ACADEMIA DE STIINTE ECONOMICE BUCURESTI ECONOMIE ECOLOGICA

PIERDEREA DE BIODIVERSITATE

Capsuc Iuliana

…………14 Bibliografie………………………………………………………………….……………………….…………16 2 .………………………. …3 Cap. I –Biodiversitatea si pierderea de biodiversitate…………………3 Cap. II –Biodiversitatea in zona Delta Dunarii….….Grupa 1333 Cuprins: Introducere………………………………………………………………. III –Concluzii si propuneri…………………………………………….11 Cap.

In acelasi timp biodiversitatea este esentiala si in securitatea alimentara. Biodiversitatea fiind direct responsabila de calitatea aerului pe care populatia planetei il respira.Biodiversitatea si pierderea de biodiversitate Biodiversitatea reprezinta o varietatea impresionanta a tot ceea ce reprezinta viata pe Terra . biodiversitatea. Aceasta biodiversitate alcatuita din totalitatea vietuitoarelor Terrei. creaza o dependenta intre umanitate si biodiversitate . aerul si solul. Cap. de calitatea apelor si de permanenta sursa bunurilor materiale . ecosistemelor si genelor. animalelor. Pamantul este unic in sistemul nostrum solar tocmai datorita existentei biodiversitatii. si aici vorbim de totalitatea plantelor. I.Cu ajutorul biodiversitatii este descrisa intreaga gama a variabilitatii 3 . Bunurile si serviciile oferite de biodiversitate sunt absolute este fundamentale pentru existent omenirii.Introducere Cele trei resurse naturale foarte importante pentru existenta pe Terra sunt : apa. este nevoie de existent celei de a patra resursa nu mai putin importanta decat cele trei si anume . dar si interactiunile dintre acestea. Pentru existent celor enumerate mai sus .

Habitatele din Romania sunt caracterizate de o anumita compozitie a florei si a faunei. 90 habitate specific dunelor si zonelor stancoase si 135 de habitate specific terenurilor agricol. 206 habitate forestiere. Alt factor care 4 . precum si diferentele climatice intre campie si munte impuse de altitudinea reliefului.organismelor vii in cadrul unui complex ecologic . Influentele climatice. au determinat aparitia unui mare numar de habitate. 196 habitate specific pasunilor si fanetelor. 1433 habitate specific zonelor umede. componente ale biocenozelor si sunt influentate de diferiti factori climatici sau edafici. In total s-au analizat 261 de zone in intreaga tara si sau identificat si caracterizat 783 de tipuri de habitate si anume :13 habitate de coasta. Tara noastra este acoperita de ecosisteme naturale si semi-naturale in procent de 47%. Diversitatea ecosistemului si deversitatea genetica a unei specii din acest ecosistem sunt component ale biodiversitatii. ale zonelor aride din partea estica. la cele oceanice din partea vestica a tarii.

subsol). pasunatul excesiv. braconajul speciilor salbatice. activitatea omului are un aport si mai puternic asupra biodiversitatii. incalzirea planetara. Pe parcursul anilor prin actiunile multiple si repetate ale oamenilor au fost distruse habitate naturale si in acelasi timp vietuitoarele respectivelor habitate Factori naturali ai pierderii de biodiversitate. introducerea speciilor straine in ecosistem.determina marea varietate de habitate din Romania este reprezentat de compozitia chimica a rocilor din substrat (sol. Willson afirma exstinctiei speciilor ca “factorul uman reprezinta principala cauza a si anume: distrugerea habitatelor naturale. Cauzele naturale si actiunea omului asupra mediului inconjurator dea lungul anilor au cauzat in aceeasi masura eroziunea biodiversitatii. pierderea speciilor salbatice. aglomerarea zonelor urbane. Cutremurile de pamant . 5 . poluarea mediului.” Desi factorii naturali au un aport foarte mare la pierderea de biodiversitate . vanturile puternice (tornade si uragane) reprezinta cauzele naturale care au condus la pierderea de biodiversitate. Factorii antropici ai pierderii de biodiversitate. inundatiile. Aceste cause naturale in ultima perioada s-au manifestat la o intensitate mult mai ridicata in comparatie cu anii trecuti.

dar acestea nu sunt infinite si nici folosite in mod rational. Cresterea semnificativa a populatiei reprezinta o presiune puternica asupra resurseloe Terrei . Poluarea Poluarea este un fenomen care si-a facut aparitia odata cu revolutia industrial. 6 . Aceasta presiune face ca 800 de milioane de oameni sa fie intr-o stare de foame cronica. construirea unor noi artere de circulatie si exploatarea non durabila a resurselor naturale duc rapid si sigur la distrugerea ireparabila a numeroase habitate si a plantelor si animalelor acestora. Terra detine resurse reinoible .Factorii care duc la deteriorarea mediului nu reprezinta o actiune izolata . Poluarea exercita actiuni nedorite asupra solului . Defrisarea padurilor .Acestea odata ajunse in rauri si lacuri duc la moartea a numeroase specii de plante si animale care traiesc in acest mediu. aerului dar si asupra apei. Acest fenomen numit poluare are influente tot mai devastatoare asupra biodiversitatii. ci se petrec simultan asupra diferitelor component ale boidiversitatii si face ca aceasta deteriorare sa fie si mai rapida si mai puternica. In rauri ajung reziduri industriale dar si ingrasaminte chimice care sunt conduse tot aici si in lacuri de catre ploi .

Gazele emanate in atmosfera polueaza aerul si afecteaza foarte mult vietuitoarele acestuia. “Efectul sera” a aparut datorita emisiilor de gaze si acesta a condus automat la mari schimbari climatice. In zonele urmabe si orasele mari este cel mai usor vizibil aceste “Efect de sera” deoarece aici ezista un numar mult mai mare de autoturisme care produc gaze. Folosirea insecticidelor organoclorurate si organofosforice. In componenta unor produse alimentare gasim pesticide care afecteaza omul . conducand la aparitia fenomenelor de mutatie si 7 . Efectele acestora sunt nocive asupra sanatatii oamenilor . erbicidele sunt foarte eficiente in distrugerea anumitor grupuri de microorganism si anume fungi si bacteria. Desi sunt cunoscute avantajele folosirii acestor substante cercetarile efectuate au demonstrate ca diferitele pesticide au efecte daunatoare asupra vertebratelor si inclusive asupra omului.

Incalzirea planetara.efecte cangerigene. Prin acest process sunt afectate zonele de tundra arctica si vegetatie luxurianta din Africa de Sud. Drept exemplu la algele marine s-a descoperit inhibarea diviziunii celulare si diminuarea accentuate a fotosintezei. Aceasta migrare este un fenomen cauzat de starea de subdezvoltare si de foamete. Pentru cei care au migrat catre 8 . Aglomerarea zonelor urbane. Migrarea oamenilor catre zonele urbane a avut drept consecinta aglomerarea acestor zone. Exista in acelasi timp efecte complexe si asupra plantelor. Odata cu dezvoltarea proceselor industriale au fost eliberate in atmosfera cantitati uriase de dioxid de carbon.

Exploatarile nerationale au dus la distrugerea vegetatie de pe portiunile respective de sol si drept urmare ploile violente erodeaza respectivele zone. este un process foarte dificil. In tara noastra acest fenomen se petrece in special in sudul Olteniei. In acest caz pentru asigurarea hranei . Studiile efectuate arata ca in anul 2050 vor fi 9 miliarde de oameni pe Terra. acestea au reprezentat mereu o viata mai buna si rezolvarea multor probleme. Degradarea vegetatiei produce un fenomen foarte periculos care se amplifica in ultima perioada si acesta fiind: procesul de desertificare.marile zone urbane . Odata ce terenul a fost erodat acesta se reface foarte greu chiar daca este acoperit de vegetatie. Cresterea resurselor alimentare este posibila doar prin crearea unor culture performante atat la nivel productive cat rezistente la adversiunile mediului natural. Evaluarea ritmului de extintie a speciilor. 9 . cresterea resurselor alimentare este obligatorie. Stabilirea numarului speciilor care au disparut pe parcursul anilor sau care sunt amenintate cu disparitia . Pentru formarea unui strat de 10 mm de sol este necesar un timp de la 1 pana la 4 secole. Pierderea resurselor genetice vegetale. Degradarea solului Eroziunile se datoreaza exploatarii nerationale a pamantului si automat acestea conduc la degradarea solului.

o treime din fondul piscicol va fi epuizat datorita supraexploatarilor si concentratia de dioxid de carbon s-ar putea dubla pana in 2050. unde aceasta proportie atinge 90%. in prezent exista peste 2 miliarde de oameni in plus de hranit. Numeroase specii de pasari si mamifere vor disparea.Comparativ cu evaluarea pierderilor vertebratelor mari . numarul de persoane afectate de schimbarile climatice s-a dublat. Aproximativ 40% din suprafata planetei duce lipsa de apa potabila. Comparativ cu anul 1952. este un proces mult mai dificil de efectuat. in urmatorii ani 70% din suprafata Pamantului va fi grav afectata de distrugerile facute de om. Jumatate din apele planetei sunt poluate si in curs de secatuire. pierderile vietuitoarelor mici precum nevertebratele precum ciupercile sau algele. 10 . Aceasta stare de nepregatire este demonstrate de catre continuarea degradarii mediului natural. Pierderile de resurse biologice si consecintele acestora sunt facori cunoscuti de catre omenire . Conservarea biodiversitatii. cea mai grava problema este in partile estice ale Asiei. iar in urmatorii 30 de ani vor exista alte 2 miliarde.Daca fiecare locuitor al Terrei nu va actiona promediu. iar peste 30 de ani proportia se va mari de pana la 50%. dar in acelasi timp nu este pregatita pentru infruntarea lor. In acest moment fiecare individ trebuie sa actioneze si individual pentru ca este o problema care apartine tuturor nu doar cuiva anume. In ultimii 10 ani.

II – Biodiversitatea in zona Delta Dunarii Delta Dunarii se afla la intretaierea paralelei 45º latitudine nordica cu meridianul 29º longitudine estica. In amonte de portul Tulcea.brat ce se intinde intre Chilia si Sf. TULCEA . Lungime de 105 km pana la Periprava.Gheorghe (pe malul drept. Are aspectul unui triunghi echilateral cu laturile de cca 80 km lungime.Este locul unde 11 .Din consumul mondial. ca si cum si-ar lasa libere apele pentru a forma un lac. bratul cu acelasi nume are o albie lata. 90% revine unei cincimi a populatiei lumii care traieste in tarile dezvoltate. La vreo 7-8 km de portul Tulcea se afla insusi “capul” deltei.cel mai nordic brat si cel mai activ. considerat cel mai important punct geografic din regiune. Lungime: 19 km. cu doua ramificatii si o microdelta proprie. Conservarea biodiversitatii prezinta serioase dificultati generate de complexitatea aspectelor care caracterizeaza biodiversitatea insasi. Principalele cursuri de apa sunt cele 4 brate de varsare ale Dunarii in mare: CHILIA . Aceasta stare generala de saracie afecteaza aproximativ 4 miliarde de oameni care traiesc cu mai putin de 2 dolari pe zi. Cap. orasul Tulcea).

18 m SFANTUL GHEORGHE – cel mai vechi brat de varsare a Dunarii in mare. Un studiu recent al Academiei Romane.Lungime: 64 km .000 ha si cuprinde Delta Dunarii. specii mediteraneene. a relatat existenta a aproximativ 5000 de specii diferite de plante. La sudul bratului Sfantu Gheorghe se desfasoara gruparea de lacuri Razelm-Sinoe.Lungime: 64 km. balcanice. adancime maxima. Rezervatia biosterei Delta Dunarii se intinde pe o suprafata de 580. asiatice si reprezentata de cea mai compacta 12 . si litoralul Marii Negre de la bratul Chilia pana la Capul Midia. mai drept si mai amenajat brat de varsare.Dunarea isi imparte pentru prima oara apele. latime maxima: 250 m. SULINA – cel mai scurt. Dunarea maritime. Complex lagunar Razelm-Sinoe. formand impreuna cu zona de mlastini si de grinduri din preajma un ansamblu morfologic si hidrografic. Flora este compusa din elemente autohtone. constituind bratele Chilia si Tulcea. animale si insecte care traiesc in Delta Dunarii.

Sulina ar urma sa fie partial inundate. de protejare a celor existente . Delta Dunarii ar putea fi inundata total. in cazul in care procesul de incalzire globala nu va fi redus. zona litorala a Marii Negre intre Sulina si Vama Veche este in pericol.a caror valoare nu este înca afectata . Pana acum Delta Dunarii s-au adunat aproximativ 750 de tone de gunoi. Efectele negative generate de activitatea umana din interiorul deltei se cumuleaza cu cele generate de astfel de activitati. existând riscul ca aceste efecte conjugate sa afecteze în continuare echilibrul ecosistemelor naturale si sa se agraveze daca nu vor fi luate masuri de reducere a efectelor negative. de refacere a unor zone afectate. cu vegetatie specifica nisipurilor litorale. 13 . Specialistii sustin ca.si de cooperare locala sau regionala în toate aceste actiuni. In aceste conditii. Delta Dunarii are de suferit de pe urma turistilor. care sunt lasate sa se descompuna sub cerul liber sau în depozite improvizate. Galati si Braila. De asemenea. nivelul Marii Negre ar putea creste alarmant. care se desfasoara în afara deltei.zona stuficola din lume ca intindere ca si padurea de stejari si liane mediteraneene de pe grindul Letea si Caraorman. mult mai active. Ecosistemul ei poate fi distrus de efectele pe care le are omul asupra ei. iar orase precum Tulcea. Datorita atractivitatii foarte mari.

lacurilor si solurilor. Mai afectate de acest fenomen sunt partea de vest a Olteniei si partea de sud-est a Banatului. Aceasta pierdere este una uriasa dar in acelasi timp neanteleasa de anumiti oameni ceea ce creaza o alta problema uriasa si care creste de la an la an. Pierderea biodiversitatii va avea un impact negativ asupra produselor alimentare si aprovizionarii cu apa. supra exploatarea padurilor. poluarii si schimbarii climei la nivel global. Romania se va confrunta si cu aparitia unor zone desertice. Cap. rezultand astfel o catastrofa economica. III – Concluzii si propuneri In momentul actual una dintre cele mai mari probleme cu care ne confruntam este pierderea biodiversitatii. invaziei speciilor straine. Principala cauza a pierderii biodiversitatii o constituie schimbarile habitatului natural datorita sistemelor de productie agricola intensiva. industriei de constructii si extractiva. 14 .In afara de anomaliile meteorologice. oceanelor. Exista totusi si o veste buna. precum si alte servicii care depind de ecosisteme. unde fenomenul deja a aparut. Influentele cele mai grave ale schimbarilor climaterice ar putea fi resimtite abia dupa anul 2100. raurilor.

care neaga prerogativele speciei umane de a distruge alte specii si sustin dreptul la existenta al oricarei forme de viata. Un rol important revine educatiei ecologice a populatiei. regional si global. Pentru stoparea pierderii de biodiversitate se aduc o serie de argumente si motivatii: motivatii economice asupra utilizarii potenliale. iar pe de alta parte mentine procesele ecologice la nivel local. consideratii de ordin etic.Biodiversitatea trebuie conservata pretutindeni pe Pamant. ce considerd pierderea ireversibila a unor forme unice de viata. aspectul estetic. in vederea constientizarii necesitatii protejarii speciilor de animale si plante. medicamente sau materii prime in biotehnologie. 15 . ca o saracie a experientei si orizontului uman. ca elemente de baza ale mediului natural in ansamblu. a unor specii. privind interelatiile dintre diferitele componente ale ecosferei si posibilitalile de a inlelege cum funclioneaza aceasta. aspectul stiintific. deoarece genereaza pe de o parte bunuri si asigura servicii direct utilizabile sistemului socio-economic uman. in prezent sau viitor. ca surse de hrana. a unor categorii de ecosisteme si peisaje.

Primack. www.Florina Bran.ro 7. 2001. Brasov. 2. ASE. Mihai Cristea.ro 10. Ceres. Springer. www. Ernst-Detler Schulze. Ed. Aves Danubii.ro 16 . www. Ed. 4.ziare. Raluca Cretu.ibiol. Pelecanus.ecomagazin. Biodiversitatea si functiile ecosistemului. 2008.ro 9. www. 3. Richard B. Ed.deltadunarii. 2006. 1994. Fundamentele conservarii diversitatii biologice. 6. Ed. Problemele economice si ecologice ale Dunarii si Marii Negre.Bibliografie 1.ro 8. Biodiversitatea.stopco2.AGIR. Victor Ciochia. www. Bucuresti. Ed. 5.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful