiile impuse de utilizare. Diagnoză.3. 2. proiectare-dezvoltare este necesară specificarea cantitativă a calităţii unui produs.1 NIVELUL CALITĂŢII Termenul calitate este un concept global şi general utilizat în organizarea şi conducerea activităţilor de care depinde calitatea unui produs.prin raportare la conceptul general de calitate. Defectele raportate la caracteristici prezintă un interes deosebit pentru proiectare şi fabricaţie. 1. 8). Neconformitate este neîndeplinirea unei condiţii specificate. Ulterior. fără să existe preocupări referitoare la mecanismul fizic de apariţie etc. prin securitate înţelegându-se acea situaţie în care riscul de vătămare (a persoanelor) sau de deteriorare este limitat la un nivel acceptabil. necesar şi activităţilor de perfecţionare şi îmbunătăţire a produselor.2. În concepţie. Elemente de ingineria calităţii În anumite cazuri. Defectologie) care se ocupă şi cercetează defectele elementelor şi sistemelor tehnice. descriere şi interpretare utilă fiabilităţii şi mentenabilităţii. Diagrama Ishikawa poate fi elaboratǎ numai de specialişti cu mare experienţă în domeniu.3 NIVELUL ŞI EVOLUŢIA CALITĂŢII 1. defectul este interpretat ca o abatere faţă de conformitatea impusă de utilizare. Acest concept poate fi extins şi în cazul componentelor sau a unor 9 . Defectul raportat la calitate este privit în mod pasiv. modalităţi de manifestare. fie pentru compararea performanţelor tehnice sau a celor economice. este definit standard ca o "nesatisfacere a unei condiţii sau a unei aşteptări rezonabile referitoare la o utilizare prevăzută. În primul caz. Teoria fiabilităţii a dezvoltat o serie de domenii (Defectoscopie. atestate prin încercări. stabilind o clasificare.

2 ETAPELE EVOLUŢIEI CALITĂŢII. nivelul cerut izolaţiei. În consecinţă. NQp. Elemente de ingineria calităţii caracteristici specifice ca de exemplu nivelul calităţii izolaţiei. 1. este nivelul la care toate caracteristicile au valori superioare tuturor standardelor. 10 . c) Nivelul calităţii de excelenţă. Între diferitele nivele menţionate există următoarea relaţie de ordonare: NQS < NQ P < NQ E (1. în raport cu o anumită caracteristică. 1. o anumită caracteristică importantă (capacitate de rupere la un întreruptor. U f } ) precizate de standardul corespunzător produsului respectiv.Calitate. NIz. Astfel. Nivelul poate fi definit în raport cu următoarele trei variante: a) Nivelul calităţii standard. Există firme renumite care realizează calitatea de excelenţă. ignorând condiţiile de tip standard pe care le îndeplineşte fără nici o problemă.3. SPIRALA CALITĂŢII Cerinţele utilizării faţă de un produs evoluează permanent. Produsul îndeplineşte cu prisosinţă toate condiţiile standard. proiectare şi fabricare a produsului cu nivelul calităţii NQ1. QE. . este nivelul la care cel puţin o caracteristică principală are valori net superioare celor precizate de standardele respective.etapa I-etapa de concepţie. nivelul calităţii acţionării (pentru un electromagnet al unui contactor) etc. . capacitate termică etc. prescrise în general de standardele şi normele produsului respectiv sau definite prin parametrii încercărilor corespunzătoare stabilite Exemplu: în cazul unei structuri electroizolante. Produsul are un nivel de calitate deasupra tuturor standardelor internaţionale depăşind orice concurenţă.) poate avea sau suporta valori mult superioare celor impuse de standardele in vigoare. este definit de ansamblul valorilor tensiunilor nominale de izolare a tensiunii de ţinere la impuls şi a tensiunii de ţinere la frecvenţa industrială. Uneori se face observaţia că standardele tehnice nu mai sunt luate în consideraţie de fabricantul respectiv. ( NIz = {U n .etapa II-etapa lansării pe piaţă. "Nivel cerut" al unei caracteristici reprezintă ansamblul tuturor valorilor caracteristicii impuse de utilizare. desigur cu implicaţii economice corespunzătoare. b) Nivelul de calitate de performanţă. Produsul poate să îndeplinească orice condiţie rezonabilă a beneficiarului.etapa III-etapa satisfacerii depline a utilizării.etapa IV-etapa declinului. .5 sunt prezentate etapele tipice oricărui produs: . Etapele evoluţiei sunt determinate în special de factori economici: În Fig.1) Calitatea standard poate fi considerată ca având nivelul minim admisibil ceea ce ar trebuie să întreţină permanent o stare alertă a fabricantului.U ti . se poate afirma despre calitate ca are un conţinut istoric. Calitatea în concordanţă cu cerinţele trebuie să se schimbe. Ceea ce s-a considerat la un moment dat corespunzător nu mai satisface cerinţele altui moment. Produsul este performant în acest caz. este nivelul la care toate valorile caracteristicilor sunt raportate la valori precizate şi stabilite de standardele naţionale sau internaţionale. NQs.

Elemente de ingineria calităţii În etapa I concepţia şi fabricaţia desfăşoară activităţi pentru realizarea unui produs cu nivelul calităţii NQ1 solicitat de utilizare. durata de viaţă. care măresc permanent sfera noţiunii de calitate. În etapa IV apare declinul economic al soluţiei utilizate. având acelaşi conţinut ca bucla calităţii şi reprezintă "modelul conceptual al activităţilor care definesc calitatea în diferite etape şi momente". Se observă că încă înainte de a apare declinul constructorul a pregătit o altă soluţie cu un nivel de calitate superior. Dacă privim evoluţia calităţii în timp considerând evoluţia fiecărei activităţi implicate în realizarea caracteristicilor şi. nivelul NQ1 satisface majoritatea utilizatorilor şi întreprinderea îl produce la capacitatea maximă. se poate afirma că nivelul calităţii variază permanent. iar spirala calităţii este reprezentarea dinamicii activităţilor calităţii. impact asupra mediului ambiant etc. 1. În etapa II produsul este lansat pe piaţă şi având un nivel de calitate competitiv elimină treptat alte produse similare. de asemenea. În Fig. noile activităţi corespunzătoare unor caracteristici noi se ajunge la definirea unui alt concept de "SPIRALĂ A CALITĂŢII" ("Quality Spiral"). condiţii de risc. 1. Apar pe piaţă produse concurente. NQ2>NQ1 care este deja lansată pe piaţă. de asemenea. Se poate defini şi un decalaj între NQ1 şi NQ2 şi. Bucla calităţii se poate considera că este o reprezentare statică a activităţilor care definesc calitatea. depinzând si de tipul produsului.6 este reprezentat graficul spiralei calităţii pentru un produs oarecare.Calitate..5 Etapele evoluţiei calităţii. o „durată de viaţă economică” de 3-4 ani care este diferită de durata de funcţionare. Progresul tehnic în construcţia şi realizarea de produse poate fi considerat ca un progres al calităţii. În etapa III. Intensitatea vânzarilor NQ2 NQ1 Decalaj t I I II III Viata comerciala IV Fig. 11 . Cerinţele utilizatorului oricărui produs se modifică în timp. variaţie reflectată de caracteristicile care definesc calitatea. Apar permanent cerinţe noi referitoare la: comportarea produsului. În consecinţă.

QA) înseamnă: "Ansamblul activităţilor planificate şi sistemice implementate în cadrul sistemului calităţii si demonstrate atât cât este necesar pentru furnizarea încrederii corespunzătoare că o entitate va satisface condiţiile referitoare la calitate".4. adică începând cu iniţierea concepţiei şi proiectării până la scoaterea din uz.).respectarea principiilor si regulilor care asigură realizarea calităţii specificate. (Fig. recuperări de materiale cu protecţia mediului ambiant. Asigurarea calităţii înseamnă încredere în produsul realizat a tuturor factorilor care au tangenţă cu produsul (personal de execuţie. Asigurarea calităţii rezultă din ansamblul activităţilor proceselor.furnizarea permanentă de către fabricant numai de produse de calitate bună. utilizatori. de control.2 STADIILE ASIGURĂRII CALITĂŢII Activităţile de asigurare ale calităţii se desfăşoară pe parcursul întregului ciclu de viaţă a unui produs. etc. de asemenea: . procedurilor. Încrederea în calitatea unui produs se formează în diferitele stadii de realizare ale produsului respectiv. Asigurarea calităţii presupune. definit de proiectare si demonstrat în etapele ulterioare. 1.specificarea nivelului calităţii.1 DEFINIŢII ŞI INTERPRETĂRI Asigurarea calităţii (Quality Assurance .7). 1. Obiectivele interne furnizează încredere managementului iar cele externe furnizează încredere utilizatorilor sau altor factori interesaţi.4. . manageri.4 ASIGURAREA CALITĂTII 1. 12 . Asigurarea calităţii nu va fi completă dacă ansamblul condiţiilor specificate nu reflectă toate necesităţile utilizatorului.Calitate. Elemente de ingineria calităţii Fig. .6 Spirala calităţii 1. Asigurarea calităţii are obiective atât interne cât si externe. resurselor şi structurilor organizatorice care formează sistemul calităţii. depozitare.1.

mentenabilitate. Se urmăresc datele "de intrare" (condiţii referitoare la produs. a planificărilor şi a monitorizării proceselor de proiectare.Calitate.Quality Management and Quality Assurance standards". utilizând software standard. tine seama de ansamblul tuturor caracteristicilor tehnice ale produsului si de cele speciale (fiabilitate. securitate. Stadiul de fabricaţie În acest stadiu calitatea este asigurată prin realizarea conformităţii în raport cu documentaţia tehnică. activităţi de "controlul proiectării" verificându-se elaborarea planurilor calităţii. Acestea sunt principalele aspecte ale proiectării operaţionale care deocamdată se manifestă sporadic. calcule şi analize. de asemenea. Proiectarea stabileşte nivelul calităţii produsului utilizând tehnici moderne si algoritmi de calcul corespunzători pentru dimensionare si estimarea predictivă a caracteristicilor considerate. prin organizarea şi implementarea procedurilor de verificare si control în toate fazele procesului tehnologic de fabricaţie începând cu recepţia de materiale. Elemente de ingineria calităţii STADIUL DE CONCEPTIE -PROIECTARE STADIUL DE FABRICATIE ASIGURAREA CALITÃTII STADIUL DE TESTARE -ACCEPTARE STADIUL DE UTILIZARE Fig.) şi datele "de ieşire" ale proiectării care trebuie să fie documentate şi exprimate prin condiţii. ÎNAINTE DE EXECUŢIE SAU DE ASAMBLARE" . Considerarea defectelor fiecărei caracteristici şi a probabilităţilor respective de apariţie constituie punctul de plecare în dimensionarea produsului si a stabilirii soluţiei optime corespunzătoare cerinţelor utilizării. etc. în sensul definiţiei actuale."ISO 9000 . Actualele preocupări sunt legate de introducerea sistemelor de management al calităţii. Este necesar ca proiectarea-dezvoltarea să utilizeze informaţii reale din fabricaţie pentru a stabili corelarea între câmpul variaţiei naturale si tolerante. Această proiectare va trebui asimilată în perspectivă de viitorii specialişti deoarece actualul standard ISO 9000:2000 nu prevede încă această obligativitate. Proiectarea se bazează pe toate informaţiile. Se utilizează si rapoartele de defectare din exploatare (retour d'expérience). mentenabilitate. PROIECTAREA CALITĂŢII (Proiectarea operaţională) nu constituie o complementaritate a proiectării tradiţionale ci este o proiectare cu o structură si strategie diferită. Acest stadiu constituie. de tip expert.7 Stadiile asigurării calităţii. Proiectarea calităţii. Proiectarea trebuie să urmărească produsul de-a lungul ciclului de fabricaţie şi a mai multor cicluri de mentenanţă. 1. Urmărirea sistematică a încadrării proceselor de fabricaţie şi a 13 . a) b) Stadiul de concepţie-proiectare Standardele actuale referitoare la calitate afirmă ceea ce specialiştii proiectanţi intuiau sau cunoşteau de mult timp si anume: "CALITATEA SE PROIECTEAZĂ ÎNTR-UN PRODUS. programele CAD (Computer Aided Design = Proiectare Asistată de Calculator. sunt necesare informaţii totale asupra materialelor inclusiv cele obţinute din încercări proprii speciale. risc). De asemenea. fiabilitate.

în spiritul noilor standarde ISO 9000 are un conţinut mai riguros.Calitate. Încercările de fiabilitate şi mentenabilitate. se obţine din desfăşurarea corectă a tuturor activităţilor legate de calitate în toate stadiile prin care trece produsul.3.4. Elemente de ingineria calităţii caracteristicilor realizate în limitele de tolerante prescrise. utilizare şi întreţinere. Informaţiile obţinute din exploatare. Asigurarea calităţii. necesare pentru a verifica acceptabilitatea capabilităţii procesului şi a caracteristicilor produsului (ISO 9001). Stadiul de testare-acceptare Este stadiul final în care produsul realizat este supus unor teste multiple concepute pentru a confirma dacă execuţia produsului este conformă cu nivelul de calitate cerut şi îndeplineşte corespunzător funcţiile necesare cerute.1 Controlul calitătii Controlul calităţii (Quality Control . mentenabilitate.4. Termenul "calitate" considerat în faza de concepţie-proiectare include şi caracteristicile de fiabilitate. analizele rezultatelor încercărilor de laborator. Controlul calităţii cuprinde proceduri pentru identificarea tehnicilor statistice adecvate.QC) înseamnă tehnicile şi activităţile cu caracter operaţional utilizate pentru a verifica îndeplinirea condiţiilor referitoare la calitate consolidând încrederea în produsul respectiv. având acelaşi obiectiv final de a verifica dacă s-a realizat ceea ce s-a dorit. În acest caz controlul trebuie să se desfăşoare sistematic după reguli stabilite. se întâlnesc activităţi de verificare si control referitoare la calitate. fie experimentală constituită din realizarea unui prototip. formată din "calcule de verificare".3 COMPONENTE ALE ASIGURĂRII CALITĂTII 1. Controlul proiectării. Apariţia în ultimele decenii a sintagmei de "control al calităţii" a făcut ca acestor activităţi să i se acorde o atenţie deosebită. Conţinutul. Controlul total al calităţii este legat de toate etapele ciclului de viată a unui produs. prelucrarea şi interpretarea rezultatelor constituie etape importante în acceptarea calităţii produsului şi în furnizarea încrederii în produsul respectiv. în ipoteza exactităţii acestora. încrederea în produsul respectiv. securitate şi risc care sunt în general specificate de utilizare. De fapt controlul rezultatelor diferitelor activităţi a existat dintotdeauna. furnizând elementele necesare încrederii în calitatea realizată contribuind astfel esenţial la asigurarea calităţii. care se mai continuă în multe sectoare tehnice. Şi în cazul proiectării tradiţionale. 1. tehnicile şi metodologiile adoptate de controlul calităţii sunt specifice fiecărei etape a ciclului de viaţă: proiectare. c) d) a) 14 . prezintă un interes deosebit pentru evaluarea credibilă a performantelor produsului. fabricaţie. Controlul proiectării Totdeauna proiectarea a avut faze de control şi verificare bine conturate. analizele defectelor constatate si utilizarea de metode avansate de prelucrare si interpretare a informaţiilor constituie elementele de bază ale asigurării calităţii produselor. Stadiul de utilizare Evaluarea performantelor produsului în condiţiile reale de funcţionare cu returnarea informaţiilor din exploatare duc la îmbunătăţirea capabilităţii produsului. Se ştie că proiectarea oricărui echipament electric are o primă parte denumită "proiectare preliminară" formată din predimensionarea sau alegerea componentelor urmată de a doua parte "verificare proiect" care poate fi fie analitică. instalare-montaj.

procese tehnologice. livrare şi montaj ("trasabilitatea produsului"). Condiţiile referitoare la produs care formează date "de intrare" ale proiectării trebuie analizate. O înregistrare poate fi scrisă sau stocată pe orice suport de date. Se constată o eficacitate sporită b) 15 . Controlul fabricaţiei Controlul fabricaţiei este controlul cel mai cunoscut atât factorilor interni cât şi externi (utilizatori sau altor factori interesaţi). Fabricaţia modernă necesită monitorizarea si controlul continuu al parametrilor proceselor tehnologice de producţie pentru a se asigura permanent îndeplinirea condiţiilor specificate. depozitare. O înregistrare a calităţii furnizează dovezi obiective ale activităţilor efectuate sau ale rezultatelor obţinute. Calimetrie).Calitate. Controlul calităţii în stadiul de fabricaţie al unui produs conţine un volum de activităţi foarte mare şi diferit. definită de concepţie. Verificarea acestor elemente de proiectare constituie controlul calităţii produsului în faza de concepţie-proiectare. Un personal autorizat controlează şi avizează documentaţia pusă în circulaţie. În unele cazuri este necesară şi stabilirea documentată a parcursului produsului de-a lungul tuturor etapelor de fabricaţie începând cu recepţia materialelor. Controlul proiectării conţine activităţi si proceduri cunoscute îndeosebi specialiştilor proiectanţi ai domeniilor respective. O componentă importantă a calităţii proiectării o reprezintă calitatea documentelor tehnice elaborate. referitor la această situaţie trebuie subliniat următorul aspect: controlul calităţii nu creează calitatea. Controlul de fabricaţie are rolul de a verifica conformitatea cu documentaţia tehnică a produsului şi de a îndepărta defectele sistematice. verificate pentru a constata dacă sunt corespunzătoare. Producătorul trebuie să stabilească şi să menţină proceduri documentate pentru controlul verificării şi depozitării produsului furnizat utilizatorului. în conformitate cu nevoile utilizării. Documentele perimate sau modificate sunt retrase din toate punctele de difuzare sau utilizare. Controlul de fabricaţie poate fi "control total" dacă este extins la toate activităţile tuturor compartimentelor tehnice ale unei întreprinderi. Sunt necesare proceduri de control al tuturor documentelor şi datelor furnizate fabricaţiei. De multe ori controlul de fabricaţie este făcut răspunzător de toate deficienţele care se constată la utilizare. legat de fiecare component şi de diferitele etape ale proceselor de fabricaţie. ci verifică şi atestă calitatea existentă. Elemente de ingineria calităţii Proiectarea trebuie să stabilească şi să menţină proceduri în vederea verificării şi asigurării satisfacerii condiţiilor specificate. calcule si analize. Metodele controlului de fabricaţie se bazează pe metodologii şi procedee specifice componentelor analizate şi sunt fundamentate de statistica matematică şi teoria probabilităţilor (aceste metode sunt prezentate la cap. Controlul de fabricaţie are un rol important în asigurarea calităţii unui produs fiind în general considerat elementul de bază a încrederii în calitatea produsului atât pentru producător cât si pentru utilizator. exprimate prin condiţii. incluzând şi încercările ale căror rezultate se înregistrează şi se arhivează. de proces şi nu de control. Datele "de ieşire" ale proiectării trebuie documentate. În consecinţă îmbunătăţirea calităţii este o problemă de concepţie. Verificarea proiectului trebuie să stabilească faptul că date "de ieşire" ale proiectării satisfac condiţiile din datele "de intrare" ale proiectării.

În general auditul intern trebuie să se refere la următoarele: . Un audit poate constata şi dacă sistemul de management al calităţii îşi îndeplineşte obiectivele de calitate declarate.4. a controlului. Acest control este participativ. Verificările metrologice. împreună cu toate încercările şi verificările calităţii. .recomandări de acţiuni corective pentru a îmbunătăţi sistemul calităţii şi managementului calităţii.eliminarea risipei.neconformităţi cu instrucţiunile stabilite. depozitare. unor procese. de asemenea. produse sau servicii. etc. . Dacă se prevăd operaţii de control "integrate" în toate fazele proceselor de fabricaţie controlul calităţii este denumit "control total integrat participativ". când este cazul. sau cu procedurile documentate.de a verifica efectul acţiunilor corective. dacă este efectuată verificarea conformităţii produsului finit cu condiţiile specificate. Controlul calităţii include şi verificarea metrologică sistematică a mijloacelor de măsurare şi încercare. Elemente de ingineria calităţii a controlului dacă executantul unei operaţii participă la controlul operaţiei anterioare. Controlul calităţii se extinde şi la activităţile de manipulare.3.Calitate. a certificării. purtând denumirile respective (auditul proiectării. 1. . răspunderea juridică. Controlul calităţii în domeniul fabricaţiei include si forma denumita "inspecţie" care constă din activităţi generale care urmăresc: dacă activităţile de control se desfăşoară conform planului calităţii. colaborează cu personalul domeniilor respective.identificarea punctelor slabe referitoare la calitate. precum şi dacă aceste dispozitii sunt implementate efectiv şi sunt corespunzătoare pentru realizarea obiectivelor". Auditul intern este un instrument de management pentru conducerea sistemului. Auditul intern poate furniza o comparaţie între ceea ce planul calităţii stipulează că ar trebui să se facă şi ceea ce se face de fapt. Auditul calităţii poate fi intern sau extern. şi sunt la dispoziţia utilizatorului. Înregistrările calităţii trebuie să fie lizibile si identificabile în raport cu produsul în cauză. a) 16 .2 Auditul calităţii Auditul calităţii (Quality Audit) înseamnă "examinarea sistematică şi independenta în scopul de a determina dacă activitătile referitoare la calitate si rezultatele aferente satisfac dispozitiile prestabilite. Auditul calităţii poate evalua necesitatea îmbunătăţirii calităţii sau necesitatea unor acţiuni corective. . Fabricantul este obligat să stabilească şi să păstreze înregistrări care fac dovada că produsul a fost supus la inspecţii şi încercări având criterii de acceptare definite. realizarea calităţii cerute. etc. Auditul calităţii se poate aplica unui sistem al calităţii. ambalare şi livrare pentru a asigura menţinerea calităţii în fazele respective. se păstrează şi se arhivează pentru a demonstra. daca se folosesc metode de monitorizare si control al proceselor. dacă sunt efectuate toate încercările necesare la recepţia materialelor şi. Auditurile calităţii sunt efectuate de un personal independent care nu are responsabilităţi directe în domeniile auditate.deficiente ale sistemului de management al calităţii. dar de preferinţă. Auditul intern poate avea următoarele obiective: . Duratele de păstrare a înregistrărilor calităţii trebuie stabilite şi înregistrate în corelare cu durata de garanţie a produsului.).

QS) înseamnă "ansamblul de structuri organizatorice. producţie.spaţiu de lucru necesar pentru verificarea produselor. înregistrare şi arhivare a rezultatelor. 1. . montaj si service. putând fi şi membri ai colectivului de control al calităţii. În general aceste audituri sunt simple şi de obicei sunt utilizate în cazul echipamentelor mai complexe având ca obiectiv conformitatea cu standardele specificate. . de fabricaţie si montaj. definiţii şi interpretări Sistemele calităţii ("Quality Sistem" . finanţe. Managementul calităţii trebuie să prevadă "planuri de audit" care să acopere toate domeniile şi activităţile specifice şi care să se desfăşoare la intervale de circa 3-4 luni.model ISO 9002 pentru asigurarea calităţii în producţie şi montaj. În cazul unor utilizatori importanţi şi stabili (CNCF "CFR". . Asigurarea calităţii în cadrul acestui model.un birou şi facilităţi administrative. având în vedere ca aceştia să nu fie responsabili de calitatea produsului auditat. Pentru auditul intern se recomandă a fi realizat de un personal calificat corespunzător.sprijin pentru documentare. a proceselor tehnologice. . depozitarea şi livrarea produselor respective.asistentă la manipularea. CONEL. 17 . Se definesc astfel trei modele de asigurare a calităţii: . . Modelul complet îl constituie modelul ISO 9001 care are ca obiectiv calitatea începând de la proiectare până la utilizare considerând toate stadiile produsului. încercare. b) Auditul extern se efectuează neplanificat la iniţiativa utilizatorului. .1 SISTEMELE CALITĂTII 1.5.1 Elemente generale.model ISO 9001 pentru asigurarea calităţii în proiectare-dezvoltare. .acces pe fluxul tehnologic şi de fabricaţie şi în laboratoarele de încercări. Termenul de resursă trebuie înţeles în sensul general incluzând: personal. a materialelor.5. echipamente. modul de finalizare şi de aprobare a raportului de audit.5 SISTEMELE CALITĂŢII ŞI ALE MANAGEMENTULUI CALITĂŢII 1.model ISO 9003 pentru asigurarea calităţii în inspecţii şi încercări finale.1.Calitate. Planul trebuie să prevadă calificarea minimă a personalului care îndeplineşte auditul. nu poate fi completă dacă nu sunt exprimate toate cerinţele utilizării.asigurarea participării la recepţia materialelor. Sistemul calităţii unui produs (model ISO 9001) poate fi stabilit pe baza cunoaşterii în detaliu a tuturor aspectelor proiectării. procese şi resurse necesare realizării calităţii unui produs" si implementării managementului calităţii". tehnici si metode. etc. proceduri. Fabricantul trebuie să fie de acord cu efectuarea acestor evaluări şi. de obicei. acestea se găsesc ca o clauză separată în contract. Modelele respective sunt complementare (nu alternative). ambalarea.) producătorul de echipament electric creează condiţii speciale de desfăşurare a acestor audituri asigurând: . Elemente de ingineria calităţii referiri la tehnicile de măsurare. Sistemele calităţii constituie modele de asigurare ale calităţii. facilităţi. Aceste activităţi definesc ceea ce se numeşte "evaluarea producătorului".

analiza calitãtii de fabricatie. 18 . încercãri. materiale.8 sunt reprezentate în mod simplificat componentele funcţiei sistemului calităţii model ISO 9001. Documente Control proiectare si documentatie Elaborari procese. mentenantã. costuri Proiectare. Încadrarea în standarde internaţionale a sistemului calităţii este o operaţie care necesită o documentare completă. Actiuni corective. Acest grafic se detaliază funcţie de tipul şi caracteristicile produsului.Calitate. 1. Standardul ISO 9001:2000 consideră modelul general de proces referindu-se numai la sistemul managementului calităţii. solutii. 1. Fabricantul îşi stabileşte sistemul calităţii care să îi asigure competitivitatea pe piaţa de desfacere. Structuri Elaborare control total al calitãtii Încercãri. Aceste activităţi definesc funcţia sistemului care are ca efect realizarea calităţii produsului considerat. Tehnici statistice. În Fig.8.5.3 Fluxul de informaţii al sistemului calităţii Realizatorii calităţii (proiectanţi şi fabricanţi) trebuie să cunoască mai multe despre calitate. F U N C T I I L E S I S T E M U L U I C A L I T Ã T I I Analizã contract (temã) Analizã piatã.5. Elemente de ingineria calităţii Sistemul calităţii este specific fiecărui produs sau unei categorii întregi de produse şi nu trebuie să fie mai extins decât o cere realizarea obiectivelor calităţii. 1. comportare în exploatare Fig. de asemenea.1. necesităţile manageriale interne ale întreprinderii. procedee Stabilire resurse. Înregistrãri Manipulare. 1.2 Funcţiile sistemului calităţii Ansamblul tuturor caracteristicilor produsului formează baza elaborării sistemului calităţii şi a activităţilor care urmează a se desfăşura. Sistemul calităţii este necesar să satisfacă toate obiectivele referitoare la calitate şi.1. În general se menţionează numai elementele generale şi de principiu specifice condiţiilor de proiectare şi de fabricaţie ale unui produs. depozitare Audituri interne Analize montaj. Funcţiile sistemului calităţii.

necesar deciziilor corecte de adoptare a soluţiilor. Aceste informaţii formează un sistem care funcţionează continuu pe baza unei structuri organizatorice operaţionale. 1. Informaţiile tehnice complexe. Sistemul managementului calităţii reprezintă ansamblul activităţilor de conducere la nivelul întreprinderii incluzând şi activităţile de conducere ale diferitelor compartimente.5.2 SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII 1. având însă conducerea managementului de la nivelul cel mai înalt. controlul calităţii. asigură competitivitatea calităţii pe piaţă sau fiabilitatea comercială a produsului şi în final susţin o lungă durată de viaţă a întreprinderii respective. Definiţii. 1. Managementul calităţii constituie responsabilitatea tuturor nivelurilor de management. din toate domeniile.2. În această figură sunt precizate si sursele importante de unde se obţin informaţii utile concepţiei şi proiectării. Proiectarea calităţii unui produs necesită un volum foarte mare de informaţii achiziţionate din toate domeniile de tehnice legate de produsul respectiv. Managementul total al calităţii Evoluţia sistemului de management al calităţii se orientează spre sisteme integrale de management care extind aria de acţiune asupra tuturor compartimentelor şi activităţilor din întreprindere.5.1 Sisteme de management. obiectivele şi responsabilităţile şi care le implementează în cadrul sistemului calităţii prin mijloace cum ar fi planificarea calităţii.QMS) este "ansamblul activităţilor funcţiei generale de management care determină politica în domeniul calităţii. asigurarea calităţii şi îmbunătăţirea calităţii". modele şi obiective Sistemul managementului calităţii ("Quality Management System" .9 este reprezentată circulaţia informaţiilor sau fluxul de informaţii necesar concepţiei şi proiectării. 19 a) .Calitate. Elemente de ingineria calităţii CONCEPTIE PROIECTARE OPERATIONALA TEORIE=FENOMENE SI PROCESE FIZICE REVISTE TEHNICE BREVETE SIMPOZIOIIOANE STIINTIFICE SOLUTII EXISTENTE CERCETARI MATERIALE TEHNOLOICE CARACTERISTICI ANDURANTA EXECUTIE PROTOTIP INCERCARI PROTOTIP INCERCARI FIABILITATE UTILIZARE SERVICE ANALIZE SOLICITARI ANALIZE COMPORTARE FABRICATIE INCERCARI CONTROL TOTAL Fig. 1. În Fig. Procedurile documentate (scrise) trebuie să precizeze toate elementele necesare a fi cunoscute.9 Fluxul de informaţie al calităţii. Informaţiile tehnice sunt esenţiale pentru concepţia şi proiectarea calităţii. preestimarea şi verificarea caracteristicilor calităţii.

Calitatea este plasată în centrul tuturor preocupărilor. c) Modelul de proces ISO 9000:2000 În principiu standardul ISO 9000:2000 porneşte de la ideea că orice creaţie este realizată printr-un proces. Principiul de bază al procesului TQM este "fiecare este simultan şi producător şi utilizator".1. cunoscut şi înţeles de întreg personalul întreprinderii. concentrat asupra calităţii. În principiu perfecţionarea managementului ("calea lui Deming") se poate realiza prin definirea permanentă a următoarelor obiective: . . PLANIFICARE Q INTERVENTIE PROCESE Q b) EXECUTIE Q VERIFICARE Q Fig. procese necesare obţinerii de rezultate corespunzătoare cerinţelor.10 Aspectul dinamic al managementului calităţii.10) Sistemul de management al calităţii este eficient dacă în întregime este: documentat (instrucţiuni scrise). bazat pe participarea tuturor membrilor acesteia şi care vizează un succes pe termen lung prin satisfacerea utilizatorului precum şi avantaje pentru toţi membrii organizaţiei şi pentru societate".Intervenţie: a întreprinde acţiuni permanente de îmbunătăţire a performanţelor proceselor de execuţie. orice activitate sau operaţiune care primeşte date de intrare (input-uri) şi le transformă în rezultate (output-uri) poate fi considerată 20 .Planificare: a stabili obiectivele. 1. Sistemul de management al calităţii trebuie să fie capabil să întreţină neîntrerupt un control sistematic asupra activităţilor interne sau externe care influenţează calitatea unui produs.Execuţie: a pune în funcţie procese stabilite pentru executarea produsului cerut. Sistemele TQM sunt dezvoltate si transpuse în practică cu soluţii individuale specifice fiecărei întreprinderi. . Elemente de ingineria calităţii În acest caz se defineşte "Managementul Total al Calităţii ("Total Quality Management" . Sistemul de management al calităţii este fiabil dacă întreg personalul consideră că asigurarea calităţii înseamnă asigurarea viitorului întreprinderii. Sistemul de management al calităţii trebuie să acţioneze ca un sistem dinamic (Fig.Calitate.Verificare: a suprapune şi controla procesele şi produsul în raport cu obiectivele propuse. . ştie cum să contribuie la realizarea calităţii şi este stimulat să participe la funcţionarea sistemului. organizează si conduce activităţile necesare realizării calităţii. Acest management trebuie să aibă o permanentă preocupare de îmbunătăţire a sistemului managementului calităţii.TQM) ca fiind "modul de management al unei organizaţii. Aspectul dinamic al sistemului de management al calităţii Managementul calităţii unui produs elaborează. termene. De asemenea.

Intrare Etapa a procesului Iesire Măsurare TestareDecizie Reacţie Fig. Managementul stabileşte cerinţele şi responsabilităţile fiecărui proces. În cadrul fiecărei etape sunt definite intrări. satisfacerea şi nivelul satisfacerii cerinţelor utilizării. orientează obiectivele de bază ale managementului calităţii. d) Obiectivele de bază ale sistemului de management al calităţii Sistemul de management al calităţii înseamnă o structură organizatorică. Un proces care nu creează valoare ar trebui eliminat în scopul simplificării sau optimizării operaţiilor. Conform ISO 9000-1 un proces este un set de resurse şi activităţi aflate în interacţiune. În consecinţă aproape toate activităţile industriale şi operaţiile de servicii sunt procese. Sistemul de management trebuie să satisfacă cerinţele necesare realizării obiectivelor de bază prezentate în Fig. 1. Realizarea unui produs se obţine printr-o reţea de procese. care transformă intrările în rezultate.1.11 Etapă a procesului. Procesul în sine reprezintă o transformare care adaugă valoare (proces de creare a valorii). ieşirea unei etape devine intrare pentru etapa următoare. Într-o succesiune de etape de proces. Prin optica acestui model. condiţii şi ieşiri pentru fiecare post sau punct din lotul activităţilor de realizare a produsului (Fig. activităţi. Managementul procesului este aplicat pentru toate procesele necesare realizării produsului şi rezultatele procesului sunt verificate justificând decizia adoptată.Calitate. Elemente de ingineria calităţii un proces. Prin documentarea proceselor.12 asigurând activităţi operaţionale de conducere. Un proces constă din etape interdependente care se succed logic contribuind la creşterea valorii şi la o realizare secvenţială a produsului. 1. stabilirea parametrilor de proces. 21 . a obiectivelor. Responsabilul pentru o etapă sau o succesiune de etape este executantul. verificări şi reacţia de răspuns (feedback) se asigură realizarea calităţii etapei respective. Schema este un model pentru procesele de sistem de management al calităţii putând indica şi interacţiunea dintre procese.11). acţionând ca un feedback. resurse şi evenimente care furnizează proceduri şi metode de implementare care să asigure capacitatea unei întreprinderi de a îndeplini cerinţele de calitate.

. Elemente de ingineria calităţii ASIGURAREA CALITĂŢII OBIECTIVELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII CONTROLUL CALITĂŢII MANUALUL MANAGEMENTULUI CALITĂŢII PLANURILE CALITĂŢII PROCEDURILE CALITĂŢII INSTRUCŢIUNI DE LUCRU Fig. 1. a. .M. Fiecare proces este universal cuprinzând o serie întreagă de activităţi şi secvenţe care se desfăşoară continuu.2 Politica în domeniul calităţii Prin "politică în domeniul calităţii" (Quality Policy" . Acest concept avansat al politicii calităţii se bazează pe trei obiective orientate de calitate: .QP) se înţelege "ansamblul obiectivelor şi orientărilor generale ale unei întreprinderi în ceea ce priveşte calitatea aşa cum este exprimată oficial de conducere la nivelul cel mai înalt".concordantă cu standardele referitoare la calitate. etc. 22 . elaborarea unui manual de management al calităţii şi conducerea întregului lanţ de procese constituie conţinutul obiectivelor de bază al sistemului de management al calităţii.îmbunătăţire permanentă a calităţii.13 este reprezentat ansamblul universal al proceselor care formează trilogia calităţii.planificarea calităţii. un proces ingineresc de proiectare mai bun.5. Politica în domeniul calităţii este definită considerând următoarele obiective: . Trilogia calităţii O expresie modernă a politicii în domeniul calităţii a fost formulată de J.îmbunătăţirea calităţii. intitulată trilogia calităţii.furnizarea de produse si servicii care să satisfacă aşteptările utilizării. În Fig.controlul calităţii.12 Obiectivele principale ale sistemului de management al calităţii Asigurarea calităţii bazată pe un control eficient. 1. 1. . cunoscut specialist american de origine română. Obiectivul planificării poate fi oricare: un proces de birou pentru producerea documentelor.Juran. un proces de fabricaţie cu abateri mai reduse. Politica în domeniul calităţii este stabilită si pusă în aplicare de conducerea unei întreprinderi care fixează şi responsabilităţi la nivelul fiecărui proces sau compartiment în care se realizează calitatea.realizarea calităţii competitive.2. . un proces de service care corespunde mai bine cerinţelor utilizării. Punctul de plecare este planificarea calităţii şi stabilirea de procese care să îndeplinească sarcinile specificate.Calitate. .

6. 5. Perfecţionarea proceselor tehnologice de fabricaţie şi ţinerea acestora "sub control". Analiza şi îmbunătăţirea planului calităţii. Controlul calităţii este procesul care fundamentează încrederea în calitatea prevăzută.Calitate. 7. 4. reducerea activităţilor de mentenanţă. 2. 8. activităţi de service. 9..1 GRUPAREA DOCUMENTELOR CALITĂŢII 23 . Precizarea perioadelor de garanţie a calităţii printr-o cunoaştere mai bună a performanţelor produsului şi ale condiţiilor de utilizare. Elemente de ingineria calităţii Planificare Q Control Q POLITICA ŞI MANAGEMENTUL Q Îmbunătăţirea Q Fig. Îmbunătăţirea calităţii este un proces permanent anticipând cerinţele utilizării având ca efecte: progresul în domeniul calităţii şi asigurarea competitivităţii tehnice şi economice. Cunoaşterea "calităţii existente pe piaţă" şi utilizarea informaţiilor respective în reproiectarea calităţii produsului. etc. Realizarea acestor obiective antrenează toate compartimentele şi întregul personal privind îmbunătăţirea calităţii 1. dar cel mai important factor de competiţie îl formează calitatea. facilităţi de transport şi instalare. Trilogia calităţii arată că în prezent calitatea este rezultatul unor procese performante continuu îmbunătăţite. Planificarea calităţii include activităţi de analiză. Îmbunătăţirea sistemului de informaţie internă şi externă prin acţiuni susţinute de întoarcere a informaţiilor. Cercetarea amănunţită a materialelor utilizate şi în special a caracteristicilor de anduranţă pentru diferitele solicitări specifice produsului. pentru evitarea trecerii neconformităţilor şi asigurarea unei reputaţii pozitive pe piaţă. Cunoaşterea clară a necesităţilor şi a condiţiilor de funcţionare a produsului. b. optimizarea soluţiei constructive pe baza criteriilor economice. Utilizarea calităţii în condiţii de competiţie necesită: 1. Proiectarea produsului: stabilire de performante prin creşterea fiabilităţii.6 DOCUMENTE SEMNIFICATIVE ALE CALITĂŢII ŞI ALE MANAGEMENTULUI CALITĂŢII 1. cercetare. proiectare si punere în fabricaţie a unui produs cu o calitate care rezultă din progresul permanent care se înregistrează în direcţiile respective. Factori de competitivitate ai calităţii Competiţia între diferiţii furnizori ai unui tip de produs implică numeroase aspecte: preţ.6. Calitatea ca factor de competiţie reprezintă un efect al politicii în domeniul calităţii şi un obiectiv important al managementului calităţii. 1.13 Graficul trilogiei calităţii. 3. Perfecţionarea sistemelor de control.

1. . 1. MMC reprezintă înregistrarea oficială a sistemului de management al calităţii unei anumite întreprinderi si este o carte a regulilor referitoare la calitate după care funcţionează întreprinderea respectivă şi.14 se prezintă o grupare de principiu. de asemenea.1. Un sistem de management al calităţii poate fi eficient dacă este în întregime documentat (scris).o declaraţie a politicii întreprinderii referitoare la calitate şi controlul calităţii. utilizat corespunzător sau înlocuit. Vedere de ansamblu Declaraţia politicii de calitate Politica de Calitate si Organizatie Nivelul A Manualul Calitatii Politica de Calitate Organizatia Functii Elemente ale sistemului calitatii Controlul Documentelor si al Datelor Controlul Inregistrarilor de Calitate Nivelul B Actiuni Corective si Preventive Audituri interne ale Calitatii Imbunatatire continua Satisfactia beneficiarului Revederea Sistemului Calitatii Sistemul de Control al Calitatii Nivelul C Realizarea serviciilor. B si C).6. Printre documentele semnificative ale calităţii se pot considera următoarele: . Oricare document poate fi considerat separat.15 şi de asemenea: . 24 . o sursă de informaţii pentru utilizare. suport si procese interne Proceduri Instructiuni de Lucru Documente si Forme de Referinta Fig.Planul Calităţii. . Acestea pot fi grupate pe trei nivele (A.14 Ierarhia tipică a documentelor sistemului calităţii. Manualul managementului calităţii conţine în general elementele prezentate în Fig.Documentele (diplomele) de certificare şi de acreditare.Calitate. înţeles şi urmat de către toţi. Există numeroase documente tehnice care condiţionează calitatea unui produs.2 MANUALUL MANAGEMENTULUI CALITĂŢII Manualul managementului calităţii (MMC) este documentul care prezintă politica în domeniul calităţii şi descrie sistemul calităţii unei întreprinderi. În Fig. Aceste documente constituie elementele de bază ale asigurării calităţii şi ale încrederii utilizatorului în calitatea produsului solicitat.Manualul Managementului calităţii. 1. Elemente de ingineria calităţii Standardele ISO stabilesc regulile de bază pentru sistemele de management al calităţii începând de la precizarea principiilor de bază până la implementarea acestora.

cum trebuie controlată şi înregistrată activitatea. Pentru fiecare operaţie trebuie să se ştie: ce trebuie făcut. 25 . echipamente şi documente trebuie utilizate. ce materiale. de către cine. Fiecare întreprindere numeşte un Manager al calităţii (Directorul calităţii) direct subordonat Directorului General.cum se gestionează si cum se arhivează documentele referitoare la controlul calităţii.16 sunt prezentate principalele responsabilităţi ale managerului calităţii. 1.cum se monitorizează calitatea.descrierea responsabilităţilor factorilor de conducere.Calitate. şi de ce. Procedurile sunt documentate (procedura scrisă) în care se precizează toate elementele necesare a fi cunoscute. precizându-se scopurile si domeniul de aplicare ale unei activităţi: ce trebuie făcut.cum se înregistrează inspecţiile şi auditurile. În Fig. Elemente de ingineria calităţii . Prin PROCEDURĂ se înţelege modul specificat de efectuare a unei activităţi. . şi cunoştinţe în domeniul calităţii şi fiabilităţii.cum se înlocuiesc documentaţiile tehnice. MMC trebuie să mai precizeze: .15 Conţinutul MMC. Nu trebuie să se lase operatorului nici o alternativă. 1.cum funcţionează recepţia materialelor de la subcontractanţi. .programele de instruire în domeniul asigurării calităţii. Procedurile tehnologice de fabricaţie sunt explicit documentate. . . MANUALUL MANAGEMENTULUI CALITATII STRUCTURI RESPONSABILITATI PROCESE PROCEDURI RESURSE “Cine ce face?” “Cum si cu ce mijloace?” Fig. cu ce. unde şi cum trebuie efectuată activitatea. . care să-i permită să-şi exercite cu competentă autoritatea. Este necesar ca Managerul Calităţii să aibă o bună pregătire profesională cu experienţă.

1. proiect sau contract". 26 .6. În cazul unor modificări de procedură se urmăresc sistematic documentaţiile corectate.16 Responsabilităţile managerului calităţii. de asemenea.Calitate. 1. Fiecare tip de produs are un plan al calităţii diferit şi în general trebuie să conţină următoarele: .3. obiectivele calităţii exprimate în caracteristici cantitative. să coreleze diferitele etape de realizare a produsului. să prevadă condiţiile înregistrărilor calităţii şi arhivarea rezultatelor. Elemente de ingineria calităţii Directorul general Managerul calităţii Funcţionarea sistemului calităţii Proiectarea manualului calitaăţi Proiectarea planului calităţii Recepţia materialelor Calitatea pe flux de fabricaţie Controlul calităţii Fig. construind un document de sine stătător.să asigure compatibilitatea proiectării. a proceselor de producţie şi a montajului cu documentaţia aplicată şi.6.să precizeze criterii de acceptare si de respingere.să precizeze scopul.3 PLANUL CALITĂTII 1. . resursele şi secvenţele activităţilor relevante pentru un anumit produs. .1 Graficul şi conţinutul planului Planul calităţii este "un document care stabileşte practicile de calitate specifice. Manualul managementului calităţii este specific fiecărei întreprinderi şi este avizat de un for superior administrativ în domeniul calităţii.

Pentru a asigura siguranţa în funcţionare este necesar să se prevadă: 27 . criterii de acceptare si de respingere. Graficul planului calităţii trebuie să se refere la întreg "ciclul de viaţă" al unui produs.punere în funcţiune. se formulează cerinţele referitoare la scoaterea din exploatare şi. cerinţe de performantă. Se asigură cerinţele referitoare la siguranţa în funcţionare. etc. Faza de instalare şi de punere în funcţie a echipamentului în conformitate cu instrucţiunile tehnice. 2.mentenanţă. măsurile necesare de protecţie a mediului ambiant. Se pun în funcţie planurile de control si procedeele stabilite. asigură calitatea produsului instalat. definindu-se toate aspectele tehnice. Proiectare / dezvoltare. Utilizare . Ciclul de viată este definit ca: "intervalul de timp de la iniţierea concepţiei produsului până la înlăturare si scoatere din uz". se realizează documentaţia produsului şi instrucţiunile de întreţinere şi utilizare. criteriile de verificare şi atestare. Elemente de ingineria calităţii - - să conţină. cu precizarea metodelor. dacă este cazul. Faza de utilizare şi de mentenanţă este foarte complexă şi presupune existenţa unei legături sistematice între constructor şi utilizator asigurând un flux de informaţii permanent (retur de experienţă). procesele si tehnicile speciale necesare. optimizări.1. propagarea erorilor si abaterilor. În această fază se proiectează calitatea produsului. 5. În fazele de proiectare / dezvoltare se elaborează şi se documentează soluţiile tehnice cu specificaţii detaliate de fabricare.încercări .control.Calitate. Acest plan al programului calităţii este un document tehnic de bază şi se elaborează în faza de concepţie-proiectare.lichidare. Se pot considera în general următoarele faze ale ciclului de viată: 1. În faza de fabricaţie se consideră procesele şi procedeele de realizare a caracteristicilor calităţii. performante. Concepţie şi definiţie. De asemenea. Se prevăd activităţi de control şi verificare a funcţionării putându-se estima efectul transportului şi a depozitării asupra calităţii. Conţinutul general şi de principiu al fiecărei faze este: În faza de concepţie şi definiţie se stabilesc necesităţile şi cerinţele referitoare la produs. să stabilească şi să menţină şi proceduri documentate pentru controlul tuturor documentelor cu precizări pentru fiecare produs. Fabricaţie . încercările de conformitate. 6. În Fig. Activităţile fundamentale sunt legate de verificarea şi atestarea îndeplinirii condiţiilor impuse şi de încercările de fiabilitate şi mentenabilitate. activităţile de ingineria calităţii.17 este prezentat un grafic al planului calităţii (simplificat) al unui echipament electric. procedurilor de calitate şi instrucţiuni de lucru. Instalare . planificări şi susţineri logistice ale mentenanţei. 3. se asigură stabilitatea proceselor de fabricaţie. analize predictive. Scoatere din uz . să conţină o planificare a calităţii în corelare cu cerinţele. Soluţiile adoptate au un impact direct asupra produsului şi asupra costului de-a lungul ciclului de viaţă. de asemenea. se verifică dacă elementele stabile de proiectare nu sunt modificate pe durata procesului de fabricaţie. 4.

. . în condiţiile de protecţie a mediului ambiant.6.utilizator. EVALUARE ŞI ACREDITARE În conformitate cu actualele standarde ale calităţii certificarea se referă numai la sistemele managementului calităţii. . fiecare reprezentând câte un plan pentru o etapă distinctă cu: proiectare. proiectare. În final planul calităţii trebuie analizat pentru conformitate şi aprobat de un grup autorizat format din reprezentanţii tuturor departamentelor implicate în realizarea nivelului calităţii din partea producătorului. Certificatul de conformitate cu standardul SR EN ISO 9001:2000 privind sistemul de management al calităţii constituie o garanţie a stabilităţii. Certificarea este confirmarea de către un terţ independent şi recunoscut a faptului că o întreprindere are introdus în practică şi menţinut corespunzător un sistem de management al calităţii.analiza preliminară a nivelului calităţii produsului şi a cerinţelor respective.6. etc. Faza de scoatere din exploatare este faza în care produsul este îndepărtat de la locul de utilizare.instrucţiuni de întreţinere. De asemenea.3. Acesta poate fi alcătuit dintr-un număr de părţi (plan structurat). . demontat. Elaborarea unui plan al calităţii se bazează pe următoarele activităţi sau acţiuni preliminare: . 1. Planul calităţii trebuie să precizeze şi etape de control şi revizie care să reflecte modificările pe parcurs aduse produsului. componentelor şi a fazelor realizării calităţii (concepţie.instruire. fabricaţie). aprovizionare. se prevăd activităţi de recuperare a materialelor sau elementelor reciclabile. 1. Elemente de ingineria calităţii .instrucţiuni de avertizare. Planul calităţii este suplimentar documentaţiei de bază a sistemului calităţii dar nu trebuie să dubleze documentaţia de bază. distrus sau depozitat.piese de schimb. etc.coordonare cu cerinţele şi condiţiile standardelor referitoare la calitate. . calităţii şi seriozităţii serviciilor şi un argument important în definirea calităţii în relaţiile fabricant . În această fază se prevăd acţiuni de analize ale uzurii şi se asigură feed-back-ul datelor în scopul de a îmbunătăţi fiabilitatea şi mentenabilitatea de concepţie şi proiectare.4 DOCUMENTE DE CERTIFICARE.2 Mod de elaborare a planului calităţii La elaborarea planului calităţii trebuie stabilite şi precizate toate activităţile şi elementele definitorii ale calităţii produsului în condiţiile date. Existenţa unui manual al managementului calităţii nu constituie o dovadă suficientă pentru un utilizator că se şi aplică în practică.considerarea tuturor caracteristicilor.corelare cu manualul managementului calităţii. . fabricare. Planurile calităţii trebuie să reflecte mecanismul care face legătura între cerinţele şi condiţiile specifice produsului şi procedurile sistemului calităţii. Certificarea atestă faptul că pe lângă manualul managementului calităţii 28 . scos din serviciu.instrucţiuni de exploatare. încercări. . Un plan al calităţii poate fi utilizat pentru monitorizarea şi evaluarea condiţiilor referitoare la calitate.Calitate. Un plan al calităţii trebuie să fie cât mai scurt posibil.

29 . Elemente de ingineria calităţii există o structură organizatorică a managementului corelată cu organizarea proceselor din întreprindere care acţionează permanent în direcţia realizării calităţii specificate.Calitate.

Calitate. Elemente de ingineria calităţii 30 .

Organismele de standardizare din Europa. proceduri de acreditare pentru laboratoare care trebuie să verifice conformitatea calităţii produselor. Costurile calităţii pot fi: de prevenire. pentru ca astfel să fie deschisă calea competiţiei naţionale şi internaţionale. cu condiţia ca mentenanţa sistemului de management al calităţii să fie atestată printr-un audit de supraveghere cel puţin odată pe an. Certificatul formează astfel dovada atestată a implementării sistemului managementului calităţii. Elemente de ingineria calităţii Prin certificare se atestă calificarea întreprinderii care dovedeşte că are asigurate toate premisele manageriale pentru fabricarea de produse de calitate în conformitate cu standardele internaţionale din seria ISO 9000. se înţelege confirmarea (de către un terţ independent) a conformităţii cu condiţiile anumitor standarde. Calitatea costă. Trebuie menţionat că implementarea unui sistem de management al calităţii. prin organizarea raţională a acţiunilor privind calitatea şi prin adoptarea unor decizii fundamentate ştiinţific. Dacă auditul de certificare este satisfăcător auditorii recomandă acordarea certificatului. Implementarea sistemului de management al calităţii este evaluat de un audit de certificare. cheltuieşte bani pentru realizarea unei anumite performante pentru obţinerea unui anumit nivel de calitate. recomandă ca sistemul naţional de certificare şi evaluare să fie deschis pentru toate organismele competente. iar prin certificare.Calitate. 31 . certificare şi acreditare sunt obiective iniţiale parţiale. Saltul calităţii determină un plus de competitivitate. responsabile de elaborarea standardelor de evaluare a conformităţii. precizează o serie de proceduri de evaluare şi criterii de acreditare pentru laboratoare. Un certificat de conformitate are o valabilitate de trei ani. Există. ci prin reducerea cheltuielilor. în mod virtual. Controalele realizate în întreprinderea respectivă trebuie să demonstreze că sistemul de management al calităţii este funcţional. absolut necesare dar insuficiente pentru obţinerea calităţii care să asigure în totalitate cerinţele utilizării. 1.7 ASPECTE ECONOMICE ALE CALITĂŢII 1. Preocupările referitoare la calitate nu se rezumă la aceste acţiuni ci urmăresc toate obiectivele planului calităţii unui produs. EC.7. Comisia Europeană. dar eficienta economică nu se obţine prin reducerea calităţii. Organismele naţionale de certificare sunt certificate şi autorizate de organismele europene. Prin acreditare se înţelege recunoaşterea oficială a competentei. Exprimarea în termeni economici a deciziilor de calitate este uneori greu de efectuat si de multe ori se renunţă la unele acţiuni în domeniul calităţii plecând de la părerea greşită că îmbunătăţirea calităţii duce la creşterea costurilor. de asemenea. de identificare şi de remediere. Certificarea se referă la structura organizatorică şi la organizarea proceselor dintr-o întreprindere. Această evaluare are ca scop verificarea sistemului de management al calităţii din perspectiva conformităţii cu cerinţele standardului pe care se bazează. Fiecare întreprindere. publice sau private.1 COSTURI ŞI NIVEL OPTIM Costul se acceptă în general ca o variabilă sintetică importantă putând fi luat drept un criteriu de decizie.

Elemente de ingineria calităţii a. 7. 8. înlocuiri de materiale şi a altor lucrări care trebuie executate în termenul de garanţie. Reinspectarea şi reprocesarea materialelor returnate de utilizator. Acest mod de a analiza costurile poate defini şi criterii economice de comparaţie între diferitele produse şi o urmărire mai eficientă a costurilor în diferite faze. costul încercărilor. Costuri referitoare la studiul pieţei. Costurile interne. de proces. Costuri legate de materiale şi de asimilarea proceselor tehnologice de fabricaţie impuse de calitate. 32 . Costuri legate de activitatea e cercetare-proiectare a soluţiei adoptate. globali sau parţiali. în general. Costuri legate de activităţile de informare Costurile "noncalităţii" sunt "pierderi" care pot avea o pondere foarte mare ducând la o creştere a preţului produsului şi la reducerea profitului. de control. etc. Costurile totale se pot grupa în două categorii: "costuri interne" la fabricant şi "costuri externe" la utilizare. grupa în costuri de prevenire. de materiale. de identificare şi de remediere. Costurile interne normale ale calităţii au. 9. 3. 8. Costurile calităţii Costurile totale se referă la întreg ciclul de viaţă a unui produs. Principalele componente ale "costurilor noncalităţii" care pot fi constatate în fabricaţie sau la utilizare. încercare. incluzând şi activităţile de cercetare. 10. Costuri legate de menţinerea preciziei procesului de fabricaţie. pe diferite activităţi sau considerate global pe produs. Costurile de utilizare se pot. Costuri legate de cercetarea aplicativă asupra materialelor utilizate în condiţiile de funcţionare ale produsului. 7. de proiectare. sunt: 1. de asemenea. Costurile noncalităţii. 3. Înlocuirea materialelor rebutate. 6. costuri de producţie. 2. Calitatea are un suport economic foarte complex. Pierderi datorită obligaţiei de a trimite la sediul utilizatorului specialişti care să desfăşoare activităţi legate de reclamaţii privind execuţia necorespunzătoare. pot fi stabilite pe componente.Calitate. fiabilităţii şi mentenabilităţii. 5. Costuri legate de formare si instruire de personal necesar proceselor de fabricaţie si control. Costurile interne sunt costuri de realizare a nivelului respectiv de calitate şi costurile externe sunt costurile de mentenanţă corespunzătoare nivelului de calitate achiziţionat. etc. Pierderi datorită daunelor şi reparaţiilor la utilizare. Pierderi datorită necesităţii de a face investigaţii şi la utilizare. 9. 4. 2. 6. Pierderea de imagine sau de reputaţie. Costurile calităţii unui produs pot fi stabilite pe diferite faze: costuri de proiectare. costuri la utilizare. Oprirea producţiei datorită unor probleme majore ale calităţii. 5. Pierderi datorate deficientelor provocate. 4. Costuri legate de controlul fabricaţiei impus de nivelul calităţii cerute. Costuri legate de încercări şi de evaluare a calităţii. Pierderi legate de sortarea loturilor necorespunzătoare. Calitatea produselor poate fi redată în termeni economici cantitativi. următoarele componente: 1.

Costurile "externe" sunt costurile suportate de utilizare pe ciclul duratei de viaţă a produsului începând cu "costul de achiziţie" care reprezintă preţul iniţial de cumpărare. Cheltuielile de întreţinere sunt corelate cu nivelul calităţii.18-1) şi cheltuieli de mentenanţă (fig1. pe ciclul de viaţă. Pentru un manager. Programul de fabricaţie trebuie să identifice din timp problemele referitoare la calitate pentru a se lua măsuri fără să afecteze costurile calităţii şi termenele de livrare. Nivelul optim economic Se ştie că produsele pot fi: cu mentenanţă (reparabile) şi fără mentenanţă (neraparabile). Aceste informaţii sunt necesare pentru îmbunătăţirea calităţii. o legătură între calitate. urmărind şi eficienţa performanţelor caracteristicilor respective. Urmează de-a lungul ciclului de viaţă.cheltuieli totale.18 Optimul economic al produselor reparabile: 1 . aspecte economice şi termen de livrare. Există un minim al cheltuielilor totale (curba 3 din fig. Elemente de ingineria calităţii Costurile pot fi raportate şi la principalele caracteristici funcţionale. 2 . Există. programele de fabricaţie şi calitate. 3 . Uneori fabricantul se oferă în susţinerea parţială sau totală a acestor costuri în schimbul primirii de date referitoare la mentenanţă şi comportare. 1. b.Calitate. calitatea reprezintă în mod fundamental o problemă economică şi decizia acestuia implică asigurarea unui echilibru între costuri.1. nu trebuie să fie nici mai mari nici mai mici. 3 2 1 Nivelul optim economic Nivelul calitãţii Fig.18) care defineşte "nivelul optim economic" al calităţii produsului reparabil. a încercărilor calităţii şi a creşterii competitivităţii în perspectivă a produselor.cheltuieli de achiziţionare. de câteva ori preţul de achiziţie. În cazul echipamentelor cu mentenanţă cheltuielile de utilizare pot fi grupate în cheltuieli de achiziţionare (fig. 33 .1.18-2) dependente de nivelul calităţii. La stabilirea nivelului calităţii trebuie să se ia în consideraţie aceste costuri externe.cheltuieli de mentenanţă. "costurile susţinerii logistice" a funcţionării produsului şi a scoaterii din funcţionare. de asemenea. Costurile "externe" sunt importante pentru utilizare uneori depăşind.

Costurile calităţii se pot raporta parţial la performanţa respectivă. Elemente de ingineria calităţii Optimul economic se poate referi şi la o performantă obţinută de o caracteristică principală a produsului. respectiv D şi c conduce la stabilirea unui optim economic al nivelului calităţii.1. Efect asupra venitului: calitatea superioară asigură o participare mare pe piaţă şi beneficii corespunzătoare.19 trecerea de la nivelul 1 al calităţii la nivelul 2 reprezintă o creştere A a costului calităţii. Dacă se consideră efectul economic al creşterii calităţii EB şi corespunzător efortul economic A. Efect asupra costurilor: realizarea calităţii.Calitate. Rezultatele şi performantele în domeniul calităţii au efecte economice în două moduri fundamentale în cadrul unei întreprinderi: 1. Se poate considera că există permanent o tendinţă de reducere a costurilor calităţii prin perfecţionarea proceselor de concepţie şi fabricaţie. şi a costurilor egale cu C. despăgubirile legate de defectări sunt cheltuieli băneşti care pot fi minimizate.19 Calitatea optimală. Costurile cresc cu nivelul calităţii. iar creşterea performanţelor este justificată economic între anumite limite. 1. Relaţia dintre B şi a. În Fig. Evoluţia calităţii are loc în condiţiile unui echilibru economic între valoarea calităţii şi costurile calităţii. O trecere de la nivelul 2 la 3 arată o creştere a performanţelor egale cu D. 34 . iar creşterea performanţei este B. atunci eficienţa economică a creşterii calităţii este: Efect economic E B Eficienta economica = = Efort economic A Performanţa Costul D Costul calităţii Creşterea performanţelor B C A Qoptim 0 1 2 3 Nivelul calităţii Fig. Calitatea optimală nu este constantă în timp şi depinde de condiţiile tehnice şi economice ale momentului. 2. controlul.

În Fig. 1.22) o trecere a ponderilor de la costul deficientelor externe la cele interne cu o reducere a sumei lor.1) unde: qi . în care se prevede o sortare pentru prevenirea reclamaţiilor se observă (Fig. calitate necesară si nivelul valorii de întrebuinţare trebuie stabilită o corelare corespunzătoare.preţul realizării materiale a funcţiei caracteristicii x VP . se observă că nu există echilibrare deoarece costurile deficientelor externe sunt prea mari în comparaţie cu suma celorlalte costuri ale calităţii.20 este reprezentată legătura între costurile calităţii şi valoarea de întrebuinţare a calităţii. Factorii care influenţează costul calităţii pot fi.valoarea exercitării funcţiei caracteristicii xi stabilită de utilizare în unităţi convenţionale monetare gi .ponderea funcţiei caracteristicii xi definită de utilizare ci .21). urmărind costurile cu ajutorul unor unităţi relative (Fig.1) este denumită şi "ecuaţie a calităţii". 1. c.20 Legături între costuri şi valoare de întrebuinţare. adică de costul "lipsei de calitate" iar "activul" este reprezentat de economiile realizate prin eliminarea defectelor de calitate.preţul unităţii monetare mi . V P. poate fi exprimat sub forma: V P = ∑ q i c i − ∑ g i mi (1. În a doua etapă. Un indicator al valorii de întrebuinţare a calităţii unui produs. Stabilirea unui echilibru între costul calităţii şi valoarea de întrebuinţare este deosebit de dificilă deoarece factorii de influentă sunt dispersaţi în diferitele departamente ale întreprinderii si ale utilizării. Managementul calităţii urmăreşte o echilibrare a costurilor calităţii care se realizează în etape. Echilibrul care trebuie asigurat între costuri şi valoare nu se referă la calitate în general. în general. Elemente de ingineria calităţii Între costurile calităţii. În prima etapă. Balanţa costurilor calităţii Controlul aspectelor economice ale calităţii capătă forma unui bilanţ în care "pasivul" este prezentat prin ansamblul de cheltuieli determinate de abaterile calitative. 35 .Calitate.1. Costurile pentru calitate Calitatea necesară Nivelul valorii de întrebuinţare Efectul economic obţinut prin îmbunãtãţirea valorii de întrebuinţare Fig.1. determinaţi şi consideraţi cu suficientă precizie în timp ce factorii care definesc valoarea de întrebuinţare a calităţii sunt dificil de estimat. ci la fiecare caracteristică a calităţii.indicele de apreciere a valorii calităţii (valoarea de întrebuinţare definită de utilizare) Expresia (1.

deoarece sortarea trebuie să reprezinte numai o etapă trecătoare în realizarea unui anumit nivel de calitate. Prin luarea în considerare a tuturor factorilor se poate asigura calitatea cerută dar se ajunge la o ridicare a costurilor de prevenire (Fig.1. 1. Costurile noncalităţii se pot reduce în continuare şi se poate efectua o optimizare prin cercetări şi analize ale procesului de fabricaţie orientat în direcţia îndepărtării cauzelor defectelor cu introducerea unui sistem preventiv în domeniul calităţii.23. Fig.Calitate. Fig.balanţa costurilor este echilibrată total. 1. În a treia etapă urmează luarea măsurilor pentru îmbunătăţirea în continuare a situaţiei. Realizarea unei anumite calităţi necesită în acest caz introducerea unui control sistematic în procesul de producţie pentru a depista mai rapid deficientele de fabricaţie.24). Pe baza analizelor efectuate se apreciază că o gestiune raţionala permite să se reducă cheltuielile cu cel puţin 2/3 din costul lipsei de calitate si că cheltuielile pentru realizarea acestei reduceri sunt mai mici decât 20% din acest cost. obţinându-se o optimizare în domeniul costurilor calităţii .22 Balanţa costurilor calităţii în etapa a 2-a. 1. Se observă însă în acest caz. Prin urmare. că suma totală a costurilor lipsei de calitate are valoare minimă. 36 . Elemente de ingineria calităţii Se observă că s-au câştigat câteva unităţi de la 24% la 20% deoarece este mai economic să descoperi defecţiunile în întreprindere decât la beneficiar.21 Balanţa costurilor calităţii în prima etapă. costurile organizării managementului calităţii constituie o investiţie si nu o cheltuială anuală. Ca urmare a acestor măsuri balanţa costurilor se va prezenta ca în Fig.

şi nu de 37 . Serviciul reprezintă o funcţie continuă.8 CALITATEA SERVICIILOR 1. În domeniul tehnic se poate extinde conceptul de serviciu si la produse.1 DEFINIŢII ŞI INTERPRETĂRI Prin serviciu se înţelege "rezultatul generat de activităţi la interfaţa dintre furnizor şi un beneficiar incluzând şi activităţi interne ale furnizorului pentru satisfacerea cerinţelor beneficiarului". În acest caz produsul fizic nu este decât suportul material care generează funcţiile sau serviciul respectiv. fără întreruperi. Fig. Beneficiarul este interesat de "serviciul produsului". Se poate considera. Furnizorul sau beneficiarul poate fi reprezentat la interfaţă prin personal sau echipamente. Elemente de ingineria calităţii Fig. pe care îl plăteşte.8. 1. că produsul este fără defect ("zero defecte" zo). în acest caz.23 Balanţa costurilor calităţii în etapa a 3-a.Calitate.24 Balanţa echilibrată a costurilor calităţii. Defectele care se produc sunt ale suportului material care trebuie înlocuit pentru a asigura un serviciu continuu. Serviciul poate fi interpretat ca un produs invizibil având în general ca purtător sau intermediar un suport material. 1. Există o tendinţă de a considera separat funcţiile unui echipament ca un serviciu cerut de instalaţia în care funcţionează. 1. Utilizatorul este interesat de serviciul produsului si nu de suportul material.

Satisfacerea cerinţelor se bazează pe totalitatea caracteristicilor.8. . . "calitatea serviciului" ("quality of service") reprezintă efectul global al caracteristicilor unui serviciu furnizat unui utilizator care determină gradul de satisfacere a acestuia în urma folosirii serviciului respectiv.este aptitudinea de a răspunde cerinţelor specificate. 38 .2 CALITATEA SERVICIILOR ŞI CARACTERISTICILE CALITĂTII SERVICIILOR Calitatea serviciilor. Calitatea serviciului depinde de următorii factori globali (Fig.este ansamblul de proprietăţi sau caracteristici care descriu disponibilitatea si factorii care o condiţionează.1.. Există tendinţa ca această optică să fie extinsă şi la alte domenii tehnice constituind o optică de perspectivă în industria electrotehnică. şi cu ajutorul unor caracteristici specifice fiecărui caz particular considerat. Analiza cerinţelor. este redată de probabilitatea ca un serviciu.capabilitate ("capability") .uşurinţa utilizării ("service operability performance") . cu tolerante specificate în condiţii date.este aptitudinea serviciului de a fi obţinut la cererea unui utilizator si de a continua să fie furnizat pe o durată dorită. de automatizare a proceselor de fabricaţie. .siguranţa funcţionării ("dependability") .reprezintă aptitudinea ca un serviciu să fie obţinut cu tolerante specificate în conditii date la cererea unui utilizator. să continue a fi furnizat în condiţii date pe o durată dorită. Elemente de ingineria calităţii suportul material. Considerată ca o caracteristică a calităţii serviciului.accesibilitatea unui serviciu ("service accesibility performance") . Servibilitatea poate fi subdivizată în accesibilitate şi continuabilitate (Fig.25). .1. fiecare. de telecomunicaţii.integritatea serviciului ("service integrity") . fiabilitatea. odată obţinut.este aptitudinea furnizării si utilizării serviciului.1. a structurilor care asigură realizarea serviciilor. .servibilitatea ("service ability performance") . Există domenii (comunicaţii.25): .25).Calitate. de protecţie.continuabilitatea serviciului ("service retainability performance") . 1.este aptitudinea ca un serviciu odată obţinut să fie furnizat fără degradare excesivă" . . În cazul serviciilor furnizate de sistemele tehnice: instalaţii electrice.reprezintă aptitudinea ca un serviciu odată obţinut să continue a fi furnizat în condiţii date o durată dorită. care reprezintă de fapt efectul unor activităţi sau funcţii. Aceşti factori globali pot fi exprimaţi.logistica serviciului ("service support performance") . informaţii) unde funcţionarea sistemelor tehnice utilizate este estimată prin prisma calităţii serviciilor oferite. Acesta poate fi al producătorului care trebuie să îl înlocuiască înainte de a se produce un defect. etc. de furnizare a energiei electrice. poate fi interpretată în mod similar celor prezentate în cazul produselor industriale. a modalităţilor de realizare a serviciilor pot conduce la stabilirea caracteristicilor serviciului. În consecinţă calitatea serviciilor înseamnă "ansamblul caracteristicilor serviciului având ca efect capacitatea de a satisface cerinţele exprimate şi implicite ale beneficiarului". mentenabilitatea şi logistica mentenanţei (Fig.este aptitudinea unui serviciu de a fi utilizat în mod satisfăcător si usor.

1. asigurând concordanţa cu cerinţele specificate.9.8.Calitate. etc. furnizate de un produs.9 LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL CALITĂŢII 1. lei/comutaţii. lei/întrerupere scurtcircuit. prescripţii. determină o interpretare mai simplă a datelor economice. se pot stabili în acest mod si criterii de comparaţie ale diferitelor variante alternative. Acestea conţin definiţii.) reflectă aspectele esenţiale ale calităţii serviciului unui produs. Fiecare funcţie estimată în termeni economici (lei/MTTF. condiţiile şi procedurile care stau la baza activităţilor de realizare şi control a unui produs. fiind cunoscute si acceptate de toată lumea. reguli. Legislaţia unui domeniu tehnic industrial este formată de ansamblul standardelor naţionale sau internaţionale care fixează si reglementează regulile. Neconformitatea serviciilor.4 Graficul factorilor globali ai serviciilor. De asemenea. tendinţă generală în domeniul politicii calităţii. ISO a fost fondată în 1947 ca o Agenţie a Naţiunilor Unite (United Nations Agency) şi este alcătuită din reprezentanţi din peste 90 de tari. abaterilor de calitate exprimate în termeni economici au un efect mobilizator foarte eficient. Elemente de ingineria calităţii Caracteristicile respective pot fi estimate şi cu ajutorul indicatorilor sintetici definiţi în funcţie de parametrii specifici diferitelor componente. condiţii şi caracteristici referitoare la activităţi tehnice sau la rezultatele acestora în scopul coordonării acţiunilor individuale cu interesele generale. Preocuparea permanentă de îmbunătăţire a calităţii serviciilor. 1. este uşor de urmărit cu ajutorul indicatorilor economici. 1. 39 . CALITATEA SERVICIULUI LOGISTICA SERVICIULUI USURINTA IN UTILIZARE ACCESIBILITATE CONTINUABILITATE INTEGRALITATE SERVIABILITATE CAPABILITATE DEPENDABILITATE Fig.ISO. Utilizarea conceptului de serviciu referitor la un produs şi în domeniul echipamentelor electrice va contribui în perspectivă la formarea unei noi mentalităţi referitoare la calitate contribuind la creşterea nivelului calităţii.3 ASPECTE ECONOMICE ALE CALITĂTII SERVICIILOR Costurile raportate la caracteristicile calităţii serviciilor.1 SCURT ISTORIC Standardele sunt documente tehnice stabilite prin consens si aprobate de un organism recunoscut. Standardele referitoare la calitate sunt elaborate în cadrul organizaţiei internaţionale "International Organisation for Standardisation" .

Vocabular".Marea Britanie: British Standards Institution . unde s-a impus de la început o maximă securitate a echipamentelor. NASA în calitate de organism coordonator al programelor spaţiale americane.Germania: Deutsch Institut for Normung . montaj şi service" 40 .CENELEC cu sediul la Bruxelles. . referitoare la calitate.BSI. .CEI colaborează cu ISO la elaborarea diferitelor standarde recunoscute pe plan internaţional. aceste standarde se refereau la controlul calităţii iar ulterior obiectivele s-au diversificat extinzându-se la întregul domeniu care condiţionează şi realizează calitatea. .Canada: Canadian Standards Association .CEI.AFNOR. principalele tari industrializate sunt şi principalii iniţiatori şi elaboratori de standarde în cadrul organismelor naţionale respective: .ANSI.9. Din anul 1973 s-a înfiinţat şi Comitetul European pentru Standardizare în Electrotehnică . ("International Electrotechnical Commision" .CNRCEI.Franta: Association Francaise de Normalisation .IEC) înfiinţată în anul 1906 având ca obiectiv important si elaborarea de standarde. Problemele de vocabular şi definiţii sunt prezentate în ISO 8402-1995: Managementul calităţii şi asigurarea calităţii . Comisia Electrotehnică Internaţională . Elemente de ingineria calităţii Pentru domeniul electrotehnic există organizaţia "Comission Electrotechnique Internationale" . Seria actuală a standardelor.Mil-Std în anii 1950-1960.CSA. În anii '90 aceste standarde s-au diversificat făcând necesară în final o restructurare a acestora. denumită ISO 9000:2000 aduce o îmbunătăţire şi o simplificare prin eliminarea suprapunerilor. . au apărut pentru prima oară în anul 1987.2 STANDARDE REFERITOARE LA CALITATE Odată cu cerinţele tot mai bine conturate în ceea ce priveşte calitatea s-a simţit nevoia unui set de reguli oficiale în acest domeniu. specificaţii şi condiţii de calitate standardizate sub numele "Military Standard" . producţie. CEI desfăşoară diverse activităţi de normalizare în cadrul a circa 200 de Comitete Tehnice CEI având publicate peste 3300 de standarde internaţionale. a iniţiat primul set de proceduri.DIN. Model pentru asigurarea calităţii în proiectare.Statele Unite: American National Standard Institute . Pe de altă parte. la Dresda. care se referă la calitatea produselor si serviciilor. La început. dezvoltare.Calitate. s-a stabilit colaborarea în scopul publicării de standarde electrotehnice specifice pieţei europene (circa 80% din standardele CENELEC sunt standarde CEI). Prin acordul CEI-CENELEC.ISO 9003 Partea 3: Ghid pentru aplicare ISO 9001 la dezvoltare Partea 4: Ghid pentru managementul dependabilităţii ISO 9001: "Sistemele calităţii. Apar diferite serii de standarde cu referire la diferitele aspecte ale calităţii. Prima versiune ISO din anii 1990 este formată de: ISO 9000: "Standard pentru managementul calităţii şi asigurarea calităţii" Partea 1: Ghid pentru selecţie şi aplicare Partea 2: Ghid pentru aplicare ISO 9001 . Standardele din seria ISO 9000. România este membră CEI din anul 1927 prin Comitetul Electrotehnic Român CER sau Comitet Naţional Român al CEI . Principalele norme referitoare la calitate sunt standardele ISO din seria 9000. 1. CENELEC desfăşoară activităţi având ca motto: "Eficienţă în scopul construirii Europei" publicând buletine lunare si rapoarte anuale.

000 (45. SREN.Concepte si termeni".013.9. c) ISO 9004:2000 . În linii generale tarile care vor să participe activ în comertul international.ISO 9004. etc. Acest standard constituie reuniunea standardelor ISO 9011. . se referă la diferite domenii ale calităţii: .012. ."Ghid pentru auditarea sistemelor calităţii". . ISO 14. adoptând conceptul general de management al proceselor.011. . ISO 14."Sisteme de management al calităţii . Elemente de ingineria calităţii ISO 9002: "Sistemele calităţii. Introducere în îmbunătăţirea calităţii. Standardul este un ghid privind îmbunătăţirea performantelor de ansamblu ale unei organizaţii. În cadrul acestui standard se dau îndrumări referitoare la principiile de management care stau la baza standardelor ISO 9001 . Necesitatea asigurării calităţii înainte ca un contract să fie parafat impune necesitatea existentei unui sistem de tip standard al managementului calităţii. d) ISO 10."Sisteme de management al calităţii.014). montaj şi service" ISO 9003: Sistemele calităţii. 45.organismele care efectuează inspecţia. .evaluarea laboratoarelor de încercări. 45.Calitate. Această dovadă este prezentată în mod normal sub forma unei certificări. Acest standard constituie o reuniune a standardelor ISO 9001.certificarea personalului. 45. Începând cu noiembrie 1999 a apărut o nouă serie de standarde ISO 9000:2000 conţinând patru standarde principale completate cu suplimente pe secţiuni astfel: a) ISO 9000:2000 .001. sunt obligate să aplice si să se încadreze în normele si regulamentele referitoare la calitate stabilite de seria de standarde ISO 9000:2000. b) ISO 9001:2000 . Model pentru asigurarea calităţii în inspecţii şi încercări finale" ISO 9004: "Managementul calităţii şi elemente ale sistemului de management al calităţii" Partea 1: Ghid Partea 2: Ghid pentru servicii Partea 3: Ghid pentru materiale procesate Partea 4: Ghid pentru îmbunătăţirea calităţii Seria de standarde ISO 9000 publicate în anii 1990 conţin numeroase suprapuneri care a făcut necesară apariţia unei serii mai sistematizate. O altă categorie de norme europene adoptate ca standarde româneşti.012 care se referă la audit.011:2000 .010. 45.declaraţii de conformitate. 1. din seria 45. 45.Cerinţe".acreditarea laboratoarelor. 41 .certificarea sistemelor de management al calităţii. Cine nu ştie să aplice şi să se încadreze în aceste norme va fi exclus de pe pieţele internaţionale. ISO 14."Sisteme de management al calităţii .003. Existenta acestui management referitor la calitate este o dovadă că organizaţia (întreprinderea) respectivă este capabilă să realizeze produse si servicii de calitate. Model pentru asigurarea calităţii în producţie.011. ISO 9002 şi ISO 9003.3 STADIUL ACTUAL AL ACTIVITĂŢILOR FORMALE ÎN DOMENIUL CALITĂŢII.

care respectă în aceeaşi măsură standardele. Constructorii de componente si de echipamente electrice trebuie să asimileze ideea. dar care au o importantă esenţială. de acreditare si de obţinere a certificatelor şi diplomelor respective. Se acreditează laboratoarele de încercări care trebuie să certifice conformitatea calităţii produselor. nu realizează aceeaşi calitate. Există tot mai mulţi utilizatori ai produselor care solicită fabricanţilor dovezi ale existentei şi funcţionării sistemului de management al calităţii. De asemenea. în tara noastră. funcţionează şi este menţinut corespunzător. potrivit căreia "CALITATEA SE PROIECTEAZĂ ÎNTR-UN PRODUS ÎNAINTE DE EXECUTIE SAU ASAMBLARE". care nu sunt încă standardizate. Sistemele managementului calităţii. Se acordă în consecinţă o mare atenţie activităţilor de certificare. Existenţa unui manual de managementul calităţii nu reprezintă o dovadă suficientă că sistemul de management al calităţii este introdus. tot mai frecvent enunţată.000 şi să întreţină ele însele un sistem de managementul calităţii. ISO 9002:2000). 42 . În cazul întreprinderilor mici sau mijlocii având acelaşi profil de produse se poate efectua o certificare de grup pentru a reduce costurile de certificare. Se creează impresia falsă că odată cu obţinerea certificării şi acreditării în conformitate cu standardele respective realizarea calităţii este asigurată ceea ce nu reprezintă de fapt decât o primă etapă. Certificarea se realizează de un terţ independent şi neutru care confirmă faptul că în întreprindere este introdus documentat şi menţinut corespunzător un sistem de management al calităţii. calitatea realizată de diferiţi producători. certificările şi acreditările sunt supuse aceloraşi standarde dar. încă din faza de proiectare. Elaborarea şi implementarea corectă a sistemului managementului calităţii reprezintă realizarea unui cadru organizatoric absolut necesar constituind un prim pas în asigurarea calităţii.000). În prezent activităţile industriale în domeniul calităţii. Organismele de certificare a sistemului de management al calităţii trebuie să fie acreditate conform standardelor EN 45.Calitate. În foarte multe cazuri proiectarea a rămas la nivelul tehnicii tradiţionale unde calitatea rezultă ca o consecinţă nedefinită şi care nu poate fi ţinută "sub control". Elemente de ingineria calităţii Este pentru prima dată în industrie când pentru certificare se introduce o terţă parte (conform standardelor din seria 45. Există însă pericolul unui abuz al dificultăţilor de obţinere a certificărilor sistemelor managementului calităţii epuizând astfel efortul altor activităţi absolut necesare în domeniu. are ca obiectiv principal încadrarea în restricţiile standardelor din familia ISO 9000:2000 si implementarea sistemului managementului calităţii cu menţinerea în starea sa activă. În consecinţă realizarea calităţii presupune existenta unor activităţi generatoare de calitate. Cerinţele de perspectivă ale calităţii impun noi metodologii de proiectare capabile să abordeze predictiv caracteristicile calităţii. Certificarea trebuie să precizeze dacă se certifică toată întreprinderea sau numai anumite compartimente. se certifică instruirea personalului calităţii în perspectiva prestării activităţilor necesare şi se precizează tipul de standard respectiv (ISO 9001:2000.

calitatea se obţine în mod conjunctural şi aleatoriu.Calitate.În rest. 43 . Elemente de ingineria calităţii Cine înţelege corect aceste aspecte ale calităţii poate realiza calitatea necesară şi chiar de excelenţă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful