Proiect privind studiul pieŢei laptelui În romÂnia

DISCIPLINA : AGROMARKETING

GRUPA 1314 SERIA A STUDENŢI: GHEORGHE GEORGIANA GROZAVU VIOLETA FRATILA DENISA GHIORGHILA NICULINA DUMITRU ANDREEA DUDA CARMEN GHIUS RADU-IONUT

-2012-

Proteinele conţin aminoacizi necesari creşterii şi menţinerii sănătăţii. de oaie şi bivoliţă. În lucrarea sa „Zece mii de ani de producţie de lapte” Michel Roblin arată că europenii de pe malurile Visteilei şi ale Niprului. greci şi romani. peste 45 elemente minerale. babilonieni. Laptele a fost folosit din cele mai vechi timpuri ca aliment principal în hrana diferitelor popoare. proteine). constituind unul din alimentele de bază şi în nutriţia omului. ridicând nivelul de sănătate a populaţiei. peste 10 acizi graşi. 4 feluri de lactoze. ca asirieni. cunoşteau deja laptele animal. 25 vitamine. în special brânzeturi. strămoşi ai latinilor şi germanilor. Vitaminele conţinute în proporţii apreciabile ridică valoarea nutritivă a laptelui. Grăsimea în afară de rolul ei energetic constituie şi la formarea rezervelor de grăsime în organism. . Este alimentul cel mai complex şi mai uşor asimilat de organism. Kosikouwski consideră zona oraşului Roma ca locul de formare a mai multor varietăţi de brânzeturi. Are peste o sută de substanţe nutritive necesare vieţii omului(20 aminoacizi. Laptele este denumit şi „Sângele Alb” prin valoarea sa hrănitoare. Important este faptul că substanţele nutritive din lapte se găsesc în proporţii optime. Materia primă pentru industria laptelui şi a produselor lactate o constituie laptele de vacă. astfel că laptele este asimilat de organism mai bine decât orice alt aliment.Introducere LAPTELE este un lichid de culoare alb-gălbuie secretat de glanda mamară a mamiferelor. Atât laptele cât şi produsele lactice măresc rezistenţa organismelor faţă de infecţii şi intoxicaţii. În toate scrierile vechi ce se referă la condiţiile de viaţă ale popoarelor care au trăit cu mii de ani înaintea erei noastre în Europa în zona Mării Mediterane cunoşteau laptele pe care îl consumau ca atare şi sub formă de produse. care s-au răspândit treptat în numeroase ţări europene. putând fi consumat atât în stare proaspătă cât şi sub formă de diferite produse lactate.

Aproximativ 70% din aportul zilnic de calciu il obtinem din lapte sau din produse lactate. aceasta informatie se va regasi pe eticheta. Este recomandat consumul laptelui degresat cu aport de vitamine A si D (in cazul ca acesta exista.  Lapte cu continut scazut de grasime (0.  Lapte degresat (0% grasime) contine 40 de calori si 0 grame de grasime la 100 ml. de aceea este recomandata adaugarea acestora in laptele semidegresat.  Lapte condensat (8% grasime sau mai putin) este laptele integral la care este adaugat zahar.Laptele este una dintre cele mai nutritive bauturi: pe langa calciu.5-1% grasime) contine 50 de calorii si 1 g de grasime la 100 mm. laptele furnizeaza alti nutrienti elementari pentru buna functionare a organismului. care ne sta la dispozitie in diverse sortimente ce pot fi alese in functie de preferinte sau necesitati… Tipuri de lapte:  Lapte integral (3.5% grasime) contine aproximativ 75 de calorii si 4 g de grasime la 100 ml.5-2% grasime) contine 60 de calorii si 2-3 grame de grasime la 100 ml. Si pentru acest tip de lapte este recomandata imbogatirea cu vitaminele A si D in dozele recomandate de normele in vigoare. un aliment foarte popular. vitaminele A si D sunt inlaturate.  Lapte semidegresat: (1. . Este. In timpul degresarii. In cazul in care laptele este imbogatit cu vitamine. deci. va fi mentionat pe eticheta). Zaharul utilizat previne stricarea laptelui.

Acest procedeu ajuta la pastrarea prospetimii laptelui o perioada mai indelungata.  UHT sau procesarea la temperaturii inalte Laptele UHT este ambalat in recipiente sterile. Acesta poate fi pastrat la temperatura camerei pana la 3 luni fara a se strica. şi de maximum 1. afirmă Costel Caraş. de 30-40 de bani pe litru.2 lei pentru un litru. care sunt aliniate la standardele UE“. atunci se recomanda pastrarea laptelui in frigider. care primesc de la fabrici între 30 de bani şi 1. „În prezent. laptele este scumpit de patru-cinci ori. Majoritatea tipurilor de lapte comercializate sunt pasteurizate. procesatorii plătesc un preţ mizerabil. pentru laptele colectat de la ţărani.Metode de procesarea a laptelui  Pasteurizarea Pasteurizarea este procesul de incalzire a laptelui nefiert la o temperatura suficient de ridicata si pentru o perioada de timp suficient de mare cat sa fie garantate distrugerea bacteriilor daunatoare si imbunatatirea calitatii de conservare. Daca este desigilat recipientul.  Ultrapasteurizarea Laptele ultrapasteurizat este procesat la o temperatura mai ridicata decat cel pasteurizat. obtinandu-se astfel o textura fina si uniforma. Acest procedeu are un impact redus asupra valorii nutritive a laptelui. .2 lei pentru cel cumpărat de la marile ferme.  Omogenezarea Laptele omogenizat este supus unui proces care descompune si disperseaza grasimea. o gumă de mestecat sau o ţigară. Laptele ţăranilor. Pentru o sticlă de apă minerală. banii nu le-ar ajunge. Mai toate tipurile de lapte de integral sunt supuse acestei proceduri pentru a preveni formarea smantanii la suprafata laptelui. spun producătorii. Până ajunge pe raftul magazinelor. fermierii ar putea să-şi cumpere o caramea. preşedintele Sindicatului Crescătorilor de Taurine din România (SCTR). Cu banii primiţi pe lapte. hrana porcilor Fermierii autohtoni preferă să arunce laptele la porci decât să-l vândă procesatorilor la preţuri care nu le acoperă costurile.

costă minimum 2.Procesatorii nu văd nicio problemă Piaţa internă a lactatelor valorează aproape un miliard de euro.firmă colectoare producător de lactate . Primii care majorează sunt firmele colectoare. pe filiera fermier . . iar în magazin un litru de lapte ambalat în pungă. O cutie cu smântână de 300 de grame costă trei-patru lei.6 milioane de bovine. şi doar 1. „În UE. Albalact şi La Dorna.5 lei.2 lei. preţul de achiziţie este de 18-22 de eurocenţi pe litru. susţine Valentin Blănaru. preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui . a completat Blănaru. în timp ce la noi este de 25 de eurocenţi“. Circa 25% din cantitatea necesară pentru procesarea internă provine din Ungaria sau Polonia“. „Din cauza lipsei de lapte conform cu normele UE.8% faţă de anul trecut. în scădere cu 8. El a adăugat că fermierii sunt degeaba nemulţumiţi.5 milioane de vaci de lapte. explică Mihai Petcu.5% grăsime. Producătorii de lactate susţin că preţul intern al laptelui este corect calculat şi este chiar mai mare decât cel din Uniunea Europeană. întrucât laptele furnizat de majoritatea acestora nu corespunde normelor UE şi nu poate fi cumpărat la preţurile cerute de ei. România are un efectiv de 2. Principalii producători sunt Friesland. producătorii dublează preţul. Un litru de lapte pleacă de la fermieri la un preţ de 30 de bani. iar retailerii vin şi ei cu adaosul comercial foarte mare“. laptele suportă cel puţin trei majorări de preţ. producătorii de lactate sunt nevoiţi să recurgă la importuri. Etapele scumpirilor Până când îl cumpărăm. cu doar 1.magazin. Danone. iar pentru o sticlă de lapte bătut plătim minimum trei lei. După aceea. maximum 1.

Friesland Subsidiar al Friesland Coberco Dairy Foods din Olanda. Dorna Lactate Un alt mare jucator romanesc cu capital mixt (romanesc si elvetian). Gigantul Danone concureaza pe lactate proaspete (iaurturi). destinat femeilor. insa putini jucatori sunt capabili sa se impuna in mai mult de o categorie de produse. laptele de consum. Ultimele doua companii se numara printre acei putini jucatori care abordeaza cu succes mai multe categorii: laptele de consum si branzeturile in cazul Dorna Lactate. intr-o mai mica masura.PIAŢA LAPTELUI ÎN ROMÂNIA Piata laptelui de consum din Romania este de aproape 1. piata romaneasca a lactatelor este diversa. LaDorna poseda alte doua produse: Laptic. . Ea ofera trei mari tipuri de produse: lapte ultrapasteurizat (UHT). Dincolo de laptele de consum. unde este concurata puternic de Dorna Lactate si. branzeturile si lactatele proaspete in cazul Friesland. care impreuna cu cel ultrapasteurizat totalizeaza aproximativ 10% din cantitatea de lapte de consum vanduta in Romania. Cele doua acopera linii de produse de lapte. In sectorul laptelui UHT. Dorna Lactate ofera game de produse La Dorna. Ultimul produs are o pondere importanta in comertul de subzistenta al producatorilor individuali. Parte din produsele proaspete ale grupului sunt comercializate sub marca autohtona Napolact. cu doua produse importante in portofoliu Milli si Oke! ("aduse" in Romania de pe celelalte piete central-europene unde activeaza grupul: Cehia. destinat copiilor si Lady Milk 6. Campina Hochland se concentreaza pe branzeturi procesate. lapte neprocesat industrial. fiind cu totul strain de comertului modern de azi. la categoriile de branzeturi si lapte de consum. lapte pasteurizat. produse proaspete si branzeturi. umar la umar cu alt gigant. Friesland Romania SA este cel mai mare producator de pe piata laptelui de consum. de Friesland Romania. riscant pentru sanatatea consumatorului dar preferat in mod traditional si avand inca o uriasa pondere (90%) in laptele vandut in Romania.5 miliarde litri. Dorna Lactate si Friesland sunt concurate cu succes (dar nu de multa vreme) de Albalact. Slovacia si Ungaria).

celelalte produse lactate lichide (iaurt. kefir) vor înregistra volume în creştere cu 5. consumul anual de lapte pe cap de locuitor este inca redus in comparatie cu restul tarilor europene: 6. alaturi de concurenti mai mici din tarile invecinate. sana. la care se adaugă criza laptelui ca materie primă (de calitate europeană) şi creşterea TVA-ului.2 miliarde de litri urmeaza a fi procesati industrial. CONSUMUL DE LAPTE Compania Tetra Pak estimează o scădere a consumului de produse lactate lichide. propietar al unor producatori de profil in Republica Moldova). cu 5. Avand in vedere potentialul inca neexploatat al unei piete nationale destul de mari ce se va integra in cea europeana. Tetra Pak consideră că România se confruntă cu acest declin în consumul laptelui pe fondul pierderii obişnuinţei de a bea zilnic lapte. O ultima observatie importanta este aceea ca piata este insuficient dezvoltata in principal din cauza puterii reduse de cumparare. scăderea se va produce în principal din cauza scăderii consumului de lapte cu 6. de la 811 de milioane de litri în 2010.3 miliarde de litri de lapte. din care 1. Romania a obtinut o cota de productie anuala de 3. impreuna cu partenerii lor israelieni de la Tnuva par deja interesati sa achizitioneze capacitati de productie in Romania) si Lactalia (cel mai mare producator european. la 768 de milioane de litri în 2011. Aceeasi companie comercializeaza lapte pasteurizat. la 690 de milioane de litri în 2011. în 2010. In negocierile de aderare la Uniunea Europeana. din Ungaria pana in Grecia.Albalact: O companie independenta romaneasca de dimensiuni medii detinuta de un antreprenor individual. Noi schimbări pe piaţa laptelui In Romania.4%. produse proaspete si branzeturi sub marca omonima Albalact. Albalact este prezenta pe piata laptelui UHT cu brandul Fulga. care au condus la măriri de preţ cu repercusiuni directe asupra consumului. de la 737 de milioane de litri în 2010.7 litri de lapte procesat. fata de media europeana de 65-70 de litri. . Grupul olandez Campina.4%. este certa intrarea pe piata lactatelor a unor mari jucatori europeni precum Yoplait (care. în România. la 78 de milioane de litri în 2011. in urma fuziunii cu danezii de la Arla va forma un alt concurent de mari dimensiuni care ar putea decide sa achizitioneze partenerul Covalact si sa-si promoveze mult mai activ si constant brandul Campina. Potrivit unui comunicat al companiei. de la 74 de milioane de litri. comparativ cu anul trecut. dar si datorita lipsei de educatie a consumatorului. În opinia cercetătorilor companiei.3% în 2011.

funcţionale sau lapte bio.8 litri în 2010. consumul de lapte în România se află în declin din cauza pierderii obişnuinţei de a bea lapte în fiecare zi. acestea vor înregistra volume relativ stabile. cu termen de valabilitate mai lung. . în 2011. Tetra Pak prognozează o creştere de 30% a consumului mondial de produse lactate lichide. reprezentând o creştere de 1. Acestor vectori de creştere li se adaugă preferinţa consumatorilor pentru confort şi siguranţă reflectată în produse lactate uşor de stocat.În ceea ce priveşte produsele lactate lichide care nu necesită refrigerare (lapte UHT. la 90 de milioane de litri. La nivel mondial. pentru acest deceniu. lapte îmbogăţit cu vitamine. Cantitatea de lapte consumată pe cap de locuitor în România a scăzut de la 37. în timp ce în ţările din Europa de Vest media cantităţii de lapte consumat pe cap de locuitor este de 62 de litri. Totuşi. Potrivit Tetra Pak.2%. se arată în a patra ediţie a raportului Indexului Lactatelor de la Tetra Pak – raport care monitorizează cifre şi tendinţe din industria produselor lactate la nivel mondial. în 2010. de la 89 de milioane de litri.1%. pe fondul extinderii retail-ului modern de tip discounter şi al reţelelor moderne de format mic (magazine de proximitate). mai afirmă specialiştii companiei.4 litri în 2005. Această creştere semnificativă a consumului va fi determinată de creşterea economică. la 31. Segmentul produselor lactate cu valoare adăugată reprezintă un potenţial insuficient valorificat: produsele lactate fermentate. de urbanizare şi de creşterea puterii de cumpărare a clasei de mijloc din Asia. în privinţa consumului de lapte UHT. smântână UHT). cu probiotice. dublu faţă de ţara noastră. lapte cu arome. se prevede o creştere medie anuală estimată pentru 2010 – 2014 de 4.

brânzeturi (-5. cantitatea colectată de lapte de vacă a scăzut faţă de începutul anului cu 7. Produsele finite sunt alimente cu un grad mare de perisabilitate. au fost: smântâna de consum (-2.9%). Un exemplu l-a oferit tot Valeriu Steriu. volumul vânzărilor a fost diminuat şi din cauza majorării preţurilor la raft. dar importăm produse finite. dacă vorbim de creşteri.358 de tone).Producţia este determinată de consum În industria laptelui. iaurturi. La fel de evident este şi faptul că producţia s-a diminuat constant. iaurt. Iar. acestea s-au înregistrat doar la laptele de consum (+1. iaurt de băut (-1. în valoare de 70 de milioane de euro. la finalul lui iunie 2011.8%). Dacă privim statistica primului semestru al acestui an. inclusiv cantitatea de brânză obţinută exclusiv din lapte de vacă (-2 %) şi lapte acidulat.2 %). lapte bătut. nu s-a oprit. dar în valoare de 15 milioane de euro. facem un export de materie primă pe caşuri. Pricipalele categorii la care s-au înregistrat scăderi. procesate superior!” În mod firesc. exportăm mai mult. Potrivit INS. însă. o parte din creşteri se explică prin mărirea importurilor de lapte materie primă. Scăderi s-au înregistrat la producţia de unt (-3.4 %).000 de tone. Mai mult. a adaosului comercial foarte mare pus de comercianţi şi a creşterii preţului carburanţilor.4 %) şi smântâna de consum (+1. importăm 2. Devine evident faptul că volumul producţiei este dat de vânzări. în cadrul dezbaterii amintite: “La brânzeturi şi caşuri. iaurt de bătut. lapte acidulat. 7 % (-38. untul (9.700 de tone. creşterile sunt puse de procesatori pe seama majorării TVA-ului. În condiţiile în care fermierii nu au crescut preţul laptelui. balanţa import-export este total dezechilibrată.8%). adică 2. nu se poate produce pe stoc. Cantitativ. . Fireşte. situaţia e şi mai îngrijorătoare. brânzeturi. încă din 2009.8 %). altele: 8%. Adică. în ianuarie 2011. Declinul. faţă de aceeaşi lună a anului 2010. raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut. rezultând de aici un şi mai mare dezechilibru al balanţei internaţionale.

cu lapte neconform. România este mult în urma celorlalte state europene în privinţa procesării laptelui. mai puţin decât Lituania .4 milioane tone.000 de tone şi Bulgaria . Iar procesatorii nu au reuşit intrarea pe piaţa europeană a lactatelor pentru că nu s-au accesat şi nici nu s-au folosit fondurile europene.5 milioane tone (11%). iar alte cinci state au realizat aproape trei sferturi din producţia de brânzeturi Producţia de lapte de vacă colectată în UE27 în 2010 s-a ridicat la 136.000 tone. în 2010.000 tone. Producţia de lapte a României a fost.3.000 tone şi Slovacia 275.95. Exportăm materie primă sau produse primare şi importăm produse înalt procesate. Franţa . printre altele. de 223. am ajuns în 2011 să căutăm soluţii pentru redresarea industriei lactatelor. susţinea. urmată de Germania . Marea Britanie a fost cel mai mare producător de lapte din UE . Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii.5 milioane tone lapte de consum şi 9 milioane tone de brânzeturi.000 de tone. iar cea de brânzeturi a fost de 64.Oricum. din care au fost produse.9 milioane tone (22% din total).3 milioane tone (17%). . la o întâlnire organizată de Institutul Bancar Român. mai puţin decât Ungaria 361. deşi potenţial există. Tanczos Barna.” Cine şi cât produce: Care sunt principalii producători din UE? Marea Britanie a produs anul trecut 22% din laptele de vacă din UE.7 milioane tone (12%) şi Spania .69. lucrându-se în continuare.6. Nu avem relaţii între producători şi bănci.3. că „după 20 de ani de capitalism.5. în bună măsură.000 de tone. 31.

a fost aproximativ egală cu cea obţinută în luna august 2011.1%) şi la lapte de consum cu 874 (minus 4.1%). comparativ cu luna precedentă. în septembrie 2011 Cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 7. la unt. iaurt de băut.5%). Creşteri ale producţiei. lapte bătut şi altele) cu 594 tone (plus 5%) şi unt cu 14 tone (plus 2%). iaurt de băut. la brânzeturi inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă cu 272 tone (minus 5.Cantitatea colectată de lapte de vacă. în luna septembrie 2011.408 tone (minus 8. a scăzut cu cu 114 tone (minus 13.8%).6%) în luna septembrie 2011 faţă de luna corespunzătoare din anul 2010.30 septembrie 2011. comparativ cu septembrie 2010.1%) comparativ cu septembrie 2010. mai mică cu 8. Producţia de lapte acidulat (iaurt. În septembrie 2011.904 tone (plus 12%). Astfel.8%.â În perioada 1 ianuarie .3%). cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 2. Producţia de smântâna de consum. se arată într-un comunicat al INS.5%). lapte bătut şi altele) a crescut cu 196 tone (plus 1. Producţia principalelor produse lactate a manifestat o tendinţă descendentă în luna septembrie 2011 comparativ cu luna corespunzătoare din anul 2010. Cea mai mare scădere a producţiei. în luna septembrie 2011. faţă de august. .731 tone (minus 3. dar a crescut cu 2.989 tone (plus 4. comparativ cu primele nouă luni din 2010. în septembrie 2011. comparativ cu luna septembrie 2010. Producţia la smântână de consum a rămas aproximativ constantă în luna septembrie 2011.8% din producţia totală de brânzeturi) cu 400 tone (minus 7. a avut loc la brânzeturi inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă (95. în luna septembrie 2011.989 tone (plus 4.7%). cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 24. laptele acidulat (iaurt. comparativ cu august. pot fi menţionate la principalele produse lactate: lapte de consum cu 1.

În perioada 1 ianuarie .2%.9%).8%). lapte bătut şi altele) cu 831 tone (+6.2%).30 septembrie 2011. se arată într-un comunicat al INS. producţia la laptele de consum şi la smântâna de consum a rămas aproximativ constantă. se precizează în comunicat. Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.242 tone (minus 1. "Principalele produse lactate la care producţia a crescut în luna ianuarie 2012 comparativ cu luna corespunzătoare din anul 2011 sunt: unt cu 61 tone (+9.105 tone (+3.30 septembrie 2010.198 tone (+8. iaurt de băut.3%. pot fi menţionate la unt cu 344 tone (minus 4. . La lapte de consum INS a remarcat o scădere a producţiei.9%). producţia a scăzut la: unt cu 296 tone (-29. respectiv cu 8. faţă de ianuarie 2011.510 tone (+34.9%). cu 967 tone (4. lapte acidulat (iaurt. cu 3. Producţia de smântână de consum în luna ianuarie 2012 s-a menţinut aproximativ egală cu cea realizată în luna ianuarie 2011".2% din producţia totală de brânzeturi) cu 207 tone (+4.30 septembrie 2011.Scăderi ale producţiei în perioada 1 ianuarie .5% din producţia totală de brânzeturi) cu 957 tone (minus 2%) şi lapte acidulat (iaurt.7%).3%).2%) fiind urmat de brânzeturi inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă (95. Cantitatea de lapte de vacă pe care procesatorii au colectat-o de la exploataţii agricole şi centre de colectare a crescut în ianuarie atât faţă de luna precedentă cât şi faţă de ianuarie 2011. în luna ianuarie 2012 cantitatea de lapte de vacă la unităţile procesatoare a crescut cu 5. a anunţat joi Institutul Naţional de Statistică (INS).4%) şi brânzeturi inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă cu 210 tone (+4. În luna ianuarie 2012 comparativ cu luna precedentă cantitatea de lapte colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 2.4%).4%) şi la smântâna de consum cu 371 tone (-8. inclusiv cantitatea de brânză obţinută exclusiv din lapte de vacă (94. "Cea mai mare creştere a producţiei în luna ianuarie 2012 comparativ cu luna decembrie 2011 a avut loc la laptele acidulat (iaurt.4%)". În luna ianuarie 2012 comparativ cu luna precedentă. iaurt de băut. faţă de primele trei trimestre din 2010.6%) şi de laptele de consum cu 722 tone (+3. comparativ cu 1 ianuarie . lapte bătut şi altele) cu 3. brânzeturi. iaurt de băut şi altele) cu 2.

526 tone.392.51 de milioane de euro. . smântână. iaurt de băut şi altele) cu 1. la peste 33. chefir.30 noiembrie 2011. Potrivit statisticii MADR. în primele 11 luni din 2011. acestea au crescut de la 26.688 tone). Singurul produs care a înregistrat o creştere a producţiei a fost smântâna de consum cu un plus de 1. În perioada 1 ianuarie . În privinţa exporturilor.5 milioane de euro cu un an în urmă. potrivit datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). faţă de 32. Cantitatea de lapte. în perioada 1 ianuarie . comparativ cu aceeaşi perioadă din 2010.2 tone. dar şi brânzeturile şi caşurile care au totalizat 30. un plus de 6.3 procente faţă de aceeaşi perioadă din 2010 (174. comparativ cu perioada similară din 2010.1 tone). circa 185.9%).1% din producţia totală de brânzeturi) cu 1.30 noiembrie 2011.6%.474. în creştere cu 15. circa 126. Pe de altă parte. exporturile de lapte şi smântână au reprezentat doar 35. când importurile au atins valoarea de 170. totalizând 825. cu încasări de 24 milioane de euro. producţia la laptele de consum a rămas aproximativ constantă. încasările depăşind 40. cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu două procente (16. inclusiv cantitatea de brânză obţinută exclusiv din lapte de vacă (94.065 tone la finele lunii noiembrie 2011.4 milioane de euro. în 2011 România a importat lapte şi produse lactate de aproape 197 milioane de euro. în primele 11 luni din 2010.Am importat lapte de aproape 200 de milioane de euro. respectiv de 202. Valoarea acestor importuri a depăşit 159.9 tone.234.694.9 tone.202 tone (-2%) şi la lapte acidulat (iaurt.695 tone în aceeaşi perioadă din 2011. iaurt. importurile României pe segmentul produselor lactate au vizat cu precădere laptele şi smântâna.6% faţă de perioada similară din 2010. respectiv 683 tone.854 milioane de euro. unt şi brânzeturi sau caşuri importată de pe pieţele intra şi extra comunitare a totalizat.126 tone. brânzeturi. în primele 11 luni ale anului.432 tone (-1%).9 tone la finele lunii noiembrie 2011. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). zer.449. Scăderi ale producţiei în perioada în perioada 1 ianuarie . lapte bătut.30 noiembrie 2011 au fost înregistrate la unt cu 345 tone (-3.

producția de lapte din UE 27 va depăși cu aproximativ 3% nivelul înregistrat în 2009. Printre cei mai importanți factori pentru efectuarea proiecțiilor de piață se numără ameliorarea perspectivelor de creștere a PIB-ului. Neîndeplinirea uneia dintre aceste proiecții ar putea avea consecințe importante asupra previziunilor finale. și nici politicile comerciale. În 2020. care se bazează pe ameliorarea perspectivelor macroeconomice. ipoteza că euro își va consolida treptat poziția față de dolarul american și previziunile OCDE-FAO privind prețul de pe piața mondială1 al produselor lactate de bază. . diferența datorându-se scăderii treptate a consumului din producția proprie în țările UE 12. Se așteaptă ca livrările de lapte să crească într-un ritm ușor mai rapid.Evoluția pieței laptelui pe termen mediu Perspectivele pieței pe termen mediu în UE au fost simulate folosind modelul AglinkCosimo. sub influența unei evoluții destul de optimiste a cererii. care utilizează ultimele proiecții macroeconomice disponibile și pleacă de la ipoteza că nu se vor modifica nici PAC. Simularea privind mediul politic și piața pe plan mondial are la bază Perspectivele agricole OCDE-FAO 2010-2019. se prevede că producția de lapte va reintra pe o curbă ascendentă începând cu anul 2011. se prevede că producția de lapte a UE 27 va reacționa foarte slab la încetarea sistemului de cote din punctul de vedere al livrărilor în UE (a se vedea graficul 2 din anexa 3). EVOLUŢIA PREŢULUI LAPTELUI Pe baza acestui model și a ipotezelor menționate anterior. În contextul eliminării cotelor. după deciziile din cadrul Bilanțului de sănătate. modelul Aglink-Cosimo nu ține cont de o volatilitate a prețurilor mai mare decât cea prevăzută. În plus.

acestea fiind stimulate de cererea tot mai mare de brânză și produse lactate proaspete. aceasta fiind însă condiționată de o cerere internă constantă. În ceea ce privește laptele praf integral. Creșterea producției prevăzută pentru 2015 (anul eliminării cotelor) va duce la o creștere a exporturilor UE. . smântâna. Se prevede că producția de produse lactate proaspete (inclusiv laptele de consum.Perspectivele par favorabile pentru produsele lactate de bază cu valoare adăugată mare. În ciuda perspectivelor relative favorabile și a aparentei stabilități a pieței pentru laptele praf degresat. iaurtul etc. Totuși. UE își va menține o cotă de piață stabilă de peste 30% din exporturile mondiale de brânză. Perspectivele pentru laptele praf degresat sunt mai puțin favorabile. Perspectivele pentru exporturile de brânză pot fi considerate favorabile: în ciuda ipotezei consolidării treptate a monedei euro. stimulate de stabilitatea cererii mondiale. Perspectivele arată că se menține stabilitatea pieței untului.. dată fiind ipoteza consolidării euro și oferta importantă a celorlalți exportatori. iar producția de brânză cu aproximativ 10%. cota de piață din exporturile mondiale a UE va scădea treptat la 21% până în 2020 (de la 24% în 2009). previziunile pe termen mai scurt rămân sensibile la evoluția mondială a cererii și a ofertei și la capacitatea pieței UE de a absorbi stocurile de intervenție care sunt scoase pe piață.) va crește cu aproximativ 8% (din 2009 până în 2020). se prevede că producția va scădea cu puțin sub nivelul din 2009 și că exporturile UE pe termen mediu vor rămâne stabile.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful