Razboiul psihologic al soldatului

Chircu Loredana Iuliana Anul II, Seria I, Grupa 3 „The only hope you have is to accept the fact that you're already dead. The sooner you accept that, the sooner you'll be able to function as a soldier is supposed to function: without mercy, without compassion, without remorse. All war depends upon it.” - Ronald Spiers Termenul de „razboi psihologic” a aparut dupa incheierea celui de Al Doilea Razboi Mondial iar semnificatia lui vizeaza o stare de tensiune initiatia de catre cineva cu scopul de a zdruncina moralul adversarilor si de a demoraliza populatia. Razboiul psihologic al soldatului este, dupa parerea mea, o stare de tensiune initiata involuntar de soldat asupra propriei persoane. Daca in primul caz „razboiul” se da intre doi adversari, in cel de-al doilea caz „razboiul” se da intre una si aceeasi persoana, fiind un „razboi” launtric, sfasietor si neiertator. Regimul vietii militare. Natura lui formativa Institutia militara constituie o grupare umana cu traditii proprii, norme culturale specifice, cu un anumit statut social, cu particularitati de la o arma la alta dar, cu rigori si privatiuni deloc usor de infruntat si depasit. Aceasta este armata, dar majoritatea covarsitoare o formeaza soldatii, tinerii care sunt in plina identificare si cristalizare a personalitatii lor, abia depasind faza adolescentei cu toate avatarurile ei; pentru prima oara in viata lor se confrunta cu un mediu potential frustrant, cu o limitare evidenta a libertatii, cu raspunderi sociale insemnate, cu obligatii mari. Adaptarea tinerilor la noul regim de viata, la normele activitatii ostasesti, conform cerintelor regulamentelor, cere totusi timp. Sunt necesare anumite restructurari ale vechilor deprinderi si obisnuinte, ceea ce inseamna producerea unor modificari la nivelul componentelor automatizate ale comportamentului. Viteza cu care se realizeaza restructurarile depinde de complexitatea fiecarui stereotip, de temperament si de interesul personal pe care il manifesta militarul, de atmosfera din subunitate, de mijloacele de comanda si educative utilizate de comandant. Ordinea interioara il determina pe soldat sa actioneze si sa se comporte asa cum cer regulamentele, il obliga sa renunte la unele obisnuinte ce nu se incadreaza in specificul si ritmul activitatii militare. Neasimilarea pe deplin a aconduitei bazata riguros pe reglementarile impuse de activitatile militare, genereaza, in mod inevitabil, anumite framantari si tensiuni, sporeste consumul nervos, creeaza chiar unele iritari. Dezvoltarea spiritului de ordine se bazeaza pe munca, pe indeplinirea ireprosabila a activitatilor inscrise in planul pregatirii pentru lupta. Prin urmare,

buna randuiala a lucrurilor in pluton sau companie. dau fiecaruia satisfactie. valori ce inrauresc benefic disciplina.angajarea tuturor militarilor la procesul de instructie constitutie si una din caile principale de a preveni abaterile disciplinare. in situatii complexe. carora insa mediul militar nu i le poate in mod obiectiv satisface. darzenia. Neadaptarea militarilor se manifesta in principal in doua domenii: cel al insusirii instructiei militare si cel care tine de respectarea legilor si regulamentelor militare. in activitatii gospodaresti ori culturale si sportive dezvolta increderea. exercitiile si aplicatiile tactice. neputinta sau refuzul organismului de a face fata situatiilor grele intervenite pe parcursul desfasurarii instructiei sau vietii militare in general. Dezvoltarea spiritului de ordine si disciplina se bazeaza in mod determinat pe munca. stima si respectul reciproc. trebuie un anumit timp de adaptare. setos de viata. Indisciplina este forma cea mai frecventa de exprimare a neadaptarii. sunt cai eficiente ce pot fi utilizate cu succes pentru dezvoltarea unor calitati ca vointa. Tragerile. care. avid dupa placeri. Fie ca au la baza lipsa de motivatie. spiritul de intrajutorare. manifestandu-se ca si cum punerea in practica a cestora ar depasi cu mult posibilitatile lor intelectuale. hotararea. neadaptarea intervine la acele persoane capabile din punct de vedere intelectual sa dovedeasca si sa sedimenteze cunostintele de specialitate. perseverenta. pentru a fi depasite. Tanarul militar este. intaresc coeziunea si spiritul camaraderesc. in tabere. marsurile – desfasurate ziua si noaptea. la varsta lui. antrenamentele in folosirea armamentului si tehnicii. Aparitia inhibitiei intelectuale nu este deci pe fondul unei lipse de cunostinte. nu le pot folosi in mod adecvat. din cauza conflictelor emotionale interne. dar. Respectarea ordinelor si regulamentelor militare presupune o participare constienta a militarilor la procesul de instruire si pregatire din unitati. Din aceste neconcordante se naste starea de frustrare. aparuta pe fondul neintelegerii de catre militar a necesitatii adaptarii si insusirii regulamentelor militare. sentimentele de solidaritate umana. pe indeplinirea planului pregatirii pentru lupta. In primul caz. a lipsei de vointa sau a comoditatii individului. de prietenie. in teren variat – instructia complexa. Cele mai raspundite forme de manifestare a neadaptarii la mediul militar sunt indisciplina si agresivitatea. desfasurarea necorespunzatoare aprocesului de instructie ori propriile dificultatii de ordin psihic cu care militarii . de stres chiar si care. simte ca nu poate executa un lucru. sentimentul de incredere in fortele proprii. cooperarea la instructie. In acelasi timp. atitudinea negativa fata de mediu si colectiv. ci din cauza timiditatii acestuia care. dornic de distractii. toate executate cu rigoare si seriozitate. in interiorul sau. Neadaptarea se manifesta in acest caz prin putere scazuta. dar si o acceptare a tuturor servitutilor care decurg din aceasta.

• • Dupa parerea mea. amaraciune. de a trada . spiritual. Ea poate fi intalnita sub forma agresivitatii fata de sine. Nostalgia se defineste ca un sentiment de melancolie provocat de dorinta de a retrai un episod din trecut. 3. cu atat interferenta sa cu politica este mai evidenta. Nostalgia Tanarul venit in armata simte nostalgia ca un disconfort afectiv. acestea ducand fie la indeplinirea cu succes a stagiului militar fie la sinucidere. fiecare in parte raspunzand la un gen diferit de autoritate civila institutionalizata. cazurile de indisciplina trebuie analizate atent de comandanti si specialisti luandu-se in general masuri pe linia prevenirii acestora. Domeniul de expertiza (managementul violentei). Tipuri de orientari militare In evolutia moderna si contemporana a statului national au aparut trei tupuri generale de organizatii militare. dar tot din aceleasi cauze poate dezerta sau trada. panica si halucinatia. Agresivitatea fata de sine se exprima de cele mai multe ori prin autoinsubordonare si tentativa de sinucidere. soldatul isi sacrifica viata din propria credinta. Aceste stari sunt: nostalgia. tipul revolutionar prefera relatiile camaraderesti nonierarhice intre ofiteri si soldati. In razboi.vin in armata. In contrast cu comportamentul corporatist asteptat de la militarii de profesie si de la cei pretorieni. de ceilalti si fata de comandanti si se manifesta pe cale verbala sau fizica. Relatia cu clientul (este responsabil in fata clientului sau. se poate ajunge la implicarea intregii institutii militare in actiunea politica. ca urmare a schimbarii conditiilor socio-culturale. dorinta pentru ceva greu de indeplinit – dor. Aceste tipuri sunt : • Militarul profesionist – constituie un tip social nou si are urmatoarele caracteristici importante: 1. Militarul pretorian – este primul aparator al autonomiei institutionale. suferinta morala. din cauza imperativului colectiv. material. soldatul traverseaza anumite stari. iar in mediile revolutionare sau pretoriene. de limitare a afirmarii libere a personalitatii sale. Cu cat este mai inalt rangul militarului. Nostalgia este considerata ca o „boala” care nu exista decat in masura in care i se acorda atentie si este perceputa ca tulburare datorata departarii de mediul obisnuit. stresul. 4. Hotararea soldatului de a se sacrifica. societatea sau statul). Ideologia (gandirea militara). Agresivitatea reprezinta o alta modalitate de exprimare a neadaptarii. 2. Corporatism (constiinta de grup si organizarea birocratica). Militarul revolutionar – se deosebeste net de tipul profesionist si pretorian prin atitudinile pe care le adopta fata de corporatismul militar si fata de relatiile civil-militare.

Un exemplu ce da posibilitatea observarii cat de temuta si luata in serios era nostalgia este raportat de istoricul Marcel Reinhard: „la 18 nov.) se iau decizii ce urmau sa insufleteasca trupele si sa mentina efectivele. limitarea posibilitatilor de expresie) sunt curente. Este necesar ca boala sa fie considerata ca o afectiune grava. care sunt valorizate pozitiv (ca norme/exigente profesionale) in organizatia de tip militar. un dezgust general. comportamente irationale. ochii adeseori rataciti. Maladia este dusa la toti pana in ultimul grad. Panica La nivel individual. generata de o amenintare a unui pericol real sau imaginar.. comportament nefiresc al oamenilor. avand de-a face cu o situatie colectiva de panica. dar abia se simte o toropeala destul de constanta. are loc o . materializate prin parasirea rapida a locurilor in care se manifesta situatiile de pericol. Sintion. In plus. Printre masurile de rigoare figurau suspendarea permisiilor de convalescenta. (Pitariu. marsamul si moartea.) principalele simptome constau in aerul trist. In anumite conditii. lipsa de variatie.manifestat initial la unul sau cativa indivizi .. imposibilitatea. panica este o stare de groaza.se transmite si la ceilalti membrii ai colectivitatii. avem de-a face cu un dezechilibru care genereaza situatii profesionale percepute ca stresante. manifestata prin confuzie. cu exceptia uneia care da de gandit: concediul va fi in mod exceptional acordat in cazul in care bolnavul ar fi atins de <nostalgie>. o figura uneori neinsufletita.. este interpretata ca un proces de eliberare si valorizare personala si consta in compararea motivelor socio-culturale care impun directia actului. acest comportament . aproape de a se da jos din pat. dezorientare.sau dezerta. devine in mod indirect”. lent. bazate pe logica si programarea exacta a ativitatilor militare (operatiunile). pulsul este slab. 1793(. reuzul bauturilor si alimentelor. Cand organizatia desfasoara activitati in care riscul si suprasolicitarea (calitativa sau cantitativa) sau subsolicitarea (monotonie. sau <dorul de tara>. alteori repede. ofiterii resimt insatisfactie fata de natura ocupatiei. in timpul somnului. melancolic. (. Militarii (studenti si ofiteri) percep ca surse majore de tres factorii intrinseci muncii si relatiilor de subordonare. indiferenta la orice. urmarind confirmarea propriilor valori. lipsa de informatie.. dar daca ea nu este funesta in mod direct. 2003) Stresul Persoana inclusa in activitatea de munca este constransa sa se conformeze unor situatii organizational-ocupationale specifice si exigentelor postului. Ei infrunta stresul ocupational in special adoptand strategii rationale (nonemotionale). slabirea. o tacere indaratnica. Soldatul devine „saturat” si in momentele de relativa odihna va cauta evadarea din contextul socio-cultural. caracteristicile situatiei de panica reprezinta: reactii temporare ale grupurilor de oameni fata de o situatie de pericol real/imaginar. cateva expresii scapate printre sughituri si lacrimi. o privire tipica. In mod detaliat.

pasivi sau executa plini de zel actiuni minore. modul de percepere a unor factori). Prevenirea situatiilor de panica se realizeaza prin mai multe directii de efort. Pentru ca sa vada in comandant un om caruia i se poate adresa cu orice problema. impresiile puternice ale tanarului chiar din primele zile ale vietii din cazarma maresc nevoie de comunicare. incepand cu asigurarea psihologica a efectivelor. se neglijeaza igiena corpoala si curatatul armamentului Zvonurile. de aceea. Factorii care favorizeaza aparitia situatiilor de panica pot fi grupati astfel: factori exteriori individuali (lipsa informatilor privind situatia de lupta.dezintegrare sociala. se plang de dezavantajele propriului armament Lipsa de initiativa: conducatorii sunt nehotarati. Este. foarte necesara cunoasterea sistemului de indicatori ai dispozitiei de panica. astfel exista: . Constiinta de sine a trupei slabeste: oamenii nu mai cred in capacitatea colectiva de actiune. lipsa coerentei in conducere. factori interiori (lipsa increderii in comandanti. Intrarea intr-un mediu nou. etc). astfel incat sa nu se ajunga nici macar la configurarea unei predispozitii pentru panica. preferand actiunile lipsite de risc Trupa se neglijeaza pe ea insasi: la nivelurile ierarhice inferioare. deteriorarea coeziunii de grup. din care unii pot fi foarte usor de identificat. inclusiv pe plan intim. pregatire psihologica insuficienta. adesea inghesuiti in spatii limitate. teama de a nu fi parasiti sau lasati in urma creste • • • • • Panica se desfasoara in mod diferit. nu se mai tine seama de structurile sociale. factori cauzali (stimulii soc. stari confuzionale datprate incapacitatii indivizilor de a interpreta evenimentele in situatii de pericol real. ingrijorare. se constata neglijarea problemelor de asigurare materiala. lipsa increderii in fortele proprii. suspiciunile si presimtirile sumbre castiga teren Frica de singuratate: oamenii stau tot timpul in grup. patrunderea si in universul afectiv al subordonatilor. Daca insa aceasta s-a configurat. de normele de convietuire sociala. oboseala acuta. retragerea dezorganizata. sunt ursuzi. instruirea insuficienta. Numai acolo unde exista un climat de incredere devine posibila comunicarea la toate nivelurile trairii umane. Acesti indicatori se prezinta astfel: • Neincrederea in propria conducere: subordonatii sunt greu abordabili in discutii cu superiorii. situatii limita. neliniste individuala din diferite motive). esecuri repetate. ordine contradictorii. este nevoie sa ii castige increderea. una din conditiile necesare – dar nu suficienta – o reprezinta recunoasterea situatiei de predispozitie si aplicarea unor masuri adecvate. sentimentul inferioritatii. nu se mai executa misiunile de lupta.

trupe incercuite). respectiv mireasa. Striviti de ziduri 4. de iesire este reala sau numai presupusa. Halucinatiile implica auzul. fie intr-o tragedie 3. Halucinatia Halucinatia este o tulburare psihica potrivit careia o persoana percepe evenimente sau lucruri care nu exista. fara sa gandeasca. nu sutn ascultate odinele de incetare a focului etc. Panica prin impuscaturi. Complexul cauzal ce sta la baza . evident. provoaca combatantilor. iar experientele senzoriale nu sunt provocate de stimularea organelor senzoriale. exista posibilitatea ca militarii sa se impuste intre ei 5. Care apare in aceeasi maniera si in aproape aceleasi conditii la subiecti diferiti. Panica fugii spre inainte. Acest tip de panica poate fi periculos: deruteaza celelalte unitati. Grupuri mari de oameni puternic frustrati de o trebuinta organiza sau materiala se lupta de-a dreptul „animalic” pentru obiecte care le-ar satisface acele trebuinte. cufundate in liniste totala. Panica in conditii de spatiu inchis (nave. in final. in toate directiile. fara ordin. prin mecanisme disociative. vazul. Nu conteaza daca lipsa de perspectiva. soldatul in cauza developeaza un episod halucinatoriu propriuzis. dar haotice. Panica fugii. o stare de slabiciune psiho-fiica. sublimate intr-o singura reprezentare: mireasa. Cea mai comuna forma de halucinatii sunt cele auditive (voci. activarea instinctului de natura sexuala a declansat. In cazul soldatilor se intalneste aceeasi tema halucinatorie. o imagine semnificand feminitatea ca mister si puritate. adaposturi fortificatii. sau alte sunete care nu au nici o sursa fizica). in serviciul de garda pe timp de noapte si in conditii austere. atunci comportamentul lor se poate transforma fie in acte de vitejie. Oamenii se retrag din fata inamicului intr-o dezordine totala. dar o intensitate mult mai mica. relatand ca i-a aparut in fata silueta unei mirese. Soldatii aflati in lupta inclina mai degraba sa lupte decat sa fuga. ofera dismanului repere asupra trupelor proprii. Mai exact. Stimulul declansator il face pe soldat sa foloseasca absout haotic armamentul.1. Panica posesiunii. Fenomenul suicidar in mediul militar Suicidul in armata nu constituie o exceptie de la cazul social. Dinamica lui are aceeasi forma ca in intreaga societate. multi sunt calcati in picioare. de camp sau padure. In acest caz. in perioade de timp diferite. simtul tactil. au loc miscari energice. ei pot nimeri in propriile campuri de mine 2. haos. are loc o reactie de supracuraj. trage toata lumea. pe tacute sau intr-un vacarm ingrozitor. mirosul si chiar gustul unor lucruri care nu sunt reale. daca se combina cu stare de panica prin fuga. Daca inamicul este foarte aproape.

comportamentului sinucigas tine. stare materiala precara. Bucuresti. Sinuciderea nu este numai un fapt social. prin tipul e relatii sociale care se dezvolta in timpul serviciului militar.sfatulmedicului. Editura Academiei de Inalte Studii Militare 2. (Pitariu. starea psihica. in armata. ci si unul individual. Bibliografie http://www. Contrar acteptarilor. 2003) Alegerea mijloacelor de sinucidere este intr-adevar furnizata de mediul in care se afla individul. intr-o proportie covarsitoare. ci prin spanzurare. conflicte sociale si profesionale Mediul militar. C. dar nu are o actiune determinativa asupra actului ca atare. conditiile sociale. Bucuresti. Istoria prihologiei militare romanesti. Aceasta realitate obliga pe comandantii militari sa-si cunoasca mai bine subordonatii sub toate aspectele. (1993). prin viata colectiva. Fiecare sinucigas imprima actului sau o amprenta personala care-i exprima temperamentul. Dimpotriva. nu constituie o cauza a conduitei autodistructive.ro/Schizofrenia-si-alte-tulburari-psihice/despre-halucinatii_7944 1. Editura Psyche . fiind o importanta institutie de socializare a individului. (Pitariu. cum ar fi: • • Conditionari de stare: nivel de instruire foarte scazut. in sine. Cracsner. deficit major de socializare Conditionari de context: conflicte conjugale si sentimentale. Disciplina militara. G. cele mai multe sinucideri s-au realizat nu prin impuscare. Aradavoaice. Sintion. Convietuirea in mediul social sarac. etc. armata are un rol semnificativ in diminuarea numarului de sinucideri. Dimensiuni psihologice. 2003) S-a constata ca situatia sociala are rolul determinativ in producerea sinucidului. Aceasta situatie este definita prin factori de risc suicidar. cu slabe posibilitati financiare. Se constata ca 60% din sinucideri au „cauze necunoscute”. E. de dificultatile sociale ale militarilor si nu de mediul strict militar. Sintion. (2005).

Prisacaru. Zulean. Bucuresti. Vaduva. F. Pitariu. Editura Tritonic 10.. „Band of brothers” . (1915). Armata si societatea in tranzitie. Bucuresti. Editura Paideia 9. Dragan... Gusti. I. (2003). Zulean. Psihologie aplicata in mediul militar. Bucuresti. Strategie militara pentru viitor. G. Sava. (1998). (2003).2001 . Bucuresti. (2002). Editura Centru tehnic editorial al armatei 6. H. Comunicarea in organizatii militare. Jianu. N. Editura militara 8. Psihologia luptatorului. Sociologia razboiului. A. I. Editura Tritonic 4. M. Rotaru. M. (2010). Editura si Institutul de arte grafice 5. G.3. Bucuresti.. Tibil. Armata si societatea. (2003). Sintion.. Bucuresti. Bucuresti.N. D. Editura info-team 7. A.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful