Prin "aprofundarea lucida a resurselor intelectuale din mai multe domenii - se remarca aici filosofia, sociologia, istoria culturala

si antropologia sociala", Gellner propune in cartea de fata un model teoretic de analiza a nationalismului, formulind o perspectiva si o explicatie, in termeni generali, a unei importante schimbari sociale care a dus la constituirea nationalismului. Ceea ce iese in evidenta este relatia dintre nationalism si industrializare, in sensul ca procesul economic de industrializare creeaza premise favorabile patrunderii nationalismului. Autorul isi sustine demonstratia pe doua idei fundamentale. In primul rind, teoria nationalismului propusa aici este de tip naturalist, cu accent pe diviziunea sociala a muncii, pe tranzitia de la un mod de productie la altul, pe capacitatea de autoreproductie materiala a societatilor. In acest sens, merita remarcata precizarea: "Omenirea a parcurs in istoria sa trei stadii fundamentale: preagricol, agricol si industrial". In al doilea rind, acestor perioade le sint asociate citeva concepte-cheie cu care Gellner opereaza in prezentarea modelului sau de analiza: putere, cultura, identitate. Rolul lor este de a evidentia relatiile care iau nastere in sinul comunitatilor respective de-a lungul celor trei stadii. De asemenea, nu trebuie omise "statul" si "natiunea", doua notiuni fara de care nationalismul nu ar putea fi inteles in aceasta schema. In epoca industriala, spre deosebire de cele doua precedente agricola, cind chestiunea unei organizari statale nu se ia in considerare, si agricola, unde statele nu exista peste tot iar acolo unde se formeaza difera imens in forma - "prezenta, si nu absenta statului este inevitabila". Caracteristicile specifice fiecarui tip de societate, bine conturate de autor, il vor ajuta sa evidentieze deosebirile dintre ele. Se desprinde cu adevarat faptul ca societatea de tip industrial presupune dislocarea vechilor structuri agro-traditionale pentru a-si implanta noile sale atribute: "alfabetizarea universala", "mobilitatea sociala", "centralizarea politica", "omogenitatea culturala" (o inalta cultura dominanta). Altfel spus, se formeaza o baza culturala si lingvistica comuna (in care oamenii se recunosc) in virtutea sustinerii unui proces economic in crestere care sa reflecte un nou tip de diviziune sociala a muncii. Cultura simte nevoia unei protectii politice, iar statul (organizarea statala) este interesat sa i-o confere. Se creeaza o articulare de interese reflectind tocmai acest raport. Unitatea "frontierelor politice si culturale" apare pentru a legitima cresterea economica, dar reprezinta in acelasi timp si esenta nationalismului. Are loc transformarea comunitatilor etnice (premoderne) in natiuni (moderne), schimbare sustinuta de noi realitati economico-sociale, culturale si de un efort politic constient. Concluzia logica este ca natiunile apar ca o forma particulara de organizare comunitara,. fiind expresia corelatiei dintre cultura si sistemul politic. De asemenea, mai exista un aspect al teoriei. Oamenii trebuie sa aiba o nationalitate, care sa fie data de o aceeasi cultura (semne, idei, tipuri de comportament, cai de comunicare). In virtutea acestor apartenente, indivizii se pot recunoaste ca fiind parte a aceleiasi natiuni. Ei beneficiaza de drepturi si indatoriri si tocmai convietuirea pe baza acestor elemente ii transforma intr-o natiune. Dar, cele doua concepte - natiunea si statul -, departe de a fi "necesitati universale", desemneaza anumite limite. "Mai mult, natiunile si statele nu reprezinta aceeasi limitare". Adeptii

de fapt. isi datoreaza plauzibilitatea si natura irezistibila numai unui complex foarte special de imprejurariÉ El propovaduieste si apara continuitatea. intre unitatile politice".nationalismului dezvolta insa ideea ca cele doua entitati sint destinate convietuirii una linga cealalta. intr-o mai mica masura. Dupa cum subliniaza Gellner: "Nationalismul tinde sa se considere un principiu manifest si de la sine inteles. Referindu-se la acest subiect atit de delicat. Rezistent in fata universaliste. accesibil ca atare tuturor oamenilor si violat doar printr-un fel de orbire perversa. nationalismul nu si-a spus inca ultimul cuvint si va trece multa vreme pina sa-si epuizeze forta sa irezistibila. Teoria lui Ernest Gellner reprezinta o explicatie a aparitiei si raspindirii nationalismului. autorul precizeaza: "Se intelege insa de la sine ca numai eu trebuie sa fiu invinuit pentru tot ce poate fi controversat in aceasta carte". care a afectat omenirea pina in zilele noastre. fenomen cu dimensiuni atit de largi. dar datoreaza totul unei rupturi decisive si incredibil de profunde in istoria omenirii. Propovaduieste si apara diversitatea culturala. cind de fapt impune omogenitatea atit in interiorul. cit si. diverselor atacuri . cind.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful