DEFINIREA ŞI ISTORIA TERORISMULUI CA PRINCIPALA AMENINŢARE A LUMII CONTEMPORANE

Ion Tîrziu
Masterand, Academia Naţională de Informaţii johnlate11@yahoo.com

Abstract
Now, at the beginning of the XXIst century, when humanity has achieved magnificent performances in the field of science and technique, a new dilemma of security coming from hate and intolerance is asking for its blood sacrifice – the terrorist dilemma. In this paper we will elaborate some aspects regarding the definition, the origins, the basis and the history of terrorism’s metamorphosis. The Ministry of Defense of the US defines terrorism as being „the illegal use of force, violence or threatening with violence by some revolutionary organizations against persons or goods, thus trying to force governments or societies , and more often serving to some political or ideological objectives. Terrorism appeared on the Asian continent and it proliferated at the global level accompanying humanity in its evolution. The fanatics from Palestine used the terrorist technique in their fight against the roman occupation since the first century after Christ. We also find forms of terrorists in India, until the end of the XIXth century, also in Persia. Terrorism of state appears in the period of great discoveries, begging with the XIVth century, in the colonies, and continues in the communists states which formed U.S.S.R. (e.g. Afghanistan, Chechen Republic). In this line of ideas, in the modern age, terrorist factions emerged, based upon the ideology of national liberation (P.K.K., E.T.A. etc.). The terrorist act always had a similar purpose with the general discourage, the victim of the moment being less important than the general effect over the entity it is addressed to (the indirect goal, real). Even if terrorism produces individual victims or a limited number, but a concomitant of victims (the case of 11th of September 2001), it is directed towards some collectivities (parties, groups of interests, social classes, etc), the terror comes naturally as a result of terrorist acts. Analyzing terrorism, as a phenomenon that accompanies the history in its evolution demonstrated that, in many cases, its bases are of social, ethnical, political, ideological or religious nature. Nowadays, the big problem regarding the fight against terrorism is represented by the number of definitions and classifications of terrorism, the impossibility or finding its unique definition followed by concentrated measures taken by the international community at the global level their purpose being that of easily destroying. Further on, we will classify the means, mechanisms, goals, forms, methods, and basic procedures of the terrorist acts, then, emphasizing the main modifications that took place at the level of the international terrorism. The cases in the last years allowed the specialists to classify the specific methods of terrorist action. Regarding the forms, methods and basic procedures of the terrorist acts regarding the goal and the development there are three categories of terrorist acts: 1) Direct action is the basic form of those acts executed by terrorist elements. 2) The action under cover that consists of killing persons, destroying objectives, etc. 3) Indirect action (psychological) consists of intimidating acts, threatenings, etc. Society is again confronting with the problem of identifying terrorism as an unique enemy and not with one with many faces.

Introducere
Apărut în istorie ca „produs” al unor cauze ce îşi au rădăcinile în politicile unor state, în miezul unor religii, în naţionalism, xenofobie, rasism sau alte motive ascunse sub masca bunelor intenţii, TERORISMUL nu a contribuit niciodată la instalarea şi menţinerea păcii pe pământ ci, dimpotrivă, a amplificat neliniştea, ura şi durerea unor comunităţi, care şi aşa, de cele mai multe ori au fost ocolite de noroc în faţa vitregiilor istoriei. El este marea nenorocire care se întâmplă omenirii, marcând-o profund negativ şi la care comunitatea internaţională caută şi, din nefericire, nu găseşte cele mai potrivite soluţii.

. Totodată acelaşi institut a împărţit organizaţiile teroriste în:grupuri etnice. Sudan etc. grupuri patologice sau individuale. Armata Populară . sponsorizarea de stat putând atinge mai multe grade de implicare: directă. Ordinele Nero. terorismul sponsorizat. mai ales prin delicte extrem grave .. grupări neofasciste de extremă dreapta (ex. Definirea terorismului – consideraţii internaţionale ⇒ Ministerul Apărării al SUA defineşte terorismul ca fiind „folosirea ilegală a forţei. încurajare asistată logistic şi material.două aspecte ce-l plasează în sfera barbariei. omogene politic.14. urmăreşte să intimideze sau constrângă un guvern. Escadroanele Morţii ). grupuri anarhiste. populaţia civilă sau orice alt segment al acestora. reprezentat de grupări naţionaliste care „apără interesele unei etnii sau rase şi acţionează iraţional. naţionaliste. când violenţa era calea cea mai des utilizată pentru realizarea unor scopuri . motivaţia lor constând în lipsa de acomodare într-un anumit mediu social. 287-299. Libia. Abu Nidal. urmărind să constrângă guverne sau societăţi. de obicei. Nucleele Armate Revoluţionare.coercitiv. după anii '90. între timp. O clasificare.FBI defineşte terorismul ca fiind „folosirea Ilegală a forţei sau violenţei împotriva persoanelor sau bunurilor. ETA – Spania. potrivit acestuia terorismul este: diversionist. cu scopul de a intimida sau constrânge un guvern.) Unele grupări au devenit. De obicei. în cele din urma. asistenţa instrucţională etc. în antichitate. reprezentat de persoane care provin. terorismul a constituit calea cea mai des utilizată pentru realizarea unor scopuri. pentru promovarea unor obiective sociale sau politice”.A. nu poate fi rupt de crima împotriva umanităţii şi de trimiterea civilizaţiei înapoi în timp. împotriva vieţii şi proprietăţii altor persoane. atacă personalităţile politice. pag. slăbirea încrederii acesteia în autorităţi şi instaurarea unui sentiment de teamă. Brigăzile Roşii italiene.. încă de la 14 mai 1975.17 Noiembrie – Grecia. erodează puternic credibilitatea grupului.R. care se întâlnesc cel mai frecvent în organizaţiile cu câmp de activitate transnaţional. cutume sau înţelegeri internaţionale (ex. care urmăreşte publicitatea. Arabia Saudită. Celulele Combatante .U.. Conceptul de terorism pentru comandamentul militar. dobândirea de prestigiu.. terorismul „reprezintă utilizarea violenţei în scopuri politice şi cuprinde toate tipurile de violenţă care urmăresc inducerea sentimentului de frică în rândul populaţiei sau al unei părţi din populaţie”. aprecia. Literatura de specialitate operează cu următoarele clasificări:terorism patopolitic. Departamentul de Stat al S. . materializat prin grupuri mici. terorism „autorizat”.). RAF-ul german. Iran. prin actele lor. Potrivit unei definiţii juridice britanice.. violenţa fiind singura şi cea mai uzitată formă de exprimare. care implică sprijinirea grupărilor şi a activităţilor acestora de către state suverane (ex. discreditarea şi demoralizarea unei autorităţi. Siria. Armata Roşie japoneză). Vol.Indiferent cât de „ştiinţific” s-ar explica în scop justificativ terorismul. RAF – Germania. dotare şi acoperire ideologică. de rebelii politici etc. terorismul insurgent. din familii dezorganizate. Aceştia în general. Deseori. grupările de mercenari ideologici. a terorismului avansată de fostul director pentru Europa al Institutului American pentru Studierea Conflictelor într-o expunere în faţa Senatului S. fiind nevoite să apeleze la acte violente pentru a-şi câştiga influenta. cu ideologii confuze. accelerarea cheltuielilor de înarmare şi ar genera. însă incapabile să dezvolte simpatia şi sprijinul popular în favoarea poziţiilor lor radicale. practicat de separatiştii etnici. Acţiunile acestora sunt de natură paramilitară sau de gherilă. organizaţional sau familial. urmărind obiective politice sau sociale. organism aflat în serviciul vicepreşedintelui SUA. persoane sau grupuri pentru a le modifica linia politică sau comportamentul”. în care caracteristica principală este abaterea de la reguli. că fenomenul terorist poate fi regăsit şi sub următoarele forme de manifestare: terorism organizaţional.Belgia etc. care nu revendică scopuri defini te.terorism psihotic. un volum mare de nemulţumire în rândul opiniei publice. 1 L.A. ". care vizează demoralizarea populaţiei civile. În ultimul timp.. organizaţiile de extremă stânga s-au dovedit a fi mult mai sângeroase decât cele de extremă dreapta (ex. slujind adesea unor obiective politice sau ideologice”1. În secolul XXI esenţa terorismului a rămas la fel de primitivă în raport cu stadiul civilizaţiei. indiferent că fost utilizat de cei puternici sau cei slabi. Palestina. (Ex. defineşte terorismul ca fiind „folosirea ilegală a violenţei sau ameninţarea cu violenţă împotriva persoanelor sau bunurilor. Uniunea de Luptă Împotriva Terorismului.. Armata Roşie japoneză). pe cât de simplă pe atât de riguroasă.grupuri autointitulate revoluţionare. religioase. 1995. de indivizi cu probleme de adaptabilitate socială. într-un stadiu rudimentar al antichităţii. o „evoluţie” dramatică pentru omenire cunoscând însă metodele şi mijloacele de punere în practică acestuia. Oficiul pentru Protecţia Constituţiei din Germania defineşte terorismul drept „lupta de lungă durată pentru atingerea unor obiective politice . precum şi capacităţile de a lua în vizor ţinte de nivel strategic. alături de genocid sau holocaust. violenţei sau ameninţarea cu violenţa din partea vreunei organizaţii revoluţionare la adresa persoanelor sau bunurilor.aripa comunistă din Filipine). transnaţionale (ex. Într-un stadiu de civilizaţie prea puţin dezvoltat. legitimitate a şi sprijinul acestuia (ex. prin atacuri . provocarea acesteia în a lua măsuri de represiune excesivă care ar avea ca rezultat înstrăinarea populaţiei. eterogene.Bares. grupările sponsorizate de state precum lrak.U.

cu efecte distructive mari.utilizează metode de negociere şi obţinerea unor soluţii convenabile. distrugerea sau provocare de catastrofe în sistemele de comunicaţii naţionale şi internaţionale. Fără a nega conţinutul ştiinţific al clasificări lor terorismului făcute diverşi autori şi abordate de noi în prima parte a acestei lucrări.terorism manipulativ. Procedeele utilizate în acţiunile teroriste se pot clasifica în: explozii şi distrugeri de proporţii diferite. aprobat tacit de către un regim politic ameninţat şi exercitat asupra dizidenţilor. răniri grave.utilizează agenţi biologici cu efect de nimicire. procedeele de executare. În funcţie de spaţiul de desfăşurare. implicarea personalul CIA în asasinate politice în America Latina sau alte zone ale lumii etc. cel care creează unele situaţii de negociere prin mijloace specifice. ⇒ terorismul de stat .utilizează materiale/deşeuri radio active provenite din industria arme nucleare de putere mică. caracterizat prin anarhie. ⇒ terorismul revendicativ .urmăreşte controlul anumitor spaţii.). după cum urmează: ⇒ terorismul politic: 1 Andrew LLOYD şi Peter MATHEWS.terorism criminal sau pirateria. se reliefează: ⇒ terorismul chimic . masacre intertribale etc. ⇒ terorismul sprijinit de stat .utilizat pentru aşa-zisa apărare a credinţei şi a locurilor sfinte. ⇒ terorismul autorizat .utilizează acţiuni revendicative în plan economic. răpiri. deteriorarea. folosindu-se de mass-media pentru manipularea sentimentelor de simpatie ale opiniei publice. ⇒ terorismul biologic . finanţate prin sisteme globale. există: ⇒ terorismul de clan/nesprijinit de stat. terorism simbolic. atacuri armate împotriva unor obiective publice. ce urmăresc efecte psihologice majore. În funcţie de mijloacele folosite.sprijinit de stat. contaminări chimice. luare de ostatici. În funcţie de structură. unde folosirea violenţei are ca scop obţinerea sprijinului populaţiei pentru acte de extorcare de fonduri sau în declanşarea unor greve. În funcţie de modalităţile de executare.are rol de decapitare. incendierea unor elemente de infrastructură ori obiective economice.acţiunile anarhice ori extremiste.cu rol subversionist. practicat de organizaţii revoluţionare sau de. există următoarele tipuri. în care victima ce trebuie distrusă reprezintă simbol deosebit pentru partea adversă şi prin a cărei eliminare se încearcă obţinerea de avantaje etnice.acţiunile colaterale. destabilizator. În funcţie de scopul revendicativ. ⇒ terorismul de grup . structură sau domeniu.terorism funcţional. social. faţă de care statul de drept foloseşte măsuri drastice pentru a putea menţine liniştea socială. ⇒ terorismul politic . terorism endemic.constituit din organizaţii internaţionale multiplu ramificate. prin care o organizaţie folosind violenţa – poate obţine avantaje strategice într-o anumită zonă. structura. cu efect distructiv mare. în medii diverse şi cu consecinţe pe diverse perioade. având suportul logistic asigurat de către acesta. catastrofe. deteriorări de mediu sau răspândirea acestora prin diferite mijloace în spaţii dens populate. ⇒ terorismul simbolic . provocarea de acte de sabotaj asupra sistemelor informatice.acţiuni violente împotriva celor care „nu vor binele poporului”. religioase sau politice. mijloacele folosite. ⇒ terorismul internaţional . distrugeri de bunuri publice. terorism practicat de „vigilenţi”. Bioterorismul. ⇒ terorismul manipulativ . tip Mafia.utilizat pentru intimidare.acţiunile individuale cu rol revendicativ sau punitiv din sfera social-politică. acte de barbarie.organizaţii cu baza în afara statului care le patronează şi coordonează. există: ⇒ terorismul direct . politice sau de altă natură.flagelul mileniului III . omucideri. prin care se forţează obţinerea unor recompense importante. teritorial sau chiar politic. acte de piraterie aeriană sau navală. panică. implicarea/neimplicarea statului. se remarcă: ⇒ terorismul intern . deteriorarea sau distrugerea acestora. spaţiul de desfăşurare. ⇒ terorismul radiologic şi nuclear .folosirea armelor atomice la sfârşitul celui de-al doilea război mondial asupra Japoniei.acţiuni subversive sau acţiunile directe de subjugare sau de exterminare. prin sabotaje. În funcţie de implicarea/neimplicarea statului. după care se retrag sub „protecţia” ostaticilor luaţi. au apărut: ⇒ terorismul individual . pentru asigurarea unei ordini interne şi apărarea unor interese specifice. vă propunem spre studiu/analiză şi o altă clasificare a terorismului1. ⇒ terorismul indirect .terorism organizaţional. Clasificarea acţiunilor teroriste se poate face în funcţie de anumiţi factori printre care amintim: scopul revendicativ. ⇒ terorismul religios . biologice sau nucleare. direct sau indirect.utilizează agenţi chimici. victima fiind un simbol al adversarului. mai semnificative: terorismul criminal .terorism pragmatic.

considerăm că nu sunt lipsite de interes câteva repere istorice. ⇒ ecoterorismul (distrugerea ecosistemelor.A. ⇒ terorismul de stat (statul terorizează propria populaţie. Spre noi atacuri şi cuceriri. În India. geografice şi îndeosebi cele marcate psihologic de religie. ♦ efectele psihologice (41. pornind de la semnificaţiile desprinse din sursele de documentare.S. Această intenţie nu ar fi adaptată realităţii dacă nu am aduce în atenţie conceptualizarea fenomenului terorist. ⇒ terorismul religios: ♦ creştin . Momente de manifestare a terorismului.. L. în ansamblu.. . încă de la început. ⇒ terorismul nuclear. ♦ obiectivele politice (65%). apoi paharnic şi ministru al regelui Urzababa. Fanaticii din Palestina au folosit tactica teroristă în lupta lor împotriva ocupaţiei romane. Este ştiut deja că „terorismul nu reprezintă o problemă nouă”1.de dreapta (fascismul).S. teroarea (51 %).5%).5%). Frattasio. ♦ islamist (fundamentalismul islamic generalizat la scară globală). El a apărut pe continentul asiatic şi a proliferat la nivel global. de la vechiul Elam (Iranul de astăzi) până la Tilmun. cel mai important şi cel mai îndepărtat centru comercial. cândva grădinarul curmalelor regale din Kish. „The Antiterorism Handbook”.Hr. ⇒ terorismul anarhist (respingerea oricărei forme de conducere sau dominare). ce definesc. ♦ aplicarea diferitelor metode. ⇒ narcoterorismul (vizează poliţia antidrog şi autorităţile. Ex. ex.R. dintre hoarda semitică a lui Sargon. bătălia deschide drumul lui Sargon.practicat de persoanele cu probleme psihice. ne sunt cunoscute încă din anul 2380 Î. ♦ conflictul dintre atacatori şi victime (37. Teroriştii făceau parte dintr-o sectă devotată zeiţei KALI.ţările producătoare de droguri). adică Golful Persic.folosirea unor mijloace chimice. 1 2 Karl SEGER. încă din primul secol de după Hristos. ca formă de expresie a terorii. ⇒ bioterorismul . an în care avem consemnată Bătălia din Uruk.. Ex. Apreciată drept „o piatră de hotar pentru ordinea mondială”2. precum Marea Enciclopedie a jihadului sau Scrisoare de la un membru AI-Qaeda. Numele lor vine de la SICA (pumnal care îşi asasinau adversarii). conţinutul demersului nostru îşi propune disecarea meandrelor acestui fenomen. de stânga (comunismul şi socialismul). Armata Corsa).5% din definiţii).K. organizaţiile teroriste şi operaţiunile criminale întreprinse de acestea. până la sfârşitul secolului XIX-lea. 1992. strategii şi tactici (30. ⇒ terorismul naţionalist şi separatist (P. . ⇒ terorismul deviant .A.5%). Gruparea zeloţilor sicarieni a activat în primul secol al erei noastre împotriva grecilor şi romanilor care stăpâneau IUDEEA. locul considerat drept grădina Edenului. Aceştia ucideau străinii şi călătorii pe care. „Epistemologia terorii”. Originea şi bazele terorismului Mai întâi. pregătite în prealabil (32%). ne propunem să aducem în atenţie filosofia existenţială a terorismului. Conform aceloraşi autori. aflat la marea inferioară.K. organizaţiile teroriste Palestina.s-a manifestat în evul mediu (creştinizarea lituanienilor de către Cavalerii Teutoni în anul 1100).. gruparea thugistă a activat timp de şase secole. ⇒ terorismul etnic (terorizarea etniilor şi rasismul).T. în prealabil îi torturau şi mutilau. prin mijloace pe care le are la dispoziţie. ♦ teama.secta AUM din Japonia).fosta U. criteriile de identificare a terorismului rezultate din analiza statistică a celor peste o sută de definiţii existente în lume sunt: ♦ violenţa (acest criteriu fiind conţinut în 83. biologice sau nucleare (Ex. însoţind omenirea de-a lungul evoluţiei ei. zis şi SharruKenu (suveran legitim) şi armata sumeriană a lui Lugalzagisi. acestei grupări i-au căzut victime peste 500. şi statele musulmane).. Armata de Eliberare din Kosovo. E. În acest sens. ♦ acţiunile bine organizate.000 oameni.R. filosofie identificată prin rădăcini istorice desprinse din operaţiuni criminale întreprinse în vremurile trecute Fără să avem pretenţia unei exhaustivităţi în documentare. ♦ ameninţarea (47%). – incendiile din Grecia şi SUA din 2007). 2006 .

al armenilor şi kurzilor în Turcia. Jaful şi spolierea colonilor au avut ca efecte dezvoltarea puternică a industriei. din timp pregătite. De remarcat este şi faptul că. Odată cu apariţia corporaţiilor industriale. căruia perceperea realităţii îi este distorsionată. Relevantă în acest sens este gândirea diabolică a celebrului Sun-Tzu1 „omoară unul terorizează o mie”. Iniţial. până în anul 1945. prin intimidarea oponenţilor. ceea ce îngrozeşte şi mai mult omenirea. entitateageneratoare de terorism încercând astfel să câştige simpatia societăţii şi. Tot aici există şi fanaticii musulmani (mullahi). adică necredincioşii. politică. Deşi produce victime individuale sau un număr limitat. sunt demoralizaţi. în colonii avea să apară şi să dezvolte o rezistenţă tot mai activă a celor asupriţi şi să se afirme tot mai puternic mişcările de eliberare naţională şi socială. pacea şi securitatea ţării. în Persia se cunoaşte că exista gruparea ismaieliţilor sicarieni supranumiţi şi „Societatea Asasinilor” (mâncătorii de haşiş). ideoIogică care să poată fi comparată cu forţa morală pe care islamul o insuflă luptătorilor săi. esenţa terorismului rămâne tot crima şi. ţări etc. de redresare a respectivei situaţii. alte grupuri nihiliste apelând la terorism.. terorismul este îndreptat împotriva unor colectivităţi (partide. al catolicilor în Ulster. unul din scopurile terorismului este să disipeze puterea. la practici violente şi teroriste pentru reprimarea mişcărilor de eliberare... mai apoi Franţa şi Anglia. noi suntem singurii care putem reda demnitatea musulmanilor” a câştigat ultimele alegeri. fondul fragilităţii oricărei potenţiale decizii.Allah. ca scop în controlarea guvernelor ce-i reprezintă pe majoritari (sioniştii în Palestina. dar simultan de victime (cazul 11 septembrie 2001). pe. comerţului şi armatei în metropole. . Stern şi Irgun (condusă de viitorul prim-ministru al Israelului Menham Begin) atacă atât palestinienii cât şi armata de ocupaţie engleză (la 22 iunie 1946 cartierul general al armatei engleze este aruncat în aer printr-o explozie devastatoare). experienţă. Arta războiului . Marile imperii recurg tot mai frecvent pentru stăpânirea situaţiei. etnică. pe fondul incapacităţii lor de a-şi impune doctrinele sau de a căpăta sprijin popular (Brigăzile Roşii în Italia). Analiza terorismului. ca fenomen care însoţeşte istoria de-a lungul evoluţiei ei a demonstrat că. în funcţie de amploarea lui. în final.) teroarea instalându-se în mod natural. Paradoxal. victima de moment (ţinta directă) fiind mai puţin importantă decât efectul general care se obţine asupra entităţii căreia îi este adresat acesta (ţinta indirectă. etnii. Spania şi Olanda. bazele acestuia sunt de natură socială. dar şi lupta dintre imperii pentru menţinerea şi extinderea dominaţiei şi a hegemoniei în diferite zone geografice. ora 9. sociale sau religioase au folosit sau folosesc terorismul. reală). Irak şi Iran). terorismul. Unele minorităţi etnice şi/sau separatiste au apelat sau apelează încă la terorism pentru a-şi rezolva aspiraţiile de autoguvernare şi autodeterminare (cazurile bascilor în Spania. pentru ca apoi. care acţionau sub influenţa haşişului. precum Rusia. În afara terorilor cu un spectru mai îngust sau mai larg de acţiune pe care le generează. grupuri de interese. deşi în unele state. comerciale şi turistice precursoare ale neocolonialismului contemporan. Asasinii ismaeliţi au fost prima grupare care a folosit crima planificată şi sistematică pentru a induce teroare pe termen lung transformând atentatele în armă politică. au fost primele ţări care au cotropit teritorii pe alte continente şi şi-au format un puternic sistem colomal. Falangele Maronite în Liban). În alte situaţii. când organizaţiile teroriste israeliene Haganah. deoarece îşi dau seama că nu-şi vor salva viaţa decât dacă se convertesc. cât şi individul ca atare.A.. Aceste grupări. poate afecta grav şi pe termen lung atât structura socială. Siria. Actul terorist a avut întotdeauna un scop similar descurajării generale. Croaţia şi Spania s-au manifestat destul de viguros. În întreaga istorie a omenirii nu există vreo situaţie. nu au existat acţiuni teroriste sistematice în Europa. clase sociale.Între anii 1090-1275. pe fondul înmulţirii acţiunilor teroriste. a trădat interesele ţării. sub sloganurile „actuala conducere nu este în stare să asigure un nivel de trai decent populaţiei. Portugalia. terorismul a devenit atractiv pentru unele grupări sau categorii sociale datorită cheltuielilor mici pe care le necesită în atingerea unor scopuri mari. 30. colaborând cu S. Duşmanii. este că încă se comit crime teroriste în numele celui ce este permanent implorat să aducă binele pe pământ . Alte grupări teroriste s-au desprins din mişcările şi 1 Sun-Tzu. De altfel. erau folosite de conducătorii lor spirituali pentru a răspândi teroarea în rândul „necredincioşilor prin violenţă şi crimă. Ce a urmat se cunoaşte foarte bine instabilitate pe toate planurile. ca rezultat al actelor teroriste. între anii 1945-1947. să genereze haos şi să creeze un vid de soluţii la situaţia nou creată. în cele mai multe cazuri. ideologică sau religioasă. să ofere variante „reale”. la începutul secolului XXI. puterea. Spaima de moarte este înfrânată. efectele resimţindu-se în dezorganizarea societăţii. garantând în viaţa viitoare o poziţie privilegiată în Rai iar simţul milei faţă de duşmani este reprimat. Un caz tipic în acest sens îl constituie acţiunile HAMAS în Palestina care. folosiţi pentru apărarea drepturilor musulmanilor şiiţi răspândirea islamismului în Orientul Apropiat şi Mijlociu. şi Israelul . Poate şi acest lucru a contribuit la retragerea armatei engleze din zonă la 14 ianuarie 1947. O recrudescenţă deosebită capătă terorismul în zona Orientului Mijlociu. De-a lungul istoriei.U. minorităţile naţionale.

⇒ „BOOMERANG” – „spălarea”. aur etc. în concepţia fundamentalist-islamică nu pare a fi decât un pas. toxice. arme de foc artizanale.firme fantomă. substanţe şi dispozitive explozive. Indecizia în adoptarea unei definiţii comune la nivel mondial. formele. vom face. larg răspândit în ţările în curs de dezvoltare sau în regiunile în care nu există infrastructuri bancare. nemulţumite de regimul politic. alte instrumente de sabotare fizică.banii provin din surse legale (comunităţi de credinţă). mijloace de transport şi telecomunicaţii.explozivi. Un pas uriaş însă în concepţia noastră. ⇒ „HAWALA/HUNDI” . aspecte care ne îndreptăţesc să afirmăm că acest pas nu va putea fi niciodată făcut. de vânătoare. amploarea maximă în ce priveşte invadarea în masă a conştiinţei unor comunităţi sau state. electronică. Forme. instruire.este un sistem neoficial de transfer al banilor. ⇒ „CHARITY MONEY” (bani pentru caritate) . armament militar de infanterie şi greu. substanţe incendiare. procedeele şi modul de acţiune. tehnici de spălare a banilor proveniţi din crima organizată. „albirea” banilor prin tranzacţii financiare mici în jurul lumii. scopurilor. ori au constituit răspunsuri la persecuţiile împotriva unor minorităţi sau grupuri ţintă (biharii în Bangladesh. . informatică. mecanismelor.3). metodele. pot atinge terorismul de esenţă fundamentalist-islamică şi în numele lui Allah. metode şi procedee de bază ale actelor teroriste În continuare. amplitudinea de nivel strategic a obiectivelor vizate. menite să distrugă cu uşurinţă. social sau economic din ţările lor. Sunt bine cunoscute următoarele tehnici de spălare a banilor: ⇒ „STARBURST” (explozia stelară) . acţiuni de crimă organizată. imposibilitatea de a se ajunge la o definiţie unică a acestuia. întârzie acţiunea unitară împotriva acestuia. o clasificare a mijloacelor. sisteme neconvenţionale de transfer al banilor care constă în a face bani lichizi. radioactive. În zilele noastre. emergenţa noii lumi bipolare care se dezvoltă sub ochii noştri afectează relaţiile de putere Islam-Vest într-o manieră imposibil de prevăzut. În mod analog. ⇒ „SHELL COMPANIES” . mijloace vătămătoare psihic . c) mijloace logistice: . cunoscute şi recunoscute de omenire şi pe care nu avem dreptul pământean sau delegare din partea vreunei zeităţi pentru a le considera inferioare. entităţi economice cu funcţionare legală sau ilegală. afaceri legale şi ilegale. constituie multitudinea de definiţii şi clasificări ale terorismului.constă în supra sau subevaluarea intenţionată a preţurilor produselor comercializate.. arme de distrugere în masă). etnicii chinezi în Indonezia). ei devin „negri” doar prin actele teroriste. bioactive. elemente de logistică generală: locuinţe. la nivel global. facilităţi de îndoctrinare. antrenament ş. permiţându-i să-şi modernizeze mijloacele. cruzimea pregătirii şi executării actelor teroriste în sine şi disponibilitatea de a face sacrificiul suprem în numele unor idei şi valori considerate a fi „singurele în măsură să salveze omenirea de la pieire”. dacă analizăm atent spectrul civilizaţional global care se compune şi din alte cel puţin şapte civilizaţii bazate pe culturi bine definite (Anexa nr. trebuie să-i protejeze.a. utilizând dubla facturare a acestora sau documente false de îmbarcare (expediere). ⇒ „PREŢURILE ERONATE” . spaţiul de acţiune extins la nivel planetar. urmată de măsuri concentrate şi concertate întreprinse de comunitatea internaţională. b) mijloace utilizate împotriva factorilor materiali . mecanismele. plăţi în diamante. metodele şi procedeele de bază ale actelor teroriste evidenţiind apoi principalele mutaţii petrecute în sfera terorismului internaţional.transfer de sume mici de bani în sute de conturi din întreaga lume. mutaţii ce le devansează de multe ori pe cele petrecute în concepţia de ansamblu privind combaterea fenomenului terorii. Nu este greu de observat cum de aici şi până la transformarea (islamizarea) întregii omeniri într-un califat arab.organizaţiile majorităţii. acţiuni de caritate şi donaţii. mijloace de comunicare în masă standard sau specializate. Cazuistica din ultimii ani a permis specialiştilor să clasifice mijloacele specifice de acţiune teroristă (utilizate de entităţile teroriste în lovirea ţintelor operaţionale) astfel: a) mijloace utilizate împotriva factorului uman: mijloace letale sau vătămătoare biologic (arme albe.dispozitive fizice şi substanţe neletale care afectează psihicul uman. Adevărate mutaţii regenerative se petrec în lumea teroristă. platină. incendiare. Marea problemă a zilelor noastre privind lupta împotriva terorismului. resurse financiare care provin de la state finanţatoare (sponsori statali). chimică.

În ce priveşte formele. criza din Kaşmir etc. posibilităţile de acţiune. de regulă pentru sprijin operaţional specializat. mascarea indivizilor. e) promovarea unor interese de grup: naţionale. Pentru a se înţelege mai bine formele. economice şi sociale. palestinienilor. scopul urmărit etc. trebuie să fie cunoscute şi analizate scopurile urmărite. asupra nedreptăţilor şi persecuţiilor la care este supusă minoritatea socială. necesare finanţării viitoarelor acţiuni.) pot fi: a) acţiunea (atentatul) asupra personalităţilor . independenţa cecenilor. în spaţiile de geneză şi de diseminare. Prin înlăturarea acestora se produce groază şi . guverne în soluţionarea unor probleme social-politice. contrafăcute sau eliberate în baza unor acte sau declaraţii false. obţinerea unor sume de bani. prin: punerea în comun a resurselor din aceste categorii aflate la dispoziţia membrilor entităţii teroriste. sau ameninţarea cu arme asupra obiectivului vizat. b) atragerea atenţiei opiniei publice asupra unui ţel anume. încetinirea sau stoparea unor procese politice (ex. asupra unei ideologii. lingvistice.). c) subminarea autorităţii regimurilor politice din unele state. categorii şi grupuri preconstituite) la stimularea apariţiei sau dezvoltării entităţilor teroriste pe spaţiile respective şi la diseminarea lor pe alte spaţii.metodă principală de acţiune teroristă adoptată în scopul suprimării fizice a unor personalităţi marcante ale vieţii politice. metodele şi procedeele folosite de organizaţiile şi grupările teroriste. f) intimidarea şi influenţarea poziţiei unor personalităţi. organisme. Metodele şi procedeele folosite în acţiunile directe (variate şi des schimbătoare în funcţie de natura obiectivului vizat.. coroborate cu situaţia operativă existentă pe plan internaţional pot conduce la stabilirea măsurilor concrete ce trebuie întreprinse în prevenirea şi combaterea terorismului. de haos economic şi social. ideologice. obţinerea de la alte entităţi implicate (de acoperire. care.elemente de disimulare: documente de legitimare falsificate. distrugeri în rândul personalului obiectivului şi al populaţiei din zonă. asocierea punctuală. determinarea unor schimbări în viaţa politică a unui stat. Negocierile de pace dintre Israel şi OEP. precum: eliberarea unor compatrioţi deţinuţi în închisori în diferite state. economice etc. asupra necesităţii soluţionării. separatiste. d) obligarea autorităţilor la satisfacerea unor doleanţe ale grupărilor teroriste. Aspectele prezentate în acest capitol. economice. asocierea punctuală a unor membrii ai altor entităţi teroriste. elemente de disimulare a mijloacelor specifice de acţiune. sunt foarte complexe şi pot fi încadrate. a unor factori desemnaţi de entităţile sponsor ori de entităţile comanditare. a problemelor conflictuale dintr-un stat sau regiune. independenţa provinciei autoproclamate Transnistria. legendare a activităţii componenţilor entităţilor teroriste. Acestea variază de la caz la caz. prin crearea unei stări de încordare internă.). de nesiguranţă şi incertitudine. prin activitatea lor. naţionaliste. instrumente de acoperire. Alimentarea terorismului cu resurse se face prin următoarele mecanisme: a) cu resurse umane prin: impactul evoluţiilor politice.. precum şi a altor indivizi membrii ai unor entităţi ideatic compatibile. metodele şi procedeele de bază ale actelor teroriste în funcţie de scopul urmărit şi modul de desfăşurare. elemente de deghizare.. luării de ostatici. afectează interesele organizaţiilor sau grupărilor teroriste. care au lezat interesele organizaţiilor teroriste. bascilor etc. într-un anumit mod. sociale şi militare de pe spaţiile de geneză care conduc (prin aderenţa unor indivizi. revigorarea unor organizaţii extremiste. b) cu mijloace specifice de acţiune teroristă şi cu resurse financiare. religioase. în principal.). actele teroriste pot fi grupate în trei categorii: 1) Acţiunea directă este forma de bază a actelor executate de elemente teroriste şi constă în atacul deschis. resurse informaţionale. relaţiile dintre Albania şi Serbia privind autonomia provinciei Kosovo. în scopul ocupării acestuia. cât şi în comiterea lui. în următoarele categorii: a) realizarea unor scopuri politice cum ar fi: soluţionarea problemelor legate de supravieţuirea şi afirmarea unor etnii sau naţionalităţi (situaţia kurzilor. ideatic compatibile sau asociate ori favorizante etc. atât în pregătirea atacului. armat. sponsor. aderarea spontană sau îndoctrinarea ori recrutarea de către entităţile teroriste a unor persoane aflate pe spaţiile de diseminare. comanditare. logistice etc. încordarea relaţiilor dintre state. fasciste sau cu tentă religioasă etc. evoluând până la destabilizarea gravă a sistemului şi înlocuirea conducerii politice. g) răzbunarea faţă de unele personalităţi sau guverne pentru măsuri luate anterior.

ocuparea obiectivului. ♦ confruntare internaţională prin impunerea reciprocă a „sindromului reputaţie”. Procedeul presupune desfăşurarea rapidă a comandoului. cazărmi sau tabere militare. derută şi panică în rândul unor personalităţi şi grupuri politice. lăcaşuri de cult. c) atacul obiectivelor mobile (deturnarea) reprezintă atacul premeditat. sechestrarea acestuia şi prezentarea pretenţiilor la autorităţi. ♦ determinarea unei game largi de reacţii publice. Ca ultime mutaţii în strategia terorismului internaţional menţionăm: ♦ acoperirea mediatică extensivă pentru mondializarea evenimentelor violenţă politică. ♦ efectul sinergic. a răpirii/sechestrării de persoane sau luării de ostatici. influenţare şi ameninţare cu violenţa săvârşite de elemente teroriste prin lansarea premeditată de zvonuri. Atacul obiectivelor fixe se poate realiza prin: atacul simultan pe mai multe direcţii. ♦ crearea unui deficit de credibilitate a statului. baraje. 3) Acţiunea indirectă (psihologică) este constituită din actele intimidare. luarea de ostatici şi începerea tratativelor în scopul satisfacerii pretenţiilor pentru care a fost realizată acţiunea. sociale sau ale unei mase mari persoane. fără alertarea. ♦ orientarea acţiunilor asupra obiectivelor de infrastructură. de sechestrare sau ucidere a echipajului şi călătorilor. ♦ putere de disimulare draconică. expediate. al retragerii şi dispoziţiei din zonă. şantaj de natură să creeze stări de nesiguranţă.nesiguranţă în rândul populaţiei. ♦ revizuirea strategiilor şi tacticilor. ♦ accentuarea specializării. în acel moment sau ulterior. medii. Metodele folosite în acţiunile indirecte (psihologice) cuprind: a) ameninţările sau cererile adresate. pe baza unor date şi informaţii sigure despre persoana vizată. plasate în locuri. mijlocul de locomoţie folosit şi constă în asasinarea ori răpirea acesteia. ♦ preocuparea pentru limitarea „daunelor colaterale”. pătrunderea în obiectiv pe două sau mai multe direcţii. b) lansarea de alarme false. plasarea de încărcături explozive la obiective fixe sau mobile sau lovirea la distanţă cu mijloace telecomandate sau teleghidate. desfăşurat rapid şi prin surprindere asupra elementelor din sistemul de pază şi apărare. ce se realizează într-un loc favorabil dinainte ales. atacul legendat constă în pătrunderea „legaIă” în obiectivul vizat. agenţii. obiective frecventate de cei vizaţi şi prin lovirea de la distanţă a ţintelor cu mijloace. folosirea teroriştilor sinucigaşi. ♦ spulberarea strategiilor de invulnerabilitate. telecomandate (teleghidate). . luându-se toate măsurile de conspirativitate şi dispariţia din câmpul acţiunii. ♦ realizarea surprinderii generalizate cu caracter de dezorientare publică. alarme false şi apeluri telefonice. prin folosirea încărcăturii explozive. depozite etc. eliberarea unor deţinuţi ori pentru a crea o largă publicitate cauzei lor în mass-media. în scopul obţinerii unor fonduri financiare. Obiectivele vizate ar pute fi: ambasade reşedinţe. b) atacul obiectivelor fixe constă în asaltul prin foc. dincolo de statul-ţintă. de capturare a unui mijloc de transport. răpirii sau sechestrării unei personalităţi. atacul armat izolat este un procedeu al unor elemente teroriste mai puţin numeroase (unul . acţiunea armată specială. diferit{ personalităţi. 2) Acţiunea acoperită este forma adoptată de elementele teroriste constând în asasinarea unor persoane. Ca procedee folosite în acţiunea (atentatul) asupra persoanelor enumerăm: atacul armat în forţă constituie un procedeu ce se execută rapid şi prin surprindere în scopul capturării sau nimicirii persoanei viza te şi ulterior. cu sau fără luare de ostatici din rândul personalului. Grupul terorist poate avea 5 . ameninţarea cu arma a personalului. perturbarea activităţilor de stat. pătrunderea în obiectiv. poduri. a forţelor de ordine. ♦ alegerea ţinte lor de mare audienţă şi diversificarea tacticilor acţionare.doi indivizi). ♦ accentuarea compartimentării în scopul păstrării secretului. ♦ lipsa recunoaşterii oficiale pentru inducerea sindromului „adversarului nevăzut”. în plan extern. prin folosirea unor legende. economice.7 membrii sau mai mulţi. săli de spectacole. prin telefoane şi anonime. atacul pe o direcţie favorabilă precedat de o acţiune demonstrativă pe o direcţie secundară. ca instituţie. nimicirea elementelor dispozitivului de pază şi apărare. hoteluri. distrugerea şi incendierea unor obiective. procedeu adoptat. haos şi dezordine. Metode folosite în acţiunile acoperite constau în expedierea de obiecte explozive. folosit în scopul asasinării. c) preocupările teroriştilor pentru procurarea şi folosirea armelor nimicire în masă. combinat cu mişcarea. Atentatul asupra personalităţilor poate lua forma asasinatului. În multe situaţii atacul armat în forţă poate căpăta aspectul de ambuscadă.

flagelul mileniului III”. Vol. Andrew LLOYD şi Peter MATHEWS. 2. 2006. Sun-Tzu. 4. cosmetizat în funcţie de interese. ♦ ♦ Bibliografie: 1. L. Frattasio. „Arta războiului”. 1992. 1995. Lumea se confruntă mai nou cu problema identificării terorismului ca unic inamic şi nu unul cu mai multe feţe. . 14. Hiparion. 5.proliferarea actelor de terorism prin sacrificiu (terorismul sinucigaş). „Epistemologia terorii”. 3. „Bioterorismul . Karl SEGER. diversificarea resurselor de ordin logistic. Ed.R.Bares. „The Antiterorism Handbook”. Cluj-Napoca. „Conceptul de terorism pentru comandamentul militar”. 2002.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful