ASEAN (Association of Southeast Asian Nations) One vision, One Identity, One Community Asociaţia Naţiunilor din Sud

-Estul Asiei - Association of Southeast Asian Nations, abreviată frecvent ASEAN, este o organizaţie politică şi economică a zece ţări din Asia de sud-est, constituită la 8 august 1967 de Indonezia, Malaysia, Filipine, Singapore şi Thailanda. În prezent, ASEAN cuprinde 10 state. În cadrul evoluției organizației, au existat patru etape de extindere, după cum urmează: 1) La data de 08.01.1984, Brunei Darussalam aderă la ASEAN. 2) La data de 28.07.1995, Vietnam aderă la ASEAN. 3) La data de 23.07.1997, Laos şi Myanmar se alătură celorlalte ţări ASEAN. 4) La data de 30.04.1999, Cambodgia aderă la ASEAN. Organizația ASEAN și-a extins progresiv procesul de integrare regională, mai întâi în domeniile economic și comercial, pentru a iniția mai apoi, un proces mai avansat de integrare instituțională, politico-economică și socio-culturală. Cu o populaţie de 567 milioane de locuitori, un produs intern brut ce depăşeşte 1 trilion USD, cu schimburi comerciale de 300 miliarde USD în cadrul organizaţiei şi 900 miliarde USD cu terţii, ASEAN a cunoscut o dezvoltare remarcabilă în toate domeniilor de-a lungul celor 45 de ani de existenţă.

Principii fundamentale În Tratatul de Prietenie și Cooperare în Asia de Sud – TAC, din 1976, statele membre ASEAN au adoptat următoarele principii fundamentale

1

scopurile și obiectivele organizației sunt: 1. culturale. progresul social şi dezvoltarea culturală în regiune. Să promoveze colaborarea activă şi asistenţa reciprocă în problemele de interes comun în domeniile economice. ştiinţifice şi administrative. 6. Să promoveze pacea şi stabilitatea regională prin respect pentru justiție în raporturile dintre ţările din regiune şi aderarea la principiile Cartei Naţiunilor Unite. pentru expansiunea comerţului. sferei profesionale. sociale. 2. 5. Să colaboreze mai eficient pentru o mai buna utilizare a agriculturii și industriei lor. tehnice. Respectarea dreptului oricărui stat de a exista fără constrângeri și imixtiuni externe. tehnice şi administrative. 3.egalitate. Renunțarea la folosirea forței. Respect reciproc pentru independență.1. inclusiv studiul problemelor legate de comerţul internaţional de mărfuri. Să accelereze creşterea economică. în formă de instruire şi facilităţi de cercetare în domeniul educaţiei. pentru îmbunătăţirea 2 . 4. Să ofere asistenţă reciprocă. integritate teritorială și identitate naționala a tuturor națiunilor. 4. Neintervenția în afacerile interne ale țărilor componente. Cooperare efectiva între țările membre. suveranitate. Scopuri și obiective Conform Declarației ASEAN. 3. prin eforturile comune în spiritul egalităţii şi parteneriat în vederea consolidării fundației pentru o comunitate prosperă şi paşnică a Naţiunilor din Asia de Sud-Est. 5. Rezolvarea disputelor într-o maniera pașnică. 2.

.  dezvoltarea resurselor umane.  menținerea stabilității macroeconomice și financiare. şi să exploreze toate căile pentru o mai strânsă cooperare între ele. 3.cuprinde miniştrii de externe. cu obiective şi scopuri similare. cu următoarele obiective:  menținerea păcii. Ei se întâlnesc de cel puțin 2 ori pe an.  intensificarea comerțului și investițiilor în domeniul mineral între țările membre.  accelerarea circulației libere de servicii profesionale în regiune.Comunitatea de securitate ASEAN. 3 . Să mențină o cooperare strânsă şi benefică cu organizaţiile internaţionale şi regionale existente. În 1997 a fost adoptată strategia ASEAN Vision 2020.Comunitatea economică ASEAN. Consiliul Coordonator al ASEAN .transportului şi mijloacelor de comunicare şi ridicarea nivelului de trai al popoarelor lor.  accelerarea progresului științei și tehnologiei.  existența unui parteneriat angajat în dezvoltare dinamică între țările ASEAN. ORGANE COMPONENTE: 1. 6.Summit-ul ASEAN – adună șefii de stat din țările membre 2.Consiliile Comunitare – .

prevenirea şi rezolvarea conflictelor.Comunitatea socio-culturală ASEAN. Componentele principale ale Comunităţii de Securitate ASEAN pot fi grupate în: .dezvoltarea relaţiilor politice.conturarea şi uniformizarea normelor.reconstrucţia păcii post-conflict. .realizarea mecanismelor de implementare. care urma să se bazeze pe trei stâlpi: 1. Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi – fiecare stat membru numește un reprezentant permanent cu rang de ambasador. Corpul Ministerial Sectorial ASEAN 5. 4. . Comunitatea de securitate ASEAN 2. să faciliteze şi să coordoneze colaborarea părţilor interesate în realizarea scopurilor şi principiilor reflectate în Carta ASEAN. . Comunitatea economică ASEAN 1. în cadrul celui de al 9-lea summit din Bali. 4 . Secretariatul . Misiunea Secretariatului este să iniţieze. 6..a fost înfiinţat în februarie 1976 de către miniştrii de externe ai ASEAN. . Comunitatea socio-culturală ASEAN 3. Indonezia şi s-a referit la crearea unei comunităţi ASEAN până în anul 2020 (ţinta a fost mutată ulterior pentru 2015). Evoluție Se consideră că cea mai importantă decizie legată de evoluţia acestei organizaţii a fost luată în anul 2003.

Membrii Comunităţii s-au angajat să utilizeze numai măsuri paşnice în reglementarea diferendelor şi să considere propria securitate ca fiind conectată fundamental de securitatea celorlalte naţiuni. viziunea comună şi obiectivele.cu referire la creşterea investiţiilor în asigurarea cadrului educaţional de bază şi superior. Programul de muncă ASEAN pentru HIV/ASEAN. 2. 2. având drept scop promovarea construirii încrederii. 4. angajare durabilă și alte provocări ale globalizării. dezvoltarea diplomaţiei şi elaborarea de abordări pentru cazurile de conflict. Forţa de muncă. 5. Programul de muncă ASEAN pentru vârstnici. Programul de muncă ASEAN pentru pregătirea tinerilor. Comunitatea socio-culturală ASEAN are la bază trei zone de acţiune importante: 1. 3. 3. Îmbunătăţirea cooperării în domeniul sănătăţii publice. pregătirea forţei de muncă. crearea de locuri de muncă şi protecţia socială. înfiinţând Forumul Regional ASEAN. În acest moment există câteva proiecte socio-culturale derulate în cadrul ASEAN: 1. Programul de muncă ASEAN pentru asistență socială. având la bază localizarea geografică. 2. Rețeaua Universitară pentru promovarea colaborării dintre cele 17 universități din ASEAN. ASEAN s-a implicat încă din 1994 şi în afara graniţelor sale din punct de vedere al securităţii. dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei. familie și populație. Dezvoltarea socială având ca scop ridicarea standardului de viaţă pentru grupurile dezavantajate și populaţia din zona rurală. 5 .

Implementarea comunității economice este consecința liberalizării comerciale prevăzute de acordul AFTA (ASEAN Free Trade Area) și a liberalizării în materie de investiții în interiorul ASEAN. cu China și India. Scopul Comunităţi Economice ASEAN este de a transforma zona geopolitică în cauză într-o regiune economică competitivă. în urma acordului AIA (ASEAN Investment Area). Săptămâna culturală ASEAN. 6 .9 miliarde de 1. caracterizată printr-un volum de schimburi de circa 4. La 1 ianuarie 2010 au intrat în vigoare Acordurile de liber schimb cu Australia și Noua Zeelandă.6.5 miliarde de dolari. Programul de schimb de experiență pentru studenți. Consolidarea instituțională a ASEAN a fost însoțită de creșterea rolului internațional al organizației. Acordul cu China (CAFTA) cuprinde eliminarea taxelor vamale pentru 7000 de tipuri de produse (circa 90% din pozițiile tarifare) și crearea unei piețe integrate de aproximativ 1. Tabăra Tineretului ASEAN și Concursul ASEAN. 8. Forum cultural pentru tineret și forumul tinerilor vorbitori din cadrul ASEAN.9 miliarde de oameni. 3. Filipine și Vietnam). Acordul cu Australia și Noua Zeelandă prevede liberalizarea comerțului de bunuri (99% din produse importate din Indonezia. serviciile şi investiţiile să circule liber şi capitalul să circule mai liber decât în prezent. stabilă şi prosperă în care bunurile. De asemenea. Programul de schimb Media din cadrul ASEAN. Malaysia. se urmăreşte realizarea unei dezvoltări economice echitabile şi reducerea sărăciei şi a disparităţilor sociale până în 2015. 7. a serviciilor și investițiilor.

. ce includ Reţeaua de curent electric şi Proiectele de conducte de gaz.Traseul pentru Integrarea Sectorului de Transport Aerian. liberalizarea contului de capital. Myanmar. ASEAN întreține raporturi privilegiate de cooperare politică și economică cu Coreea de Sud. Japonia și China (blocul ASEAN+3) și cu SUA care își păstrează interesele strategice în SE Pacificului și au încheiat deja un acord de liber schimb cu Singapore. 7 . dezvoltarea resurselor umane.Acordul cu India (TIG) prevede o liberalizare tarifară progresivă pentru mai mult de 90% din produsele comercializate. . acordul prevede crearea unei piețe unice integrate pentru mai bine de 1.Campania „Vizitează ASEAN” şi Organizaţia „ASEAN Hip-Hop Pass” condusă de sectorul privat pentru promovarea turismului în cadrul ASEAN. principalele porturi şi culoare maritime. liberalizarea serviciilor financiare şi cooperarea în privinţa monedei.8 miliarde de persoane. .Acordul asupra Rezervei de Securitate pentru hrană în cadrul ASEAN. . Activităţi importante legate de integrarea economică sunt: .Reţelele de energie trans-ASEAN. Laos. transportul fluvial şi principalele legături aeriene civile. inclusiv calea ferată dintre Singapore şi Kunming. în special în ţările CLMV (Cambogia. . tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi integrarea economică regională. . De asemenea. și în acest caz. Vietnam).Reţeaua de transport trans-ASEAN formată din reţelele importante de autostrăzi şi căi ferate dintre state.Traseul pentru integrarea financiară şi monetară în patru zone: dezvoltarea pieţei de capital.Iniţiativa pentru Integrarea ASEAN orientată spre infrastructură.

atât politice. cât şi economice cu India. forţa de muncă. Asociaţia Asiei de Sud pentru Cooperare Regională şi Forumul Pacificului de Sud. în care s-au pus bazele contactelor dintre cele două zone. Coreea de Sud şi Japonia. Tot în zona Asiei şi Oceaniei. În privinţa relaţiilor comerciale cu ţările mai sus menţionate. perioada 1967-1980. criminalitatea transfrontalieră. Australia şi Noua Zeelanda. Canada. finanţe.Relații externe Obiectivul principal al politicii de relaţii externe pentru Comunitate ASEAN este de a deveni un important jucător internaţional. ASEAN are relaţii strânse. comerţ şi investiţii. cooperare. principalii parteneri ai ASEAN sunt China. aceştia sunt: Uniunea Europeană. Cu aceste trei ţări s-au dezvoltat relaţii pe multiple planuri: securitate. 1980-1994. În momentul de faţă. sănătate. asistenţă socială şi dezvoltare. ASEAN dezvoltă relaţii pe multiple planuri cu partenerii săi de dialog. ASEAN a negociat sau negociază Acorduri de Liber Schimb. mediu. cum ar fi: Consiliul Cooperării Golfului. energie. culminând cu semnarea Acordului de Cooperare CEASEAN în martie 1980. Statele Unite şi Rusia. agricultură. ştiinţă şi tehnologie. cultură. ASEAN întreţine relaţii strânse şi cu organizaţii. Relaţiile dintre UE şi ASEAN pot fi grupate pe trei paliere: 1. tineret şi dezvoltare rurală şi eradicarea sărăciei. comunicaţii. turism. 2. 8 . Pe lângă cei deja menţionaţi. De asemenea.perioada s-a caracterizat prin întărirea relaţiilor economice şi politice. Grupul de la Rio.

3. serviciile. De asemenea. în acest sens luându-se în considerare începerea negocierii pentru un Acord de Liber Schimb. această fază marchează prezentul relaţiilor dintre cele două regiuni în care se urmăreşte realizarea unui cadru multilateral pentru dezvoltarea relaţiilor pe baze egale. Comitetul Economic și Social European a elaborat un aviz. De cealaltă parte. politică şi securitate. care există deja şi. 9 . În Octombrie 2007 s-a decis ca UE să înceapă negocierile pentru ALS în formula UE-ASEAN. care subliniau importanța unei atenții mai mari acordate de UE regiunii Asiei de SudEst. ASEAN este interesată de semnarea ALS pentru a-şi asigura intrarea pe piaţa UE şi a beneficia de experienţa UE în managementul relaţiilor comunitare.Japonia şi SUA. Acest aviz vine în prelungirea altor câteva. cu privire la relațiile UE-ASEAN. Acest Acord de Liber Schimb se doreşte a fi unul în variantă extinsă. Domeniul economic este considerat prioritar. UE este interesată de dezvoltarea relaţiilor cu ASEAN pe trei mari direcţii: economică. La 26 februarie 2010. În momentul de faţă. să le completeze pe acestea. facilitarea investiţiilor şi protejarea proprietăţii intelectuale. Principalul interes al UE în privinţa ASEAN este acela de a-şi întări poziţia în această zonă faţă de principalii concurenţi globali . evidențiind contribuția fundamentală pe care UE ar putea să o aducă integrării regionale în Asia. din propria inițiativă. pe lângă comerţul cu bunuri. care sunt mai bine reprezentați economic. CESE a evidențiat importanța fundamentală și necesitatea reînnoirii și aprofundării relațiilor dintre instituțiile comunitare și ASEAN. eventual. UE doreşte ca ALS să fie negociat în afara acordurilor politice şi de cooperare. acoperind.

Investitorii europeni contribuie cu circa 27% din totalul fluxurilor de investiții străine directe în spațiul ASEAN. Cu toate acestea. India. În ceea ce privește investițiile. conform datelor Eurostat). afirmând faptul că ultimul deceniu a reprezentat o ocazie ratată și nu una de consolidare a parteneriatului cu o regiune considerată strategică pentru interesele UE în lume. Eliminarea acestor bariere.4 miliarde €. În ciuda dezvoltării relațiilor comerciale și financiare. mai ales în sectorul serviciilor. ASEAN a încheiat acorduri comerciale cu celelalte zone geo-economice importante pe plan mondial (China. În toată această perioadă. ASEAN este în prezent al treilea partener comercial al UE. Japonia și negocieri în curs de desfășurare cu SUA). în aceeași perioadă a fost înregistrată o creștere semnificativă a fluxurilor ASEAN-UE. pe măsura evoluției integrării. piețele ASEAN continuă să mențină bariere tarifare și netarifare semnificative. urmând Malaysia (9%). în perioada 2005-2008. 10 .6 miliarde € în 2007 (Eurostat). CESE a constatat că parteneriatul UE-ASEAN nu a înregistrat progresele așteptate. Coreea de Sud. Thailanda. egal cu 25 de miliarde de euro în 2008 (Eurostat). în timp ce UE și ASEAN au căzut de acord cu privire la o pauză în negocierile comerciale lansate. 85% din fluxurile care provin din ASEAN sunt însă din doar două țări: Singapore și Malaysia. cu aproximativ 7% din importurile totale. prin punerea în aplicare a unui acord de liber schimb UE-ASEAN. constituind însă un avantaj și pentru țările ASEAN. ar aduce avantaje evidente Uniunii Europene. Indonezia. Balanța comercială UEASEAN înregistrează un deficit considerabil. de la 29. după Statele Unite și China. Cea mai mare parte a acestor investiții se fac în Singapore (65%). Brunei și Vietnam (fiecare cu câte 5-7%).7 la 43.Cu toate acestea. fluxurile de capital UE-ASEAN au înregistrat o creștere de 200% în valoare (atingând un total de 105.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful