1.

INTRODUCERE

Bradul, ca si viata, ascunde multe necunoscute, care aşteaptă sa fie puse in lumina adevărului fără prejudecăţi şi resentimente. Dincolo de baricade şi încrâncenare există o altă faţă mai importantă şi mai adevărată: cea a creaţiei spirituale. Încercăm să redescoperim Bradul în semnificaţiile mai profunde ale perenităţii şi originalităţii. În neobosita curgere a timpului, s-au împletit aici, în localitatea Brad existenţe comune s-au remarcabile, evenimente neobişnuite s-au de răscruce, realizări modeste s-au meritorii. Pe imensa şi rotativa scenă a realităţilor economice şi sociale şi a trăirilor istorice s-au cultural artistice oameni şi fapte s-au derulat mereu, estompându-şi poate rolul şi pierzându-şi conturul, într-un îndelungat şi firesc proces de metamorfozare, căci din vechi se naşte noul. Este cunoscut că o monografie, şi cu atât mai mult monografia unei localităţi, prin definiţie este un univers coerent, unitar, care surprinde toate domeniile vieţii, de la cele demografice, economice, social-politice la cele de natura spirituală, manifestate în dimensiunea lor spaţială şi temporală. O metaforică punte dinspre trecut înspre viitor, această lucrare monografică dezvăluie aspecte mai mult s-au mai puţin cunoscute selectate şi structurate care să circumscrie aşezarea geografică a Bradului, bântuit de furtunile istoriei, într-o interdependenţă economică cu trăiri şi destine care au urcat şi au coborât pe scara socială, trăind bucurii si dureri omeneşti tălmăcite în creaţii cultural- artistice de o mare încărcătură afectivă, plămădite în vârtejuri din care s-au născut incontestabile valori şi oameni minunaţi, cărora timpul le dă locul cuvenit. Cunoscându-ne rădăcinile şi înaintaşii, vom dobândi capacitatea de a ne înţelege menirea şi de a acţiona cu responsabilitate, fără să trădăm speranţa semenilor noştri. De aceea, pentru cei vârstnici, ca şi pentru cei tineri Bradul are o denumire semnificativă a unui pom mereu verde care a stat în faţa tuturor frământărilor, consolidându-se prin oamenii lui drepţi şi harnici.

3

2. REPERE GEOGRAFICE

2.1.

AŞEZAREA Zarandul, ca şi Bradul, e o cetate naturală, înconjurată de munţi, străbătută de râuri şi

văi, care curg printre dealuri, aşa cum s-a constituit din erele geologice, e o cetate a spiritului, a conştiinţei de sine, afirmată în confruntarea cu istoria, care i-a pus pe oamenii acestor locuri în problematica dilemă a existenţei sau nonexistenţei. În vremurile de restrişte, când vremelnic sunt învinşi, ei se retrag în munţi, în luminişuri de pădure, întemeiază acolo „cetăţi” ale spiritului, se reîntorc apoi, când vremurile sunt prielnice, în locurile de origine, continuând neîntrerupt un mod de existenţă care îi defineşte în propria lor „ţară”.

Localitatea Brad este situată în sud-vestul Munţilor Metaliferi, în depresiunea formată de-o prte şi alta a Crişului Alb, un spaţiu larg, în care râurile şi pâraiele îşi revarsă aluviunile montane şi pulberile de aur din adâncuri de granit, ceea ce i-a îndreptăţit pe geografi să afirme că are forma unei cuvete, în care, din cele mai vechi timpuri oamenii au întemeiat o vatră, o „ţară”, cu un mod specific de existenţă. În lunci şi zăvoaie, locuitorii de aici au început să cultive pământul fertil, să crească animale şi să „spele” aurul adus de păraiele care ies din adâncuri montane s-au scos la suprafaţă prin permanente alunecări de dealuri. ”Ţara” acesta, binecuvântată de Dumnezeu pentru bogăţiile pământului, ale solului şi subsolului, era ca o chemare, un Eldorado al românilor. Din adâncuri de istorie, oamenii s-au aşezat aici şi au început să caute bogăţiile minerale în măruntaiele pământului. Această aşezare umană privilegiată de la natură şi prin aşezarea ei la o importantă intersecţie de drumuri, care leagă Ţara Moţilor de pe Arieş cu Ţara Mureşului şi Tara Aradului, devine principalul centru economic şi cultural al Tării Zarandului. Se vor crea aici 4

instituţii, în primul rând târgul, care polarizează interesul oamenilor de pe acest vast teritoriu, dar, în acelaşi timp, emană energii spirituale, care dau tot timpul un sens vieţii celor care vin în contact cu aceste binefaceri ale Bradului. Nu este de mirare faptul că Bradul devine mai mult decât capitală de judet. Este pe drept cuvânt numit „tezaurul Europei”, pentru că aurul de aici a poleit palate din Roma, Budapesta, Viena, Berlin şi Paris, în timp ce truditorii din minele de aur aveau calitatea de iobagi. Bradul devine un centru economic, cel mai important centru de pe valea Crişului Alb. Aici, la târgul din localitate, din cele mai vechi timpuri până astăzi, se fac variate tranzacţii comerciale: cereale („bucate”) din Câmpia de Vest, ciubere, doniţi, cercuri, tulnice, aduse de moţii arieşeni, care cumpără de aici mălai şi făină. Bradul este vestit prin târgul de aici: târg de vite, târg de lemne, târg de fructe şi alte produse locale. Ca şi Bradul, Zarandul îndeplineşte aceleaşi trăsături care îl definesc ca o cetate naturală şi spirituală, străjuit de munţi înalţi, care au devenit legende vii în crugul vremurilor. Vulcanul ( 1266 m ), micul Olimp al zărăndenilor unde îşi are lăcaşul zeul Vâlcan, participă în dialogul cosmic cu fratele mai mare, Muntele Găina ( 1486 m ), călăuzindu-i pe moţii crişeni şi arieşeni pe drumul fără întoarcere al marilor împliniri spirituale.

5

ele implică efort uneori cu sacrificii de viaţă mai ales în minele de aur şi cele de cărbune din zona Ţebea – Mesteacăn . luând uneori chiar aspectul plaiului. treapta medie şi treapta înaltă. specifice toponimiei tradiţionale româneşti: delul Corbului. Dealurile. Dealurile şi munceii. În partea răsăritenă e o vărsare enormă de bazalturi străpunse de alte roci mai moi 1. la limita de sud a satului Mesteacăn. De aceea. le întâlnim de jur împrejurul Bradului. alcătuiţi din formaţiuni geologice mai tari şi mai rezistente la intemperiile naturii (500-600m). cu prundişuri pe ele se ţin la o înălţime de 400 m. dimpotrivă. dealul Cioroiu. Peste dânsul apar aşa de frumos în regiunea de la Băiţa cucuie de calcar sau de roci vulcanice păstrate prin eroziune”. dealul Obârşei şi delul Tăului. dealul Tudorănesc. relieful Bradului ne apare sub forma unui amfiteatru în trei trepte. distingem în această zonă două tipuri de relief: solul acumulativ. i se mai zice şi Munţii Metaliferi. David. care.2. specific dealurilor brădene. coboară lin în albia Crişului Alb la nivelul de 265m. rotunde. îşi lărgesc simbolic orizontul. ci.se prelungesc sub formă de culmi şi se pierd întro culme mai înaltă. Cartea Românească.Ca urmare a reţelei hidrografice. dealul Zgleamă. Bucureşti 1931. şi unul sculptural. Munţii Apuseni. din perspectiva altitudinii. dealul Petriţii. stejar şi brad. arătându-ne o făptură de pod mai tânăr ca cel de pe Arieş şi de la Merişel.11 6 . RELIEFUL Privit de sub dealul Lia ( 477 m). ce au azvârlit cenuşe la mari depărtări. o coroană montană. o formă vălurită. cu vârful Corbul.p. intens împădurită cu esenţe de fag. împreună cu regiunea Abrudului şi a Zlatnei. între care dacitele.peisajul mioritic specific blagian al alternanţei deal-vale. e bogăţia metalelor. care. cu spinările rotunjite şi prelungi. dealul Dosurile. prin depunerea aluviunilor in lunci. *1* Aceste forme variate de relief care alcătuiesc acel amfiteatru natural bradean pe deperte de a sugera o viaţă idilică. Toate acestea au denumiri generice. în preajma acestor erupţiuni. „Formele colinare prelungi.2. cu înfăţişare de coame. până la Tăul Căraci. întinzându-se de la Valea Luncoiului. Caracteristica principală a reliefului brădean o constituie aspectul depresionar: o zonă joasă. Formele domoale. părţii acesteia. 1 M. care predispune la melancolia dintodeauna a moţului în peregrinările lui prin ţară. Aici. brăzdata de văile apelor curgătoare printre dealurile ondulate. sugerând proiecţia omului în absolut: treapta joasă. cu o altitudine între 450-500 m. deasupra văii Mureşului. paralel cu Valea Lungă.

ceea ce ne indică o aşezare geografică în plină zonă a climei temperate. iar cea minimă absolută de –26. Privind dinamica atmosferei. ceea ce favorizează o bogată vegetaţie forestieră: gorun. Privind temperaturile extreme anuale. Microclima dealurilor nordice. clima este temperat continentală. ştiu că atunci când peste zona Tăului Căraci se aşează nori mai denşi. temperatura maximă absolută înregistrată in perioada 1963-1974 . unde se înregistrează o cantitate sporită de umezeală. cele mai ridicate în luna iulie. De aceea brădenii. care o apără de vânturile puternice.2 ore). La această latitudine unghiul format de razele solare cu suprafeţele orizontale variază în cursul anului între valorile 20* 25’ ( la solstiţiul de iarnă) şi 67* 19’ ( la solstiţiul de vară) .1* C în 10 ianuarie a aceluiaşi an. sigur asupra Bradului vor cădea ploile. de direcţia şi intensitatea vântului. se creează aşa numita raionare micro-climatică.9 ore) şi minima medie în decembrie (52. Poziţia pe Glob a teritoriului municipiului este traversată de paralela de 46* 08’. 7 . În funcţie de forma reliefului. fără vânturi . este de 75-80%. umedă şi moderată. chiar cu nuanţe oceanice. Aceste caracteristici se explică prin mai mulţi factori. Direcţia predominantă a vânturilor este sud-vestică.3. în care vânturile nu au o frecvenţă mare iar intensitatea lor este redusă. polari şi atlantici. Temperatura medie lunară este asemănătoare temperaturii medii anule.asiatici.1 ore anual. Anual timpul liniştit. cu maxima medie în luna iulie (303. favorabilă practicării agriculturii şi legumiculturii. în general blândă. Se disting trei asemenea zone microclimatice: 1.mesteacăn. datorită regiunii muntoase înconjurătoare. CLIMA Pe teritoriul Bradului. a fost de 36. valorile cele mai scăzute înregistrându-se în luna ianuarie. 2. aşa cum o întâlnim în toată depresiunea localităţii. depresiunea Brad este o zonă în general liniştită. pe baza observaţiilor de-a lungul timpului. Durata medie de strălucire a soarelui pe cer este la 2069. Precipitaţiile în regiunea Brad sunt influenţate de centrii de energie euro. unde frecvenţa şi densitatea precipitaţiilor sânt mai ridicate.2. Microclima luncii Crişului.6* C s-a constatat in iulie 1968 la Ţebea. fag.

21 4 Petru Tudoran. După cum se înregistrează o vegetaţie cultivată (cereale. Stratul ierbos este bine închegat şi compus din elemente hidrofile4.5 Vegetaţia forestieră e compusă dintr-un amestec de fag şi carpen în alternanţă cu pajişti secundare şi cu terenuri cultivate. Emil Popa Nestor Lupei. se întâlnesc rendzine şi pseudorendzine. Genoze reprezentative de salcie şi plop se întâlnesc în preajma albiei minore a Crişului Alb din aval de Brad şi până în câmpie.gălbui). Aspectul de pajişti. 1970.Tipografia Deva. Legendara Ţară a Zarandului. cu livezi extensive. Peisajul. 20002 2. lunca Crişului şi dealurile de vest. p. Vegetaţia de luncă grupează asociaţiile hidrofile şi mezohidrofile dezvoltate pe solurile cu umiditate ridicată adeseori în exces.4. Sunt soluri formate din roci sedimentare carbonate (pseudorendzine şi rendzine levigate). Studiul geologic. plante tehnice. R Bucureşti 1983. în special lunca Crişului. Vegetaţia lemnoasă este reprezentată prin următoarele asociaţii de plante în care speciile edificatoare şi dominante sunt arborii de esenţă moale. Zăvoaiele de arin alb populează luncile din dealurile Bradului. în câmpia aluvională. Pe roci magmatice bazice (soluri silvestre podzolice brune şi brune gălbui) pe aglomerate şi roci vulcanice (soluri silvestre podzolice brune şi brun .gălbui. zona fiind propice dezvoltării pădurilor de fag şi alte esenţe amestecate Memoria documentelor înregistreză inundaţii catastrofale în anii: 1879. 1979. Editura Academiei R. Există apoi vegetaţia lemnoasă şi ierboasă a versanţilor însoriţi şi umbriţi. p. Tara Zarandului. unde precipitaţiile sânt ceva mai reduse.S.112-113 8 . 1925. mai mult s-au podzolite. în trepte în mineritul zărăndean . 1981. măceş (Roza camisica) şi porumbar (Prunus spinosa)..3. formate sub pădure şi pajişti secundare 3. boschete şi pâlcuri de păduri şi gospodării izolate. Vegetaţia este caracteristică celor trei zone microclimatice. din cauza suprapăşunatului şi a solurilor subţiri se caracterizează printr-o apreciabilă deteriorare a potenţialului ecologic.p. În suprafeţe restrânse. SOLUL SI VEGETATIA SPONTANA În depresiunea Bradului predomină solurile silvestre brune şi brune. Microclimatul dealurilor sudice. furajere şi legume) Pădurile Bradului. luncile văilor mari din zona piemontană şi terasele inferioare.op. cit. în ansamblu reprezintă o alternanţă de culturi cerealiere. soluri silvestre brune-gălbui şi brune acide. în amonte de oraşul Brad. 2 3 Însemnările rămase de prof.100 5 Petru Tuoran Tara Zarndului …. Tot în aceste genoze apar exemplare de arin negru (Alnus glutinosa).

Râsul şi jderul. care adună apele din sectorul nordic până la muntele Găina. de asemenea. deşi este o prezenţă destul de rară.5. de asemenea. se mai vede în pădurile din vestul Zarandului. valea Ribiţei. micile rozătoare (alunarul şi veveriţa). au dispărut din zonă. Buceş. Peisajul. Lupul. în cele de la izvoarele Crişului Alb şi din părţile muntelui Găina. au dispărut din zonă. 2. valea Tomeştilor. Aceste văi au un caracter torenţial cu debit mai însemnat primăvara şi toamna. deşi este o prezenţă destul de rară. La traversarea Zarandului. menţinut de aluviuni de pietriş şi nisip. În timp de secetă. HIDROGRAFIA Depresiunea Zarandului este străbătută de la vest spre est de râul Crişil Alb cu un debit variind în funcţie de anotimpuri. se mai vede în pădurile din vestul Zarandului. valea Hălmagiului. Luncoiul. Valea Bucureşciului unită cu valea Curechiului. valea Bradului. În păduri. În partea de vest primeşte afluenţii: valea Rişculiţei. căprioare. cu livezi extensive. căprioare. firul de apă ocupă numai talveghul. Stănija. uneori provocând viituri. rareori mai poate fi văzută pisica sălbatică. valea Căzăneştilor. în cele de la izvoarele Crişului Alb şi din părţile muntelui Găina. fiind pe cale de dispariţie. Amestec de fag şi carpen în alternanţă cu pajişti secundare şi cu terenuri cultivate. în ansamblu reprezintă o alternanţă de culturi cerealiere. datorită ploilor mai abundente. Prin topirea zăpezii în anotimpul primăvara debitul râului creşte. boschete şi pâlcuri de păduri şi gospodării izolate. din cauza suprapăşunatului şi a solurilor subţiri se caracterizează printr-o apreciabilă deteriorare a potenţialului ecologic. În păduri. rareori mai poate fi văzută pisica sălbatică. fiind pe cale de dispariţie. Fauna acestei zone este reprezentată de: mistreţi. 9 . Lupul.Fauna acestei zone este reprezentată de: mistreţi. Aspectul de pajişti. Râsul şi jderul. micile rozătoare (alunarul şi veveriţa). primeşte următorii afluenţi: valea Buceşului care colectează apa izvoarelor şi a torenţilor din satele Dupăpitră. care dau naştere la inundaţii cu consecinţe grave pentru gospodăriile populaţiei.

o secure plată de piatră). studiul editat de Casa Corpului Didactic. Mihăileni (com. p. ar fi început războiul cu sciţii pe la 513 î. Ribiţa) fragmente ceramice. Crişcior – mai multe ciocane – topoare de piatră întregi sau fragmentare. aşa cum rezultă din mulţimea obiectelor de fier: ciocane.e. Buceş – Vulcan. decorată cu incizii. cum atestă utilaje existente în Muzeul Mineralogic din Brad. Brotuna şi Basarabasa.1. Baia de Criş (material ceramic.n. cleşti. securi. PERIOADA ANTICHITAŢII 3.Asemenea descoperiri s-au înregistrat la Ribicioara (com.92 I. Buceş). ceramică roşietică-cărămizie. Populaţia şi mediul înconjurător. ceea ce ar putea să indice faptul că exploatarea aurului în zonă este străveche. zona Crişului Alb. Contribuţii la repertoriul arheologic al jud.p26 10 .chiar sub muntele Vulcan (un topor-ciocan de piatră cu gaură de înmănuşare). Deva 1974. Crăciuneşti. Bulzeşti) resturi ceramice. EPOCA VECHE PÂNĂ LA CUCERIREA DACIEI DE CĂTRE ROMANI Unii cercetători sunt de părere că pe baza descoperirilor de la Iosăşel..1970. Rişcuţia. În perioda de trecer de la neoliticul târziu la epoca bronzului. homosapiens Neandertalensis ar fi populat această zonă încă din paleoliticul mediu6. Epoca fierului este tot atât de bine reprezentată pe teritoriul Zarandului. de pe întrega vale a Crişului Alb. Pe teritoriul oraşului Brad s-a descoperit un topor de piatră de la mina de aur Ruda – Musariu. (un topor de cuarţit). Cele mai vechi ştiri despre exploatarea minieră a aurului din Transilvania . Andriţoiu.unele existente în colecţia Muzeului Mineralogic din Brad7. Într-o primă etapă din epoca târzie a bronzului.3. obţineau aurul 6 7 C. un picior de cupă din piatră brumă în amestec cu nisip şi pietricele. existau aicea aşezări umane aparţinând culturii Coţofeni.Dacia preistorică – până la ocuparea ei de către romani ni le dă Herodot în Cartea a IV. piroane. unde există o populaţie care se ocupa cu extragerea şi prelucrarea metalelor. Hunedoara. regele perşilor. în Sargeţia.a . obiecte şi podoabe de cult descoperite în mai multe localităţi între care: Ţebea. din amonte până în aval a fost intens populată.XIV. locuitorii din Brad. piese de harnaşament. un altul la mina de la Căraciul. din care aflăm că Darius Hitaspes. din cauza minelor de aur din Transilvania. Grohot (com.

mai ales pe dealul Măgura (câteva obiecte). trei stele funerare. 8 Adriana Rusu . şi transformarea acesteia în provincie romană are implicaţii deosebite pentru Brad şi în general. 1979 11 . implicând o tehnică superioară de obţinere a nobilului metal. EPOCA ROMANĂ Cucerirea Daciei de către romani.8 Necropola de la Muncelu-Brad este extrem de importantă prin aceea că atestă existenţa uneia sau mai multor aşezări de colonişti mineri aduşi aici în timpul stăpânirii romane. care sau ocupat în secolele II-III. unelte de minerit etc. Mesteacăn. cel mai important tezaur al continentului. Cercetări în necropola Muncelul – Brad. una cu figura lui Traian alta cu cea a Iuliei Augusta.prin spălarea nisipului din văiile Crişului şi ale unor pâraie depus de aluviunile depuse prin dezagregarea rocilor vulcanice. znde sau descoperit urme romane: valea arsului (o piuă de fier folosită la zdrobirea minereului). pentru Ţara Zarandului. Asemenea aşezări există pe toată valea Crişului Alb. în timpul împăratului Traian. S-au mai descoperit două monede de argint . precum şi basoreliefuri reprezentând cap de lei. Pe baza riturilor de înmormântare şi a formei vaselor cercetătorii necropolei au ajuns la concluzia că aceasta aparţine unei populaţii coloniste de iliri s-au dalmaţieni. cu prelucrarea minereului aurifer din acest teritoriu.).2. era principalul centru aurifer al Europei. Concluzia care se desprinde în final. Oradea. Stănija (galerii săpate în stâncă) şi în alte localităţi. unde s-au descoperit 115 morminte. Ţebea. Căraci. pe dealul Măgura (galerii romane de exploatare a aurului). Se presupune că în exploatarea aurului au fost folosiţi şi autohtonii. cuprinzând o parte din obiectele de artă. Baia-de-Criş (o aşezare minieră pe o terasă a Crişului cunoscută prin clădiri. ca urmare a surpărilor de teren din zonele deluroase. cu o mare experienţă. cu ritul de înmormântare incinerare în groapa de înhumare. Faptul că o vedem reprezentată într-un relief al Columnei lui Traian. 3. dovedită mai ales prin imensul tezaur al lui Decebal. a XIII-a sesiune anuală de rapoarte. în Materiale şi cercetări arheologice. un rezervor pentru apă. e cea mai importantă dovadă a marii sale bogăţii. fără a epuiza nici pe departe dovezile arheologice este că Dacia şi în primul rând vestitul Triunghi Aurifer. conducte de apă. în procesul de formare a poporului român. Ca o confirmare a consideraţiilor generale privind atenţia deosebită pe care o acordau romanii mineritului din zonă o constitue rezultatul cercetărilor de la necropola Muncelu – Brad în perioada 1977 – 1978. din comoara regelui Decebal. Ribiţa (urme de spălarea a aurului).

Raţiu. întâi pentru localnici. apoi din ce în ce mai mult pentru locuitorii din 12 . Guga (Curechiu). de la valea Luncoiului până la Mesteacăn şi Valea Lungă. Nume consemnate în urbariul cetăţii sunt dominante şi astăzi în aproape toate satele: Trifan (Ţebea). grosul coloniştilor convieţuind cu populaţia autohtonă. a existat iniţial in brad. Cu privire la numele localităţii Brad. de care aparţinea Zarandul în urmă cu cinci sute de ani. există mai multe interpretări: un brad singuraticloc de întâlnire dintre conducătorii iobagilor din Zarand.3. TOPONIMIA Cum atestă toponimia. CHESTIUNEA COMUNITĂŢII. Este sigur că toponimul Brad datează din perioada în care s-au pus bazele aşezării (cuvântul brad face parte din fondul lexical dacic). Golceşti. Bradul acesta singuratic devine un punct de referinţă pentru oameni. târg săptămânal din scânduri de brad. şi perpetuarea în milenii a numelor locuitorilor în aceste crânguri până aproape de zilele noastre. s-au retras grupuri de oameni înrudiţi prin nume şi astfel după numele familiilor respective apar crângurile: Tudorăneşti.Elementul de noutate pe care îl aduc romanii în comparaţie cu dacii este o tehnică superioară de extragere şi prelucrare a mineritului şi exploatarea prin galerii. Petruţ (Luncoi).). Doţ (Potingani). Ideea de continuitate prin onomastică se poate constata în toată valea Crisului Alb pe baza documentelor Cetăţii Şiria. Dineş (Valea Bradului). Bibarţ. Mariş (Ruda). putem astfel înţelege mai bine ceea ce a însemnat aurul din Zarand şi din întreaga zonă a Munţilor Apuseni în formarea poporului român. rămas singuratic în împrejurări pe care ni le putem imagina prin acţiunea de defrişare a pădurilor. Având în vedere situaţii similare (Mesteacăn. Cum romanii în timpul împăratului Aurelian (271-272) şi-au retras din Dacia doar legiunile militare. cu ecouri din vremurile gentilice. situate în partea vestică. cum atestă şi aşa-numitele „trepte romane” de la Ruda-Brad. monument al naturii. Roman (Grohot) etc. în vederea sporirii terenurilor pentru agricultură şi creşterea animalelor. Herţeşti. Pleşa (Bucureşci). administraţia. localitatea Brad este înconjurată de păduri. aşa cum se cunosc în Evul Mediu asemenea copaci uriaşi. înte care „Pădurile Bradului”. Corindeşti. Stejărel etc. care sunt mereu lărgite prin despădurire. unde îsi vindeau produsele moţii de pe Arieş. Aici. Călămăreşti. 3. Turlea (Blăjeni). în poieni. Două concluzii sunt extrem de interesante privind ideea de continuitate: convieţuirea în grupuri compacte pe bază de rudenii. o pădure de brad pe dealurile din dreapta Crişului. Fărăeşti.

oamenii îşi întemeiază un spaţiu edilitar. si-a luat numele vestita familie Brandi. Bradul singuratic va dispare cu timpul. Aşa se explică existenţa târgului săptămânal de joi şi cele patru bâlciuri anuale. până când dintr-un substantiv comun devine un substantiv propriu. de la care apoi. De aici au pornit şi s-au intersectat evenimente cu puternice rezonanţe în istoria Transilvaniei. cu o identitate distinctă. bradul.împrejurimi. 13 . În jurul acestui falnic monument al naturii. rămâne însă în imaginarul colectiv sub forma unei comunităţi umane bine întemeiate. proiectând în memoria timpului genericul toponim încărcat de semnificaţii materiale şi spirituale. care treptat dobândeşte o anumită identitate. mai ales prin aşezarea într-o zonă privilegiată: la confluenţa de drumuri între importante localităţi din Transilvania. o „ţară”. in multe locuri copaci seculari devenind legende ale unor aspiraţii şi idealuri. mai târziu.

. numite cnezate şi voievodate. care. Ocupaţia principală a locuitorilor din aceste aşezări este agricultura şi creşterea animalelor. PRIMELE FORMAŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI Cel mai vechi voievod din Brad. Studii de etnologie şi folclor…. obstii ţărănesti. alcătuite din vetre parcă semănate la întâmplare de o mână nevăzută În legătură cu vechimea Bradului. voievodatul Bradului. DE LA SATUL GENEALOGIC LA OBŞTILE SĂTEŞTI Pe baza studiilor etnografice efectuate de-a lungul timpurilor.2. după numele localităţii în care trăia. Aşezaţi în luminişuri de pădure în milenara zonă a Pădurilor Bradului. si-a consolidat autoritatea în zonă. şi-au lărgit mereu terenul pentru agricultură sau păşunat. din care se trage o adevărată dinastie-familia-Brandy. mai puţin păstoritul. considerăm corectă afirmaţia lui Romulus Vuia despre asemenea aşezări: ”Nu s-a putut forma decât în perioada anterioară înjghebării statului feudal maghiar şi mai ales a organizării în aceste ţinuturi a sistemului comitatens”9. p. cit. în răscoala lui Horea şi în Revoluţia de la 1848. poate fiul acestuia care la 1445. judeca un litigiu dintre un negustor din Sibiu şi locuitorii din Baia-de-Criş. PERIOADA EVULUI MEDIU 4. 4. al cărui voievod Ioan e menţionat la 1404 şi a doua oară. un alt voievod cu acelaşi nume.op. Ioan de la Brad. perioadă în care unii reprezentanţi ai clanului trecuseră deja la catolicism.4. Cel mai putrnic şi mai important prin numărul mare de sate aparţinătoare şi prin bogăţiile subsolului din voievodatele din Ţara Zarandului a fost fără îndoială.359 14 . grupurile acestea izolate se unesc în comunităţi mai mari. mai târziu. este Ioan de la Brad. un urmaş al celui din 1404.1. apoi la protestanism (calvinism). în cea mai importantă aşezare de tip voievodal de pe valea Crişului Alb. putem sa ne imaginăm cu uşurinţă că la începuturi Bradul făcea parte di acea categorie de sate risipite pe un anumit teritoriu mai mult sau mai puţin întins. obţinând titlu nobiliar. Din nevoi strategice. prin defrişare. înţelegând şi crângurile de pe terasele sau platformele dealurilor din jur. sub conducerea unui cneaz sau voievod. locuitorii din crânguri. fiind însă decimată. Voievodatul Bradului era o 9 Romulus Vuia. pentru apărarea împotriva cetelor de năvălitori.

deoarece principii aredeleni nu respectau autonomia oraşului. 15 . Populaţia din această zonă practica toate meşteşugurile menite să satisfacă necesităţile primordiale ale oamenilor: îmbrăcămintea. conferite lor de regi şi domnii de pământ. Bradul pierde dreptul de târg. aceasta şi ca o întărire a unor vechi privilegii pe care le aveau locuitorii din Baia-de Criş.ţară de voievozi. cum făceau „jupânii” Bâlea şi Laslău din Crişcior.3. Ţebea şi Rişca. Din cauza greutăţilor. pentru a se eschiva de plata optimii după produsele de aur şi argint. 4. Cea mai importantă dintre toate ramurile meşteşugăreşti era fierăritul. zugrăviţi în această calitate împreună cu soţia lui Bâlea. iar în 1653 locuitorii oraşului au devenit iobagii lui Sebesi Miklos. principele Bethlen Gabriel la 1622 i-a transmis lui Kapy Andrei pentru 18. asemenea voievozilor ctitori din alte „ţări” româneşti. emis la Alba Iulia în 27 septembrie 1573. Ocupaţia principală a locuitorilor din aceste obştii săteşti era agricultura şi creşterea animalelor. Deva şi Brad. Îmbrăcămintea era ţesută în fiecare gospodărie în războaie de tip vertical sau ocazional. Baia-de-Criş dobândeşte dreptul de târg săptămânal şi patru târguri (bâlciuri) anuale. când se găseau în dificultăţi financiare ei zălogeau târgul în schimbul unor sume de bani. fiind acordat locuitorilor din Baiade-Criş printr-un act privilegial al lui Ştefan Bathori. locuitorii de aici şi le-au recâştigat printr-un proces. dar şi mineritul.000 forinţi. La Alba Iulia îşi avea sediul tricesimetorul suprem Ioan Batizi. Olăritul este o practică veche mai ales în satul Obârşa. Atunci când unii au încercat prin abuz să le răpească vechile libertăţi. numai ţineau târgurile săptămânale. E adevărat că aceste peivilegii erau mai mult pe hârtie. locuinţa. astfel. Orăştie. PERIOADA PRINCIPATULUI AUTONOM AL TRANSILVANIEI În perioada Principatului Transilvaniei. care avea în administraţia sa tricesimile de la Oarda. argintul şi toate minereurile pe care le produc acolo. din care unii îşi onorau cu demnitate dregătoria. atestat de descoperirea a numeroase obiecte de fier. Cele trei sate sunt singurele în Zarand numite „libere”. nevoile gospodăreşti şi chiar cele de lux ale acestor vremuri. De aceea. ctitori de biserici la 1411. cu condiţia să predea fiscului a opta parte din aurul. În această perioadă. Vişa. banii proveniţi din vămi constituind unul din realizările de bază ale fiscului princiar. ci dreptul de bâlci l-auz vândut celor din Brad. localitatea Brad facea parte din reţeaua de vămi de ţară sau tricesimile. Astfel. a căror vamă se cuvenea celor două biserici catolice din Baia-de-Criş. cu fiii şi fiicele lor.

4.4. DOMINAŢIA HABSBURGICĂ Mutarea Protopopiatului Ortodox la brad va fi benefică pentru locuitorii de aici, fie numai pentru demersurile făcute în vederea înfiinţării în 1869 a gimnaziului Grec-Ortodox, în jurul căruia va gravita întreaga viaţă intelectuală. Într-un fel, Bradul devine „capitală”spirituală, în timp ce Baia de Criş, „capitală” administrativă a comitatului Zarand. În judeţul Zarand, nu s-a găsit nici măcar un singur ins care să îmbrăţişeze unirea. Comisia a decretat cu de la sine putere patru comune (Lunca, Cărăstău, Birtin, complet uniate). Trei statistici sunt edificatoare pentru felul în care s-a făcut „uniaţia”, prima în 1733 de către episcopul unit de Blaj, Inochentie Micu-Klein, a doua în 1750 de către vicarul unit Petru Pavel Aron, şi a treia între 1760-1762 de către comisia Curţii de la Viena, în frunte cu Nic Adolf baron de Bukow, general de cavalerie şi comandantul trupelor împărăteşti din Transilvania. Primele două conscripţii prezintă Biserica Ortodoxă desfiinţată. Actul unirii de la 1700 a provocat reacţii puternice în întreaga Transilvanie, care au luat forma unor manifestări de masă, aşa cum este mişcarea călugărului Şofronie de la Cioara. Starea aceasta de permanentă agitaţie a determinat Curtea din Viena să de-a aşa numitul decret de toleranţă din 13 iulie 1759, formulat cu multă şiretenie într-un moment în care era angajată într-un război cu regele Prusiei. Decretul de „toleranţă” punea trei condiţii: „restituirea”proprietăţilor dăruite de principe sau de particulari preoţilor uniţi, renunţarea la îndemnuri pentru părăsirea unirii. După ce este arestat pentru agitaţie în favoarea ortodocşilor, după ce pribegeşte vreo doi ani prin locurineştiute, schitul de la Cioara fiind dărâmat de armată, Şofronie ajunge în Zarand, unde la 6 octombrie adresează o proclamaţie către locuitorii din Brad, aducându-le la cunoştinţă decretul Curţii de la Viena, prin care împărăteasa acorda Libertatea de a se îmbrăţişa sau nu unirea, de a se declara uniţi sau neuniţi şi îi îndemna să fie cu băgare de seamă la ancheta ce va urma: dacă vor să rămână în „legea” de rit grec, sub porunca Bisericii Ierusalimului, să se adune cu toţii să decidă. Autorităţile au subestimat capacitatea românilor ortodocşi de a-si impune cu forţa revendicările lor şi nici n-au încercat măcar să facă unele concesii. Mişcarea începe în Munţii Apuseni, unde, la Câmpeni, ca la 1848 Avram Iancu, îşi organizează statul major, de unde trimite emisari peste tot, pentru a ridica poporul, apoi se răspândeşte repede în toată Transilvania, dobândind, pe parcurs, pe lângă revendicările religioase şi unele naţional – sociale.

16

Din nou arestat şi închis la Zlatna, miile de moţi dau năvală şi impun eliberarea lui. Mişcarea lui Şofronie, cu puternice rezonanţe în Brad şi în întregul Zarand, „manifestându-se aproape ca un stat în stat”, a reprezentat „fulgerele mute, care anunţă în noapte furtuna de dincolo de orizont ce va veni: răscoala lui Horea”, aprecia în cuvinte poetice Lucian Blaga.

4.5. RĂSCOALA LUI HOREA Ţărănimea suporta o dublă asuprire, din partea nobilimii şi a statului austriac. Robota la stăpânul feudal ajunge la 4 zile pe săptămână pentru iobagi şi la 3 zile pe săptămână pentru jeleri. Mulţi nobili abuzau de munca ţăranilor iobagi, obligându-i la 4 zile robotă pe săptămână cu vitele şi 3 cu braţele în timpul muncilor agricole majore. Trebuie să dea stăpânului a zecea parte din toate produsele agricole, să dea dijmă în animale, apoi censul, care putea fi în bani sau natură. Visteria imperială pretindea şi ea o listă întreagă de contribuţii. Femeile şi copiii erau siliţi să facă alte slujbe la curte: să toarcă, să ţese, să îngrijească animalele şi altele. Când murea un iobag cu oarecare stare, văduva era închisă pentru a mărturisiaverea rămasă, care, apoi, era luată, iar ea, împreună cu copiii, lăsată pe drumuri săşi câştige pâinea de toate zilele cum va putea şi unde va putea. La toate acestea se adaugă presiunile Curţii de la Viena. Pentru a-i sili pe oameni să îmbrăţişeze catolicismul, pentru care a pus la cale unirea unei părţi a românilor ardeleni cu Biserica Romei. Răscoala lui Horia nu poate fi înţeleasă în toată complexitatea şi dimensiunile ei fără a avea în vedere, pe lângă cauzele de ordin social şi naţional, şi cele de ordin confesional. Mişcarea lui Sofronie este preludiul marii „ridicări” de la 1784. După întâlnirea lui Crişan reprezentanţi ai satelor din Zarand în ziua de 28 octombrie 1784 la Brad, sub podul de peste Crişul Alb, mulţimea de iobagi, îndrumaţi de preoţii din satele lor , se adună la Biserica Ortodoxă din Mesteacăn în ziua de 31 octombrie, în jur de 600 de ţărani din părţile zarandului, Hunedoarei şi Abrudului, unde Crişan le-a arătat crucea şi scrisoarea pe care Horea le-ar fi primit de la împărat, îndemnându-i să plece la Alba Iulia spre a se înscrie grăniceri şi astfel să scape de iobăgie.Este semnificativ faptul că că Răscoala lui Horea se declanşează sub semnul Crucii, preotul cerându-le să jure pe Crucea lui Horea. De aici se îndreaptă spre Curechi, urmând apoi să plece la Alba Iulia ca să primească arme, pe baza unei conscripţii împărăteşti pentru înfiinţarea de noi regimente grănicereşti. 17

La Crişcior apoi la Brad, cad sub paloşul răscoalei cei mai mulţi nobili, în frunte cu familiile Kristzori şi Bradz, români maghiarizaţi, pe cei rămaşi în viaţă preoţii ortodocşi botezându-i în „legea românească” Un moment important în desfăşurarea răscoalei l-a constituit marea adunare de la Valea Bradului, la care a participat medicul oculist Ioan Molnar Piuarul cu scopul de a realiza cel de-al doilea armistiţiu după cel încheiat la Tibru în comitatul Albei. Aici l-a întâlnit pe Crişan în ziua de 16 noiembrie. Discutiile de aici au fost continuate în ziua următoare la Brad. În esenţă, ei cereau: Să fie eliberaţi de jugul domnilor, să fie în slujba împăratului, să nu fie iobagi, funcţionarii sau slujbaşii să fie nemţi, numai unguri nu, să-i elibereze pe cei făcuţi prizonieri. Cum se ştie răscoala a fost înfrântă în sânge tocmai de cel în numele căruia pornise : „luminatul„ împărat. Capii răscoalei au fost pedepsiţi cu cea mai crudă prevedere din Codul Therasian: zdrobirea cu roata. Popa Costan şi căpitanii puşi de Crişan: George Marcu şi George Adam au fost înfrânţi cu roata la Crişcior. La Mihăileni, nemeşii au zdrobit cu roata o parte din trupul lui Crişan la 16 ianuarie 1785. Trupul lui Crişan, care şi-a stins singur viaţa în temniţa de la Alba Iulia, tăiat în patru, o parte a fost zdrobit cu roata la Brad. Aici, la Brad au plătit cu viaţa, zdrobiţi cu roata căpitanii satelor din Zarand: Ion Golcea, Dănilă Tudoran, Ion Suciu, din Brad, Adam Pagu din Baia –de Criş, Toma Bârna din Vaca, Ion Faur din Tomnatic. Mucenici într-un război sfânt, jertfa lor n-a fost zadarnică: Roata devine altarul pe Calea Mântuirii

4.6. RAPORTURI SOCIALE Marea majoritate a populaţiei transilvane o forma ţărănimea, care până la 1785 era în stare de iobăgie totală. După răscoala lui Horea, împăratul Iosif al II-lea desfiinţase servitutea personală, în sensul că iobagii dobândesc dreptul de-a se strămuta de pe o moşie pe alta, de aşi vinde bunurile agonisite, iar copii lor să înveţe meserii . Din cauza opoziţiei nobilimii, a fost mereu amânată reglementarea raporturilor sociale. În 1820, printr-o conscripţie, se încearcă o reglementare a acestor raporturi, dar nobilii îi îndeamnă pe pe ţărani să declare mai puţin pământ, pentru ca apoisă-l încorpora în alodiile nobiliare.

18

cu săptămânile nu mai exista transport de poştă pentru Zarand De îngrijire medicală pe atunci nu se pomeneşte nicăieri. implicit comerţul. cu toate piedicile rezultate din politica protecţionistă a Curţii de la Viena. treierătoare etc. altul la Hălmagiu. fie oficiale. Apar maşini agricole mai perfecţionate: semănătoare. rata mortalităţii era foarte mare. când se produceau epidemii. cât şi cea nobiliară. Se introduce treptat munca salarială. Dacă se iveau însă inpedimente care să facă Mureşul de netrecut. Industria manufacturieră cunoaşte o înflorire. In 1845. se dezvoltă târgurile. secerătoare. Până atunci. Ţăranii şi meşteşugarii având dreptul să-şi vândă produsele. Oficiul Poştal nu era pe vremea aceea în Brad. scrisorile fie. erau duse la poşta din Deva. private. se înfiinţează unul în Baia de Criş. dependente de poşta principală din Sibiu. 19 . Cultivarea cartofului înseamnă o adevărată revoluţionare in alimentaţia populaţiei. Numai fiscul avea factorii săi speciali. De aceea.Înnoiri în agricultură se constată atât în gospodăria ţărănească. apelându-se la serviciul unor „flăcăi călăreţi”.

grâu. Ultimele cuvinte ale lui Horea „mor pentru naţiune”au tocmai această accepţie. unde tribunul Chendi ieşi să-i întîmpine cu vreo 300 de morţi. pentru că citiseră poporului proclamaţiile lui Iancu. „Secolul luminilor” şi prima jumătatea secolului al XIX-lea. 20 . la Câmpeni. în care se discută revendicările naţiunii române în prezenţa mai multor mii de ţărani şi ontelectuali şi în care tinerii avocaţii Avram Iancu. în 29 mai. Documente vii. Marea adunare populară din 30 aprilie 1848. EPOCA MODERNĂ 5. cu un tun. încărcându-le în care şi căruţe şi trimiţându-le spre Ungaria. unde. unelte. iar Simion Bărnuţiu. iar tribunul prins. i-au urmărit şi spânzurat. poarta principală de intrare în Apusenii lui Iancu. o expediţie de represiune. formată din peste 600 soldaţi unguri. REVOLUŢIA DE LA 1848 În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. revolta s-a dezlănţuit la 28 octombrie. Dieta Transilvaniei. În Ţara Zarandului. în care s-a desfăşurat un „război civil”. poate fi considerat începutul revoluţiei din Transilvania. îmbrăcăminte. tot ce puteau duce. Pe dascăli şi preoţi. transformarea conştiiţei de neam în conştiinţă naţională. Deşi zona cea mai fierbinte.5. votează „uniunea” Transilvaniei cu Ungaria. fără participarea reprezentanţilor poporului român. Valea Crişului Alb. aflaţi sub comanda maiorului Gal Lszlo năvălesc asupra Hălmagiului. întrunită la Cluj. este cea a Munţilor Apuseni.Cu tote că în zilele următoare ordinea a fost restabilită. soldaţii au jefuit totul. ideologul ascultat de toţi. vite alimente. mai ales. la 8 noiembrie. păstrate în conştiinţa populară. Înainte de-a da foc. despre atrocităţile săvârşite de armata maghiară în acele zile ale primei invazii în munţi sunt amintirile care dăinuie peste decenii în şir. locuitorii satelor din jur au pornit asupra proprietarilor din ţinut. constitue şi aceasta un front al marelui război naţional. morţii au fost împrăştiaţi. Ion Buteanu şi Alexandru Papiu-Ilarian se impun ca tribuni revoluţionari. din care aflăm amănunte despre dezastrul produs atunci. când. Neţinând seama de revendicările naţiunii române. în structura societăţii ardelene s-au produs mutaţii esenţiale: saltul de la categoria istorică de popor la cea de naţiune. Avram Iancu şi-a instalat centrul de comandă al revoluţiei.1.Lupta fiind inegală. între Brad şi Mesteacăn. Noţiunea de „naţiune” medievală e înlocuită ce cea în accepţiunea sa modernă.

care s-a distins în luptele cu armata maiorului Hatvani la Abrud. Peste tot. se desfăşoară sub semnul expresiei ”N-a fost să fie”. Revoluţia a fost înfrântă. căncee şi icoane. 21 .După cum se consemnează în alte documente ale vremii.un model de organizare militară. Este strălucită biruinţa din localitatea Cheia. 5. greaca şi latina. frumos împodobită cu tindee. în Zarand. este o prezenţă vie în viaţa gimnaziului: participă la examenele şi serbările şcolare. îl aşază întotdeauna la locul de cinste al mesei şi îl ospătează cu produsele cele mai bune ale pământului. Zarandul îl primeşte şi îl ocroteşte ca pe propriul fiu. până la Hălmagiu. Aici. având cunoştinţe în domeniul limbilor clasice. dintr-un defileu al comunei Dupăpiatră . unii l-au auzit vorbind şi în italieneşte. Iosăşel. cu poteci ce duc spre troiţe. AVRAM IANCU ÎN ZARAND Devenirea lui Iancu. stând de vorbă cu elevii. Vestea morţii lui a străbătut ca fulgerul Apusenii. peste tot se simte acasă. viceprefectului Ioan Buteanu. izvorâtă dintr-o existenţă şi înţelepciune milenară într-un spaţiu tragic. de la înfrângerea revoluţiei până când dandătul de clopot al Bisericii din Ţebea şi foşnetul înfiorat al frunzelor din Gorunul lui Horia îl proiectează pe Craiul Munţilor în eternitate. morminte. Iancu trăieşte însă în spirit. dar şi cu bucuria de-a fi împreună.2. petrece el anii mai din urmă. între ai săi. lista preoţilor din Zarand care s-au remarcat în luptele cu ungurii este lungă. este văzut în sălile de clasă asistând la orele profesorilor pe coridoare. el este oaspete de onoare. mulţi foşti luptători în oastea lui. Dealuri line. Chemarea Zarandului e poate taina orizontului spaţiul blagian al esenţelor de suflet. apoi în jurul Bradului şi Abrudului cu trupele locotenent colonelului Kemeny Farkaş. care a fost Avram Iancu. vorbind la perfecţie limba germană şi maghiară. Intelectualii din Baia De Criş au alcătuit îndată un comitet. El este înmormântat la Ţebea. În primul rând să-i păstrăm vie amintire preotului Simion Groza din Rovina. cu inima împietrită de durere. care să se ocupe de toate cele necesare înmormântării eroului. Oameni simplii. al transcenderii cosmice. La 10 septembrie 1872. Aici. în camera cea mare. Baia de Criş. Iancu a fost găsit fără viaţă în casa ţăranului Ioan Stupina din Baia De Criş. Gorunul lui Horia de la Ţebea îl cheamă pe cărări de taină. sfinţit de lacrimi. bisericuţe din şindrilă. alături de Avram Iancu şi Ion Buteanu. Omul de cultură de formaţie umanistă. ”ţara” de suflet a eroului. de la Brad.

mai speră. De la egala îndreptăţire a tuturor popoarelor şi a categoriilor sociale cerută în programul paşoptist. 5.3. mereu vie în conştiinţa populară. uneori chiar arestaţi şi interogaţi. arestat la Sibiu. s-a ajuns la o egală desconsiderare a tuturor acestora. arestat la Câmpeni. este o creaţie populară de o remarcabilă ingeniozitate a portretului şi a animismului tipic folcloric : Frunză verde de dărmoz. împăratul investindu-se din nou cu puterea absolută a înaintaşilor săi. apoi Avram Iancu însuşi. Şi a luat sabia din tină. în frunte cu Avram Iancu.zahăr cleştar. în noiembrie 1849. 22 . Locul de înmormântare . C-a pus iobăgia jos. Iobăgia s-a-ngropat. cum au fost Axente Sever. La gorunul lui Horia…. moţii. Om ca Iancu n-a mai fost De voinic şi de frumos. Aproape toţi prefecţii şi tribunii anilor 1848-1849 au fost supravegheaţi. în 17 august 1852. Ochii lui mărgăritari. fiind închis un timp la Alba Iulia . Se instaurează regimul absolutist al împăratului Francisc Iosif I. Să şi-o şteargă de rugină Gura lui . ABSOLUTISMUL ŞI „REGIMUL LIBERAL” ( 1848-1867) Revoluţia de la 1848 a fost înfrântă iar speranţele pe care zărăndenii şi le-au pus în „luminatul împărat” s-au spulberat. Părul lui mătase verde. Pân’domenii de seamă-or băgat. Cu toate aceste.O altă mărturie. împreună cu doi din foştii lui tribuni. Că l-am pierdut odată Şi l-am căutat lumea toată Şi l-am găsit la Ţebea. Cei peste 10 ani de „regim absolutist” reprezintă pentru românii transilvăneni o perioadă de represiuni.

iar românii peste 2. maghiari erau „abia 200 de suflete. Reprezentanţa a primit propunerea în unanimitate. de la comuna cu acelaşi nume. în urma biruinţei de la Mohaci. au ocupat Ungaria şi era compus din patru districte: 1) Districtul Zarand. este înfiinţarea Gimnaziului Greco – Ortodox Român din Brad. intr-o adunare a reprezentanţilor Bradului.Majoritatea funcţiilor administrative au fost încredinţate saşilor şi maghiarilor. dualismul însemna în primul rând pierderea autonomiei Transilvaniei şi a egalităţii cu celelalte naţiuni conlocuitoare. este faptul că la alegerile în reprezentanţa comunală şi comitatensă. Pe plan religios. după cele de la Blaj. Braşov şi Năsăud. pentru care luptaseră necontenitde la 1848 încoace şi care fusese până atunci piatra unghiulară a politicii lor. se promova catolicismul. limba protocolară rămânând exclusiv limba maghiară. deputaţii români au ştiut să facă şi concesii. 4) Districtul Brad. Cea mai importantă realizare a administraţiei de la Baia-De-Criş cu consecinţe deosebite peste timp. Damian. Limba întrebuinţată în administraţie în toată perioada absolutismului a fost germana. la începutul secolului. ci şi în limba maghiară. În spiritul omeniei şi toleranţei. Beiuş. în detrimentul ortodoxiei şi protestantismului. din dorinţa lor de a găsi soluţii pentru ameliorarea situaţiei insuportabile a românilor din Transilvania. prin înfiinţarea la sate şi oraşe de şcoli primare şi gimnaziale Atunci judeţul era organizat în cnezate şi voievodate. V. a propus ca documentele de cancelarie (limba protocolară) să fie redactate nu numai în limba română. 3) Districtul Hălmagiu. Unele succese se obţin doar pe plan cultural. Damian. deşi în Brad. Din 29 august 1526. al cincilea liceu românesc din Transilvania. O altă dovadă a toleranţei brădenilor. într-un ţinut 23 . 5. 2) Districtul Ineu. aşa cum rezultă din acelaşi discurs în Parlamentul din Budapesta a lui V.4. dar conducerea comitatului a anulat hotărârea reprezentanţei Bradului.600”. fapt pentru care prefectul îi transmite protopopului mulţumiri. limba română fiind folosită numai în biserică şi în şcolile confesionale. când. DUALISMUL AUSTRO-UNGAR (1867-1918) Pentru români.

Ioan Radu.aproape exclusiv românesc. compus din dr. Mihai Stoia. iar în Transilvania agitaţia. Traian Suciu. Ioan Sabău. La propunerea lui Vasile Boneu (junior). cât şi a ungurilor. cere să se constituie în grabă consilii şi gărzi naţionale locale.5. Ştefan Hărăguş-notar şi următorii 19 membri: Adam Bolcu. Militar Feier. Hălmagiu. anunţând scopul acestei întruniri: Alegerea Gărzii Naţionale pentru siguranţa publică şi a Consiliului Naţional din Brad. sub conducerea căpitanului Sabin Banciu. Ioan Radu-vicepreşedinte. Avisalon Feier. Consiliul Naţional Român. Golcea Lazăr lui Petru. la care participă un număr mare de oameni din toate categoriile sociale. pe terenul de sport al Liceului „Avram Iancu” din Brad. ÎMPLINIREA IDEALULUI NAŢIONAL: 1 DECEMBRIE 1918 În condiţiile în care evenimentele pe plan internaţional se precipită. care să preia atribuţiile de menţinere a ordinei şi disciplinei şi să facă urgent în toate cercurile alegeri de delegaţi pentru Marea Adunare Naţională. Ilie Yârna. Sabin Oprean. Lazăr cazan. 10 Ion Clopoţel. Crişcior şi Băiţa. Este confirmat ca şef al Gărzii Naţionale. locotenentul Vasile Boneu (junior).preşedinte. dr. Iuliu Pop. Alexandru Sabău. Golcea Toader lui Toader. Gheorghe Bolcu. se intensifică. constituit la Arad. atât din partea românilor. Lazăr Pârva şi Miheţ Florea. se alege următorul Consiliu Naţional Zărăndean: protopopul Vasile Damian . notarul Silviu Bota şi bărbaţii de încredere Mihail Stoia şi Gheorghe Jula. Adunarea începe cu un serviciu divin. dr. are loc o adunare populară. Lazăr Golcea lui Gheorghe. prin care sunt sfinţite cele două steaguri naţionale ale gărziişi cu o scurtă vorbire a delegatului Consiliului Naţional al Românilor din Ungaria şi Transilvania. 5. ordinea fiind menţinută de o gardă română înfiinţată înainte de 7 noiembrie. În această atmosferă de mare efervescenţă patriotică. 1926 24 . sub peşedenţia lui Ştefan Cicio Pop. preotul reformat din Brad. pe care o înfiinţase înainte. sublocotenentul Candin Ciocan şi Romulus Giurgiu. care se va numi Marele Sfat al Naţiunii Române. Filip Galea. Ioan Ghişa. românii au ales şi un reprezentant al maghiarimii. Revoluţia din 1918 şi Unirea Ardealului cu România. Se alege adhoc un prezidiu al adunării. Gheoeghe Jula. Editura revistei „Societatea de Mâine”. locotenentul Vasile Boneu. redactor şef al Societăţii de Mâine. Cluj. la data de 8 noiembrie 1918. Sabin Banciu ajutat de locotenentul Vasile Boneu şi de sublocotenenţii: Aron Petruţiu şi Romulus Giurgiu10. dr.Acest consiliu urmează să fie completat şi cu alţi membrice vor fi aleşi în adunările populare în Baia-de-Criş.

înfiinţarea unei comisii care să se ocupe de aprovizionarea populaţiei şi o alta pentru a asculta plângerile oamenilor (18. s-a desfăşurat în piaţa Bradului în ziua de 13/26 noiembrie 1918 prezidată de protopopul Vasile Damian. fixarea de taxe pentru „exportul” nucilor. închiderea cârciumilor în zilele de duminică. în mod solemn depun jurământul de credinţă în faţa adunării Consiliului Naţional Central al Românilor din Ungaria şi Transilvania. căpitanul Banciu raportează faptul că garda a confiscat 5 lăzi de tutun de la gardiştii unguri şi finanţii din Brad.ridicarea unei „anticipaţiuni” din casa comunei Brad de 10.428 alegători. merelor. iar membri de drept au fost aleşi în acelaşi modde către instituţii reprezentative. Astfel. reuniuni ale meseriaşilor şi femeilor.XI). de joi (de târg) şi în sărbători.Garda naţională şi Consiliul Naţional Zărăndean. în acele zile fierbinţi premergătoare actului istoric de la 1 Decembrie 1918. se intreprind o serie de măsuri pentru intrarea treptată în normalitate: înlăturarea steagului maghiar de pe clădirea administraţiei maghiare şi arborarea steagului românesc. Alegerea delegaţilor s-a făcut prin vot universal şi egal în cadrul cercului electoral din Baia-de-Criş. reglarea preţurilor.cererea gărzii maghiare de a beneficia din colecta din bani şi alimente stabilind că numai 5% din locuitorii maghiari pot fi gardişti salariaţi cu drept de a se împărtăşi din colectă. În aceste momente de confuzie generală.000 de coroane şi lansarea unei liste de contribuţii pentru nevoile curente ale gărzii şi ale consiliului (şedinţa din 11. Consiliul Naţional din Brad acţionează ca un factor de decizie în probleme importante ale momentului: . Reprezentarea la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 a fost realizată prin actul emis de către Marele Sfat al Naţiunii din Ungaria şi Transilvania prin delegaţii aleşi şi membri de drept. raţionalizarea zahărului şi a tutunului pentru o împărţire mai echitabilă a populaţiei. sunt semnificative rapoartele şi informaţiile pe care le adresează consiliului ca factor de decizie. care avea 3. în ziua de 25 noiembrie. . În legătură cu starea de spirit din Brad. a ţuicii. alături de el participând numeroşi delegaţi aleşi în prealabil. care nu informaseră garda română despre acest transport. Adunarea generală a cercului electoral Baia-de-Criş. . 25 .XI).

pentru aşi însuşi cât mai bine limba maghiară. astfel că Gimnaziul Greco-Ortodox îşi deschide în 1869 cursurile cu două clase gimnaziale (I şi II). în marşul triumfal spre apus pentru finalizarea prin tratate a primului război mondial. Acest măreţ act istoric a fost apoi pe loc ratificat plebiscitar de adunarea populară a celor peste 100. Cele două şcoli au înregistrat mereu creşteri de efective de elevi. Gimnaziul până la Marea Unire a fost pentru Zarand şi Munţii Apuiseni „universitate. Editura Sport-Turism. se afirmă aici o elită de profesori şi învăţători. care solicitau intrarea în gimnaziu. Astfel. bibliotecă românească. În 1861. având ca scop vechiul deziderat: magiarizarea. veniţi aici din toate părţile Transilvaniei. cu un cuvânt prin el s-a realizat tot ceea ce s-a iniţiat în această regiune din punct de vedere cultural şi artistic11. a înscris absolvenţii clasei a IV-a. cu o programă mai dezvoltată decât celelalte şcoli săteşti din care să se recruteze studenţii”. 5. Acelaşi lucru îl face şi în anul şcolar 18681869. în clasa I gimnazială.Toţi aceşti delegaţi împreună cu o mulţime de oameni s-au prezentat la Alba Iulia cu mandate scrise numite. în 1913. învăţătorul Simion Băcilă.000 de români. votând într-o impresionantă însufleţire şi puternică conştiinţă unirea pe vecie a Transilvaniei cu România. împreună cu 1228 delegaţi din toată Transilvania la Marea Adunare Naţională. 1977. ateneu popular. p. teatru naţional. Munţii Apuseni. totul a izvorât din conştiinţa că numai prin sacrificiu şi dăruire exemplară se poate înfăptiu saltul spre o condiţie superioară de viaţă. în Brad. Credenţionale. operă şi societate corală. un adevărat parlament constituant. la cini ani de la înfiinţare 11 Vasile Netea. a dat întâia serie de absolvenţi cu patru clase „normale”. În anul 1908 autorităţile maghiare înfiinţează în Brad două şcoli de grad mediu: Şcoala Civilă de Fete şi Şcoala Civilă de Băieţi la care sunt admişi şi români. GIMNAZIUL GRECO-ORTODOX ROMÂN DIN BRAD Odată cu înfiinţarea în 1869 a Gimnaziului Greco-Ortodox Român din Brad. pe lângă „Şcoala Populară”. Această şcoală. Din dorinţa de a se înfiinţa cât mai repede un gimnaziu la Brad. sală de expoziţii”. date de obştea locuitorilor sau a instituţiilor şi corporaţiilor din care făceau parte. Nimeni nu i-a obligat.109-110 26 .muzeu istoric şi panteon al poporului român. a fost deschisă o şcoală nouă „norma” sau „şcoala normală. care şi-au înţeles pe deplin rolul de luminători ai poporului. Un moment emoţionant de semnificaţii patriotice îl constituie primirea în Brada trupelor române. în anul şcolar 1864-1865.6 ÎNVĂŢĂMÂNTUL. înfiinţată anterior.

când cele două şcoli au fost preluate de statul român. Nivelul de jos are cinci camere. îndeplinind condiţii optime de funcţionare şi dotare. uşi din lemn cu încuietori. Iosif Hordoş şi Amos Frâncu. În 1913 este dat în folosinţă noul local pentru Şcoala Medie de Băieţi (clădirea din faţă în care se găseşte în prezent unitatea militară Vânători de Munte. şas4e ferestre bune. A venit şi Avram Iancu. a fost construit „în coasta” gimnaziului românesc. iar Şcoala Civilă de Băieţi în şcoală medie de băieţi. Gimnaziul din Brad al cincilea în ordine cronologică după cele de la Blaj. poduri cu stocătură de lemn. iar în 1923 în şcoala secundară de gradul I. care făcea parte din reprezentanţa gimnazială şi care a ţinut o cuvântare despre rolul şcolii. Noul local. toate necesitând investiţii pentru multe reparaţii. cu citate din clasici elini şi latini. Inaugurarea festivă a gimnaziului a fost amânată până la data de 21 mai 1870. tencuite cu văvălaş de var. se pune acum problema cea mai dificilă: crearea unui fond gimnazial. 10 româneşi 1 germană. Din cauza greutăţilor 27 . discutată încă din 1858: cedarea împrumutului de stat din 1854 făcut de la comune din veniturile cetăţenilor din cele 92 de comune ale Zarandului. Beiuş. Braşov şi Năsăud. însoţiţi de protopopul Iosif Başa. Şcoala Civilă de Băieţi are 114 elevi din care 60% sunt români. un public numeros şi părinţi ai elevilor. din motive de concurenţă. Clădirea e acoperită cu şindrilă. Comitetul de iniţiativă solicită conducerii comitatului de la Baia-de-Criş . pentru a atrage cât mai mulţi tineri români. dar boala la reţinut la Sibiu. ziua patronilor gimnaziului (Sfinţii Constantin şi Elena). care atunci funcţiona în vechea clădire din centrul oraşului (azi demolată). numirea unei comisii. trei camere nu sunt terminate. cu limba română de predare s-a născut în împrejurări care îl individualizează în raportul cu celelalte. După unire. Clădirea fiind cumpărată cu 2000 de florini. vizavi de Gara CFR).Şcoala Civilă de Fete are un efectiv de 44 fete: 33 maghiare. administraţia şi toate celelalte cheltuieli pentru buna funcţionare a gimnaziului.Soluţia vine de la conducerea administrativă a comitatului. din care să se plătească profesorii. vicecomiţi. Se aştepta participarea lui Andrei Şaguna. Dr. Şcoala Civilă de Fete e transformată în Şcoala Medie de fete. La această sărbătoare au participat membrii reprezentanţei gimnaziale (reprezentanţi ai celor 92 de comune fondatoare). care să evalueze clădirea ce urmează a fi cumpărată: o clădire cu două novele. cutreieră atunci satele în carul cu boi pentru a obţine acordul de cedare a împrumutului către fondul gimnazial. Nivelul de sus are şapte camere de cărămidă din care trei sunt podite cu scândură de brad.

materiale. istoria. îl constituie geografia. ca număr de ore. În planul de învăţământ al gimnaziului. istoria naturală. Ioan Radu a publicat prima monografie a gimnaziului. maghiară şi germană într-un număr de 10-11 ore pe săptămână. s-a introdus şi limba franceză. biologia. aritmetica. chimia. 28 . accentul se pune pe studiul limbilor latină. gimnaziul funcţionează numai cu ciclu inferior (clasele I-IV). geometria. apoi ştiinţele naturii: fizica. Din anul şcolar 1883-1884. cu care ocazie dr. Până în 1920. Al doilea grup de materii. efectivul de absolvenţi în cei 50 de ani ajunge la 5146. când s-a celebrat semicentenarul. până după unire.

politice şi culturale ale României. socială şi spirituală a României. micşorând mult distanţa faţă de ţările mai dezvoltate. la creşterea rolului ei socialpolitic. creşte şi se diversifică producţia manufacturiană. După atâtea frământări sociale şi politice de-a lungul atâtor secole. libertatea presei şi a învăţământului. dreptul de proprietate. învăţământul şi cultura. comerţul cunoaşte o mare înflorire. politică. creaţia artistică au realizat progrese. Ştiinţa şi cultura. pentru afirmarea potenţialului său creator pe plan naţional şi internaţional. Împroprietărirea ţărănimii prin împărţirea moşiilor particulare şi ale statului a contribuit la creşterea potenţialului proprietarilor mici şi mijloci. Din punct de vedere economic.6. dominantă fiind exploatarea şi prelucrarea minereurilor auro-argintifere. de circulaţie. de asociere şi de întrunire etc. în unele domenii chiar egalându-le. Constituţia din 1923 asigură consolidarea statului de drept şi afirmarea unor libertăţi şi drepturi fundamentale: libertatea individuală. a cultului. prin integrarea în structurile economico-sociale. Înfăptuirea statului naţional român a creat condiţii favorabile pentru dezvoltarea creaţiei spirituale şi îmbogăţirea patrimoniului naţional cu opere de mare valoare. prin personalităţiile reprezentative 29 . Bradul intră treptat într-un proces de normalizare. EPOCA CONTEMPORANĂ 6.1 PERIOADA INTERBELICĂ Desăvârşirea procesului de formare a statului naţional român a avut urmări de incontestabilă însemnătate pentru întreaga evoluţie economică. inviolabilitatea domiciliului.

12 Universul. se pregăteşte şi izbucneşte cel de-al doilea război mondial. 245 din 6 septembrie 1940 30 . Ungurii devin tot mai insistenţi: vor un teritoriu de 69. 6. precum şi încrederea că această amputare a teritoriului naţional este remelnică.2 PROTESTUL ÎMPOTRIVA DICTATULUI DE LA VIENA Nori negri se adună deasupra Europei: Odată ce ascensiunea lui Hitler în Germania. oraş. La această mate adunare de protest a plecat şi o delegaţie din localităţile Brad. Crişcior. participând la „convorbirile” dintre Ribentrop şi Ciano la Viena.000 locuitori. ministru de externe. la sate. Ţărăţel.000 români. în ziua de 29 august 1940.îl integrează în circuitul naţional de valori. are loc la Viena un aşa-zis arbitraj. Creşte rolul instituţiilor publice în toate domeniile de activitate: Prin realizarea unor importante elemente de urbanism. Şesuri şi din alte aşezări ale Zarandului. protestăm cu toată energia şi revolta sufletească împotriva ciuntirii Ardealului prin care dictatul nesocoteşte drepturile fireşti bimilenare istorice şi etnice ale poporului românesc de pe acele plaiuri”12. ştiinţifice şi culturale. Ele exprimau adânca durere pe care întreaga ţară o resimţea atunci. devine. în şcoli etc. prin care România va pierde Basarabia şi Bucovina de nord. Ribentrop şi Ciano.200.000 kmp cu o populaţie de 3. bradul. Astfel în moţiunea de protest a secţiei Bucureşti a „Asociaţiei foştilor gardişti ardeleni din 1918-1919” se spunea: „Membrii asociaţiilor fostelor gărzi naţionale ardelene. cel mai important centru economic. la asociaţiile profesionale. Valea Bradului. Dacă oficial României i s-a impus sub ameninţarea războiului Arbitrajul de la Viena. în urma căriua teritoriul ţării este mutilat: Ardealul de nord revine Ungariei lui Horty. impus ţării noastre de către miniştrii de externe ai Germaniei şi Italiei. Germania hitleristă obţine victorii fulgerătoare pe fronturile din vest. Cum solicitările Ungariei sunt respinse de guvernul României. Stalin presimte pericolul. comercial şi cultural de pe valea Crişuluzi Alb. Zdrapţi. În toate colţurile ţării au avut loc manifestări care protestau cu toată vehemenţa împotriva monstruosului dictat. luptători pentru întregirea neamului din 19181919. românii nu s-au resemnat. Urmează Ardealul. dintre care 2. Are loc monstruosul pact Ribentrop-Molotov. în sfârşit. Aceasta a adresat lui Mihail Manoilescu. O parte de moţiunile adoptate în adunările de protest au fost publicate în presa vremii. Asemenea întruniri de protest au avut loc în instituţii şi întreprinderi. următoarea telegramă de protest: „Noi românii din ţinutul Zarandului. nr.900.

alegerile au fost falsificate şi. miner. În felul acesta într-o perioadă scurtă. principalele mijloace de producţie (fabrici. Crişcior. care a impus o politică bazată pe dictatură. Petru Groza. miner. Urmaşi ai celor din 1784 1848. uzine. format din comunişti aduşi pe tancurile sovietice la sfârşitul războiului sau eliberaţi din închisori. Codrean Gheorghe. profesor la liceul „Avram Iancu”. Cor Tănase. brad. Roncea Nicolae. Rovina. Circo Nicolae. Zdrapţi. Delegaţia din ţinutul Zarandului a avut următoarea componenţă: protopop Candin Ciocan. iar în 1962. făcute arbitrar şi fără cunoaşterea realităţilor locale. Şesuri. miner. România este târâră de către puternice beligerante în zona de influenţă a Uniunii Sovietice.) au fost naţionalizate. PERIOADA DE DUPĂ CEL DE-AL DOILEA RĂTBOI MONDIAL Instaurarea şi consolidarea comunismului După cel de-al doilea război mondial. a fost lichidată proprietatea privată în industrie şi agricultură şi s-a instaurat proprietatea colectivistă şi de stat. Brad. care mai târziu s-a numit republică socialistă. miner. nu poate constitui fundamentul unei păci durabile în sud-estul European. 6. Nicula Petru. în consecinţă. miner. Ţărăţel. Cum se ştie. Ciuntirea Transilvaniei prin înstrăinarea unui milion două sute de fraţi pentru satisfacerea pretenţiilor nejustificate ungureşti. miner. Miclean Ioan.3. a fost înlăturată monarhia şi s-a proclamat sistemul de republică populară. bazată pe relaţiile de producţie şi de consum socialiste. a înăbuşit libertatea de exprimare. nu uităm pe fraţii rupţi din trupul neamului. Bota Nicolae.respingem cu indignare. s-a încheiat procesul de colectivizare a agriculturii. mine etc. Bucureşci. nedreptatea arbitrajului de la Viena. prin care să se „legifereze” noua putere şi să deschidă drumul „statului de dictatură a proletariatului”. s-a lichidat sistemul democratic parlamentar. Pleşa gheorghe. s-a instalat la conducerea ţării guvernul dr. cu toate consecinţele care au urmat. miner. „bun al întregului popor”. La 30 decembrie 1947. Circo Avram. La 11 iunie 1948. miner. Stoia Petru. Crişan. prin înlăturarea partidelor istorice şi instaurarea sistemului unic de conducere al partidului comunist. miner. 31 . Urmează un drum lung de „desăvârşire” a sistemului socialist şi de „făurire a societăţii socialiste multirateral dezvoltate”. Valea Bradului. La 6 martie 1945. miner. paralel cu „formarea omului de tip nou”. Timp de cincizeci de ani ea trăieşte experienţa tragică a unui regim totalitar. a desfiinţat proprietatea particulară şi a instaurat prin forţă proprietatea comună. care a avut principala misiune pregătirea alegerilor din 1946. Suntem gata în orice moment a pleca la dezrobirea lor”.

Sistemul statului de dictatură a proletariatului, bazat pe „principiul luptei de clasă”, urmărea „lichidarea rămăşiţelor orânduirii burghezo-moşiereşti”, a „mentalităţii lor înapoiate, retrograde”, şi lupta împotriva sistemului capitalist, „muribund şi în putrefacţie”, în frunte cu anglo-americanii. Elita intelectuală a ţării este reprimată în închisorile şi lagărele comuniste şi se creează o clasă politică pe măsura cerinţelor noului sistem politic. Principiul „muncii şi conducerii colective” se transformă în mijloc de propagandă, pentru că, în realitate, se afirmă principiul conducerii unipersonale. Toate deciziile emană dintr-un „centru” şi sunt puse în aplicare cu sprijinul organelor respective ale statului. „Tezele din aprilie” 1971 ale lui Nicolae Ceauşescu inaugurează epoca unei ”noi revoluţii ideologice”, „revoluţia perpetuă”, prin care totul este subordonat politicului, conducerii unipersonale, dictatoriale. Promovaţi pe baza principiului „originii sociale sănătoase” cu puţină pregătire şcolară, primii activişti de partide şi de stat de la Brad erau recrutaţi din rândul minerilor, de preferinţă din Valea Jiului, a brigadierilor de pe şantierul Bumbeşti-Livezeni, sau a ţăranilor mai săraci, care au acţionat „în spiritul politicii naţionale a partidului”. Dar nu trebuie priviţi global pentru că nu toţi au săvârşit abuzuri. Cu toate acestea, nota dominantă era teroarea, in primul rând psihologică. Astfel, copii meseriaşilor, a micilor comercianţi, erau trimişi acasă şi ameninţaţi că vor fi exmatriculaţi din şcoli sau facultăţi dacă părinţii lor nu se vor înscrie, cu utilajele şi maşinile pe care le deţineau, în cooperative. Tot astfel s-a procedat şi în situaţia în care membri ai familiilor acestora erau angajaţi în diferite servicii. În acest scop, şi prin aceleaşi metode a acţionat şi sistemul impozitelor, al deferitelor corvezi umilitoare la care erau supuşi toţi aceşti oameni care aveau mici ateliere, prăvălii etc. Prin asemenea metode a fost lichidată această categorie de proprietari, instaurându-se şi în acest domeniu proprietatea colectivă şi de stat. Minele din zonă au fost naţionalizate prin legi adoptate abuziv. Aceeaşi teroare a acţionat şi în scopul obligării ţăranilor pentru înscrierea în gospodăriile agricole colective. Existau în acea perioadă de început a comunismului trei categorii de ţărani: săraci. Mijlocaşi şi chiaburi-ţărani mai înstăriţi şi deţinători ai unor instalaţii ca mori etc., numiţi exploatatori sau „duşmani de clasă”. În problema ţărănească, funcţiona lozinca, ridicată la rang de principiu în activitatea politică: „Sprijină-te pe ţăranii săraci, strânge alianţa cu ţăranii mijlocaşi şi luptă împotriva chiaburilor”. O adevărată bătălie se ducea atunci pentru atragerea mijlocaşilor în gospodăriile colective. Întrucât ei cedau foarte

32

greu, având gospodării bine întemeiate, înfloritoare, împotriva lor se ducea un adevărat război psihologic: Echipe foarte numeroase, de 20 chiar de 30 persoane, încât umpleau ograda gospodarului, din care nu lipsea niciodată miliţianul, acţionau pe baza principiului „muncă politică de la om la om”: Cu o asemenea agresivitate şi cu o asemenea frecvenţă, încât oamenii nu mai rezistau psihologic şi se înscriau sau semnau cererea de înscriere în „colectivă”. Iar dacă totuşi unii rezistau, erau chemaţi în fiecare dimineaţă la postul de miliţie, fiind învinuiţi că posedă arme. Astfel, a fost lichidată şi proprietatea privată în agricultură, înfiinţându-se cele două gospodării colective în Brad şi Mesteacăn.

În zonele de deal, unde nu se putea face agricultură mecanizată, prin aceleaşi metode au fost înfiinţate „întovărăşirile de creştere a oilor”, dar dovedindu-se totala lor ineficienţă, au fost repede desfiinţate. Oamenii au intrat în diferite servicii, în special la mină şi de atunci nu s-au mai ocupat decât incidental de creşterea oilor. În rândul celorlalte categorii sociale funcţiona ca armă de reprimare psihologică „critica şi autocritica”, de cea mai pură esenţă stalinistă. În adunări publice, în presă, la gazete de perete, erau batjocuriţi oamenii cinstiţi, care nu se puteau acomoda noilor relaţii şi mentalităţi.

33

În anii „desăvârşirii socialismului şi a trecerii treptate la comunism”, metodele de „influenţare” a conştiinţei depăşesc privitismul „copilăriei” comunismului şi devin mult mai rafinate. Partidul Comunist se înfiltrează în toate straturile societăţii, încât nu există nici un domeniu care să nu fie pus sub o strictă supraveghere. Securitatea pătrunde, prin aşa numiţii informatori, în toate celulele societăţii, instaurând o atmosferă de teroare psihologică, de permanente suspiciuni. Mecanismul acestor relaţii a fost atât de complex şi atât de perfid, încât n-a putut fi înlăturat în 1989 decât prin vărsare de sânge. Aceasta este doar o latură a comunismului: latura lui represivă, care arată modul în care s-a instalat şi s-a menţinut timp de 50 de ani în România. A nega însă totul, la modul global, tot ce s-a înfăptuit în aceşti ani, prin munca întregului popor, a celor mai buni specialişti în toate domeniile de activitate, ar foi o eroare. O analiză politică a sistemului ca structură şi eficienţă nu constituie obiectul lucrării noastre. Autorul consemnează obiectiv evenimente, fapte, aspecte care sunt de domeniul evidenţei, convins fiind că „procesul comunismului” nu-l poate face decât istoria.

6.4. TRANZIŢIA DUPĂ REVOLUŢIA DIN 1989 Revoluţia din decembrie 1989 a fost expresia violentă, cu vărsări de sânge, a unor acumulări de mânie şi revoltă împotriva politicii Partidului Comunist, a cuplului Nicolae Ceauşescu, de înăbuşire a tuturor libertăţilor de exprimare, de instaurare a unui regim de austeritate excesivă, pentru satisfacerea planurilor megalomanice a unor inşi ajunşi în vârful piramidei sociale, care au dus ţara „pe culmile cele mai înalte” ale sărăciei şi umilinţei. Declanşată la Timişoara, extinsă apoi în capitală şi în toată ţara, revoluţia a dobândit dimensiunile şi forţa unui război civil, cu un număr mare de morţi şi răniţi, mai ales tineri, fără să ştie nici până în prezent cine au fost cei care au tras în demonstranţi. „Procesul revoluţiei” stagnează, se pare, fără perspective de finalizare. Revoluţia rămâne în continuare învăluită în misterele istoriei. La Brad, revoluţia a izbucnit printr-o demonstraţie spontană în faţa sediului partidului, prin ocuparea sediului clădirii respective şi aruncarea pe geamuri a portretului lui Nicolae Ceauşescu, a altor materiale de propagandă, şi călcarea în picioare de mulţimea dezlănţuită. În zilele acelea de confuzie generalizată, s-a constituit spontan un Consiliu al Frontului Savării

34

. când au loc primele alegeri libere. şi-au vândut apartamentele şi au plecat în satele de origine. Marcel Socol şi ing. până în 1992. sănătate. Mihai Costina. care îşi desfăşoară activitatea în şedinţe.naţionale. devenind sucursală aparţinând de „Minvest” Deva. renunţând la zonele mai sărace în conţinutul auro-argintifer şi concentrându-se spre cele cu 35 . dimpotrivă sărăcia s-a generalizat în aşa măsură încât salariaţii cu venituri mai modeste sau pensionarii care locuiesc în blocuri nu reuşesc să plătească nici cheltuielile de întreţinere. juridică. s-au dobândit libertăţile de asociere şi exprimare etc. de regulă lunare. activităţi sportive şi de agrement 4. Au trecut aproape15 ani de la revoluţie. Ca viceprimari au fost desemnaţi: ing. au fost aleşi primari prin vot democratic: ing. dar condiţiile materiale ale majorităţii populaţiei nu s-au ameliorat. din reprezentanţii partidelor s-au constituit consiliile locale. conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură. începând cu anul 1992. nu fără o serie de convulsii. 2. Comisia pentru amenajarea teritoriului şi urbanism. care a preluat puterea. protecţie socială. realizarea lucrărilor publice. cultură. prof. Livia Fumurescu şi Economist Cazacu Florin. În această perioadă de tranziţie. Nicolae moga. Mulţi disponibilizaţi sau şomeri. exercitând provizoriu funcţiile de administrare a oraşului până la viitoarele alegeri. ca urmare a restrângerii activităţii economice. iar ca secretari: Elena Man şi Agnes Epure. unde au obţinut pământul prin desfiinţarea cooperativelor agricole de producţie. apărarea ordinii publice. buget-finanţe. perioadă în care s-a constituit şi consolidat un regim democratic. Odată cu alegerea primarilor. pe baza rezultatelor votului popular. ing. respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Florea Posteucă şi Virgil Chiş. Comisia pentru învăţământ. În cele trei legislaturi. Comisia pentru administraţie publică locală. având atribuţii de decizie în cele mai importante probleme ale oraşului: 1. Aurel Circo. după eşecul comunismului. protecţia mediului. Comisia pentru programe de dezvoltate economico-socială. Întreprinderea Minieră Barza. ca urmare a tranziţiei spre economia de piaţă. Aurel Benea. administrarea domeniului public. După revoluţie în toate domeniile s-au produs mutaţii profunde. 3. primari ai oraşului au fost: juristul Tiberiu Vanca.

apare acum un aspect care n-a fost cunoscut niciodată în istoria mineritului din zonă: producţia pe stoc. Mai ales prin disponibilizare. unităţi de alimentaţie publică cu produse variate încadrându-se în economia de piaţă . se reânfiinţează la Brad Judecătoria şi Parchetul. În acelaşi scop. frizerie. vopsitorii auto. Numărul salariaţilor s-a redus.700 în prezent. Circulaţia cu trenul pe traseul Brad – Deva a fost suspendată în anul 1993. de asemenea. Unităţile comerciale s-au adaptat foarte repede economiei de piaţă. autoservice. care. cu profil de tâmplărie. prin concurenţa mai multor firme private. prin licitaţie. Acele spaţii comerciale mari de la parterul blocului au fost divizate în spaţii mici. coafură. sa renunţat şi la exploatarea în carieră de la Valea Arsului. olărit alte produse din lemn. Cooperativa Meşteşugărească. alta la Baia de Criş cu secţii de tâmplărie. vânzând spaţiul unei firme străine. dobândesc anumite sectoare de drumuri. care au fost date în locaţii de gestiune sau au fost vândute. croitorie. iar Secţia a-III-a din Brad şi-a încetat activitatea. tapiserie. două în Brad.productivitate mai mare. şi-a redus mult activitatea şi s-a împărţit în trei unităţi de sine stătătoare. prăvălii. Prin ridicarea oraşului la rangul de municipiu. astfel încât au apărut o serie de magazine.000 la circa 1. în anul 1995. fiind considerată nerentabilă din punct de vedere economic. cu toate că se continuă subvenţionarea mineritului de la bugetul statului. Datorită transformărilor care au loc prin introducerea economiei de piaţă. menţinând un minim necesar pentru continuarea procesului de exploatare şi valorificare a minereurilor din zonă. încălţăminte. Reamintim faptul că linia ferată Brad – Deva a fost construită înainte şi în timpul celui de-al doilea război mondial. de la aproximativ 6. Cam în aceleaşi proporţii şi-a redus activitatea Uzina de Utilaj şi reparaţii Miniere din Gurabarza. şi-a redus personalul. Condiţiile transportului de călători s-au îmbunătăţit în mod simţitor. 36 .

Pe ansamblu. Mesteacăn549. pe baza sporului natural.7. se triplează. Dacă facem o comparaţie între localităţile mari din judeţul Hunedoara. observânduse pe baza statisticilor depăşirea an de an a numărului naşterilor vii în raport de numărul deceselor: Anul 1901 1902 1903 1904 1905 1906 1907 1908 1909 1910 Numărul naşterilor vii 159 134 133 155 131 131 147 115 124 141 Numărul morţilor 112 103 122 84 105 79 125 101 87 98 37 . 3561 liberi. O altă situaţie statistică din acelaşi an prezintă Bradul în comparaţie cu satele din jur (care azi intră în componenţa municipiului: Brad-1499. Hunedoara cu 1873 locuitori.797 iobagi. Între anii 1848-1918 populaţia Bradului. în primul rând. din punct de vedere demografic. Valea Bradului – 483. 519 „homoratius”. Potingani-222. POPULAŢIA În a doua jumătate a secolului XVIII-lea şi prima jumătate a secolului XIX-lea. cu 1499 locuitori. sporului natural. Ţărăţel-327. Ritmul de creştere al populaţiei se menţine în continuare până în 1918. 46. constatăm că Bradul ocupă locul alIII-lea. Transilvania înregistrează o creştere spectaculoasă a populaţiei. datorită. Zarandul avea 2024 nobili. după Deva cu 2917 locuitori. ajungând de la 1734 pe baza recensământului din 1854 numai până în 1910 la 4266 de locuitori. La această dată se înregistrează 776 bărbaţi şi 722 femei. 826 ţigani. pe baza unui recensământ din 1785. Haţeg cu 415 locuitori. Ruda-188.

a fost determinată – 26 .6% 25.nu au primit .85 Cauza decesului .126 .nelegitimi .între 1-6 ani-16 .76 38 .au primit îngrijire medicală -17 .Media căsătoriilor (1901-1910) Media naşterilor vii (1901-1910) Media morţilor Sporul natural (1901-1910) (1910-1910) 32 137 102 35 7% 33.0% 8.total sub 7 ani-45 .nu a fost determinată .6% Căsătorii la 1000 de locuitori Naşteri la 1000 de locuitori Morţi la 1000 de locuitori Spor natural la 1000 de locuitori Media anilor 1901-1910 Dintre născuţi vii şi morţi .sub 1 an-29 .morţi peste 7 ani –57 Dintre vii: .13 Născuţi morţi: 2 Dintre vii au decedat: .legitimi .

grupele de vârstă: .65 -sunt în străinătate .între 15-19 ani . Populaţia după sex .maghiari -germani -slovaci .între 40-59 ani .1949 .2123 .peste 60 ani 7.Interesante concluzii se pot desprinde din alte două situaţii statistice privind structura populaţiei brădene pentru anii 1900-1910 Recensământul din 1900 1.văduvi .119 5 .sub 6 ani . Din populaţia prezentă 5.3886 10 .3896 -cetăţeni străini .Populaţia – situaţia familială .bărbaţi .între 6-11 ani .între 12-14 ani .divorţaţi 8.241 2 -580 -470 -239 -403 -1341 -638 -225 .1947 .femei 6.între 20-39 ani .1530 . Din populaţia prezentă 4.6 39 .933 . Populaţia .căsătoriţi . Populaţia după limba maternă .necăsătoriţi . Populaţia civilă prezentă 2. Populaţia militară prezentă Total 3.

3.în 1910-locuitori : .reformaţi .ortodocşi .în 1900-locuitori . Populaţia după confesiune .izraeliţi 11.în 1880-locuitori .în 1890-locuitori .ştiu să scrie şi să citească 12. Populaţia – ştiu ungureşte 10. sârbi -alţii 9.29 -1438 -171 -2663 -40 .luterani .-români -croaţi. Populaţia după ştiinţa de carte .341 . 2.cetăţeni străini -4226 -6 -34 40 .în 1869-locuitori .greco.romano catolici . Populaţia civilă prezentă Populaţia militară prezentă Din populaţia prezentă.catolici . Populaţia civilă prezentă în anii după recensăminte .unitarieni .467 1 -2809 .14 -200 -1304 -2433 -2326 -3006 -3886 -4272 Recensământul din 1910 1.

căsătoriţi văduvi divorţaţi Populaţia după limba maternă .între 12-14 ani .maghiari .greco-catolici .români .germani . Populaţia-grupele de vârstă: .sub 6 ani .alţii 9.820 -244 .4.croaţi.între 40-59 ani .sârbi .reformaţi . 10. 5.romano-catolici .604 -611 -332 -496 -1165 .slovaci .peste 60 ani 7.între 20-39 ani .necăsătoriţi 8.130 -1613 .263 -509 -87 -3164 -45 41 .între 6-11 ani .între 15-19 ani .luterani . Populaţia .ortodocşi . Populaţia după situaţia familială: -2417 -1619 -232 . Din populaţia prezentă.4 .în străinătate Populaţia după sex: -bărbaţi -femei -16 -2170 -2102 6.80 -32 -3108 .ştiu ungureşte Populaţia după confesiune -922 .

Slovaci Alţii TOTAL 1920 2914 464 85 99 31 3593 1930 3659 341 115 99 17 76 4308 1941 5040 380 116 158 17 10 5621 1948 4948 317 28 12 14 8 5332 Pentru satele care aparţin bradului.. e adevărat în mică măsură. După neam şi confesiune. avem următoarea situaţie: 42 . la aceasta contribuind. 1941. precum şi funcţionarii şi familiile unui tribunal din Zalău (jud. în numai 28 de ani populaţia triplându-se. se ajunge în 1948 la cifra de 5332. mutându-se aici şi familiile ofiţerilor. populaţia Bradului are următoarea structură.izraieliţi . pe baza recensămintelor din anii 1920. 1948: După neam Români Unguri Germani Evrei Cehi.380 în 1941. după dictatul de la Viena din 1940. pe această bază şi a nivelului de trai. de la 922 în 1910.6 -180 . 317 în 1948. Din punct de vedere a compoziţiei naţionale. se observă reducerea populaţiei de naţionalitate maghiară. constantă.alţii 11. 1930.ştiu să scrie şi să citească -1185 În perioada 1918-1946 datorită evoluţiei mereu ascendente ale economiei.unitarieni .Populaţia aparţinând celorlalte naţionalităţi române. în general. la 464 în 1920. Populaţia după ştiinţa de carte: . în perioada 1934-1940 a Batalionului 11 Vânători de Munte. cu un spor de 1729 locuitori. pe baza recensămintelor din aceşti ani. 341 în 1930.18 . a determinat şi o creştere constantă a populaţiei pe baza sporului natural . Sălaj) evacuat la Brad. şi existenţa la Brad.Dacă în 1920 Bradul avea o populaţie de 3593 locuitori.

slovaci 1. fiind cedat Ungariei.total 1159. unguri 51. din care români 702.total 1032.se explică prin faptul că în urma Dictatului de la Viena (1940). din care români 217. adulţi) se pot desprinde din următoarea situaţie centralizată pe baza Bisericii Ortodoxe din Brad: Anul Născuţi Total Decedaţi Total 43 . din care români 414. ajungându-se în 1941 la 214.Potingani . ruşi 1. când Ardealul de Nord a fost rupt din trupul ţării. alte neamuri 1. ţigani 2 Mesteacăn . din care români 1067. turci 2. germani 19. din care români 1013. croaţi 4. împreună cu Tribunalul din Zalău. mulţi români. ţigani 28 Ruda-Brad . ţigani1 Valea Bradului .total 739. sârbi. După confesiune Ortodocşi Greco-catolici Romano-catolici Reformaţi-calvini Luterani Unitarieni Baptişti Adventişti Mozaici Mahomedani Armeni TOTAL 1920 1930 3599 91 316 138 28 28 2 102 4 4308 1941 4784 214 377 122 33 5 30 3 53 5621 1949 4071 145 292 106 12 7 39 4 25 1 5332 Creşterea numărului greco-catolicilor. s-au refugiat la Brad. germani 20. unguri 9. Concluzii interesante privind naşterile legitime şi nelegitime şi decesele(copii. unguri 42. ruşi 1.total 481. ţigani 19 Ţărăţel . ţigani 14. evrei 2.total 219. cehi.

Pe umerii ei se sprijină toată gospodăria şi 44 . creşte considerabil rolul femeii. În Brad şi satele din Zarand. femei: 25909. susţinuţi. Adulţi 55 39 49 50 41 49 62 119 83 58 82 61 57 79 71 76 91 63 ortodocşi 3538 3589 3731 3749 3779 3800 3812 3812 3825 3835 Fenomenul care surprinde este numărul foarte mare al copiilor decedaţi sub 7 ani în unii ani apropiindu-se de cel al adulţilor. 23. În această situaţie. după sex. total: 52441 Populaţia activă .6% susţinuţi. În comparaţie cu perioada anterioară.4% Raportul dintre populaţia activă şi susţinută: activi: 40085.bărbaţi: 20890. unii decedând şi fiind înmormântaţi în cimitirul romano-catolicilor.legitimi 1935 1936 1939 1940 1941 1942 1943 1944 1945 1946 99 100 110 84 93 95 69 77 67 57 nelegitimi 11 12 12 13 8 2 5 5 9 5 110 112 122 97 101 97 74 82 76 62 Cununaţi (pers) 26 31 23 33 35 55 31 25 54 26 Copii sub 7 ani 27 22 8 29 30 27 8 5 Nr. lipsa bărbatului din gospodărie este destul de mare. fiind aduşi aici răniţii de pe frontul de vest.4% activi. Numărul mai mare al celor decedaţi în 1945 se datoreşte faptului că în timpul celui de-al doilea război mondial clădirea liceului „Avram Iancu” a fost transformată în spital militar.bărbaţi: 26532. total: 52441 = 76.Din cei care au rămas se mai păstreză doar amintirea lor. femei: 19195. are următoarea compoziţie: Populaţia totală . în raport cu populaţia activă în 1933 în comunele din fostul Zarand. a crescut mult numărul populaţiei active. total: 40085 = 76. Cimitirul Eroilor nu mai există. De atunci există strada Eroilor. pentru că o parte au fost deshumaţi şi duşi la Cimitirul Eroilor din Deva sau preluaţi de familii. Populaţia totală. 12356.

dr. 1936. Potingani . de la 41-50 ani. 1973-16625.de la 16-21 ani. jud. Munţii Apuseni. 9554. 1974-16705. de la 41-55 ani 6059. Alba: 42. 3230. avem următoarea situaţie a populaţiei în anul 1966: Mesteacăn .p. cercetări asupra stărilor economice din Munţii Apuseni. Dacă în 1948. în special a mineritului şi construirea unui număr mare de apartamente în Brad. I. Valea Bradului –1123. 1969-16261. Totalul bărbaţilor şi femeilor active:40025 În comparaţie cu celelalte judeţe care au populaţii în Munţii Apuseni. 197016466.de la 21-40 ani.3582. numărul populaţiei brădene. Comerţ cult.. total:20810.5. de la 21-41 ani 9222. populaţia creşte permanent după cum urmează: 1966-15532. se înregistrează o densitate de 53 (Arad: 50. tocmai datorită marii densităţi a populaţiei din Brad şi a crângurilor din jur. locuiau în Brad 5332 persoane după 1950. Asistăm în această perioadă la o adevărată migraţiune de populaţie în Brad din Moldova. În localităţile componente.bărbaţi de la 12-15 ani.2)13 În perioada după cel de-al doilea război mondial datorită dezvoltării economice. Alături de ea la câmp şi acasă. . total 19195.182.creşterea copiilor.3. Bucureşti. sănătate Alte ramuri T Brad M F 13 15532 7943 7589 7297 4958 2339 3643 3260 383 426 343 83 1687 910 777 513 199 314 588 184 404 140 762 378 Dr. Turda:13.1971-16768. Ţărăţel – 1027.1968-16044. Alexandru Vaida-Voievod. după cum rezultă din următoarea situaţie statistică (privind populaţia activă): . Cu 52441 locuitori. Ruda . Bihor: 31. 5947.907. La o suprafaţă de 989 kmp. cu o prefaţă de dl. Cluj 31. întotdeauna numeroşi. Recensământul din 1966 prezintă următoarea situaţie a populaţiei active în principalele ramuri economico-sociale: PopuLocalitatea Sex laţie total Total Industrie Populaţia activă Construcţii Agricultură Învăţ. fără localităţile componente. Tipografia ziarului „Universul”.631. anul naţionalizării minelor.Popa-Necşa.5. 2941. Hunedoara are cea mai mare densitate a populaţiei pe kmp. muncesc şi copiii. Oltenia şi din alte zone ale ţării În toţi anii. determină o creştere spectaculoasă a populaţiei.Ciomac şi V.femei de la 15-20 ani. creşte în mod constant.49-52 45 .

sănătate. marea majoritate a populaţiei active. ci şi în industrie şi construcţii. Acelaşi recensământ din 1966 ne dă o imagine a populaţie în întreţinerea persoanelor active (vezi în corelaţie şi cu tabelul anterior): Localit. Este destul de mare numărul femeilor active. Brad T 8235 M 2298 5 6290 2097 4193 236 77 4535 1484 3050 13 6 149 75 119 32 14 214 67 147 15 5 262 91 171 3 1 191 75 116 32 9 895 305 590 146 70 1945 888 1057 10 5 46 F 5250 T 331 M 112 . Alte ramuri Alte pers. nu numai în comerţ. Sănăt. învăţământ.Mesteacăn Potingani T M F T M F T M F T 907 472 435 182 85 97 631 330 301 1027 526 501 1123 572 551 430 290 140 73 53 20 202 185 17 460 313 147 512 306 206 187 179 8 31 31 175 174 1 310 273 37 226 218 8 21 15 6 3 3 1 1 8 6 2 6 5 1 163 52 111 35 16 19 6 2 4 72 3 69 195 22 173 14 11 3 4 1 3 18 3 15 20 12 8 6 2 4 1 1 4 4 11 3 8 18 7 11 39 31 8 3 3 12 7 5 41 25 16 47 42 5 Ruda Ţărăţel M F T M F Valea Brad Din această situaţie se poate vedea ponderea mare a celor ce lucrează în industri şi construcţii. Sex Total Populaţie inactivă În întreţinerea persoanelor active Total Industrie Constru cţii Agricult ura Comerţ Învăţ. Cult. cultură. unde condiţiile de muncă sunt mult mai grele. unde se află într-o dominantă faţă de bărbaţi.

dintre decedaţi copii şi decedaţi adulţi: Anul Născuţi Legitimi Nelegitimi Total Cununaţi Decedaţi Copii Adulţi Total Nr. se poate vedea cum a evoluat raportul dintre născuţi şi adulţi. a decedaţilor (copii şi adulţi). Dacă se compară această statistică cu cea prezentată pentru perioada interbelică. a celor cununaţi. ortodocşi 1946 1947 1948 1949 1950 1951 1953 1954 1961 57 59 64 79 81 81 98 90 82 5 3 8 3 7 13 21 16 30 62 61 72 82 88 94 199 196 112 26 43 46 55 41 47 36 43 54 5 8 7 15 5 8 11 7 - 58 60 71 60 62 72 32 34 36 63 68 68 75 67 80 44 41 36 3835 3845 3908 4876 3962 3990 4095 4100 4398 47 .Mesteacăn Potingani Ruda F 219 T 109 M 32 F 77 T 429 M 145 F 284 159 93 23 70 316 96 220 532 107 225 360 148 212 7 47 13 34 305 94 211 287 10 197 289 119 170 18 4 4 9 4 5 4 1 3 10 39 9 30 4 1 3 1 1 10 2 8 2 1 1 5 3 2 13 6 7 20 1 1 2 2 12 6 6 76 2 2 6 6 20 9 19 32 14 18 5 16 9 7 113 49 69 235 106 129 251 118 133 Ţărăţel T 567 M 213 F 354 Valea Brad T 611 M 266 F 345 Concluzii tot atât de interesante ne oferă evidenţele anuale ale evoluţiei populaţiei ortodoxe majoritare privind numărul născuţilor şi botezaţilor (legitimi şi nelegitimi).

1962 1963 1964 1965 1967 1968 93 41 108 94 199 192 27 33 32 39 75 74 120 74 140 133 274 272 30 38 37 32 49 45 8 4 6 2 5 1 42 43 25 41 43 40 50 47 31 43 48 41 4400 4450 4720 - După recensământul din anul 2003 situaţia populaţiei se prezintă astfel: Structura populatiei Barbatii 9227 Femei 9634 Religia Ortodocsi 17950 R. Catolici 303 G. Catolici 76 Reformati 143 Altii 410 Nationalitatea Romani 18207 Maghiari 343 Germani 65 Tigani 214 Alti 32 Situatia ocuparii fortei de munca Activi 6540 Someri 2074 Pensionari 8835 48 .

confecţionarea unor obiecte din aur este edificatoare o legendă din Apuseni . Tot săpând şi îngropând. poate tocmai din locurile noastre. În cătro cu oi pornea Toate honcile răsuna. care îşi are lăcaşul în muntele de legendă şi căreia i-a dat numele : «Ferice de ăst domn bun De trei fii ce-o d-avut … Unul d-umbla cu plugul. De mi-şi lucra la d-aur Şi do el mi-şi mai făcea La cel frate plugărel Tot un pluguţ de d-aur ? În cătro cu plug pornea Toate coastele răsturna… Şi do el mi-şi mai făcea l La cel frate păcurar Tot un fluier de d-aur. Găsii viţa de. încă din vremea îndepărtată a dacilor. Unul sapă viile. nume de persoane sau mitologice.8. Unul pasce oile. Pentru vechimea îndeletnicirilor din zonă. De codrii se legăna” 49 . despre zeul făurar Vâlcan.aur Şi se – nvaţă bun faur. ASPECTE ETNOGRAFICE ŞI ETNOFOLCLORICE Toponimia locală ne oferă multe exemple în care localităţiile îşi au originea în elemente sau fenomene din natură.

arăspândi portul cel pitoresc atât de atrăgător şi plăcut şi a da sprijin 14 Revista Orăştiei. a spus « scopul măreţ al acestei reuniuni (reuniunea femeilor) e a da avânt industriei naţionale casnice. care aminteşte despre faptul că locuitorii zonei nu se ocupă numai cu extragerea şi prelucrarea minereului aurifer.Acest frate făurar este zeul Vulcanos. producând o impresie deosebită în rândul ţaranilor. obiecte cu însuşiri miraculoase. p. între care s-a acordat atenţie deosebită portului naţional. distinsa doamnă Aurelia Damian. în frunte cu Aurelia Damian. El explică toponimul Vulcan. Extrem de apreciate erau expoziţiile de artă populară organizate în Brad. Mesteacăn. în “vorbirea” sa.Albu. A. E. cele mai originale lucrări erau premiate de un juriu ales în acest scop. Valea Bradului. soţia protopopului Vasile Damian. Divinitatea romană. 11/23 ianuarie 1897.ca în basmul românesc. ca şi Găina. anul III. în zilele de duminică. cari împodobesc casa românească. între cari se aflau şi membrele comitetului reuniunii: d-nele A. Între anii 1848-1918. E Părău. M. muntele din apropiere. dar şi în sate cu prilejul adunărilor generale ale Asociaţiunii. Gligor. ne îndreptăţesc să privim Bradul şi zona înconjurătoare într-o altă lumină. doamne din «inteligenţa» brădeană erau prezente în superbe costume populare de Blăjeni la slijbele religioase din satele brădene: Ţărăţel. pe care îl numim «micul Olimp al Zarandului». exemplul personal au o forţă de înrâurire mai mare decât conferinţele sau demonstraţiile pe această temă.9-10 50 . în cadrul acţiunilor largi de promovare şi valorificare a tradiţiilor populare şi de combatere a poluării acestora. Creaţia folclorică reprodusă mai sus este o legendă sub forma colindului. ci şi cu confecţionarea unor podoabe artistice. Oprişa şi altele »14 În cadrul select. Având în vedere rolul important al exemplului în educaţie. În acest scop despărţământul a fost sprijinit de Reuniunea Femeilor. celui păcurar un fluier tot de aur. munte de legendă. prin care unul se «învăţa bun faur» fratelui plugărel el îi face un pluguţ de aur. Ni se dezvăluie acum şi semnificaţia toponimului Vâlcan.Este locul unde s-au produs valori spirituale şi proiectează Ţara Zarandului pe coordonatele naţionale şi universale. unde «la masa aşezată în mijlocul sălii ia loc o cunună de dame alese.Acest domn avea trei fii. a păstra gustul admirabil şi frumuseţea mult lăudată a ţesăturilor. De real succes s-a bucurat o expoziţie organizată la Brad în luna ianuarie 1897. care au uimit lumea prin rafinamentul artistic. cum de altfel atestă şi depozitul de obiecte din bronz descoperite la Brad. Damian. Simpla prezenţă. în cadrul Despărţământului Brad s-au organizat manifestări de amploare . identificată cu Hephaestus din mitologia greacă.Toate acestea. S. nr. puse în relaţie cu variantele zărăndene ale «Mioriţei». După ce erau vizitate şi admirate. Cuteanu.

Asemenea activităţi cuprind mai târziu localităţi mai mari (Brad. Revista « Luceafărul ». În 1908. ci îşi fac ochii roată printre masele largi ale poporului si se pare că aceşti dascăli au observat întunericul în care pluteşte mintea ţăranului. în perioada interbelică devenind un fenomen de masă. cu toate că de o sută de ani ne tot mândrim că-l luminăm. de fapt îndeplinea şi funcţia de inspector şcolar. dovedesc că nu-şi consideră profesiunea numai ca un mijloc de existenţă. . în care să-i înveţe pe ţărani să scrie şi să citească. afaceri financiare şi economice15. Sibiu. prin hărnicia ce o arată în cadrul asociaţiunii. individualităţii româneşti. «Şcoala la Băcilă ». Activitatea lor de luminatori ai poporului nu se mulţumeşte numai la orele plictisitoare ce sunt siliţi să stea la catedră. dresând mintea copiilor după tipicul planului de învăţământ impus de stăpânire. etc. asupra prezentului şi viitorului nostru ». . sub impulsul Astrei. se hotărăşte ca toţii învăţătorii să organizeze în satele lor cursuri gratuite.economiei naţionale. 3. Pe aceeaşi linie de răspândire a culturii se înscriu înfiinţarea de case culturale şi biblioteci populare la sate. într-o « cronică » din anul 1908. Chiar şi în cadrul manifestărilor organizate la sate de Astra. Baia de Criş. afaceri de drept.o jumătate de ceas se fac exerciţii de scris şi citit cu ţăranii. Iată programul acestor şezători : . Hălmagiu. într-o adunare organizată la Brad. Ei jertfesc în fiecare săptămână o oră liberă pentru şezătorile literare care se tin în fiecare duminică cu ţăranii trecuţi de 16 ani din Brad. sub patronajul lui V :Damian. nr. S-au hotărât deci să dezrobească vigoarea atâtor minţi de sub puterea neştiinţei. elogiză zelul cu care se dăruie acţiunii de luminare a minţii ţăranilor : « Profesorii acestui orăşel. care. scrisă de un autor de valoare într-o limbă uşoară şi frumoasă românească. În final au fost premiate lucrările prezentate. 15 Revista „Luceafărul „ anul VII.ultimul sfert de ceas se ţin prelegeri libere despre şcoală. Profesorii gimnaziului din Brad se afirmă ca elementele cele mai active în cadrul asociaţiunii. 1 februarie 1908 51 . de alfabetizare a neştiutorilor de carte se generalizează spre începutul secolului al XIX-lea. exemplul lor însufleţindu-i şi pe învăţătorii de la sate. era cuprinsă o activitate prin care profesorii de la Brad făceau exerciţii de scriere şi citire cu cei doritori. Crişcior. fiindcă toate acestea au deosebită înrâurire asupra fiinţei.acţiuni care au găsit ecou în activitatea învăţătorilor şi preoţilor. ori o bucată aleasă din literatura populară.un sfert de ceas se citeşte o bucată aleasă. învăţătorul Simion Băcilă din Brad. ferindu-ne de orice corcire.

« Baia de sânge de la Belgrad » s-au bucurat de un mare succes la Brad. Spectacole ca «Lupta cu taurii». înfruntând mentalităţiile oamenilor. Aşa cum aflăm din presa locală. fiindcă s-a minifestat iniţial caun joc. cinematogarful. ca un repertoriu adecvat epocii pe care o parcurgeau atunci românii din Transilvania. aşa cum informază un corespondent local al ziarului. cu caracter documentar şi un conţinut interesant. filmul.Societatea pentru Fond de Teatru Român În atmosfera mai relaxantă de după 1860. apoi prin îmbinarea imaginii cu sunetul . Filmele prezentate erau primite de la casa de filme « Pathe. până s-a ajuns a cuceri şi inima lor . bucurându-se de aplauze frenetice. Plevna ». a publicului larg. Cinematograful Începutul celei de-a şaptea arte.icoana războiului din 1877. iar efectele sonore au fost asigurate de vreo 20 soldaţi cu arme şi cartuşe oarbe atunci când se prezentau imagini de asalt cu strigăte de 52 . « Ilustraţia muzicală » era sustinută de o fanfară plasată în spatele ecranului. Pentru a atrage publicul cât mai larg se prezentau filme comice. care s-a bucurat de cel mai mare succes la Brad a fost « Indepenţa României. un amuzament. susţinute de un cinematograf ambulant. Premiera filmului s-a făcut în 1912 în Cinematograful « Eforie » din Bucureşti. a început să se impună mai întâi sub forma « filmului mut ».anume bravele şi groaznicele lupte ale dorobanţilor şi vânătorilor români contra cuiburilor întărite turceşti. O primă informaţie despre prezentarea la Brad a unei producţii cinematografice o avem din 104 în ziarul Zarand din care aflăm că zilnic. Aşa născut ideea înfiinţării unei societăţi care să pună bazele unui fond pentru teatru naţional. « Asociaţiunea pentru literatura Română şi Cultura poporului Român « şi-a înscris în programul său ca un important obiectiv educarea ţărănimii. în luna iunie. Treptat.Freres » din Paris prin intermediul teatrului – cinema Appolo din Budapesta. nu poate fi determinat cu precizie. prin care intermediul teatrului. Erau în general filme de actualităţi. vor fi spectacole la hotelul « hungaria ». Turneele organizate de companii teatrale din Bucureşti în diferite oraşe ale Transilvaniei dau un nou impuls dorinţei românilor de aici de-a avea un teatru în limba română.

care s-a mutat de la Arad la Brad. cu acompaniamen muzical al pian. Iată părerea autorizată despre semnificaţia ziarului :« Acest eveniment este deosebit de important. din care făcea atunci parte şi Bradul. Torok Arthur şi Auer Inze. în adunarea generală din 30 octombrie 1886. proprietatea lui Roth Ferenk. optician şi bijutier Sider. pentru « a 53 . fotograf. cu atât mai marea fost succesul. cu Benko Andraş. S-a asociat cu ceasornicarul. când a luat fiinţă şi prima tipografie. pentru că Bradul se situează în vecinătatea centrelor de aspiraţii naţionaliste periculoase. existenţa unui ziar unguresc şi a unei tipografii ungureşti sunt o armă puternică în mâna culturii ungureşti. În primul rând. anumat de un adânc patriotism maghiar. din conducerea căreia făcea parte. femeile din comitatzl Hunedoara. Ziarul şi-a întărit editarea ca o forţă nouă. şi Aurelia Damian. când au plecat pe front. cu atât mai mare atmosfera de solidaritate cu eroii de la Plevna prin colectare de fonduri şi daruri pentru soldaţi era încă vie în amintirea brădenilor. Cei doi au continuat colaborarea până la izbucnirea războiului din 1914. Impresia cea mai puternică a produs-o la Brad costituirea primului aparat de proiecţie cinematografică. soţia protopopului şi deputatului Vasile Damian. Editarea ziarului a fost preluată de Brady Albert. Ziarul « Zarandul « În 1903. pun bazele « Reuniunii Femeilor Române din Comitatul Hunedoara ». Oliver Poper. intrând în locul său cumnatul lui Sider – Gedo Emanoil. cinematograful a fost pornit de tinichigiul Scustera la CasinaRomână. După război. aşa cum s-au păstrat din cele mai vechi timpuri toate categoriile sociale au răspuns exemplar acestui imperativ. având ca principal scop « înaintarea industriei de casă.« ura ». ajutorarea fetiţelor şi văduvelor române sărace ». iar mai târziu a ieşit din asociaţie. în calitate de vicepreşedintă. La Brad. Tradiţii naţionale Răspunzând cu entuziasm cerinţelor formulate în programul Asociaţiunii pentru Literatură Română şi Cultura poporului Român » de promovare şi valorificare a tradiţiilor naţionale. dr. mecanicul de la Şteampurile Vechi. inspector şcolar. a apărut la Brad ziarul săptămânal unguresc « Zarad ». a construit aparatul cu toată instalaţia necesară inclusiv un gramofon. Într-un astfel de ţinut.

sesizată de cercetători nu numai în ce priveşte portul popular. Băiţa. Aşa se explică şi unele « influienţe » în potul naţional din zonă Grija cea mai mare este acum pentru combaterea întrepătrunderilor din diferite zone. Haţeg. În parteea setică a zonei. diferenţierea în viaţa social-economică. zărăndenii vizitează şi târgurile de la Abrud. adunarea repartizează câte două doamne din centrele: Dobra. care dovedesc că… am avut totuşi un suflet armonic. ca să se deplaseze prin sate pentru a stimula interesul şi respectul pentru portul popular. ţesută în războaie de ţesut şi prelucrată după toată tehnologia complicată şi îndelungată. precum şi folosirea de timpuriu a unor materii prime fine. precum şi orientatrea aşezărilor din partea de est a Zarandului spre Ţara Moţilor. De asemenea. cu cât se constată o alterare a portului popular tradiţional prin împrumuturi vestimentare din zonele învecinate. Pentru îndrumarea femeilor în legătură cu preţuire portului popular. valea Mureşului. valea Crişului dinspre Hălmagiu. a simţit frumosul şi l-a ştiut exprima în formă artistică ».scăpa de perire. Zarand. conservarea specificului local. spre Buciumani. Munţii Metaliferi. Banat. un suflet frumos. a piptarelor şi cătrinţelor abrudăneşti. în subzona Bradului. adunarea decide ca în centrele principale să se organizeze expoziţii de ţesături şi cusături. până la începutul secolului. Brad şi Hunedoara. îmbrăcămintea femeilor şi a bărbaţilor. Vestitul târg săptămânal de aici îi pune în contact cu oameni dintr-o zonă întinsă :Munţii Apuseni. cumpărată de la negustori care exprimă o ţinută princiară de o mare eleganţă sunt idenrice cu costumele de Buciumani. s-a generalizat portul cojoacelor. cât şi practica unor cusături specifice din zona Buciumanilor. a perfecţiona şi a populariza unul din cele mai minunate şi mai originale producte ale geniului românesc: portul nostru naţional. în subzona Hălmagiului. Orăştie. Vestitele costume de Blăjeni. Brădenii. În acest scop. Bradul şi comunele din jur se află într-o zonă de interferenţă. Şi aici. toţi în portul lor trdiţional. de origine industrială pentru confecţionarea cămăşiilor. a celor din vest spre Câmpia Aradului şi spre părţile Vaşcăului au avut drept urmare o diferenţiere în privinţa portului. Se ştie că apartenenţa administrativă. un suflet care a văzut. Câmpeni. « Târgul de fete « de Muntele Găina îi adună pe oamenii din Apuseni. numai din cânepă şi lână de oaie. cu fermecătoarele lui podoabe. hălmagiu. Bihor. pânza ţesută în casă a fost mai intens folosită şi paralel cu aceasta şi 54 . ci şi alte creaţii folclorice. În ţinutul dinspre vest. Acţiunea întreprinsă de Reuniunea Femeilor este cu atât mai importantă. a înţeles. cusute cu arnici negru pe pânză albă fină.

p. Curechi. cu guler în sus ori îndoit în jos. Portul Silvestru Moldovan16 constată următoarele caracteristici ale portului de la Brad şi satele de valea Crişului în perioada de la sfârşitul secolului al XIX-lea. ţundra neagră şi colţunul. cu atât portul popular îşi pierde din originalitate. Şesuri. Aici. Zarandul şi Munţii Apuseni ai Transilvaniei. Gulerul şi gura cămăşii sunt chindisite cu arnici roşu ori negru sau numai cu chindisitură de aţă. Ornamentele sunt mai simple. Unii din cei trecuţi de 40 de ani.De la Baia de Criş în jos pălăriile sânt mici şi rotunde. mai stilizate. ajungând până la şolduri. Cămăşile sunt peste tot simple . iar bătrânii au părul împletit în chică la partea stângă a capului. cu fir aurit ori şnur întors de 3-4 ori în jurul pălăriei cu ciucuri la spate. mai rar sunt cu pături pe piept mai ales la băieş. În privinţa portului la românii din Zarand. editură proprie. Vara poartă pălării cu marginile mai late şi puţin încovoiate mai sus. Peste cămăşii poartă mai ales vara. Cusăturile . Atât vara cât şi iarna bărbaţii poartă pieptarul de oaie. 16 Silvestru Moldovan. Sibiu. Portul vechi. Laibărul se închiotoară la gât şi e lărguţ. un pieptar numit « laibăr ». sălbănaşii şi ochişorii sunt de arnici. Cu cât satele se află mai aproape de oraşe şi cu cât ţăranii vin mai mult în contact cu străinii. Peste cămăşi se poartă curele late din piele (şerpare). Se întâlnesc deopotrivă tehnici ornamentale practicate în părţile vaşcăului şi în împrejurimile Gurahonţului. Bucureşci. cu 2şi 4 chioturi la gât. foarte rari din mătase dar şi din aţe. au părul netuns. originar din Zarand s-a coservat mai bine în zonele de munte. Cu cât ne apropiem însă de locurile unde se practică mineritul pe valea Crişului. Peste izmene poartă cioareci de lână cu cusătură simplă oricu şnur băgat în năuntru şi înainte cu « prohabe ». nu au acea încărcătură densă de pe cămăsile şi pieptarele blăjenarilor.52-57 55 . unde ţăranii au venit mai puţin în contact cu influenţele din alte zone : Blăjeni.tehnicile impuse de acest material. Cămaşa se poartă mai ales în cioareci. Dupăpiatră. 1898. se petrece acelaşi fenomen pe care îl observăm în toate zonele Ardealului. în aval. de la Brad. Intre piesele vestimentare autohtone. Bărbaţii au părul tuns mai peste tot. Mânecile cămăşii sunt strâmte cu punari cusuţi frumos în « brânele sălbănaşi şi ochişori ». Rovina. cu atât portul lor este influenţat de aceştia şi de luxul din oraş. Buceş. de veche tradiţie remarcăm: gluga. Vara poartă şi pălării de paie Cămăşile sunt din pânză de bumbac şi foarte rar din giulgiu. ţesut în forme din cânepă ori bumbac.

Nevestele poartă părul făcut cosiţă ori « conciu » . Încălţămintea folosită sunt. se poartă mai rar şi rochie de carton şi de postav. se încalţă cu obiele. Pe la mijloc. femeile se încing cu brâbne de lână ori cingători anume făcute. ţesută din lână care apoi se strâng în curele. ţundra e înlocuită cu laibărul ori şuba de lână. Se mai poartă şi laibăr de pânză sau de misir (bumbac răsucit. mai ales la băieşi. Opinciile cu gurgui şi curele. Peste cămaşă poartă pieptar din piele de oaie frumos cusut care ajunge până la şolduri. Pe deasupra. numită « brazi ». În unele comune. poartă laibăr de postav . iar fluierul piciorului până la genunchi se înfăşoară cu « înfăşurături « lungi. mâneca cămăşii are o cusătură de jur împrejur. mâneca se sfărşeşte în fodori cusuţi cu arnici ori de cipcă « dantelă ». Fetele poartă părul ales pe mijlocul capului şi făcut coadă care atârnă pe spate având în capăt o primulă sau panglică. de giulgiu ori bumbac. Pe cap poartă cârpă numită « năframă » sau « chescheneu ». iar pe deasupra poartă învelitoare albă ori năframă de târg. apoi cizmele.scurt. care seamănă cu cel bărbătesc). Cârpa e albă sau pistriţă. poartă ţundra neagră lungă până la genunchi. La coate. legată îndărăt. În opinci. Gura cămăşii se inchiotoră în 2 sau 4 chiotori şi e cusută frumps cu arnici mai rar cu mătase. materialul fiind cumpărat 56 . La gât iia are « gureluş ». încât un capăt atârnă mai lung pe spate. În unele locuri. crătinţă ori zadie de lână neagră ori în diferite culori. În apropiere de oraş. până la şolduri. de o parte şi de alta cusut cu arnici roşu ori negru în « brânele ori sălvănaşi ». Îndărăt se poartă opreg. iar dinainte « şurţ » (crătinţă). Cămaşa femeiască numită « iie » până la şolduri.

Nedeile În satele din jurul bradului. cioreci strâmţi de habă cu şuior negru pe cusătură iar înainte . Femeile poartă rochii.Ca încălţăminte . ghete fine de lac în celelalte anotimpuri. cusuţi de lături cu aţă galbenă . Cizmele şi ghetele sunt mai rare. roc negru de postav. precum şi intelevctualii din Brad şi se desfăşoară o petrecere până seara târziu la care se ciocnesc ouă roşii. Acest obicei există la biserica din Ţebea unde după slujba de vecernie.din târg. Se poartă pălăriile de pâslă. 57 . folosesc opincile. aşa cum este nedeea din satul Ţebea. cămăşi întărite de prăvălie. cu însemnele băieşilor.Veşmânt gros de iarnă poartă ţundră. iarna cu căptuşeală sau blană. Femeile băieşilor poartă veşminte luxoase : pe cap năframă de prăvălie în diferite culori de fir de mătase. călcâie înalte. atunci când călătoresc femeile mai poartă glugă de lână ca un fel de coif care se trage pe cap fiind scutite de vânt şi ger. cămăşi subţiri de prăvălie. la prohab cu fuguri. Iarna. pe locul din faţa cimitirului unde sunt înmormântaţi: Avram Iancu. se păstreză un vechi obicei : să slijesc în prima zi a preznicului Naşterii şi Învierii parastase pentru răposaţi. curea de mătase cu flori. lungi mai până jos. La oraş în mare parte portul şi-a pierdut originalitatea. unii cu tureci de lac. sărbătoarea numită « nedee » se înscrie în tradiţiile care au la bază fapte reale. Portul băieşilor are multe influenţe străine portului popular tradiţional. În unele parohii din Protopopiatul Zarandului. împodobite cu şinoare late. cămăşi scurte orăşeneşti şi pe cap năfrămi ori pălării. unii cu laibăre albe de habă. Ioan Buteanu şi Simion Groza se adună lumea din sat şi din satele vecine. negre pe la guler şi margini. laibăr de lână ori şubă ca bărbaţii. Iarna poartă bunzii îmblănite de postav. cizme iarna. care se păstreză până în zilele noastre. pieptare de catifea şi mătase cu flori. cizme cu creţe. laibăr negru.

Creştinii au sărit în ajutor în grabă. Au urmat apoi petrecerea în faţa bisericii. în preajma cimitirului oamenii petrec.Morţii au fost duşi cu carul şi îngropaţi într-o groapă comună. credincioşii au intrat iarăşi în biserică şi. Cel mai bătrân din sat a dat următoarea explicaţie : După alungarea turcilor din ardeal. i-au înconjurat şi fiindcă ei se opuneau. Cluj. în părtile Zarandului au rămas câtiva din fiii lui Mahomed. ea a intrat în casa preotului din Ţebea de la care a primit învăţătură creştimă. furioşi. a început un măcel. Între turcii rămaşi la Ţebea era un bei care avea o fată frumoasă numită Leila. La cest eveniment au venit credincioşi din toate satele vecine.18 17 18 Gaspar Armin. Şi de atunci s-a ţinut în fiecare an . în ziua a doua de Paşti. După înmormântare. au cununat pe creştina Leila cu fiul primarului. turcii. Flăcăul i-a promis fetei că o va lua în căsătorie dacă se va încreştina. Ziua botezului şi cununia s-au fixat pentru a doua zi de Paşti. pomenita Nedee. 58 . Când în biserică se făcea încreştinarea Leilei. Învoindu-se. in care năvălitorii au căzut până la unul. Kepek az egykori Zarandvarmegye foldjerol. 1912 Comunicare făcută de preotul Alexandru Fugătă. care s-a îndrăgostit de feciorul primarului din sat .Paştele Un cercetător17 este intrigat de faptul că la Paşti . Despre una din bisericile dela Baia de Criş poporul spune că a fostbzidită de prizonierii turci. mulţumind lui D-zeu c-au scăpat de furia păgânilor. care au prins de veste. au pătruns înarmaţi în biserică să ucidă mirii. Localnicii n-au avut altă explicaţie decât că « aşa ne-au pomenit di bătrâni ». scoţând afară pe năvălitori.

mai ales legume. Din această perioadă. Creşterea producţiei de lapte se datoreşte ameliorării soiurilor de bovine cu rase noi: pinzgau. la târgul săptămânal. pentru a realiza producţii mai mari. pe care le valorifică în piaţa oraşului. zimenthal. dar având şi unele disponibilităţi pentru comerţ. care ştiu tot mai bine cum să-şi alterneze culturile agricole. caprine-145-71. măgari-1-3.1 PERIOADA 1848-1918 Din punct de vedere economic. ovine-234-823. necesare în primul rând consumului intern. ECONOMIA 9. mai ales din crângurile Bradului. la sfârşitul lunii. 59 .9. precum şi alte soiuri din diferite zone. de a realiza aşa-numitele abonamente. există practica multor gospodării. porcine-870-582. un fel de înţelegeri între aceşti ţărani şi orăşeni de a le furniza zilnic sau de mai multe ori pe săptămână produse lactate. de obicei . se observă o creştere a rolului gospodăriilor individuale ale ţăranilor. cabaline-166-111. după cum urmează: bovine-1289-1353. plata. a ovinelor şi caprinelor. Aceasta a stimulat creşterea numărului de vaci cu lapte. făcându-se . Creşterea numărului de animale se poate observa pe baza unei comparaţii pe o perioadă de numai 15 ani. dar şi în zilele din săptămână. între 1895 şi 1910. zarzavaturi şi fructe.

mai ales prin dezvoltarea mineritului categori de muncitori. Industriaşi şi meşteşugari -activi 1756 2140 3829 1601 2671 4272 887 1080 44 33 166 308 339 808 1512 3 5 120 252 278 60 . Agricultură şi grădinărit -activi -pasivi 2. Mineri şi metalurgie -activi -pasivi 4. Populaţia totală activă 2. finalizate prin greve. dobândeşte un statut tot mai bine definit. comercianţi. sunt frecvente mişcările revendicative. Pe lângă ţărani. Pasivi TOTAL 1. Ca urmare a acestui fapt. dintr-un recensământ efectuat în 1900 şi altul după zece ani în 1910: 1. Domeniile noi de activitate şi structura socială a populaţiei brădene la începutul secolului al XX-lea rezultă prin comparaţie.Îmbunătăţirea zootehniei se explică printr-o mai judicioasă repartizare pe categorii de folosinţă a proprietăţii funciare.activi -pasivi 3. asistăm nu numai la fenomenul creşterii populaţiei. Alte ramuri agricole . negustori. în sensul capitalist al termenului. aşa cum rezultă dintr-o situaţie statistică realizată în 1896: Proprietăţile în comună Arător-2477 jugăre Grădini-331 jugăre Rât (fâneţe)-287 jugăre Păsune-666 jugăre Pădure-1100 jugăre Neproductiv 265 Jugăre TOTAL 5126 jugăre Mina de aur 110 jugăre 26 jugăre 37 jugăre 50 jugăre 155 jugăre 2 jugăre 380 jugăre Alţi proprietari 377 jugăre 54 jugăre 72 jugăre 491 jugăre 775 jugăre 26 jugăre 1684 jugăre În perioada care face obiectul studiului nostru. dar şi la o diversificare a acesteia în funcţie de noi activităţi productive. meşteşugari.

diverse 3.Fier şi metal.Comerţ şi credit -activi -pasivi 6. Alte ramuri şi necunoscuţi -activi -pasivi Total activ -bărbaţi -femei Total pasivi -bărbaţi -femei 332 67 79 41 73 62 124 10 5 31 32 159 5 50 62 632 155 299 781 381 89 139 33 68 82 148 6 5 15 12 116 56 149 751 52 470 1.Servitori de casă -activi -pasivi 11.Servicii publice şi liberi profesionişti 8.-pasivi 5. Fauri 2. Tâmplari 7 5 12 1 23 8 9 12 13 61 .042 Grupele principale ale industriei Total activi 1. Gater 5. Industria-maşini 4. Zilieri -activi -pasivi 10. Forţe de apărare -activi -pasivi -activi -pasivi 9. Comunicaţie -activi -pasivi 7.

Industrie de multiplicare. ci dimpotrivă. Morari 14. -femei 1 11 6 7 25 62 50 5 12 22 1 11 3 6 42 4 11 3 1 34 59 28 4 12 18 5 3 7 6 2 36 18 1 19 2 Mineritul după Revoluţia de la 1848. Zidari 18. fulgi 9. Pantofari şi cizmari 12 Cu diverse. În această situaţie s-a extins munca salariată de tip capitalist.Brutari 15. ei s-au văzut în situaţia de a arenda minele. moşierii proprietari de mine au pierdut forţa de muncă gratuită.Dulgheri 19. înregistrează o stagnare.Se ocupă de industrie-bărbaţi.tipografie 21.Alte.îmbrăcăminte 13. Dar cum lipsea capitolul pentru investiţii şi pentru plata salariilor.piele. prin organizarea de întreprinderi particulare sub forma asociaţiilor miniere.6. când unele mine au fost distruse.Diverse industrii alimentare 17. Măcelari şi cârnăţari 16. Piele şi tăbăcari 8. Croitori 11. Până la revoluţie nobilii proprietari îşi administrau îşi administrau minele în regim feudal. păr. din dorinţa lor de a obţine succese rapide. Alte industrii – construcţie 20. De aceea. folosind forţa de muncă din domeniile lor agricole în contul robotei obligatorii. Tors şi împletit 10. diverse 7. Proprietatea unei asociaţii miniere se împărţea în părţi numite „cuxe” 62 . din perspectivă.Lemn şi os . nu urmăreau desfăşurarea unei activităţi subterane raţionale.Restaurante şi cafenele 22. În urma desfiinţării iobăgiei. Sistemul de exploatare în arendă avea multe dezavantaje pentru că arendaşii. jefuiau minele. proprietarii de mine au încercat să stimuleze pătrunderea în minerit a capitalului de provenienţă autohtonă.

Editura „Cartea Românească”. perioada a treia a început după 1899.000 t minereu. În activitatea minieră din jurul Bradului se constată începând din 1884 şi până în 1992. istoria lui din vechime până astăzi. la uzina de Ştampare 170. prelucrându-se anual 30. când au fost construite şteampurile de la Gurabarza.000 t de minereu aurifer. Privind tehnica minieră. începe şi exploatarea cărbunelui în mina Ţebea de către Asociaţia Minieră „Ruda 12 Apostoli”. la Valea Mirii 396.000 tone minereu anual. p. exploatarea s-a continuat apoi printr-un plan înclinat19. 19 Ion Rusu Abrudeanu. Bucureşti 1933. Până la primul război mondial. abia după 1900 au început să fie mai des folosite perforatoarele cu aer comprimat.Aurul românesc. în mina de cărbuni de la Ţebea 46. iar la îngrijirea pădurilor 6 muncitori.000-70. În 1886. În 1899. când minele au fost lucrate sub formă de întreprindere mică. Exploatarea s-a început printr-o galerie de coastă şi s-a continuat sub nivelul acestei galerii printr-un puţ vertical adânc de 100 de m. De la baza acestui puţ. prelucrându-se 45. Societatea „Ruda 12 Apostoli” a introdus intens asemenea tehnică de performanţă. perioada a doua cuprinsă între anii 1890-1898 se caracterizează prin creşterea producţiei. fiindu-i necesar pentru uzinele proprii de la Şteampuri de prelucrare a minereurilor aurifere.256 63 .(acţiuni). la această societate există 1258 de muncitori. la Barza şi Ruda 730. trei perioade importante: prima este cuprinsă între anii 1884 şi 1889. capacitatea acestora fiind de 150. fiecare membru al asociaţiei cumpărând atâtea acţiuni cât îi permitea capitalul. iar dividentele se repartizau în funcţie de numărul acestor cuxe.000-190.

în goana după profit maxim. au fost mai multe asemenea acţiuni revendicative. Odată cu intensificarea exploatării minereurilor. După cum relatează un corespondent al ziarului „Telegraful român”20. trase de cai şi boi. monument de arhitectură cu clădirea anexă cu patru turnuri. Construcţia căii ferate Arad-Brad. între care şi greva minerilor de la Ruda din 1890. cauza principală a grevei o constituie torturile la care erau supuşi minerii. Drumurile de ţară care leagă aceste localităţi nu sunt întreţinute. 20 Telegraful român. după modelul unei asemenea gări din Tirol (Austria). Acum s-a construit Gara. mai ales aceia care erau bănuiţi de sustragerea aurului. rămân oarecum izolate din cauza lipsei căilor de comunicaţii rapide. şi întreaga zonă până la Arad. valea Mureşului. care iau forme diferite. Până în 1918. Transporturile se fac cu mijloace tradiţionale: căruţe şi care. Munţii Apuseni. an XXXVIII din 23 VIII (4 IX) şi 4 (16 IX) 1890 64 . în perioada de iarnă fiind aproape impracticabile. un mai vechi deziderat al brădenilor.Transportul minereului de ştampare se face cu funicularul de la Musariu la Şteampurile de la Racova. cresc şi nemulţumirile muncitorilor. Dar bradul. A doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea se caracterizează printr-o expansiune şi modernizare a economiei în pas cu cerinţele europene. cel mai important centru economic şi cultural de pe valea Crişului Alb. ajungând până la greve. Economia în expansiune a făcut posibilă construirea linii ferate Arad-Brad. un punct de referinţă pentru brădeni.

preot Ormindea. Ioan Rusu. Gheorghe Bogdan. Brad. imobil demolat în 1937. agricultura rămâne principala 65 . Brad. Fondatorii băncii sunt Ştefan Albu. agricultor Hunedoara. învăţător Crişcior. Protopop Brad. PERIOADA INTERBELICĂ a. Nicolae Bendea. construinduse pe acel loc edificiul care a funcţionat în condiţii optime până în 1948 când a fost naţionalizată. Alexandru Draia. dr. Ioan Gherman şi Petru Rimbaş.) Agricultura Cu toate că industria. închiriate de preotul. până în 1903. mai ales mineritul. prof. funcţionând într-un spaţiu de două camere. Brad. medic Brad. Gheorghe Bogdan. Mihai Rimbaş. când a cumpărat casele lui Ioan Pataki. Pavel Oprişa. unde s-a mutat imediat. prof. de lângă podul Crişului. negustor Brad. Simion Băncilă. Banca îşi începe activitatea cu un capital social mai modest: 5860 florini aur. precum şi dezvoltarea serviciilor atrag un număr tot mai mare din populaţia bradului şi a satelor din jur. Ioan Câmpean. apoi în imobilul mai spaţios al medicului Ioan Rus. prof. învătători Brad. preot Brad. Vasile Damian. 9.Banca Crişana. Ioan Cuteanu. Vasile Boneu. preot Rovina. notar Mihăileni.2.

unde lucrau meşteri aduşi din Ineu. se cresc animale ale căror produse se valorifică la piaţă. Mica industrie. importate din Germania. care poate aduce venituri însemnate dacă se practică cu chibzuială cu atât mai mult cu cât clima şi flora sânt mai favorabile deşi vegetaţia este de durată mai scurtă decât la câmpie. La aceste duoă ateliere. porumb. Băii de Criş. proprietatea lui Feri Co. Creşterea albinelor este o ocupaţie anexă. când ia amploare multe ateliere de tâmplărie. dintre care două (Cornea şi Neagu) dispuneau de maşini universale de prelucrare a lemnului.sursă de existenţă. Există încă de multă vreme un târg de scânduri şi de produse din lemn. în corpul casei şi oriunde se poate conduce o vână de apă din orice pârâu cu un debit constant. înzestrată cu o linie şi vagoneţi de transport. alte ocupaţii Fără să putem vorbi de o industri a morăritului. ovăz. în deceniul al IV-lea există în Zarand 268 de mori. de care depinde existenţa întregii populaţii muntene. În ceea ce priveşte industri lemnului. s-au format mai mulţi meşteri tâmplari. nisipul şi apa din valea Luncoiului. Hălmagiului. legumele şi fructele necesare. care printr-un angrenaj simplu de lemn acţionează asupra fusului şi a două pietre. Piaţa de scânduri de la Brad se dezvoltă mai ales în deceniul antebelic. Până în preajma celui de-al doilea război mondial. nutreţuri. meşteşugurile. care au făcut cinste breslei. Apa pune în mişcare o roată din lemn rudimentară. funcţionând apoi 6-7 ani şi după război. de obicei. Reforma agrară din 1921. cartofi şi altele. O ramură importantă e economiei rurale este pomicultura. a fiinţat o fabrică de ţiglă şi cărămidă. legume. încă dinaintea primului război mondial. comerţul. folosea argila din coasta dealului Lia. Se cultivă grâu. Societatea „ Mica” a înfiinţat 66 . în general valea Crişului sunt regiuni pomicole cu renume. care a pus bazele noii aşezării a statului nostru şi a propus să rezolve în Munţii Apuseni două probleme capitale: a pădurilor şi a păşunilor. organizate sub forma unor mici inteprinderi cu ucenici. Fabrica . Zona Bradului. există aici gospodării înfloritoare. nici joagăre manuale. deşi pământul exceptând valea Crişului este mai puţin productiv. calfe. Tot la Racova. instalate. necesare gospodăriilor ţărăneşti. aduse aici cu căruţele de moţii de pe Arieş.. b). în zonă nu există nici fabrici sistematice. La Racova. din care marea lor majoritate sunt mori ţărăneşti primitive.

pături miţoase.argintifere. valoarea globală a aurului şi argintului obţinut totaliza 890. Această industrie îşi are bazele în munţii Apuseni în special în centrele de la Brad 67 . în care erau ocupaţi permanent circa 15.485 lei. Extragerea şi prelucrarea minereurilor auro. metalurgice şi chimice. A apărut acum posibilitatea efectuării unor largi investiţii în această ramură de activitate. pe lângă aceasta. şi alte ţesături fără pretenţie necesare în gospodărie. constituea. industriei auro-argintifere i s-au oferit condiţii noi de dezvoltare în contextul economiei naţionale. c).075. piue şi scărmănători de lână ( pieptănuşi) acţionate în majoritate de apă şi stând în legătură cu morile şi fierăstraiele de apă. în anul 1937 cea de argint crescând în aceeaşi perioadă de la 2431 kg. În anul 1937. datorită războiului a scăzut la 733 kg în anul 1919. şi baza unei însemnate industrii miniere. Mai fucţioneză la Brad şi în jur. anul în care s-au extras cele mai mari cantităţi de metale preţioase. pănură.o mică fabrică de mătase. care. prin grija aceleasi societăţii filantropice. a atins cifra de 5465 kg. la 25645kg. care valorifică viermii de mătase crescuţi în zonă. în urma cărora producţia de aur. Aici se prelucrează lâna ţărănească pentru folosinţa imediată a sătenilor confecţionându-se o stofă grosieră din lână. Industria Minieră După Unirea Transilvaniei cu România.19 mii muncitori.

tecând apoi prin alte reorganizări ca apoi să apară sub denumirea de „Trustul Aurului” în 1955. porci). deoarece aceasta va avea rolul hotărâtor în dezvoltarea celorlalte ramuri ale economiei naţionale. se obţinea o suprafaţă dublă decât întreaga suprafaţă a ţării.oi.) Industria minieră În Brad. Statul manifestă o atenţie deosebită producţiei auro. întrucât aproape întreaga activitate din celelalte domenii se desfăşoară ca o consecinţă a existenţei acesteia. încă de la început. PERIOADA DE DUPĂ CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL a.P.) Agricultura În primii ani după încheierea şi la Brad a procesului de colectivizare a agriculturii. C.P.porumb) şi legume. având în subordine toate întreprinderile de profil din centrul şi sud-vestul ţării.exploatare şi prelucrare a aurului. b. Brad si-a constituit pe o suprafaţă mare de teren agricol în zona Şteampurilor Vechi un grup de sere (unele cu instalaţii de încălzire centrală). În 1952 s-a înfiinţat la Brad „Combinatul Minereurilor şi Metalurgiei Neferoase”.argintifere. fructe. inclusiv localităţile componente de atunci. Cea mai mare importanţă pentru Brad o reprezenta Întreprinderea Minieră Barza. în care lucrau aproape 10 mii de salariaţi inclusiv navetişti. Ceea ce caracterizează agricultura ca şi alte domenii este politica de expansiune. îşi desfăşurau activitatea 14 întreprinderi şi unităţi economice de stat. neoficial că prin raportări fictive de creştere a suprafeţelor cultivate s-a ajuns în situaţia în care acestea fiind centralizate. viţei pentru carne. Cu ajutor de la stat treptat au ajuns să-şi constituie o bază tehnico materială corespunzătoare: grajduri şi saivane pentru creşterea animalelor (vaci. unde s-a produs o mare cantitate de legume şi zarzavaturi care au fost comercializate în piaţa oraşului. porci.A. 68 . cooperatiste şi meşteşugăreşti. silozuri pentru depozitarea cerealelor. căutând soluţiile optime de organizare. cele două gospodării. mai ales vaci pentru lapte. oi. de creştere cantitativă în detrimentul calităţii. Planul de producţie a celor două cooperative agricole cuprinde o activitate destul de complexă: cultivarea de cereale( grâu .A. creşterea animalelor.) au întâmpinat mari dificultăţii din cauza lipsei fondurilor financiare şi a mijloacelor de mecanizare a lucrărilor agricole.9.3. De aceea . alocă fonduri imense pentru prospectare . un minim de maşini şi utilaje. cuprinzând toate exploatările minere din ţară. Se spunea. care apoi s-au numit cooperative agricole de producţie (C. mijloace de transport. a furajelor.

astfel : Exista posibilitatea investirii in proiectele de dezvoltare ale primariei legate de alimentarea cu apa calda si caldura pentru 3845 apartamente. modernizarea si contorizarea retelelor de apa. echilibrarea. a legislatiei favorizante. alimentarea cu apa a municipiului Brad si a localitatilor invecinate. modernizare 69 . zona Brad a devenit o zona a oportunitatilor de afaceri. PERIOADA DE DUPĂ REVOLUŢIA DIN 1989 PÂNĂ ÎN PREZENT Situatia ocuparii fortei de munca Activi 6540 Someri 2074 Pensionari 8835 Oportunitati de afaceri locale Pe plan local in urma trecerii la economia de piata si a activitatilor de restructurare si privatizare.9.4. infintarea retelei de distributie de gaze naturale. extinderea.

etc. Oamenii de afaceri exisenti sunt dispusi si doresc asocierea cu firme puternice sau cu posibilii investitori. Cateva motive pentru a investi in zona Bradului Resurse naturale carbune aur minereu complex pietre semipretioase lemn fructe de padure plante medicinale Infrastructura Infrastructura este un alt punct atractiv. ale Primariei. Serviciile catre populatie pot constitui o oportunitate de afacere. existand posibilitatea racordarii la alimetare cu apa. centrala termica. 70 . reabilitarea retelelor de canalizare si a statiilor de epurare. Oportunitatea de a gasi personal calificat si bine pregatit. proprietate de stat. sistem de canalizare. Exista posibilitatea in turismul si agroturismul local. Sistemul de telefonie asigura conectarea la centrala telefonica digitala. cu multiple facilitati fiscale si din punct de vedere al legislatiei. amenajarea in sistem ecologic a rampei de gunoi. Exista 23 spatii comerciale. caracterizat prin slaba dezvoltare dar cu oportunitati deosebite in ceea ce priveste oferta turistica si peisaj.piata agroalimentara. Posibilitatea investirii in firmele de stat administrate de Fondul Proprietatii de Stat. care nu mai necesita pregatire in prealabil la angajare sau eventual mici reciclari. de vanzare Sunt scoase la vanzare de catre Primarie spatii ale fostelor CAP precum si 300 apartamente. alimentarea cu energie electrica. mai ales cat cele din interior sunt slab dezvoltate.

aprobate prin hotarare a Guvernului o Finantarea proiectelor de investitii ale societatilor comerciale. instalatiile.Acordarea. .Reteaua de drumuri este bine definita. alte bunuri amortizabile care se importa in vederea efectuarii si derularii de investitii in zona. o Garantarea creditelor externe.Scutirea de la plata taxelor vamale si a taxei pe valoare adaugata pentru masinile. mijloacele de transport – altele decat autoturismele – know-how. . piesele de schimb si componentele importante in vederea efectuarii de investitii in zona. 71 . Legea 20/1999 pentru aprobarea OG 24/1998. dupa caz. din Fondul special de dezvoltare aflat la dispozitia Guvernului. utilajele. echipamentele.Scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinatiei sau pentru scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri destinate realizarii investitiei. Alte acte normative care ofera facilitati: OG 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate. . cu prioritate. precum si pentru materiile prime. a unor sume pentru: o Stimularea activitatii de export a produselor finite si a servicilor industriale. in limita unui plafon anual stabilit de Ministerul Finantelor o Finantarea unor programe speciale. se acorda o reducere de 50% a impozitului pe cladiri la persoane fizice si se face deducerea din impozitul pe profit in cazul societatilor comerciale in situatia in care se fac investitii prin crearea de noi locuri de munca. asfaltata. prin coparticiparea statului la capitalul social. investitorii in zona beneficiaza de urmatoarele facilitati : .Scutirea de plata impozitului pe profit pe durata existentei zonei defavorizate. HG 991/1998 privind declararea zonei Brad ca zona defavorizata. Conform acestor acte normative. Legislatia Prin OG 27/1996 si Legea 33/1996. asigurand un acces auto rapid catre principalele destinatii.

În felul acesta. elevii acestei clase fac trecerea de la gândirea concret-senzorială la cea abstractă iar învăţarea istoriei naţionale se realizează cu mai bune rezultate prin evidenţierea elementelor de istorie locală. îl conduce de la apropiat la depărtat. Prin elementele istoriei locale se înţeleg locuri spirituale. Meritul unui studiu 72 . care evocă evenimente socialpolitice în legătură cu trecutul şi cu prezentul localităţii şi împrejurimilor ei. PROIECTUL DE PROGRAMĂ PENTRU CURSUL OPŢIONAL Proiect de programă pentru cursul opţional de istorie locală în cadrul Ariei curriculare „Om şi societate” pentru elevii clasei a IV -a TITLUL CURSULUI: Bradul – istorie şi tradiţie Argument În cadrul orelor de istorie la clasa a. Când datele de istorie locală au o relevanţă de nivel naţional. Materialul istoric local satisface cerinţele exprimate de noul curriculum. adică pentru creşterea eficacităţii muncii didactice şi a calităţii pregătirii elevilor. De o mare importanţă este faptul că predarea elementelor de istorie locală să nu fie izolate de faptele şi evenimentele istorice care fac obiectul istoriei naţionale. mult mai apropiate ca spaţiu şi timp. un curs opţional pe această temă este cvasi-obligatoriu pentru învăţătorii din această zonă. Vestigiile istorice care por fi găsite în jurul nostru constituie o resursă tot atât de importantă pentru elevii care studiază istoria ca şi documentele scrise. Dezvoltarea sentimentului identităţii naţionale şi comunitare se realizează cu foarte bune rezultate la elevii de clasa a IV-a prin intermediul cursurilor opţionale care au ca tematică istoria locală. în care se desfăşoară activitatea didactică.IV a elementele de istorie locală trebuie să fie demne de luat în considerare pentru exemplificarea. Elementele de istorie locală se referă la dezvoltarea societăţii omeneşti pe un teritoriu determinat începând cu cele mai îndepărtate timpuri şi până în prezent. aşa cum este cazul Ţării Zarandului-Bradului.10. el înţelege mai profund şi-şi poate fixa mai temeinic cunoştinţele. îl pune pe elev în contact nemijlocit cu izvorul cunoştinţelor. lărgirea şi adâncirea procesului de învăţământ. Datorită particularităţilor de vârstă.

dar forţa unui şantier arheologic constă în capacitatea lor de a face istoria mai tangibilă. Elevii trebuie să aibă ocazia de a fi direct implicaţi în investigaţii de primă importanţă pentru a înţelege mai bine modul în care arheologii şi istoricii investighează un subiect. doar vizitând expoziţiile.local este că ajută la localizarea istoriei în sensul real. angajându-se în observare. mai vie. ce oferă recompense în afara şcolii şi mai târziu la maturitate. Elevii pot învăţa multe. opus „lumii scrise”. se pot viziona diapozitive sau filme. notare. Se pot vedea obiecte din diferite perioade istorice sau culturi. dovezilor scrise şi nescrise. fotografiere. Un şantier arheologic poate adăuga noi calităţi actului de predare a istoriei. fotografiilor. Toate acestea conduc la cultivarea în sufletul elevilor a interesului în ceea ce priveşte cercetarea şi conservarea mediului istoric. se pot urmări reconstituiri şi. Ei trebuie să-şi formeze şi consolideze deprinderi corecte de folosire a hărţilor. etc. elevii păşesc pe locurile unde au trăit odinioară înaintaşii lor. măsurare. lucrul cel mai important. 73 . astfel încât elevii ajung să realizeze că există numeroase exemple ale civilizaţiilor anterioare şi a modurilor de viaţă chiar în interiorul propriei regiuni. care poate deveni chiar un obiectiv plăcut.

naţional şi european.11. să descrie şi să înregistreze schimbările survenite de-a lungul timpului în istoria locală. Clasificarea argumentaţiei în funcţie de importanţa ei. ore 2 ore 2. citirea şi comentarea unor texte care vorbesc de Ţara Zarandului-Bradului . Perceperea şi reprezentarea spaţiului istoric şi geografic pornind de la ceea ce oferă mediul local. 5. 4. Mediul geografic al zonei. 3. Obiective de referinţă Să descrie relaţia dintre om-spaţiul istoric şi geografic în antichitate. Descrierea diferenţelor dintre trecut şi prezent. Prezentarea tematicii cursului. Desenarea elementelor 3 ore 74 . Pregătirea elevilor pentru activitatea pe un şantier arheologic şi pentru activitatea de ghidaj turistic şi istoric. 7. OBIECTIVE CADRU 1. Să descopere cum acţionează mediul asupra vieţii oamenilor Exerciţii de clasificare a argumentaţiei istorice. Perceperea şi reprezentarea timpului istoric prin apelul la datele istoriei locale. 2. Activităţi de învăţare Observarea dirijată. Enumerarea argumentelor care evidenţiază importanţa aşezării. Integrarea specificului local ( istoric şi geografic ) în cadrul faptelor şi fenomenelor istorice de la nivel regional. Joc structurat pe bază de argumentaţie şi desene cu tematică Nr. Conţinuturi 1. 6. Realizarea corelării raportului dintre om şi mediul istoric şi cel geografic de-a lungul timpului. Să observe. Cunoaşterea şi folosirea surselor istorice locale şi compararea cu sursele istoriei naţionale. Introducere. Cunoaşterea şi utilizarea unor elemente de limbaj specifice şantierelor arheologice şi arheologiei ca ştiinţă. identificarea diferenţelor vizibile între trecut şi prezent. Evaluare Localizarea pe harta istorică şi pe cea geografică a Ţării Zarandului-Bradului.

Identificarea motivaţiei alegerii localităţii Tapae pentru luptele cu romanii. 3. forma şi întinderea lor. Clasificarea obiectelor după natura utilităţii lor şi elaborarea unui repertoriu al ocupaţiilor după obiecte. Analizarea documentelor şi a obiectelor istorice puse la dispoziţie. Încadrarea istoriei locale în istoria naţională. Analizarea documentelor şi a obiectelor istorice puse la dispoziţie. îndeosebi ruinele capitalei Daciei romane şi a obiectelor existente în muzeul din localitate şi din zonă. etc. Locuitorii Ţării ZaranduluiBradului până la cucerirea romană. locuinţe. Sesizarea legăturii dintre cauze. Exerciţii de utilizare a unui limbaj simplu şi precis în argumentarea unui punct de vedere propriu. Ţara Să descrie planul Exerciţii de stabilire a Alcătuirea unei 5 ore 75 .) caracteristice ale mediului geografic şi evidenţierea elementelor care s-au schimbat şi a celor care au rămas aceleaşi. Materialul arheologic descoperit în Ţara ZaranduluiBrad. Să descrie aspectul ruinelor de la Treptele romane şi al bisericilor de piatră. 4 ore 5.(ocupaţii. alimentaţie. Să precizeze importanţa descoperirilor arheologice din preistorie şi epoca dacică din Ţara Haţegului . istorică. Să coreleze cunoştinţele despre preistorie şi perioada dacică cu elementele istoriei locale. 4 ore 4. Folosirea potrivită a termenilor istorici şi a datelor istorice. Povestiri istorice structurate pe înţelegere şi logică pornind de la faptele istorice prezentate. consecinţe şi schimbare. Să ordoneze obiecte folosind criteriul vechimii. Observarea unor planşe şi imagini care înfăţişează obiectivele arheologice. Să evidenţieze motivele pentru care dacii au ales Tapae pentru luptele cu romanii. Să prezinte obiectele care i-au impresionat mai mult. Exerciţii de încadrare a istoriei locale în istoria naţională. Explicaţii şi argumentări simple.

Să localizeze localităţile menţionate. 6. Reconstituirea după datele din teren şi după imaginaţie a principalelor edificii laice şi religioase ale zonei. Să facă aprecieri asupra importanţei participării brădenilor la înfăptuirea Marii Uniri şi la manifestaţiile din perioada următoare. Prezentarea de explicaţii privind importanţa participării brădenilor la înfăptuirea Marii Uniri şi la manifestaţiile din perioada următoare. 3 oră 76 . Vorbire. Exerciţii de localizare în teren a edificiilor menţionate. Exerciţii de selectare a sensului corect al termenilor istorici. repovestire şi povestiri explicative ce oferă argumente valide şi concluzii substanţiale. Să prezinte sistemul de apărare al cnezilor Zărăndeni şi să-l integreze în sistemul de apărare al întregii provincii. Ţara ZaranduluiBradul şi Marea Unire de la 1918. 5 ore 7. schiţare. Ţara ZaranduluiBradului în epoca modernă. când graniţele ţării reîntregite erau din nou ameninţate de Argumentarea importanţei participării brădenilor la înfăptuirea Marii Uniri şi la manifestaţiile din perioada următoare.ZaranduluiBradul în Evul Mediu bisericilor de piatră din Ţara ZaranduluiBradului. îndeosebi în vremea lui Iancu de Hunedoara. Analizarea formelor şi metodelor de acţiune ale populaţiei din Brad în contextul dat. Să definească şi să utilizeze corect termenii istorici nou întâlniţi. machete care să cuprindă cele mai importante edificii laice şi religioase ale zonei. Reconstituirea edificiilor în maniera preferată: desenare. Exerciţii de reconstituire a edificiilor menţionate. Să găsească explicaţii pentru sistemul de apărare adoptat în epocă. când graniţele ţării reîntregite erau din nou ameninţate. motivaţiei alcătuirii planului aşezării în formele din Evul Mediu şi de corelare cu sistemul de apărare şi conducere al Transilvaniei. folosind desenele şi schiţele. modelare. etc. Să încerce reconstituirea unor şcoli primare. Citirea legendelor şi prezentarea unor legende necunoscute.

9.revizionismul sovietic.Să enumere motivele pentru care a fost aleasă aşezarea ca şi capitală a Ţării Zarandului. Să utilizeze informaţiile dobândite prin crearea unor portofolii. Planşe cu ruinele aşezării antice. Să enumere etapele unei cercetări arheologice. Portofolii cu edificiile aşezării alese de elevi după preferinţe. Crearea unui album al clasei cu imagini ale aşezării ieri şi astăzi. Completarea spaţiilor din banda timpului. 5 ore Să localizeze pe şantier machete a aşezării edificiile studiate. Să încadreze evenimentele studiate pe banda timpului. să alcătuiască un dicţionar de termeni specifici cursului. 5 ore Exerciţii de stabilire a desfăşurării unei cercetări arheologice. Să ajute specialiştii în campania de săpături. Evaluare. Activităţi practice. 77 . Exerciţii de interpretare a imaginilor istorice. Exerciţii de simulare în prezentarea unor evenimente sau situri arheologice. Să descrie aspectul ruinelor. 8. ungar şi bulgar. învăţând de la aceştia. Exerciţii la banda timpului. PROIECT DE LECŢIE Tema: Materialul arheologic al aşezării: Brad ( lecţie în muzeu ) Obiective: Capacităţi de comunicare: să definească şi să utilizeze corect termenii istorici noi din domeniul arheologiei necesari desfăşurării lecţiei. Capacităţi de tip cognitiv: . Exerciţii pe macheta aşezării. Confecţionarea unei (reconstituire) pentru a uşura studierea edificiilor. Seturi de fotografii realizate de elevi pe şantierul arheologic.

Bucureşti.Să analizeze documentele şi obiectele istorice puse la dispoziţie. etc. Mijloace didactice: materialul arhelogic din muzeu. hărţi. demonstraţia. .- Să descopere cum acţionează mediul asupra vieţii oamenilor (ocupaţii. care poate deveni chiar un obiectiv plăcut. dovezilor scrise şi nescrise. All. Să încadreze materialul arheologic existent în contextul civilizaţiei daco-romane. Atitudini: Să evidenţieze importanţa faptului că localitatea lor a fost pe vremuri capitala aurului Ţării Zarandului.Să ordoneze obiecte folosind criteriul vechimii. Ed. Metode didactice: explicaţia. . conversaţia. Să se implice în investigaţii istorice pentru a înţelege mai bine munca muzeografilor şi a arheologilor.Să prezinte obiectele care i-au impresionat mai mult. clasa a IV –a .). alimentaţie. . Ghidul învăţătorului. locuinţe.Să observe planşe şi imagini care înfăţişează ruine romane şi obiecte existente în muzeul din localitate. fişe de observare. munca independentă. 78 . 1998. planşe. Aptitudini: . Bibliografie: Liviu Burlec. Istoria românilor. desene. Bogdan Teodorescu.. Să clasifice obiectele după natura utilităţii lor şi să elaboreze un repertoriu al ocupaţiilor după obiecte. exerciţiul. Liviu Lazăr. observarea. studiul de caz. ce oferă recompense în afara şcolii şi mai târziu la maturitate. fotografiilor. Să-şi dezvolte deprinderi corecte de folosire a hărţilor.etc. Interese: Cultivarea în sufletul elevilor a interesului în ceea ce priveşte cercetarea şi conservarea mediului istoric.

Învăţătorul va stabili cu muzeograful desfăşurarea pe etape a lecţiei şi posibilitatea predării lecţiei în parteneriat. Grupa 2: va urmări materialul existent în muzeu şi va raporta cele sesizate pe parcursul lecţiei.Beer. punând întrebări şi cerând explicaţii asupra sarcinilor de lucru. învăţătorul se informează din suportul de curs şi din materialele existente în muzeul de aur din Brad asupra: Aşezării localităţii. Evenimentelor istorice care au marcat evoluţia localităţii. Vestigiilor istorice existente. Grupa 3: va urmări celelalte tipuri de materiale existente în muzeu şi va raporta cele sesizate pe parcursul lecţiei. Elevii celor trei grupe vor fi instruiţi de învăţător cu privire la sarcinile ce la au de îndeplinit şi modalităţile prin care trebuie duse la bun sfârşit. Desfăşurarea lecţiei După instruirea grupelor elevii se deplasează la muzeu unde vor asista la cele prezentate de învăţător şi muzeograf.Ann Low. în: Predarea istoriei secolului 20 ( selecţie şi traducere Mihai Manea ) PREGĂTIREA LECŢIEI: În vederea realizării lecţiei. învăţătorul va stabili sarcinile elevilor împărţiţi pe grupe: Grupa 1: va identifica toate hărţile şi planurile obiectivelor din complexul arheologic de la muzeul aurului pentru a le corela ulterior cu realitatea din teren. Conform planificării. Vechimii localităţii. În timpul lecţiei îşi vor lua notiţe pentru a completa fişele de observaţii după următorul model: 79 . Consiliul Europei şi istoria în şcoală. Datelor despre civilizaţia daco-romanilor.

Aptitudini: Să localizeze pe hartă principalele biserici de piatră. Să prezinte sistemul de construcţie şi să-l compare cu cel de astăzi.Să identifice modul cum au fost pictate aceste biserici.Obiectivul observat 1… 2… Locul unde se găseşte De când datează pe hartă şi în teren 1… 2… 1… 2… Starea în care se află 1… 2… Lecţia se va încheia cu o analiză referitoare la cunoştinţele dobândite de elevi şi aplicabilitatea lor. necesari desfăşurării lecţiei. felul în care grupele şi-au îndeplinit sarcinile şi a disciplinei colective şi individuale ( dacă este cazul ). . .Să analizeze documentele şi obiectele puse la dispoziţie. pictură murală. dovezilor scrise şi nescrise. fotografiilor. turn. PROIECT DE LECŢIE Tema: Bisericile vechi din zona Bradului construite la începutul Evului Mediu Obiective: Capacităţi de comunicare: să definească şi să utilizeze corect termenii istorici noi: navă. Capacităţi de tip cognitiv: Să enumere părţile componente ale unei biserici. să completeze dicţionarul de termeni specifici cursului. Să încadreze materialul existent în contextul civilizaţiei medievale româneşti. clopotniţă. Să enumere cele mai importante biserici din zona Bradului. Să-şi dezvolte deprinderi corecte de folosire a hărţilor. 80 .

Bucureşti. Bibliografie: Liviu Burlec. conversaţia. Consiliul Europei şi istoria în şcoală. hărţi. Să construiască machete ale bisericilor vizitate şi să le precizeze elementele Aptitudini: Să evidenţieze importanţa bisericilor din zona Bradului în contextul prigonirii naţionale şi religioase a românilor în Evul Mediu. Vestigiilor istorice existente în biserică şi înprejurimi. clasa a IV –a . desene. munca independentă. observarea. Metode didactice: explicaţia. Formularea de aprecieri privind utilitatea şi modul de funcţionare a edificiilor prin comparaţie cu ceea ce au văzut elevii la televizor sau în excursii. învăţătorul se informează din suportul de curs şi din materialele existente asupra: Localizării bisericilor din zona Bradului . Vechimii construcţiei acestor biserici. Capacităţii şi dimensiunilor acestor biserici. Mijloace didactice: materialul arhelogic. Istoria românilor. de pe şantier.. fişe de observare. Ed. Liviu Lazăr. a restauratorilor şi a arheologilor. studiul de caz. Interese: Cultivarea în sufletul elevilor a interesului în ceea ce priveşte cercetarea şi conservarea mediului istoric.constitutive. Ghidul învăţătorului. 1998. ilustraţii cu amfiteatrul. Să se implice în investigaţii istorice pentru a înţelege mai bine munca muzeografilor. All. etc. în: Predarea istoriei secolului 20 (selecţie şi traducere Mihai Manea ) PREGĂTIREA LECŢIEI În vederea realizării lecţiei. exerciţiul. Bogdan Teodorescu. demonstraţia. Ann Low-Beer. 81 . planşe.

Descrierii edificiilor vizitate. felul în care grupele şi-au îndeplinit sarcinile şi a disciplinei colective şi individuale (dacă este cazul). Elevii celor trei grupe vor fi instruiţi de învăţător cu privire la sarcinile ce la au de îndeplinit şi modalităţile prin care trebuie duse la bun sfârşit. Desfăşurarea lecţiei După instruirea grupelor elevii se deplasează la obiectivele propuse. învăţătorul va stabili sarcinile elevilor împărţiţi pe grupe: Grupa 1: va identifica în hărţile şi planurile obiectivelor planurile bisericilor şi aspectul construcţiilor pentru a le corela ulterior cu realitatea din teren. pictură. Conform planificării. Grupa 3: va urmări descrierea obiectivelor din punct de vedere al picturii şi al obiectelor de cult existente şi va prezenta încercări de restaurare după cele aflate în timpul lecţiei şi după o documentare suplimentară. Învăţătorul va stabili cu muzeografii sau custodii obiectivelor desfăşurarea pe etape a lecţiei şi posibilitatea predării lecţiei în parteneriat.etc. punând întrebări şi cerând explicaţii asupra sarcinilor de lucru. În timpul lecţiei îşi vor lua notiţe pentru a completa fişele de observaţii după următorul model: Obiectivul observat 1… 2… Locul unde se găseşte De când datează pe hartă şi în teren 1… 2… 1… 2… 1… 2… Starea în care se află Lecţia se va încheia cu o analiză referitoare la cunoştinţele dobândite de elevi şi aplicabilitatea lor. unde vor asista la cele prezentate de învăţător. muzeograf sau custode. Descrierii asemănărilor şi deosebirilor observate în stilul de construcţie. 82 . Grupa 2: va urmări descrierea obiectivelor din punct de vedere al arhitecturii şi va prezenta încercări de restaurare după cele aflate în timpul lecţiei şi după o documentare suplimentară.

în ansamblu. Şcoala trebuie să se folosească de studierea istoriei pentru o iniţiere mai conştientă în adevăratele valori ale democraţiei. Elevul de clasa a IV-a nu are nevoie în principiu. autoconducerea şi autocontrolul. Copilul care învaţă istoria nu este un istoric în miniatură. îi pun probleme de adaptare. deoarece acestea fac parte din mediul său imediat sau. naţionalist-extremiste. dar analiza prezentului ne dezvăluie structura sa istorică. peşterile. Râurile. iar elevul le are în faţa sa permanent. La elev. căci tocmai aceste interese şi capacităţi pretind o pretind o acţiune întemeiată pe un criteriu unitar. mai bine zis. Aceeaşi perspectivă socială este valabilă şi în cazul geografiei. constituie condiţiile de mediu în care trăieşte elevul. etc. monede. pentru că elevul trăieşte în prezent. ci doar le intuieşte ca pe nişte realităţi actuale. îndeletnicirile omului sunt lucruri evidente. îi oferă mijloace de a-şi satisface trebuinţele. nu are rost să cercetăm dacă începem cu prezentul sau cu trecutul. practice. inscripţii. munţii. Faptele geografice. În cazul geografiei. în cazul istoriei. 83 . indiferent de convingerile politice personale sunt idealurile pe care orice educator trebuie să le încurajeze dacă nu vrea să se abată de la sarcina sa. Unii cercetători susţin că istoria se adaugă prezentului dintr-o necesitate strict culturală. Istoria reprezintă trecutul şi de aceea ea nu poate fi întâlnită direct. în mediul imediat. adică să adoptăm o atitudine oarecare faţă de fenomenele sociale ale vieţii contemporane. Dictonul „ prezentul se explică prin trecut” este cunoscut. pentru că ceea ce contează în studiul istoriei este tocmai raportul dintre cei doi termeni. Legătura dintre istorie şi geografie trebuie văzută în raport cu interesele şi capacităţile elevilor. fenomenele naturii. să recurgă la lecturi savante pentru a căuta date istorice şi geografice. Pe când. învingerea prejudecăţilor rasiale. interesul pentru istorie nu acţionează singular. sunt modalităţi de interpretare a mediului respectiv. Pentru a-l face pe elevul de clasa a IV-a să înţeleagă istoria trebuie să pornim de la prezent. Toleranţa şi respectul faţă de opiniile altora. naţională şi europeană Axarea pe elev a predării istoriei şi geografiei exprimă tipul de relaţii care leagă cele două discipline care au ca bază psihologică faptul că în mediul de viaţă există determinări istorice şi geografice. religioase. lucrul este lesne de înţeles. Studiul istoriei nu are rost dacă nu ne ajută să explicăm prezentul.) dar elevul nu simte spontan caracterul lor istoric.Valoarea istoriei locale în dezvoltarea sentimentelor de identitate comunitară. lucrurile sunt puţin diferite. afective. ci o fiinţă care îşi dezvoltă adaptarea sa activă. situri arheologice. Prin urmare. ci împreună cu alte interese intelectuale. etc. vântul. Este adevărat că există izvoare istorice (monumente.

Contactul cu măreţia autentică este un indiscutabil stimulent. tolerante. Istoria noastră naţională oferă exemple de numeroase personalităţi. Cunoaşterea istoriei începe din şcoală. În cadrul orelor de istorie la clasa a. el şi le va satisface pe alte căi. Dacă şcoala ignoră aceste înclinaţii ale elevului pentru eroi. Aşadar. investigarea istoriei locale. orice om are dreptul de a-şi cunoaşte trecutul ca şi dreptul de a-l respinge. care evocă evenimente socialpolitice în legătură cu trecutul şi cu prezentul localităţii şi împrejurimilor ei. în sensul că trebuie să prezentăm elevilor biografii ale unor persoane care au avut o contribuţie deosebită la progresul patriei în care au trăit şi al umanităţii. lărgirea şi adâncirea procesului de învăţământ. adică existenţa patrimoniului naţional. personalităţile istorice aşa cum le prezintă de obicei şcoala sunt puse în inferioritate. cu abnegaţia şi curajul. de personalităţi şi de surse de exemplaritate.IV a elementele de istorie locală trebuie să fie demne de luat în considerare pentru exemplificarea. Elementele de istorie locală se referă la dezvoltarea societăţii omeneşti pe un teritoriu determinat începând cu cele mai îndepărtate timpuri şi până în 84 . din alt unghi fascinează elevul. În acest sens. pentru că opera marilor personalităţi face mai evidente tocmai valorile comune. pe care trebuie să le cunoască. responsabile. viitorii cetăţeni şi personalităţi ale României. în care se desfăşoară activitatea didactică. El vine în contact nu cu virtutea. curajoşi. să le cinstească şi să le urmeze actualii elevi. Ştim cu toţii că mijlocul şi scopul educaţiei este formarea personalităţii.Aşadar. Nu e de mirare că în comparaţie cu eroii filmelor. cu bunătatea. o modalitate de dezvoltare a gândirii critice şi a unei atitudini civice democratice. a istoriei neamului nu trebuie să recurgă la o simplă memorare a faptelor istorice. buni şi geniali. Prin elementele istoriei locale se înţeleg locuri spirituale. în general. îl exaltă. prin urmare de eroi. Astfel. ci cu oameni care au fost în mod concret virtuoşi. Încă din clasa I elevul începe să cunoască trecutul istoric al localităţii sau al neamului său prin intermediul legendelor şi textelor cu caracter istoric. ci ea trebuie să devină o iniţiere în modul în care se poate ajunge la cunoaşterea faptelor şi fenomenelor istorice. istoria constituie unul din mijloacele de reconstituire a trecutului şi de făurire a identităţii naţionale şi culturale. de asemenea o cale de acces către experienţa şi bogăţia trecutului şi patrimoniului naţional. ci şi idealurile care însufleţeau acţiunile lor. Ea reprezintă. Psihicul infantil este dominat de spiritul aventurii. O altă tratare a personalităţilor. istoria nu trebuie să le arate copiilor numai modul cum trăiau oamenii în trecut. cu genialitatea. adică pentru creşterea eficacităţii muncii didactice şi a calităţii pregătirii elevilor.

îl conduce de la apropiat la depărtat. De o mare importanţă este faptul că predarea elementelor de istorie locală să nu fie izolate de faptele şi evenimentele istorice care fac obiectul istoriei naţionale. Meritul unui studiu local este că ajută la localizarea istoriei în sensul real. europene sau internaţionale. Vestigiile istorice care por fi găsite în jurul nostru constituie o resursă tot atât de importantă pentru elevii care studiază istoria ca şi documentele scrise. notare. astfel încât elevii ajung să realizeze că există numeroase exemple ale civilizaţiilor anterioare şi a modurilor de viaţă chiar în interiorul propriei regiuni. Dezvoltarea sentimentului identităţii naţionale se realizează cu foarte bune rezultate la elevii de clasa a IV-a prin intermediul cursurilor opţionale care au ca tematică istoria locală. Ocaziile de a lucra „în domeniu” . Elevii trebuie să aibă ocazia de a fi direct implicaţi în investigaţii de primă importanţă pentru a înţelege mai bine modul în care arheologii şi istoricii investighează un subiect. Toate acestea conduc la cultivarea în sufletul elevilor a interesului în ceea ce priveşte cercetarea şi conservarea mediului istoric. ce oferă recompense în afara şcolii şi mai târziu la maturitate. Datorită particularităţilor de vârstă. Studiul temelor de istorie locală poate conduce la o varietate de perspective. dovezilor scrise şi nescrise. dacă se acordă atenţia cuvenită vizitării muzeelor. elevii acestei clase fac trecerea de la gândirea concretsenzorială la cea abstractă iar învăţarea istoriei naţionale se realizează cu mai bune rezultate prin evidenţierea elementelor de istorie locală. În felul acesta. de studiu. reprezentând adesea o cale precisă către conexiunile naţionale. el înţelege mai profund şi-şi poate fixa mai temeinic cunoştinţele. şantierelor arheologice din zonă sau a oricăror urme care pot reconstitui trecutul istoric al zonei. un curs opţional cu această temă este cvasi-obligatoriu pentru învăţătorul din această parte a ţării. aşa cum este cazul Ţării Haţegului. măsurare. Ei trebuie să-şi formeze şi consolideze deprinderi corecte de folosire a hărţilor. angajându-se în observare. îl pune pe elev în contact nemijlocit cu izvorul cunoştinţelor. fotografiere. care poate deveni chiar un obiectiv plăcut. ajută la înzestrarea elevilor cu cunoştinţe. opus „lumii scrise”. 85 . interpretare şi încadrare corectă a lor în contextul istoric. incluzând munca depusă în muzeele închise cât şi în cele în aer liber. Materialul istoric local satisface cerinţele exprimate de noul curriculum. fotografiilor. aptitudini şi tehnici de identificare a urmelor din trecut. mult mai apropiate ca spaţiu şi timp. o zonă istorică cu calitatea de model. Când datele de istorie locală au o relevanţă de nivel naţional.prezent. etc.

de exemplu în legătură cu viaţa oamenilor în epoca de piatră este o parte din drumul spre cunoaştere. Se pot vedea obiecte din diferite perioade istorice sau culturi. ascultând zgomotele şi văzând uneltele şi utilajele. copiii şi-au format o imagine de ansamblu despre perioada istorică respectivă şi şi-au dezvoltat modul de a gândi şi a privi munca în acord cu a fostelor generaţii. reprezintă o acumulare a cunoştinţelor. mai vie. percepţia se va adânci. şi. Ei s-au mişcat într-un mediu reconstituit. înţelegerii) între elev şi poporul care a trăit în alt timp şi în alte circumstanţe. Muzeul reprezintă o resursă pentru adâncirea empatiei (apropierii. O altă calitate a sa o reprezintă stimularea curiozităţii şi a setei de cunoaştere. Dovezile vizuale reuşesc să aducă istoria la viaţă şi să dezvolte creativitatea elevilor. emotivitate şi abilităţi practice este necesară implicarea directă a şcolarilor. Se pot reconstitui. un muzeu sau un şantier arheologic pot crea mai multe legături emoţionale cu popoarele şi culturile din trecut. se pot urmări reconstituiri. Ceea ce manualele prezintă. dar păşind într-un atelier reconstituit. dar făcând o unealtă din piatră şi aprinzând un foc cu cremene sunt acţiuni care vor face cunoaşterea elevilor mai profundă. Învăţătorul poate reconstitui cu mijloace modeste. dar pentru a obţine o mai profundă înţelegere. filme – un muzeu poate pune foarte bine în valoare o perioadă istorică sau un eveniment. a creativităţii şi gândirii critice a elevilor. elevii vor îndeplini sarcinile ce reveneau fiecărui sex. viaţa ţăranilor sau orăşenilor români din evul mediu: îmbrăcaţi în haine de epocă. În doar câteva ore. se pot viziona diapozitive sau filme. diferite perioade istorice în ceea ce priveşte viaţa cotidiană. Cu posibilităţile pe care la are – obiecte. Prezentarea faptelor constituie o parte importantă a cunoaşterii. spălatul vaselor şi a rufelor. şcoala este o arenă a 86 . ilustraţii. elevii păşesc pe locurile unde au trăit odinioară înaintaşii lor. Într-o primă instanţă. etc. Elevii pot învăţa multe. printre mobile specifice epocii. lucrul cel mai important. lucrând sau discutând despre acele zile. dar forţa unui muzeu sau a unui şantier arheologic constă în capacitatea lor de a face istoria mai tangibilă. texte. Ascultându-l pe învăţător vorbind despre condiţiile grele de lucru ale oamenilor în evul mediu. În timp ce manualele au în primul rând rolul de a forma o înţelegere intelectualizată a istoriei. După o asemenea activitate este uşor să ne dăm seama ce impresii puternice şi-au format elevii. doar vizitând expoziţiile. căratul apei. tăiatul lemnelor. de asemenea.Un muzeu sau un şantier arheologic pot adăuga noi calităţi actului de predare a istoriei.

Copiii învaţă mai întâi să pronunţe şi să scrie corect. inventivi. mai hotărâţi. element esenţial al noii reforme curriculare în predarea istoriei. pentru obiectele pe care le expun. ideea este să găsească un mod propriu de gândire. Concluzia ar fi: că poţi învăţa distrându-te. de artă de exemplu. Dar nu este muzeul totuşi un loc unde publicul recepţionează informaţia într-o manieră pasivă? Aceasta este probabil impresia pe care cei mai mulţi oameni o au despre muzee. Este foarte important ca elevii să-şi dezvolte abilitatea de a analiza fapte şi condiţii (conjuncturi) şi să înţeleagă consecinţele diverselor alternative. atunci când lucrează într-un mediu diferit. să aleagă între bine şi rău. Pentru elevi. care sunt prea puţin utilizate în procesul de învăţare. ci să ia parte activă la viaţa respectivei epoci. sunt încă muzee care utilizează acest. Un mod de a stimula atât plăcerea cât şi curiozitatea este încurajarea participării. Într-adevăr. Ei văd de asemenea multe reproduceri în ziare. ei văd un şir nesfârşit de imagini cu diverse tematici. Uneori învăţătorii au idei greşite despre capacităţile propriilor elevi. etc. Unul dintre principiile de bază ale activităţilor experimentale este conceptul de participare.culturii verbale. după cum încep să apară şi muzee care încearcă să reproducă un mediu potrivit „viu”. De aceea vizitele la diferite muzee. veselă. au un rol important. vizitatorul are posibilitatea să fie nu doar un simplu privitor. este un deziderat care se poate realiza uşor prin apelarea la sursele istorice locale. În acestea din urmă. Unii ar vrea ca ei să fie mai siguri. Dezvoltarea gândirii critice. Cu ochii minţii. Există însă multe alte moduri de a te exprima. Cunoştinţele verbale (teoretice) dobândite în şcoală pot fi fericit completate cu ceea ce oferă muzeul. imaginativi şi energici sunt elevii pe care i-au considerat mai puţin dotaţi şi cum ştiu aceştia să rezolve problemele şi să se adapteze realităţii din afara clasei. Specialistul examinează picturile 87 . este importantă capacitatea fiecăruia de a interpreta imaginile. reviste şi în manualele şcolare. Pentru a fi capabil să te orientezi în această lume vizuală. Mai multe studii relevă faptul că şcolarii se uită la televizor din ce în ce mai mult. Curiozitatea şi setea de cunoaştere este de asemenea stimulată prin vizitarea muzeelor de istorie şi a şantierelor arheologice. bijuterii. cum ar fi la ţară sau într-un muzeu. conţinând un lung şir de artefacte ale vieţii – unelte. Mirarea lor este adesea evidentă când văd cât de inteligenţi. relativ desuet mod de prezentare a trecutului. Multe muzee ar trebui să înveţe s-o facă şi mulţi învăţători ar trebui să facă apele din ce în ce mai des la un muzeu sau la un şantier arheologic.

elevul descoperă intenţiile artistului. Învăţătorii nu trebuie să se simtă îngrădiţi de oferta muzeelor.împreună cu elevii. nu trebuie să avem impresia că cele două genuri de instituţii nu au puncte comune. Ar fi o mare greşeală. Copiii învaţă să privească critic şi să-şi dea seama de „ minciunile” istorice sau de cele contemporane. atitudinile şi modul de gândire specifice diferitelor epoci. Ţara Haţegului are muzee şi şantiere arheologice de nivel naţional. şcolile trebuie să fie informate despre tipul muzeelor şi oferta lor. şcolile ar trebui să ştie mai multe despre muzee. decât ca o parte integrantă a procesului de învăţare. Deocamdată. Iată. „Ce nu se potriveşte în tablou?”. Facilitarea întâlnirilor dintre învăţători şi muzeografi este probabil cel mai eficient mod de a face schimb de experienţă şi începe o cooperare. Ghidat de specialist. primul pas este bineînţeles colectarea informaţiilor despre muzeele din zonă şi oferta lor. Dar în egală măsură. fără să fie suficient pregătite în cadrul clasei. dar expresia feţei?”. Cum pot învăţătorii să folosească în procesul didactic avantajele oferite de muzeu dacă nu le cunosc? Dacă eşti interesat în stabilirea unei relaţii strânse cu un muzeu. În multe ţări şcolile folosesc oportunităţile pe care le oferă muzeele şi mulţi ne amintim cu plăcere de vizitele făcute la muzeu când eram elevi. este ca muzeele să aibă o imagine clară asupra necesităţilor şi aşteptărilor dascălilor. muzeele ar trebui să-şi coreleze oferta cu nevoile cadrelor didactice. Invitarea muzeografilor pentru a asista la orele de istoria patriei ar fi una din sugestiile făcute în scopul unui cât mai strâns contact cu muzeul. „Cum arată hainele. etc. Vizitele la muzeu păstrează caracteristicile excursiilor. Tocmai în scopul folosirii muzeelor în procesul de învăţare. Pentru o mai bună legătură. cel puţin întâlnirea dintre şcoală şi muzeu are un caracter întâmplător. Ele sunt privite mai mult ca o activitate plăcută. Atunci când vorbim despre întâlnirea dintre şcoală şi muzeu. dacă nu chiar mai important. despre cum ar putea fi creată o mai strânsă colaborare între învăţători şi muzeografi şi cum pot utiliza muzeul în beneficiul elevilor. Corelarea vizitelor la muzeu cu procesul de predare a Istoriei Românilor este cvasiobligatorie pentru învăţători. în continuare. care pot fi uşor vizitate de elevii din zonă. Dacă diferenţa între propriile cunoştinţe şi informaţia prezentată 88 . câteva sugestii despre modul cum ar trebui să coopereze şcoala cu muzeul. „De ce credeţi că artistul a pictat tabloul în acest mod?”. dimpotrivă. conversând împreună cu aceştia: „Ce se observă în tablou?”.

Învăţarea devine mult mai interesantă când textele abstracte din cărţi sunt combinate cu natura concretă. se cere o muncă suplimentară învăţătorilor care doresc să folosească muzeul într-o manieră creativă. Probabil cel mai obişnuit este cel prin care se concepe o vizită ghidată. ei pot să scrie o compunere. care se referă la evenimentul studiat la clasă. în care învăţătorul prezintă unele exponate sau lucrări de artă. când învăţătorii elaborează planificările calendaristice. elevi îşi vor pierde interesul şi nu vor mai asculta explicaţiile. cât şi muzeografii. Pregătirea vizitei şi elaborarea unui „scenariu” al vizitei sunt două elemente importante care facilitează integrarea vizitei la muzeu în procesul educaţional. În dezvoltarea cooperării muzeu-şcoală poate fi adăugat un al treilea element – evaluarea. vizuală a muzeelor.e muzeu este prea mare. vizita la muzeu va fi mult mai utilă. privesc exponatele alese şi le prezintă cum cred ei de cuviinţă. Cum pot însă învăţătorii să se descurce singuri în folosirea muzeelor ca resursă de învăţământ? Se cere un efort mai mare – învăţătorii trebuie să viziteze iniţial singuri muzeul. La începutul anului şcolar. „Ce probleme sunt?”. iar elevii devin mai experimentaţi în folosirea lor ca o sursă. vizitând întreaga expoziţie. Prin urmare. Câteodată elevii de clasa a IVa vin doar pentru o jumătate de oră pentru a studia un exponat. Este de asemenea important să se ofere elevilor posibilitatea să-şi materializeze impresia pe care vizita la muzeu a lăsat-o asupra lor. se gândesc în ce moment pot folosi muzeul şi îşi planifică vizitele. „Cum ar putea fi depăşite aceste probleme?” Acestea sunt aspectele asupra cărora ar trebui să mediteze atât învăţătorii. Multe din muzeele vizitate în perioada şcolară beneficiază de serviciile muzeografilor (ghizilor). Învăţătorii pot avea avantaje de pe urma muzeelor într-o varietate de moduri. Cu alte ocazii ei pot sta o jumătate de zi. „Ce merge bine?”. În acest sens. Dacă însă vor avea timp să se pregătească. Un alt sfat ar fi acela ca învăţătorul să se asigure că elevii sunt 89 . să facă un plan pornind de la întrebarea: cum ar putea fi utilizate expoziţiile în procesul de învăţare? Există învăţători care folosesc muzeul într-o manieră personală. să deseneze ceea ce au văzut sau să elaboreze opiniile personale asupra unor aspecte relevate de vizită. Un sfat de care ar trebui să se ţină seamă este acela de a se abandona ideea vizitării întregului muzeu în beneficiul concentrării asupra unei mici părţi din colecţii. dar merită efortul. ceea ce înseamnă că aceste muzee oferă personal specializat şi experimentat în relaţia cu elevii. Împreună cu elevii.

Dacă stimularea entuziasmului elevilor pentru cercetare este un obiectiv. Învăţătorul îşi poate asuma mai degrabă rolul unui ghid decât al unui educator. ei pot fi stimulaţi să-şi formuleze propriile întrebări. 90 . astfel încât fiecare să poată vedea obiectele despre care vorbeşte coordonatorul. în ideea de a-i încuraja pe elevi şi de a le arăta cum şi unde pot găsi informaţii despre ceea ce studiază la clasă.împărţiţi în grupuri mici. despre care se discută cu elevii. Un alt mod de folosire a muzeului este acela prin care elevii sunt lăsaţi să lucreze independent. Se poate alătura un pliant cu informaţii asupra muzeului şi un anume exponat.

întâi real. În valuri au trecut prin depresiunea Crişului Alb seminţii. de transmitere şi dezvoltare a patrimoniului cultural. spre care curg. de la satul risipit. au învăţat să supravieţuiască. mulţimile din munţi. „întemeiază sfat” şi curg înapoi spre crestele însorite. unde n-au fost niciodată biruiţi. dar şi să fie deschişi spre alte culturi la modul de a înţelege multitudinea de mijloace ale expresiei umane şi să înveţe din contrastele care se manifestă. ca aluviunile râului. 91 . Educaţia trebuie să întreţină şi să aprofundeze cunoştinţele elevilor în ceea ce priveşte tradiţiile naţionale şi locale. genealogic. Studiul istoriei naţionale trebuie să furnizeze cunoştinţe vaste asupra coerenţei şi legăturilor marilor ansambluri ale naturii şi asupra interacţiunilor dintre om şi mediu de-a lungul timpului. dar existenţa lor nu a putut fi clintită. Cu conştiinţa că „după ploaie vine soare”. ei au luminat cu fapta şi credinţa umbrele vremurilor. ale istoriei patriei noastre şi a trăsăturilor ei originale. Elevii trebuie să cunoască şi să cultive patrimoniul naţional şi tradiţiile locale pentru a conserva identitatea proprie şi caracterul ei original. ca toate satele româneşti. spre zările celeste. căci aceasta este „dimensiunea românească a existenţei”. care constituie aportul nostru la diversitatea culturală a lumii. În cele peste două milenii. Oamenii din aceste locuri s-au retras în cetăţile naturale ale munţilor. Foarte important este faptul de a aduce la cunoştinţă elevilor de clasa a-IV-a că epoca zilelor noastre şi viaţa ei cotidiană sunt rezultatele evoluţiei anterioare şi a activităţii generaţiilor care au trăit înaintea noastră. sau reîntors la vetrele cu urme de cenuşă si-au construit aşezările şi s-au întărit în credinţă strămoşească. apoi imaginar. în jurul falnicului brad. În lupta pentru supravieţuire au înscris pagini de istorie. Acum la începutul celui de-al treilea mileniu brădenii privesc în trecut cu conştiinţa unei identităţii care le particularizează destinul în istorie şi îi îndreptăţeşte să fie optimişti. şi din răsărit şi din apus. Aici. devine târgul cel mai important de pe valea Crişului Alb. cu suişuri şi coborâşuri. Bradul. CONCLUZII Învăţarea istoriei naţionale se bazează pe valorile fundamentale ale creştinismului şi umanismului în acţiune. Prin aceasta elevii îşi vor da seama că prin istorie se pun jaloanele pentru generaţiile viitoare.12.

Monografia gimnaziului greco-ortodox din Brad. Supplex Libellus Valahorum . Munţii Apuseni . 1966 Anastasie Bran. Necşa. 1920 92 . Aurul românesc.cercetări asupra stării lor. nedreptăţit. I. David.Ciomec. Revoluţia de la 1918 şi Unirea Ardelului cu România. 1933 Idem . 2001 Mihai Cerghidan.1984 Idem . XVIII. V. Pavel Oprişa . Monografia judeţului Hunedoara (reeditată). 1955 Dr. 1931 Ioachim Lazăr. Getica .calvarul unui popor eroic.BIBLIOGRAFIE • • • • • • • • • • • • • Ioan Rusu Abrudeanu. decembrie1932(broşură tipărită în 1933) • • • David Prodan. Aurul românesc. Moţii. 1965 Idem. V. 1989 • • • • Romulus Neag. Vasiel Pârvan.Popa. 1970 Idem . Epoca bronzului în sud-vestul Transilvaniei (Teză de doctorat) Lucian Blaga. Evoluţia tehnicii mineritului şi a prelucrării metalelor preţioase în Ţara Zarandului. 1936 Ion Clopoţel.Adunarea populară de la 18.1982 Protestul Zarandului contra revizuirii tratatelor. Personalităţi brădene în lumina istoriei 1944 Dr. Lucefărul Libertatea M. 1928 Ioan Andriţoiu. 1926 Colecţia revistelor Yarandul . Gândire românească din Transilvania în sec. Munţii Apuseni. Gimnaziul din Brad şi teatrul român. 1979 Ioan Radu. Răscoala lui Horea. istoria lui din vechime până astăzi. Bradul în vremea lui Horea. Contribuţii la repertoriul arheologic al judeţului Hunedoara.

• Idem. 1933 Petru Tudoran. 1983 93 .Brad . Alegerea protopopului V.Hunedorenii la Marea Unire . 1 decembrie 1918. Zona Zarandului. Cervetări în necropola Muncelul. Damian de deputat dictal la Baia de Criş în 26-27 ianuarie 1905 • • Adriana Rusu. 1979 Victor Şuiaga. studiu geologic.

ANEXE 94 .

95 .

96 .

97 .

98 .

99 .

100 .

101 .

102 .

103 .

104 .

105 .

106 .

107 .

108 .

109 .

110 .

111 .

112 .

113 .

114 .

115 .

116 .

117

118

119

120 .

121 .

122 .

123 .

124 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful