ED'TURAj

ION CRE'ANGA'

'
,_,

-

,'

INTRODUCERE

Progresul inregistrat de tehnica telecomunicatiilor se datoreste in parte si activitatii asidue depuse de radioamatorii din toata lumea, pasiunecare nu cunoaste 0 limita de virsta, Prin elanul si puterea lor de munca, insa, tirierii s-au situat in primele rinduri ale participantilor la aceasta "universitate" a tehnicienilor. Telecomanda, ca si celelalte ramuri ale electronidi, a constituit un punct de atractie pentru tinerii constructori, dindu-le multiple posibilitati de afirmare, fie in concursuri, fie numai pentru satisfactia unei pasiuni. Vizitind expozitiile Minitehnicus, rod al priceperii si perseverentei tinerilor din tara noastra, iti poti da seama atit de setea de cunoastere care ii stapineste, cit 9i de posibilitatile de realizare pe care ie au prin cerourile tehnice din cadrul scolilor si caselor de pionieri. Inca din anul ] 934, ing. Mihail Konteschweler demonstra publicului bucurestean miraculosul sau vapor telecomandat, "NINFA". El declara insa dupa citiva ani, in prima lucrare de tele-

mecanica aparuta la noi, "Telemecanica", ca a intimpinat greutati considerabile in realizarea instalatiei, datorita lipsei de material documental' si a materialelor de constructie. , , Montajele specifice de telecomanda si-au gasit aplicatii initiale in tehnica militara, ulterior devenind apanajul amatorilor din toata lumea. Lucrarea de fata lsi propune sa prezinte tinerilor constructori citeva montaje de statii de telecomanda, realizate si experimentate, tinind seama de posibilitatile de procurare a materialelor si de cunostintele amatorilor, fapt pentru care si referirile teoretice sint facute numai asupra pieselor si dispozitivelor ce sint in stricta Iegatura eu instalatiile de telecomanda, Montajele au fost astfel selectionate, incit sa permita constructorilor sa treaca de la simplu la complex, satisfactiile lor fiind desigur proportionale cu cresterea numarului de comenzi date modelelor reduse (aero-navomodele, jucarii etc.). Deoarece 0 ins tala tie de telecomanda comporta
5

si un radioemitator, aceasta activitate a fost reglementata atit prin norrne internationale cit si interne, care au delimitat band-a de frecventa alocata amatorilor de telecornanda si anume:

27,120 MHz

+ 0,6Q/o

Din acest motiv cei ce vor sa construiasca si •sa experimenteze asernenea instalatii trebuie sa posede 0 autorizatie eliberata de Ministerul

Postelor si Telecomunicatiilor, in baza careia au posibilitatea de a exploata in regiunea dorita statia de telecomanda, Asemenea instalatii de telecomanda, prin specificul lor, nu pot fi limitate numai la modele reduse, ci si la aplicatii cu caracter practic, in special in gospodarie, cum ar fi comanda televizorului, aparatului de radio, dispozitive impotriva Iurtului, roboti etc.

Capitolul I "CE SINT STATIILE DE TELECOMANDA ,
..

Astazi, cind zborurile cosmice au devenit niste
evenimente cotidiene, nimeni nu se mai mira de posibilitatea executarii unor comenzi date de la centrele de dirijare catre navele spatiale, pentru executarea diverselor operatiuni pe astrii indepartati. Telecomanda a aparut odata eu descoperirea radioului, artunci dud de la 0 distanta de citeva sute de metri a putut fi actionat un releu telegrafic, folosind undele electromagnetice. Odata cu dezvoltarea electronicii, si in special dupa aparitia elementelor semiconductoare, tehnica telecornenzilor a capatat 0 larga raspindire, atit in cadrul proceselor de productie, cit ~i in rindul arnatorilor, asistind astaz! chiar Ia coneursuri de aero sau navomodele telecornandate. 0 statie de telecomanda este fermata dintr-un radioemitator, ce lucreaza pe 0 frecventa fixa, semnalul radio putind fi nemodulat, sau modulat cu unul sau mai multe semnale de audiofrecventa ~i un radioreceptor al carui circuit de intrare este acordat pe free7

venta undei purtatoare a radioemitatorului, iar la iesirea din etajele de audiofrecventa, sint montate fie elementele de executie, fie 0 serie de dispozitive electronice care permit selectarea comenzilor date de radioerriitator. In etajul final al circuitelor electronice sint montate relee care prin contactele lor pun sub tensiune diversele servomecanisme, dirijind modelul dupa dorinta operatorului. Rsulioemiiiiiorui, partea care se aHa Ia operator, este in general de 0 constructie clasica, avind unul pina ia trei etaje de radiofrecventa si 0 putere euprinsa intre 0,05-0,5 W datorita distantei reduse (10 m 1 krn) Ia care executa comenzile. Radioreceptorul ~i servomecanismele, deoarece se monteaza pe modelele reduse (aero-navomodele, automobile ctc.), trebuie sa prezinte 0 constructie robusta, rezistenta la trepidatii, cu 0 greutate redusa si un consum minim posibil de curent electric.

1 Schema de principiu a unei statu de tolecomanda monocanal Generaloare frecvenio de audio - Fig.ste atras. rotorul microelectromotorului SM se va roti in sensul sagetii b. semnalelor radioemitatorului. Schimbarea sensului de rotatiea rotorului elec- a b f2~ carui etaj final este montat un releu R. La contactele releului R este legat un microelectromotor SM. daca.Sa examinam acum citeva scheme de baza ale instalatiilor de telecomanda mai des intilnite in Iiteratura tehnica de specialitate. care in radioreceptor sint selectate de doua filtre acordate pe aceeasi frecventa cu frecventa. 8 Fig. atita tirnp cit radioemitatorul . 1) in al Oscdofor cd de rodiofr ecvenjo Schimbarea directiei de deplasare a unui model redus se poate realiza cu statia de telecoruanda prezentata infigura 2. schimbind sensul de alimentare al electromotorului SM. Radioemitatorul este modulat cu doua semnale de audiofrecventa. in pozitia de repaus a releului R. rotorul electrornotorului rotindu-se spre stinga. La receptionarea celui de al doilea semnal este atras releul R2. mentul receptionarii unui semnal de audio freevent a releul Rl e. iar cind este atras releul R.Jucreaza". care. ceea ce face ca axul electromotorului SM sa se roteasca spre dreapta. 0 salupa este echipatacu un electromotor de propulsie. semnal care este receptionat de un radiorecep~br (fig. folosind 0 astfel de statie de telecomanda. se roteste in sensul sagetii a. In mo. 2 Schema de principiu a unei statji de telecomanda cu doua canale . Deci. de exemplu. operatorul poate schimba sensul de deplasare a navei. Un oscilator emite prin ant en a un semnal nemodulat de radiofrecventa.

comandat printr-un multivi. si un radioreceptor in a1 carui circuit de iesire este montat un releu R2• Am vazut anterior ca la fiecare impuls al radioemitatorului releul este atras. rotorul I I) Schema de principiu a unei statii de telecornanda Fig. raminind in aceasta pozitie atita timp . 3)' a unei instalatii de telecomanda. brator de catre operator. a-.cit este emis semnalul. Dad pornirea si oprirea radioemitatorului se face eu 0 frecventa oarecare. variabila. 3 II II) Diagrama impulsurilor 9 . 311. emitator modulat cu un semnal de audiofrecventa a carui emisiune este intrerupta ritmic de un releu R1.. . In sfirsit. care contine un radio.). si releul radioreceptorului R2 va fi atras sau eliberat in ritmul emiterii semnalului. Cind duratele impulsurilor "lucru-pauza" ale radioemitatorului sint egale (fig.tromotol'ului este folosita la actionarea mecanismului de directie al modeluluiredus. Evident ca radioemitatorul po ate fi modulat eu mai multe semnale de audiofrecventa ceea C2 permite unui radioreceptor sa execute un numar oarecare de eomenzi. 0 ultima schema (fig.

Acest sistem reprezinta '0 comanda pseudoproportionala. La 0 astfel de instalatie radioemitatorul lucrea- unui electrometer. prin complexitatea lor. Desigur ca si acest radioemitator poate fi modulat cu doua sau mai multe semnale de audiofrecventa. za . modulatie ce poate fi intrerupta in ritmuri diferite de catre operator. Statiile de telecomanda proportionale utilizeaza elemente de comutatie statica. R2. rotorul electromotorului va sta practic pe loco Modificind una din duratele impulsurilor (diagrama c) rotorul electromotor'ului se va roti in sensul in care prin contactele releului R2 primeste un timp "mai indelungat" tensiunea de 0 anumita polaritate. al radioreceptorului.legat la contactele releului se va roti cind spre stinga. Pastrjnd duratele (diagrama b) egale ale impulsurilor. electromotorul urmarind in fiecare moment comanda operatorului. cind spre dreapta. nu sint prezentate in aceasta Iucrare. continuu. dar rnarind Irecventa lor. ale carer scheme.

sint Fig. datorita curentului redus care circula prin ele. cu put era. .). Pot fi: 1 . de exemplu).chimice. sau prin codul culorilor (tabela 1). Rezisieniele. la capetele caruia sint fixate doua terminale metalice. sint expuse 0 serie de consideratii cu privire laacestemateriale. in scriere "clara". 4 notate pe corpul acestora. Rezistentele (fig.Capitolul II PlESE UTILIZATE IN CONSTRUCTIA STATIILOR DE'TELECOMANbA . confectionate din sirma eu rezistivitate mare (manganina. cit si puterea lor. constantan.1 W.te. nichelina etc. Valorile rezistentelor. fasonat intr-o forma cilindrica.cuprinse intre 0. pentru a le realiza. 4) utilizate in statiile de telecomanda sint de obicei chimice. 2 . Elementele componente ale statiilor de telecoruanda sinrt in marea lor majoritate piese electronice cu un gabarit redus pentru a asigura o constructie 'Cit mai usoaraposibil. In unele scheme sint indicate valori ale rezistentelor nestandardizate si. formate dintr-un material cu rezistivitate mare (grafit. legindu-le 'in 11 . se fac combinatii intre rezistente.12 .bobina. In cele ce urmeaza.

. si un cursor.L:. 5 a) se face cu formula: R. in semnul conventional tare al rezistentei. care este Negru Maro • Portocaliu Galben Verde Albastru Violet Gri Alb Rosu 3 4 5 6 7 8 9 3 4 5 6 7 8 9 ~1/4W serie sau paralel... Condensatoarele sint formate din placi sau foite metalice. si din acest motiv se recomanda a fi ferite de praf si umezeala. _ 1 . Poteniiometrele sint rezistente variabile formate dintr-un material rezistiv avind in general 0 3 x .. potentiometrele pot fi bobinate (O-10 kD.- 1 u. Potentiometrele minlaturizate sint neincasetate._+-+-+! R HI H2 n... 5 Legarea rezistentelor a) in serie.. b) in paralel Fig. izolate intre ele printr-un material izolant.l+l+. cu puteri sub 2 W). . in functie de materialul rezistiv folosit..l b. 6 Cunoscind curentul I care circula printr-o rezistenta R si tensiunea V aplicata Ia bornele sale... avind rolul de a inmagazina sarcini electrice. II.. R1+R2+R3 iar pentru mula: Iegarea 1 1 --c=::::=J-- 1/2 W + . cu ajutorul formulei: P (Wati)= V (Volti) X I (Amperi) Pe schemele electronice puterea codificat. Fig. Calculul rezistentelor pentru legarea in serie (fig. este inscrisa de reprezen- deplasat pe suprafata rezistentei.R/I 1 --r=c=J-RtR1R2RJ 1 2 5 W W W . 1 10 100 1 000 10000 100000 1000000 10000000 100000000 1 000000000 forma circulara..---. se poate determina puterea necesara pentru ca rezistenta sa nu depaseasca limita termica admisibila de incalzirc.. 5 b) cu for- -=.J- in paralel 1 (fig.. cu puteri peste 2 W) sau chimice (1 kQ-10 MD. -- . 12 .Tabela 1 Culoare Inel 1 0 1 2 Inel 2 0 1 2 Inel It·..

F Tubular Ajutabil (trimer) 50-50 pF Ceramic Condensatoarele pot fi legate in serie. tabelul alaturat. Bobineie reprezinta un element de baza in al13 . inscrisa pe corpul acestora. valoarea capacitatii totale fiind data de formula: 11111 -=-. capacitatea Ct=C1 +C2+C:l + .+-+-+ 10-40 pF Ct C1 C2 Ca . nu se Ioloseste in practica. in general. dar care.- Cn sau in paralel. decuplari Filtre de audiofrecventa Cuplaje lntre etajele de audiofrecventa.F htF = 1 000 000 pF InF=l 000 pF 2-100 ~t. dar la unele condensatoare (tubulare 9i plachete) inscriptionarea se face codificat prin codul culorilor (tabela 3). Unitatea de masuraa capacitatii este Faradul. fiind prea mare.. ....C totala fiind: n Valoarea capacitatii condensatoarelor este. 7 Tipurile uzuale de condensatoare folosite in executia statiilor de telecomanda sint date in . ci submultiplii acestuia: IF= 1 000 000 \~t. decuplari Circui tele oscilante de radiofrecventa ale radioemitatoarelor Circuitele oscilante de radiofrecventa ale radioreceptoarelor 10-100 pF 1-50 NF Fix Cu dielectric stiroflex Electrolitici 10-100 NF Fig.Tabela 2 Tipul condensatorului Tubular Placheta I Utilizare I Valori 'CircNite de radiofrecventa Cuplaje intre circuite.

se cia cu un strat subtire de nitrolac peste spire. .1-0.. Bobinele folosite 'in. executate din fir de cupru argintat.01 0./_ D vL·[ inductanta in ~IH capacitatea in pF Introducind un miez din material magnetodielectric in interiorud bobinei . Analizind formula lui Thomson: L= 25330 in care: LC- c. cunoscind diametrul carcasei D(mm) si aproxirnind lungimea l (ern) a i. In general. cu suficienta precizie. care sint realizate pe corpuri de rezistente chimice de 1 MQ/O . piese ale carer valori deter~ina frecventa de rezonanta a filtrului.Tabela 3 Culoarea Linia 1 0 1 2 3 4 Linia 2 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 . Realizarea filtrelor de audiofrecventii. In majoritatea montajelor se intilnesc bobine de soc de radiofrecvenfii.nfa:l?urarii: tere a inductarrtei.frecventa in MHz . ceea ce este indicat in cazul radioreceptoarelor de telecomanda. [2 n= 1 . de Ia radioreceptorul Mamaia).l H) 2) Se determina nurnarul de spire. un filtru este format dintr-o bobina si un condensator. bobinind 60-80 spire.1 catuirea circuitelor oscilante. ' Linia 3x . Calculul bobinelor eu un singur strat. cu sirma Cu Em 00. . Dupa ce au fost cositorite capetele bobinei pe terminalele rezistentei. rigidizindu-le astfel pe corpul rezistentei. in scopul micsorarii spatiului ocupat de Ibobina pe placuta circuitului imprimat.5W . se face astfel: 1) Cunoscind frecventa de rezonanta a circuitului in MHz si capacitatea condensatorului in pF. .c ( J.S. 14 f .circuitele oscilanteale constructiilor prezentate in aceasta lucrare sint executate pe carcase din material plastic cu miez reglabil magnetodielectric (de Ia circuitele de intrare pe U. cu diametrul intre 1 si 2 mm. fiind constituite dintr-o carcasa pe care se infasoara un conductor in unul sau mai multe straturi.. se obtine 0 cres. 1 10 100 1000 10000 100000 Negru Maro • Portocaliu Galben Verde Albastru Violet Gri Alb Rosu 5 6 7 8 9 - 0. In etajul final al radioemitatoarelor se folosesc bobine "in aer".se afla inductanta (fLH) necesara bobinei cu formula: L= 25330 t=. adica f~ra carcasa.12 mm..

9) avind grija ca 'la depanarea firului de pe mosor. .12 0. De aid se verde ca bobinele si condensatoarele filtrelor acordate pe frecvente audioau dimensiuni relativ mari.12 0. La terminalele firelor se cositoresc doua fire litate si izolate in bumbac. s-au construit carcase speciale cum ar fi tip "oala".1 0. 8 a) Carcasa de Ia transformatoarele de frecventa intermediara. de ordinul sutelor de . Deoarece experirnentarea si acordarea filtrelor reprezirita 0 munca laborioasa si necesita 0 aparatura electronics greu accesibila tinerilor constructori. acesta sa nu se rupa. fig.--6 000 Hz se utilizeaza bobine cu induetante ridicate.carcasa de la transforrna toarele de freeventa intermediara (de Ia radioreceptorul ORION).ca pentru frecventele cuprinse intre 500--. .01 . ceea ce conduce la marirea greutatii radioreceptoarelor.0.08 Capacitate a condensatorului nF 47 100 150 4.7 6. Carcasele tip oala pe care se executa bobinele si pe care le recomandarn sint de doua tipuri. Bobinarea se face cu ajutorul unei masini de 2* rezulta 025 ¢14 020 a. fig. b..milihenry si capacitati de 0.5 fL·F. 'I'erminalele se rigi. Odata cu aparitia materialelor magnetodielectrice.08 0. 8 a.08 0. b) Carcasa de la filtrele de corectie ale magnetofoanelor gaurrt. in cele ce urmeaza va fi expusa 0 metoda de confectionare si' calibrare a filtrelor .8 1050 1800 2100 10 12-7--15 15 . dizeaza de carcasa printr-o fisie de cristalband.carcasa de la filtrele de corectie ale magnetofoanelor. eu un minimum de aparate. b . (fig. Fig. Numarul de spire este dat in tabela de mai jos in functie de tipul carcasei: Tabela 4 Tipul carcasei Numar de spire 800 a 1250 1700 650 b Diametrul sirrnei mm 0. . fixata in pozitie orizontala intr-o menghina. si anume: a . Ele VOl' fi alese in functie de utrlizarea radioreceptorului (aerornodel sau vehicule terestre si navomodele). care permit ca Ia un numar redus de spire sa se obtina induetante mari. Pe acest motiv filtrele utilizate in radioreceptoarele de telecomanda sint executate pe asemenea carcase obtinindu-se totodata si un factor de cali. tate superior. 8 b..1 0.

• Fig. incepind cu cele mai 16 fc a . in colector rezultind un semnal amplificat. datorita circuitului Ide reactie. ega1 cu curentul de actionare al releului R1• Pe scala genera torului de audiofrecventa se noteaza valoarea rezistentei potentiometrului si a capacitatilor (vezi constructia generatorului de audiofrecventa). La finele operatiei de etalonare se Iipeste condensatorul C1 la terminalele bobinei L1. se executa a'celeasi operatiuni de etalonare. In momentul in care frecventa ii a semnalului de intrare este egala cu frecventa proprie . 9. 0 parte din semnalul de iesire este intors prin condensatorul C pe baza tranzistorului (cornponenta negativa). inscriptionindu-se pe fiecare carcasa a bobinei valor He capacitatilor si ale rezistentei variabile. ~i pina astazi. ce se vor monta la osciiatorul radioernitatorului. Cind un radioreceptor este prevazut cu doua sau mai mubte fiItre acordate. componenta pozitiva a semnalului fiind dirijata catre masa prin dioda D. pentru a reproduce aceste valori la oscilatorul radioemitatorului. Tranzistorul. Frecventa proprie a circuitului oscilant L1C1 poate fi modif'icata prin schimbarea condensatorului C1. Din anul 1948. obtinindu-se un curent L.-j6-12 V Fig. in colectorul tranzistorului se produce '0 crestere a curentului Ie care. neta intre frecventele semnale. cit si la intrarea circuitului oscilant. 10 Montaj experimental pentru determinarea frecventel pe rezcnanta a filtrelor circuitului osciiant L1C1 (reactanta induetiva creste).--------t----. cu specificatia de a fi '0 diferenta. cind a fost construit primul tranzistor.sa fie de calitate buna (stiroflex) pentru a nu inrautati factorul de calitate al circuitului. Semnalul de audiofrecventa este aplicat atit pe baza tranzistorului T1. . lui se face cu montajul dun figura 10. este si mai rnult amplificat. aceasta minuscula piesa a revolutionat tehnica. lor de comanda. Lucrul acesta se obtine printr-un bobinaj diferentiat al bobinelor. Nu exist a un domeniu al electronicii unde tranzistorul sa nu fie intilnit. care va trebui . Determinarea frecventei de rezonanta a filtru.

p.. dar. b) tip n. aranjate sub forma unui sandvis. parametrii tranzistoarelor amintim: colector-emitor. Intr-un tranzistor se gasesc trei zone. baza si emitorul intr-un montaj ca ce. Legind coleetorul.l din fligura 13. In funetie de amplasarea zonelor de eonductivitatc." wkdor \ bnzii / €mttor Fig. - curentul continuu de colector curentul continuu de emitor factorul de amplificare in curent 17 . in interiorul careia este mont at un cristal de germaniu sau siliciu.. de amplitudine A. baza ~i colector).n.electrozi. se constata ca prin colectorul tranzistorului va circula un curent t. Constvuctiv. in coleotor se obtine un semnal amplificat. 11 Fig.n. eu zone diferite de conductivitate legate cu exteriorul prin niste terminale (emit or. tensiunea maxima eu baza in gol ~ Fig.. tranzistoarele oint de tip p.n. Daca pe baza se aplica un semnal alternativ de amplitudine a.-~--\-i---. :.n. Dupa natura chimica a impuritatilor adaugate. Dintre U CEO Ie IE {j - 'b~:' 1. Cristalele de germanin sau siliciu in stare pura nu sint bune conducatoare de electricitate. 12 Reprezentarea schematica a unui tranzistor a) tip p.p. cristalele pot avea un exeedent de clectroni (donoare) notate eu n. 13 simple dispozitivc si terminind cu satelitii artificiali sr cu calculatoarele electronice.p. Legarea tranzistoarelor in scheme se face in cele mai rnulte cazuri eu emitorulla rnasa sau cu baza Ia masa. in special in cazul circuitelor de radiofrecventa.ln Ip It Q.i n. dranzistorul este format dintr-o caseta metalica. sau 0 lipsa de electroni (acceptoare) notate cu p. Acest principiu ne arninteste de modul de Iunctionare al tuburdlor electronice cu trei. ele devin bune conducatoare de electricitate. adaugindu-le 0 eantitate redusa de impuritati.p.

Inainte de a introduce tranzistorul in radiator. deoarece la marire.aluminiu sau bronz.. radiatoarele trebuie sa aiba suprafete mari de radiatie a caldurii. Un radiator eficace si usor de confectionat este realizat dintr-o bucata de tabla de cupru. Bucata de tabla se roluieste pe un dorn. sint fclosite radiatoare. in care se face un orificiu (unde se va introduce tranzistorul) si 0 serie de fante (frezate) pentru a mari suprafata "spii'lata" de aero 18 . al carui diametru este mai rnic eu 0.5-1 mm decit eel al carcasei tranzistorului. se curata cu acetona sau tiner vopseaua de pe carcasa. Radiatorul se executa dintr-o bara de . 14 Legarea tranzistoarelor f max Pa max - frecventa maxima de oscilatie puterea disipata maxim admisa Intr-un montaj eu tranzistoare se recomanda sa se respecte valorile curentilor 9i tensiunilor indicate in cataioage. eu diametrul de 20-25 mm.2 • a. Fig. adica piese metalice bune conducatoare de caldura. montarea realizindu-se prin dezarcuirea radiatoruhri. 16. roluita in jurul capsulei tranzistorului (fig. acestor valori. care favorizeaza procesul de radiatie al caldurii emanate de careasa tranzistorului. bazo la ma::. 15). tranzistorul se incalzeste putind sa se detenioreze.2 gauri (25 3. Pentru temperaturi relativ mai ridicate. 15 + b. aluminiu sau fier. in special in etajele finale. Pentru a evita supraincalzirea tranzistoarelor.a Fig. ernitor [a masa. dupa cum se vede in fig.

Un alt tip de radiator este prezentat in figur. in care sint practicate doua orificii 3. 16 Fig.are ale servomecanismelor. 7 . groasa de 8 mm. si un orificiu in care se monteaza tranzistorul.bucsa distantoare .5 Reperul 3 Montarea radiatorului pe placa circuitului se facecu doua suruburi M2.saiba. prin contactele sale.radiator. care.surub M3. Marirea suprafetei de radiatie se face prin mont-area a doua piese. 8 plaea circuitului imprimat Fig.piulita M3. Relee.2 mm de fixare. se taie cu traforajul 0 Ianta a. Una dintre piesele componente de mare irnportanta pentru radioreceptoarele de telecomanda €Iste si releul (fig. 2 arrproare din tabla. In radiator. o Fig. 18). care permite introducerea putin fortata a tranzistorului in orificiu. 17 0. 3 . 5 . 4 . confectionate din tabla de alurniniu groasa de 1 mm. pe radiator. de forma unui paralelipiped. 6 .{120 561 24 i I S2 3 1.a 17 si este construit dintr-o bucata de alurniniu. 18 Diverse tip uri de relee 19 . in forma de U. inchide sau deschide circuitele de aliment.

avind caracteristicile prezentate fn tabela 5.__. care vor fi utilizate in realizarea radioreceptoarelor de telecomanda.12 80-100 4-6 50-60 Pentru a utiliza 0 tensiune de Iucru redusa. la trecerea curentului electric prin bobina. pentru instalatiiie de telecomanda utilizate la navomodele si auto-modele se pot folosi cu sueces releele pentru magnetofoane. atragind 0 paleta ce deplaseaza niste lamele de contact. pe care a fost in prealabil fixata. Pornind de la acest principiu de baza au fest concepute numeroase tipuri de relee cu diverse utilizarl. pentru finetea constructiei si siguranta in functionare. se magnetizeaza. cele doua Iamele sint in cont.05 685 12-24 17-34 Releul este format dintr-o bobina fixata pe un suport de fier (fig. ale carei terminate se cositoresc pe doua capse fixate pe un capac al bobinei. Dupa ce se verifica continuitatea bobinei.. prevazute cu un contact normal inchls (dud curentul nu circula prin bobina. 0 Iamela de alama.act). In cele ce urmeaza se vor face referiri insa numai asupra constructiei de relee-miniatura. Iolosind in acest scop citeva materiale usor procurabile. de 4-6 V (reducerea greutatii sursei de alimentare).paus. lamelele nu fac contact intre ele). 19). Primul tip de releu este format dintr-o bobina confectionata pe 0 carcasa din carton. lata de 3 mm (scoasa de Ia un releu te- . Amatorii inarmati cu mai multa rabdare si perseverenta pot sa-si execute singuri releele necesare instalatiilor de telecomanda. pe care se bobineaza pina la 1 200 spire cu sirma de CuEm 0.-< <lJ S H Fig 19 Schema de principiu a unui releu Original Dupa modificare 5700 0. l-suport 2-bobina 3-armeture 4-contacte mobile o •. care. conform datelor din tabela 5. Tabela 5 " ~S +-' <lJ 2s <u. este recomandabil ca releele sa fie procurate. prin capse. sau eel mult rebobinate la tensiunea de lucru a instalatiei. Astfel. • . se lipeste carcasa pe un suport gros de 3 mm confectionat din textolit.-< ell S . Desigur ca.10 mm diarnetru. se rebobineaza bobina releului. si unul normal deschis (in pozitia de re20 12001400 0.

21) se confectioneaza din bobiria unui buzer. Reglarea distantei dintre cele doua contacte se face prin arcuirea lamei. Sub prceminentele contactelor se monteaza terminalul paletei si apoi se indoaie lamela suportului peste paleta.piesa Izolatoare 6 .surub M4. lamela se caleste la capatul cu indoituri.2 mm si lata de 2. 22). 4 -contacte.placa izolanta. 20 Detaliile constructive ale releului 1 . Al doilea tip de releu (fig. indoita conform schitei din figura 20. Pe acest suport se fixeaza cu un surub M2 pachetul de contacte de la cornutatoarele magnetofoanelor.__.3 4~~========~+i ~~ 1 12 14 f- 12 Reptrul 2 La un capat se formeaza 0 usoara umflatura prin "baterre" eu un dorn bont. 21 21 .bobina: 2 .piultta M4. 5 .2~ Reperul I. Pentru contactulimobil se f'oloseste 0 lamela de arc de ceas. iar.lefonic de tip vechi).. care se monteaza pe un suport din OL 37 gros de 1 mm. Dupa ce se curata cu hirtie abraziva pe zona de contact. 8 .palcta: 3 . Fig.5 mm. care a fest mai intii decalita 2 .--I 2 _. la celalalt cap at se gaureste si se indoaie.suport . Ultimul tlp de rcleu (fig.. pe care il pro- (incMzita la flacara si racita). ---l Fig.. incalzind-o la flacara pina la rosu si lntroducind-o repede in apa rece. 7 . groasa de 0. 1 6 --. in pozitia indicata pe desen.

placute care se nituiesc pe paleta eu doua nituri de 01 mm din 22 Carcasa booinei se confectioneaza din carton. cu traforajul. Miezul 4 al bobinei se nituieste pe suportul 2 din orificiul cu diametrul de 3 mm. sprijinind capul b pe 0 menghina pe care se asaza o coala de carton. groasa de 1 mm.C. iar operatia de indoire a suportului se va face la cald. Suportul 2~i paleta 3 se decupea- . dupa care i se aplica un strat subtire de nitrolac incolor. din tabla de otel. 22 Detaliile constructive Re per ul 6 ale releului Reperul 3 punem.V. in sensul sageti] a.09 CuEm son za.a 1 o.5 Reprrul 2 Fig. prin iipire. elementele asamblindu-Iecu clei Hart sau Ago. in menghina. este destinat constructiilor subminiatura avind urmatoarele caracteristici: Tensiunea de actionare Cur:ent de actionare Numiir de spire Sirmii de bobinaj Rezistenia bobinajului 4-5 V 50mA 1 400 0.~ 7 8 105 Rlfp¢ful 1 Reperut 4 lO 2 6 2. Lamela de contact 5 (de la comutatoarele magnetofoanelor) se mcnteaza intre doua placute 6 din P.

Pe suportul 2 ~i pe paleta 3 se cositoresc doua cirlige 7$i 7' din sirma de OL42 0 0. pentru modelele telecomandate. Terminalele bobinei si Iegatura paletei se realizeaza cu sirma litata (fermata din mai multe fire de cupru subtiri) si se lipesc la niste contacte.-u 6 10 ' un I' eV1er care actioneaza asupra mecanismului de directie al modelului. Reglajul releului consta in tensionarea arcului 8. Microeleotromotorul se rnonteaza irnpreuna cu reductorul pe un suport metalic. montate in suportul 10 de P. diametrul arcului fiind 1. insistind in mod deosebit asupra prelucrarii la locul de imbinare dintre paleta s. iar Iamela de contact 5 sa faca un contact sigur cu contactele fixe 9 ale releului. Contactele fixe 9 'ale releului se realizeaza din sirma de cupru de 0 1.-. in suportul de baza al releului.i suport.5 mm intre care se mpnteaza un arc spiral 8 (12 spire din sirma de otel de 0.1 0 mm. Levierul servomecanismului se roteste intr-un sens sau altul. inainte. 23) dintr-un microelectromotor (tensiunea de alimentare 1. un reductor de turatie (de la 0 ju- Fig. inapoi etc. Aceste dispozitive sint cuplate la ie9irea radioreceptoarelor si asigura comenzile stinga. tara a roti levierul cu un unghi mai mare de 270°. incit.5 mm) care tine paleta departata cu circa 1 mm de miezul bobinei. prin incalzire si apoi lipire cu clei Ago. De levier se fixeaza tija de legatura care roteste axul mecanismului de directie.. Servomecanismul SM2 montat la un radioreceptor monocanal permite executarea a trei comenzi: 23 mers la dreapta mers inainte mers Lastinga. Reusita constructiei este asigurata numai de precizia executiei si a montajului. Servomecanismul SM1 va functiona numai in montajele la care sensul de alimentare al microelectromotorului este schimbat ritmic. dreapta. . la trecerea unui curent de 50 mA prin bobina. eel mai simplu servomecanism. 23 Servomecanismul SMl Sl • carie mecamca V) cu rapor tIll. Servomecanismele sint dispozitive electromecanice care la 0 comanda (impuls) electrica executa 0 deplasare mecanica liniara sau circulara.V. paleta 3 sa fie atrasa. este alcatuit (fig.5 V). .2 mm. SM1. in asa fel.C. dupa cum electromotorul este alimentat cu tensiune de 0 polaritate sau alta.5-4. al releului.aluminiu sau cupru.

lamele care sint in contact permanent ICU discul 8. sub care se nituiesc trei lamele de contact 10. 24 Servomecanismul xat uri surub melc 2 ce angreneaza cu '0 roata 3 (24 dinti) solidara eu un pinion 4 (8 dinti) montat liber pe un ax 5. 12 (de un releu veehi).:circuit imprimat" . 24) este format dintr-un 1 pe axul caruia este fi85 b. conform figurii 25. Levierul 14 se roteste spre dreapta si ramine in aceasta pozitie pina se elibereaza releul R. Angrenajul. Tot pe spatele plaeutei 9 se monteaza intr-un ax 13 un levier 14 (confectionat din tabla de aluminiu groasa de 1 mm). 24 Servomecanism SM2 a. 11. Analizind schema electrrca se constata ca la inchiderea contactelor releului R. Vedere de ansamblu ale servomecanismulul SM2 4 Fig. groasa de 2 mm. se monteaza pe '0 placa izolatoare 9. Pinionul 4 angreneaza cu o alta roata 6 (40 dinti) pe axul 7 caruia este fixat un disc 8 (42 mm) confectionat dintr-un . Schema de legaturi electrice a servomecanismului SM2 Fig.. nituit pe discul 8. impreuna cu electromotorul 1. pina in momentul in care lamela ·12 calca pe 0 portiune izolata a discului 8. prevazut cu un canal a in care culiseaza un bolt 15. cind electromotorul 1 se via roti in continuare (circuitul se inchide prin lame24 . electromotorul 1 primeste curent de alimentare prin lamela de contact 12 si discul 8.Servomecanismul microelectromotor (fig.

7 (9) N h Reperul..--' ID . "". 25 Detalitle constructive ale servomecanismului 8M2 Reperul 21 ...S :E 3( S) 2 1S Rtpc!rul 50 ReDerU! 14 Rcprrul 7 Scdlunto M2 A-A 5 'i-.5 ~ Q( 5) R eperul 13 Fig..L--+ __ 2. 20 . "I' c5 "" ~ Reptrul 8 4 Reperu! 16 A "" "" Reperul 19.5 S.

Pentru cornanda . manevra de schimbare a directiei de deplasare fiind deja analizata anterior. De levierul 14 se monteaza : '0 tija de otel (131 mm) ce actioneaza axul cirmei. Peste discul 8 se monteaza un al doilea disc 16. descris in cele ce urrneaza.7 nu au fost indicate fiind in functie de tipul microelectromotorului ut ili zat la confectionarea servomecanismului. Partea mecanica (fig.i 20 din material izolant. pentru doua comenzi distincte "lStinga" . ce face ca microelectromotorul 1 sa se roteasca intr-un sens. Comanda "stinga" este data de contactele releului R2 prin schimbarea polaritatii tensiunii de alimentarea electromotorului 1. se pot obtine urmatoarele marievre: - mers stop mers mers mers mers inainte (in lmie dreaptii) inapoi (in Zinie dreapta. tot eu circuit imprimat confectionat conform schitei din figura 25. si odata eu el. pina cind lamela 11 intrerupe circuitul de alimentare al motorului 1.) la dreapta drept inainte la stinqa.. • Cotele h de la reperele 5. "cireapta" .~ va roti spre stinga stind in aceasta pozltie atit timp cit radioemitatorul emite semnalul de comanda.. 26) atunci 11vom putea utiliza eu un radioreceptor cu doua canale.1. La un nou impuls primit de la radioemitator levierul 14 $. Fig. aducind levierul 14 in pozitia initiala "zero". ~i levierul 14 si discul 8. Suprafata celui de al doilea disc 16 este in contact cu patru lamele 17 si 18 fixate pe placa izolatoare 9 prin doi suporti 18 . 26 26 Fig.xlreapta" este atras releul R. Sa analizam acum schema electrica (fig. 27 Servomecanismul 8M3 . 27) de reductie e:ste idenfica cu a servomecanismului SM2. Folosind un radioreceptor monocanal cu servomecanismul SM3. Daca pe acelasi servomecanism se va monta un alt disc (fig. 28) pentru executarea manevrei de sohimbare a sensului de deplasare a modelului.la 11 si dssc ul 8).

Principiul pe care se bazeaza functionarea acestui mecanism este ilustrat in figura 29. sau de la B2. Cu pinionul 4 angreneaza o roata 8. deplaseaza cursorul unui potentiometru de 100n/5W caruia ii intrerupem spirele Ia mijlocul bobinei pe 0 lungime de 5-8 mm. electromotorul de propulsie MP va primi tensiune de la 0 sursa B1. in s[i~it un nou impuls scurt dat releului R1 face ca sa se intrerupa ahmentarea electromotorului MP (modelul se opreste). releul R2 se elibereaza schimbind iarasi sensul de alimentare al electromotorului MP. Ultimul servomecanism SM4 este destinat modificarii vitezei si a sensului de deplasare a modelului. montat pe un suport 6. Microelectromotorul 1 transmite miscarea de . La un nou impuls. ax 9 in care se introduce axul potentiornetrului 11. realizindu-se prin intreruperea impulsului de comanda. Legatura dintre levierul 14 si tija de comanda 3* a cirmei se face cu un joe care asigura la pozitia "zero" (mers inainte) deplasarea ambelor discuri 8 ~i 16 eu circa 10l faraa modifica esential pozitia cirmei in timpul celor trei impulsuri de scurta durata. Pentru a nu distruge potentiometrul la capetele de cursa. 27 . fixata pe un ax 9. revenirea pe directia initiala. fixat de plaea de baza 7. pe un ax 5. La rotirea intr-un sell'S sau altul a cursorului potentiometrului. printr-un reductor. alimentind astfel releul R2 care va schimba polaritatea alimentarii electromotorului MP (modelul merge inapoi). Roata 3 ~i pinionul 4 se rotesc liber. Cursorul se gaseste in pozitia initials pe portiunea izolata a pistei potentiometrului. si contaotele releului R2• La un impuls scurt de atragere a releului RJ discul 16 va fi rotit de electromotorul 1. se monteaza doua limitatoare de cursa 12 (confectionate din lamele de contact de la magnetofoane).Fig. rotatie printr-un surub melc 2 la 0 roata 3 solidara cu un pinion 4. cu polaritatea inversa. Manevrele de mers la stinga sau dreapta se obtin prin irnpulsuri de lunga durata. 0. ce se roteste intr-un suport 10. Microelectromotorul. Tensiunea creste treptat prin rezistenta potentiornetrului. actionate de un ~tift montat pe axul 9. 28 Schema electricii a servomecanismului SM3 in pozitia "zero" a discului 16 (mel's drept inainte) electromotorul de propulsie MP primeste tensiunea de alimentare prin lamelele 17. 18.

Selectorul pas cu pas este un dispozitiv electromecanic. 28 Limitatoarele In principiu. de cursa 12 intrerup alimentarea microelectrornotorului 1. b) schema elcctrica b. Fig.• a. Selectoarele necesare acestor scopuri sint prevazute in general cu 12 contacte. in orice ordine doreste operatorul. 29 Servomecanismul SM4 a) vedere de ansamblu. Comenzile se pot da independent una de alta. Fig. un selector (fig. deoarece reprezinta pozitia initiala de "zero" a dispozitivului. dupa fie care comanda peria selectorului revenind la "zero". unul din ele fiind nefolosit. 30) este format dintr-o bobina 1. care la un irnpuls electric atrage 0 armatura 2 solidara cu un clichet 3. 30 Schema electrica de priricipiu a selectorului pas cu pas . care la cite un impuls electric de comanda permite inchiderea unui circuit electric al unor elemente de executie (microelectromotoare).

In continuare. vom prezenta constructia unui selector cu 12 ploturi de comanda. Bovina 1 (de la un buzer de 5 V. fig. mentata pe un ax 5.7 montate pe doi suporti izolatori 8. se actieneaza releul R. reperul 4. Un contact 9 intrerupe alimentarea bobinei 1 (ca la sonerie) permitind armaturii 2 sa revina in pozitia initiala. prin contactul a. Datcrita unui numar mare de comenzi posibile (11) selectorul se utilizeaza la navomodele I. Pe axul 5 sint fixate doua perii 6. pe care s-a nituit in prealabil placuta izolatoare 3 cu contactul respectiv. pinace eontactul 10 va fi intrerupt de boltul 11. Rotita 5 se rigidizeaza 28 \D S' <c-"> 6 Reperu I 10 I 6 5 16 19 1 13 3 4 2 142 15 35 19 Textolit / ~ros 23 2 Reperul 14 Reperul 2 R eperut Fig. ce fac contact cu ploturile .ce roteste cu un anumit unghi 0 roata 4. montat pe roata 4. 31) se rnonteaza pe suportul 2. care.. prin surubul bobinei 1. Pe suportul 2 se fixeaza. 31 Detalii le constructive ale selectorului pas cupas 4 29 . . sau automobile care desigur dispun $i de un spatiu de montaj mai mare. Un exemplu de utilizare a unui selector pas cu pas la un vapor si schema de legaturi electrice pot fi gasite la radioreceptorul tip D. roteste periile 6 incontinuu. Daca dorim sa anulam comanda anterioara.

ce formeaza un contact normal inohis actionat de boltul a. dupa ce s-a nituit contactul 9 si s-a montat dkhetul10 si resortul . .14 se nituiesc doua lamele 15. se fixeaza cu un stift 12 'in su portul 2. montate eu cite doua suruburi M2 pe suportul 2.5) se regleaza cursa armaturii 8. impiedicind astfel deplasarea laterals a rotii 5. Reperul 6 • Reper ul 5 Detaliu A Reperul 7 ~ aLi -c 10 Re per ut 19 10 IJr<tallu A R eperul 8 Fig. Cele doua larnele de contact l se cositoresc pe axele 6. Pe reperul . Reperele 7 sint confectionate din placute cu circuite imprimate. 31 Detaliile constructive ale selectorului pas cu pal' prin lipire pe axele 6. care sint in contact cu axele 69i cu Iamelele 16 si 17. 11. montat pe rotita 5. Cu ajutorul surubului 18 (M2. In stare naturala cristalul de cuar] are forma 30 . In tre reperul 4 si armatura 8 s:e monteaza resortul spiral 13. Stabilitatea frecventei oscilatoarelor se asigura prin utilizarea cristalelor de cuart.. pe care se introduc reperele 7. Armatura 8.'. Reperul 14 se fixeaza pe suportul 2 prin suruburile M2 ale reperelor 7.

33 Diverse tipuri de cristale a) subminiaturii b) miniatura 'I'aind din acest cristal '0 bucata paralelipipedica de-a lungul axei mecaniee YY'. care cores. 32 Crrstal de cuart Fig. care se menteaza intre doi electrozi metalici si aplicind 0 tensiune electrica pe fetele placutei. 33 b).. punde unei anumite frecvente electrice. Cristalele se livreaza sub forma unor mici casete.axa mecanicii ZZ' .axa opticii. aceasta va incepe sa vibreze. orice caz nu se vor cositori direct terminalele cristalelor pe circuitele imprirnate. . La anumite dimensiuni ale placutei de cristal se obtine '0 rezonanta .17 m. deoarece rise am sa distrugem cristal ul. coriductoare care apoi se lipesc pe circuitul imprimat. care ar 31 incomoda manevrarea unui .6 mm pe • x z y a b z Fig. Lungimea L a antenei este in functie de freeventa i. Cristalele de cuar] se monteaza pe placuta circuitului printr-un soclu sau bobinind cite un conductor de cupru de 0 0. mecanica.unei prisme hexagonale him trei axe: (fig. Antena reprezinta elementul 'care capteaza sau radiaza undele electrornagnetice in eter. indieind astfel freeventa proprie a cristalului. amplitudinlle de oscilatie rnecanica ~i electrica sint maxime. In practica telecomenzilor sint utili- termmalele cnistalului. pe care este inscriptionata frecventa de rezonanta.4-0. respectiv de lungimea de unda A a postului respectiv: rn L(m)=-~- F(MIIz) Facind calculul pentru frecventa de 27. 32) la care deose- XX' - axa electricii yy' . ' zate cristale subminiatura (fig.12 MHz rezulta ca ar fi necesara 0 antena lunga de 5. La rezonarrta. 33 a) si miniatura (fig.

.20 m. 35 Din punet de vedere constructiv. 3 . 34 Fixarea antenei la caseta radioemitatorului Fig. 2 Iccasul din material Izolant.stif'turi conice. 2 . 3 . se aleg antenele a carer lungime t'eprezinta _.80 m si 1.V. 4 .antena telescopica. 35).. cautindu-se ca printr-o bobina de compensatie sa se faca 0 adaptare perfects a antenei la etajul final al radioemitatorului. Din acest motiv. Pentru radioreceptoare antena se confectioneaza din sirma de aluminiu sau cupru. • '.bucsa din material izolant. surub M3. cu diarnetrul de 1-2 mm si lungimea intre 0. 34) la caseta radioemitatorului se face rigid. 4 nele de camera pentru televizoare).radioemitator portativ.3 m. In afara acestor tipuri de antene se mai utilizeaza 9i antene acordate la mijloc (fag.bobina de compensatie 1 .tijele antenei. formate din doua tije filetate la capete si care se irnbina intreele pe 0 piesa izolanta ce formeaza corpul bobinei de compensatie.. Fixarea antenei '(fig. cele mai indicate fiind cele telescopice (de la ante- (din material izolant) si a unor coliere care nu au uncontact direct cu tija antenei. 4 .C. adica 1.!_ din L. 5 -.suportul din P. antenele se executa din teava metalica de aluminiu. 5 . Fig. prin intermediul unei bucse 1 23 4 35 1.caseta radioemitatorului .

sa posede 0 greutate pe cJ:itposibil redusa. Pentru a realiza. prezinte 0 siguranta sporita in functionare ~i In scopul fixarii capselor. tinind seama de ItOCQ I + I I 1 1 posibilitatile constructorilor si anume: . un generator de audiofrecventa (fig. groasa de 2 mm. l_s2C>-O e I I prin doua metode distincte.montaje pe un suport izolant folosind capse ..montaje pe circuite imprimate.l. b I e . se va I acorda 0 deosebita atentie executarii circuite-9 1 p I n!_ 10kn I ~ lor electronice si montarii pieselor cornponente.RII CIRCUITELOR ELECTRONICE • Deoarece instalatiile de telecomanda trebuie sa la montare capsele sa nu se atinga intre ele.. 33 .. se asaza placa izor------------.. se va aseza hirtia milimetrica si cu un punctator vor fi insemnate orificiile in care se introduc capsele. Peste 0 placa izolata de prespan.Capitolul III ".. 36) se vor trasa pe 0 hirtie milimetrica atit legaturile elcctrice. c I prezentate in lucrarea de fata pot fi realizate 1 o--Q. cit si punctele in care se lipesc cu cositor terminalele pieselor. de exemplu. carton presat. 1 I Circuitele electronice referitoare la schemele ~"<I'~"F~ I ~ u. 36 Schema generatorului de audiofrecOrificiile sint dispuse pe placa in asa fel incii venta r"P..' TEHNOLOGIA! EXECUT A. Fig. textolit.

2 . Zonele de circuit care nu VOl' fi atacate (fig. Cu.5 mm. Fig. 34 pentru a solidariza placa cu un suport. '0 buza rasfrinta.placa mctalica. deoarece este singura dimensiune ce nu poate fi redusa sub limita celei mai inalte piese. Pentru a economisi spatiu de montaj. In locul capselor se pot folosi cu succes bucati taiate din tuburile metalice de la stilourile cu pasta. la un capat. 37) pe 0 piesa metalica ICU 0. Circuitul imprimat se realizeaza pe 0 placa (suport izolant) peste care este lipita 0 folie de cupru subtire. in jurul capsei. tata Dupa verificarea Fig. Inainte de a trece la montarea pieselor pe placa. 38). 0 4- Se va avea in vedere ca pe fiecare placa de montaj sa se prevada si orificii de prindere de 3. iar pentru a realiza cablajul intre piese. se va verifica cit de bine a fost fixata capsa pe placa si corectitudinea cablajului. 39) se protejeaza prin vopsire cu 0 pensula. conductor.suprafata dre:apta.capsa. folosind 0 solutie diluata de nitrolac sau tus rosu "Oarmin". placa este curacu ajutorul unui diluant (acetona. este recomandat ca piesele sa fie montate in pozitie verticala (fig.) iar fiecare legatura va fi protejata cu un strat subtire ide vopsea sau nitrolac.5 mm. placa se curata cu vata uscata de urme1e lasate de hirtia copiativa. se retuseaza eventualele greseli sau atingeri dintre zonele desenate. iar cu ajutorul unei hirtii copiative (indigo) se coplaza schema peste folia de cupru. folosind in acest scop un pistol electric de lipit avind 0 putere cuprinsa Intre 25 si 50 W. 5 . tiner etc. lovituri montajului. luind in considerare dimensiunile pieselor ce VOl' fi montate pe placa. aoeasta via fi aplatizata prin. se va monta si un fir de cupru cu diametrul 0. Schema de cablaj se executa pe hirtie milimetrica. si apoi o .lalll'ta (fig. batind fiecare capsa in parte cu un dorri sau punctator. Dupa rasfringerea margiriei oapsei. Dupa uscarea desenului. 38 1- dorn.placa izolanta. care in cazul schemelor de telecomanda '0 reprezinta releele. 37 Montarea capselor pe terial izolant placuta din ma- de ciocan. 3 . prin care tree suruburile M3. cu mentiunea de a realiza initial. Terminalele pieselor se fixeaza prin cositorire in capse.

Operatia de gaurire se face dinspre folia de cupru.Cu (piatra vinata) dizolvata in apa (la 100 g apa se folosese 10 g SOr. Pentru reusita prelucrarii. 39 Schema de montaj desenata pe folia de cupru a circuitului imprimat in acest scop sulfat de cupru SOr. se spala bine in curent -Fig. placa este prelucrata prin electrolrza. In cazul in care nu se gaseste clorura ferica.Ou) si 0 instalatie electrica conform figurii 40. zonele vor fi desenate de 2-3 ori eu solutie de nitrolac. 4 . se scoate placuta.gr ila: 3 solutie de sulfat de cupru si apa. se prinde placa cu circuitul imprimat.vas de sticla. utilizind 4 1 . La finele operatiei de prelucrare mecanica. locul cositoririi fiind bine protejat cu un strat gros de nitrolae. dupa uscare. confecticnata din . iar la polul celalalt. Cu un punctator.sirma de cupru de 2mm.placa se introduce intr-o solutie apoasa de dorura ferica eu concentratia 300/0: Cind portiunile de cupru neprotejate au fost complet dizolvate. pentru a evita surprizele de montaj.6-1 mm. se insemneaza locurile unde vor fi fixate terminalele pi eselor . 2 . curentul va fi in jur o de apa si se usuca. La polul negativ se leaga 0 grila. este acoperita cu 0 solutie de alcool si colofoniu (saciz). Inainte de a trece la montarea pieselor se verifica cu 0 lupa corectitudinea cablajului.placa cu circuit irnpr imat. Legatura placii eu instalatia electrica se realizeaza prin lipirea in citeva puncte a unui conductor de cupru de 0 0. inclusiv taierea cu traforajul la cota fixa a placii. 40 Schema electrica a instalatiei cir cuitelor imprimate de prelucrare a :35 . desenul este curatat de stratul protector cu acetona si. puncte in care se executa orificii cu diametrul de 1 mm. placa fiind fixata cu 0 menghina de traforaj pe 0 bucata de lemn de esenta tare. Fig. La inceputul procesului de eleotroliza. adica sint date mai multe straturi de solutie. cu 0 masina de gaurit.

scazind treptat pma la z'ero. Lipiturile se executa cu mare gI"ija. este indicat ca instalatia sa fie prevazuta si cu un ampermetru de curent continuu. conectarea eu scrvomecanismele realizindu-se cu conectoare de magnetofon de tip "mama" si ta ta " . lipirea executindu-se cu c1ei Ago. Ia planse. o metoda mai simpla de executare a unor circuite imprimate consta in lipirea unor fi~ii de tabla obtinute de la tuburile de vopsea "Tempera". pe care in prealabil a fost desenat circuitul. Fe capacul eutiei se prevad orificii de acces la condensatorul semireglabil si la bobina de acord. peste un suport izolant. Se recomanda ca toate radioreceptoarele de telecomanda sa fie incase tate in cutii metalice sau in cutii executate din carton presat.>iHee tabla pe care le vom lipi pe d un carton presat. utilizind un ciocan electric de lipit a carui putere sa nu depaseasca 25 W.6 A. latimea lor nefiind mai maJca de 3 mm. de carton presat. in interiorul carora se va lipi 0 folie continua de staniol. Dupa 24 ore de la lipire. Amplasarea pieselor va coincide cu liniile trasa te pe desen. In cazul circuitelor imprimate eu folie de cupru. respectind inscriptionarea acestora din schema de montaj. Pentru a veni in ajutorul sfirsitul cartii sint atasate constructorilor. Schemele de montaj ala fost realizate cu piese usor de procurat si avind in vedere dimensiunile medii ale acestora. sau aplicate. cu ajutorul . fen omen ce indica terminarea operatiei. pe circuite imprirnate. placuta este acoperita cu 0 solutie de colofoniu in alcool. urmind operatiile obisnuite de prelucrare mecanica. Pentru a urmari indeaproape intregud proces. Pentru a realiza circuitul respectiv. care se copiaza peste foiJ. se va spala grila.de 0.5 mm grosime pe care in prealabil a fost desenat cablajul circuitului. spatiile colorate VOl' fi acoperite cu vopsea protectoare.3-0. lipiturii. iar pentru circuitele aplicate. care se incarca cu un strat fin de particule de cupru. Fi~iHe au dimensiunile date de desenul cablajului de pe hirtia milimetrica. Celelalte operatii de preluerare ~i finisare urmeaza aceleasi etape ca in cazul precedent. pentru a nu topi fisia in zona carora se pot executa montajele prezentate in lucrare. Hart sau Co ntact . vom decupa fL<. Din cind in cind.ia de cupru a placutei sau peste bucata de tab[a desfasurata a unui tub de vopsea Tempera.". de 1-0. utilizat de aeromodelisti. se decupeaza desenul.

Gama aparatelor de masurat pe care ar trebui sa le posede un radio constructor poate fi extinsa mult.... Betametru Majoritatea constructiilor descrise sint efectuate cu dispozitive serniconductoare. Pentru valori ale lui ~ mai mari ca 100 se va sunta instrumentul cu 0 rezisterrta de 68 o. vom descrie numai citeva tipuri uzuale. Betametrul este un aparat de 0 constructie simpla si care permite determinarea rapids a factorului de amplificare 13 al unui tranzistor pnp sau npn.-. oricit de simpla ar fi. este indicat a le verifica. In cazul in care curentul de colector initial Io = 0 (regia rea punctului de functionare ail tranzistorului realizindu-se cu potentiometrul de 3.5 kO) pe cadranul instrumentului vom citi direct valoarea lui B (gradatia de 1 rnA reprezinta un ~ = 100).Capitolul IV APARATE1DE MAsURA Pentru a executa in bune conditii 0 statie de . Cunoscind modul de lucru al aparatului. dar pentru constructiile prezentate in aceasta luerare.A pe baza tranzistorului (fig. telecomanda. cu ajutorul carora vor fi stabiliti parametrii functionali ai circui telor eleotronice. pe care. 41). ce pot fi executate cu materiale la indemina oricui. raportata la cresterea curentului de baza IB al tranzistorului. .100i s Fig.. instrumentul va indica 0 crestere a curentului L. . inainte de a le introduce intr-un montaj. sa o . La aplicarea unui curent de 10 u. avind limitele de masurare intre 0+200. Principiul de functionare al aparatului se bazeaza pe masurarea cresterii curentului de colector Ie.. 41 Schema betametrului 37 . este necesar un minimum de aparate de masurat.

C. izolate in P. 42) va fi realizat montajul. in care se decupeaza E5J o ~ o -----_--' a N~PNP turile intre piese realizindu-le cu conductoare decupru de 0. Sursa de alimentare pentru aparat 0 constituie un ansamblu de trei baterii tubulare de 1.5 mm diametru. multiplicata ou 100. Daca factorul Bare 0 valoare mai mare de 100. fixind comutatorul pe pozitia pnp sau npn. vom sunta instrumentul cu intrerupatorul I2• d e b Fig. (carcasa de la radioreceptorul Electronica E 631 S) vom fixa un capac din tabla. Aplicind tensiunea prin butonul B.V. dupa indicatiile cataloagelor. I'll interiorul carcasei (fig. 42 Betametru a) vedere de ansamblu. Pe 0 cutie de bachelita sau P. acul instrumentului se va deplasa pina la 0 diviziune care. Se introduce tranzistorul in bornele de masurare. iar cu potentiometrul P aducem la zero acul instrumentului. lega- In cazul in care nu dispunern de un instrument de 1 rnA vom utiliza un microampermetru de la indicatoarele de nivel al magnetofoanelor.V ~C. potentiometrul.transpunem intr-o constructie compacta realizarea betametrului. si transformata conform figurii 43. comutatorul ~i un intrerupator (buton de sonerie). 43 orificiile unde se VOl' menta instrumentul de masurat. r ioara b) vedere inteFig. Instrumentul acesta va fi in prealabil etalonat 38 . reprezinta valoarea factorului de amplificare.5 V montate intr-o carcasa. utilizata tot la radioreceptoarele cu tranzistoare.

Datele tehnice de realizare a undametrului se gasesc in fig. din 10 in 10 diviziuni. cuplat eu un bee de Ianterna. acesta fiind incasetat. Pentru a verifica precizia betametrului. dar care poseda si un amplificator de radiofrecventa. venta. in locul becului se poate monta un microarnpermetru. montate dupa schema reprezentata in Iigura 44. 47).la un curent maxim de 1 rnA cu ajutorul unei rezistente reglabile."v/407A 5-5OPF <t> . 45 Undametru ell absorbt ie ajutorul potentiometrului de 1 MQ reglam curentul de colector lela vale area de 1 rnA. Sint unele cazuri. vom Iolosi un D9A L Undametru cu absorbtie Cel mai simplu undametru eu absorbtie este format dintr-un circuit oscilant acordat (fig. c -"1. -14 Montaj experimental pentru narea faetorului f3 determi- L =8 spire #lIn cer " Sirmo Cu A9 J¥ 1mm Diamdrut bobinei : 12 m m Lunqirne c : 12 mm Fig. notind eventualele abateri in limitele de masurare. iar in masurarile ulterioare vom tine cont de aceste corectii. Pentru a marl sensibilitatea undametrului. 45). 46 masurator de cimp (fig. care este tot un undametru de absorbtie. citind in acelasi timp curentul de baza IBI pe microampermetru. cind nu avem posibilitatea sa ne apropiem cu bobina undametrului de CiTcuitul oscilant al radioemitatorului. Cu • jlA La apropierea undametrului de bobina unui radioemitator. inseriat cu 0 dioda D9V. 45. intensitatea lui fiind maxima in mornentul in care cele I doua circuite sint acordate pe aceeasi freeL -. trasindu-i totodata si scala. Aceleasi tranzistoare VOl' fi verificate apoi cu betametrtrl. Determinarea 39 . Marind curentul de colector l» la 2 rnA se noteaza noua valoare a lui I B2' Hap ortul 1 000 IB2-IBl ~=~ ~ reprezinta factorul de amplificare a1 tranzistorului. 5e VOl' face citeva masurari ale factorului de amplificare pe circa 10 tranzistoare diferite. in aceasta situatie.~---~ Fig. 4* Fig. beoul se va aprinde.

0 Of3 mm Cu Em Diametrul bobinei fi! 6mm Fig. Undametrul dinamic Etalonarea "la rece" a circuitelor oscilante se realizeaza cu undametrui dinamic. ce va indica un minimum de curent. pe care se monteaza butonul potentiometrului si al frecventa (25. 48 In momentul in care se apropie (in sens coaxial) bobina L (fig. condensatorului de acord (fig. Acest fenomen se constata pe instrumentul de masurat montat intre baza tranzistorului si masa. Mentajul se executa intr-o carcasa metalica. 50 . stabilind un regim de I functionare al tranzistorului. atunci cind frecventa proprie a circuitului L'C' este egala eu freeventa emisa de oscilator.unde electromagnetice. 49) dintr-un oscilator de radio40 Fig. Bobina L a oscilatorului radiaza in spatiu .frecventei radioemitatorului se face. plasind la o distanta de circa 1 m antena masuratorului de cimp fata de antena radioemit~. L L:13 spire . 50) de 0 alta bobina L' a unui circuit oscilant.5-28. absorbtia fiind maxima. 48). 49 Schema undametrulul dinamic A o JlA o Fig. 47 Schema musur.torului. care este format (fig.itorulul de cirnp Fig. etalonarea scarii de frecventa realizindu-se eu un undametru dinamic de precizie.5 MHz)~i generator de audiofrecventa (I 000 Hz). 0 parte a energiei radiante este absorbita de circuitul oscilant L'C'.

rodeaza chimic (200 g 'Soda caustica la 1 litru de apa). 52). P 403) circuitul oscilant de intrare LC1 avind posibilitatea de a-si modifica frecventa de acord. iar actionarea sa se face printr-un ax. Radioreceptortrl (fig. Semnalul este apli41 .Condensatorul variabil trebuie sa fie robust. _--------~-.. 11+---11 . Carcasa se curata eu hirtie abraziva si se eo.. AF 106. lunga de 16 mm. Datorita acestui fapt este recomandabil a se utiliza un radioreceptor de control.). legatura din c fiind intrerupta.. trolit etc. un masurator de cimp. 52 Schema redresorului Puterea radioemitatoarelor de telecomanda fiind relativ redusa (maximum de putere admis prin regulament este 500 m W). .. Apoi carcass se aeopera eu un strat de vopsea gri EMAUR. eu ajrutorul eondensatorului variabil Ct. _ _ l0001n1ID Hz Radioreceptor pentru controlul emisiunii ® Fig.----~-__f INSTRUI-IENT Fig. avind 6 spire. confectionat din material izolant de buna calitate (P.5 mm.__ 69_ .V.. plasat la 0 distanta mare de radioemitator. Se executa mai intii cele doua part! ale carcaseisi circuitul imprimat all montajului (fig. eu Simla CuEm 01 mm (priza mediana la 3 spire). nu poate sesiza semnalul emis. P 402. Scala condensatorului variabil se etaloneaza eu ajutorul unui undametru de provenienta industriala.---. montate intre punctele a si b.C. 53) are un etaj de detectie eu superreactie. . 51) se incaseteaza intr-o eutie din tabla de alurniniu groasa de 1. realizat eu tranzistorul T1 (EFT 319. 51 Undarnetru dinamic Bobina este confectionata "in aer" pe un diametru de 14 mm. eu ajutorul caruia pot fi ascultate semnalele de audiofrecventa ale radioemitatorului de telecomanda si apreciate din punct de vedere all intensitatii lor. Verificarea functionarii corecte a acestui etaj se face eu ajutorul unor casti. • <9 ® ___ I Montajul (fig.

~3&O~ . care sa me permita 0 masurare a freeventei cu doua zecimale. 54 ratorul de audiofrecventa (fig. condensatorul variabil fiind prevazut in orice caz cu 0 demultiplioare. rezultate bune a dat gene42 b -. alimentat de la 0 sursa Soc ) ED spire ¢ 0. printr-un transformator de iesire. iar in fata casetei se monteaza demultiplicarea condensatorului variabil si intrerupatorul I.. groasa de 1 mm. Montajul se executa pe un circuit imprimat (fig. iar in iesirea etajului final este adaptat un difuzor de 100 m\iV R=6+8iD.1 mm Cu Em ~ Fig. 56~ a ~1 o~:.. prevazut cu un circuit de reactie. Generator de audiofreeventa Din multitudinea de scheme existente in materialul documentar. 53 Schema radioreceptorului de control Etalonarea scalei radioreceptorului se face cu un undametru de precizie.cat apoi unui etaj amplificator. (' Fig. b) conexiunile comutatorului . IIUQ r Fig. 55 Generatorul de audiofrecventa a) schema d€ principiu. 55) alcatuit dintr-un circuit astabil. 54) incasetindu-l intr-o cutie de tabla.

Daca montajul este cored executat. ceea ce usureaza considerabil punerea 'la punct a circuitelor acordate ale radioreceptoarelor. Acelasi generator de audiofrecventa va fi regasit in toate schemele radioemitatoarelor de telecomanda descrise in aceasta lucrare. scotind pe panoul frontal axele potentiometrelor v. singura etalonare constind in trasarea pe scala a rezistentei celor doua potentiometre. P2 ~i P3. Pe scara mare se noteazal din k. 56) e P3 Fig.Q (variatie liniara a rezistentei) inseriat cu un alt potentiometru de 1 kn. schema acestui generator este utilizata si la radioemitatoarele de telecomanda. Etalonarea scarii potentiornetrului de 50 kQ se face cu scurtcircuitarea potentiometrului de 1 kn prin cursorul sau. 56 o 0 0 0 din material plastic. iar pe scara mica se noteaza 10 diviziuni (din 100 in 100 de ohmi). K2 si bornele de iesire.Q in kQ cele 50 de gradatii (masurarea rezistentei realizindu-se cu un ohmetru). Generatorul se monteaza intr-o caseta (fig. ale celor doua comutatoare Kt. Frecventa generatorului poate fi modificata in trepte cu ajutorul celor doua comutatoare K1 ~i K2cu cite 1 X 5 contacte. . Tocmai pentru a evita acest inconvenient. Asigurarea unei stabilitati sporite a generaterului este obtinuta cu 0 dioda Zener DZ308 (utilizata la alimentatoarele "Electronica". si un amplificator de audiofrecventa echipat cu dona tranzistoare EFT 351. pentru radioreceptoarele tranzistcrizate). unde este tratat si modul de etalonare al filtrelor de audiofrecventa. III. Modul de lucru eu acest generator este prezentat in Cap. se va auzi un semnal de audiofrecventa. consta in etalonarea scalei aparatului. sau continuu. Una dintre cele mai delicate probleme care se pune in realizarea acestor generatoare.de tensiune stabilizata. care joaca rolul unui vernier. cu potentiometrul de 50 k. montind 0 casca intre punctele e si f.

asigurind astfel o sensibilitate mairita receptorului in apropierea pragului de acrosaj. Desigur ca superheterodinele au 0 sensibilitate superioara radioreceptoarelor cu superreactie. 2 SA 235. Circuitul osciiant este acordat pe frecventa de 27. Bobina L se realizeaza pe 0 carcasa din material plastic (prevazuta cu miez reglabil) avind un diametru de 6 mm si contine 12 spire din sirma Ou Em 00. rnontata intre punctul a si polul pozitiv al montajului. OC 169) si mai multe etaje amplificatoare de audiofrecventa.DE TELECOMANOA Receptionarea semnalelor in instalatiile de telecomanda se reaiizeaza cu radioreceptoare tip superreactie sau superheterodine. echipat eu tranzistorul EFT 319 .(P 401. bobinind 60-80 spire de sirma Cu Em 0 0. Cuplarea tranzistorului T2 cu ceielalte etaje arnplificatoare de audiofrecventa se realizeaza 44 . P 402.3 mm (carcasa utilizata la circuitele de intrare pe DDS ale radioreceptorului Mamaia).12 MHz eu ajutorul condensatorului variabil de 10-40 pF. nu pun probleme speciale de reglaj si au 0 sensibilitate buna. Deoarece radioreceptoarele de tip superreactie con tin un numar relativ redus de piese. sint usor de CDnIectionat. sint cele mai des folosite de amatorii de telecomanda. dar darorita dificultatilor de reglaj pe care le ridica au ramas deocamdata produsul laboratoarelor sau intreprinderilor specializate. Verificarea acestui etaj se face cu 0 casca telefonica. Radioreceptorul tip A Radioreceptorul tip A se compune dintr-un eta] detector eu superreactie. semnal care prin ccndensatorul de 5 /-tFbloeheaza in acelasi ritm tranzistorul T1• Peste acest semnal se suprapune semnalul din antena.10. Bobina de soc de radiofrecventa este confectionata pe corpul unei rezistente de 1 Mn/0.5 W. Tranzistorul T1 este montat ca oscilator ce lucreaza pe frecventa de 60-80 Hz.Capitolul V RAOIORECEPTOARE . in etajul final fiind mont at un releu.

120 MHz (fig.. in colectorul tranzistorului T4 este montat un releu R de 150+300 0. executat pe 0 carcasa de ferita tip a.-80 em lungime. cum se vede in fi:gura 57.Fig. este eliberat. 57 Radioreceptorul tip A: a) schema electronica. 58) si este 45 . legaturile cu sursa de alimentare si legaturile contactelor releului R. bobinind cu sirma Cu Em 0 0. care in momentul receptionarii semnalului de la radioemitator.08 mm 2 X400 spire in acelasi sens. Pe capacul carcasei metalice se executa un ori- ficiu de 0 6 mm. scotind din aceasta firul de antena. eu posibilitatea de a i se adapta un servomecanism pentru a executa mai multe comenzi.. b) legarea contactelor releului R cu un transforrnator eu raportul 1 :1. Semnalul de radiofrecventa. captat de antena este introdus in circuitul oscilant Lei acordat pe Irecventa de 27. Contactele releului R inchid si deschid circuitul de alimentare al servomotorului SM2. de acces la condensatorul reglabil al radioreceptorului. folosind 0 antena de 60-. Montajul se realizeaza pe 0 placuta cu circuite imprimate (plansa I) si se introduce intr-o cutie metalica. Radioreceptorul tip B Radioreceptorul tip Beste '0 superreactie destinata telecomenzilor pe un singur canal. Acest radio receptor este utilizabil impreuna cu emitatorul Ei asigurind 0 legatura sigura pe 0 distanta de 25 m.

pe corpul unei rezistente de 100-500 kQ (diametru 3-4 mm). 2 SA 235) cu un factor de amplificare ~> 100.10 mm 46 Cu Em.3 mm Cu Em si are 12 spire dispuse una llnga alta (carcasa bobinei este utilizata lacircuitele de intrare ale radioreceptorului "Mamaia"). Bobina de soc SRF de radiofrecventa se obtine . cu sirma de 0 0. P 403. cit si la bobina de $QlC de radiofrec- Fig. In emitorul tranzistorului Tl este montat un circuit RC (R=4..7 kQ si C=4.12mm Fig. EFT 319.L • SFT 124 Bobmo de 60-80 ~~ ljOC d" radjofrecvenla ~ spire ~O.Ie=50mA 10 = 7mA _ ell 1-~)lf ~-6" [.~ . atit la bobina L. 59 . 58 Radioreceptorul tip B..7 nF) cu ajutorul caruia se realizeaza 0 intrerupere ritmica (60 kHz) a etajului de intrare in apropierea pragului de acrosaj. " prin bobinarea a 60-80 spire de 0 0. Bobina L se executa pe 0 carcasa cu diametrul exterior de 6 mm. capetele sirmei fiind cositorite pe termirialele rezistentei. (P 402. amplificat de tranzistorul r.. Pentru a solidariza spirele cu carcasa. AF 106.

cind fii9iitul se va auzi mai puternic. atunci cind un post de radioemisie nu lucreaza.. 106 NU 70. asemanator cu zgornotul produs de un televizor. impulsurilor mecanismului pentru SM1 durata cit Diagrama actionarea servo- 47 .venta SRF.">o<.?iit caracteristic radioreceptoarelor cu superreactie. se pune 0 picatura ide clei Ago. MP 42) in al carui colector este montat un releu R (100 Q ). iar 0 components continua a sernnalului este aplicata pe baza tranzistorului T5 (SFT 124.' spire.' 2 1 Tl Fig.n. se va modifica valoarea condensatorului de 10 pF. care este intinsa uniform' peste '. b c d d. 102 NU 70). (MP 35. Semnalul de audiofrecventa este detectat de tranzistorul T4 tip n. se va auzi un fi. EFT 321. "S 632 T" sau "Mamaia". diluat cu tiner. Daca circui tul a fost cored executat. 60) se constata ca atunci cind releul R este in r epa us . T2 este eliberat releul R. P 11. Urmarind rnodul de alimerrtare al electromotorului servomecanismului SMl (fig. montind o casca intre punetele a 9i b. eta] care este verificat tot cu ajutorul unor casti (R=2 000 Q ) mentate intre punctele c si d.5 V. se monteaza tranzistorul T2 (MP 41.p. durata 60 cit este action at releul R. iar cind releul R :este atras axul motorului se roteste spre stinga.. Contactele releului R sint legate la doua baterii de cite 1. axul motorului se roteste spre dreapta. cu montajul deconectat de la SU1"sade alimentare. Dupa aceasta operatiune. EFT 307. In cazul in care nu apare acest fisiit. MP 42) avind un B = 60-80. Cuplarea etajului de amplificare cu urmatoarele etaje se realizeaza eu un transformator Tr (3: 1) utilizat ca defazor in etajele finale in contratimp ale radioreceptoarelor "Electronica S 631 T".

cind spre dreapta. amplitudinea oscilatiilor fiind cu at'l. pe ecranul metalic. in al carui capac sint practicate orificii de 0 6 mm. bobinei ~i al condensaterului semivariabil. MiIea. Borna de antena se fixeaza intre doua placute izolante. 60 c) releul R va sta in total un timp mai Indelungat atras decit in repaus. Marind durata unei perioade (fig. Cuplarea intre tranzistoarele T3 si Tr. (fig. 60 b).T. 61) se face cu ajutorul unui transformator Tr (3 : 1) simiiar celui de la radioreceptorul tip B. 60 a). 48 . facind astfel ca axul motorului sa se deplaseze spre stinga.7 mm.t mai mica eu cit frecventa impulsurilor semnalului de la radioemitator este mai mare (fig. Circuitele bas1 Vezi lucrarea 1969. ce actioneaza. este prezentat un radioreceptor care asigura 0 legatura la circa 300 mm fata de postul de radioemisie fiind destinat telecomcnzilor navomodelelor de gabarit redus. 61 Schema radioreceptorului tip C Daca cele doua perioade de atragere si repaus T1 ~i T2 ale releului R sirrt egale si de valori relativ mici (fig. La acest radioreceptor se poate adapta un circuit basculant bistabil! (fig. Pe axul electromotorului (prevazut cu un reductor cu raportul 1/6) se monteaza 0 roata cu san] peste care este trecuta 0 sfoara. ~0. in dreptul miezului reglabil ail. Placuta gata preluorata si finisata se monteaza pe un suport izolant (carton presat 1. cirma unei salupe. desenul circuitului filnd reprezentat in plansa II. Radioreceptorul tip C In cele ce urmeaza.4-0.5-2 mm) peste care se fixeaza un ecran executat din tabla de fier groasa de 0. axul motorului va oscila cind spre stinga.12 Sf". 62). "Electronica elernentara" de A.3 i Bobino L Cu Em Fig. de exemplu. E. Montajul este realizat pe un circuit imprimat conform celor expuse ~n cap. III.

La apariFa unui nou impuls. 63) foloseste In locul releului un etaj in contratimp. La primirea semnalului de audiofrecventa. ' data !CU el.... b) Vedere de ansamblu a radiorcceptorulul tip C Fig. 91 0- . 62 a) Schema 49 .culante bistabile pot asigura doua comenzi diferite pentru un servomecanism.L ~--:h r3~af +b . r'4. eehipat cu tranzistoare. MP 42 etc. Prin oprirea radioemitatorului. T-' 1 5V a circuitului basculant bistabil. releul R1 se elibereaza. Radioreceptorul tip D Bazat pe acelasi principiu de functionare ca al servomecanismului de la radioreceptorul tip B. Contactul r2 permite unui impuls de scurta durata sa schimbe starea de conductie a tranzisjorului T1 (sau T2) (EFT 321. . ~i pune releul R2 sub tensiune. Circuitul de detectie superreactie (cu tranzistorul T1) este cuplat cu un etaj ~ ~+T rL ~T 1 'JV-... durata de functionare a servornecanismului Innd data de timpul cit este actionat releul Rl al radioreceptorului. normal deschise. morrtajul descris mai jos (fig.. permitind coritactul r sa desearee condensatorul de 10 fLF. Schema de cablaj a circuitului este prezentata in plansa III. si releul R2..) actionind unul din releele R3 sau Rt. servcmeeanismul se va roti in sell'S invers sensului dat de primul impuls.. Servomecanismul SMl va primi curent prin circuitul a sau b. dupa cum este actionat releul R3 sau R. releul Rl este actionat Inchizind cele dona contacte rj.

axul electromotorului se va roti in sens contrar. Din acelasi motiv aratat mai sus. RS '. un amplificator etaj de selectie dat.. cu sirma Radioreceptorul tip E In cadrul unui concurs de aero sau navomodele este necesar ca mai multe aparate telecomandate sa evolueze simultan... ale eolegilor sai. tranzistoarele trebuie protejate din punct de vedere termic.r---__ _-_ . egala cu frecventa oscilatoarelor din radioemitatoare. Bobina de soc de radiofrecventa SRF este la fel ca in celelalte montaje descrise. cu ajutorul Ur.amplificator de audiofrecventa echipat cu trei tranzistoare. Primul etaj.3 mm.:l1Jd schema de c.7k:'a. cu miez reglabil.. Este usor de imaginat ce se poate intimpla daca comenzile date de un operator pentru aparatul sau vor fi receptionate si de alte modele reduse. Controlul celor doua etaje se face in punctele a si b. DeOaT€Ce electromotorul este incontinuu sub tensiune. axul electromotorului se roteste intr-un sens.-~-. Un astfel de radioreceptor este prezentat in figura 64 fiind alcatuit dintr-un etaj de detec.. -v---'~3" Fig. se va alege un mioroelectromotor cu 0 tensiune de alimentare de 3 V si un curent de 100-150 mA.. aVI.?r casti.ablaj indicata in plansa IV. iar cind este receptionat semnalul de audiofrecventa. Bobina L se executa pe 0 carcass cu 0 6 mm. Pentru a evita aceste suprapuneri de comenzi. Radioreceptorul se executa pe 0 placuta de circuit imprimat. G'1 Schema radioreceptorului tip E tie. 50 Fig. In absenta semnalului. folosind in acest scop radiatoare. G3 Schema radior cceptcrulut tip D CuEm 0 0. fiind :similar cu cel al radiorecep- de audiofrecventa a frecventelor cu filtrul si un acor- . se folosesc radioreceptoare prevazute cu filire acordate pe 0 frecventa joasa.'. bobinind 10 spire...

65 La acest radio receptor se poate adapta un selector pas cu pas (fig.1 :[LF. Atunci cind frecventa circuituluioscilant este egala cu frecventa semnalului audio se produce 0 crestere a curentului de colector. eu aceleasi dimensiuni cu ale radioreceptorului. MP 41. MP 39. iar 0 parte din acest semnal se reintoarce prin condensatorul CL3 pe baza tranzistorului. De mentionatar f. iar etajul selector. . P 14. avind 880 spire. care 11 amplifica ducind Ia 0 orestere a curentului colector.12 CuEm. deoarece creste rezistenta inductiva. . zistoarele T2 si T3 realizat cu rezistenta R= = 15' kn. T3 si T4 (EFT 321. MP 42. curentul sa creasca pina la valoarea curentului de actionare a releului R. Deoarece calitatea pieselor din circuitul de selectie este oarecum diferita de la constructie la constructie. Filtrul se executa pe 0 carcass tip b.toarelor descrise anterior. 66) sau trei circuite basculante bistabile urmate de 0 matrice de decodificare ce va asigura pentru navomodel urmatoarele comenzi: Fig.). Etajul selector este format dintr-un 'Circuit oscilant si unul sau mai rnulte etaje de amplificare. ' Radioreceptorul 5e executa pe 0 placuta.i circuitul de .reactie dintre tran. 5* Fig. Semnalul de audiofrecventa este aplicat pe baza tranzistorului '1'5. Controlul Iunctionarii etajelor se face cu ea~tille rnontate intre punctele a si b prin intermediul unui condensator de 0. Acest circuit de reactie face ca in colectorul tranzistorului. cu un factor de amplificare ~=60. cu sirrna de 0 0. P 15 etc. pe 0 alta placuta. a fost prevazut un potentiometru de 25 kn pentru reglarea intensitatii semnalului deaudiofrecventa . conform plansei V. 65). nu implica Iamuriri suplimentare ca dealtfel si etajul amplificator alcatuit din cele trei tranzistoare T2. dupa ce componenta pozitiva a semnalului a fost trimisa spre masa.care se lipesc in punctele c si d (fig. 66 Conexiunile selectorului pas cu pas 51 . asamblarea lor realizindu-se prin patru suporti din sirrnade cupru cu diametru 2 mm.

Realizarea acestor performante se face cu radioreceptoare prevazute cu mai multe filtre.a2 1 3 5 -. Din schema electrica a selectorului rezulta ea la fiecare pozitie a lamelelor de contact se obtine cite 0 comanda. care dureaza pina la readucerea lamelelor selectorului pe pozitia zero. inapoi si even- Pentru a executa aceste comenzi navomodelul va fi prevazut cu servomecanismul SMI (avind doua limitatoare de cursa LC1~i Lc'J. cu doua sau trei circuite aeordate (fig. 4 6 7 stop mers inain te la stinga in linie dreaptii la dreapta mel'S inapoi la stinqa in linie dreaptii la dreapta stop.08 OuEm.8 nF (stiroflex). ale selectorului. o 52 . 6. Cele trei comenzi distincte se obtin din jocul contactelor Rl si R'2 conform tabelului nr. Principial.2 nF. poate Ii apli- Radioreceptorul tip F In tehnica pilotajului modelelor reduse este necesar sa se dea mai mult de doua comenzi si chiar eomenzi simultane. Celelalte pozitii. Pastrind acelasi montaj al radioreceptorului tip E. Un astfel de receptor cat la telecomanda unei salupe. ramase [iibere. 67.) ce actioneaza mecanismul de directie. dreapta. dar folosind de exemplu un alt selector. 4. acordate Ipe cite 0 frecventa audio. 2 100 si 2400 spire cu sirma de 0. avind in plus un etaj amplificator. 67). iar condensatoarele VOl' fi de 2. Fig. veti avea posibilitatea sa obtineti trei comenzi distincte $i anume: stinga.7 nF si 6. Bobinele filtrului sint realizate pecarcasa tip b avind 1 800. Radiorcceptorul tip F tual stop. pot fi completate de constructori dupa dorinta: oitezii redusii la znaintare _ sirerui etc. etajul selector este asemanator tipului anterior.

servorrrecanismul SM 1 se roteste spre dreapta (contactele1-3. Schema de cabla] este data in plansa VI. Pentru a executa comanda navei "inapoi" trebuie atrase ambele relee Rl si R2 (contactele 1-3. 7-8). __ - X X X _1Rze R2e ~I_ _I_ R1e R2e R2a ----------s---------------J 1 -F0 L_ _91 ----0-- 62 r-~--J}e 6 I iar comanda "stop" este data de releul R4 al unui al treilea circuit acordat. Rl si R2. 68 Schema de actionare a servomecanismului SMl si a clectromotorului de propulsie MP A~a cum s-a aratat Ia Iunctionarea servornecanismului de la radioreceptorul tip B.Tabela 6 Situatia contactelor Stinga Dreapta Inapoi Pozitia releelor I 1-2 X I X RIa I 1-3 ! 4-514-Q·17~817-9 X -- . se schimba sensul de rotatie all axului servcmecanismului (contactele 1-2..cind releul Rl este actionat. ce vor "vibra" 53 . ce schimba polaritatea tensiunii de alimentare a motorului de propulsie MP al navel. iar constructia in sine a radioreceptorului devine greoaie si de dimensiuni relativ mario R 3 Fig. daca vor exista doua 1'e1ee. 4-6). Se remarca din tabel ca ~. este usor de imaginat ca teoretic se pot utiliza un mumar nelimitat de canale. 7-9) care inchid circuitul de alimentare ail. existind pericolul de suprapunere a comenzilor. corespunzatoare fiecarui semnal deaudiofrecventa. releului R3. 7 . iar cind releul R2. figura 68. Practica a dovedit rca nu se pot utiliza mai mult de 10 semnale de frecventa diferita.tul1ici . este actionat.0J-<8 0--0 SM1 j Radioreceptorul tip G Cunoscind principiul de Iunctionare al radioreceptoarelor eu filtre acordate.

69) satisface aceste comenzi.L . pentru a obtine un semnal. prevazute cu doua filtre acordate pe frecventa semnalelor emise de generatoarele de audiofrecventa ale radioemitatorulul.~~:. 54 .gd(Q_l~ e__J<&F l'D9B .J 1.lR~$o ~z~. Cu ajutorul unorcasti rnontate in punctele a si b.'~. '.7nF C14 en 14~~. se face acordul circuitului oscilant LC. trei etaje amplificatoare de audiofrecventa si doua etaje selectoare. OJ veaere ae ansamoiu intr-un tempo diferit. astfel: I obtine 2 X 3 co- Bobinele Iiltrelor 5e executa pecarcase conform tabelei de mai jos: Bobina tip b. Deoarece acordarea filtrelor de audiofrecventa reprezinta problema cheie a acestui radioreceptor. folosind un etaj detector superreactie. maximum receptionat de la radioemitatortrl E6. se va insista mai mult asupra ei. { 1 2 34 mers dreapta mers drept inainte mers stinga mers inainte cu viteza variabilii mers inapoi cu oiiesii variabilii stop I Nr.08 mm. 69 a) Schema radloreceptorului VOl' up u. spire 1125 1500 Ll II { 5 6 Lz Radioreceptorul tip G (fig.. _L Fig.RZ t~l "7K~1 a 30K. se menzi. Se va folosi sirma CuEm cu 0 0.

. Radioreceptorul se realizeaza pe 0 placuta conform plansei VII. Daca sint respectate intoomai valorile pieselor indicate pe schema. cele doua re- lee RJ si R2 VOl' fi actionate la frecvente diferite. Se repeta aceeasi operatie pentru . Cuplind oscilatoarele radioemitatorului. se schimba condensatoarele C14.at doilea filtru. La nevoie. Atunci cind frecventa semnalului este identica eu frecventa proprie a filtrului. sl modificind pozitia cursoarelor potentiometrclor. releul R va fi actionat. care intrerup modulatia etajului final.Se intrerup legaturile din punctcle c si d si se modifica frecventa semnalului unuia dintre 08cilatoarele de audiofrecventa ale radioemitatorului E6 (celalalt oscilator fiind scos din circuit). refacin I legaturile din c si d se intrerup legaturile c si d' si cuplind al doilea oscilator de audiofrecventa al radioemitMorului. C16. se va constata rotirea independenta a axelor motoarelor servomecanismelor. La contactele rele~lor R1 si R2 se vor conecta doua electromotoare (ale servornecanismelor SMl si SM4) alimentate la 1.5 V.

lungimea de 14 mm si avind un condensator ceramic (trimer) de 25 pF. fara carcasa. Cu toate acestea tinerii constructori care pot sa-si procure tranzistoare de puterc (2 N 697. Capacitatea coridensatorului variabil fiind mica. 70) de telecornanda este echipat ell un tranzistor EFT 319 (0=60) sau GT 306 A etc. tranzistoarele de putere. lucrind cu puteri cuprinse intre 10 mW si 0. trebuie sa reziste la tensiunea de alimentare de 18 V (doua baterii de 9 V). 2 N 1613.Capito lul VI RADIOEMITATOARE . echipate cu tranzistoare de construetii diverse. .12 () MHz.. Tranzistorul este prevazut cu uri radiator con56 . ce lucreaza la frecvente ridicate. Radioemitatorul El eel mai sirnplu radioemitator (fig. P 609 etc. este necesar a se monta in paralel cu el inca un condensator fix. Circuitul oscilant comporta 0 bobina I1 fermata din 6 spire. fara modulatie. Punctul de functioriare al tranzistorului este asigurat prin divizorul de tensiune format din rezistenta de 1 kn si 10 kG. cu sirma de 0 1 mm. GT 306 A. BSX 45. . Deocamdata.120 MHz. P 607.or de procurat. Cu. le montaje care pot fi realizate cu materiale w. montat ca auto-oscilator pe frecventa de 27.. • In literatura de specialitate se intilnesc diverse tipuri de radioemitatoare pentru tclecoruanda. data fiind distants redusa dintre operator si modelul comandat. EFT 319. de 68 pF care permite ca circuitul oscilant 6a fie acordat pe frecventa de 27.5 W. nu sint accesibile tinerilor constructori din care cauza a trebuit sa fie selectionate si experimentate numai ace.) VOl' gasi in lucrare si montaje echipate cu astfel de serniconductoare. Condensatorui de 50 nF care scurtcircuiteaza inalta frecventa. In executia montajelor au fost folosite tranzistoare ca P 401. PENTRU TELECOMANOA . P 402. Cum unui radioemitator de telecomanda i se cere 0 putere decel mult 500 mW. AF 106.

. Puterea radioemitatorului este de circa 100 mW. se poate trece la reglarea radioemitatorului montind un bee de 3.8 V/0.5mm Cu Em •• . se etaloneaza circuitul oscilant LtC. Iolosind pentru reglajul condensatorului 0 tija din material izolant. Dupa ce a fest verifioata corectitudinea exe57 Pastrjnd iaceeasi schema a auto-oscilatorului. prevazuta la un capat cu 0 lama de otel (similar unei surubelnite). refacindu-se acordul. pentru mici retusuri. 70 a} Schema radioemitatorului dere de ansamblu Ej. Acest radioemitator lucreaza cu radioreceptorul tip A asigurind 0 legatura sigura intre operator si modelul telecomandat de 25-50 m. 1a uncurent absorb it de 30 rnA.5 . acestuia i se poate adauga un generator de audiofrecventa (1500 Hz). -1SV lc-2Dspire </JO.07 A.12mm Cu Em ~~ 1 3 Prizo mediarXi 10 2. In timpul reglajelor nu se atinge montajul cu mina pentru a nu avea rezultate eronate in acordarea circuitului oscilant. radiator ce se monteaza printr-un surub M2 pe placa circuitului imprimat. Pentru a obtine o putere maxima radianta in antena. intre a~tena telescopica (lungimea de 1.2 m) si capatul a al bobinei de compensatie Lc' Cu ajutorul unui undametru ~u abs 0 ribtie . semnal care este aplicat pe baza tranzistorului (fig.25-40mA 20pF 10150nlF SRF 33nF ~nl f+ 1ka. b) Ve- E2 fectionat din tabla de 1 mm grosime. BJbina de soc de rodiofrecvenla 80 spire <b O. Radioemitatorul se rnonteaza intr-o caseta metalica 40 X 50 X 120. pina se obtine 0 luminozitate maxima a becului. Prezenta semnalului de audiofrecventa este constatata cu niste casti telefonice cuplate intre punctul a si polul pozitiv ail sursei de alimentare. se regleaza miezul bobinei L.spire de 10 pundul 1 a cutiei montajului. 71). Radioemitatorul b Fig.

printr-o piesa din material izolant (fig. Radioemitatorul E3 Fig. B si C de .antena. Antena folosita este de tip telescopic. pentru 'a nu iesi in afara frecventei de lucru. si se monteaza pe peretele superior al carcasei. de la receptoarele Spatz-Baby.Fig. din material plastic. in ambele cazuri. montat pe peretele lateral al carcasei (fig. prevazuta cu miez magnetic reglabil. 73 Bobina de soc.12 MHz 58 .urile A . 72 In scopul asigurarii stabili tatii sporite a freeventei de lucru a radioemitatoarelor de telecomanda.6 mm. receptoare.placi lzolatoarc: 3 . . de precizie.~urubur i M3. 73). 71 ScJ1E'ma rad ioerni tatorulu i £2 Comanda radioemitatorului este data printr-un buton de sonerie B. 72).12 CuEm pe corpul unei rezistente de 1 M [L Bobina decompenStatie L. Avind 'in vedere Ica arnbele radioemitatoare descrise rnr sint pilotate eu cristal de cuart se " va face un acord riguros cuajutorul unui undametru industrial. de 1. bobinind 18 spire sirma CuEm de 0 0. 4 piulite M3' 5 . se recornanda utilizarea cristalelor de cuarta carol' frecventa sa fie 27. Radioemitatorul eu semnale modulate poate comanda oricare dintre tip.00 m.· . se realizeaza bobinind 60-80 spire cu sirma de 0 0.se confectioneaza pe o careasa D=8 mm. 1 .cascta radloemitfitorului: 2 . Fig.

Un radioemitator simplu. semireglabil. diametrul careasei Hind de 6 mm (13 spire sirma de 0. 9.ibo bina L.66 MHz. Tensiunea de allmentare a tranzistorului 2N )613 este obtinuta de la un tranzistor pnp SFT 124 (SFT 125). 75.4 MHz. fermata din 18 spire cu 0. reglajul frecventei realizindu-se eu potentiometrul de 50 k.07 A intre antena (eu lungimea 1 m) . este reprezentat in fig.. Radioemitatorul Ea 59 . Pentru regla rea radioemitatorutui se va monta un bee de 2.12 MHz.sau un submultiplu al acesteia 13.12 MHz.. Circuitul oscilant LC este acordat pe frecventa de 27.5 CuEm bobinata pe 0 carcasa eu diametrul de 8 mm (eareasa este prevazuta eu miez reglabil). fiind format din bobina Leu miez reglabil.5 mm CuEm) si un condensator C. eare este si etajul final al modulatorului. Oscilatorul de audiofrecventa nu pre- zinta nici 0 dificultate in realizarea sa.78 MHz 9i 5. eu ajutorul unui undametru.42 MHz. format dintr-un 08eilator pilotat eu cristal de cuart. pina se obtine 0 Iurninozitate maxima a beculetului.Q. De pe colectorul tranzistorului 2N 1613. 74.5 V /0. sernnalul este cules printr-un eondensator de 47 pF si aplicat unei bobine L.5m m Cu Em Fig. 6. . . de cornpensatiea antenei. Se regleaza apoi miezul bobinei L. Se inohide circuitul de alimentare al radioemita toruluisi se acordeaza circui tul LC pe frecventa de 27. . de 10-· 40 pF. 74 Schema radioemitatorului Ea Fig. o jp Babina lore 13spire sirmo oO.

fiind reglat aproximativ la 1/2 din 'cursa sa. Montajul se realizeaza intr-o caseta de materiai plastic de la un radioreceptor portabii (fig.. Circuitul oscilant L3C3 este de asemenea acordat pe frecventa oscilatorului.ocuplarea etajului final cu antena printr-o bobina Lt. pe care se monteaza intrerupatorul. se face Itadioemitatorul E4 Marirea distantei dintre operator si modelul telecomandat a condus la construirea radioemitatoarelor cu doua etaje. . Pentru a elimina armonicile semnalului (multiplii sau submultiplii frecventei radioemitato- Etajul final este modulat printr-un tranzistor SFT 124. cautind sa se obtina luminozitatea maxima a becului prin modificarea capacitatii condensatorului C3. Curentul de radiofrecventa este aplicat prin bobina L2 pe baza tranzistoarelcr P 402 (prevazuto cu radiator) montate cu emitorul la masa. in al carui colector este montat un circuit acordat pe frecventa de 27. ruluij.12 MHz. iar lateral. adica un oscilator pilotat cu cristal de cuart si un etaj final echipat cu unul sau doua tranzistoare. iar becul cu antena telescopica. Oscilatorul este construit (fig. lung de 2. avind doua oscilatoare de audiofrecventa ce pot fi cuplate independent. in punctul c. printr-un bee de 2.Pentru a evita distrugerea tranzistorului se va monta un radiator fix at cu doiia suruburi M2 . Acordul perfeet se constata prin obtinerea unei luminozitati rnaxime a unui bec (2. luminozitatea maxima a becului obtinindu-se nrin modifiearea pozitiei miezului bobinei Le. 76) ICU un tranzistor P 401. Dupa aceasta operatiune se cupleaza bobina L. Deoarece consurnul total al emitatorului nu depaseste 50 rnA se recomanda utilizarea a doua baterii de 9 V legate in serie.07 A) legat intre punctele a si b falra a ave-a montate tranzistoarele din etajul final. . cuplindu-se in punctul c un fir de Cu 0 12 mm. Reglarea radioemitatorului se face incepind cu acordarea circuitului oscilant L1C1 pe frecventa de rezonanta a cristalului de cuar].5 V / 0. Reglajul definitiv se realizeaza eu un masurator de cimp cautindu-se a se obtine 0 deviatie maxima a acului instrumentului de masura. se prevede un orificiu pentru introducerea antenei telescopice. 75) cu dimensiunile 110 X 70 X 30 mm. avind aceleasi caracteristici cu eel descris anterior. Se pun sub tensiune radicemitatcrul si unul din oscilatoarele de audiofrecventa. se detaseaza bobina Le. si Le.07 A. Pentru a face acordul etajului final. prin butoanele I2 si I3.7'6 m. miezul bobinei L. asigurindu-se astfel un numar sporit de cornenzi (acest radioemitator poate sa fie utilizat ou radioreceptorul tip F).5 V /0. cu ajutorul condensatorului serni-variabil cu aer de 25 pF. in punctul d.L 60 . pe placuta cu circuitui imprimat (plansa IX).

2.60.Bmm Em Fig. 2 spire srrmo Hata izolala cu motase 1Bspire Lc Cu <.sirrna <i1. Sursa de alimentare 0 constituie trei baterii de 4. Puterea acestui radioemitator este de circa 400 mW la un consum total de 70 mA. L1-13 spire <ho.5V C1 It=55-85 rnA d ~1 5Dna -." sirmCi <H6mm L4 . Cuplarea oscilatoarelor de audiofrecventa se realizeaza prin doua chei telefonice.~~'~~r-~~~ • 2 EFT 321 EFT321 30 L3 -11spire . 61 .5~m ~uEm • L2 . plansa X. 76 Schema radioemltatorulul E4 Circuitul se realizeaza pe 0 placuta cu circuit imprimat.A 1m 11 13. iar legatura sigura fata de radioreeeptorul tip F se face la 0 distanta de 150-200 m.4spire ~ L1~L2 ~. montajul fiind dispus intr-o caseta metalica.6mm /"ma.5 V /500 rnA/ora. Reglajul generatoarelor de audiofrecventa se face cu potentiometrele de 50 kD.

este realizata pe 0 carcasa de 0 6 mm si are 13 spire sirma CuEm 0 0. zero sau dre. al radiocmi- . Badioemltatorul E5 cite un Radioemitatorul descris mal JOS (fig. Bobina L. Bobina L3 se executa. cu sirma Iitata 10XO. din sirma de 0 1. si stinga in orice ordine. dar permite sa se execute trei comenzi: dreapta. este modulat ell un singur semnal de audiofrecventa. releu ca.12 MHz). . sa actioneze releu al radioreceptorului tip F. inainte. incH aparatul poate sa lucreze ca radio62 T3 care are montat Fig. .6 mm CuEm. iar durata impulsurilor. Ambele operatii de verificare se executa fara :a alimenta etajele radioemitatorului. 78) lucr:eaza pe un singur canal (frecventa de 27.astfel ca la fiecare sernnal. a carui frecventa (5--20 Hz) este modificata cu potentiometrul de 50 kn. contactele releului vor inchide si desehide circuitul de alimentare al radioemitatorului in ritmul dorit de operator. avind 8 spire "in aer". Oscilatorul radioemitatorului este identic cu eel descris la montajul anterior.apta.Q (de la magnetofoane) cu un contact normal inchis si altul normal deschis.2 are 3 spire. 77. Cu ajutorul unor casti montate intre punctele a si b se verifica functionarea circuitului de audiofrecvcnta. bil se constata prin zgomotul produs de releu care este actionat intermitent. Vedere a circuitului de radiofrccventa tiitorului E. etajul final ins a este echipat eu tranzistorul 2N1613. este necesar sa se revada explicatiile date la radioreceptorul tip B si sa rcconsideram acele fenomene la acest radioemitator. cu un diametru de 20 mm. actionind levierul servomecanismului spre pozitiile stinga.5 mm. frecventa circuitului rnodificindu-se cu potentiometrul de 33 kD. Prin variatia frecventei circuitului astabii se modifica starea de conductio a tranzistorului in circuitul colectorului un releu. Pentru a intelege modul de Iunctionare. atunci releul montat in circuitul de iesire al radioreceptorului va fi sincronizat cu releul radioemitatorului. iar L'.05 mm izolata cu matase. de 575. cu potentiometrul semireglabil de 5 kQ. Dad. Variatia du. Functionarea circuitului asta.rui:a i se modifica durata timpului cit este actionatsau in repaus. ratei impulsurilor emise se rcalizeaza cu un circuit astabil. Schema a fost astfel conceputa.

8(H20 rnA Q. 10 pvndu11.Bmm CU ErY) Y2. b) Vedere partiala Eo a b 6* 63 . Fig.C1 50nf • 3iSFT 321 2. 78 a) Schema radioernitatorului radioemitatorului Eo. L3 - 8 spire rJ 1. spire de prizo 10 .21(!l. R14 575Jl.

' Reglarea radioemitatorului se face ca in exemplul anterior. un etaj fi'nal echipat cu un tranzistor tip npn 2NW13. Pe capacul cutiei (fig. Placa cu circuitul imprimat (plansa XI) se fixeaza cu trei suruburi M3 pe carcasa radioemitatorului.7 !1l. de 21lF/16 V. 79) se rnonteaza intrerupatoarele 11 .F/16 V. gO) descris in continuare. incleiat cu clei Ago. Tranzistorul MP 39 lucreaza ea un comutator "da-uu". sau sa lucreze cu intermitenta. Pentru al doilea canal de comanda. .c. comutatorul 12. permitind semnalu'lui de audiofrecventa fie sa treaca spre baza tranzistorului Ts. cu ajutorul circuitului astabil (cornutatorul 12). care dispune de-uri oscilator cu un tranzistor P 402. Aliment-area aparatului se obtine din trei baterii de 4. eu doua circuite acordate de audiofrecventa. doua generatoare de audiofrecventa si doua cireuite astabile cu 0 frecventa reglabila intre 5-20 Hz. fara etajele radioemitatorului. Buna functionare a acestor etaje se constata montind 0 casca intre punctele a si b 9i ascultind semnalul de audiofrecventa. . la etajul final al radioreceptorului tip G. printr-un alt condensator. pe baza tranzistorului T5 (MP42).5 V. Semnalul de audiofrecventa de la generatorul G1 este aplicat printr-uncondensator de 50 nF pe colectorul tranzistorului MP 39 si de aici. 79 Caseta radioernitatorului E5 Pe acelasi principiu de functionare se bazeaza si radioernitatorul (fig. Radioemitatorul E6 B p C) co 150 Fig.. Pen64 ..emitator monocanal modulat cu un semnal de audiofrecventa. intensitatea maxima a curentului fiind de 80-120 rnA. . gros de 3 mm. Acest mod de lucru al tranzistorului este dictat de circuitul astabil care comanda starea de conductie a tranzistorului MP 35 (tip npn). fie spre masa. Acordul radioemitatorului se face avind ambele generatoare de audiofrecventa in functiune. si maneta potenB tiornetrului de 33 kQ. care va fi intrerupt in ritmul frecventei circuitului astabil. Stabiiirea frecventei de lucru a generntoarelor se face legind montajul din punetul c printr-un condensator de 4. comandat de intrerupatorul B. se repeta operatiunile de mai 'Sus.i . Carcasa se executa din placaj.

0Cl 5.... ~ ~~ u. u ~~ IJ") &'~ ~ u M Kl ..- ......J -1~ M~ > LCl I ..~ "0 'QC""l E E QI ------ ... " -I- -- ~ ti Kl ::J .. ~)g Ul . ( CII~ (') _.JJt Iooa~-+-co rtI 3~ ~.

a fost fixata placuta II. alimentate de la 66 . . Dimensiunile placutelor sint astfel a1les€ incit sa perrnita un montaj cored in spatijle casetei. In cazul ca nu se obtine 0 frecventa . una continind oscilatoarele de audiofrecventa si cir- cuitele astabile. 81 Montajul radioemitatorului Es Pina la aparitia tranzistoarelor de putere. stinga. se schimba condensatcarele C ale generatoarelor sau ale circuitelor acordate ale radioreceptorului. oscilatorul si eta- Circuitele impreuna cu l 'Bursa de alimentare (3 baterii de 4. care prin modificarea frecventei lor fac ca cele doua relee Hl si R2 sa actioneze dupa dorinta operatorului.au fest montate in caseta alimentatoruiui unei lampi "fulger electronic" (cu mid retusuri). Legatura intre placuta I si II se realizeaza cu cablu ecranat (de la magnetofoane) lipit de-a lungul peretilor casetei.tru inceput. care mareste greutatea radioemitatorului.) Montajul (fig. :aile radioernitatorului . care sa lucreze Ia frecvente inalte. jul final. de rezo. iar cealalta. cu circuite imprimate (plansele XII). Radioemitatorul E7 Fig. .5 V) .i un instrument de masurat de 100 rnA. realizind astfel cite 3 comenzi distincte pe doua canale (dreapta. napta prin reglarea potentiometrelor de la generatoarele de audiofrecventa. cele doua potentiometre cu manetele de comanda si intreru. inainte. Dupa stabidirea acordului. Pentru a diminua greutatea radioernitatorului au fost concepute convertizoare de tensiune cu tranzistoare de putere (fig. patorul general al radioemitatorudui. se acordeaza separat cele doua circuite de audiofrecventa ale radioreceptorului prin variatia potentiometrelor de lao generatoarele de audiofrecventa . (fara a pune in functiune circuitele astabile). iar in partea superioara. se cupleaza circuitele astabile. alirnentate Ia baterie.. stop.. si cu tensiune anodica relativ redusa de 75-100 V. inapoi. amatorii de telecomanda au folosit eu deosebit succes tuburile electronice. Desigur ca principalul inconvenient al acestor radioemitatoare ill constituie sursa de alimentare. pe 0 freevent a [oasa (400-1 ooo Hz). 82) care sint montatecu autooscilatoare Incontratimp. zero. In partea inferioara a caseteia fost montata placuta I. 81) se executa pe doua placute.

o sursa 2 A/ora. Cu succes. rnrcsurcn de spire cand. ce foloseste un transforrnator de senerie. STV-150-20 la iesirea convertizorului.. 82 Convertizor de curent continuu Radioernitatorul este format (fig. 84) dintr-un autooscilator echipat cu 0 dubla trioda DLL 101 (3 V 4) si un generator de audiofrecventa.3 4. Cireuitul oscilant este format din bobina L.'60/0• Tocmai in acest scop a fest montat si un stabilizator ionic de tensiune. 82)..l1mm I 2" 3. ambele tuburi fiind alimentate dintr-o baterie de 1. eu 0 priza mediana. si eu coridensator reglabil (trimer) de 10+45 pF. Oscjlatiile de audiofrecventa sint culese printr-o bobina L2 (4 spire. capabil sa debiteze un curent de 30 rnA la i10 V.12 + 0..1 UdOfUJi Nvmar I Diomefrul ~ Miezu! este formo] din E diIn f ert+o I- douo 1. la care priza mediana de la 5 V a fost despartita obtinind astfel doua inia9urari distincteo In plansa XIII este prezentata schema de legaturi a unui convertizor cu doua tranzistoare (fig. a fost experimentata schema din figura 83. 83 c_.6 mm Cu Em.cuEm I 2'124 ~F2rnmCUEm CuE.5 V. deoarece radioemitatorul nu este pilotat eu cristal de cuart 9i apare pericolul de a iesi in afara benzii alocate.:. pentru a prelua eventualele variatii ale tensiunii de alimentare.. 2 P201 Curentul alternativ indus in secundarul .-ro. Etalonarea circuitului oscilant va trebui facuta cu un undametru de precizie. 30 Fig. Oscilatorul de audiofrecventa foloseste un cir- o 67 .o- 3V r-Transformotor 5V I-- ~ 2 20V f-O lll- de sonerie Fig.6 mm Cu Em) montata in interiorul bobinei L1.> 1 . eehipat eu tubul 1 S 4T (DL 96). eu 10 spire eu 0 1.6 7-8 I IO. sirma eu 1. de joasa tensiune12-24 V/1- transformatorului este redresat eu 0 punte eu seleniu (250 V /75 rnA) si apoi filtrat eu condensatoarele C1 si C2• Datele transformatorului ridicator de tensiune se gasesc in Iigura 82. de 27.

86 5 68 . + 110 V 6 22nf STV-150-20 1S4 T 1 S4T L _ ___::~~_---"lft.SRF Tr 2 "Y1C 10nf ~?5V 100 a.10 mele de contact Fig.6m'" Cu Ern Ll.S V -100 V -f o LL 101 b 32 SRF.=-F __ '__ +-l.lmm Cu Ern L2 .SV -f1_I.regulator de turotie .roata melccto .80spire ~ O.10 spire sirmo IH&rnm Cu ~m priz~ 10 5 spire a electronice Fig. 84 a) Schema radioemitatorului E7 b) Schema conexiunilor la soclul tuburilor 2 Discul 1 2 3 4 5 Fig_ 85 telefonic VcJlut din spate .4spire sirmo ¢ 1.coma .melc .

Prin aceasta constructie radioemitatorul de. pe care se fixeaza intrerupatorul general si discul tele- Ionic. Montajul. . impreuna cu sursele de alimentare. la care partea frontala este acoperita in intregime cu 0 masca met alic a.cuit de reactie prin transformatorul T. (transformatorul de cuplaj de la radioreceptorul "Mamaia ") frecventa semnalului fiind modificata eu ajutorul potentiometrului de 250 k~. scris €ste capabil sa lucreze cu un radiorecep- tor in al carui circuit de iesire este montat un selector pas eu pas. . Declansarea generatorului a fost realizata cu ajutorul unui disc telefonic ca in figura 86. se asambleaza intr-o caseta a receptorului "Mamaia" .

printr-un transformator (1 : 2) cu al doilea tranzistor (2SB.NDA DE PROVENIENT . 341) este modulat in colector cu un sernnal sinusoidal. 87) cu trei tranzistoare. Primarul transformatorului Tr.125 MHz. Primul tranzistor este cuplat inductiv. 8.15 V ~ Statia de telccomanda "Gald{en"o Radioreceptorul este 0 superreactie (fig. • In unele state este perrnisa utilizarea statiilor de telccornanda.25 ern? (fig. 10nF Ii'~" 1 .B.F se descarca prin deschiderea tranzistorului T3 la aparitia semnalului.2 Fig. emis de un generator deaudiofrecventa (2 S. 2. 87 Transformatorul de cuplaj are un raport de 1/5 pe 0 sectiune de 0. permitind at rage rea rapida a releului R (300 Q/30 mA). 88). 175). am considerat ca amatoriide teleccmanda. ar putea sa le execute. Datorita simplitatii constructive a acestor scheme. Aceste statii de telecomanda intra in componenta jucariilor fara a fi obligatorie folosirea cristalelor de cuart. 345). Etajul oscilator de radiofrecventa (2.. 70 . Radioemitatorul lucreaza pe Irecventa de 27.02 I-LF). avind cristal de cuart.J.. joaca rolul unui circuit acordat pe frecventa semnalului de audiofrecventa emis de radioemitator.A.8V~ 258175 258172 0. fara probleme deosebite de reglaj. pina la 0 putere efectiva de 10 mW in antena fara autcrizatie.S. A INDUSTRIALA...2 impreuna cu condensatorul C (0.L. Condensatorul de 30 'p.Capitolul VII ST ATII DE TELECOMA.

89) este un autooscilator in trei puncte.10 mW tensiunea de lueru 9 V curentul absorbi t 17 mA greutatea: 250 g 2) Radioreceptorul: Sensibilitatca 100 ltV tensiunea de alirnentare 9 V eurent absorbit 16 rnA greutatea=s l Otl g Distanta maxima.7Ktt lKn s~ Fig. asigurind o legatura la sol de 25 m fata de radioreceptor. 1) Radioemitatorul: . radioemitatorul iare 0 put ere de sub 10 mvV. Radioemitatorul {fig. la care se asigura Iegatura dintre radioreceptor 9i radioemitator. 20 m.frecventa purtatoarei 28-28. Statia de telecomanda "Signal" Statia are urmatoarelc caracteristici: .. 89 La un curent absorbit de 25 mA/9 V.1 MHz frecventa semnalului de audiofrecventa : 2000 +500 Hz puterea". echipat cu tranzistorul P 416. eu diametrul de 2 mm si este prevazuta eu 0 bobina eu 5 spire la jumatatoa distantei. a Fig. 88 Fig. Antena este confectioriata din sirma de otel. 90 71 .

stop.20 m. stinga. pentru radioemitator si un undametru pentru radiorecept9r. inainte. 72 Statia de telecomanda "SignaI1" face parte din categoria statiilor monocanal. Montajul este introdus intr-o caseta din material plastic. in paralel. acordul final: realizindu-se cu un masurator de cimp. " Statia de telecomanda "Signal 1" • reactie (P 416).12 MHz.120 + + 0.carui tensiune de alimentare este mtrerupta cu frecventa semnalului dreptunghiurilor. eurent absorbit 17 rnA (radioemitator): 2. Sensibiditatea radioreceptorului se regleaza cu potentiornetrul Rl. prin rezistenta R3. Caracteristicile tehnice ale statiei sint: frecventa de lucru 27. se pot realiza urrnatoarele comenzi: stop. Cu ajutorul servornecanismului. dreapta.5 rnA (radioreceptor): sensibilitatea radioreceptorului . urmat Radioreceptorul Circuitul de reactie este astfel calculat. la coridensatoarele C4 (al radioreceptorului) si C2 (al radioemitatorului) se va lipi 'Cite un condensator de 7 pF. marind astfel factorul de amplificare al etajul ui. Semnalul.100 if_LV. comenzile fiind executate succesiv. 0 parte din semnal trece prin condensatorul C12 este detect at de diodele D1 si D4. (fig. iar componenta negativa. Statia "Si-gnal1" este destinata echiparii rnodelelor prevazute pentru actionare-cu doua microelectrornotoare. Pentru aceasta. inapoi.. 91) este alcatuit dintr-un I I ISRF I I C lKA_ "1 17mA I!I J t Fig. 91 . 90) are un etaj de superde un amplificator ~i un circuit electronic cu 0 puternica reactie pozitiva.6%. puterea radiata in antena 10 roW. inainte. componenta pozitiva fiind trecuta 1a masa. inainte. Deoarece frecventa de lucru a acestei statii este de 28 MHz este necesara 0 reacordare a circuitelor oscilante pe frecventa de 27. emis de un circuit astabil (2 XP . Radioemitatorul (Fig.16). cu un singur electromotor. incit permite 0 crestere a curentului de colector al tranzistorului T4 pina 1a valcarea curentului de atragere a releului RSMl. valoare care este autorizata in tara noastra pentru teleeomenzi. se reintoarce pe baza tranzistorului T3. dupa directie si am pli fie are . Circuitul oscilant L1C2 este cuplat capacitiv cu antena (60 em). stop. este aplicat pe baza tranzistorului T4. raza de actiune .

Semnalul dupa detectie este aplicat prin Iiltrul R4 C7 tranzistorului T2. ghiulare sint aplicate in emitorul tranzistorului T1 care conduce numai in perioada de pozitivare a emitorului. executat pe un inel de ferita eu diametrul exterior de 16 mm. Impulsurile. circuit care basculeaza pe 0 freeventa de 1 000 Hz .circuit basculant astabil.V. Uitimul etaj . C4.F) este incareat.. Montajul se livreaza intr-o carcasa de material plastic. Fig.C. echipat cu tranzistoarele P 416. eu raportul de transformare de 1 : 1. Radioemitatorul are 0 antena lunga de 60 em. Bobina L1 are 12 spire din sirma de Cu-Em cu diametrul de 0. 73 puncte. 92 . pe 0 carcasa din material plastic (diametrul 10 mm) prevazuta cu miez reglabil. Condensatorul C2 (15 pF) face 00 tranzistorul T1 sa lucreze in regie de autooscilator pe 0 frecventa inalta. pe 0 carcasa .cu diametrul de 0. Droselul este de O. Condensatorul C9 (10 J-1.l~lH (se poate confectiona pe 0 carcasa de 2 mm miez de fer ita.6 mm. Tranzistorul T1 (P 416) este montat intr-o schema de oscilator cu trei avind in componenta sa trei tranzistoare P 416.3 mm).cu diametrul de 2 mm.dreptun+ . cu diametrul de 6. rnarind astfel sensibilitatea radioreceptorului. 92) este 0 superreactie. iar la aparitia semnalului de audiofrecventa face ca tranzistorul T3 sa intre in stare de conductie ducind la descarcarea condensatorului si atragerea releului R ~tip RF 4500.5 mm. care joaca rolul unui amplificator de curent alternativ. cu sirrna de 0.releul electronic . care este alimentata la 0 baterie de 9 V. Bobina L are 8 spire pe 0 carcasa de P. eel interior de 8 mm si lina1timea de 5 mm.1 mm Cu-Em 25 spire).50%. Semnalul captat de antena este aplicat unui circuit oscilant L1C3 acordat pe frecventa de 27. avind bobiriate 50 spire de sirma de Cu-Em . Constanta de tirnp a oscilatorului este data de grupul R1. Aceste oscilatii fac ca tranzistorul T1 sa lucreze in apropierea praguiui de acrosaj.1 mm. sirma fiind de cupru izolat in rnatase (diametrul 0. Droselul este confectionat.120 MHz. Radioreceptorul (Fig.020).este cuplat cu tranzistorul T2 printr-un cuplaj inductiv realizat la transforrnatorul 'I'r.

93) este format dintr-un microelectrornotor 1. Pe circuitul imprimat patru perii 5..de legaturt comenzile sie. iar placuta cu circuitul radioreceptorului are 75 X 55 mm.. 94 • . . II fNAtN T E DREAPTA S TOP iNAiNTE INVERSARE SENS MP2 La fiecare impuls dat de radioemitator electromotorul l' primeste tensiune prin contractiile releului R' (Fig. 93 STINGA ) Sensibilitatea radioreceptorului se regleaza din potentiornetrul de 47 KQ:. care prin retire actioneaza cu un cliket 3 asupra unei roti dintate 4.. 94). asigurindu-se microelectrornotoarelor de propul- lNAINTE LlMITATOR Fig.. pe care este montat un levier 2. calca S TO P . . Antena receptorului este lungii de 20 em. In acest mod se realizeaza cite 0 combinatie 74 ~ Fig. al rotii dintate 4. Servomecanismul (fig. basculind levierul 2. pe care este desenat un circuit cu care se realizeaza comanda electromotoarelor de propulsie MPl si MP2. S TO P intre eele cinci perii. ce impinge roata dintata 4 cu un pas. .

nu ne ramine decit sa le montam pe un navomodel sau diverse jucarii. $alupa la care se va adapta telecomanda (fig. 95 a) Amplasarca 7* dispozitivelor de telecomandii pe sa lupa b) Vcdcre partiala a salupei 75 . Salupa telecomandata Dupa ce au fost construite si experimentate reeeptorul. este alcatuita dintr-un capac ee se poate detasa de coca. ce va fi instalata in spatiul disponibil al modelului. 95).Capitolul VIII MONTAREA STATIILOR DE TELECOMANDA PE MODELE RED USE • •.. cit 9i de posibilitatile amatorului. servomecanismul si emitatorul. se va alege statia de tele- eomanda. In functie de tipul modelului ee va fi teleeomandat. este confectionata din material plastic. Pe partea interioara a eapaeului se va monta radioreceptorul tip A b Fig. iar din punet de vedere construetiv.

V. iar circuitul sau de alimentare sa fie deparazitat cu un condensator de 0.5 V) se monteaza in coca salupei rigidizind-o cu 0 baret a elastica. La un semnal. Este recornandabil ca electromotorul de propulsie sa fie incasetat. care se preteaza adaptarii unor telecomenzi.. Legaturile electrice in tre surse. Lungimea tijei se stabileste in functie de pozitia zero a cirmei. Deasupra capacului.1_u.. comandate prin cablu.Pe bordul salupei se va morrta 0 bucsa. virajul durind atita timp cit emitatorul .1 'IlF si cu un soc de radiof'recventa de 1 IlH (fig. se da un impuls de la radioemitator. pentru a nu scufunda salupa. 2 mm dezizolata.stinga . confectionate din material plastic (grosimea 3mm). folosind niste distantiere. o r~jn1f I I.dreapta. se intrerupe impulsul radioemitatorului. Sursa de alimentare a motorului de propulsie (baterie de 4. receptor si servomecanism sint realizate cu conductor de cupru cu 0 0. (cu culori diferite).6 mm izolat in P. Pentru un viraj dreapta. Prin utilizarea servomecanismului SM2 se obtin urmatoarele comenzi (numai in sensul inainte): .f Automobil telecomandat In corner] se gasesc citeva tipuri de automobile. Se diametru de 15 mm . sau B $i sursele de alimentare (0 baterie de 9 V si 0 baterie de 3 V). punerea sub tensiune a instalatiei realizindu-se cu intrerupatorul general 1.i 0 lungime de 30 mm.C. 96 Lcgaturt le dispozi tivelor de telecomandii .SV O. in care se va introduce antena. lunga de 0. Pentru ca nava sa se deplaseze in linie dreapta. care joaca si rolul de cirma fi}nd montat in pozitie verticala. La un Inainte de a aseza salupa pe apa se verifica functionarea instalatiei. levierul servomecanismului SM2 este rotit spre stinga modificind directia de Antena este confectionata din sirma de CUpI'U inaintare a navel. se vor monta doua stabilizatoare lateral.Jucreaza". se monteaza servomecanismul SM2 de levierul caruia se leaga 0 tija de lungime reglabila ce roteste electromotorul de propulsie. va €vita stropirea cu apa a instalatiei si virajele scurte.linie dreapta . Deoarece salupa nu este: construita special pentru a i se adapta o instalatie de telecomanda. 96). comandata de "pilot" capat executam 0 bobina din '3 spire pe un plasat la 0 distanta de 5-10 m de nava. iar 1a viraje ar fi posibila rasturnarea salupei. numarul cornenzilor 76 Fig.6 mm.

cere intrerupe alimentarea cu curent electric a intregii instalatii. ale carei capete sint legate la pirghiile 3 ale mecanismului de directie. 98). rnontarea lor pe sasiu realizindu-se cu bride elastice. Deoarece radioreceptorul este prevazut cu trei 77 Fig. In spatele autornobihilui se fixeaza un comutator de la radioreceptoarele "Electronica" S 632.. mers in linie dreapta..doua baterii de 1. asigurind schimbarea directiei de deplasare a automobilului (dreapta. Pe capota automobilului se monteaza 0 bucsa de care este cositorit Iirul de la borna de antena a radioreceptorului. radioreceptorul tip A sau B. Sursele de alimentare pentru instalatia de telecomanda sint: 0 baterie de 9 V pentru radioreceptor . Mecanismul de directie este leg at printr-o tija de levierul servomecanismului SM3.hind in functie de spatiul de care dispune tipul de constructie. stinga). 1'0tind spre stinga sau dreapta mecanismul de directie al vehiculului.douii 'baterii de 3 V pentru servomecanis- mul SM1 0 baterie de 4. sursele de alimentare si servomecanismul SM1 (fig. iar legatuefectueaza cu conductor litat . caruia ii demontam masca dintre sasiu si capota. Se recomanda in orice caz tipul de automobil cu "capota".5 V pentru motorul de propulsie al automobilului. ' In figura 97 este infati9at un montaj ce cuprinde . 97 . Peste care se infasoara 0 sfoara 2 de scala . Sursele de alirnentare sint constituite din: . adioemitatorului. servornecanismul (SM3). ! La fiecare impuls al . Automobilul de curse telecomandat Pe caroseria unui automobil de curse se menteaza radioreceptorul tip F. pentru a mari astfel spatiul disponibil. r releul R alimenteaza servomecanismul SM3.5 V1700 mAjth pentru motorul de propulsie 0 baterie de 9 V pentru radioreceptor 0 baterie de 3 V pentru servomecanismul SM3. ) Pe axul de iesire al servomecanismului SM1 este fixat un "mosor" 1 din material plastic . plastic. sursele de alimentare 9i motorul de propulsie al automobilului. Radioreceptorul prin intermediul rile electrice se izolat in material se monteaza cu suruburi M3 unor distantiere.

5 V prin intermediul contactelor normal inchise ale celor doua relee Rl ~i Rz. 99) primesc alimentarea de la 0 sursa 2 de 4. alimentate dintr-o sursa separata de tensiune. doua baterii de 4. Pentru a mari in oarecare masura spectaculozitatea constructiei se va manta un circuit astabil ce intrerupe intermitent circuitul de aliment are fie al unui beculet colorat.07 A). avind urrnatoarele rea pozitiei de deplasare a tractorului se face schimbind polaritatea sursei de alimentare si deci sensul de rotire al senilei. Schirnba- o instalatie . cit si antena.'lint asigurate de primele doua canale. Comenzile pentru sting a ~'i dreapta '.canalul 2 dreapta .8 V /0. Intrerupatorul I se monteaza in partea inferioara a platformei intr-un loc accesibil. sa fie mcntate cit mai departe de electrornotoarele de propulsie 1 pentru a nu obtine cornenzi false. montat sub forma 78 Pentru fiecare comanda se pot adapta citeva becuri de sernnalizare (3. Tractorul telecomandat de telecornanda relativ usor de executat si montat 0 constituie tractorul pe senile ce poate fi procurat ca atare sau conf'ectionat. Cele doua electrornotoare de propulsie 1 (fig. b) Vedere de ansamblu Fig. pilotajul este sirnplu comenzi: canalul 1 stinga .canalul 3 inapoi... Sursele de alimentare (0 baterie de 9 V. 98 a) Amplasarea filtre.5 V legate in paralel) se rnonteaza pe platforma tractorului cu bride elastice in dreptul cabinei. ' a b dispozitivelor pe sasiul automobilului. Se recornanda ca radicreceptorul tip G.

Servomotor SM. 101 Amp lasarea limitatoarelor - de cursii .t-n!<na radar adicr. asupra de functionare si montare a selectorului pas au fost analizate in capitolele antedin ca. platforrro tractorului 8>E1·. sernnchrur c continua 7.. 99 Fig. 2-baterli de 4..ctrornotorul S! re do cte r ut untcne i radar g. 79 Fig.Lcrnpi G2 scrnncliz cr e Ll ~i L2 (~5V/O.Ant:zna '.:ceptor Ls(12V/O.re cauza nu vom mai reveni lor. 3 ~enile I.lA) Fig.K l. Muliivibrator+omplificator 12.Schema circUllululaslobi! 2. (fig. Eleclromutcr de preoul si« 15. lector pas cu pas 6.1 Ii" E Al l-electromolorul de propulsie .S1trerupator 3.lntruupatorul electronic 10_Multlvl brc!or 11.'.5 v legate 7n pcrotet . accentuindu-se asupra schemei de 3 selector pas cu pas servomecanismul SMI sirenii elecirotucii circuite multivibratoare surse de alimentare.. 99 b). fie al unei microsirene Vapor telecomandat Avind un spatiu disponibil relativ mare intr-un vapor se poate menta 0 instalatie de telecomanda cornpusa din: rtuuorecepior tip B Modul pas cu rioare.Difu!or 13.Lampa d. 100 unui reflector. 5.SurH de afimentor'7 1l.

Babino se!edorultll r 3Kc. 5.6Kn 2 x MP 39 Anteno radar Fig. 102 Schem a dispozitivelor montate pe vapor .

Antena radarului are 0 miscare circulara oscilatorie data de un electromotor printr-un angrenaj melc. Deplasarea unghiulara a antenei se regleaza cu potentiometrul P. si are 0 1ungime de 80 em. Sirena electronics este de fapt un generator de audiofrecventa aliment at irrtermitent prin contactul r2. roata-melcata. .stop 2 3 4 5 6 7 89- mers inainte cu vitezii redusii mers Ladretipto. prevazut eu un disc telefonic. in a carei iesire este montat un difuzor (fig. Schimbind polaritatea sursei de alimentare a electromotorului cu ajutorul releului R2 comandat de circuitul astabil A se obtine 0 inversare a sensului de rotatie a axu1ui electromotorului. eomenzile eorespunzind fiecarui numar dupa eum urrneaza: o ~i 1 . Pentru siguranta in functionare au fost prevazute ~i doua limitatoare de cursa Lei si Lc2. actionate de pirghia cirmei. cu vitezii miiriiii mers Lastinga cu vitezii miiritii mers inainte cu vitezii miiritii mers inapoi. Deasupra cabinei se va monta un reflector al carui semna1 1uminos indica starea sursei de alimentare. $i L2 sirena. Vaporu1 va fi telecomandat cu un radioemitator E7. sens dreapta mers inapoi. sensstinqa aprinderea intermitentii a becurilol' L. Antena este montata intre pupa si prora vaporului.cup1are intre subansarnble. 102). Amplasarea subansamblelor sub forma unor scheme bloc apare in figura 100 indicind si legaturile electrice intre e1e. Actionarea cirrnei se face prin pirghia 1 de care este Iegata 0 sfoara 2 trecuta peste 0 roata 3 -montata pe axu1 4 al servomecanismului SMl (fig. 101).

U ndametru eu absorbtie U ndametru dinamie . .. . STATIILOR DE 11 EXECUTARII CIRCUITELOR ELECTRO- 33 40 41 42 37 37 39 . . I CE SINT STATIILE Cap...CUPRINS INTRODUCERE Cap. II PlESE UTILIZATE TELECOMANDA Cap.. . IV APARATE DE MAsURA Betametru . Radioreceptor pentru controlul emisiunii Generator de audiofrecventa 82 5 DE TELECOMANDA 7 IN CONSTRUCTIA .. Cap.. .... . III TEHNOLOGIA NICE...

VII STATII DE INDUSTRIALA Cap. . VI RADIOEMITATOARE Radioemitatorul Radioemitatorul Radioemitatorul E1 E2 E3 E4 E5 E6 E7 PENTRU TELECOMANDA .DE TELECOMANDA tip A tip B tip C tip D tip E tip F tip G 144 44 45 48 49 50 52 53 56 56 Radioemitatorul 57 58 60 Radioemitatorul Radioernitatorul Radioemitatorul Cap. DE PROVENIENTA 70 MONTAREA STATIILOR MODELE REDUSE '" DE TELECOMANDA PE 75 75 76 77 Salupa telecomandata . . 78 79 . . Automobil telecomandat Automobilul de curse telecomandat Tractorul telecomandat Vapor telecornandat 83 . VIII 62 64 66 TELECOMANDA .. V RADIORECEPTOARE Radioreceptorul Radioreceptorul Radioreceptorul Radioreceptorul Radio recepto rul Radioreceptorul Radioreceptorul Cap. . . . ... .Cap.. ..

Coli de tipar : 7.ana". Tiparu! cxecutat sub comanda nr. HJ78. III.. VI. Tiraj: 41 JOO. Moscovei 111'. 5 Republica Socialista Romania . Oradca. /\pitrut: 1978. Comanda nr. Brosate. 1977. Planse: 6.'.. Bun de tipar 7. 2B7 Ia Intreprindcrea pol igrafica "Cri:. str. Lector: i\ UIlELlA SzASZ Tehnoredactor: $TEFANIA MIHAl Dat la cules: 20. 1485.

Uu

N(0

U

Ul

0:: 0::

M"

U

CD

0::

CD

UU

-S"

UO::O::U

LJl

M

(0 CD PLANSA II

PLANSA I

Radioreceptor tip A

Radioreceptor tip B Releu R3

Radioreceptor tip C

PLANSA III

cc

M

~

e

uucr:

Nill

M

Lrl" co:;::: UO::uo::

u

O"l

rr:
N PLANSA IV

Radioreceptor tip D

PlANSA

v

Radioreceptor tip E

~ entre releul R2

+
PLAN$A VII

Radioreceptor tip G

GS

~I

PLANSA IX PLANSA VIII

Rodioemitator tip

E2

Rcdicemitctcr

tip

E3

PLAN~A X

Rcdicemitctor

tip

E4

PLANSA XI

Radioemitator tip

E5

- C1~ .r:-W c I ali ..j •f-i.e ec LrJ rl ~..~ l-t oc ..c If .. / I tV F3 0:: 0:: • 'IC~~~R23 ~ ·e I·b L!EJ 'R32 C1~ II . L2 . . -Co ~I ~ rUQ c13l~ . rlR.e C11· lGr ~ . gM/ro: .Co J .b _~I-t R14 ·e PLAN~A XII Rodioemitdtor tip E6 .. I I --0 i-- Ob .R4 C7 ..5. . • ~'-I. b• C1 ~ "r--- - " ·e a: i~ . 1<2' 35.r!f' Pr \ e" ~9- L(1) R15' C1lt ..~ -"'I~ ~ '" .- . • .. l~~ FI~ I· . cF 0 . .e • ~ ·b • ·ett_e_... e ~L3 3 ec..b_!_J .b ~1 .. I c 1 C6 I -b ej-- -Lc "- f. ~~ 'IJI .. ep.e - C5 ~ .. b .l£l~1I!) • c II R26 .. 1 &" ~ ..I· l TR') X .b II R ee 1l.c ~~.. f •e uo:: MM .h I • ...R31 I [to:~ R:J4 ~ I .. .1'<13 I R121 ~ ·e e· .. N ~ I 'RB I..A e...R16 • C.

• o PLANSA XIII Radioemitator tip E7 .+ • c.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful