UNIVERSITATEA „GEORGE BACOVIA” DIN BACĂU FACULTATEA DE MANAGEMENT SPECIALIZAREA : ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Relaţii publice în sistemul administrativ
Studiu de caz: Primăria Strugari

Indrumător lucrare, Lector univ. dr. Otilia Alina Lupu

Absolvent, Hanganu V. Alina Elena

BACĂU 2011

1

Cuprins
CUPRINS .....................................................................................2 INTRODUCERE.............................................................................5 NOŢIUNEA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE...........................................5 .................................................................................................6 ........................................................................................6 CAPITOLUL I........................................................................6 ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ................................................7
1. Principii generale, istoric şi drept comparat...................................................................7 1.3.2. Aplicarea principiului autonomiei locale în organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale............................................................................................10 1.4. Autorităţile comunale şi orăşeneşti..........................................................................11 1.5. Consiliul local..........................................................................................................12 1.5.1. Consideraţii generale.............................................................................................12 1.5.2. Alegerea, componenţa şi constituirea consiliilor locale.........................................12 1.5.3. Durata mandatului consiliului local........................................................................15 1.5.4. Dizolvarea consiliului local.....................................................................................15 1.6. Primarul si primaria...................................................................................................16 1.6.1. Alegerea şi mandatul primarului ............................................................................16 1.6.2. Atribuţiile primarului..............................................................................................18 1.6.3. Secretarul localităţii...............................................................................................19 1.6.4. Serviciile publice locale..........................................................................................20

................................................................................................22 CAPITOLUL II.............................................................................22 ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA –............................................22

2

RELATII PUBLICE........................................................................23
2.1. Diferenţieri terminologice : instituţie/autoritate.......................................................23 2.2. Activităţile relaţiilor publice ....................................................................................23 2.3. Politicile publice........................................................................................................26

CAPITOLUL III............................................................................30 DEPARTAMENTUL DE RELATII PUBLICE AL .................................30 PRIMARIEI STRUGARI .................................................................30
3.1 Monografie ................................................................................................................30 3.2. Componenta si activitatea Consiliului Local Strugari .........................................32

3.3. Compartimentul relaţii publice................................................................................32 3.4. Colaborarea primăriei cu instituţii şi fundaţii ...........................................................38

CONCLUZII................................................................................39

3

4

de cea a trebuinţelor care au nevoie de o susţinere publică. Noţiunea de administraţie este mai largă decât aceea pe care trebuie s-o definim şi anume. Elementul esenţial în stabilirea sferei serviciilor publice îl constituie delimitarea sferei trebuinţelor individuale şi colective care pot fi satisfăcute de sfera privată a societăţii civile. dimensiunile acestei distincţii rămânând la îndemâna Parlamentului. în funcţie de autori. de organele reprezentative ale statului. a dus la naşterea unor multiple întrebări la care răspunsurile sunt date în maniere diferite. apreciată în exclusivitate politic. stabilind şi relaţiile dintre acestea. de persoane care sub comanda altora execută decizii şi de persoane care pun în aplicare deciziile celor aflaţi într-o poziţie ierarhică superioară. administraţia publică. problema care se pune este aceea de a stabili care sunt serviciile publice şi care trebuie să fie modul de organizare a acestora. ori fac parte din categoria celor care intră în relaţii cu oricare din aceste forme ale administraţiei. fie în accepţiunea sa publică. din administraţia publică locală sau din administraţia publică privată. Pe planul dreptului administrativ. Din moment ce aceste distincţii sunt stabilite de lege este normal ca aceia care îndeplinesc servicii administrative să se supună legii. de perioada istorică în care acestea au fost formulate. Termenul de administraţie derivă de la latinescul "administrare" care înseamnă a servi şi este în legătură cu cuvântul "magister" care îl desemnează pe stăpân. De aceea trebuie să ne folosim de noţiunea generală care scoate în evidenţă trăsăturile comune tuturor genurilor de administraţie. precum şi prerogativele specifice ale fiecăreia. iar actul prin care face o astfel de distincţie este legea. de teoriile care stau la baza lor. determinarea serviciilor publice care intră în componenţa statului este o problemă variabilă în timp şi spaţiu. Pornind de la această delimitare se operează distincţia între administraţia publică şi cea privată. după cum poate delimita sfera administraţiei publice de stat. Administraţia publică este un gen de administraţie distinctă de administraţia particulară Ambele genuri de administraţie au mai multe specii. oferindu-ne criteriile de deosebire între administraţia publică şi cea particulară şi posibilitatea de a sublinia particularităţile diferitelor specii ale celor două genuri de administraţie. căruia i se subordonează servitorul şi pe care acesta trebuie să-l slujească . chiar dacă fac parte din administraţia publică de stat. de administratori şi funcţionari publici care îndeplinesc funcţii administrative. Parlamentul îşi poate rezerva exercitarea unor funcţii proprii administraţiei publice sau poate încredinţa atribuţii administrative puterii executive. 5 . În principiu. de cea a administraţiei publice locale. fie în cea privată. în realizarea acestei sarcini. prin lege. Complexitatea fenomenului administrativ reiese din faptul că în mod obişnuit vorbim de administraţie publică şi privată.INTRODUCERE NOŢIUNEA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE Conceptul de administraţie. prin intermediul administraţiei publice.

CAPITOLUL I 6 .

Acestea din urmă pot recurge la sancţiuni disciplinare. puterii ierarhice a autorităţii executive. sistemul administrativ îşi păstrează caracteristicile unui sistem centralizat. Gradul de dependenţă al administraţiei locale de administraţia centrală reprezintă criteriul care separă sistemele centralizate de cele descentralizate. care pot merge până la revocarea din funcţie sau până la revocarea organului local. Centralizarea exclude posibilitatea ca autorităţile locale să acţioneze în baza unei iniţiative proprii. în statele care dispun de un teritoriu cât de cât extins. Organizarea administrativă. un control posterior în cadrul căruia se poate recurge la suspendarea. deoarece aceste autorităţi sunt prelungiri teritoriale ale administraţiei centrale.ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ 1. direct sau indirect. de către organele ierarhice. Sistemele administrative centralizate dispun şi ele. Principii generale. deoarece acest sistem presupune gruparea tuturor autorităţilor administrative la sediul puterii executive. dar aceste autorităţi sunt. numite şi revocate de organele centrale. Concentrarea administrativă este un sistem care. nu se poate realiza. În baza acestui principiu singura voinţă care permite soluţionarea problemelor celor administraţi este voinţa organelor centrale. este dependentă de existenţa unei administraţii centrale şi a unei administraţii locale. Ele nu acţionează în nume propriu. în exercitarea atribuţiilor acestora. care presupune un control prealabil asupra activităţii autorităţilor locale. se admite ideea potrivit căreia autorităţile administrative locale ale statului beneficiază de o putere proprie de decizie în anumite materii predeterminate. pe întregul teritoriu. b) principiul desconcentrării c) principiul descentralizării. în cele mai multe cazuri. fără aprobarea venită de la centru. de autorităţi publice teritoriale. sau chiar la înlocuirea organelor locale. Deciziile luate de autorităţile administraţiei din teritoriu rămân însă decizii luate în numele statului. anularea sau reformarea actelor autorităţilor subordonate. soluţionarea problemelor administraţiei de stat. Desconcentrarea administrativă presupune existenţa unor autorităţi centrale şi a unor autorităţi locale ale statului. Prin aceste principii se încearcă a se rezolva cele două tendinţe care se manifestă în guvernarea şi administrarea unei ţări: tendinţa la unitate şi tendinţa la diversitate. care se exercită sub controlul autorităţilor ierarhice superioare. Cu toate acestea. fie pe motive de ilegalitate. Centralizarea poate îmbrăca forma concentrării administrative şi forma desconcentrării administrative. de regulă. există întotdeauna un dozaj între una şi alta. Autorităţile locale acţionează în exclusivitate pentru ducerea la îndeplinire a sarcinilor primite de la centru. ci iau măsuri numai în numele statului. spun specialiştii. În baza desconcentrării administrative. nu exprimă niciodată numai centralizare sau descentralizare. iar răspunderea 7 . istoric şi drept comparat Principii contemporane de organizare a administraţiei locale Doctrina administrativă din ultimii ani când se referă la modul de organizare a administraţiei teritoriale se opreşte la trei principii fundamentale: a) principiul centralizării. În virtutea principiilor care guvernează statul unitar. organizate în toate unităţile administrativ-teritoriale. fără a putea lua decizii proprii. acestora din urmă încredinţându-li-se putere de decizie. În fiecare ţară administraţia se prezintă într-un mod original. Organizarea centralizată a administraţiei publice reprezintă un sistem administrativ în cadrul căruia exercitarea atribuţiilor de către autorităţile administrative este supusă. nu dispun de personalitate juridică.

interese ce conduc la afaceri locale în cele mai diverse domenii de activitate. fără existenţa unui control din partea statului. În alţi termeni. fiind. date fiind particularităţile Regatului Unit al Marii Britanii 8 . între care: a) tradiţia istorică. desemnate de comunitatea teritoriului. aşa cum observăm şi din conţinutul art. după tezele actuale. descentralizarea teritorială presupune existenţa unor autorităţi locale alese.1 ( Antonie Iorgovan. autonomia locală a variat şi variază după mai mulţi factori. conferindu-i acestuia personalitate juridică Exemplul cel mai elocvent de descentralizare a serviciilor publice îl constituie universităţile. constituie corolarul indispensabil al democraţiei. care prin dobândirea autonomiei. Actul atacat este suspendat de drept. Descentralizarea teritorială presupune existenţa unor interese comune ale locuitorilor dintr-o regiune geografică. Principiul descentralizării presupune existenţa unor persoane publice locale. cum susţine şi doctrina românească din perioada interbelică. în faţa instanţei de contencios administrativ. în faţa. Aceeaşi idee o găsim şi în opere actuale care precizează că obiectul desconcentrării îl constituie transferul atribuţiilor autorităţilor centrale la reprezentantul local al acestora (prefect). se transformă în servicii publice descentralizate.119 din Constituţia României din 1991: "Administraţia publică din unităţile administrativteritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale şi pe cel al descentralizării serviciilor publice". în final." În concepţia de tip francez. denumit. “un mijloc de luptă contra puterii centrale".agenţilor administrativi operează faţă de organele centrale. exigenţele unităţii naţionale conduc la o interpretare restrictivă a descentralizării. în cazul în care consideră actul ilegal. precum şi a unui control de tutelă. ca şi a dreptului de tutelă administrativă de la organele centrale de stat la reprezentanţii locali ai acestora. ea reprezintă pentru organizarea administrativă ceea ce democraţia reprezentativă reprezintă pentru organizarea instituţională. instanţei de contencios administrativ. după unii autori. b) cadrul geografic. Ed. cum s-a exprimat şi profesorul Anibal Teodorescu. Formula controlului de tutelă din Franţa conduce. Descentralizarea. “Tratat de drept administrativ”. care se bazează pe recunoaşterea unui patrimoniu propriu şi a personalităţii juridice. 532. Ideea de descentralizare. mai mult sau mai puţin extins. în final. de funcţionari sau autorităţi ale administraţiei de stat. p. De foarte multe ori cele două noţiuni se folosesc împreună. vol. II. este anterioară statului. distincte de problemele naţionale. care au atribuţii proprii. ori la reprezentanţii locali ai statului. c) resursele economice. intervenind direct în gestionarea şi administrarea "afacerilor" colectivităţii. Profesorul Anibal Teodorescu atribuia desconcentrării administrative capacitatea de a lărgi atribuţiile agenţilor puterii centrale aşezaţi în judeţe sau în comune. nu poate fi concepută în statele unitare. implică ideea de autonomie locală. ca element esenţial al autonomiei locale. iar în altele (ex. tradiţional. care au competenţă materială generală. un act al consiliului judeţean. Formele şi limitele autonomiei locale Autonomia locală. în articolul 122 alineat final care spune că "prefectul poate ataca. e) stadiul atins de reglementările naţionale şi internaţionale. control de tutelă. Descentralizarea tehnică se realizează prin acordarea unei anumite autonomii unui serviciu public. în unele ţări (Franţa. Nemira. Ca realitate juridică. exercitat. soluţie preluată şi de Constituţia României din 1991. Principiul descentralizării sau ideea autonomiei locale comportă două forme: a) descentralizarea teritorială b) descentralizarea tehnică. Descentralizarea. Marea Britanie) de către judecători. în virtutea dependenţei ierarhice a organelor locale ale administraţiei publice de stat faţă de cele centrale. 1996) pe când în concepţia engleză. al celui local sau al primarului. d) gradul de instrucţie civică sau politică. Italia).

astfel. 120 din Constituţie consacră şi noţiunea de subdiviziune administrativteritorială pentru municipii care. cu privire la "Instituţiile judeţene şi comunale". Textul articolului 119 are următoarea redactare: "Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale şi pe cel al descentralizării serviciilor publice". Articolul 21 din Legea administraţie publice locale. ca localitate urbană. la nivelul lor. s-a consacrat distincţia dintre comună. astfel. respectiv. posibilitatea constituirii acestor subdiviziuni iar. Acesta. pe de altă parte. chiar în primul alineat. textul scoate în evidenţă că aceste autorităţi. fac parte din categoria oraşelor. Acest principiu stă la baza raporturilor dintre autorităţile comunale şi orăşeneşti sau. respectiv primarul. ca localitate rurală. cu care începe secţiunea a 2-a. în virtutea regulilor prevăzute de alin. descentralizarea este înţeleasă într-un sens larg. legea va stabili şi raporturile dintre consiliile locale şi primarii de la nivelul subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor. legiuitorul constituant român din 1991. Principiile administraţiei locale 1. În fine.1. principii de ordin constituţional.". să se înţeleagă că centrul de 9 . cu toate acestea.3. terminologie cu care s-a operat şi la noi în perioada interbelică în Constituţie. a fost redactat ca un capitol distinct al Titlului III . Se subînţelege că. acela de auto-administrare locală (selfgovernment). În Constituţia României din 1991. orăşeneşti sau judeţene.. 2. legiuitorul român constituant consacră dubla natură a comunei şi oraşului: colectivitate şi unitate administrativ-teritorială. ambele alese în condiţiile legii. respectiv. lăsând. de la nivelul municipiului. scoate în evidenţă cele două principii de bază. În legislaţia şi doctrina din multe ţări occidentale.. desemnate prin vot. pentru sistemul departamental. după caz. pe de-o parte şi autorităţile statului "implantate" în teritoriu. Textul admite. şi consiliul local. Unele se rezumă la inversarea unei norme de trimitere cum este cazul Constituţiei României din 1923. De asemenea. şi oraş. Principiile organizării administraţiei locale potrivit Constituţiei din 1991 Constituţiile contemporane se deosebesc foarte mult în ceea ce priveşte modalitatea tehnică de reglementare a organizării administraţiei locale. 119. sunt şi autorităţi care realizează administraţia publică. Rămâne. potrivit art.3. şi anume: principiul autonomiei locale şi principiul descentralizării serviciilor publice. 121 consacră. rolul coordonator al consiliului judeţean. pe de altă parte.Despre puterile statului. ale administraţiei publice din unităţile administrativteritoriale. cât şi oraşul (comuna urbană). noţiunea de comună este folosită pentru a desemna atât comuna rurală. judeţene. a primarilor. care conţinea. un singur articol (art. desemnate în mod democratic de către cetăţeni. ca autorităţi deliberative. art. Este de notorietate mondială lupta pentru autonomie statală a Irlandei de Nord. Aceste principii se vor regăsi atât în activitatea fiecărei autorităţi comunale.şi Irlandei de Nord. de comunitatea locală. a consiliilor locale şi. precizează următoarele: "Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe sunt consiliile locale. art. Articolul 120 al Constituţiei din 1991 arată ca autonomia locală în comune şi oraşe se realizează prin două autorităţi: consiliul local şi. şi primarii. primarul. valabilă ideea unei distincţii între selfgovernment-ul anglo-saxon şi descentralizarea continentală de tip francez. cât şi în raporturile dintre autorităţile comunale (orăşeneşti) şi cele judeţene: Prin sintagma "administraţie publică" se desemnează activitatea pe care o desfăşoară autorităţile create pe baza principiului autonomiei locale. ca autorităţi executive. pe de o parte. 108). a capitolului V. În felul acesta. Art. intitulată "Administraţia publică locală". corespunzător împărţirii administrativteritoriale a ţării.

legislativă. economică şi socială. în toate statele europene. prima integrând-o pe cea de a doua. se regăseşte în tratarea autorităţilor administraţiei locale ca autorităţi ale puterii executive. Atingerea acestui obiectiv este dependentă de o serie de factori de natură politică. care sunt reprezentantele colectivităţilor locale. Noua concepţie promovată de Constituţie şi de legile ulterioare respinge o asemenea abordare unilaterală a problematicii administraţiei publice. în concepţia căruia administraţia de stat era atotcuprinzătoare şi actele sale erau executorii din oficiu.greutate al autonomiei locale se află la oraşe şi la comune.2. în a cărei cuprindere intrau toate autorităţile administrative de la rege şi până la primar. Puterea executivă este redusă la şeful statului şi Guvern. coincid cu colectivităţile locale. recurgând. În felul acesta. O a treia eroare. concepţia asupra administraţiei publice s-a modificat esenţial. Între timp. autorităţile care funcţionează în unităţile administrativ-teritoriale sunt tratate ca autorităţi ale administraţiei locale. 10 . cărora le sunt aplicabile regulile autonomiei locale. iar în art. a legislaţiei privitoare la organizarea şi funcţionarea autorităţilor publice. 122 se consacră principiul tutelei administrative. Această eroare este determinată de preluarea tale quale a concepţiei interbelice privitoare la puterea executivă. Aplicarea principiului autonomiei locale în organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale Realizarea autonomiei locale în România este unul din obiectivele esenţiale ale reformei în administraţia publică. în toate cazurile fără a se admite practic posibilitatea controlului judecătoresc asupra acestora. ale celorlalte autorităţi ale administraţiei publice locale. Guvernul are funcţia de a conduce administraţia publică. este dependentă de schimbarea comportamentului funcţionarului public în realizarea noilor sarcini care revin serviciilor publice. Sub aspect legislativ. mai ales. a raporturilor care se stabilesc între administraţie şi beneficiarii serviciilor publice pe care aceasta le prestează. Această eroare rămâne tributară regimului totalitar. Practic ne găsim în faţa unor erori de interpretare a Constituţiei şi a legislaţiei. 1. care decurge din prima. funcţiilor şi atribuţiilor componentelor acesteia şi. Problema esenţială cu care se confrunta reforma administraţiei publice este receptarea corectă a structurii administraţiei publice. ceea ce duce la concluzia că între administraţia de stat şi administraţia locală nu există nici o deosebire.3. O primă eroare de acest gen o constituie aşezarea semnului de egalitate între puterea executivă şi administraţia publică. fără a se face distincţie între serviciile publice ale ministerelor. A patra eroare şi ultima are în vedere conceperea administraţiei publice pe ideea exclusivă de organ de stat care are rolul de a pune în executare legea. de realizarea unor modificări structurale în administraţia publică şi. Autonomia locală reprezintă un principiu şi un mod de organizare al administraţiei colectivităţilor locale. reforma administraţiei publice a fost declanşată de adoptarea noii Constituţii a României. mai ales. atunci când este necesar la forţa de constrângere a statului. Această eroare este susţinută de faptul că unităţile administrativ-teritoriale în care funcţionează servicii publice exterioare ale ministerelor şi ale celorlalte autorităţi ale administraţiei publice centrale de stat. O a doua eroare care poate fi identificată în diferite lucrări are în vedere neglijarea distincţiei dintre administraţia de stat şi administraţia locală. care nu poate fi implementat fără restructurarea întregului sistem al administraţiei publice. sub conducerea acesteia desfăşurându-şi activitatea administraţia publică. a rolului. O asemenea soluţie este neconstituţională şi respinge aplicarea principiului autonomiei locale în organizarea şi funcţionarea serviciilor publice locale.

eligilibităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi consultării cetăţenilor în probleme de interes local. O problemă distinctă o constituie organizarea autorităţilor administrative autonome în subdiviziunile municipiilor. În primul rând. Ceea ce nu introduce textul art. 3 al Legii nr. autorităţile administraţiei publice locale sunt alese prin vot direct sau indirect şi odată alese ele asigură continuitatea administraţiei publice locale. Cu alte cuvinte. în virtutea căreia consiliile sectoarelor se supun consiliului local al municipiului Bucureşti. cât şi crearea unor servicii publice descentralizate ori a unor servicii publice locale ori judeţene. Constituţia României stabileşte în art. descentralizării serviciilor publice. sub propria responsabilitate. cât şi gestionarea. a intereselor colectivităţilor pe care le reprezintă. 215/2001 prevede că autonomia locală priveşte atât organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale. 69/1991 stabileşte în primul său articol că administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile administraţiei locale. oraşe. în numele Guvernului. ca autorităţi ale administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală. Autorităţile comunale şi orăşeneşti În comune. asupra actelor pe care le emit sau le încheie autorităţile administraţiei publice locale. 1 al art. în temeiul acestei legi. celor două adăugându-li-se nivelul regional. neputând înceta înainte de termen.69/1991. Din acest punct de vedere. este controlul de tutelă exercitat de prefect. legea nu permite organizarea de alegeri anticipate pentru toate colectivităţile locale. iar primarii de sector primarului general al municipiului Bucureşti. se cere a se face o distincţie intre treburile publice din comune şi oraşe şi treburile publice care depăşesc sfera locală. oraşe şi municipii funcţionează. este definit de Constituţie şi de lege.4. intrând în interesul general. ambele autorităţi fiind supuse rolului de autorităţi administrative autonome în rezolvarea treburilor publice din comune şi oraşe.119 că administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale şi pe cel al descentralizării serviciilor publice. În al doilea rând. în prezent. textul legii recunoaşte existenţa în cadrul unităţilor administrativteritoriale a colectivităţilor locale. în ceea ce priveşte autonomia locală. administraţia locală este realizată pe două nivele. 1. identificate în Constituţie prin comune. în cazurile prevăzute de lege. 11 . spre deosebire de unele state în care administraţia locală se distribuie pe trei nivele. alin. Aceste două principii au o arie diferită de aplicare. oraşele şi judeţele. consilii locale şi primari. principiul descentralizării serviciilor publice are în vedere atât crearea şi sporirea competiţiei serviciilor publice desconcentrate. Aceste dispoziţii legale prezintă o dublă importanţă. o astfel de organizare este realizată numai în municipiul Bucureşti. subiecte reale ale autonomiei locale. Statutul consiliilor locale şi al primarilor. textul legal stabileşte dimensiunea reală a autonomiei locale – asumarea în integralitate a responsabilităţii pentru gestionarea intereselor colectivităţii pe care o reprezintă În al treilea rând. Subordonarea se face numai pe linia ierarhică specifică. În sfârşit. 1 al Legii nr. Legea administraţiei publice nr. municipii şi judeţe. ca o componentă a autonomiei locale. mandatul de 4 ani al acestora. decât în anumite colectivităţi locale. potrivit Constituţiei.În România. ele definesc aplicarea atotcuprinzătoare a autonomiei locale în cadrul competenţelor care revin autorităţilor locale. Astfel în timp ce principiul autonomiei locale priveşte comunele.

Of.25/1996 să generalizeze principiul şi pentru consiliile judeţene: "Consiliile locale. A.79 din 18 aprilie 1996). ci colectivitatea locală în integritatea sa În aceste condiţii.2. cum ar fi o alegere indirectă.120 vorbeşte despre alegerea consiliilor locale şi a primarilor în condiţiile legii. direct.1. şi unitatea sistemului administraţiei publice româneşti.5. ca autorităţi ale administraţiei publice locale. consiliile locale. 70/1991 privind alegerile locale preia aceste principii.Autonomia locală nu priveşte autorităţile constituite la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti. 1. şi pentru alegerea consiliilor locale. cu o nouă numerotare a articolelor în Monitorul Oficial nr. 215/2001. subînţelegându-se că această lege trebuie să fie conformă Constituţiei. Această autoritate. Concomitent cu realizarea treburilor de interes local.70/26 noiembrie 1991.25/1996 (M. dar nimeni nu opreşte ca într-o viitoare reglementare legiuitorul organic să vină şi cu o altă soluţie. în sensul că ea deliberează asupra intereselor specifice ale colectivităţii locale şi hotărăşte cu privire la modul de realizare a acestora. ele reprezentând expresia realizării practice a principiului autonomiei locale. Legea nr. componenţa şi constituirea consiliilor locale Potrivit prevederilor constituţionale. ca autorităţi administrative. să satisfacă interesele naţionale. a fost publicată în Monitorul Oficial nr. Această soluţie de alegere a consiliilor locale nu este singura posibilă potrivit Constituţiei. organizarea unor autorităţi ale administraţiei publice în subdiviziuni ale municipiilor este generată de implantarea unor servicii publice specifice administraţiei de stat în spaţii teritoriale ale municipiilor pentru a evita aglomerarea cetăţenilor la sediul primarului municipiului. se bucură de un statut autonom. Art. oraşului sau municipiului. nr. o alegere cu protecţia anumitor grupuri etnice şi un vot 12 . în art.59 alin. 1) 2(Legea privind alegerile locale. consiliile locale poartă amprenta caracteristică a unei adunări administrative. l din Legea nr. fără vreun amestec din partea autorităţilor administraţiei publice de stat sau autorităţilor administraţiei publice judeţene. consiliile judeţene. În prima versiune a Legii nr. secret şi liber exprimat. au obligaţia ca în unităţile administrativ-teritoriale în care sunt alese să aplice şi să respecte legea. consiliile locale sunt constituite în comune şi oraşe. Alegerea. în temeiul art. Viceprimarii se aleg prin vot indirect de către consiliile locale" (art. aceasta relevând coerenţa. l al art. modificată şi completată prin Legea nr. Legiuitorul constituant s-a ferit să consacre. 1. Alegerea consiliilor locale Reluând firul reglementărilor din perioada interbelică. 239 din 28 noiembrie 1991.5. îndeosebi ale Legii din 1929. Consideraţii generale Consiliul local este o autoritate colegială a administraţiei publice locale.5 al Legii nr. aleasă în vederea soluţionării problemelor de interes local ale comunei.70/1991 numai consiliile locale au fost alese prin vot direct. Legiuitorul constituant în alin. Prin caracterul colegial al compunerii lor. 77 din 13 aprilie 1996 şi republicată. Rolul lor este acela de rezolvare a intereselor legitime ale cetăţenilor şi a unităţii administrativ-teritoriale. se desfăşoară într-un cadru precizat de regulamentele proprii de funcţionare şi în limita competenţelor conferite de lege. primarii şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti se aleg prin vot universal. pentru alegerea Camerelor Parlamentului.5. 1. pentru ca Legea nr. dezbaterile consilierilor în vederea adoptării hotărârilor de interes local. Activitatea deliberativă a consiliilor locale. principiile reţinute. abilitată cu deliberarea tuturor problemelor de interes local. actuala reglementare revine la denumirea de consilier. egal. Consiliul local 1.

• de la 10001 la 20000 de locuitori. În cazul în care numărul magistraţilor este 13 . Ele sunt formate din magistraţi şi reprezentanţii partidelor şi formaţiunilor politice care participă la alegeri în unitatea administrativ-teritorială respectivă. procurori ori alt funcţionar căruia îi este interzisă. potrivit art. art. 28 alin. b) funcţia de primar. judecători. 15 consilieri. • de la 5001 la 10000 de locuitori.92/1990. În cazul în care un candidat îndeplineşte condiţiile de eligibilitate şi devine consilier. oraşului sau a subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiului Bucureşti. • de la 100001 la 200000 de locuitori. 31 consilieri. 27 consilieri. 17 consilieri. fraţii şi surorile acesteia. 29 al. b) vârsta de cel puţin 23 de ani. Condiţiile de eligibilitate privesc: a) calitatea de alegător. 3 din Constituţie. Persoana care a obţinut în alegeri calitatea de consilier şi se află într-o stare de incompatibilitate poate opta între a fi consilier sau a şi păstra calitatea care îl face incompatibil cu exercitarea mandatului de consilier. raportată de Comisia Naţională pentru Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs sau. În cazul în care consilierul nu renunţă la funcţia sau calitatea care îl face incompatibil cu exercitarea acestui mandat. • urmează un nou prag la 20001 de locuitori cu 19 consilieri. de la 200001 la 400000 de locuitori. • între 3001 şi 5000 de locuitori. • la pragul de 50000 – 100000 locuitori. precum şi cu alte funcţii publice ale consiliilor locale şi judeţene şi din aparatul prefecturilor ministeriale şi ale celorlalte autorităţi guvernamentale. 21 consilieri. pe baza scrutinului de listă. d) deţinerea unei funcţii de consilier în acelaşi consiliu de către soţul persoanei în cauză . după cum urmează: • localităţi până la 1500 de locuitori. după caz. 215/2001 precizează că: "Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului. În ceea ce priveşte numărul consilierilor. c) domiciliul în unitatea administrativă pentru al cărui consiliu local candidează. • Pentru municipiul Bucureşti este prevăzut un număr de 55 consilieri (art. el trebuie să se supună şi regulilor privitoare la incompatibilităţi. Condiţiile de eligibilitate trebuie îndeplinite la data depunerii candidaturii în alegeri. Efectele incompatilibităţii.obligatoriu.comuna şi oraşul. asocierea în partide politice. Această soluţie a fost consacrată şi în Decretul . 1 al Legii nr. Potrivit Legii administraţiei publice locale. 23 consilieri. în funcţie de populaţia comunei. pentru exercitarea mandatului în consiliul local. ascendenţii. 70/1991. d) să nu fie militari activi. Legea privind alegerile locale stabileşte regula alegerii membrilor consiliilor locale pe circumscripţii electorale care sunt de fapt unităţile administrativ-teritoriale . 2) Condiţiile de eligibilitate şi incompatibilităţi Pentru a fi ales în consiliul local. 13 consilieri. candidatul în alegeri este supus unor condiţii stabilite de Constituţie şi de Legea nr. • peste 400000 de locuitori. c) funcţia de membru al altui consiliu comunal sau orăşenesc. 9 consilieri. Remarcăm că votul liber exprimat este prevăzut expres de Constituţie numai pentru alegerea Camerelor Parlamentului şi a Preşedintelui României. el îşi poate pierde această calitate în urma hotărârii luate de majoritatea consilierilor. 37 alin. Pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor la nivelul fiecărei circumscripţii şi secţii de votare se constituie o comisie electorală şi respectiv birou electoral. la data de 1 iulie a anului care precede alegerile". funcţia de consilier este incompatibilă cu: a) funcţia de prefect şi subprefect.Lege nr.

egal. Numărul locuitorilor comunei sau oraşului care se are în vedere este cel de la începutul fiecărui an – 1 ianuarie – în care au loc alegerile. Pentru a determina compunerea consiliului local. în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale" 4( Mircea Preda. nefiind altceva decât rezultatul împărţirii numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele şi candidaţii independenţi la numărul total al consilierilor din circumscripţia respectivă Comisia electorală de circumscripţie va repartiza fiecărei liste atâtea mandate de câte ori se include coeficientul electoral în numărul total al voturilor exprimate pentru lista respectivă. direct. numărul de consilieri este invariabil. 29 care stabileşte ca pentru municipiul Bucureşti. C. comisiile electorale şi birourile electorale se vor completa cu alţi jurişti sau alte persoane care au o reputaţie neştirbită şi care nu fac parte din nici un partid sau formaţiune politică. a candidaturilor independente. Aceste norme dau expresie imperativelor statului de drept.insuficient. deci indiferent de numărul populaţiei de la începutul fiecărui an. “Drept administrativ partea specială. consiliului local procesele-verbale şi celelalte documente. un rol important îl joacă numărul membrilor săi şi modalitatea stabilirii acestora. 133). 66. Bucureşti. dar se oferă posibilitatea ca. prin care cetăţenii au dreptul să-şi aleagă pe aceia pe care îi consideră apţi de a le reprezenta şi rezolva interesele lor. prevăzut de lege în cadrul primei etape (reglementate în art. B. Constituirea consiliilor locale O etapă importantă pentru formarea şi constituirea consiliilor locale este validarea alegerilor. cetăţeanul să participe la ocuparea unui mandat de consilier. Comisia electorală de circumscripţie va elibera certificatul doveditor al calităţii de consilier şi va transmite. Repartizarea mandatelor obţinute de fiecare listă de candidaţi şi de candidaţii independenţi. ca şi responsabilitatea acestora în faţa celor care i-au ales. Probleme ale administraţiei publice locale”. Validarea mandatelor de consilier se face de consiliul local. în concordanţă cu prevederile art. pag. în funcţie de acesta se determină numărul de consilieri ce urmează a fi aleşi. care înseamnă că atât un partid sau o formaţiune politică poate propune un număr de candidaţi. care formează un dosar semnat de preşedinte şi ceilalţi membri ai comisiei. Ed. Normele legale sunt imperative şi întotdeauna numărul consilierilor este impar. individual. cât şi candidaturi independente. Excepţia de la această regulă o constituie norma imperativă a ultimului alineat al art. Depunerea candidaturilor pentru funcţia de consilier se face de către partide şi formaţiuni politice legal constituite. Componenţa consiliilor locale În art. reliefând caracterul democratic al alegerii autorităţilor administraţiei publice locale. aceasta fiind 14 . în condiţiile prevăzute de lege. în vederea validării alegerilor. acest coeficient electoral. individual sau pe o listă cu candidaţi independenţi. 215/2001. în termen de 20 de zile de la data alegerilor. Amiva. fiind reglementat în funcţie de populaţia unităţii administrativ-teritoriale. similară listei partidelor. consiliul este compus din 55 de consilieri. a Legii 70/1991). constituirea consiliilor putând avea loc şi după împlinirea acestuia. 29 al Legii administraţiei publice locale nr. Acest termen este un termen de recomandare. lit. 1992. Convocarea consiliilor locale în şedinţa de constituire este efectuată de prefectul judeţului. 28 din Legea 215/2001 se arată: "consiliile comunale şi ale oraşelor sunt compuse din consilieri aleşi prin vot universal. Numărul consilierilor variază între 11 şi 31. în termenele prevăzute de lege. Alegerea candidaţilor în funcţia de consilier se realizează prin scrutin de listă. în şedinţa de constituire. se va face prin aplicarea "coeficientului electoral" 3. secret şi liber exprimat. cel puţin egal cu numărul membrilor consiliului local.

în caz contrar. a unei noi şedinţe. în aceste condiţii. schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială sau în caz de deces. consiliile locale pot fi dizolvate dacă ele nu pot funcţiona datorită absenţei membrilor acestora. potrivit art.5. Comisia de validare propune consiliului validarea sau invalidarea mandatelor în funcţie de îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate. Din coroborarea acestor texte legale. consiliile locale aleg. consilierul respectiv este considerat demisionat de drept. Ca atare. 31 Legii nr. 1.70/1991 privind alegerile locale precizează că data alegerilor se stabileşte cu cel puţin 60 de zile înaintea votării. în condiţiile în care legea nu prevede data de la care acesta începe să curgă. hotărârile luate putând fi atacate de cei interesaţi în justiţie. Pe de altă parte. consilierii au obligaţia depunerii jurământului în faţa consiliului. consiliile locale se pot constitui la date diferite.4. Cu toate acestea. în condiţiile legii contenciosului administrativ. Dizolvarea consiliului local 15 . o comisie de validare a consiliului respectiv alcătuită din 3-7 membrii. inclusiv recursului graţios sau recursului ierarhic. Propunerea prefectului poate avea ca efect şi suspendarea din funcţie a persoanei în cauză. Spre deosebire de mandatul consiliului local. De altfel. Durata mandatului consiliului local Durata mandatului consiliului local este de 4 ani. pentru a cărei constituire legală este necesară aceeaşi majoritate calificată. După validarea mandatelor. Astfel. deci după constituirea legală a consiliului. dar poate înceta înaintea împlinirii acestui termen. Mandatul de consilier poate înceta la data încheierii mandatului consiliului. asistat de doi consilieri dintre cei mai tineri. art. mandatul consilierului se exercită de la data depunerii jurământului. În vederea validării mandatelor.3. mandatul de consilier încetează înainte de termen în caz de demisie.legal constituită.7 al Legii nr. Hotărârea Guvernului privind demiterea consiliului este supusă procedurii contenciosului administrativ. la propunerea prefectului. 3 zile mai târziu. De asemenea. pierdere a drepturilor electorale. rezultă că legiuitorul a înţeles să stabilească ca dată care se ia în calcul pentru determinarea mandatului consiliului local cea de-a 20-a zi care urmează alegerilor locale generale şi nu o dată ulterioară rezultată din întârzierile ce se pot naşte în procesul constituirii consiliilor locale. Consiliile locale sunt legal constituite după validarea mandatelor a cel puţin două treimi din membrii acestora şi în urma depunerii jurământului. Atât validarea cât şi invalidarea mandatelor consilierilor se hotărăşte de consiliul local cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor săi. în cazul neasigurării acestui drept. Guvernul este ţinut să stabilească data noilor alegeri locale generale în cele 80 de zile care curg de la expirarea a 4 ani de la data alegerilor generale precedente. la 4 ani. prin hotărâre a Guvernului. după 3 convocări succesive. sau înaintea încheierii acestui termen în caz de dizolvare ori la data demiterii acesteia. ceea ce presupune organizarea de noi alegeri. incompatibilitate. chiar în cursul mandatului de 4 ani. trei zile mai târziu. în măsura în care la ea participă cel puţin două treimi din numărul consilierilor. Termenul de 4 ani poate fi dedus din interpretarea legii. legiuitorul a stabilit că aceasta să fie realizată de cel mai în vârstă consilier. 215/2001 constituirea consiliilor locale se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor. Pentru conducerea lucrărilor şedinţei de constituire. de existenţa unor incompatibilităţi şi de confirmare a faptului că alegerea nu s-a produs prin fraudă electorală. care nu pot fi luate în calcul ca termene de referinţă pentru determinarea mandatului de 4 ani. Mandatul consiliilor locale nu este dependent de data efectivă a începerii mandatului unui consiliu local. 1.5. în cazul neîntrunirii cvorumului de două treimi legea admite convocarea de drept.

fie de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti prin care a fost respinsă acţiunea consilierilor. în termen de .1 legii administraţiei publice locale. alin. Regimul electoral pentru alegerea primarului este stabilit de dispoziţiile Legii privind alegerile locale nr. 3 din Legea 215/2001). 58. în termen de 30 de zile calculate fie de la expirarea termenului de zece zile pentru sesizarea instanţei de contencios administrativ. ia act de dizolvarea consiliului şi propune Guvernului organizarea de noi alegeri. Comunele şi oraşele au câte un primar şi un viceprimar. Ordinul prefectului poate fi atacat de consilieri la instanţa de contencios administrativ. se consacră prevederi care statornicesc reguli privind alegerea primarilor prin vot universal. 61 alin.1. 1). comunele şi oraşele au câte un primar ales prin vot direct. ales în condiţiile legii. 1. în acelaşi timp.33.6. pe baza scrutinului uninominal. câte 2 viceprimari. Pentru funcţia de primar alegerile se desfăşoară în circumscripţiile electorale 16 . alin. iar municipiul Bucureşti are un primar general. alin. 215/2001 Dizolvarea de drept intervine în următoarele situaţii: a) consiliul nu se întruneşte timp de trei luni consecutiv. şi rolul de reprezentant al statului în unitatea administrativ-teritorială în care este ales.5( Este soluţia prevăzută de art. primarul rezolvă problemele curente ale unităţii administrativ-teritoriale.6. dacă nu s-a introdus o acţiune. care. ca şi motivele care au stat la baza emiterii sale să fie aduse. egal. dacă a adoptat hotărâri repetate care au fost anulate irevocabil de instanţa de judecată întrucât au contravenit intereselor generale ale statului sau au încălcat Constituţia şi legile ţării (art. Legea cere ca hotărârea de dizolvare. aleşi în condiţiile legii (art. în redactarea dată prin Legea nr. 61). în fiecare comună şi oraş care constituie o circumscripţie electorală (art.zece zile de la data aducerii oficiale la cunoştinţă de prefect (art.4. în termen de cinci zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial. Cazurile în care intervine dizolvarea de drept sunt comunicate de primar prefectului. Primarul si primaria 1. Potrivit prevederilor constituţionale cuprinse în art. alin.24/1996) Până la alegerea noului consiliu. 57. Hotărârea de dizolvare poate fi atacată de consilieri la instanţa de contencios administrativ. l). direct. 60. 3 din Legea 215/2001). secret şi liber exprimat. b) consiliul nu a adoptat în trei şedinţe consecutiv nici o hotărâre. alin. în termen de zece zile de la comunicare (art. c) numărul consilierilor s-a redus sub jumătate plus unu şi nu mai există posibilitatea completării prin supleanţi până la două treimi (art.6 şi art. Această reglementare este reluată şi în Legea nr.1 ). iar oraşele reşedinţă de judeţ. la propunerea prefectului. Se aleg primari şi în sectoarele urbane ale municipiului Bucureşti. alin. 58. prin hotărâre de Guvern.34. primarul este ajutat de unul sau mai mulţi viceprimari care sunt aleşi de consiliul local pentru un mandat de 4 ani. Hotărârea Guvernului de dizolvare se adoptă la propunerea motivată a prefectului.Reglementarea din 1996 aduce o inovaţie cu privire la această materie a dizolvării consiliului local consacrând şi instituţia dizolvării de drept alături de dizolvarea prin act juridic. de prefect. prin ordin. Organizarea alegerii noului consiliu local se stabileşte de Guvern. la cunoştinţa membrilor consiliului. Consiliul local poate fi dizolvat. în activitatea sa. Prin aceasta. Alegerea şi mandatul primarului Primarul este autoritatea executivă a colectivităţilor locale care îndeplineşte.70/1991. care se află în relaţii de subordonare faţă de primarul general al municipiului Bucureşti.

6( Ioan Vida. alianţe electorale sau candidaturi independente. 1994. urmând să se organizeze noi alegeri în termenul stabilit de lege. după caz. În cazul în care acesta refuză să depună jurământul. 63 alin. intr-o şedinţă ulterioară. fiind exceptaţi de la dreptul de a candida în alegeri militarii activi. Regia Autonomă "Monitorul Oficial". În caz de invalidare a mandatului primarului ales. alianţe politice. 70/1991.4 din Legea nr. de drept. Alegerile se vor organiza. republicată). dar nu mai puţin de 150 de susţinători (art. ale celorlalte autorităţi guvernamentale. Invalidarea alegerii primarului poate avea loc în caz de fraudă electorală. la secţiile de votare ale acestora şi sub conducerea aceloraşi instanţe electorale. în ordinea rezultată din tragerea la sorţi. efectuată de către comisia electorală de circumscripţie. în cadrul căruia vor fi înscrişi candidaţii aflaţi în balotaj. iar certificatul alegerii ca primar se eliberează de biroul electoral de circumscripţie.215) Pentru funcţia de primar se depun candidaturi separate de către partide. în cazul primarului general al Capitalei.70/1991. de prefect sau subprefect. Candidaţii independenţi înscrişi în liste trebuie să fie susţinuţi de minim unu la sută din numărul total al alegătorilor înscrişi în liste. dosarul se înaintează la Tribunalul Municipiului Bucureşti. de către Tribunalul Municipiului Bucureşti (art. este considerat demisionat de drept. primarul se desemnează în urma unui nou tur de scrutin. 215/2001). persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă pentru abuzuri în funcţii politice. pentru încălcare a drepturilor fundamentale ale omului. ori extraordinară. ministerelor. în măsura în care nu au fost reabilitate. 65 trebuie să depună jurământul în faţa consiliului aşa cum este prevăzut în legea organică. în cel mult 48 de ore.8l. în cadrul căruia este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi. judecătorii şi procurorii. Dacă primarul ales a fost validat la judecătorie. Puterea executivă şi administraţia publică. prestării de servicii ori de furnizare". Pe buletinul de vot pentru alegerea primarului vor fi înscrise toate candidaturile care au fost depuse. precum şi persoanele care au încheiat contracte cu administraţia locală pentru executarea de lucrări. pentru alte infracţiuni intenţionate. cu alte funcţii publice ale consiliilor locale şi judeţene şi din aparatul prefecturilor. pag. 1 şi 2 din Legea nr. de încălcare a regulilor privitoare la condiţiile de eligibilitate sau în cazul constatării unei incompatibilităţi. rezultatul se prezintă în şedinţa de constituire a consiliului local sau. În cazul în care nu se realizează această majoritate. astfel validat. la judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea pentru care a fost ales. Primarul. Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei în a cărei rază teritorială se află comuna sau oraşul. alin. cu pază militară. 4l. excluzându-se dubla cetăţenie. se organizează noi alegeri în termen de cel mult 45 de zile de la data invalidării. se organizează al doilea tur de scrutin. de către un magistrat sau un delegat al prefectului. inclusiv cu calitatea de deputat sau senator. Dosarul alegerii primarului se înaintează. republicată. "Condiţiile de eligibilitate pentru funcţia de primar sunt circumscrise calităţii de cetăţean român cu domiciliul în ţară.organizate pentru alegerea consiliilor locale. în termen de două săptămâni. Validarea primarului general al municipiului Bucureşti se face potrivit legii. pe teritoriul circumscripţiei electorale. Funcţia de primar este incompatibilă cu funcţia de consilier local. În caz de paritate de voturi. 2 din Legea nr. cum se menţionează în art. La primul tur de scrutin un candidat este ales primar numai dacă obţine cel puţin jumătate plus unu din numărul alegătorilor care participă la alegeri. 17 . conform art. juridice sau administrative. în condiţiile stabilite de legea privind alegerile locale. vârsta de 23 de ani. alin. Bucureşti.

1 din Legea nr. după validarea mandatelor. 215/2001). b) asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. la propunerea prefectului. privind starea economică şi socială a comunei sau oraşului. 3 din Legea nr. Pe baza hotărârii consiliului local ia măsuri pentru organizarea acestei consultări. el având două categorii de sarcini: a) de autoritate executivă a consiliului local şi b) de autoritate ce reprezintă puterea statală la nivelul comunei. dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor şi ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale. rămasă definitivă. 72 alin.2. f) exercită funcţia de coordonator principal de credite. Primarul participă. în concordanţă cu atribuţiile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale. schimbare a domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială. cu privire la problemele de locale de interes deosebit. h) ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor. precum şi punerea în aplicare a legilor. Demiterea primarului se poate face prin hotărâre a Guvernului. condamnare definitivă la pedeapsa privativă de libertate. constatarea prin hotărâre judecătorească. în cazul în care dispoziţiile acestuia contravin intereselor generale ale statului sau încalcă ordinea de drept. e) întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local. c) poate propune consiliului local consultarea populaţiei prin referendum. demisie. Ca şi în cazurile de dizolvare a consiliului local. El poate fi prelungit numai în caz de război sau de catastrofă (art. incendiilor. a prevederilor Constituţiei. precum şi informări asupra modului de aducere la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. anual ori de câte ori este necesar. a decretelor Preşedintelui României. încasarea şi cheltuielile sumelor din bugetul local şi le comunică de îndată consiliului local cele constatate. informări. în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizează pe prefect. ca urmare a unei anchete judiciare. hotărârea Guvernului putând fi atacată în faţa. catastrofelor. a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului. Până la alegerea unui nou primar sau pe timpul suspendării din funcţie a acestuia. din oficiu sau la cerere. imposibilitatea de exercitare pe o perioadă mai lungă de 6 luni. atribuţiile acestuia se îndeplinesc de către un viceprimar desemnat de consiliu. 72 alin. că alegerea s-a făcut prin fraudă electorală sau prin orice altă încălcare a Legii privind alegerile locale. 1. de drept. precum şi hotărârile consiliului judeţean. g) verifică. instanţei de contencios administrativ. În situaţia în care apreciază că o hotărâre este ilegală. punere sub interdicţie pentru debilitate sau alienare mintală. incompatibilitate. demiterea primarului este supusă controlului judecătoresc. În 18 . la şedinţa consiliului local. Atribuţiile primarului Primarul îndeplineşte următoarele atribuţii principale: a) asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Mandatul primarului poate înceta înainte de termen în caz de: deces. Legea precizează obligaţia consiliului local de a adopta o hotărâre prin care se ia act de încetarea mandatului primarului şi declară vacantă funcţia acestuia (art. epidemiilor sau epizootiilor împreună cu organele specializate ale statului. 215/2001).6. pierderea drepturilor electorale. d) prezintă consiliului local. precum şi atunci când sunt compromise cu rea credinţă interesele comunei sau oraşului. în virtutea ordinului prefectului.Mandatul primarului este de patru ani şi se exercită până la depunerea jurământului de primarul nou-ales.

pe care le exercită în vederea rezolvării treburilor publice din comune sau oraşe. cu sprijinul serviciilor de specialitate. Secretarul localităţii 19 . instalarea semnelor de circulaţie. în condiţiile legii.3. poate mobiliza populaţia. pentru asigurarea igienizării malurilor cursurilor de apă din raza comunei sau a oraşului. primarul are atribuţii deosebit de întinse şi variate rezultate din competenţa. n) ia măsuri pentru prevenirea şi combaterea pericolelor provocate de animale. proprietate a comunei sau oraşului. oboare. numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de specialitate. conform angajamentelor contractuale. ţ) propune consiliului local spre aprobare. x) ia măsuri pentru controlul depozitării deşeurilor menajere. k) ia măsurile prevăzute de lege cu privire la desfăşurarea adunărilor publice. p) asigură repartizarea locuinţelor sociale pe baza hotărârii consiliului local. locuri şi parcuri de distracţii şi ia măsuri pentru buna funcţionare a acestora. Potrivit alin. o) ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general a localităţii şi le supune spre aprobare consiliului local asigurând respectarea prevederilor planului urbanistic general. i) asigură ordinea publică şi liniştea locuitorilor. 1. propune consiliului local numirea şi eliberarea din funcţie. ş) îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă. supraveghează realizarea măsurilor de asistenţă şi ajutor social. statul de funcţii. în condiţiile legii. ai instituţiilor şi serviciilor publice de interes local. 2 din art. în condiţiile legii. personalul din aparatul propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale. j) îndrumă şi supraveghează activitatea gardienilor publici. a conducătorilor regiilor autonome. precum şi ale planurilor urbanistice zonale şi de detaliu. care au obligaţia să răspundă solicitărilor sale. jandarmeriei. acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege. acestea fiind obligate să execute măsurile stabilite în planurile de protecţie şi intervenţie elaborată pe tipuri de dezastre. agenţii economici şi instituţiile publice din comună sau din oraş. în condiţiile legii. asigură funcţionarea serviciilor de stare civilă şi de autoritate tutelară. prin intermediul poliţiei. pompierilor şi unităţilor de protecţie civilă. la ordinea şi liniştea publică. w) organizează evidenţa lucrărilor de construcţii din localitate şi pune la dispoziţie autorităţilor administraţiei publice centrale rezultatele acestor evidenţe. u) numeşte şi eliberează din funcţie. industriale sau de orice fel. precum şi pentru decolmatarea văilor locale şi a podeţelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari. l) ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor. reprezentaţiilor sau a altor manifestări publice care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri. t) emite avizele. r) exercită controlul asupra activităţilor din târguri. în condiţiile legii. m) controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor alimentare puse în vânzare pentru populaţie. 68 al Legii administraţiei publice locale primarul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau încredinţate de către consiliul local. pieţe. desfăşurarea normală a traficului rutier şi pietonal. gardienilor publici.6. s) conduce serviciile publice locale.acest scop. în condiţiile legii. cu excepţia secretarului. q) asigură întreţinerea şi reabilitarea drumurilor publice. organigrama. v) răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi domeniului privat al comunei sau al oraşului. Deci. materială generală a acestei autorităţi.

vol.Prin art. adoptată cu votul a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie.A. pag. permanent.69/1991. dacă legea nu prevede altfel. b) asigură buna funcţionare a compartimentelor şi activităţilor cu caracter juridic din cadrul aparatului propriu al consiliului local.4 din Legea nr. cu excepţia celor care se eliberează de autorităţile publice centrale. 87 din Legea administraţiei publice locale "Serviciile publice ale comunei sau ale oraşului se organizează de către consiliul local.7 ( Art. urmăreşte realizarea răspunsului în termenul legal. 20 . Profesorii Mircea Djuvara şi Paul Negulescu defineau că "dreptul administrativ studiază compoziţia şi activitatea serviciilor publice"8( Mircea Djuvara. I. următoarele atribuţii principale: a) participă la şedinţele consiliului local. investit în această calitate şi trebuie să aibă studii superioare juridice sau administrative. IV Bucureşti. vol I. Mârvan". asumându-şi răspunderea pentru legalitatea acestora. “Teoria generală a dreptului”. eliberează extrase sau copii de pe actele de stare civilă. 121 şi următoarele). 83 din Legea administraţiei publice locale se stabileşte că "fiecare comună. actele emise de către consiliul local sau de către primar. Ed.173) respectiv că "seviciul public este mijlocul prin care administraţiunea îşi exercită activitatea". oraş şi subdiviziune administrativ-teritorială a municipiului are un secretar salarizat din bugetul local". j) eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului. Serviciile publice locale Conform prevederilor art. Secretarul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau încredinţate de către consiliul local sau primar. pag. 1934. Legea prevede în art. 1.52 alin. k) legalizează semnături şi confirmă autenticitatea copiilor cu actele originale. f) asigură convocarea consiliului local. în principalele domenii de activitate. potrivit specificului şi nevoilor locale. i) asigură aducerea la cunoştinţa publică a hotărârilor şi dispoziţiilor de interes general. 88 că angajarea şi eliberarea din funcţie a personalului serviciilor publice locale se fac de către primar. autorităţilor şi persoanelor interesate. 1930. numai la propunerea consiliului local.9( Paul Negulescu. în termen de 10 zile. h) comunică şi înaintează.4. Librăriei CO S. în afara celor cu caracter secret stabilit potrivit legii. la iniţiativa primarului sau a-unei treimi din numărul consilierilor". Ed. Numirea şi "eliberarea din funcţie a secretarului se face de către prefect. e) asigură efectuarea lucrărilor de secretariat. c) avizează proiectele de hotărâri ale consiliului local. g) pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului local. Institutul de arte grafice "E. d) primeşte şi distribuie corespondenţa.6. în condiţiile legii. De asemenea. secretarul consiliului local nu poate face parte din vreun partid sau formaţiune politică. Bucureşti. Secretarul consiliului local este funcţionar public. cu respectarea prevederilor legale şi în limita mijloacelor financiare de care dispune". în condiţiile legii.Tratat de drept administrativ. republicată) Secretarul îndeplineşte. principii generale.

21 . aşa cum prevede legea organică. Serviciile publice ale consiliului local. ele fiind subordonate atât consiliului cât şi primarului care le organizează.Caracteristic pentru serviciile publice ale consiliului local este faptul că ele nu au dreptul de a emite acte administrative deoarece nu au calitatea de subiect de drept administrativ. Funcţionarea serviciilor publice se realizează pe baza unui regulament aprobat prin hotărâre a consiliului local. activităţile şi operaţiunile administrative şi tehnice pe care trebuie să le desfăşoare. sunt subordonate primarului. În concluzie. serviciile publice ale consiliului local sunt acele compartimente funcţionale care realizează activitatea consiliului şi a primarului. prin acte şi operaţiuni tehnico-materiale şi care nu au capacitate juridică administrativă distinctă de cea a autorităţilor în numele cărora acţionează. Prin acest regulament li se stabilesc atribuţiile.

CAPITOLUL II ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA – 22 .

nu unul personal. 2. . Interacţiunile umane se desfăşoară şi sunt raţionalizate atât într-un cadru instituţional. a planurilor şi a programelor. nu de ficţiuni. Activităţile relaţiilor publice Cercetarea în activităţile de Relaţii Publice oferă fundamental pentru o strategie de relaţii publice eficace. profesionalismul real – atât în domeniul relaţiilor publice. În prezent. În anul 1897 Bernays a fost cel care a înfiinţat primul curs de RELAŢII PUBLICE la Universitatea din New York.“Relaţiile Publice” se ocupă de fapte. ci şi prin atitudini specifice. iar din birocraţie. Combinaţia de cuvinte “public” şi “relaţii” în expresia “RELAŢII PUBLICE” a fost utilizată prima dată de către Thomas Jefferson în anul 1807. Dezvoltarea economică a făcut din organizaţie structura dominantă în toate domeniile sociale. într-o ocupaţie. Regulile instituţionale se află în corespondenţă cu anumite valori şi se exprimă interacţional nu numai prin acţiuni sau comportamente. ceea ce înseamnă o provocare continuă pentru: credibilitatea.2. . întemeiată pe forma raţional-legală de autoritate.RELATII PUBLICE 2. relaţia cost-beneficiu – pentru activităţile de relaţii publice vizează contribuţia acţiunilor cuantificate şi măsurabile. cât şi în domeniul pentru care lucrează. varianta cea mai eficientă de organizare socială. ci prin creşterea calităţii activităţilor.1. dar care se pierde atât de uşor.) care definesc structura de bază a ordinii sociale. sondaj. ştiinţe politice şi istorie. putem vorbi de o matrice instituţională ce include un nivel normativ şi un nivel expresiv. interviu. cât şi într-o organizaţie. cât şi pentru a descoperiri şi înţelege modul în care acesta gândeşte.“Relaţiile Publice” reprezintă un serviciu public. . 23 . ritualuri etc. se poate remarca o tendinţă de creştere a rolului Relaţiilor Publice nu prin creşterea dimensiunilor.Activitatea de “Relaţii Publice” include activitatea de Relaţii cu publicul dar nu se rezumă la atât. Relaţiile publice au la bază următoarele principii de bază după care se ghidează: . Se concentrează în egală măsură atât pentru identificarea publicului organizaţiei. discuţii de grup. coduri.Profesionalismul în “Relaţii Publice” este un intermediar între organizaţia pe care o reprezintă şi întreg publicul organizaţiei. Până în anul 1897 expresia “Relaţii Publice” nu a cunoscut sensul modern. Nivelul normativ cuprinde regulile formale (juridice şi morale) şi cele informale (tradiţii. care este atât de greu de câştigat. Aşa cum remarcă Mihaela Vlăsceanu. chestionar.Activitatea de “Relaţii Publice” necesită o pregătire multidisciplinară incluzând pe lângă cunoştinţe din ştiinţele sociale şi cunoştinţe de economie. . având obligaţii faţă de ambele părţi. convenţii. În procesul de cercetare specialistul în relaţii publice apelează la studiul cazurilor. transformând un “termen” într-o disciplină universitară şi în acelaşi timp. Planificarea constă în realizarea strategiilor. Diferenţieri terminologice : instituţie/autoritate Instituţiile prezintă o diversitate în funcţie de nevoile sociale pe care le îndeplinesc şi de epoca istorică sau comunitatea căreia le aparţin.

relaţii cu publicul. subordonarea organizatorică a compartimentelor de Relaţii Publice se găseşte la nivel înalt (primar. sănătate • Relaţii cu publicul. prtotocol şi relaţii cu publicul • Relaţii cu publicul. Relaţiile cu publicul – reprezintă cea mai specializată activitate a relaţiilor publice.Comunicarea include toate activităţile menite să asigure transmiterea de informaţii în ambele sensuri. direcţia de coordonare ţi organizare. Propaganda – urmăreşte generarea unor reflexe condiţionate menite să înlocuiască acţiunile cauzale. secretariat. mass-media şi relaţii cu autorităţile • Secretariat. mass-media. greşit confundate cu relaţiile cu publicul. cuantificabilă. organizaţie sau idee. completând publicitatea şi promovarea. Promovarea – are ca scop principal crearea opiniei asupra unei persoane. Vom arăta în continuare câteva exemple: • Secretariat şi relaţii publice • Secretariat. Reclama este un instrument al marketing-ului. instituţiile descentralizate ale statului şi mass • media • Integrare europeană. este în fapt o informare pentru cunoaşterea mediului economic. direct sau indirect. Realizarea comunicării corecte impune elaborarea unui plan de comunicare şi a unor tehnici adecvate. de la primar. Evaluarea de imagine este o analiză post-factum. direcţia informatică. Structura. Probleme manageriale – trebuie cunoscute de profesionistul în relaţii publice în dublu scop: pentru a fi bine informat. viziunea şi obiectivele organizaţiei • Cerinţele mediului în care organizaţia îşi desfăşoară activitatea • Tradiţiile pe care organizaţia le are Dată fiind importanţa pe care activităţile administraţiei publice locale le are asupra tuturor cetăţenilor. clienţi sau pur şi simplu concitadini. respectiv preşedinte. 24 . care imlică relaţiile cu comunitatea majoritară şi/sau minoritară şi relaţiile cu instituţiile guvernamentale. Reprezintă feed-bak-ul necesar reluării ciclului de activităţi. protocol. În acest context. presă. la directori ai unor direcţii. pentru a analiza starea de spirit a publicului interesat. preşedinte de consiliu sau secretar). registratură şi arhivă • Relaţii cu publicul. direcţia administraţie publică. • cultură. a unui management eficace de comunicare: Informaţiile de presă – informează şi atrag atenţia asupra unor fapte şi evenimete petrecute sau în curs de desfăşurare. subordonarea compartimentului cu atribuţii de tipul Relaţiilor Publice este extrem de diferită. Compartimentul cu atibuţii specifice de Relaţii Publice se regăseşte în actualele structuri organizatorice ale Administraţiei Publice sub denumiri diferite. Relaţiile cu agenţii economici – care pot fi furrnizor. Reclama – urmăreşte să creeze dorinţa şi să motiveze cererea pieţii pentru un produs /serviciu. trebuie să remarcăm că relaţiile pulice sunt adesea. etc. Publicitatea – reprezintă o funcţiune de comunicare prin care se plasează o informaţie într-un mediu de ştiri. fond locativ • Centru de informare pentru cetăţeni Atât în primării cât şi în consiliile locale. cum sunt: direcţia tehincă. în concluzie. subordonarea şi dimensiunea compartimentului de relaţii publice este proiectată şi realizată în funcţie de: • Misiunea. relaţii interne – externe. direcţia juridică. protocol. învăţământ. arereori grupat. de la şi către organizaţie. produs. care reprezintă doar o parte a acestora.

organizaţiilor politice. • Cultura administrativă cu efecte în totalitatea ieşirilor din actul administrativ. Acest model cultural are la bază puterea profesională şi mai puţin cea personală. fără un obiectiv comun. standarde acceptate şi/sau impuse în organizaţie • Componente „invizibile” Premisele: concepţii despre lume. libertate/constrângere. firmele de consultanţă. legende. Cultura de tip persoană – are în centrul său individul şi acţionează în scopul sprijinirii intereselor indivizilor. organizaţie şi indivizi. care în administraţia publică se manifestă ca o cultură de tip putere şi uneori ca o cultură de tip rol. legi. atitudinile comportamentale şi care se manifestă în modul în care sunt trataţi oamenii. Sistemul decizional are la bază influenţele şi nu procedurile lor. Norme: reguli. Reprezentare sub formă de reţea rectangulară. într-o structură de tip reţea. Nu de puţine ori termenul de instituţie poate avea şi un sens politic. În continuare vom prezenta câteva modele de cultură organizaţională (după Charles Handy – 1985). Reprezentare sub formă de roi sau galaxie de stele. cunoştinţele. În administraţia publică cultura organizaţională are trei componente: • Cultura socială în care poate acţiona modelul anteprenorial – cultura de tip putere – precum şi cel birocratic – cultura de tip rol. care îşi desfăşoară activitatea într-un mediu stabil.Dimensiunea compartimentului de Relaţii Publice diferă de dimensiunile activităţilor pe care organizaţia şi le propune în domeniu. superstiţii. Normare este puternică. clasice. iar controlul aparţine unor persoane cheie. Cultura de tip putere – specifică organizaţiilor mici. grupurilor de presiune. deşi există şi influenţează componentele vizibile. comportamentul faţă de beneficiari. birourile de avocaţi. precum şi în calitatea managementului activităţilor specifice. dar şi „organismul care le va aplica”.instituti/institutionis şi a fost împrumutat în limba română ca neologism din limba franceză . Reprezentare sub forma pânzei de păianjen. Culturile organizaţionale dominante într-o organizaţie influenţează întreaga activitate a acestora. Acesta este sensul juridic. • Cultura politică care se referă la ierarhie/egalitate.institution. Reprezentare sub formă de templu. Cultura de tip rol – tipică organizaţiilor formale. care rămân totuşi nedeclarate. institution înseamnă „un ansamblu de reguli stabilite în vederea satisfacerii unor interese generale”. Sistemul normativ este restrâns. Soarta „calităţii” relaţiilor publice este în directă corelaţie cu natura culturii organizaţionale. Cultura organizaţională are două tipuri de componente: • Componente „vizibile” Credinţe: idei. Autoritatea este clar definită. Tipologia culturilor organizaţionale are un impact real în comportamentul organizaţional din administraţia publică. sindicatelor. loialitate/angajare. 25 . Acest lucru este uşor de identificat după modul în care organizaţiile administraţiei publice îşi creează imaginea. Entităţile funcţionale ale acestor organizaţii sunt puternice şi specializate. Manifestări: aspectele fizice ale organizaţiei. Conform definiţiei din Dictionnaire Encyclopédique Larousse. Structura organizaţională se defineşte ca ansamblul pe care îl formează ideile. Cultura de tip sarcină – este orientată spre proiect – sarcină. încredere/neîncredere. regulile. Aprecierea personalului se face după modul de îndeplinire al rolului. Elementele de bază sunt execuţia sarcinii şi asigurarea resurselor. Termenul de instituţie provine din limba latină . Totodată comportamentul organizaţional al salariaţilor din administraţia publică lasă să transpară manifestări tipice ale culturii de tip putere. cunoştinţe. ca de exemplu asociaţiile arhitecţilor. Valori morale: caracteristici specifice de etică şi conduită. valorile (morale).

Parlagi): „instituţie = structură politică. doar cu atribuţii executive.DEX vine să clarifice polisemia cuvântului prin cele două sensuri de bază pe care le descrie: • organ sau organizaţie de stat care desfăşoară activităţi din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice. a clădi.  Criteriul funcţional . de asemenea. Perspective. Din punct de vedere teoretic. În definiţia de dicţionar (DEX) a termenului de „structură” regăsim şi sensul (II) „mod de organizare a unui domeniu de activitate”. Structura instituţională cuprinde ansamblul funcţional şi coerent organizat al entităţilor juridice dintr-un anumit domeniu de activitate. Criteriile care stau la baza organizării administrative sunt următoarele:  Criteriul teritorial . Termenul de „structură” este un neologism preluat din limba franceză (fr. un sistem se poate organiza sub forma a două tipuri de structuri:  structura lineară (ierarhică) care asigură unitatea în conducere. ci unul organizat după reguli bine definite. structura instituţională publică înglobează ansamblul autorităţilor şi instituţiilor publice reglementate de Constituţie.3. consiliile locale şi primarii) şi o competenţă specială (ministerele şi celelalte organe de specialitate subordonate sau autonome. este cea din Dicţionarul de administraţie publică (Anton P. sfera relaţională.funcţie de care entităţile publice pot fi : CENTRALE (Guvern. dar şi din punct de vedere organic . dr.activitatea de a administra. care înseamnă a construi. Teorii. cum ar fi principiul separaţiei puterilor în stat sau principiul autonomiei locale. Acest ansamblu de entităţi publice nu este unul amorf.  Există. Şcoala franceză defineşte „administraţia” din punct de vedere material . Politicile publice Pâna prin anii 60 ştiinţa politică nu era interesată în mod special de studiul a ceea ce se întâmplă în interiorul guvernului şi de studiul mecanismelor guvernării. Realităţi. ministere. • formă de organizare a raporturilor sociale. dar confuză în acelaşi timp.adică ansamblul organelor care realizează activitatea administrativă. p. Astfel.după care entităţile publice pot avea o competenţă generală (Guvern. stabilite pe domenii de activitate. competenţa sau activitatea. şi o structura mixtă (ierarhic-funcţională) care îmbină cele două tipuri de structuri şi este mai răspândită în realitatea administrativă 10(Prof. adică de a gera o afacere. Ioan Alexandru . 2. de regulă. Bucureşti 1999. alte organe centrale). Elementele esenţiale ale unei instituţii sunt: scopul. vom defini INSTITUŢIA ca fiind entitatea juridică organizată printr-un act constitutiv în scopul satisfacerii unor interese generale. acte normative constitutive.care este destul de greu de diferenţiat de sensul juridic atunci când acesta desemnează un organism.236).Administraţia publică. cât şi un organism de drept public. serviciile publice descentralizate ale ministerelor). structure) şi provine din latinescul structura/struere. În ceea ce priveşte sistemul administrativ din România. O definiţie acoperitoare. univ. Studiile de 26 . În sens restrâns este folosită în sintagma INSTITUŢIE PUBLICĂ care desemnează un organ al administraţie publice centrale sau teritorial. structura.  structura funcţională care determină pluralitatea conducerii. TERITORIALE (serviciile publice descentralizate ale ministerelor) şi LOCALE (consiliile locale şi primarii). Fără a avea pretenţia unei definiţii acoperitoare. legi. repetate şi tipizate potrivit normelor juridice. socială sau administrativă care are ca obiect de activitate un anumit domeniu”. Editura Lumina Lex. Definiţia pe care o regăsim în Dicţionarul explicativ al limbii române . o instituţie poate fi atât o organizaţie de drept privat.

5. Implementarea unei politici publice . politicile publice pot să apară dinspre oricare dintre instituţiile majore ale Statului (Parlament. centrală sau locală încearcă cu ajutorul unui program de acţiune coordonat să modifice mediul economic. centrală sau locală. se intensifică preocuparea pentru creşterea eficienţei deciziilor în materie de alocare a fondurilor publice şi de aici interesul pentru studierea manierei în care se iau deciziile politico-administrative.este faza în care problema identificată este luată serios în consideraţie de către oficiali (putere publică şi politică). prin intervenţia puterii publice. Cineva (o anume autoritate) trebuie să dezvolte un program care să se refere la rezolvarea problemei. încearcă cu ajutorul unui program de acţiune coordonat să modifice mediul economic. Domeniul politicilor publice (cercetarea şi analiza în domeniu) pot fi definite foarte bine ca ocupându-se de studiul deciziilor politico. Pentru scopul nostru. Problemele de politică publică Studii mai vechi privind formularea politicii publice acordă puţină atenţie naturii şi definirii problemelor în politica publică. 2. Guvern – central sau local). de know how. cultural al actorilor sociali. pentru a căror corecţie acţiunea guvernamentală este necesară. Vorbim despre politici publice atunci când o autoritate publică. între Guvern şi Societatea Civilă. Formularea cadrului de politică publică . Politicile publice reprezintă acţiuni realizate de către guvern (central sau local) ca răspuns la problemele care vin dinspre societate. 3. financiare. La nivel naţional. social. aglomerarea urbană sunt situaţii care ar putea constitui potenţiale probleme în condiţiile în care insatisfacţia şi disconfortul cresc. o persoană. Nu toate problemele identificate ajung şi pe agenda politică.administrative de alocare a diverselor forme de resurse (materiale. studiul organizaţiilor politice. Evaluarea de politici publice . cultural al actorilor sociali. Preşedinte. Procesul de realizare a unei politici publice cuprinde şase etape: 1. Se analizează modul în care diversele activităţi au condus la îndeplinirea scopurilor iniţiale. simbolice). o problemă de politică publică poate fi definită ca acea condiţie sau situaţie care generează nevoi ori insatisfacţii. După anii 60 creşte interesul pentru a afla ce se petrece în interiorul guvernului. Politicile publice sunt efectul deciziilor luate de guvernanţi. În această fază sunt concentrate elementele de negociere. inevitabilă sau propria 27 . accentul căzând pe creşterea performanţei în gestionarea banului public. Aici rolul administraţiei este decisiv.care are ca scop determinarea eficienţei unei politici publice.aici ne referim la toate eforturile pentru ca un anume program să fie adoptat ca şi program guvernamental.are loc atunci când un eveniment. Adoptarea unei politici publice . Identificarea problemei . Vorbim despre politici publice atunci când o autoritate publică. social. Gradul de disconfort sau insatisfacţie (care impune şi intervenţia guvernamentală) este măsurat de persoane în funcţie de un standard sau un criteriu. Politicile publice sunt acţiunile realizate de către guvern (central sau local) ca răspuns la problemele care apar dinspre societate. aglomeraţia din închisori. un grup reuşesc să atragă atenţia asupra unei probleme. Punerea pe agenda politică . Condiţii precum aerul poluat.specialitate studiau extensiv procesul electoral. dictate de interese. pe îmbunătăţirea relaţiei între Stat şi Cetăţean. 4. analiza conceptelor cadru în ştiinta politică etc.este un stadiu critic de realizare a unei politici publice. care pot schimba viziunea iniţială asupra unei politici publice. mâncare alterată. 6. dacă acestea consideră o anumită situaţie ca normală.atunci când o anume problemă ajunge să fie considerată de către oficiali nu înseamnă automat că o politică publică va fi creată. Din anii 80 începe să se discute tot mai mult în termeni de reformă a guvernării. spre soluţionare.

pentru care o soluţie guvernamentală este posibilă. Ceea ce este sigur însă este că presa constituie legătura primordială dintre stat şi societate. Instituţiile sunt regulile care ghidează comportamentul actorilor aflaţi în urmărirea interesului propriu. Mass media Rolul presei în cadrul politicilor publice este unul controversat. poziţie care îi permite influenţarea agendei administraţiei şi a opiniei publice. în timp ce actorii implicaţi doar marginal pot fi consideraţi ca făcând parte dintr-o mai largă comunitate a politicii publice respective. O situaţie devine problematică dacă se identifică cu un domeniul de intervenţie a statului. O abordare susţine că cei care participă direct în procesul politicilor publice pot fi consideraţi ca membrii ai unei reţele a politicii respective. În mare.). cât şi pe cei din cadrul societăţii (sindicate. nici o acţiune guvernamentală nu va fi iniţiată deoarece situaţia respectivă nu este problematică. ea rămâne o simplificare. Nu trebuie însă pierdut din vedere faptul că aceste grupuri sunt doar aproximări: ele nu sunt omogene. în realitate. în timp ce ultimele trei în cele ale societăţii. normele şi valorile care definesc instituţiile. ultimele fiind considerate caracteristici informale. împreună formând elementele principale din care apar membrii unui subsistem specific de politică publică. organizaţiile de cercetare şi mass media. negociază şi încearcă să ajungă la soluţii cât mai bune pentru interesele lor. oficialii numiţi (funcţionarii publici). Primele două categorii se regăsesc în structurile statului. opiniile variind de la ai acorda un rol esenţial până la unul marginal. Profesorul Aron Wildavsky afirma că autorităţile mai degrabă vor ignora o problemă dacă aceasta nu este dublată de soluţia aferentă. etc. Nu întreaga societate este în egală măsură implicată în procesul de decizie. agenţii descentralizate. Multe din funcţiile de luare a deciziilor şi de implementare au fost preluate de aceşti funcţionari de la executiv. parlamentari aflaţi în „căutarea” unor probleme. comisii. Putem să dăm câteva caracteristici formale de organizare: tipul de apartenenţă al membrilor la instituţia respectivă. În sens restrâns. ONG – uri.responsabilitate. articulate şi aduse în atenţia autorităţilor. Politicile publice sunt realizate de către subsistemele politicilor. pot fi definite ca structurile şi organizarea statului. însă distrugerile provocate constituie o problemă de politică publică şi numeroase programe pentru atenuarea distrugerilor provocate de aceste fenomene naturale au fost iniţiate. După cum s-a putut vedea. Nu orice situaţie devine o problemă de politică publică: Situaţiile nu se transformă în probleme decât în măsura în care sunt percepute ca atare. implicaţi direct sau marginal în procesul politicilor publice. care sunt alcătuite din toţi actorii care au legătură cu o anumită problemă publică. Subsistemele sunt forumuri în care aceşti actori discută problemele publice. etc. Modelarea mai apropiată de realitate a acestui proces ne cere să luăm în considerare în analiza noastră interesele individuale. Deşi această simplificare prin care privim un ansamblu de indivizi drept un actor unic poate uşura efortul nostru de a înţelege modul de desfăşurare a procesului politic. grupuri de presiune. ei pot să joace un rol cheie în procesul politic. Termenul de actor include atât actorii din cadrul statului (ministere. actorii pot să fie indivizi sau grupuri. Uraganele şi cutremurele de pământ nu pot constitui probleme datorită caracterului imprevizibil al acestora. regulile şi procedurile de operare. Funcţionarii publici Oficialii numiţi au ca sarcină sprijinirea executivului în îndeplinirea sarcinilor sale. însă. a societăţii şi a sistemului internaţional. datorită varietăţii imense a acestora. indivizii care le compun sunt diferiţi şi pot avea interese diferite.). acest tip de acţiune este utilizat frecvent de oficialităţi. grupurile de interese. dar şi principiile. 28 . îi putem grupa în cinci mari categorii de actori: oficialii aleşi.

deciziile luate de oficialităţi pot fi o reflecţie a dorinţei lor de supravieţuire a agenţiei. Deseori acestea sunt dificil de identificat ori imposibil de izolat. de creştere a bugetului acesteia. în centrul analizei se situează procesele prin care majoritatea sau consensul necesar luării unei decizii este obţinut. dimpotrivă. În a doua ipostază. analiza şi observaţia aprofundată permit identificarea acelor factori hotărâtori în luarea deciziei. cât şi dintr-o perspectivă colectivă. Valori personale ghidează şi ele factorii de decizie. memorii etc. În consecinţă. Parlamentarii pot vota în favoarea legislaţiei privind protecţia drepturilor omului deoarece 29 .Rolul presei în cadrul politicilor publice rezidă în faptul că. afilierea la un partid politic. aceasta combină rolul reporterului (pasiv. Valori de policy. opinia publică. fie sunt acceptabile de către alegători sau de către public. valorile lor sunt importante. accentul cade pe criteriile utilizate de indivizi în luarea deciziei. politice şi ideologice. care relatează şi descrie o problemă) cu cel al unui analist (activ. Unele organizaţii ajung să fie dominate de una sau două profesii precum economiştii (adepţi ai eficienţei şi ai pieţei) sau juriştii (adepti ai guvernării prin reglementare juridică). Valori instituţionale/organizaţionale influenţează în special factorii de decizie birocratici. Orice persoană care lucrează pentru o perioadă îndelungată într-o agenţie/ organizaţie devine invariabil convinsă de importanţa agenţiei. ca şi dorinţa de a promova propriul interes materia sau financiar. care analizează şi oferă soluţii pentru o problemă). Printre ele sunt incluse: valori.). însă teoreticieni deciziei raţionale exagerează atunci când sugerează faptul că. profesionale sau organizaţionale. Factorii de decizie nu sunt simple bucăţi de lut ce pot fi modelate. dar motivele expuse fie sunt controlate de ei. Este greu de specificat care din aceşti factori este crucial în luarea deciziei. O serie de criterii care influenţează politica publică sunt discutate mai jos. Indivizii sunt influenţaţi de o varietate de factori în momentul deciziei. profesionale. scopurile şi programele ei. interesele alegătorilor. de extindere a programelor ei şi de prezervare a puterii şi prerogativelor. Decizie şi criterii decizionale. În analiza forţelor sociale şi politice care au un impact asupra factorilor de decizie. Într-o primă ipostază. Profesiile au tendinţa de a forma anumite tendinţe în modul de soluţionare al problemelor care sunt ulterior „importate” în organizaţii. Importanţa valorilor personale nu poate fi negată. Valori profesionale ale personalului din cadrul unei agenţii. mărturii. Oficialităţile publice dau frecvent declaraţii cu privire la deciziile luate (discursuri. Valorile organizaţionale pot da naştere la conflicte între agenţii cu atribuţii suprapuse ori concurente. despre ceea ce constituie o politică publică corectă şi necesară. admiraţia şi regulile decizionale. 5 categorii de valori care ghidează comportamentul factorilor de decizie: instituţionale. conferinţe de presă. semnalând probleme. propriile valori (sau standarde ori preferinţe) ale acestora sunt frecvent ignorate. ei pot acţiona foarte bine şi în conformitate cu propria viziune despre interesul public. Cu toate acestea. Procesul decizional poate fi studiat atât dintr-o perspectivă individuală. Criteriul interesului public. chiar decisive în modelarea propriului comportament. personale. Factorii de decizie nu sunt influenţaţi numai de interese personale. comportamentul oficialităţilor publice este exclusiv determinat de interese personale. propria reputaţie sau poziţie. fundamentul real rămânând de cele mai mute ori nedeclarat. Tot de aici rezultă o altă caracteristică: semnalarea şi introducerea anumitor probleme publice în cadrul agendei administraţiei. Sistemul de recompense şi sancţiuni îi determină pe membrii ei să promoveze şi să acţioneze în concordanţă cu valorile predeterminate ale agenţiei/organizaţiei. ci. Politicianul care acceptă să fie influenţat pentru a decide în favoarea unui interes urmăreşte şi un interes personal.

Pe umarul Runcului dinspre Grigoreni si-n gavanul vaii de la subtioara acestuia infipt pe vechea vatra a Cetatuii . locuri bogate .sunt convinşi de moralitatea deciziei şi de faptul că egalitatea şanselor este un obiectiv al politicii publice viabil. ridicata de ostirile romane acum 20 de veacuri si mai bine . o modalitate de raţionalizare şi legitimizare a politici publice oficiale. salariaţilor. protejarea drepturilor şi libertăţilor civice. Valori ideologice. In acest cuib minunat . Calare pe un pinten de cal. cladit in cetatea dealurilor din timpi pierduti in ceata vremurilor s-a plamadit si haladuit in trainice asezari . minorităţilor. ori pe la Magura spre Tg – Ocna. mediului şi a drepturilor consumatorilor. iar la soare –apune de Culmea Runcului isi ascunde frumusetea de ochi iscoditori ai celor ce calatoresc cu diferite mijloace de transport ce pleaca din Bacau prin Grigoreni . Ideologia marxist-leninistă a reprezentat pentru comunişti. cu oameni deschisi la fire .(vestitul lautar Ion Dragoi ). o cetate de vulturi din marea si incercata casta vultureasca a batranei si frumoase Moldove. Astfel putem identifica elemente clare de ideologie liberală sau social-democrată în diverse tipuri de politici. si aruncat pe poalele dealului Tintirim se afla satul Iazu – nume dat oficial 30 . locuri manaoase pline de poezie si de vis. cel puţin parţial. chiar dacă o asemenea decizie le-ar periclita cariera politică. aprigi la manie si vestiti lautari pana la meleaguriloe indepartate. peste culmea inpadurita a dealului Fundoaia . Doctrinele lor pun bazele unor atitudini şi opţiuni de politică publică diferite în materie de intervenţie a statului în favoarea persoanelor dezavantajate.1 Monografie Strajuita la miaza noapte de Culmea Margineni – Grigoreni si aparate la soare-rasare de Culmea Petricica . Spre soare-rasare de la Nadisa . Ideologiile constituie un set de credinţe şi valori coerente şi relaţionate logic care prezintă versiuni simplificate ale realităţii şi oferă planuri de acţiune. CAPITOLUL III DEPARTAMENTUL DE RELATII PUBLICE AL PRIMARIEI STRUGARI 3. Locuri frumoase . asa dupa cum a atestat tezaurul de argint apartinand imparatului Adrianus . gasit in curtea scolii inaltate in staul Cetatuia .

Acest teren repartizat pe cele 1400 de familii era faramitat in peste 6200 de parcele raspandite pe toate dealurile despartite prin haturi . trece peste Piatra si se sprijina pe varsarea Turluilui in Tazlau.Hotararea din 3-5 martie 1945 a PCR a desfiintat definitive clasa mosiereasca care mai tarziu va duce la o singura clasa sociala “taranimea”. Miclestilor erau lipsiti de proprietate. iar prin grija carciumarului Paduraru acesta doneaza o casa noua ce o construia pentru carciuma sa fie facuta scoala satului care exista pana in prezent. Daca aceasta era situatia economica si culturala a comunei noastre comuna nu facuse nici-un fel de progress pe linie sanitara(referirea se face la nivelul anului 1942) ramanand tot un agent sanitary si un medic la spitalul din Tescani. Tot in sfera invatamantului merita amintit faptul ca in satul Iaz in anul 1928 i-si face aparitia un tanar invatator venit din Piatra Neamt care va pune bazele invatamantului . Odata cu patrunderea cartii in randul satenilor a aparut si radiofonia . 31 .principalul mijloc de existenta cu exceptia a cca 100 de ha cultivabil aflat in posesia mosiereasca Cristescu din Petricica se afla in posesia populatiei din cele 8 sate . In anul 1925 in intreaga comuna numai doua scoli aveau localuri proprii cele din Nadisa si Cetatuia . mai mult cu 170 ha decat cei 937 tarani cu gospodarie mica ce aveau pana la 2 ha. In comuna in fiecare sat exista biserica .Iaz . dar care nu aveau local propriu . unde marea majoritate a satenilor au aderat cu mult interes la acest mijloc de informare si educatie.Ei sunt organizati in 5 biserici ortodoxe si 3 biserici catolice precum si doua case de rugaciuni de cult Adventist.mergeau aici feciorii oamenilor mai cu dare de mana care aveau cu ce sa-l imbrace . Politicienii dintodeauna au tinut populatia in intuneric . functionand prin casele oamenilor . constructori de drumuri. sta asezat pe valea vechilor si disparate “sate de turlui” amintite in buricul domnesc dat “obstii Ungureni”(Luizi Calugara) in care se arata hotarul razesiei acestei coline ce porneste de la Arsura Carligatii . In anul 1962 au fost create prin unirea la un loc a pamanturilor intregii comune cele doua cooperative agricole de productie Strugari si Petricica.. sa-l incalte . A urmat deschiderea scolii din Petricica . Dezvoltandu-se industria si in special extractia si prelucrarea petrolului . suprafata totala de 4200 de ha din care numai arabil declarat 2100 ha. In anul 1916 s-a deschis scoala din Iazu iar intre anii 1930-1938 scoala din Nasuiesti. sa-I cumpere carti. Acesti boierasi pandeau ca vulpile ochind sulinutele de teren a celor saraci din veccinatatea lor cautand prin viclenie si promisiuni vagi sa puna man ape acestea pentru a-si largi si mai mult stapanirea Viata taranilor de rand era foarte grea si mai ales ca razboiul lasasera numai saracie si necaz.in deceniul al IIlea al secolului XX . In privinta confortului locuintelor taranesti existau in cele 8 sate 3 garnituri partiale de mobile facute de meseriasii locului si 15 masini de cusut. Rachitis . Prima scoala sateasca isi deschide portile in satul Nadisa in anul 1868 pentru fii taranilor din toate satele din jur. mizerie si saracie . Cu toate greutatile si necazurile ce apasa cetatenii acestei commune credinta in Dumnezeu i-a facut sa fie intodeauna darji sa nu ingenuncheze in fata impostorilor si celor care le strica linistea si viata . o mare parte din populatia comunei a luat drumul industriei devenind petrolisti . Prin schimbarea completa a sistemului opolitic la sate au aparut organizatiile “Frontul plugarilor” care au reunite in randurile lor marea masa a taranimii. locuinte etc. Pamant proprietate a lor aveau doar nadisenii si o parte din Strugareni – celelalte sate fiiind asezate pe mosiile boieresti ale Braiestilor . Pamantul .. Pe raza comunei erau 105 boierasi care stapaneau peste 1230 ha pamant . deci ¼ din terenul comunei . Se gaseau doi invatatori calificati din cei 8 ce serveau scolile din comuna. In agricultura au ramas cei peste 40 de ani.

Primarul şi viceprimarul primesc. 79. În invitaţia la şedinţa se vor preciza data. la cererea primarului sau a cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului. un consilier care va îndeplini temporar atribuţiile viceprimarului. Pe toată durata exercitării mandatului de primar. după caz. între colectivităţile locale de bază şi stat Consiliul local Strugari este alcatuit din 9 persoane cu majoritate politica PSD.ca unităţi teritoriale intermediare.ca unităţi teritoriale de bază şi judeţele. consiliul local deleagă un consilier care va îndeplini atât atribuţiile primarului. atât primarul. în România administraţia publică locală este organizată pe două nivele. VICEPRIMARUL in persoana dlui Carausu Ciprian Stefan a fost ales de Consiliul local alege din rândul membrilor săi. ora. cât şi pe cele ale viceprimarului.2. lunar. până la încetarea suspendării. în condiţiile prevăzute la art. 215/2001 în caz de vacanţă a funcţiei de primar. Componenta si activitatea Consiliului Local Strugari Potrivit Constituţiei. care poate fi prelungit. desemnat de consiliul local cu votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie. În situaţia în care sunt suspendaţi din funcţie. societăţi naţionale. Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani. regii autonome. respectiv de viceprimar. prin lege organică. locul desfăşurării şi ordinea de zi a acesteia. din rândul membrilor săi. Activitatea consiliului local (art. din Legea nr. Schimbarea din funcţie a viceprimarului se poate face de consiliul local. consiliul local alege un nou viceprimar 3. Primarul (viceprimarul). cât şi viceprimarul. societăţi comerciale cu capital majoritar de stat sau la societăţile comerciale de sub autoritatea consiliilor locale sau judeţene se suspendă de drept.3. cu votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie. din legea administraţiei publice locale. 82. În situaţia aceasta consiliul local poate delega prin hotărâre. prin hotărâre adoptată cu votul a doua treimi din numărul consilierilor în funcţie. în acelaşi timp. la propunerea motivată a unei treimi din numărul consilierilor sau a primarului. Compartimentul relaţii publice 32 .autoritate executivă (Anexa 1) PRIMARUL comunei Strugari se numeste Vasile Rotariu si a fost ales din primul tur de scrutin. din Legea nr. respectiv comunele şi oraşele . 215/2001 viceprimarul exercită atribuţiile ce îi sunt delegate de către primar. Durata mandatului viceprimarului este egală cu cea a mandatului consiliului local. precum şi în caz de suspendare din funcţie a acestuia atribuţiile ce îi sunt conferite prin prezenta lege vor fi exercitate de drept de viceprimar sau. ori decâte ori este posibil. prin intermediul secretarului unităţii administrativ-teritoriale. la convocarea primarului. cât şi cea de viceprimar. companii naţionale. cu cel putin 5 zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel puţin 3 zile înainte de şedinţele extraordinare. pe toată durata exercitării mandatului. în acelaşi timp. de unul dintre viceprimari. Primarul participă la şedinţele consiliului local şi are dreptul să îşi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii. 70. Consiliul local se întruneşte în şedinţe ordinare. 39-45) se desfăşoară pe perioada întregului mandat în şedinţe publice ordinare lunare şi în şedinţe extraordinare. Conform art. Consiliul local îşi exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou-ales.3. o indemnizaţie stabilită în condiţiile legii. atât funcţia de primar. în caz de război sau catastrofă. respectiv Municipiul Bucureşti . Conform art. contractul de muncă al acestora la instituţii publice. Convocarea consiliului local se face în scris. Consiliul local se poate întruni şi în şedinţe extraordinare. În caz de forţă majoră şi de maxima urgentă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei sau ai oraşului convocarea consiliului local se poate face de îndată. Dacă devin vacante.

aplicarea procedurilor organelor statului.27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor au fost primite 12 petiţii. dacă se încadrează în prevederile legale de scutire sau reducere a impozitelor şi taxelor locale. Primaria STRUGARI deţine următoarele echipamente specifice IT : 8 calculatoare. 2 copiatore. constatarea şi controlul impozitelor şi taxelor locale datorate de persoanele juridice. persoanele juridice si-au depus declaraţiile anuale de impunere. informarea publica directa a persoanelor. alte echipamente electronice de birotica şi auxiliare In anul 2010 s-a avut in vedere modernizarea administratiei cu echipamente TIC noi cu sistem software integrat pentru managementul documentelor. S-a asigurat instruirea şi perfecţionarea personalului prin participarea la cursuri organizate în principal de Institutul Naţional de Administraţie. Activitatea pe linie de protecţie civilă in anul 2010 a constat în îndeplinirea obiectivelor specifice. La finele anului 2010. evaluarea performanţelor profesionale.bransarea la internet pentru accesarea de informatii cit mai repede cu putinta. referent venituri Maria Petcu. pentru stabilirea corectă şi declararea în termenele legale a impozitelor şi taxelor datorate de contribuabilii persoane juridice cu bunuri impozabile pe raza comunei Strugari. Nu au fost cazuri în care şedinţele sa nu fi fost publice. semestriale. verificarea acestora precum şi constatarea eventualelor abateri de la legislaţia fiscala în vederea corectării lor . stagiu de cotizare în sistemul de pensii. persoane fizice cât şi juridice. respectiv secretar Aurel Melinte .233/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. Tot aici. S-au întocmit situaţiile statistice lunare. De asemenea s-a realizat calculul drepturilor salariale şi obligaţiilor datorate bugetului de stat. referent contabil Nedelcu Enuta. referitoare la fondul de salarii si numărul de personal. precum şi aplicarea prevederilor Legii nr. respectiv aplicarea prevederilor Legii nr. respectiv în acţiuni de control fiscal ulterior. de vechime. formarea şi dezvoltarea profesională. trimestriale. teren. 8 imprimante. Referentul din cadrul acestui birou sa ocupat cu impunerea. selectarea personalului.Pe parcursul anului 2010 în acest domeniu de activitate principalele obiective au fost aplicarea reglementarilor legale din domeniu. 52/2003 privind transparenţa decizionala in administraţia publică. Biroul Impozite şi taxe locale a avut ca sarcini principale impunerea contribuabililor. . 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. participă pe parcursul anului la efectuarea verificării declaraţiilor de impunere depuse. contribuabilii pot să-şi depună cereri (însoţite de documente justificative) pentru acordarea unor facilităţi fiscale – bonificatia. În cursul anului 2010 au fost eliberate un număr de 480 de adeverinţe (respectiv de salariu. precum şi declaraţiile rectificative ori de câte ori sa modificat baza impozabilă în cursul anului fiscal. respectându-se termenul legal de transmitere a răspunsului În domeniul resurselor umane în anul 2010 s-a asigurat planificarea. Asigurarea liberului acces la informaţiile de interes public S-a asigurat actualizarea permanenta a panourilor de afişaj din incinta instituţiei. Întregul personal din acest compartiment. S-au eliberat un număr de 580 certificate şi adeverinţe. cursuri platite de consiliul local. Personalul de specialitate din cadrul acestui birou este la dispoziţia contribuabililor persoane fizice care doresc să-şi declare bunurile impozabile( clădiri. regulamente şi ordine emise 33 . informarea interna a personalului. fiind vacante în continuare două posturi contractuale .. În baza Legii nr. Personalul responsabil de îndeplinirea atribuţiilor în domeniul resurselor umane în anul 2010 a fost format dintr-un funcţionar public S-a organizat concurs de ocupare a funcţiei publice vacante de referent contabil si pentru agenti de politie comunitara . instrucţiuni. auto). pentru medic). cel de bibliotecar şi de la serviciul de urgenţe.

. de 2 petiţii.15 autorizaţii de branşamente . precum şi existenţa produselor destinate vânzării.I .. S-au încheiat situaţii.colaborarea cu Circumscripţiile sanitarveterinare privind sănătatea animalelor .37 avize tehnice S-au efectuat controale privind disciplina în construcţii.1491/2004.18 de certificate de urbanism . Atribuţiile specifice protecţiei civile sunt îndeplinite de viceprimar până la ocuparea postului vacant În cursul anului 2010. . principalul obiectiv al Biroului de Urbanism si Amenajarea Teritoriului a fost îndeplinirea atribuţiilor specifice şi anume: . în Consiliul Local.întocmirea rapoartelor statistice pe baza datelor din registrul agricol . .Planul dezvoltării şi modernizării bazei materiale pentru pregătirea de protecţie civilă. s-a întocmit necesarul de materiale de intervenţie. grădiniţe. OU nr.elaborarea răspunsurilor la sesizările cetăţenilor în domeniul urbanismului. s-au întocmit : .21/2004.s-au soluţionat un nr. mişcarea efectivelor de animale. autorizaţii de construire. cetăţenii fiind somaţi pentru intrarea în legalitate. S-au rezolvat un nr.evidenta in registrul agricol a efectivelor de animale. Lunar şi trimestrial s-au întocmit şi trimis situaţii statistice predate la Direcţia de Statistica Bacău. păsări. . s-au întocmit 2 planuri sub formă de text şi grafic. . de 6 de asemenea rapoarte. verificarea corelării declaraţiei privind culturile înfiinţate. privind situaţia lucrărilor autorizate care au fost predate pe suport magnetic la Inspecţia de Stat în construcţii Bacău. verificându-se veridicitatea declaraţiilor făcute şi existenta actelor de proprietate.5 autorizaţii de construire .481/2004 s-a întocmit Planul pentru asigurarea resurselor umane. De 4 de petiţii ale cetăţenilor. În cursul anului 2010. …4. familii de albine.Planul pregătirii în domeniul situaţiilor de urgenţă .tinerea evidentelor privind ofertele de vânzare a terenurilor extravilane şi eliberarea la scadenta a documentelor necesare înstrăinării. participarea la trasarea pe teren a noilor amplasamente.agenti economici si la gospodăriile populaţiei .promovarea de modificari a Planurilor Urbanistice de Detaliu..s-a întocmit răspuns la un nr.. Anul 2010 incepind cu 16 iunie sau declarat inchise gropile de gunoi de la nivelul localitatii comnei Strugari urmind ca gunoiul menajer sa fie ridicat de catre firme specializate in domeniu. s-au efectuat controale la scoli. . a Planurilor Urbanistice Zonale. Legea nr. lunar si trimestrial. În cursul anului 2010. . . . activitatea de Protecţia Mediului a constat în principal în următoarele atribuţii : . acestea însumând un nr. materiale şi financiare necesare gestionarii situaţiilor de urgenţă pe anul 2010-2010 În cursul anului 2010 au fost întocmite un număr de 12 situaţii la cererea Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Bacău Pe linie de P.emiterea de certificate de urbanism. producţiile obţinute. . 8 adrese. efectuarea controlului periodic la construcţiile autorizate în vederea verificării stadiilor de execuţie şi a proiectelor de execuţie. înaintate de către cetăţeni.întocmirea anchetelor prin sondaj privind producţia vegetala şi animaliera la gospodăriile populaţiei. .eliberarea biletelor de adeverire a proprietăţii animalelor in vederea înstrăinării lor. de adrese şi somaţii către agenţii economici şi cetăţeni. evidenţiindu-se modul de folosinţa pe culturi.preluarea cererilor de eliberare a certificatelor de producător.Planul cu principalele activităţi pe anul 2010 . . amenajării teritoriului şi disciplina în construcţii. . In cursul anului 2010 referentul agricol s-au preocupat in permanenta de materializarea sarcinilor de serviciu specifice conform posturilor. precum şi la cele efectuate de către Consiliul Judeţean Bacău. S-au completat fişele de instructaj pentru situaţii de urgenţă pentru fiecare salariat si s-a efectuat instructajul periodic.nu s-au aplicat sancţiuni persoanelor fizice şi nici agenţilor comerciali. realizându-le in totalitate astfel: Activitatea de registru agricol . s-au emis: . înaintate de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău.s-au întocmit din oficiu un nr.înscrierea în registrul agricol a terenurilor agricole deţinute de persoanele fizice şi juridice. . . Astfel.asigurarea exploatării terenurilor- 34 .de organele superioare.S. Având în vedere prevederile HG.asigurarea respectării disciplinei în construcţii. S-a participat la controalele efectuate de Inspecţia de Stat în construcţii Bacău.

la cerere sau în baza adreselor sosite de la alte Primării din ţara. s-au eliberat duplicatele de certificate după cum urmează: naştere – 45. la cererea cetăţenilor. 416/2001. În cursul anului 2010. de 6 acte de naştere. privind modificările şi completările Legii nr. în anul 2010 şi-a desfăşurat activitatea conform atribuţiilor prevăzute în fişa postului. privind venitul minim garantat. nr.nr. . Numărul beneficiarilor de ajutor social a însumat un număr de 47 familii şi persoane singure.s-au intocmit si transmis documente de solutionare a uni numar de 5 documentatii la Comisia judeteana de fond funciar. S-au soluţionat cererile cetăţenilor referitoare la eliberarea adeverinţelor de ajutor social. cu modificările şi completările ulterioare.S-au eliberat solicitanţilor adeverinţe în baza datelor ce rezulta din registrul agricol. au fost efectuate măsurători. Din 6 în 6 luni. valoare cu 35 % mai mare ca şi bugetul anului precedent. Conform O. Solidaritate Socială şi Familie – Bacău. De asemenea. Bugetul de venituri şi cheltuieli al comunei Strugari a fost în anul 2010 la partea de venituri de 2848 mii lei. 5/2003 cu modificările şi completările ulterioare s-au întocmit un număr de 47 ajutoare de încălzire cu lemne pentru beneficiarii de ajutor social şi un număr de 789 de dosare pentru acordarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei cu lemne pentru persoanele cu venituri mici altele decât beneficiarii de ajutor social. şedinţe fond funciar 12 . s-au reevaluat dosarele de alocaţii complementare şi monoparentale şi s-au întocmit un număr de 1242 anchete sociale.U.P. 116/2002. ajutoare de şomaj. În baza de date există un număr de 320 dosare de alocaţii complementare şi 15 dosare alocaţii monoparentale. . De 143 menţiuni din care 63 primite din alte localităţi şi 80 proprii. Referentul din cadrul Serviciului Public de Asistenţă Socială. s-au reevaluat toate dosarele de ajutor social. de 12 acte de căsătorie.s-au eliberat şi centralizat cererile pentru subvenţii prin A. Conform Legii nr. Tot la cerere s-au cerut duplicate de la alte Primarii din ţara. În cursul anului 2010. Referitor la ajutoarele sociale acordate în baza Legii nr. s-au întocmit un număr de 36 dosare de alocaţii de stat pentru copii şi 23 dosare de alocaţii nou născuţi care au fost verificate privind legalitatea lor şi au fost înaintate pe bază de borderou la Direcţia de Muncă. pentru obţinerea de burse.înregistrarea unui nr. . S-au operat un nr. precum şi cererile pentru înscrierea în registrul exploataţiilor agricole. ajutoare sociale. Activitatea de cadastru . alocaţii de naştere şi la acordarea ajutoarelor de urgenţă. s-au eliberat un nr. Solidaritate Socială şi Familie Bacău. iar la partea de cheltuieli de 2848 mii lei.au fost înregistrate 99 cereri la Legea 247/2005 . În vederea aplicării prevederilor O. in vederea verificării suprafeţelor de teren.G. înregistrarea unui nr. S-a întocmit trimestrial un raport care a cuprins măsurile întreprinse în vederea prevenirii şi combaterea marginalizării sociale conform Legii nr. deces – 29. de 19 acte de deces .au fost întocmite documentaţii pentru achiziţionarea de utilaje agricole subvenţionate de Ministerul Agriculturii . deducerea impozitelor. au fost efectuate planificări lunare pentru efectuare zilelor de muncă conform unei programări. cumpărarea de calculatoare .05.. 148/2005.U. subvenţii.A.2006. şi 36 trusou care au fost înaintate Direcţiei de Muncă. sau efectuat un număr de 16 de anchete sociale privind reevaluarea persoanelor cu dezabilitati. De 16 livrete de familie la cerere sau la familiile căsătorite şi s-au operat şi întocmit menţiunile de divorţ în baza sentinţelor judecătoreşti. cumulat de la începutul anului 2010. Bacau în baza legislaţiei agricole în vigoare. valoare cu 35% mai mare ca şi bugetul anului precedent. . 416/2001.rezolvarea sarcinilor primite prin fisa postului şi de la conducerea instituţiei. 35 . căsătorie – 25. 115/04. . nr. s-au depus la Primăria comunei Strugari un număr de 6 dosare în vederea acordării îndemnizaţiei de creştere a copilului până la 2 ani şi un număr de 2 dosare pentru acordarea alocatiei de crestere a copilului .G. Pe parcursul anului 2010 principalele activităţi în acest domeniu de activitate au constat in: .soluţionarea sesizărilor şi reclamaţiilor cetăţenilor prin verificarea la faţa locului a celor afirmate si solicitate .înregistrarea unui nr.I.

cheltuielile cuprind: cheltuielile de personal. în vederea atribuirii contractelor de achiziţie publică de servicii . Investiţii realizate în anul 2010 din bugetul local. în valoare de 64 mii lei . pentru – . pentru construirea unui camin social pentru batrini. Ajutorul social În cadrul programului de ajutor social pe anul 2010 au fost înregistraţi ca eligibili un număr de 46 de beneficiari. în baza contractului de prestări-servicii de proiectare. Toţi beneficiarii de ajutor social au prestat muncă în folosul comunităţii. S.Cheltuielile bugetului local au cuprins finanţarea administraţiei locale. g. pentru canalizarea comunei. Reabilitare biblioteca comunala. 36 . a învăţământului şcolar şi preşcolar. atribuit prin atribuire directă. după cum urmează : Întreţinere prin asfaltare drumului comunal pe o lungime de 1. . iar valoarea totală a ajutorului social a fost de 64 mii lei la care se adaugă 1. balastarea drunurilor satesti ale comunei. Întocmirea Studiului de Fezabilitate „ALIMENTARE APĂ . S. atribuit prin procedura de cerere de oferte.cheltuieli personal administraţie publică 433 mii lei.infiinţare parc (Anexa 2) . Cheltuielile cu salariile din bugetul local au fost în valoare totală de 1611 mii lei plan . c.F. repartizate pe capitole. în baza contractului de prestări servicii de proiectare. . lucrare efectuată cu cocietati specializate si prin mijloace proprii.F. în vederea atribuirii contractelor de achiziţie publică de servicii . b.reabilitare şcoala I-VIII Petricica . în valoare de 35 mii lei.Reabilitarea şi întreţinerea drumurilor Au fost realizate lucrări de reabilitare şi întreţinere a drumurilor în valoare totală de 700 mii lei. investiţii. Reabilitare camin cultural in satul Strugari. e.900 mii lei. lucrările de investiţii publice au fost finanţate şi din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării – privind echipamentele electronice .mobilier si materiale didactice. studiu întocmit de către SC RUTIER CONEX XXI.cheltuieli personal din instituţii de cultură – 0 lei: . f. . Pe toate capitolele. Întocmirea Studiului de Fezabilitate „MODERNIZARE DRUM COMUNAL 197 FLORESTI –STRUGARI ”. instituţii de cultură .cheltuieli personal îngrijitori handicapaţi 74 mii lei Faţă de sumele din bugetul de venituri şi cheltuieli al comunei Strugari prezentat.balastarea drumurilor comunale. executânduse astfel lucrări de curăţare şi defrişare vegetaţie din şanţuri de scurgere ape pluviale . a Serviciului de Asistenţă Comunitară. în valoare totală de 99 mii lei. a. h. Întocmirea Studiului de Fezabilitate „MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 200 DIN BJ 118 STRUGARI PÂNĂ ÎN DN 11 ONEŞTI BACĂU ”. iluminat public. COMUNA STRUGARI ”. după cum urmează : . d. studiu întocmit de către-SC INSTAL PLUS BACĂU. întreţinere drumuri. în valoare de 10 MII lei. Investiţii în învăţământ Intocmirea de S.constructia unei gradinite in satul Strugari . cheltuielile materiale şi cheltuielile de capital ( investiţiile ). j.reabilitare termica şcoala I-VIII Strugari i. în baza contractului de prestări-servicii de proiectare. realizat 1482 mii lei.cheltuieli personal din învăţământ 974 mii lei. după cum urmează lei.2 km .F. atribuit prin procedura de cerere de oferte. studiu întocmit de către SC RUTIER CONEX XXI.

existând o evidenţă clară a persoanelor care au prestat această muncă. sumele communicate de DGFP Bacău C. din care: -impozit cladiri persoane fizice -TMT persoane fizice -impozit teren persoane fizice -alte impozite si taxe de la populatie -impozit teren extravilan proprietate -taxe judiciare de timbru -venituri din recuperarea cheltueililor de judecata -venituri din amenzi potrivit dspozitiilor legale -cote defalcate din impozit pe venit -echilibrare buget local Sume defalcate din TVA -sume defalcate pentru icasatorie si trusou -sume defalcate pentru energie termica -sume defa.J. reprezentând : consumul de energie electrică (20 mii lei ). pentru echilibrarea bugetului local. 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 Denumire indicator VENITURI TOTAL Impozite si taxe locale de la populatie. etc. prevederile bugetare iniţiale şi definitive la partea de VENITURI precum şi realizarea acestora in cursul anului 2010 se prezintă astfel : Nr. în anul 2010 au fost de 50 mii lei. 37 . cota parte din impozitul pe venit conform Legii finanţelor publice locale. k. cu destinaţie specială. evidenta persoanelor AJOFM Sponsorizari Prevederi initiale 2 088 204 14 22 69 2 80 10 5 2 70 681 1116 12 230 164 Realizat 2 075 187 15 15 41 47 38 6 6 19 75 681 1116 11 223 164 % 97 5 5 Nivelul veniturilor bugetului local pe anul 2010 s-au stabilit in conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare avându-se în vedere hotărârile Consiliului Local. 1.cate pentru protectia persoanelor cu handicap + echilibrare sub MEC -ajutor social -servicii: comunitara. materiale şi lucrări de întreţinere (30 mii lei) In conformitate cu rectificarile de mai sus.curăţenie în comună. pentru finanţarea cheltuielilor cu caracter social. procentul realizat este departe de a fi mulţumitor. privind impozitele şi taxele locale. Iluminat public Cheltuielile cu iluminatul public. crt. pe zile şi ore de muncă.. sumele defalcate din TVA pentru finanţarea invătământului. Chiar dacă se constată un progres in ceea ce priveşte gradul de incasare ale impozitelor şi taxelor faţă de anii precedenţi.

grup care îşi defăşoară activitatea sub patronajul Conferinţei Moldova . cu analiza pertinentă a materialelor şi nu au fost cazuri de hotărâri ale consiliului local sau dispoziţii ale primarului care sa fie invalidate.4. Formarea unui centru de resurse..Cauzele realizării veniturilor la nivelul prezentat se datorează faptului că posibilităţile financiare ale populaţiei au scăzut şi . Şedinţele Consiliului Local s-au ţinut lunar. trebuie precizat că s-au achitat toate viramentele reprezentând atât obligaţiile angajaţilor cât şi ale angajatorului. inclusiv a participării interpreţilor şi formţiilor la manifestări culturale interjudeţene. Cele două instituţii au următoarele direcţii de colaborare: • • • • • • Organizarea şi desfăşurarea de activităţi cultural-artistice şi de educaţie permanentă. 38 . al culturii tradiţionale si al creatiei populare în Căminul Cultural Strugari cu participarea Grupului instrumental . 3. Colaborarea primăriei cu instituţii şi fundaţii Primăria Strugari a încheiat un protocol cu Conferinţa Moldova din Bacău referitoare la initierea şi desfăşurarea de proiecte şi programe in domeniul educaţiei permanente . faţă de anul 2009. Organizarea şi susţinerea interpreţilor şi formaţiilor artistice de amatori. a unor concursuri şi festivaluri. inovaţie şi expertiză în formarea interpreţilor şi formaţiilor artistice de amatori . Organizarea şi desfăşurarea unor cursuri de formare profesională continuă. Aceasta reiese dintr-o comparaţie cu numîrul mare de persoane înscrise pentru a beneficia de ajutor social.. In acelaşi timp. in stricta concordanţă cu veniturile realizate. stimularea creativităţii şi talentului. încadrându-ne în numarul de posturi stabilit prin organigrama aprobată de Consiliul local. Din datele prezentate mai sus reiese că. Conservarea şi transmiterea valorilor morale şi artistice comunităţii locale.Fluieraşii. ale patrimoniului cultural naţional şi universal. Organizarea şi susţinerea activităţii de documentare şi realizare a expoziţiilor temporare. constituit în cadrul comunităţiii Strugari. cheltuielile cu personalul se incadrează in prevederile definitive ale bugetului local. care reuşsc cu greu să-şi achite obligaţiile faţă de bugetul local rămânând cu restanţe la plată. faţă de bugetul de stat. naţionale şi internaţionale.

CONCLUZII 39 .

Este cazul serviciilor publice organizate ca regii autonome sau societăţi comerciale. nivelul de organizare şi interesul pe care îl promovează. alocarea unui patrimoniu şi existenţa unor organe de conducere cu caracter reprezentativ. 215/2001. cuprinde din punct de vedere structural trei elemente: organizatoric. etc. Conceptul de autonomie locală. Aplicarea principiilor constituţionale ce fundamentează organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale. orăşeneşti.autorităţile administraţiei publice locale (comunale. care să permită colectivităţilor locale organizarea.autorităţile administrative autonome centrale care au organizate structuri teritoriale. Astfel. Descentralizarea pe baza autonomizării serviciului public. calificarea dată de Constituţie acestor servicii de a fi descentralizate este greşită. Legiuitorul român menţine la nivel local şi relaţia de desconcentrare. consultarea cetăţenilor în probleme locale de interes deosebit şi subsidiaritatea). în sensul că atribuţiile ministerelor sunt exercitate în plan local de serviciile exterioare ale acestora.Există doar două principii ce fundamentează organizarea şi funcţionarea administraţiei publice în România: autoritatea locală şi descentralizarea pe servicii. Descentralizarea realizată pe baze teritoriale presupune recunoaşterea personalităţii juridice a unităţilor administrativ-teritoriale. funcţional şi gestionar. Legiuitorul român utilizează ca tehnici ale diminuării concentrării puterii atât descentralizarea cât şi desconcentrarea. Menţinerea relaţiei ierarhice între aceste servicii şi ministere. motiv pentru care nu pot fi considerate ca principii. stare civilă. pe baze administrativteritoriale. 40 . O altă categorie de servicii publice este aceea a serviciilor aparţinând localităţilor. La rândul ei. esenţial în organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale.serviciile publice ale ministerelor şi ale celorlalte autorităţi centrale organizate la nivel teritorial. În funcţie de natura juridică. ele făcând parte din structura organizatorică a primăriilor. caracterizată prin subordonarea acestor servicii faţă de conducerea centrală. Între serviciile exterioare şi ministerele de care aparţin există o relaţie de desconcentrare. municipale şi judeţene. felul competenţei. nu au un rol coordonator. 215/2001. astfel cum se conturează el în Legea nr. ne susţine afirmaţia în conformitate cu care aceste servicii sunt desconcentrate. funcţionarea şi gestionarea autonomă a propriilor interese. . Avem în vedere serviciile de autoritate tutelară. a unui patrimoniu şi a propriilor organe de conducere. între aceste structuri administrative se stabilesc raporturi juridice specifice. Structurile administrative organizate teritorial analizate sunt: . primarii şi prefecţii localităţilor). Aşa-zisele principii adăugate de Legea administraţiei publice locale (elegibilitatea autorităţilor administraţiei publice locale. Ele îşi au izvorul juridic în Constituţia României şi în Legea nr. legalităţii. a determinat modificări profunde la nivel administrativ-teritorial în ceea ce priveşte autorităţile care participă la realizarea activităţii executive şi funcţiile acestora. descentralizarea se realizează pe de o parte. . iar pe de altă parte ea se înfăptuieşte şi prin intermediul autonomizării serviciului public. constă din desprinderea unui serviciu public din competenţa locală sau centrală şi recunoaşterea personalităţii juridice.

şi anume. Imaginea publică are mai multe faţete: imaginea de produs. consumatorii şi cetăţenii se lasă atraşi de aparenţe. organizaţiei sau instituţiei şi asupra ofertelor sale. primele dispoziţii legale – Legea nr. Este vorba. organizaţie sau instituţie. În ceea ce priveşte gradul descentralizării pe servicii. Aceste raporturi au fost calificate ca fiind de tutelă. În primul rând.Consacrarea descentralizării administrativ-teritoriale. respectiv atitudinile personalului. ambele sectoare să uite chiar produsul. serviciul sau programul pentru a se preocupa numai de percepţia imaginii. de înţelegere şi încredere care să favorizeze imaginea organizaţiei. au inclus şi serviciile publice în sensul că acestea erau desfăşurate fie de regii autonome. Aşa cum sectorul privat încearcă să impună o imagine favorabilă prin intermediul produselor. la fel şi sectorul public trebuie să valorizeze serviciile şi programele pe care legislatorul. imaginea de marcă. fie de societăţi comerciale. acela de a da o viziune pozitivă asupra întreprinderii. Dar fidelitatea în timp pentru un partid sau o marcă trebuie să transceadă termenul scurt. deci. încurajând întreprinderea. Instituţiile administraţiei publice nu-şi pot implementa cu succes programele decât dacă au o bună relaţie cu cetăţenii. Electorul ca şi consumatorul vizează termenul scurt. Imaginea publică se compune dintr-un ansamblu de fenomene destinate să structureze personalitatea întreprinderii sau instituţiei. în funcţie de autonomia mai mult sau mai puţin largă de care se bucură serviciul public girat. funcţional şi gestionar. arătăm că el este mai mic sau mai mare. marchează unele particularităţi ale reglementării sale în legislaţia română după anul 1989. serviciilor şi organizaţiilor. Principiul descentralizării pe servicii. Instituţiile politice nu pot opera într-un mod adecvat decât dacă obţin susţinerea electoratului. fie de regii autonome sau societăţi comerciale constituite în temeiul Legii nr. 15/1990. ceea ce s-a urmărit a fost reorganizarea economică. Se întâmplă uneori ca în această căutare continuă a unei imagini favorabile. constituindu-se într-un ansamblu care răspunde unui obiectiv comun. de obţinerea 41 . 15/1990 – prin care s-a urmărit restructurarea economiei în scopul eficientizării acestei activităţi. Relaţiile publice Relaţiile publice regrupează acele tehnici de comunicare concepute de organizaţie sub forma dialogului cu diferitele publicuri. Publicitatea instituţională intenţionează să dea întreprinderii. pentru că modificarea atitudinilor şi formarea unei imagini pozitive în rândul publicului sunt operaţii delicate şi de lungă durată. imaginea de întreprindere. publicitatea ofertelor. Construirea imaginii publice ar trebui să preocupe instituţiile din România. Deseori. pune problema raporturilor dintre autorităţile autonome locale şi cele centrale. Această regulă – stabilirea de relaţii de fidelitate – se aplică atât în sectorul privat cât şi în cel public. Dezvoltarea imaginii se face pe termen lung. fie de autorităţile administraţiei locale. înlocuind-o cu concepţia modernă a controlului administrativ de legalitate exercitat de prefect. În al doilea rând. acest principiu nu îşi găseşte o reglementare unitară într-un singur act normativ. organizaţia sau instituţia în demersul lor de seducere a clientelei. activităţile de participare socială a întreprinderii sau instituţiei. Astfel. Obiectivul este de a crea o relaţie de comunicare. conţinutul conceptului fiind diferit în funcţie de evoluţia istorică. să învingă rezistenţele pe care le opune mediul înconjurător şi dă ansamblului acţiunilor un nou avânt. partidul sau administratorul încearcă să le instaureze. prin recunoaşterea caracterului autonom al colectivităţilor locale din punct de vedere organizatoric. dorind soluţii imediate la problemele care îl preocupă. aceste componente se conjugă şi se influenţează. În momentul de fală legiuitorul român a abandonat concepţia tutelei administrative exercitate de organele centrale asupra autorităţilor autonome locale. organizaţiei sau instituţiei o personalitate puternică care să-i permită să progreseze.

• utilizarea mass-media de către releul de informare nu presupune cumpărarea de spaţiu de către organizaţie. Ţintele externe sunt: • puterile publice şi instituţionale.) să transmită la rândul lor informaţiile prezentate. ele au devenit un ansamblu armonios de relaţii sociale născute din activitatea economică într-un climat de loialitate şi de adevăr”. Această situaţie poate implica: nedifuzarea unor mesaje. decidenţi. acţionarii. relaţiile publice constau în: ansamblul mijloacelor de comunicare utilizat de o întreprindere pentru a crea un climat favorabil în mediul cu care aceasta se află în legătură. Mesajul nu este transmis direct receptorului final. “relaţiile publice au reprezentat. ci unui intermediar care are misiunea de a face ca mesajul să se repercuteze asupra receptorului final. • mass-media naţionale şi internaţionale. îşi propun să câştige simpatia şi să incite pe cei care apelează (jurnalişti. • non cumpărători şi non consumatori. PR informează. concurenţi şi distribuitori. fie utilizând mass-media (în cazul jurnaliştilor). Salleron. • sindicate şi asociaţii profesionale. Conform lui L. şi sunt percepute ca veritabile informaţii şi nu ca mesaje publicitare. Odată cu trecerea timpului. Ţintele de comunicare vizate de o acţiune de relaţii publice pot fi ţinte interne care sunt de resortul comunicării interne şi ţinte externe care fac obiectul comunicării externe. • releul de informare poate redifuza mesajul fie prin tehnica “din gură în gură”. • cumpărători şi consumatori. • furnizori. • riscul utilizării mas-media de către releul de informare constă în faptul că acesta are libertatea totală în redifuzarea mesajului organizaţiei. Consecinţele acestei situaţii: • mesajul poate căpăta credibilitate datorită releului de informare. ansamblul mijloacelor utilizate de întreprinderi pentru a crea un climat de încredere în personalul pe care-l avea.unui suport moral care să faciliteze activitatea organizaţiei. agenţii de presă. în vederea susţinerii activităţii lor şi cu scopul de a favoriza dezvoltarea. deformarea altora sau doar ameliorarea lor. în relaţiile cu mediul înconjurător şi în general cu publicul. Relaţiile publice sunt o tehnică de comunicare fondată pe principiul reţelei de informare. lideri de opinie etc. • PR pot fi coordonate de Departamentul de comunicare sau organizaţia poate apela la consilieri externi sau la firme independente de relaţiile publice. • mediile financiare. • asociaţii pentru protecţia consumatorilor. 42 . • grupurile socio-economice sau socio-culturale. la început. Unger. În concepţia lui G. Transmiterea mesajului în PR E → Mesaj → Releu → iniţial de informare redifuzat Mesaj → final Receptor De cele mai multe ori însă receptorul final atribuie mesajul releelor de informare care devin surse aparente. mesajele “trec” prin emisiunile de radio sau tv. PR pot fi utilizate şi în cadrul comunicării interne.

Iasi. Nemira. 2004 43 .Bibliografie: 1. „Tratat de drept administrativ”. Adriana Zaiţ. vol. Ed Sedcom Libris. II. Ed. „Relaţii publice”. 1996 2. Antonie Iorgovan.

Perspective”. „Relaţii publice”. „Drept administrativ”. Lumina Lex. „Drept administrativ. vol I. „Administraţia publică . 15. Paul Negulescu. Ed Polirom . “Politici publice şi administraţie publică”.. 12. tratat elementar”. ASE. I.. Bucuresti. Ed. . M. 14. Bucuresti. modificata si completata. Institutul European . „Teoria generală a dreptului”. Mircea Djuvara. Cristina Coman. 17. Mircea Preda. Oficial nr 238/ 28 noiembrie 1991. 1994. Alexandru Taşnadi si Roxana Ungureanu. Ed. Ed. 2007 10. Bucuresti.3. Marvan”. Ed Universul juridic. Ed. 2006 8. Bucuresti. Verginia Vedinaş.Teorii. 2008 7.ro 44 . Juridic . 1992. M. Caprioara. H . Ioan Alexandru. Anton Trăilescu. Librariei. 2007 6. Florin Bondar. „Drept administrativ ”. Daniel Serbanica. 1930. 1934. vol. 2003 4. Ed ASE . „Relaţii publice”. Ioan Vida. 1999. Probleme ale administratiei publice locale”. Legea administratiei publice locale nr 69/1991. Corneliu Anda. Amiva. Polirom. Realităţi. 2008 5. Strategii şi politici publice. Bucuresti . Bucuresti . Bucuresti . Beck. Oficial nr 239/28 noiembrie 1991. Bucuresti. Ed. Florin – Mihai.partea speciala. 16. Legea privind alegerile locale nr 70/26 noiembrie 1991. Bucuresti. 13. 2007 18. 11.primariastrugari. Ed. „Drept administrativ. „Relaţiile publice. Puterea executivă şi administraţia publică. Ed. Regia autonoma „Monitorul Oficial”. C. www.principii şi strategii”. Bucuresti. Institutul de arte grafice „E. Ed. 2003 9. . „Tratat de drept administrativ”.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful