UNIVERSITATEA DIN PETROùANI CENTRUL DE I INVATAMANT DESCHIS LA DISTANTA

Prof.univ.dr. DUMITRU COTLE

BAZELE CONTABLITATII

MANUAL PENTRU INVATAMANT LA DISTANTA ANUL I

2007

1

OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina „Bazele contabilit ii” are rolul de ini iere in cunoaúterea principalelor elemente teoretice si practice ale obiectului si metodei de cercetare a contabilitatii, a principiilor, procedeelor si instrumentelor specifice utilizate pentru reflectarea st rii, structurii si transform rii patrimoniului. Sistematizarea activit ilor de predare úi seminarizare se vor realiza astfel încât s asigure însuúirea ra ional úi formarea gândirii contabile independente a studen ilor úi a metodologiei de realizare practic a sarcinilor contabilit ii. Problematica cursului îmbin no iunile cu caracter teoretic úi aplica ii practice prin rezolvarea unor probleme utilizând analiza contabil a opera iilor economice. Preg tirea pe parcurs a studen ilor se asigur prin intermediul cursului úi seminariilor folosindu-se dezbateri, lucr ri aplicative úi teste. Elaborat în spiritul acestor idei úi convingeri, autorii úi-au propus ca prezentul manual s reprezinte un sistem de concepte inteligibile, relevante úi credibile precum úi un suport aplicativ – demonstrativ care permite în elegerea contabilit ii ca útiin universal indispensabil .

2

CUPRINS: CAPITOLUL 1...................................................................................................5 FUNDAMENTELE STIINTIFICE ALE CONTABILITATII..................................5 1.1. Evolutia contabilitatii ca arta, stiinta si tehnica de gestiune...................5 1.2. Evidenta economica: notiune, sarcini si cerinte.....................................6 1.3.Obiectivele si functiile contabilitatii..........................................................7 1.4.Utilitatea informa iei contabile pentru celelalte domenii economice........9 CAPITOLUL 2.................................................................................................11 OBIECTUL DE STUDIU AL CONTABILITATII...............................................11 2.1. Delimitari si conceptii privind obiectul contabilitatii...............................11 2.1.1. Concep ia juridica..........................................................................11 2.1.2. Concep ia economica....................................................................11 2.1.3. Concep ia financiara.......................................................................12 2.2.Sfera de actiune a obiectului contabilitatii.Intreprinderea.......................14 2.3. Delimitari si caracteristici privind principalele elemente ale obiectului contabilitatii...................................................................................................17 2.3.1. Patrimoniul economic si juridic - obiect al contabilit......................17 2.3.1.1. Caracterizarea activelor patrimoniale.....................................17 2.3.1.2. Caracterizarea pasivelor patrimoniale.....................................22 2.3.2.Rezultatele activitatii - obiect al reflect rii contabile ...................... 23 CAPITOLUL 3...................................................................................................26 METODA CONTABILITATII..............................................................................26 3.1. Delimit ri privind con inutul metodei contabilitatii...................................26 3.2. Principiile de baza ale metodei contabilitatii...........................................26 3.3. Procedeele metodei contabilitatii............................................................27 CAPITOLUL 4.........................................................................................................28 DOCUMENTAREA - PROCEDEU DE BAZA AL METODEI CONTABILITATII......28 4.1. Definirea, importanta si con inutul documentelor justificative....................28 4.2. Clasificarea documentelor justificative.......................................................29 4.2.1. Formulare tipizate..............................................................................30 4.2.2. Documente netipizate.........................................................................31 4.3. Întocmirea si prelucrarea documentelor justificative..................................31 4.4. Verificarea si corectarea erorilor din documentele justificative..................32 4.5. Registrele contabile...................................................................................33 4.5.1. Registrul jurnal...................................................................................33 4.5.2. Registrul cartea mare........................................................................34 4.5.3. Registrul inventar...............................................................................34 4.6. Gestionarea documentelor........................................................................34 4.6.1. Organizarea circula iei documentelor................................................34 4.6.2. Evidenta si utilizarea documentelor...................................................35 4.6.3. Clasarea, p strarea si arhivarea documentelor justificative si contabile...36 4.6.4. Reconstituirea documentelor justificative si contabile.......................37 CAPITOLUL 5.........................................................................................................38 EVALUAREA ACTIVELOR SI PASIVELOR ÎNTREPRINDERII.............................38 5.1. Con inutul, importanta si necesitatea evalu rii...........................................38 5.2. Principiile evalu rii in contabilitate.............................................................38 3

...............2...42 5.............................47 5.................. Categorii de preturi si tarife utilizate in evaluarea contabila..................................................................48 5.........4.5....1......2.............. Stabilirea rezultatelor inventarierii......61 BIBLIOGRAFIE.................. Evaluarea la închiderea exerci iului...............1...................59 GLOSAR......zisa........................53 6........ Inventarierea activelor si pasivelor: no iune........43 5.............1...............65 4 ................................2...... Inventarierea propriu ......PROCEDEU DE DETERMINARE A SITUA IEI REALE A PATRIMONIULUI...........................................................45 5..2...1................39 5. Evaluarea la inventariere.... Baze de evaluare utilizate in prezentarea activelor si pasivelor..... Regularizarea diferentelor constatate la inventariere.......................................................................... Aplica ii practice privind evaluarea stocurilor la ieúire sau consum.. Reevaluarea........4......1.........39 5......................................1........3................. Criteriile de baza ale evalu rii.....2.....1.......55 6. importanta.............. Preg tirea inventarierii......................4.............................. Evaluarea la data intr rii in întreprindere..................................57 6...6.............53 INVENTARIEREA .............46 5.......... Evaluarea la data ieúirii din întreprindere sau la darea in consum.....2....................39 5.................................39 5.......4........3......... clasificare...............4.4....................4.....53 6...2.........7...........................................................5.....................1............................................... func ii........... Formele evalu rii si tratamente contabile privind evaluarea.....4........................................ Tratamente contabile la evaluarea curenta..............2..2........4........ Etapele inventarierii...45 5.......2...........................50 CAPITOLUL 6.....55 6...........58 6........ Tratamente contabile la evaluarea periodica....................2.....3..........................................................

În calitatea sa de „teorie útiin ific ”. are rolul de a observa. útiin úi tehnic de gestiune În decursul evolu iei sale. ci numai sarcina de a le înregistra. Dup al ii. consemna. reguli úi norme. precum úi utilizarea acestora. Ca útiin . „útiin a conturilor” întrucât ne înva cum s stabilim conturile úi cum s le organiz m. cu ajutorul unor procedee cum sunt: documentarea. atribuie contabilit ii calitatea de útiin social de gestiune deoarece are rolul de a consemna activit i úi fapte socialeconomice. Ca tehnic de gestiune. inventarierea. contabilitatea s-a remarcat prin faptul c de ine mai multe teorii referitoare la obiectul úi metoda de studiu úi desf úoar o activitate de cercetare proprie. Cei care au considerat contabilitatea o „art ”. balan a de verificare. contabilitatea reprezint un sistem de principii. contul. Literatura de specialitate. furnizând informa ii unei sfere largi de utilizatori influen ând comportamentul acestora. Evolu ia contabilit ii ca art . ca tehnic de gestiune. nu are corespondent într-o alt disciplin útiin ific . contabilitatea a fost considerat : art . contabilitatea se rezum la culegerea. Al ii au considerat contabilitatea. útiin úi tehnic de gestiune. care explic úi informeaz . prelucra úi controla tranzac iile úi evenimentele care afecteaz pozi ia úi performan ele financiare ale întreprinderii. atât la nivelul economiei na ionale (contabilitatea na ional ). prelucrarea. determinând schimb ri sociale úi economice.1. bilan ul. orientat în trei direc ii: 5 . aceasta nu ar avea la baz norme úi principii care s fac posibil folosirea ei de c tre oricine. cât úi la nivelul unei entit i patrimoniale (contabilitatea financiar ). deoarece ar presupune înregistrarea úi inerea de socoteli pe baza unui sistem de înregistr ri contabile. concretizat în ob inerea de informa ii cu privire la: administrarea patrimoniului (averii) úi rela iile între unitate úi sistemele exterioare acesteia.CAPITOLUL 1 FUNDAMENTELE ùTIIN IFICE ALE CONTABILIT II Domeniul larg de investigare al contabilit ii. sistematizarea úi stocarea datelor care privesc fluxurile materiale úi financiare ale întreprinderii. constituie un ansamblu coerent de procedee úi instrumente prin care se observ úi se înregistreaz resursele economice. fiind partea aplicat a teoriei contabile. motiv pentru care numai persoane înzestrate cu anumite însuúiri pot realiza reprezentarea activit ii economice. contabilitatea ar fi o tehnic de gestiune. legate de gestiunea averii úi a afacerilor. f r a avea la baz o teorie care s studieze aspectele multilaterale ale fenomenelor economice empirice. Contabilitatea. Prin intermediul contabilit ii se realizeaz caracterizarea în etalon monetar (b nesc) a patrimoniului úi a rezultatelor financiare ale activit ii desf úurate în decursul unei perioade determinate. 1. au pornit de la premisa potrivit c reia. evaluarea. iar ca tehnic . pentru încheierea socotelilor unei întreprinderi.

în schimb. precum úi aceleaúi procedee specifice de lucru: bilan ul. generate de contextul social-economic úi politic de aplicare a contabilit ii. Eviden a economic : no iune. au stat la baza apari iei úi dezvolt rii sistemelor contabile. care are ca obiect. în vederea satisfacerii unor necesit i practice. ci úi de restric iile social-politice úi institu ionale ale fiec rei ri. prezint deosebiri semnificative. metode. Sistemul informa ional economic reprezint un sistem organizat úi integrat de principii. cu scopul de a servi necesita ilor de informare. care reprezint o aplicare a rezultatelor cercet rii fundamentale úi aplicative úi are rolul de a efectua studii úi analize. . a evenimentelor úi tranzac iilor ce au avut loc. resurselor úi a rezultatelor ob inute în decursul unei perioade determinate (lun . Bernard Colasse men ioneaz : „Contabilitatea este cea mai veche din toate útiin ele de gestiune…Contabilitatea este ea îns úi istorie: c r ile contabile au voca ia de a p stra urma unui anumit num r de evenimente cu consecin e economice…..2. stocarea. prelucrarea. analiza úi valorificarea informa iilor în vederea lu rii deciziilor. transmiterea. înregistrarea. mijloace úi procedee utilizate într-o unitate pentru culegerea. Ca parte component a acestuia. contul úi balan a de verificare. pe baza unor principii bine stabilite. 1.cercetarea contabil aplicativ . studiul contabilit ii ca fenomen istoric. „sistemul de evident economic ” cuprinde un ansamblu unitar de înregistrare úi control pe baza unor principii bine stabilite a mijloacelor economice. fundamentate pe aceleaúi legi obiective: dubla reprezentare a patrimoniului. Principala surs de date úi informa ii pe baza c reia se înregistreaz . sistemul sud-american. s-a manifestat ca útiin relativ târziu. dubla înregistrare a opera iunilor patrimoniale úi dubla centralizare a miúc rilor úi transform rilor patrimoniului. ùtiin a contabil . an). pe baza c rora organismele de normalizare emit norme úi reglement ri contabile. împreun cu practica contabil . obiective. Înseamn c eviden a economic constituie o component a sistemului informa ional prin care se urm reúte înregistrarea úi controlul utilit ilor. Aceasta presupune oglindirea úi înregistrarea într-o ordine sistematic .cercetarea contabil normativ . În concluzie contabilitatea. deúi se bazeaz pe aceleaúi legi. sistemul european. Aceste sisteme contabile. ca practic social a existat de milenii.. . social úi organiza ional . Prof. Aceasta asigur baza elabor rii reglementarilor contabile. a surselor de provenien a a acestora.cercetarea contabil fundamental .”. respectiv. sarcini úi cerin e Prin eviden în general se în elege consemnarea (înregistrarea) în cadrul unor înscrisuri într-o anumit ordine a evenimentelor. sistemul anglo-saxon. nu numai în func ie de teorii. a 6 . în vederea lu rii unor decizii privind activitatea viitoare. sistemul islamic etc. tranzac iilor úi opera iilor ce au avut loc. care are ca obiect. prelucreaz úi vehiculeaz date cu privire la evolu ia sistemului economic o reprezint eviden a economic . perfec ionarea procedeelor úi instrumentelor cu care opereaz contabilitatea practic în domeniile întreprinderii.

.2002 7 . etc.urm rirea respect rii úi aplic rii corecte a actelor normative specifice domeniului economic.în vederea aprecierii posibilit ilor de recuperare a capitalului investit. simpl . 82/1991. Eviden a economic înglobeaz pe lâng informa iile de natur financiar-contabile úi pe cele de natur tehnic-operativ úi statistic .organelor fiscale úi de protec ie social . . Pentru a r spunde acestor sarcini. proceselor. proceselor úi activit ilor ce au avut loc la nivelul fiec rei întreprinderi.în cadrul proceselor de luare a deciziilor.managerilor . . astfel încât costul informa iilor s nu fie dispropor ionat fa de efectele ce se pot ob ine pe seama lor. . . neîntrerupta úi s reflecte real fenomenele úi procesele economice. stocare úi transmitere a datelor prin intermediul compartimentului financiar – contabil. . eviden a economic trebuie s îndeplineasc urm toarele cerin e1: . asocia ilor . cât úi a economiei na ionale în ansamblul s u” . .s fie clar .3.06.pentru cunoaúterea nivelului contribu iilor úi a indemniza iilor. activit ilor úi opera iilor atât la nivelul unei întreprinderi. . etc. regie autonom . 380/05. Pentru a r spunde solicit rilor de informa ii de natur economic . în scopul cunoaúterii activit ii unei entit i (societate comercial . úi anume: .pentru a cunoaúte performan ele capitalului investit. unit ile îúi organizeaz propriul sistem de culegere. Informa iile reflectate cu ajutorul eviden ei economice se adreseaz : .ob inerea de informa ii necesare caracteriz rii fenomenelor úi proceselor în vederea lu rii deciziilor. în vederea compar rii lor. institu ie. prelucrare. consideram eviden a economic ca „un sistem unitar de reflectare úi înregistrare a activit ii economice. Obiectivele úi func iile contabilit ii Aúa dup cum sus in majoritatea specialiútilor în domeniu.s fie organizat pe baza unor principii úi norme fundamentate útiin ific. sub aspect cantitativ. Eviden a economic prezint importan a pentru activitatea practic úi prin sarcinile care-i revin. 1. în vederea cunoaúterii.s poat fi adaptat progresului continuu al activit ii economice.organismelor de finan are (b ncilor) . ceea ce înseamn c asigur cea mai mare parte a informa iilor la nivelul unei întreprinderi. . urm ririi úi controlului pe baza de documente. principala surs de date a sistemului informa ional economic o constituie eviden a contabil (contabilitatea).înregistrarea fenomenelor.s dispun de o metodologie proprie care s -i asigure un sistem unitar de indicatori în concordan cu cei previziona i.).ob inerea de informa ii permanente úi oportune în condi ii de eficien economic .s asigure operativ úi eficient totalitatea informa iilor necesare caracteriz rii activit ii.rezultatelor financiare. 1 Legea contabilit ii nr. . În concluzie. calitativ úi valoric a fenomenelor.ac ionarilor. concis . republicat în Monitorul Oficial nr.

b nci. rezultatelor. pe baza unor reguli úi norme speciale Contabilitatea este considerat ca instrument de baz în urm rirea existen ei úi miúc rii elementelor patrimoniale. 8 . Presupune asigurarea de date cu privire la existen a úi dinamica patrimoniului. politici contabile úi note explicative).Aceasta cuprinde ansamblul opera iilor de înregistrare a existen ei úi miúc rii elementelor patrimoniale ale unei întreprinderi. organele fiscale úi alte persoane juridice úi fizice. .ob inerea informa iilor necesare întocmirii situa iilor financiare anuale ale întreprinderii (bilan . miúcarea. de sus inere a cauzelor în curs de desf úurare în cadrul instan elor judiciare. crean elor. datoriilor. inclusiv controlul opera iilor patrimoniale efectuate. Obiectivul principal al acesteia îl constituie furnizarea de informa ii.furnizarea datelor necesare elabor rii bugetului de venituri úi cheltuieli. venituri úi rezultate financiare. Datele furnizate de contabilitate constituie elemente valoroase pentru stabilirea abaterilor de la disciplina economico-financiar . activit ile úi fenomenele ce se pot exprima valoric cu ajutorul documentelor justificative. respectiv cunoaúterea stadiului de desf úurare a activit ii precum úi a rezultatelor financiare. a modului de p strare úi utilizare a mijloacelor materiale úi b neúti. este necesar ca aceasta s r spund urm toarelor obiective de baz : . . Func ia de informare. Func ia juridic . etc. situa ia modific rii capitalului propriu. Prin contabilitate se asigur o informare complex asupra aspectelor ce caracterizeaz activitatea economic a întreprinderii (nivelul activelor.furnizarea informa iilor necesare organelor de decizie (managerilor. opera iile. transformarea úi apartenen a unor elemente patrimoniale. cont de profit úi pierderi.înregistrarea permanent . .înregistrarea úi prelucrarea datelor necesare elabor rii programelor de activitate úi a strategiilor de dezvoltare. precum úi a modului de gestionare a resurselor. . procesele. Consider m c cele mai importante func ii sunt urm toarele: Func ia de înregistrare. furnizori. Are în vedere rolul contabilit ii în dovedirea anumitor acte úi fapte prin care se confirm existen a.furnizarea de informa ii cu privire la cheltuieli.prelucrarea. p strarea úi verificarea datelor cu privire la opera iile ce au avut loc. administratorilor). atât pentru necesit i proprii cât úi pentru asocia i. Const în capacitatea contabilit ii de a reflecta operativ. Const în verificarea cu ajutorul datelor furnizate de contabilitate. . clien i. ac ionari. Func ia de control. precis úi în complexitatea lor. în conformitate cu legisla ia în vigoare. situa ia fluxurilor de trezorerie. Realizarea acestor obiective este posibil doar în condi iile în care contabilitatea îndeplineúte o serie de func ii. Pentru ca prin contabilitate s se realizeze procesul de cunoaútere a patrimoniului (averii).). cronologic úi sistematic a existen ei úi miúc rii elementelor patrimoniale. .

Dar cum intr-o tranzac ie imobiliara de cele mai multe ori este implicata si o institu ie de credit brokerul trebuie sa útie: poate cump r torul sa-si achite creditul din venitul pe care îl are? Fluxul de numerar generat de proprietate justifica pre ul acesteia comercializat pe pia a imobiliara? R spunsul la aceste întreb ri nu îl poate da daca nu are minime cunostiinte de contabilitate.Func ia de analiz . Pentru finan e(b nci): cei care doresc sa lucreze in domeniul bancar.. Trebuie sa útie cat mai bine sa dimensioneze costurile si beneficiile. Pentru marketing/publicitate: un specialist in marketing poate fi considerat cel care dezvolta strategii pentru succesul vânz rilor. Const în calitatea datelor contabile de a reprezenta elemente de referin în realizarea de estima ii cu privire la evolu ia viitoare a activit ii. Pentru imobiliare: cea mai relevanta func ie in imobiliare este aceea de broker. etc. Utilitatea informa iei contabile pentru celelalte domenii economice Pentru management: informa ia contabila este utila in planificarea. Contabilitatea ofer rapoarte interne care ajuta managerii sa r spund la întreb ri cum ar fi: ¾ întreprinderea are suficiente disponibilitati pentru a putea pl ti datoriile curente? ¾ clien ii isi pl tesc la timp datoriile? ¾ care sunt costurile de produc ie pentru fiecare produs realizat? ¾ care costuri depasesc bugetul? ¾ se poate acorda salaria ilor major ri de salar? ¾ care produs din linia de produc ie este cel mai profitabil? ¾ ce împrumuturi trebuie sa fac întreprinderea pentru a se dezvolta? Astfel. controlul si evaluarea afacerii. 1. Pe baza analizei opera iilor economico-financiare se stabilesc conturile în care se vor înregistra aceste opera ii. managerii recurg la informa ia contabila pentru a putea lua decizii intelepte. care se refer la evenimente. 9 . opera iilor úi activit ilor în vederea stabilirii influen elor acestora asupra patrimoniului úi a rezultatelor financiare. in cel de investi ii sau la bursa de valori au mare nevoie de contabilitate. spitale sau coordoneaz o afacere de familie trebuie sa analizeze situa ii financiare pentru a putea lua cele mai bune decizii. activit i. ce au avut loc. opera ii. proceselor. Pe baza informa iilor furnizate de contabilitate. Cei care lucreaz in mass-media se confrunta cu raitingurile si cu alocarea de bugete. institu ii publice. Are în vedere realizarea pe baza datelor furnizate de contabilitate a unei cercet ri am nun ite a fenomenelor. se pot estima indicatorii economico-financiari ai activit ii viitoare. Indiferent ca sunt úefi de departamente in b nci. Func ia previzional .4. se pot stabili obiectivele strategiei de dezvoltare. astfel ei sunt interesa i sa cunoasc cum sa-si diminueze costurile. fapte.

10 . Care sunt utilizatorii externi de informa ii contabile? 6. Defini i func iile contabilitatii. 3. Preciza i cele trei dimensiuni ce descriu patrimoniul unei întreprinderi. 5. 4. Defini i sistemul informa ional economic. Care sunt elementele ce sus in tratarea contabilitatii ca teorie stiintifica ? 2. Defini i evidenta economica.ÎNTREB RI: 1.

2. patrimoniu (averea) agen ilor economici.patrimoniu juridic ca fiind reprezentat prin totalitatea drepturilor úi obliga iilor conexe bunurilor ce pot fi evaluate credibil în bani úi apar inând de drept unei entit i. format din bunuri tangibile (materiale). obiectul de studiu al contabilit ii este reprezentat de circuitul capitalului.patrimoniu economic. Concep ia juridic În conformitate cu aceasta.1. Concep ia economic Conform concep iei economice.2. .CAPITOLUL 2 OBIECTUL DE STUDIU AL CONTABILIT II În decursul evolu iei sale contabilitatea a adunat o zestre important de idei. teze úi nu în ultimul rând concep ii cu privire la propria voca ie adic obiectul s u de studiu. privit prin prisma drepturilor úi obliga iilor în corela ie cu bunurile úi valorile ce apar in de drept unei persoane fizice sau juridice. 2. teorii. constituie obiect al contabilit ii. Conform concep iei juridice rela iile economice sunt privite ca raporturi generatoare de drepturi úi obliga ii. În contabilitate bunurile economice úi drepturile (crean ele) sunt denumite active iar obliga iile (datoriile) pasive. Cu toate c au existat numeroase controverse cu privire la obiectul contabilit ii. Delimit ri úi concep ii privind obiectul contabilit ii 2. pentru bunurile primite sau creditele financiare acordate de aceútia. Obliga iile sunt echivalente cu datoriile de pl tit ter ilor. concep ia economic úi concep ia financiar . standarde. 11 .1. Ecua ia juridic a patrimoniului sub forma: Bunuri economice = Drepturi + Obliga ii Bunurile economice cuprind realit i economice concrete care îmbrac o form material . nematerial sau financiar aflate în proprietatea unei entit i. literatura de specialitate eviden iaz numeroase concep ii dintre care consider m reprezentative urm toarele: concep ia juridic . principii. intangibile (nemateriale) ori active financiare apar inând unei entit i (întreprinderi) ce pot fi evaluate credibil în bani. subordonând astfel economicul juridicului. Drepturile se refer la un drept de proprietate restrâns asupra bunurilor.1.1. diminuat de valoarea obliga iilor de plat pentru acele bunuri. Se cunosc dou forme ale patrimoniului conform acestei concep ii: .

1. adic de proprietarii acestuia în capital propriu úi capital împrumutat (atras sau str in). . Sub aspectul originii sau provenien ei resursele economice pot fi grupate astfel: . este structurat în func ie de apartenen . capitalul social).3. Capitalul propriu.al existen ei concrete. fiind denumit capital abstract (financiar). reprezint dreptul ac ionarilor (interesul rezidual) în activele întreprinderii dup deducerea tuturor datoriilor.investi iilor durabile sau pe termen lung . al modului în care se aloc .resurse permanente sau durabile . Capitalul împrumutat (datorii) cuprinde resursele externe atrase pentru finan area activit ii pe termen lung. Capitalul concret poate fi grupat în capital fix úi capital circulant. Capitalul circulant este format din bunuri concret materiale. dar care nu apar ine de drept proprietarilor de capital îns asigur o dezvoltare viitoare cu condi ia utiliz rii ra ionale.resurse temporare Dac se are în vedere modul de utilizare sau întrebuin are. depreciindu-se treptat úi înlocuindu-se dup mai mul i ani de utilizare. Capitalul abstract sau sursa de acoperire a capitalului concret. procurare. resursele îmbrac forma: . modificându-úi în permanen forma úi se aúteapt a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilan ului. Îmbrac forma: împrumuturilor bancare pe termen lung (> 1 an) úi alte datorii ce privesc imobiliz rile financiare. crean e úi numerar care se utilizeaz o perioad scurt în activitatea întreprinderii. adic acea parte a capitalului care apar ine de drept proprietarilor úi se realizeaz prin aport propriu (ex.Acesta este privit sub dou aspecte: . participând în general la un singur circuit economic. exprimând originea (provenien a) sau sursa economic .al apartenen ei. Concep ia financiar Potrivit concep iei financiare obiectul contabilit ii este circumscris cercet rii úi solu ion rii laturilor valorice ale existen ei miúc rii úi transform rii resurselor pe care le trateaz sub aspectul provenien ei (permanente úi temporare) úi din punct de vedere al utiliz rii (durabile úi ciclice)*). Capitalul fix se concretizeaz în bunuri economice cu o utilizare durabil (imobiliz ri) care particip la mai multe cicluri de exploatare (ani). destina iei. Ecua ia de echilibru patrimonial conform concep iei economice cu privire la obiectul contabilit ii este: Bunuri economice (Active) = Capitaluri proprii + Datorii sau Capitaluri proprii = Active – Datorii 2. modului de dobândire. dou criterii de grupare úi ordonare a elementelor: 12 . întrebuin eaz úi consum capitalul denumit capital concret (fizic).investi ii ciclice sau pe termen scurt Concep ia financiar privind obiectul contabilit ii statueaz pe lâng expresia b neasc (valoric ) sub care sunt reflectate resursele economice.

000 Capital propriu = 18.000 = 11. la SC JOLO SA o maúina de sub iat materialele netesute are o lichiditate mai mica decât útaifurile sau bombeurile care sunt produse finite.disponibil in cont la banca 1.750 – 7.000 lei .maúini de cambrat 5.000 lei . Gradul de lichiditate al produselor finite.credite bancare pe termen scurt 3. 3.- lichiditatea exigibilitatea Prezentarea ecua iei fundamentale a bilan ului.750 Capital str in = 7. Astfel.maúini de t iat 2.datorii fata de furnizori 4.000 lei . in urma inventarierii patrimoniul societatii se prezint astfel: . SC JOLO SA având ca obiect de activitate produc ia de accesorii pentru incaltaminte. schematic: ACTIVE BUNURI + CREAN E ECONOMICE Concep ia economica CAPITAL + CAPITAL FIX CIRCULANT Concep ia financiara UTILIZ RI + UTILIZ RI DURABILE CICLICE Concep ia juridica PASIVE OBLIGA II + OBLIGA II fata de act/as fata de ter i Concep ia economica CAPITAL + CAPITAL PROPRIU STR IN Concep ia financiara RESURSE + RESURSE permanente temporare Concep ia juridica EXEMPLE: 1.000 lei .numerar in casierie 250 lei .hala de produc ie 10. Astfel. contribu iile pe care o societate le plateste la bugetul de stat pentru salariile angaja ilor au o exigibilitate mai mica decât un credit bancar pe 10 ani.crean e fata de clien i 500 lei .000 lei . Total active(bunuri economice + crean e + disponibilitati) = 18. 13 .750 2. bunurilor destinate vânz rii este mai mare decât a activelor imobilizate. Gradul de exigibilitate al surselor de finan are este in func ie de termenul pana la care societatea poate sa dispun de ele(scadenta).000 lei Sa se determine capitalul propriu al întreprinderii .

Societate în nume colectiv (S.) se caracterizeaz prin faptul c obliga iile sociale sunt garantate cu patrimoniul societ ii cu r spundere nelimitat úi solidar a tuturor asocia ilor. Comandita ii r spund fa de obliga iile societ ii solidar úi nelimitat. . Întreprinderea În func ie de specificul activit ii economice desf úurate. stabilite de Guvern.A.2. construc ii.B b i . unit ile patrimoniale care organizeaz úi conduc contabilitatea se împart în: agen i economici.2. Editura Mirton. Epuran. societ i na ionale.C. Teoria general a contabilit ii.)***) se caracterizeaz prin existen a a dou categorii de asocia i: comandita i úi comanditari. . nr.). Timiúoara 2000.A. exploatarea minelor úi gazelor naturale. Acestea se pot diviza în companii na ionale úi au ca obiect exploatarea úi valorificarea unor bunuri aflate în proprietatea statului (public ). Capitalul social este divizat în p r i sociale care nu pot fi cedate de comanditari f r acordul unanim al acestora. institu ii publice. Societ ile comerciale sunt entit i economice colective înfiin ate prin acte administrative sau prin asociere de persoane fizice úi/sau juridice în vederea efectu rii de activit i economice (acte de comer ). .) se caracterizeaz prin faptul c obliga iile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. etc. Ac iunile pot fi transmise liber ter elor persoane.L.N.C.C. . cu respectarea dispozi iilor legale**).L. Dup forma de constituire úi func ionare acestea îmbrac urm toarele forme juridice: societ i în nume colectiv (S. administrând direct societatea.Societatea pe ac iuni (S. poút úi telecomunica ii. etc. societ i comerciale úi societ i cooperatiste. persoane juridice f r scop patrimonial úi persoane fizice autorizate2. Agen ii economici cuprind întreprinderile care desf úoar activit i economice de produc ie de bunuri. transporturi feroviare. iar comanditarii r spund limitat.1998 ***) Comandita reprezint contractul de asociere 14 .Societatea în comandit pe ac iuni (S. pag.S.) se caracterizeaz prin faptul c obliga iile sociale sunt garantate cu patrimoniul social iar asocia ii. energetic .). 31/1990 privind societ ile comerciale modificat úi completat .S. montaj. prest ri servicii în domeniul financiar-bancar.) se caracterizeaz prin aceleaúi caracteristici cu societatea în comandit simpl .Societatea cu r spundere limitat (S. societ i pe ac iuni (S.N.A. transport.C.Of.Societatea în comandit simpl (S. Sfera de ac iune a obiectului contabilit ii.01. în num r 2 M.C. 33/29. comer . iar capitalul este frac ionat în ac iuni. Regiile autonome úi societ ile na ionale sunt entit i economice organizate în ramurile strategice ale economiei na ionale: industria de armament. 48 **) Legea nr. Acestea sunt organizate în regii autonome. M. iar asocia ii sunt obliga i s r spund în limita capitalului subscris. exprimat în ac iuni. nefiind necesar o aprobare din partea celorlal i asocia i. V.R.) úi societate cu r spundere limitat (S. turism. societate în comandit simpl (S. .R. numai cu aportul propriu úi nu au dreptul s se amestece în administrarea societ ii. societ i bancare.).

Încadrarea acestora în cele trei categorii se face în func ie de m rimea urm torilor indicatori: cifra de afaceri. Dup apartenen a na ionala întreprinderile se împart în întreprinderi na ionale úi întreprinderi multina ionale. astfel: Dup forma de proprietate asupra capitalului exist întreprinderi cu capital de stat.Microîntreprinderi. întreprinderi mijlocii úi întreprinderi mari. . întreprinderi cu capital privat úi întreprinderi cu capital mixt.000 EURO între 1.întreprinderi de produc ie. juridice úi contabile.65 mil. EURO. întreprinderi cu produc ie de serie úi întreprinderi cu produc ie de mas . . având caracteristica unor societ i de persoane care administreaz úi gestioneaz bunurile úi muncesc împreun dup regulile statutare de administrare úi repartizare a rezultatelor. entit i economice cu cifra de afaceri anual mai mica de 100. EURO úi num r mediu de salaria i pân la 50. P r ile sociale ale asocia ilor sunt.Întreprinderi mari care organizeaz úi conduc contabilitatea conform reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a . necesit clasificarea acestora dup urm toarele criterii. . .limitat r spund numai cu cota lor social . Dup caracterul activit ii în timp întreprinderile se împart în întreprinderi cu activitate continu (permanent ) úi întreprinderi cu activitate sezonier . în principiu.întreprinderi prestatoare de servicii diverse.3 mil.întreprinderi de construc ii-montaj. total active pana la 3. Dup domeniul úi obiectul de activitate întreprinderile se grupeaz astfel: . . total active úi num rul mediu de salaria i.întreprinderi de exploat ri miniere. Acestea organizeaz úi conduc contabilitatea conform reglementarilor contabile simplificate. armonizate cu directivele europene. . Existen a diverselor tipuri de întreprinderi ca entit i economice. .întreprinderi de desfacere (circula ia m rfurilor). Societ ile (asocia iile) cooperatiste sunt entit i economice constituite pe principiul activit ii comune ale membrilor ei. netransmisibile altor persoane úi nici reprezentate prin titluri negociabile aúa cum sunt ac iunile.întreprinderi de prest ri de servicii financiar-bancare úi de asigur ri. Dup m rimea lor.IV-a a Comunit ilor Economice Europene úi cu Standardele Interna ionale de Contabilitate) (în 15 . Dup modul de organizare úi conducere a contabilit ii întreprinderile se împart în dou categorii: . Dup modul de organizare a produc iei avem întreprinderi cu produc ie individual sau pe comenzi.Întreprinderi mici úi mijlocii sunt cele care îndeplinesc în prezent cel pu in dou din criteriile: cifra de afaceri pân la 7. Dup importan a lor în cadrul economiei na ionale întreprinderile cu capital de stat (public) se împart în întreprinderi de subordonare a administra iei centrale care se înfiin eaz prin Hot râri ale Guvernului úi întreprinderi de subordonare a administra iei locale care se înfiin eaz prin Decizii ale Consiliilor locale úi jude ene. capital privat úi desf úoar activit i în sfera de produc ie. întreprinderile se împart în: întreprinderi mici.9 salaria i.

sunt persoanele fizice care desf úoar activit i independente pe baz de autoriza ie emis de autorit ile competente. 3 Epuran M.organe ale puterii úi administra iei de stat. Contabilitatea na ional sau contabilitatea general a statului are ca obiect prezentarea printr-un sistem de conturi a ansamblului opera iunilor ce constituie activitatea economico-social na ional sub form de circuite úi fluxuri. precum úi anumite activit i economice. Caracteristica esen ial a institu iilor publice o constituie faptul c activitatea lor nu genereaz venituri care s le asigure în întregime autofinan area. medici cu cabinete individuale. etc.unit i subordonate Guvernului sau autorit ilor locale. organiza iile sindicale. cultele religioase.. ci utilizeaz în principal resurse bugetare úi se pot grupa dup natura activit ii în dou categorii: .. cit.R. Contabilitatea acestor întreprinderi se organizeaz úi conduce dup un plan contabil general úi norme metodologice de aplicare a acestuia elaborate de Ministerul Finan elor Publice. ceea ce a determinat organizarea contabilit ii dup un plan de conturi propriu úi normele metodologice de aplicarea a acestuia. Contabilitatea persoanelor fizice autorizate este organizat úi condus în partid simpl conform Normelor metodologice emise de Ministerul Finan elor Publice. Persoanele juridice f r scop patrimonial sunt unit i constituite pe principiul asocierii sau particip rii libere úi desf úoar activit i publice. respectiv dup planul de conturi pentru societ ile bancare úi normele metodologice de aplicare a acestora.65 mil. auditori financiari. Din aceast categorie fac parte asocia iile. . avoca i.prezent cele care îndeplinesc urm toarele criterii: cifra de afaceri peste 7. precum úi a unor agregate macroeconomice privind evolu ia economiei na ionale3. Acestea îúi acoper cheltuielile de func ionare din contribu ia membrilor acestora. Persoanele fizice autorizate. Societ ile bancare din rândul c rora distingem doua categorii de persoane juridice: Banca Na ionala a României úi societ ile bancare c rora le corespund dou sisteme contabile diferite. religioase. organiza iile non-guvernamentale. Institu iile publice (bugetare) sunt organiza ii de stat create pentru realizarea unor activit i social-culturale. socialculturale. etc. Contabilitatea acestor institu ii este organizat úi condus dup planul de conturi al B. ob inute din activit i economice. EURO úi num rul mediu de salaria i peste 50*). 59 16 . precum úi din unele venituri proprii. contabili autoriza i. B b i V – op. Ele nu îndeplinesc o activitate economic direct productiv . pag.N.3 mil. partidele politice. în cazul acestei institu ii. taximetriúti. Contabilitatea unit ilor f r scop patrimonial este organizat úi condus dup un plan de conturi propriu úi norme metodologice de aplicare a acestuia elaborate de Ministerul Finan elor Publice. elaborate de Banca Na ional a României úi probate de Ministerul Finan elor Publice. funda iile. exper i contabili. ele fiind finan ate din bugetele publice úi din venituri proprii sau extrabugetare. respectiv: notari publici. EURO total active peste 3.

prin care se satisfac nevoi reale ale societ ii. produc ie proprie sau alte surse ce preced o anumit dat . prestarea de servicii. 2.1. Resursa conform Dic ionarului Explicativ al Limbii Române constituie sursa de mijloace susceptibile de a fi valorificate într-o împrejurare dat . comercializare). adic utilizat în activit i economice (produc ia de bunuri.cunoaúterea performan elor întreprinderii prin intermediul rezultatelor financiare. Caracterizarea activelor patrimoniale Un activ**) reprezint o resurs controlat de c tre întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute úi de la care se aúteapt beneficii economice viitoare. Controlul asupra activului se realizeaz prin intermediul drepturilor legale sau contractuale de inute.3. social – culturale etc. putem considera c activele cuprind totalitatea drepturilor de proprietate úi a drepturilor de crean pe care le are un titular de patrimoniu. Editura Economic .3. pasivele patrimoniale. De asemenea se poate transforma în numerar sau echivalente ale numerarului sau poate avea capacitatea de a reduce ieúirile de numerar cum ar fi un proces alternativ de produc ie care micúoreaz costurile. 1474 17 . Acest poten ial poate fi unul productiv fiind parte a activit ilor de exploatare.eviden ierea elementelor extrapatrimoniale ce intervin în activitatea întreprinderii.1. Delimit ri úi caracteristici privind principalele elemente ale obiectului contabilit ii În conformitate cu reglement rile na ionale úi interna ionale actuale. Patrimoniu economic úi juridic – obiect al contabilit ii Patrimoniu poate constitui obiect de studiu al contabilit ii atunci când este investit. Dac avem în vedere aspectele juridice cu privire la patrimoniu. obiectul de studiu al contabilit ii este orientat în urm toarele direc ii: .. pag. administrative. Evenimente trecute (anterioare) sunt acele evenimente ce în mod normal determin ob inerea de active prin cump rare. 2. . Beneficiile economice viitoare reprezint poten ialul unui activ de a contribui în mod direct sau indirect la fluxul de numerar úi echivalente ale numerarului c tre întreprindere. ** Standardele Interna ionale de Contabilitate 2001. Dac avem în vedere concep ia economico – juridico – financiar elementele patrimoniului sunt dedublate în dou structuri generice specifice unui limbaj propriu úi anume: activele patrimoniale.cunoaúterea pozi iei financiare a întreprinderii prin intermediul patrimoniului economic úi juridic.2.3.1. .

Concesiunile. alte imobiliz ri necorporale. emiterea úi vânzarea de ac iuni. . m rcile comerciale. testarea produc iei. segmentul de pia .Cheltuielile de constituire se refer la ieúirile de numerar (pl ile) sau datoriile angajate ce privesc înfiin area (constituirea) sau dezvoltarea unei societ i comerciale cum sunt: taxe úi alte cheltuieli de înregistrare. . m rci de fabric . s fac sau s nu fac ceva. înaintea stabilirii produc iei de serie sau utiliz rii (proiectarea. .imobiliz ri financiare.Drepturile de proprietate sunt considerate drepturi reale.activele imobilizate. brevetele. . pentru a fi închiriate ter ilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative fiind posibil a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade.cheltuielile în avans. licen ele. brevetele. Imobiliz rile necorporale (netangibile) sunt reprezentate prin active identificabile nemonetare. licen . . . . programele informatice. etc.imobiliz ri necorporale. m rcile de fabric úi alte drepturi similare. concesiune. reflect cheltuielile efectuate pentru achizi ionarea drepturilor de exploatare sau generate de producerea unui brevet. cheltuielile de dezvoltare. Acestea sunt de inute pentru a fi utilizate în produc ia de bunuri sau prestarea de servicii.imobiliz ri corporale. prospectarea pie ei. Dac avem în vedere natura (destina ia economic ) úi lichiditatea activele patrimoniale cuprind urm toarele structuri: . know-how úi alte drepturi similare de proprietate industrial sau intelectual . reprezint diferen a dintre costul de achizi ie úi valoarea just . vadul comercial. publicitate úi alte cheltuieli de aceast natur ce privesc înfiin area úi extinderea activit ii persoanei juridice. Se încadreaz în categoria imobiliz rilor necorporale: cheltuielile de constituire.Fondul comercial. 18 . modele noi. Contabilitatea clasific activele imobilizate (imobiliz rile) dup natura lor astfel: . prototipuri.Cheltuieli de dezvoltare cuprind aloc rile de fonduri pentru aplicarea rezultatelor cercet rii sau a altor cunoútin e în scopul realiz rii de produse sau servicii noi sau îmbun t ite substan ial. la data tranzac iei a p r ii din activele nete achizi ionate de c tre o persoan juridic fiind generat de: clientela. autorizare. . f r suport material úi de inute pentru utilizare în procesul de produc ie sau furnizare de bunuri sau servicii. înmatriculare. fondul comercial. Drepturile de crean (crean ele) sunt drepturile apar inând unei persoane (creditorul) de a pretinde altei persoane (debitorul) s -úi îndeplineasc o anumit obliga ie s dea sau s nu dea. etc. sunt activele unei întreprinderi destinate utiliz rii pe o perioad îndelungat în activitatea proprie. fiind formate din totalitatea bunurilor economice tangibile (materiale) úi intangibile (f r suport material) asupra c rora se exercit un drept de proprietate. pentru a fi închiriate ter ilor sau în scopuri administrative. debitorilor diverúi úi alte crean e. În contabilitate acestea îmbrac forma clien ilor. concuren a. reputa ia firmei. a) Activele imobilizate denumite imobiliz ri.activele circulante.).

Amenaj rile de terenuri sunt reprezentate prin lucr ri efectuate pentru: lucr ri de racord ri la sistemul de alimentare cu energie úi ap . Intr în categoria imobiliz rilor corporale: terenurile úi amenaj rile de terenuri.Avansurile cuprind sumele acordate furnizorilor de imobiliz ri corporale úi necorporale înaintea începerii lucr rilor sau livr rii imobiliz rilor. mijloacele de transport úi alte active corporale similare. . etc. depozitele etc. planta iile. . mobilier. Se prezint sub forma titlurilor de participare de inute la alte societ i úi pot îmbr ca forma unor ac iuni sau altor titluri de valoare ob inute prin cump rare pe pia a de capital inclusiv crean e imobilizate. beton pe baza unui proiect care serveúte la ad postirea oamenilor. .Crean ele imobilizate sunt drepturi generate de opera ia de acordare de împrumuturi pe termen lung la societ ile asociate sau de grup la care 19 . dividende). . metal. aparatura birotic . instala iile de lucru. mijloacele de transport. Alte structuri distincte atât a imobiliz rilor necorporale cât úi a celor corporale o reprezint avansurile úi imobiliz rile în curs (neterminate) adic nefinalizate la finele perioadei. animalele. drumuri de acces. obiectelor. utilajele.sunt de inute pentru a fi utilizate în produc ia de bunuri sau servicii. asigur realizarea unor venituri financiare sub forma dividendelor úi a dobânzilor sau creeaz premisele exercit rii unui control asupra societ ii emitente. comerciale.Terenurile sunt reprezentate prin suprafe e de p mânt afectate durabil unor activit i agricole sau silvice. . .au o valoare mai mare decât limita stabilit de lege. animalele úi planta iile. terenurile cu z c minte. . Imobiliz rile corporale sunt reprezentate prin active identificabile nemonetare cu suport material (tangibile) ce îndeplinesc cumulativ trei condi ii: .Instala iile tehnice cuprind: maúinile..Titlurile de participare sunt reprezentate prin drepturi sub form de ac iuni sau alte titluri cu venit variabil. control úi reglare. lemn. mobilierul. halele industriale. desec ri. pentru a fi închiriate ter ilor ori pentru a fi folosite în scopuri administrative. Posesia durabil a imobiliz rilor financiare. aparatele úi instala iile de m surare. . a c ror posesie durabil asigur exercitarea unui control sau influen e notabile în gestiunea emiten ilor precum úi ob inerea unor avantaje de natur financiar (dobânzi. utilajele.Alte imobiliz ri necorporale includ programele informatice achizi ionate sau create de unitate pentru necesit i proprii úi alte imobiliz ri necorporale. etc. construc iile. se presteaz servicii. . executate din zid rie. reprezentând locul (spa iul) unde se desf úoar activit i productive. instala iile tehnice.Interesele de participare reprezint drepturi de inute pe termen lung în capitalul altei societ i comerciale în scopul garant rii contribu iei la activit ile acesteia sub forma investi iilor în întreprinderi asociate úi investi ii strategice. administrative. etc. Imobiliz rile financiare sunt reprezentate prin active de inute cu scopul de a genera un profit ca rezultat al fluctua iilor pe termen scurt a pre ului de pia . . echipamentele de protec ie a valorilor umane úi materiale úi alte active corporale. terenurile cu úi f r construc ii.Construc iile cuprind cl dirile.au o durat de via util (de utilizare) mai mare de un an.

miei. reg sindu-se total sau par ial. .) crescute úi folosite pentru reproduc ie sau puse la îngr úat pentru a fi valorificate. cherestea. dispozitive. ou . investi iile financiare pe termen scurt. purcei. ceea ce determin reg sirea acestora în costul bunurilor la a c ror producere au participat. blan . coloniile de albine. materiale auxiliare. piese de schimb.semifabricatele sunt produse cu un anumit grad de prelucrare care se livreaz altei sec ii sau altei întreprinderi pentru a fi prelucrat în continuare în vederea ob inerii unui produs finit. semifabricatelor ori produc iei în curs (ex. combustibili. precum úi animalele pentru produc ia de lân . rebuturi sau alte bunuri care au r mas în urma unui proces tehnologic. ciment. cuprinzând bunurile cump rate de întreprindere în vederea revânz rii sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii.produsele reziduale. . scule. etc. baracamente. verificatoare. Se încadreaz în aceast categorie: stocurile. nisip. Produsele cuprind bunuri materiale ob inute din procesul de produc ie fiind eviden iate în contabilitate prin trei structuri distincte: produse finite. cuprind deúeuri. crean ele. carne.întreprinderea de ine titluri sau interese de participare. etc. mobilier m runt. mânji.produsele finite sunt reprezentate prin acea parte a produselor care au parcurs în întregime fazele procesului de fabrica ie úi nu mai au nevoie de prelucr ri ulterioare aflându-se în depozite în vederea livr ri sau expediate direct ter ilor. semifabricate úi produse reziduale (sunt denumite úi stocuri fabricate). Procesul de alocare sistematic a valorii amortizabile a unei imobiliz ri pe durata de via util a acesteia poart numele de amortizare. Animalele úi p s rile cuprind animalele n scute úi cele tinere de orice fel (vi ei. casa úi conturile la b nci. b) Activele circulante sunt reprezentate prin acele active achizi ionate sau produse care se aúteapt s fie realizate sau sunt de inute pentru vânzare sau consum în cadrul ciclului normal de exploatare de maximum 12 luni de la data bilan ului. lapte.). f r a se reg si de regul în structura material a produselor finite. var. furaje. Materialele de natura obiectelor de inventar. amenaj ri provizorii. pentru care se percep dobânzi. etc. cuprind bunuri materiale úi echipamente de valoare mare cu durata de via util sub un an sau de valoare mai mic decât limita prev zut pentru a se încadra în categoria imobiliz rilor corporale (mijloace fixe) úi cu durata de via util mai mare de un an cum sunt: echipamente de protec ie úi de lucru. 20 . etc. în form ini ial sau transformat în structura acestora (ex.) Materialele consumabile. Imobiliz rile necorporale úi corporale sunt supuse uzurii fizice úi uneori morale necesitând contabilizarea unei p r i din valoarea de intrare a acestora în mod sistematic pe cheltuielile perioadei. M rfurile reflect acele produse ale muncii destinate schimbului prin intermediul vânz rii – cump r rii. tabl . cuprind structuri ale materiei care particip sau ajut direct sau indirect procesul de produc ie. semin e. Stocurile cuprind: Materiile prime reprezentate prin bunuri materiale care apar in realit ii obiective úi particip direct la fabricarea produselor. f in . etc. .

. Produc ia în curs de execu ie (neterminat ) este reprezentat de produc ia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare prev zute de procesul tehnologic. Casa úi conturi la b nci cuprind disponibilit ile b neúti formate din: . Crean ele reprezint drepturi ale întreprinderii fa de ter i cum sunt: crean ele – clien i. Investi iile financiare pe termen scurt cuprind: . a activelor imobilizate.alte valori de trezorerie. etc. m rfurilor úi a altor bunuri materiale. bugetul statului. împrumuturi din emisiunea de obliga iuni ce urmeaz a fi rambursate. cambii. . efectele de primit. crean ele – debitori diverúi. prezent rii úi împachet rii produselor. penalit i datorate de ter i.avansurile acordate furnizorilor de stocuri. bilete la ordin etc. etc. . . . .tichetele úi biletele de c l torie.efectele de încasat úi efectele remise spre scontare. .acreditivele. . . crean e fa de asocia i. crean e – salariale.obliga iunile emise úi r scump rate. . 21 . .Ambalajele cuprind bunurile materiale sau obiectele achizi ionate sau produse în vederea protej rii. . Debitorii diverúi reflect drepturi determinate de cesiunea (vânzarea) titlurilor de plasament. .decont rile cu asocia ii pentru aportul datorat odat cu subscrierea capitalului.titlurile de participare de inute la unit i din cadrul grupului. . inclusiv dobânzile.).biletele de tratament úi odihn .disponibilit i în conturi curente la b nci.ac iunile proprii r scump rate.cecurile de încasat. trate. . pagube materiale (imputa ii). Clien ii reprezint drepturi fa de ter i rezultate din vânzarea pe credit a bunurilor materiale.creditele pe termen scurt. .crean ele generate de decont rile cu personalul. obliga iunilor.ac iunile úi obliga iunile cump rate în vederea realiz rii de opera iuni speculative. etc. Investi iile financiare pe termen scurt sunt instrumente financiare negociabile pe o durat care asigur lichiditatea úi securitatea tranzac iilor. precum úi de produsele nesupuse probelor úi recep iei tehnice sau necompletate în întregime úi care vor urma în perioadele viitoare fazele procesului tehnologic în vederea finaliz rii. Efectele de primit reprezint titluri de valoare negociabile care atest existen a unei crean e în cadrul rela iilor comerciale ce poate fi decontat imediat sau pe termen scurt (poli e.ajust ri pentru deprecierea ac iunilor. lucr rilor úi serviciilor care fac obiectul activit ii întreprinderii. În categoria alte crean e se mai cuprind: .timbrele fiscale úi poútale.avansurile de trezorerie. crean e reactivate. .crean ele privind decont rile în cadrul grupului. asigur rile sociale.numerar în casierie.

chiriilor. -rezultatul curent al exerci iului nedistribuit c tre proprietari (ac ionari úi asocia i). stat. Se includ în aceast categorie cheltuielile privind plata anticipat a abonamentelor. Trebuie f cut distinc ia între obliga ie actual úi angajament viitor. etc. Caracterizarea pasivelor patrimoniale Pasivele patrimoniale exprim datoriile întreprinderii fa de investitori (ac ionari.3. creditori financiari. c) Cheltuielile în avans cuprind cheltuielile efectuate în cursul exerci iului financiar dar care se refer la exerci iul ulterior. Decizia întreprinderii de a achizi iona active în viitor nu reprezint o obliga ie 22 . rezervele legale. etc. . reprezentând aportul proprietarilor la constituirea sau majorarea capitalului. al ii decât proprietarii de capital. urmând a influen a rezultatele exerci iilor viitoare. 2. profitul sau pierderea din perioadele precedente.primele de capital.rezultatul reportat. ceea ce formeaz capitalurile proprii (Cp) sau activul net (An) exprimând drepturile ac ionarilor în activele (A) întreprinderii dup deducerea tuturor datoriilor (D). Cp (An) = A – D Se încadreaz în categoria capitaluri proprii urm toarele elemente: . asocia i) úi fa de ter i (furnizori. Finan area intern reflect datoriile unit ii cu personalitate juridic (titular de patrimoniu) fa de proprietari (investitori).). Sub aspect juridic cheltuielile în avans reprezint un drept al exerci iului viitor asupra exerci iului curent cu privire la unele pl i úi cheltuieli ce vor afecta capitalurile proprii în sensul diminu rii în exerci iile viitoare. statutare. O obliga ie reprezint un angajament sau o responsabilitate de a ac iona într-un anumit fel pentru stingerea unei datorii. Nu trebuie încorporate în rezultatele exerci iului curent „stocându-se provizoriu”.2.1.capitalul social. În realitate constituie resursele de finan are ale activelor patrimoniale.Disponibilit ile b neúti din cas úi conturi curente pot fi: în lei sau în devize (valut ). Datoriile reprezint obliga ii actuale ale întreprinderii ce decurg din evenimente trecute úi prin decontarea c rora se aúteapt s rezulte o ieúire de resurse care s încorporeze beneficii economice viitoare. . reflectând o crean a exerci iului viitor asupra exerci iului curent.rezervele din reevaluare. exprimând patrimoniu juridic sau capitalul propriu úi cel împrumutat conform concep iei economice ori fondurile temporare úi cele permanente conform concep iei financiare. contractuale pentru ac iuni proprii úi alte rezerve. Pasivele patrimoniale asigur finan area intern (proprie) úi cea extern (str in ). . dobânzile aferente contractele de leasing. repara iile capitale neprez zute. Finan area extern reflect datoriile întreprinderii fa de ter i.

Se încadreaz în aceast categorie: . Se includ în aceast categorie: . Datoriile pot reprezenta m rimi bine precizate cu scaden cert (bine precizat ) sau angajamente condi ionate cum sunt provizioanele pentru riscuri úi cheltuieli. creditori diverúi. Reflect o datorie a exerci iului curent fa de cel viitor. .datoriile fa de personal. . penalit i.actual .provizioanele pentru garan ii acordate clien ilor úi alte cheltuieli legate de activitatea de servicii. .Provizioane pentru riscuri úi cheltuieli. daune. Rezultatele activit ii – obiect al reflect rii contabile Rezultatele întreprinderii reflect capacitatea acesteia de a genera fluxuri viitoare de numerar. exprimând veniturile înregistrate înainte de data încheierii exerci iului dar care se refer la exerci iul financiar ulterior.creditelor bancare inclusiv dobânzile aferente.provizioanele pentru restructurare. .împrumuturilor din emisiunea de obliga iuni. chirii.datoriile ce privesc imobiliz rile financiare.datoriile fa de asocia i. . desp gubiri úi alte datorii incerte.provizioanele pentru litigii. prin utilizarea resurselor existente úi gradul de eficien în utilizarea de noi resurse. bugetul statului úi alte organisme publice. . etc.provizioane pentru dezafectare imobiliz ri corporale si alte ac iuni similare legate de acestea. . amenzi.2.Datorii ce trebuie pl tite într-o perioad mai mare de un an: (identice cu cele pân la un an. . etc. Pentru a exprima cât mai bine pozi ia financiar a întreprinderii în rela iile cu ter ii datoriile prin care se asigur finan area extern sunt structurate astfel: .datoriile fa de furnizori úi prestatori. adic sume primite f r obligativitatea restituirii de la guvern sau alte organisme pentru achizi ia sau producerea de active imobilizate. . asigur rile sociale.alte împrumuturi úi datorii asimilate pe termen scurt inclusiv dobânzile aferente. 23 . . . exprimând o datorie cu exigibilitate sau valoare incert . Aceasta apare numai în momentul livr ri activului sau în momentul în care întreprinderea are un acord irevocabil de cump rare a activului. .sume încasate sau facturate în avans dar care privesc exerci ii viitoare cum sunt: abonamente. îns cu o scaden mai mare de 12 luni). prime de asigurare.Datorii ce trebuie pl tite într-o perioad de un an: Sunt considerate obliga ii curente (pe termen scurt) ale întreprinderii úi îmbrac forma: . . care se recunosc pe o baz sistematic drept venit pe perioadele corespunz toare cheltuielilor aferente pe care urmeaz a le compensa.3. 2.subven iile pentru investi ii.Venituri în avans.

Capacitatea de a genera fluxuri de numerar viitoare presupune ca întreprinderea s înregistreze venituri din activitatea desf úurat iar ca urmare a utiliz rii resurselor existente se înregistreze cheltuieli. Cheltuielile reprezint diminu ri ale beneficiilor economice, înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub form de ieúiri sau sc deri ale valorii activelor ori creúteri ale datoriilor ce se concretizeaz în reduceri ale capitalului propriu altele decât cele rezultate din retragerile / distribuirile c tre ac ionari sau asocia i. Veniturile reprezint creúteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub form de intr ri sau creúteri ale activelor ori descreúteri ale datoriilor ce au ca rezultat creúterea capitalurilor proprii sub alte forme decât aporturile de capital din partea ac ionarilor sau asocia ilor. Din punct de vedere financiar veniturile sunt considerate ca reprezentând sume sau valori încasate sau de încasat din: activit i curente de livr ri de bunuri, execut ri de lucr ri úi prest ri de servicii sau alte activit i. Înregistrarea în contabilitate a veniturilor are în vedere patru momente distincte úi anume: produc ia, facturarea, încasarea úi încorporarea în rezultatul perioadei. Ansamblul cheltuielilor úi veniturilor înregistrate la sfârúitul perioadei sunt încorporate în rezultatul perioadei. Acesta poate fi: - pozitiv, atunci când Veniturile > Cheltuielile = Profit - negativ, atunci când Veniturile < Cheltuielile = Pierdere Rezultatul perioadei poate face obiectul mai multor ecua ii de echilibru: a) Rezultat = Venituri - Cheltuieli b) Venituri = Cheltuieli ± Rezultat c) Cheltuieli = Venituri ± Rezultat d) Rezultat = Capitaluri proprii la sfârúitul exerci iului (anului) – Capitaluri proprii la începutul exerci iului (anului) ÎNTREB RI: 1. Indica i care sunt trasaturile obiectului contabilitatii? 2. Care sunt tipurile de entitati patrimoniale care formeaz sfera de ac iune a obiectului contabilitatii? 3. Defini i patrimoniul in sens economic si juridic. 4. Defini i si caracteriza i activele imobilizate. 5. Defini i si caracteriza i imobiliz rile necorporale. 6. Defini i si caracteriza i imobiliz rile corporale. 7. Defini i si caracteriza i imobiliz rile financiare. 8. Defini i si caracteriza i activele circulante. 9. Defini i si caracteriza i stocurile. 10. Defini i si caracteriza i crean ele. 11. Defini i si caracteriza i pasivele patrimoniale. 12. Defini i si caracteriza i cheltuielile si veniturile. PROBLEME PROPUSE: 1. Sa se calculeze patrimoniul net al întreprinderii útiind ca patrimoniul brut este de 14.000 lei iar valoarea datoriilor este de 4.000 lei.

24

2. SC X SA dispune la un moment dat de urm toarea situa ie patrimoniala: - capital social =1.000 - profit = 1.550 - furnizori = 400 - rezerve = 200 - credite bancare pe termen scurt = 500 Sa se determine valoarea capitalurilor proprii. 3. SC Y SA dispune la un moment dat de urm toarea situa ie patrimoniala: - capital social =2.000 - impozitul pe profit = 100 - furnizori = 400 - rezerve = 200 - credite bancare pe termen scurt = 500 - creditori diverúi = 700 - datorii fata de salaria i = 300 Sa se determine valoarea datoriilor societatii . 4. SC COMPONENTS FOR SHOES SA având ca obiect de activitate prelucrarea materialelor si fabricarea componentelor pentru incaltaminte dispune la un moment dat de urm toarea situa ie patrimoniala: - capital social =1.000 - útaifuri = 300 - furnizori = 800 - material ne esut = 500 - es tur din fibr din piele = 700 - maúini de sub iat material netesut = 3.000 - disponibil in cont la banca = 2.000 Sa se determine valoarea activelor circulante . 5. SC COMPONENTS FOR SHOES SA având ca obiect de activitate prelucrarea materialelor si fabricarea componentelor pentru incaltaminte dispune la un moment dat de urm toarea situa ie patrimoniala: - capital social =1.500 - útaifuri = 600 - crean e fata de clien i = 400 - furnizori = 800 - hala industriala = 50.000 - cheltuieli de constituire = 200 - maúini de sub iat material netesut = 3.000 - disponibil in cont la banca = 2.000 - terenuri = 70.000 - mobilier pentru birouri = 10.000 Sa se determine valoarea activelor imobilizate .

25

CAPITOLUL 3
METODA CONTABILIT II Întrucât este considerat o disciplin útiin ific , cu un obiect de cercetare, úi o terminologie (limbaj) proprie, contabilitatea dispune úi de o metod specific de lucru adoptat necesit ilor practice, solid fundamentate, prin care îúi contureaz pozi ia în sistemul útiin elor economice precum úi rela iile cu celelalte discipline înrudite.

3.1. Delimit ri privind con inutul metodei contabilit ii Cuvântul metod provine de la „meta” úi „hodos” din limba greac , care înseamn cale úi mijloc pentru a ajunge undeva. Prin metod în general se în elege un mod sistematic de cercetare, de cunoaútere úi transformare a realit ii obiective. Metoda contabilit ii reprezint un ansamblu de procedee aflate într-o strâns corela ie úi intercondi ionare, în vederea stabilirii normelor úi principiilor cu caracter special pe care se fundamenteaz contabilitatea ca útiin , în scopul cunoaúterii pozi iei financiare, (patrimoniului) a performan elor financiare úi a modific rilor acestora la nivelul întreprinderii.

3.2. Principiile de baz ale metodei contabilit ii Sistemul de contabilitate în partid dubl , practicat de cea mai mare parte a agen ilor economici din România are la baz urm toarele principii teoretice fundamentale: - principiul dublei reprezent ri a patrimoniului; - principiul dublei înregistr ri a opera iilor economico – financiare, evenimentelor úi tranzac iilor; - principiul dublei determin ri a performan elor (rezultatelor) întreprinderii.

3.3. Procedeele metodei contabilit ii Procedeul reprezint un mijloc folosit pentru a ajunge la un anumit rezultat: modalitatea de a ac iona, modul de a proceda, solu ia practic adoptat , ca sistem pentru efectuarea sau producerea unui lucru4. Procedeele metodei contabilit ii pot fi grupate în trei mari categorii: - procedee ale metodei contabilit ii comune tuturor útiin elor: observarea, ra ionamentul, analiza, sinteza, etc.

4

Academia Român , Institutul de Lingvistic Iorgu Iordan, Dex, Dic ionarul Explicativ al Limbii Române, Edi ia

II, Editura Univers Enciclopedic, 1996, pag. 853

26

2. contul si balan a de verificare. 4.. evaluarea.procedee ale metodei contabilit ii comune úi altor discipline economice: documentarea. Care sunt procedeele specifice metodei contabilitatii? 27 . Defini i metoda contabilitatii. calcula ia si inventarierea. ÎNTREB RI: 1. 6. 5. 3. Ce se intelege prin metoda in general? Este necesara utilizarea de c tre contabilitate a unei metode specifice? Care este diferen a intre metoda si procedeu? Defini i si caracteriza i trasaturile de baza ale metodei contabilitatii.procedee specifice metodei contabilit ii: bilan ul. . Care sunt procedeele comune tuturor stiintelor utilizate si de metoda contabilitatii? 7.

constituie principala surs de date pentru luarea deciziilor.1.datele cantitative úi valorice aferente opera iei economice úi financiare efectuate.denumirea documentului (titlul).num rul documentului úi data întocmirii. Editura Economic 1998. 19 5 28 . Importan a documentelor justificative rezult din caracteristicile principale ale acestora úi anume: . într-un document care st la baza înregistr rilor în contabilitate dobândind calitatea de document justificativ” Documentele care consemneaz acte.CAPITOLUL 4 DOCUMENTAREA – PROCEDEU DE BAZ AL METODEI CONTABIL T II În general documentele reprezint înscrisuri legale ce privesc opera ii.denumirea úi sediul unit ii care întocmeúte documentul (când este cazul). . 82/1991 modificat úi republicat în 14. . fapte. pag. Documentele justificative sunt documentele primare care probeaz legal o opera iune. .men ionarea p r ilor care particip la efectuarea opera iei economice úi financiare (când este cazul). . . . . constituind stadiul (faza) ini ial de reflectare a acestora pe supor i materiali sau imateriali. 425/1998.reflect activitatea economic . procese.numele úi prenumele precum úi semn turile persoanelor care r spund de efectuarea opera iei economico – financiare. ale persoanelor cu atribu ii de H. 831/1997 úi OMF nr. Documentele justificative trebuie s con in urm toarele elemente comune prev zute prin structura formularelor corespunz toare5: .G. Definirea. activit i. eveniment sau tranzac ie. importan a úi con inutul documentelor justificative În conformitate cu articolul 6.con inutul opera iei economice úi financiare iar când este necesar úi temeiul legal al efectu rii ei. . evenimente úi tranzac ii în momentul úi la locul producerii lor se numesc documente primare.2005 „orice opera iune economico – financiar efectuat se consemneaz în momentul efectu rii ei. procesele. .01. evenimente úi tranzac ii desf úurate de indivizi sau de colectivit i. -realizeaz leg tura organic între formele eviden ei economice. evenimentele úi tranzac iile ce au avut loc în decursul unei perioade determinate. 4. Norme metodologice pentru întocmirea úi utilizarea documentelor comune privind activitatea financiar – contabil . din Legea Contabilit ii nr.servesc drept prob în justi ie.constituie sursa de date indispensabil procesului de verificare úi control a gestiunilor de valori materiale úi b neúti.

Condi iile de form se refer la: . Tipizarea documentelor asigur : . . Clasificarea documentelor justificative Diversitatea domeniilor în care îúi g sesc utilitatea documentele justificative. 118 29 .2.realitatea evenimentului sau tranzac iei. . unit ile de asigur ri sociale.semn turile pentru întocmire úi verificare. societ ile agricole. precum úi persoanele fizice care au calitatea de comerciant. face necesar clasificarea acestora în func ie de mai multe criterii. Formularele tipizate Prin tipizarea documentelor se urm reúte stabilirea unor formulare unitare sub aspectul m rimii.2. Condi iile de fond au în vedere: . care servesc la prelucrarea.felul.legalitatea evenimentului sau tranzac iei consemnat.utilizarea documentelor în acelaúi timp privind eviden a contabil . . L. Bunea – Bazele contabilit ii. etc. . documentele justificative cuprind dou mari categorii: .formulare tipizate. 6 N. Dac se are în vedere regimul de tip rire.valabilitatea documentului. societ ile bancare. întocmire úi utilizare.conturile sintetice úi analitice debitoare úi creditoare. formei úi destina iei pentru anumite opera ii. Editura Economic 2002.eficien a opera iei economico – financiare.sumele corespunz toare opera iilor efectuate. . obligatorii pentru to i agen ii economici.control financiar preventiv úi ale persoanelor în drept s aprobe opera iile respective dup caz. statistic . 4.1. num rul úi data documentului justificativ. tehnic – operativ . Malciu. fiúe. societ ile comerciale.autenticitatea documentului. Documentele contabile – jurnale. trebuie s cuprind elemente cu privire la: .corectitudinea calculelor. unit ile cooperatiste. . institu iile publice. Documentele justificative întocmite de: regiile autonome. Feleag .un sistem unitar de eviden . pag. 4. evenimente úi tranzac ii. centralizarea úi înregistrarea în contabilitate a opera iilor consemnate în documentele justificative întocmite manual sau în condi iile utiliz rii tehnicii de calcul.formulare netipizate. asocia iile úi celelalte persoane juridice.alte elemente menite s asigure consemnarea complet a opera iilor în documente justificative. . Documentele justificative úi contabile trebuie s îndeplineasc o serie de condi ii de form úi fond6. . . S. . fiúe úi alte documente contabile dup caz. stau la baza înregistr rilor în jurnale.

Chitan a. Avizul de înso ire. întocmire úi utilizare. OMF 425/1998 30 . 7 H. evenimentelor úi tranzac iilor pe care le reflect : . Monetarul.documente privind constituirea úi modificarea capitalurilor întreprinderii . privind activitatea financiar .documente privind rela iile cu furnizorii. forma úi destina ia. Modelele registrelor úi formularelor tipizate comune privind activitatea financiar – contabil sunt prev zute în cadrul unui „Nomenclator”.2. veniturile úi rezultatele financiare . Cele mai importante documente (formulare) cu regim special sunt: Factura. elaborate de ministere. . ..reducerea cheltuielilor de imprimare. considerat de noi principalul criteriu de clasificare a documentelor justificative. Acestea au menirea de a ajuta agen ii economici în asigurarea eviden ei economice curente furnizând informa ii suplimentare cu privire la opera ii. 4. stocurile úi produc ia în curs de execu ie.G. . evenimente úi tranzac ii.formulare tipizate cu regim special comune pe economie. . fiind necesar justificarea fil cu fil atât cele folosite cât úi nefolosite sau anulate.documente contabile. etc.2.documente de execu ie.documente privind salariile úi rela iile cu salaria ii.documente privind încas rile úi pl ile. bugetul statului úi alte organisme publice úi private. 831/1997. clien ii.formulare tipizate comune care nu au regim special.contabil . . . destina ia úi felul opera iilor. . . OMF 2055/1998. ieúirilor. . . Documentele netipizate Documente netipizate sunt reprezentate prin acele formulare pentru care nu se stabilesc în mod strict elementele pe care s le con in respectiv: m rimea. intr rilor.uúurarea muncii de completare. acestea pot fi grupate úi în func ie de alte criterii: a) Dup natura. activit i. Fiúa de magazie a formularelor cu regim special.reducerea num rului de documente la strictul necesar. OMF 1177/1998.documente privind cheltuielile. stocului final.documente de dispozi ie.documente privind activele imobilizate.formulare specifice pe sectoare ale economiei. Bonul de comand – chitan a. Dac avem în vedere modelele recomandate de legisla ia în vigoare7 documentele tipizate se împart în mai multe categorii: . . urm rindu-se individual fiecare formular sub aspectul: stocului ini ial. b) Dup func iile úi rolul pe care îl îndeplinesc în reflectarea evenimentelor úi tranzac iilor: .documente mixte . asigurându-se astfel simplificarea úi ra ionalizarea circuitului acestora. . Eviden a operativ a formularelor tipizate cu regim special se ine cu ajutorul „Fiúei de magazie a formularelor cu regim special”. Pe lâng regimul de tip rire. departamente.

past de pix.documente internalizate sunt documentele care circul numai între compartimentele func ionale ale întreprinderii. cu maúina de scris sau cu ajutorul tehnicii de calcul (calculatorul). Înregistr rile în contabilitate se fac cronologic. neutilizarea documentelor corespunz toare sau lipsa documentelor care s ateste provenien a bunurilor atât pe timpul transportului cât úi la locurile de depozitare úi vânzare. Registrul cartea – mare. dup caz. neafectând rela iile cu ter ii.documente centralizatoare. prin respectarea succesiunii documentelor dup data de întocmire sau de intrare în unitate úi sistematic în conturi sintetice úi analitice. completându-se toate rubricile.-documente de sintez úi raportare contabil denumite situa ii financiare anuale . care r spund de realitatea datelor consemnate. parafate úi înregistrate în eviden a unit ii. registrele contabile úi formularele comune pe economie privind activitatea financiar contabil pot fi adaptate în func ie de specificul úi necesit ile întreprinderilor. . în conformitate cu regulile stabilite pentru fiecare form de înregistrare.documentele justificative. d) Dup stadiul (faza) úi gradul de agregare a opera iilor consemnate: .documente externalizate sunt documentele care reflect rela iile întreprinderii cu ter ii.3. Registrele contabile. Conform acestor norme înscrierea datelor în documente se face cu cerneal .documentele contabile întocmite de unit ile de informatic pe baza documentelor justificative trebuie predate unit ilor beneficiare la termenele 8 OMF 425/1998 31 . c) Dup sfera de cuprindere úi circuitul realizat: . clar úi succint f r úters turi sau corecturi úi f r a se l sa spa ii libere între opera iile înscrise. în rela iile dintre aceste unit i úi cele beneficiare este necesar ca. Întocmirea úi prelucrarea documentelor justificative Documentele justificative trebuie întocmite în conformitate cu normele în vigoare. Completarea unui document justificativ trebuie s se fac în mod cite . În cazul în care prelucrarea documentelor justificative se face de c tre unit i prestatoare de servicii de informatic . 4. Întocmirea eronat . În cazul utiliz rii echipamentelor informatice pentru întocmirea documentelor justificative úi pentru prelucrarea úi înregistrarea datelor în contabilitate. . . Registrul inventar) editate cu ajutorul tehnicii de calcul vor fi numerotate. cu condi ia respect rii con inutului de informa ii úi a normelor de întocmire úi utilizare a acestora. únuruite. altele decât cele obligatorii (Registrul jurnal. în momentul controlului efectuat de organele abilitate se sanc ioneaz potrivit legisla iei în vigoare cu amend úi confiscarea bunurilor respective.documente primare . elaborate în acest sens de Ministerul Finan elor Publice. pentru asigurarea înregistr rilor în contabilitate s se respecte urm toarele reguli8: . s fie întocmite corect úi la timp de c tre unit ile beneficiare.

eliberarea sau justificarea numerarului sau a altor documente pentru care normele în vigoare prev d restric ii. s fie întocmite corect úi la timp de c tre unit ile beneficiare. opera iilor. Unit ile de informatic r spund de corectitudinea prelucr rii datelor. cu excep ia ordinului de deplasare (delega ie).necesitatea. verificare realizat de compartimentul de contabilitate.4. evenimentelor úi tranzac iilor consemnate. c) Verificarea de fond are în vedere: .s-a folosit documentul corespunz tor opera iei consemnate.con ine vizibil semn tura de întocmire. 4. În vederea înregistr rii în contabilitate. . .realitatea datelor. verificându-se dac : . Unit ile de informatic r spund de corectitudinea prelucr rii datelor. documentul greúit se anuleaz úi r mâne în carnetul respectiv (nu se detaúeaz ).au fost completate toate rubricile. care r spund de realitatea datelor consemnate.oportunitatea. pe baza 32 . . al calculelor úi de fond.documentele justificative. document cu document sau a unui centralizator în care sunt înscrise mai multe documente justificative al c rui con inut se refer la opera ii de aceeaúi natur úi perioad . a) Verificarea formei presupune cercetarea modului în care au fost completate documentele. .unit ile beneficiare trebuie s efectueze verificarea documentelor contabile ob inute de la unit ile de informatic în sensul cuprinderii tuturor documentelor justificative pentru prelucrare. Verificarea úi corectarea erorilor din documentele justificative Înregistr rile în contabilitatea sintetic úi analitic se fac pe baz de documente justificative.stabilite prin contractele sau conven iile încheiate. conform cerin elor impuse de opera ia economico – financiar . b) Verificarea calculelor.documentele contabile întocmite de unit ile de informatic pe baza documentelor justificative trebuie predate unit ilor beneficiare la termenele stabilite prin contractele sau conven iile încheiate. documentele justificative sunt supuse verific rii sub trei aspecte: al formei.legalitatea. respect rii coresponden ei conturilor úi exactit ii sumelor înregistrate. útampila úi semn tura conduc torului unit ii. presupune un control detaliat asupra corectitudinii calculelor efectuate în cadrul documentelor justificative. . . . Erorile (greúelile) constatate cu ocazia verific rii documentelor justificative se corecteaz astfel: a) În cazul opera iunilor care implic primirea. .documentul este autentic úi corect întocmit. .

capitalurilor proprii. fiecare opera ie se va înregistra prin articole contabile în mod cronologic dup data 33 . f r spa ii libere toate modific rile activelor.data de înregistrare.5. Registrele folosite în contabilitate pot fi grupate în trei mari categorii: . . servesc la gruparea úi ordonarea datelor cuprinse în documente justificative în func ie de natura.felul. opera ie cu opera ie. veniturilor úi cheltuielilor unei întreprinderi.conturi debitoare úi conturi creditoare. . În condi iile conducerii contabilit ii cu ajutorul tehnicii de calcul. servesc la înregistrarea opera iilor economico – financiare. num rul úi data documentului justificativ. .c ruia se primeúte sau se restituie diferen a între cheltuielile efective de deplasare úi avansul acordat.explica ii cu privire la opera iile consemnate. Registrul jurnal. . iar deasupra se scrie cifra sau textul corect. men ionându-se data efectu rii corecturii úi semnându-se de persoana care a întocmit úi corectat documentul justificativ. Registrele de contabilitate Registrele de contabilitate sunt documente contabile obligatorii în cadrul c rora agen ii economici înregistreaz periodic.). Se întocmeúte într-un singur exemplar manual. Registrul jurnal serveúte ca document obligatoriu de înregistrare cronologic úi sistematic respectiv ca prob în litigii. în func ie de dat (ziua. evenimentelor úi tranzac iilor atât în ordine cronologic cât úi sistematic . 4.Registre pentru eviden a combinat sunt utilizate pentru înregistrarea simultan a opera iilor. .1. . nota de contabilitate. performan elor financiare úi fluxurilor de trezorerie.5.sumele debitoare úi creditoare care s-au înregistrat în conturile corespunz toare. Registrul cartea – mare). 4. . b) În cazul celorlalte documente corectarea se realizeaz prin t ierea (trecerea) cu o linie a textului sau a cifrei greúite pentru ca acestea s poat fi citite. fie sub form de list ri informatice legate sub form de registru úi cuprinde coloane distincte cu privire la: .num rul curent.Registre pentru eviden a cronologic . felul úi sensul modific rii în timp (ex. cronologic úi sistematic opera iunile economice úi financiare. luna. etc. anul) producerii sau consemn rii în documentele justificative care le atest (ex.Registre pentru eviden a sistematic . în mod cronologic. Registrul jurnal Este documentul contabil obligatoriu în care se înregistreaz zilnic. datoriilor. consemnate în documente justificative care produc modific ri asupra pozi iei financiare.

3.recapitula ia elementelor inventariate. toate opera iile de încas ri úi pl i efectuate pe baza documentelor justificative de c tre asocia iile familiale úi persoanele fizice care au calitatea de comerciant. Registrul inventar Este documentul contabil obligatoriu. 4. La fel ca úi registrul jurnal se întocmeúte într-un singur exemplar úi serveúte ca: . . Se completeaz pe baza inventarierii faptice a fiec rui cont cuprins în bilan .de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate. Registrul jurnal de încas ri úi pl i înregistreaz cronologic.2. tip rite pe ambele fe e servind la: . únuruit. . 34 . care conduce contabilitatea în partid simpl . diferen e).verificarea înregistr rilor contabile efectuate.num rul curent. Se întocmeúte la sfârúitul lunii în cadrul compartimentului financiar contabil .stabilirea rulajelor úi a soldurilor pe conturi sintetice la unit ile care utilizeaz forma de înregistrare „pe jurnale”. parafat úi înregistrat la organul fiscal teritorial f r úters turi úi spa ii libere. Trebuie întocmit: la înfiin area unit ii.diferen a din evaluare (valoarea. Cartea mare st la baza întocmirii balan ei de verificare. -document de stabilire a situa iei financiare a agentului economic. . cu ocazia fuziunii. Registrul Cartea mare Serveúte pentru conducerea contabilit ii sintetice a opera iunilor economico – financiare în unit ile care utilizeaz forma de înregistrare contabil „maestru – úah”.5. cauze. . Pe lâng calitatea de document contabil obligatoriu de înregistrare a rezultatelor inventarierii serveúte úi ca prob în litigii. Se utilizeaz sub form de foi volante. dup ce a fost numerotat. 4. anual la închiderea exerci iului. suficient de detaliat pentru a putea justifica con inutul fiec ruia dintre posturile bilan ului contabil. . Se întocmeúte într-un singur exemplar.întocmirea balan ei de verificare.5.prob în litigii.valoarea de inventar. zi de zi.document de înregistrare a încas rilor úi pl ilor.valoarea contabil . eviden iind urm toarele: . . diviz rii sau lichid rii precum úi în alte situa ii. În aceast situa ie Registrul jurnal se editeaz lunar iar paginile vor fi numerotate pe m sura edit rii lor. de regul la sfârúitul anului. . în care se înregistreaz grupat dup natura lor elementele inventariate. putând fi suplinit de „Fiúa de cont pentru opera ii diverse” .

contabile úi a registrelor de contabilitate revine administratorului. Persoanele care folosesc formularele cu regim special r spund de utilizarea lor.6.2.denumirea documentelor. eviden úi gestionare a acestora.persoanele care poart r spunderea întocmirii lor. care stau la baza înregistr rilor în contabilitate. 35 .alte elemente care se apreciaz ca necesare. arhivându-se la compartimentul financiar contabil împreun cu documentele contabile care au stat la baza întocmirii lor (p strându-se minim 10 ani).Toate categoriile de registre prezentate. înscriindu-se în mod obligatoriu seria úi numerele aferente formularelor respective. care se aprob de conduc torul unit ii. folosirii úi eviden ei documentelor justificative. Eviden a úi utilizarea documentelor Întreprinderile care întocmesc documente justificative úi contabile în mod deosebit formulare cu regim special de înseriere úi numerotare precum úi alte documente cu ajutorul c rora se stabilesc volumul de activitate. 4. clien ii.6. Formularele cu regim special se elibereaz utilizatorilor pe baza aprob rii conduc torului unit ii. . întocmindu-se bon de consum dintr-un bonier distinct gestionat de persoana împuternicit în acest scop. . Gestionarea documentelor 4. . .6. R spunderea pentru organizarea gestion rii. În vederea asigur rii unei circula ii ra ionale úi unitare a documentelor. contabilul úef sau o alt persoan împuternicit s îndeplineasc aceast func ie s întocmeasc nomenclatorul (lista) documentelor utilizate pentru fiecare opera ie sau activitate economico – financiar precum úi graficul circula iei documentelor. furnizorii sau alte persoane fizice úi juridice au obliga ia s organizeze úi s asigure corecta utilizare. precum úi pentru inerea la zi a contabilit ii se recomand ca directorul financiar – contabil. nu circul în afara unit ii fiind considerate documente de înregistrare contabil . Eviden a formularelor cu regim special se ine cu ajutorul „Fiúei de magazie a formularelor cu regim special care se completeaz distinct pentru fiecare tip de formular pe m sura aprovizion rii acestora. ordonatorului de credite sau altor persoane care au obliga ia gestion rii activelor úi pasivelor întreprinderii.1.termenul stabilit pentru predarea documentelor.data întocmirii. pl ile úi încas rile efectuate în raport cu bugetul de stat. Organizarea circula iei documentelor Circula ia documentelor eviden iaz drumul parcurs de acestea de la intrarea în unitate sau de la emitere úi pân la arhivare. .num rul de exemplare. Acest grafic va con ine: . trebuind s le justifice în orice moment iar cele nefolosite restituindu-se la magazie pe baza „Bonului de predare – transfer – restituire” cu men ionarea seriei úi a numerelor.destina ia documentelor. 4. .

nr. . Partea a III – a. defectuos tip rite sau în alte cazuri similare se anuleaz prin barare pe diagonal f cându-se men iunea „ANULAT” pe toate exemplarele úi se restituie gestionarului de formulare sub semn tura persoanei pred toare.documentele se grupeaz în dosare numerotate. Formularele cu regim special pierdute sau sustrase se declar nule în Monitorul Oficial al României. La arhivarea documentelor contabile úi justificative trebuie respectate urm toarele reguli generale9: . Clasarea documentelor poate fi: provizorie sau definitiva. Clasarea.Of. dotate cu mijloace de prevenire a incendiilor. 25. . . în magazie sau la compartimentele care le utilizeaz vor fi aduse. 9 ** Legea contabilit ii nr.6. cu excep ia statelor de salarii úi a situa iilor financiare anuale care trebuie p strate timp de 50 de ani. asigurate împotriva degrad rii. 4. se numeroteaz úi se trec în ordine într-un nomenclator (list ) la începutul fiec rui dosar. republicat în 2002. care reflect miúc rile dosarelor úi documentelor din cadrul arhivei. 629/2002 Legea contabilit ii nr. Lipsurile sau pierderile de formulare numerotate.eviden a documentelor la arhiv se ine cu ajutorul „Registrului de eviden curent ”. 82/1991.3. distrugerii sau sustragerii. dup sesizarea organelor în drept. art. în scris administratorului. etc. bibliorafturi. p strarea úi arhivarea documentelor justificative úi contabile Clasarea este opera iunea de grupare. M. M.48//2005 36 . únuruite úi parafate. aranjare úi îndosariere a documentelor justificative úi contabile în func ie de anumite criterii care s permit o bun p strare dar úi s fac posibil descoperirea cu uúurin la nevoie.Of. 82/1991.Formularele neutilizabile. republicat în 2005. Documentele clasate în dosare.gruparea documentelor în dosare se face cronologic úi sistematic pe exerci ii financiare respectiv perioade din cadrul acestora. întocmindu-se proces – verbal úi operându-se corespunz tor în „Registrul de eviden curent a arhivei”. Termenul de p strare a documentelor justificative úi contabile este de 10 ani cu începere de la data exerci iului în cursul c ruia au fost întocmite. care are obliga ia de a dispune cercetarea úi verificarea împrejur rilor în care s-au produs lipsurile sau pierderile úi eventual tragerea la r spundere a celor vinova i conform legii. Scoaterea din arhiv a documentelor pentru consultarea temporar se face doar cu acordul scris al conduc torului unit ii iar eliminarea documentelor al c ror termen legal de p strare a expirat se face de c tre o comisie numit în acest sens.dosarele con inând documente contabile se p streaz în spa ii amenajate în acest scop.

) disp rute înainte de a fi înregistrate în eviden a contabil . distrus sau sustras úi anume: .sesizarea scris . .o copie a documentului reconstituit.dovada sesiz rii Parchetului General sau dovada sanc ion rii disciplinare a salariatului vinovat. Defini i si caracteriza i formularele netipizate? 5. dup caz. Defini i si caracteriza i Registrul Cartea-Mare? 10.dispozi ia scris a conduc torului unit ii pentru reconstituirea documentului. ÎNTREB RI: 1.4. 4. .6. Conform legisla iei în vigoare nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri. bilete de c l torie. Care sunt registrele contabile obligatorii? 8. Defini i si caracteriza i Registrul Inventar? 11. . Cum este organizata circula ia documentelor? 12. pagubele aduse unit ii sau ter ilor generate de dispari ie recuperându-se de la cei vinova i conform legii. pe baza unui proces verbal. . Defini i si caracteriza i formularele tipizate? 4.La încetarea activit ii documentele se predau la Arhivele Statului în conformitate cu dispozi iile legale privind Fondul Arhivistic Na ional al României dac legea nu prevede altfel. distruse sau sustrase. p strate si arhivate documentele justificative si contabile? 13. Atunci când se constat dispari ia unor documente justificative úi contabile se impune reconstituirea acestora în termen de maximum 30 de zile de la constatare** în baza unui dosar de reconstituire întocmit separat pentru fiecare caz. 2. Cum sunt depistate erorile de verificare documentelor justificative ? 7. Dosarul de reconstituire trebuie s con in toate lucr rile efectuate în leg tur cu constatarea úi reconstituirea documentului pierdut. Cum se realizeaz verificarea documentelor justificative? 6.declara ia scris a salariatului responsabil cu p strarea documentului. sustragerii sau distrugerii. etc.procesul verbal de constatare a pierderii. Defini i si caracteriza i documentele justificative. care se ataúeaz la dosarul de reconstituire. Toate documentele reconstituite vor purta vizibil men iunea „RECONSTITUIT” cu specificarea num rului úi a datei dispozi iei pe baza c reia s-a f cut reconstituirea. Cum se clasifica documentele justificative? 3. documentul reconstituit se anuleaz . Cum sunt reconstituite documentele justificative si contabile? 37 . Cum sunt l sate. . Reconstituirea documentelor justificative úi contabile Reconstituirea este procesul de refacere în forma ini ial a documentelor pierdute. Atunci când originalul documentului reconstituit a fost g sit. Defini i si caracteriza i Registrul Jurnal? 9.

Principiile evalu rii în contabilitate Evaluarea structurilor situa iilor financiare ale întreprinderii trebuie realizat pe baza principiilor contabile de baz . veniturilor. În materie de contabilitate bazele de m surare au fost reglementate în func ie de etapele parcurse în reforma contabilit ii.1.2. Cele mai utilizate baze de m surare sunt: costul istoric. de nevoile de informare úi nu în ultimul rând în func ie de ra ionamentul profesional pot fi adoptate dou tratamente: de baz úi alternativ. op iuni úi posibilit i particulare desprinse pe baza ra ionamentului profesional. selectate pentru active. apelarea la una sau mai multe baze de m surare**). 5. costul de înlocuire. a pre ui. valoarea just .CAPITOLUL 4 EVALUAREA ACTIVELOR ùI PASIVELOR ÎNTREPRINDERII În vederea ob inerii de informa ii inteligibile. Tehnicile de estimare sunt metode úi estim ri adoptate de agen ii economici pentru a determina valorile monetare ce corespund bazelor de m surare. recunoaúterea úi prezentarea structurilor situa iilor financiare. Evaluarea presupune.”10 M surarea activelor. în decursul unei perioade determinate este necesar estimarea dimensiunii acestora adic m surarea sau cuantificarea lor unitar . conven iilor. capitaluri proprii. DEX. a estima. venituri úi rezultate financiare. relevante. bazelor. a calcula.352 38 . Con inutul. În func ie de politica adoptat de întreprindere. pag. a socoti. Expresiile monetare ale acestora se ob in prin aplicarea politicilor contabile úi a tehnicilor de m surare. a stabili pre ul. Tratamentul de baz exprim opinii úi conven ii general acceptate. 10 Dic ionarul explicativ al limbii române. valoarea. cheltuieli. datoriilor. În cadrul contabilit ii normalizate evaluarea se realizeaz în baza unor reglement ri specifice denumite tratamente contabile. importan a úi necesitatea evalu rii A „evalua” înseamn „a determina. Bucureúti 1997. credibile úi comparabile cu privire la procesele. valoarea net de realizare curent . Politicile contabile cuprind ansamblul principiilor. evenimentele úi tranzac iile ce au avut loc. variante. regulilor úi practicilor specifice adoptate de o întreprindere în vederea reflect rii fidele a evenimentelor úi tranzac iilor. cheltuielilor úi rezultatelor financiare în contabilitate folosind un etalon unitar (cel monetar) poart numele de evaluare. iar cel alternativ. activit ile. capitalurilor proprii. Editura Univers. datorii. 5.

85/2001. Bazele Contabilit ii. a)Valoarea de utilitate este reprezentat de pre ul presupus a fi acceptat de un poten ial cump r tor în func ie de: .F. c) Principiul pruden ei presupune recunoaúterea numai a profiturilor realizate úi înregistrarea obliga iilor úi pierderilor previzibile chiar dac apar între data încheierii exerci iului úi data întocmirii bilan ului.M. 11 ** C lin O. nr. d) Principiul permanen ei metodelor. f r a intra în imposibilitatea continu rii activit ii sau reducerea semnificativ a acesteia. Acestea sunt11: . impune înregistrarea în contabilitate a activelor úi pasivelor la valoarea de origine (valoarea de intrare).timpul. datoriilor. Colec ia Economic . capitalurilor proprii. nr. veniturilor. Ristea M. pag. 94 /2001. veniturilor. f) Principiul pragului de semnifica ie.9 39 . cheltuieli úi venituri.M. Criteriile de baz ale evalu rii În teoria úi practica contabil s-au conturat mai multe criterii cu privire la evaluarea fluxurilor úi stocurilor de active. 5. astfel încât prin mijlocirea monedei (banilor) valorile economice se exprim unitar cu ajutorul pre urilor úi tarifelor. 2000.Dintre acestea prezint importan semnificativ în chestiunea evalu rii urm toarele: a) Principiul costului istoric.valoarea de pia . pasive. presupune continuitate în aplicarea aceloraúi reguli úi norme privind evaluarea activelor. În esen principiul presupune aprecierea rezonabil a evenimentelor úi tranzac iilor în scopul evit rii riscului de transfer asupra viitorului a incertitudinilor prezentului. eviden iat în documentele justificative care le atest utilitatea (destina ia) sau provenien a (sursa). . pag.valoarea real . Editura Na ional. .. .P.valoarea de întrebuin are.O. e) Principiul continuit ii activit ii are în vedere prezum ia c întreprinderea îúi continu în mod normal func ionarea într-un viitor previzibil. recomand ca în vederea stabilirii valorii totale corespunz toare unei pozi ii din bilan se va determina separat valoarea aferent fiec rui element individual de activ sau de pasiv. cheltuielilor úi rezultatelor financiare. 9 O. b) Principiul cuantific rii monetare. presupune exprimarea monetar (valoric ) a activelor. capitalurilor proprii. datoriilor. recomand ca orice element cu o valoarea semnificativ s fie prezentat distinct în cadrul situa iilor financiare iar elementele cu valori nesemnificative care prezint aceeaúi natur sau cu func ii similare trebuie însumate nefiind necesar prezentarea lor separat .3.valoarea de utilitate. cheltuielilor úi rezultatelor asigurând astfel comparabilitatea în timp a informa iilor contabile. g) Principiul evalu rii separate a elementelor de activ úi pasiv.

pre ul pie ei.. Tr s turile esen iale ale acesteia sunt** : . 5. conform c ruia orice activitate.1. Evaluarea la data intr rii în întreprindere Valoarea de intrare. procurare sau apari ie. lun . trece prin prezent úi produce efecte în viitor. în contabilitate opera iunile economico – financiare. în aúa fel încât oricând pot fi g si i poten iali cump r tori úi vânz tori. Tratamente contabile la evaluarea curent Tratamentele contabile reprezint reguli de evaluare recunoscute úi acceptate de teoria úi practica contabil în cadrul formelor de evaluare.pre urile sunt disponibile pentru a fi cunoscute de public. evenimente úi tranzac ii viitoare. in prezent sau în viitor. Evaluarea curent are în vedere. respectiv la: .activele de pia sunt relativ omogene.starea sau amplasarea elementului supus evalu rii. se disting dou forme principale de evaluare: evaluarea curent úi evaluarea periodic . d) Timpul are în vedere o anumit dat calendaristic (zi. concretizate în ieúiri de active úi pasive.1. valoarea la care sunt înregistrate. c)Valoarea de pia a unui activ reprezint pre ul care poate fi ob inut pe o pia activ . . 5. În ambele situa ii evaluarea se face la valoarea de intrare denumit úi cost. Conform reglement rilor actuale evaluarea evenimentelor úi tranzac iilor la intrarea în gestiune se realizeaz pe baza costului istoric din trecut ce va genera fluxuri. b)Valoarea just (valoarea real ) este suma la care poate fi tranzac ionat un activ sau decontat o datorie de bun voie între p r i aflate în cunoútin de cauz .1.sunt cantit i suficiente. .4. de active tranzac ionate.data ieúirii din întreprindere sau darea în consum. . cheltuielilor úi rezultatelor cu ajutorul pre urilor. veniturilor. 5. datoriilor. capitalurilor proprii. evenimentele úi tranzac iile pe parcursul desf úur rii activit ii operative a întreprinderii. Este utilizat în dou momente distincte ce privesc activitatea uni agent economic.4. an). eveniment sau tranzi ie provine din trecut. Dac avem în vedere momentele în care se realizeaz úi obiectivele urm rite. la care sunt evaluate úi înregistrate în contabilitate activele úi pasivele la data intr rii în întreprindere se determin aplicând principiul costului istoric în func ie de modalit ile de intrare. care în esen presupune stabilirea dimensiunii valorice a activelor. Formele evalu rii úi tratamente contabile privind evaluarea Evaluarea este o form specific a cuantific rii úi în acelaúi timp un procedeu de baz al metodei contabilit ii. 40 . Este consecin a principiului continuit ii activit ii. în cadrul unei tranzac ii în care pre ul este determinat obiectiv. .4.data intr rii în întreprindere.

cota cheltuielilor indirecte de produc ie alocate în mod ra ional ca fiind legate de fabrica ia bunului (C/Chind). 41 . .040 lei Costul de produc ie (Cp) al unui bun cuprinde: . ex.valoarea de aport.costul de achizi ie .000 + 22. atunci când sunt recunoscute sunt cuantificate la nivelul valorilor de ieúire ale activelor care au sc zut sau la nivelul valorilor de intrare ale datoriilor care s-au majorat. salariile acordate muncitorilor de baz ) (Achd) .valoarea actualizat .000) = 116. Cheltuielile de transport aprovizionare însumeaz 10.Aceasta poate fi reprezentat prin: . Ca = (Pc + Tx nr.valoarea nominal . Furnizorul a acordat cump r torului reduceri comerciale în valoare de 3.valoarea de utilitate.alte cheltuieli directe de produc ie. Veniturile.000– 3.c) .000 lei. Se cere s se determine costul de achizi ie al utilajului.000 + (19% x 116. Cheltuielile.000) – 3. .000 lei Costul de achizi ie + TVA va fi de: 116. ex: taxe vamale.p. (C a m.000 lei. .valoarea just .000 + 10.costul de achizi ie al materiilor prime úi consumabilelor. . etc. (Pc) . Ca = Pc + Tx nr. Costul de achizi ie (Ca) al unui bun este egal cu: . prima de asigurare 2. iar costurile cu montarea utilajului 4.p + Ch.000 lei. conectarea la re eaua de energie electric .valoarea corespondent . .cheltuielile de transport – aprovizionare (Ch tra) .000 + 4.000 = (116. .000 + 2.000) = 113.costul de produc ie.p) .040 = 138.000 lei (pre f r TVA).000 lei. . (A ch ac) Nu se includ în costul de achizi ie reducerile comerciale (Rc) úi alte elemente similare acordare de furnizor. (ex. atunci când sunt recunoscute sunt cuantificate la nivelul valorilor de intrare ale activelor care s-au majorat sau la nivelul valorilor de ieúire a datoriilor care au sc zut. tra + Ach ac) – Rc Ca = (100. costurile cu montarea úi demontarea bunului.pre ul de cump rare (f r TVA). tra + Ach ac Exemplu: Societatea Comercial „A” achizi ioneaz de la Societatea Comercial „B” un utilaj industrial în valoare de 100. prime de asigurare (Tx nr. + Ch.alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune.taxele nerecuperabile. Consider m ca fiind cele mai reprezentative valori de intrare costul de achizi ii úi costul de produc ie.

la valorile determinate folosind una din metodele: . ia în considerare nivelurile normale (sau medii) ale materialelor úi consumabilelor.metoda primul intrat – primul ieúit FIFO. manoperei.Cheltuielile generale de administra ie (Chga). Evaluarea la data ieúirii din întreprindere sau la darea în consum Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile úi al acelor bunuri úi servicii produse úi destinate unor comenzi distincte úi ferme. 5. . Metoda primul intrat – primul ieúit (FIFO) presupune evaluarea bunurilor ieúite din gestiune la costul de achizi ie sau de produc ie al primei 42 . trebuie determinat prin identificarea specific a costurilor individuale. Diferen ele de pre fa de costul de achizi ie sau produc ie efectiv trebuie eviden iate distinct în contabilitate fiind recunoscute în costul activului. eficien ei úi capacit ii de produc ie. nu trebuie incluse în costul de produc ie fiind recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit. Metoda pre ului cu am nuntul este folosit în comer ul cu am nuntul pentru a determina costul stocurilor la articole numeroase úi cu miúcare rapid . În func ie de specificul activit ii pentru determinarea costului pot fi folosite de asemenea metoda costului standard în activitatea de produc ie úi metoda pre ului cu am nuntul în comer atunci când eviden a m rfurilor se ine la pre de vânzare cu am nuntul. 23 „Costurile îndator rii” în condi iile aplic rii tratamentului alternativ*). care nu au marje similare úi pentru care nu este practic s se foloseasc alt metod . cheltuieli de depozitare cu excep ia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de produc ie anterior trecerii într-o nou faz de fabrica ie. La ieúirea din gestiune bunurile de natura stocurilor úi alte active fungibile. Întreprinderile care aplic reglement rile simplificate armonizate cu Directivele Europene conform OMFP nr. . pot fi capitalizate ca parte din costul activului dac sunt îndeplinite condi iile prev zute de Standardul Interna ional de Contabilitate nr. (confundabile) se evalueaz úi înregistreaz în contabilitate. construc iei sau produc iei unui activ pe termen lung. Costul standard.metoda ultimul intrat – primul ieúit LIFO. Pierderile de materiale. manoper sau alte costuri de produc ie înregistrate peste limitele normal admise.alt metod similar recunoscut de reglement rile legale în vigoare. cele financiare (Chf) úi cheltuielile de desfacere (Chd) nu se includ în costul de produc ie. . Cp = Ca mpc + Achd + C/Chind Costurile îndator rii. Identificarea specific a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor. respectiv cheltuielile financiare cu dobânzile úi diferen ele de curs dobânzii privind împrumuturile care sunt atribuite direct achizi iei.1.2. 306/2002 vor utiliza doar primele trei metode.4.metoda costului mediu ponderat CMP. Orice modificare a pre ului de vânzare presupune recalcularea marjei brute. Costul bunurilor vândute este calculat prin deducerea valorii marjei brute din pre ul de vânzare al stocurilor.

în 07.01. Metoda costului standard. În func ie de costul mediu ponderat se va determina valoarea ieúirilor conform rela iei: ValE = CE x CMP în care: ValE . Metoda costului mediu ponderat – (CMP).în 14. Aplica ii practice privind evaluarea stocurilor la ieúire sau consum Determina i valoarea ieúirilor úi a stocului final (dup pentru elementul „A” în baza urm toarelor date: . Metoda FIFO fiecare ieúire) 43 .4.valoarea ieúirilor (costul elementelor).N: 7 buc. presupune evaluarea ieúirilor la nivelul valorii pe care întreprinderea va accepta s o pl teasc pentru achizi ionarea unui bun echivalent în viitor. .01.intr ri în cursul perioadei: . Iv – intr rile exprimate valoric Ic – intr rile exprimate cantitativ. se bazeaz pe determinarea unor costuri antecalculate (standard) sau costuri medii dintr-o perioad anterioar . Metoda ultimul intrat – primul ieúit – (LIFO).stoc la începutul anului 3000 buc x 5 lei/buc. Pe m sura epuiz rii lotului bunurile ieúite din gestiune se evalueaz la costul lotului anterior în ordine invers cronologic .N: 4000 buc x 6 lei/buc.3. are în vedere calcularea costului fiec rui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei úi a celor intrate în gestiune în cursul perioadei conform rela iei: Siv  Iv CMP Sic  Ic în care: Siv – stocul ini ial exprimat valoric. Metoda este recomandat agen ilor economici în condi iile unei economii infla ioniste.în 10.01. CE – cantitatea ieúit . .intr ri (primul lot).ieúiri în cursul perioadei: . Pe m sura epuiz rii lotului bunurile ieúite din gestiune se evalueaz la costul urm torului lot în ordine cronologic . Metoda proxima intrare – prima ieúire cunoscut úi sub denumirea de metoda „valorii de înlocuire”.N: 6000 buc x 8 lei/buc.01. Pe lâng cele trei metode principale de evaluare a stocurilor la ieúirea din gestiune se mai pot utiliza úi alte metode cum sunt: metoda costului standard sau metoda proxima intrare – prima ieúire.N: 5 buc .în 05. presupune evaluarea bunurilor ieúite din gestiune la costul de achizi ie sau de produc ie al ultimei intr ri (lot). 5. .1. Sic – stocul ini ial exprimat cantitativ.

01.N: CMP (2000 x5.57 = 11140 lei În data de 14.39 = 7390 lei 44 .N 2000 x 6 = 12000 7000 buc 5000 x 8 = 40000 VE = 52000 lei Vsf în data de 14.57lei / buc Determinarea valorii ieúirilor: VE = Csf x CMP VE = 5000 x 5.01.57 = 27850 lei Vsf = 2000 x 5.N: Vsf = Cantitate stoc final (Csf ) x Pre ul bunurilor r mase în stoc (Psf ) Csf = 3000 + 4000 – 5000 = 2000 buc Vsf = 2000 buc x 6 lei/buc = 12000 lei VE în data de 14.01.57)  (6000 x8) 2000  6000 59140 8000 7.01.Valoarea ieúirilor în data de 07.39 VE = 7000 x 7.39= 51730 lei Vsf = 1000 x 7.N: 3000 x 5 = 15000 5000 buc 2000 x 6 = 12000 VE = 27000 lei Valoarea stocului final (Vsf ) în data de 07.N: Vsf = 1000 x 8 = 8000 lei Metoda CMP Se determin costul mediu ponderat conform rela iei: Siv  Iv CMP Sic  Ic În data de 07.01.01.N: CMP (3000 x5)  (4000 x6) 3000  4000 39 7 5.

la închiderea exerci iului financiar.4. stabilit în func ie de utilitatea bunului. 5.01. . starea. respectiv pre ul pie ei. Evaluarea la inventariere La data inventarierii. amplasarea.2.N: Valoarea ieúirilor (VE) 4000 x 6 = 24000 5000 buc 1000 x 5 = 5000 VE = 29000 lei Valoarea stocului final (Vsf) Vsf = 2000 x 5 = 10000 lei În data de 14.N: Valoarea ieúirilor (VE) 6000 x 8 = 48000 7000 buc 1000 x 5 = 5000 VE= 53000 lei Valoarea stocului final (Vsf) Vsf = 1000 x 5 = 5000 lei.la inventariere.2. Din analiza rezultatelor se constat c valorile cele mai mari ale costurilor (ieúirilor) se ob in prin metoda LIFO iar cele mai mici prin metoda FIFO. elementele de inute de o întreprindere sunt evaluate la valoarea actual sau de utilitate a fiec rui element denumit úi valoare de inventar. Tratamente contabile la evaluarea periodic Evaluarea periodic presupune determinarea valorii elementelor de natura utilit ilor úi a resurselor în dou momente distincte úi anume: .1.4. Crean ele inventariate se vor evalua la valoarea probabil de încasat iar datoriile la valoarea probabil de plat . Rezultatele ob inute prin metoda CMP se situeaz între valorile metodelor LIFO úi FIFO.01. 45 . Valoarea probabil de încasat este reprezentat de numerarul sau echivalentul de numerar ce se presupune c va fi încasat din drepturile de inute de întreprindere asupra ter ilor. 5.Metoda LIFO În data de 07.

odat cu întocmirea situa iilor financiare anuale prezint importan major întrucât reflect imaginea de ansamblu a activit ii unei întreprinderi. M. .diferen ele constatate în minus între valoarea de inventar úi valoarea de intrare nu se înregistreaz în contabilitate men inându-se la valoarea lor de intrare.valoarea de inventar este mai mare decât valoarea de intrare (din contabilitate). 146 ** Prin valoarea contabil net se în elege valoarea de intrare mai pu in amortizarea úi ajustarile pentru depreciere cumulate.F.2.valoarea de inventar este mai mic decât valoarea de intrare. Din compararea valorii de inventar cu valoarea de intrare a elementelor inventariate pot rezulta urm toarele situa ii: . situa ie mai rar întâlnit . .diferen ele constatate în plus între valoarea de inventar úi valoarea de intrare nu se înregistreaz în contabilitate aceste elemente men inându-se la valoarea lor de intrare.diferen ele constatate în plus între valoarea de inventar úi valoarea de intrare se înregistreaz în contabilitate prin constituirea unui provizion. Cu ocazia evalu rii la inventariere se va respecta principiul pruden ei. – Reglement ri contabile pentru agen ii economici. . La închiderea exerci iului elementele de activ úi pasiv de natura datoriilor se evalueaz úi reflect în situa iile financiare la valoarea de intrare pus de acord cu rezultatele inventarierii astfel12: a) Pentru elementele de activ: . în cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este ireversibil sau se constituie un provizion pentru depreciere atunci când deprecierea este reversibil . 5.Valoarea probabil de plat exprim numerarul sau echivalentele de numerar ce vor trebui pl tite ter ilor ca urmare a unor evenimente trecute generatoare de obliga ii care în viitor vor încorpora beneficii economice.P. Evaluarea la închiderea exerci iului Pentru cea mai mare parte a utilizatorilor informa iilor contabile evaluarea la închiderea exerci iului.2. 12 46 . b) Pentru elementele de pasiv de natura datoriilor: . . rezultând un plus de valoare.diferen ele constatate în minus între valoarea de inventar úi valoarea contabil net ** a elementelor de activ se înregistreaz în contabilitate pe seama unei amortiz ri suplimentare. Editura Economic . pag. aceste elemente men inându-se la valoarea de intrare. rezultând un minus de valoare. adic evaluarea se va face la valoarea cea mai mic atunci când exist diferen e între valoarea de inventar úi valoarea din contabilitate (de regul valoarea de intrare). Evaluarea faptic a elementelor inventariate se face prin consemnarea lor în „listele de inventariere” úi „procesul verbal” de inventariere iar la sfârúitul anului în „registrul de inventar”. Bucureúti 2002. aceste elemente men inându-se de asemenea la valoarea de intrare.valoarea de inventar este egal cu valoarea de intrare. semnificând inexisten a modific rilor în privin a utilit ii st rii sau amplas rii bunurilor úi nici influen e de natur infla ionist .4.

5. realizat la anumite intervale de timp. precum úi activele/ datoriile de primit/de pl tit în sume fixe sau determinabile. În concluzie putem considera c valoarea bilan ier a activelor úi datoriilor este dat de valoarea istoric (costul ini ial) corectat cu eventualele deprecieri de valoare (amortiz ri.elementele nemonetare achizi ionate cu plata în valut úi înregistrate la valoarea just trebuie raportate utilizând cursul de schimb existent în momentul determin rii valorilor respective. ** Standardele Interna ionale de Contabilitate (IAS 16). Reevaluarea reprezint o form particular a evalu rii. iar situa iile financiare nu au fost aprobate. . Atunci când reevaluarea imobiliz rilor corporale se face potrivit reglement rilor legale. Reevaluarea Ulterior recunoaúterii ini iale ca activ o imobilizare corporal trebuie înregistrat conform tratamentului de baz la cost mai pu in amortizarea cumulat úi orice pierderi cumulate din depreciere. Editura Economic . ce const în modificarea úi substituirea valorii contabile de înregistrare a imobiliz rilor corporale cu valoarea just (cu excep iile prev zute de lege) stabilit de regul de evaluatori autoriza i.elementele monetare13 exprimate în valut (disponibilit i. Valoarea just reprezint suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bun voie între dou p r i aflate în cunoútin de cauz în cadrul unei tranzac ii cu pre ul determinat obiectiv. acreditive.La fiecare dat a bilan ului: . crean e úi datorii în valut ). Dac dup data bilan ului apar evenimente care pot furniza informa ii suplimentare fa de cele cunoscute la data bilan ului. iar conform tratamentului alternativ la valoarea reevaluat **. Elementele dintr-o clas de imobiliz ri14 corporale sunt reevaluate simultan pentru a se evita reevaluarea selectiv úi raportarea în situa iile 13 Prin elemente monetare se în elege disponibilit ile b neúti. respectiv valoarea reevaluat sau actualizat (cost curent) dac se utilizeaz tratamentul alternativ. Reevalu rile trebuie f cute cu suficient regularitate astfel încât valoarea contabil s nu difere substan ial de cea care ar fi determinat folosind valoarea just la data bilan ului. pag.elementele nemonetare achizi ionate cu plata în valut úi înregistrate la cost istoric (imobiliz ri. depozite bancare. 364 47 . ajust ri) dac se foloseúte tratamentul de baz . . acestea vor fi prezentate în bilan la valoarea reevaluat úi nu la costul lor istoric. Se consider c întregul surplus este realizat la casarea sau cedarea activului. Surplusul din reevaluare inclus în capitalul propriu poate fi transferat direct în rezultatul reportat atunci când acest surplus este realizat. acestea vor fi modificate pentru a reflecta úi informa iile suplimentare.5. stocuri) trebuie raportate utilizând cursul de schimb de la data efectu rii tranzac iei. În situa iile financiare de la sfârúitul exerci iului veniturile úi cheltuielile trebuie evaluate la valoarea ini ial sau la o valoare actualizat la infla ie.

5. Categorii de pre uri úi tarife utilizate în evaluarea contabil Evaluarea în general úi cea curent în mod special au ca obiectiv principal determinarea costului denumit úi valoare de intrare. atunci acele active sunt evaluate la costul de înlocuire mai pu in amortizarea corespunz toare. Ra ionamentul profesional trebuie s primeze în problematica reevalu rii. maúini úi echipamente. Într-o asemenea situa ie activul trebuie prezentat în bilan la cost mai pu in amortizarea cumulat úi pierderile din depreciere cumulate. Baza stabilirii valorii de intrare la care sunt înregistrate activele úi pasivele unei întreprinderi o reprezint pre urile úi tarifele. etc. Tarifele reprezint modalitatea de particularizare a pre urilor pe pia în cazul lucr rilor. Pre ul reprezint num rul unit ilor monetare (echivalentul b nesc) necesare pentru a vinde / cump ra un bun. Costul complet comercial se determin astfel: se ob ine pre ul de 14 O clas de imobiliz ri corporale este o grupare de active de aceeaúi natur úi utiliz ri similare aflate în exploatarea unei persoane juridice.financiare anuale a unor valori care s fie o combina ie de costuri úi valori calculate la date diferite. Pvp cu TVA = Pvp + (Pvp x C%TVA) Pre ul de vânzare al produc torului se poate ob ine úi pornind de la costul complet comercial (Ccc) influen at cu rata profitului (rp%). 48 . alte costuri directe de produc ie (Acdp) úi costurile indirecte de produc ie (Cindp) repartizate. etc. marja brut de produc ie (Mbp) sau contribu ia de acoperire brut (profitul produc torului). produs. Dac un activ imobilizat este reevaluat toate celelalte active din clasa din care face parte trebuie evaluate cu excep ia situa iei când nu exist nici o pia activ pentru acel activ. serviciilor úi presta iilor ce fac obiectul tranzac iilor comerciale dintre prestatori (executan i) úi beneficiari. În func ie de destina iile úi traseul pe care îl parcurg bunurile úi serviciile pe pia se disting mai multe categorii de pre uri. în sensul c profesioniútii contabili trebuie s stabileasc frecven a reevalu rii úi tratamentul contabil adecvat. Pvp = Cdmt + Cdmp + Acdp +Cind + Mbp Dac se adaug taxa pe valoarea ad ugat vânzare al produc torului cu TVA. costurilor directe cu manopera (Cdmp). marf . terenuri. a) Pre ul de vânzare al produc torului (Pvp) (pre ul de livrare) se formeaz baza: costurilor directe materiale (Cdmt).6. cl diri. Atunci când nu exist nici o posibilitate de a identifica o valoare de pia din cauza faptului c acel gen de imobiliz ri este foarte rar vândut. de pe pia în baza raportului cerere – ofert intervenit ca urmare a negocierii dintre furnizor úi beneficiar. Ex.

taxa pe valoarea ad ugat pentru elementele ce intr sub inciden a acesteia (TVA). b) Pre ul importatorului. Se formeaz pe baza urm toarelor elemente: . . numit úi pre ul engrosistului este aferent m rfurilor comercializate în loturi (partizi) mari.costuri generale de administra ie.costuri de desfacere directe úi indirecte Cga .accizele pentru unele produse considerate de lux (Acc). Pl = Pvp + Acc + Aic Pre ul de vânzare al produc torilor (pre ul de livrare) cunoaúte mai multe forme de manifestare úi anume: . lucr rilor úi serviciilor provenite din import. . Cunoaúte dou forme de manifestare: . Pimp = Vev + Chtra + Tv + Cv + Acc + Mi + TVA c) Pre ul comerciantului. 49 . Pre ul de vânzare cu ridicata.comisioanele vamale (Cv).taxele vamale (Tv). .pre ul de vânzare cu am nuntul (en detail). este aferent bunurilor.pre ul de vânzare cu ridicata (en gross).Ccc = Cdmt + Cdmp + Acdp + Cind + Cdsf + Cga în care: Cdsf . folosit de întreprinderile din sfera produc ii de bunuri materiale de larg consum.cheltuielile de transport úi asigurare pe parcurs extern în valut transformate în lei (Chtra). . se formeaz în sfera circula iei m rfurilor la nivelul fiec rei verigi comerciale. rezultat din transferarea valorii în valut .rata profitului Dac se adaug taxa pe valoarea ad ugat ob inem pre ul de vânzare cu TVA Pvp cu TVA = Ccc + (Ccc x rp%) + [ Ccc + (Ccc x rp%)] x C%TVA Pentru bunurile considerate de lux în pre ul de vânzare al produc torului se includ úi accizele (Acc) sau alte impozite pe circula ie (Aic) formând pre ul de livrare (Pl). .valoarea extern în vam a bunului importat la pre de cump rare. . . în lei la cursul de schimb oficial existent la data tranzac iei (Vev). .pre ul de produc ie.pre ul de deviz aferent lucr rilor de construc ii – montaj. .marja importatorului (comisionul importatorului) (Mi). pân la consumatorul final. Pvp = Ccc + (Ccc x rp%) rp% .pre ul de contractare úi achizi ie pentru produsele agricole.

.800 lei 5.000 + 22. .800 = 142. b) În cazul elementelor care au ca baz de evaluare costul curent: .000 + 20. Baze de evaluare utilizate în prezentarea activelor úi pasivelor Recunoaúterea structurilor situa iilor financiare presupune determinarea valorilor la care acestea vor fi prezentate în bilan úi contul de profit úi pierderi. Pre ul de vânzare cu am nuntul este pre ul la care se vând bunurile úi serviciile c tre popula ie în cantit i mici (cu bucata) prin magazine specializate de desfacere a m rfurilor cu am nuntul.000 x 19% = = 22. Adaosul comercial practicat de SC „A” este de 20%.7. 50 . .Întreprinderile cu ridicata sunt considerate verigi intermediare dispuse între societ ile cu activitate de produc ie sau între produc tori úi comercian ii cu am nuntul. Pre ul comercian ilor (Pc) indiferent de forma de manifestare se formeaz din: . Exemplu: Societatea Comercial „A” specializat în comer ul cu am nuntul. Pc = Ca + Ac + TVA Ca = 100. impozitul pe profit). achizi ioneaz m rfuri de la Societatea Comercial „B” (produc tor) în sum de 100.datoriile sunt înregistrate la valoarea echivalentelor ob inute în schimbul obliga iei sau în anumite împrejur ri (ex.000 lei (pre de cump rare f r TVA). la valoarea ce se aúteapt s fie pl tit în numerar sau echivalente ale numerarului pentru a stinge datoriile potrivit cursului normal al afacerilor. în vederea furniz rii de m rfuri diversificate úi în cantit i mari.800 lei. a) Pentru elementele care au ca baz de evaluare costul istoric evaluarea se realizeaz astfel: .costul de achizi ie (pre ul de cump rare f r TVA) (Ca).activele sunt înregistrate la suma pl tit în numerar sau în echivalente ale numerarului sau la valoarea just din momentul cump r rii lor.taxa pe valoarea ad ugat (TVA) Pc = Ca + Ac + TVA Adaosul comercial reprezint surplusul de valoare ad ugat de comercian i la pre ul de cump rare (în sum fix sau în cote procentuale) din care aceútia îúi acoper cheltuielile de comercializare úi ob in un anumit profit necesar func ion rii úi dezvolt rii activit ii.activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau echivalente ale numerarului care ar trebui pl tit dac acelaúi activ sau unul asem n tor ar fi achizi ionat în prezent.000 X 20% = 20.adaosul comercial (Ac).000 lei Ac = 100. Pc = 100. Aceasta se realizeaz prin alegerea unei anumite baze de evaluare.000 LEI TVA neexigibil = (Ca + Ac) x 19% = 120.

având ca obiect de activitate comercializarea m rfurilor cu am nuntul.datoriile sunt înregistrate la valoarea neactualizat în numerar sau echivalente ale numerarului.activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau echivalente ale numerarului care poate fi ob inut în prezent prin vânzarea normal a activelor. Caracteriza i si exemplifica i metoda FIFO. Cum se realizeaz evaluarea la inventariere? Dar la închiderea exerci iului? 11. 4. pre ul de vânzare cu am nuntul si valoarea stocului final. PROBLEME PROPUSE: 1. achizitioneaza de la furnizori 250 de perechi de pantofi de dama. Ce intelegeti prin evaluare? 1. d) Când baza de evaluare o reprezint valoarea actualizat : . achizitioneaza de la furnizori 200 de perechi de cizme pentru barbati la pre de achizitie de 210 lei/pereche. Caracteriza i si exemplifica i metoda CMP. necesar pentru a deconta în prezent obliga ia. la pre de achizi ie de 150 lei/pereche. achizitioneaza de la furnizori 100 de perechi de pantofi de barbati la pre de achizi ie de 170 lei/pereche. 3. Adaosul practicat de societate este de 30%. b. SC GAMA SRL. 6.datoriile sunt înregistrate la valoarea lor de decontare.activele sunt înregistrate la valoarea actualizat a viitoarelor intr ri nete de numerar care urmeaz s fie generate de derularea normal a activit ii întreprinderii. numerar care se aúteapt s fie necesare pentru a deconta datoriile potrivit cursului normal al afacerilor. ÎNTREB RI: Defini i si caracteriza i evaluarea . c) Atunci când baza de evaluare o reprezint valoarea realizabil : . c. 51 . 8.. 7. Cum se realizeaz evaluarea periodica? 10. 2. SE CERE: Sa se calculeze costul de achizi ie al m rfurilor achizi ionate. Enumera i metodele de evaluare la data ieúirii din întreprindere. Care sunt principiile evalu rii in contabilitate? Care sunt criteriile de baza ale evalu rii? Cum sunt evaluate activele si pasivele la data intr rii lor in întreprindere? 5. 9. reprezentând valoarea neactualizat în numerar sau în echivalente de numerar care trebuie pl tit pentru a achita datoriile conform cursului normal al afacerilor. înregistreaz in cursul lunii urm toarele opera iuni: a. . Caracteriza i si exemplifica i metoda LIFO.

200 m. In cursul lunii au avut loc urm toarele opera iuni: .N . SE CERE: Sa se stabileasc valoarea ieúirilor si stocul r mas prin cele trei metode: CMP. iar in data de 10.170 m la un pre de 12 lei/m. SE CERE: Sa se evalueze ieúirile de faina prin cele trei metode: CMP.2. SC OMEGA SRL având ca obiect de activitate fabricarea articolelor de imbracaminte din piele. de ine la începutul lunii mai un stoc de materii prime in valoare de 2000 de kg de faina la pre ul de 1 leu/kg.05.000 kg de faina.N se dau in consum 4. In data de 05.5 lei/kg.05. 52 .08. de ine la începutul lunii august anul N urm torul stoc din piele: . FIFO si LIFO.ieúiri: 29.ieúiri: 18.N se achizitioneaza 1200 de kg la pre ul de 1.intr ri: 10.08.N se achizitioneaza inca 1500 kg la pre ul de 1.N .2 lei/kg.180 m .05. 3.08. SC BETA SRL având ca obiect de activitate fabricarea pâinii.150 m la un pre de 10 lei/m . In data de 15.FIFO si LIFO.08.intr ri: 12.50 m la un pre de 11 lei/m .N .N – 100 m la un pre de 14 lei/m .

Inventarierea activelor úi pasivelor: no iune. calitativ úi valoric. în vederea întocmirii situa iilor financiare anuale care trebuie s -i ofere o imagine fidel a pozi iei financiare úi a performan ei unit ii pentru respectivul exerci iu financiar. Aceast opera iune se realizeaz prin intermediul procedeului numit inventariere.cu prilejul reorganiz rii gestiunilor. . 6.ori de câte ori sunt indicii c exist lipsuri sau plusuri în gestiune.în alte cazuri prev zute de lege. .F. care nu pot fi stabilite cert decât prin inventariere. Inventarierea reprezint procedeul de stabilire faptic .CAPITOLUL 6 INVENTARIEREA – PROCEDEU DE DETERMINARE A SITUA IEI REALE A PATRIMONIULUI În conformitate cu Legea contabilit ii nr. Rolul inventarierii rezult din func iile acesteia. 1753/2004. 82/1991. cu prilejul efectu rii controlului sau a altor organe prev zute de lege. Inventarul ca instrument de control al gestiunii. úi în acelaúi timp s fac posibil determinarea unor indicatori semnificativi ai activit ii economico – financiare. sunt obliga i s organizeze úi s efectueze inventarierea general a elementelor de activ úi de pasiv de inute la începutul activit ii.M. importan .la cererea organelor de control. apar inând altor persoane juridice sau fizice.P. . de mare r spundere în ceea ce priveúte situa ia trecut . în cazul fuziunii sau încet rii activit ii precum úi în urm toarele situa ii cum ar fi: . clasificare Inventarierea are ca scop principal stabilirea situa iei reale a tuturor elementelor de activ úi de pasiv ale fiec rei unit i. precum úi a bunurilor úi valorilor de inute cu orice titlu. presupune o activitate laborioas . care pot fi sintetizate astfel: a) Determinarea situa iei reale a elementelor de activ úi de pasiv Are ca obiectiv construc ia unui bilan care s respecte principiul fundamental al contabilit ii „imaginea fidel ”. prezent úi viitoare a unei unit i patrimoniale. indiferent de modul de organizare úi tipul propriet ii. republicat în anul 2005 úi O. se impune verificarea integrit ii materiale úi financiare a elementelor de activ úi de pasiv. cantitativ úi valoric sau numai valoric a elementelor de activ úi de pasiv în vederea compar rii acestora cu datele consemnate în contabilitate.ori de câte ori intervine o predare – primire de gestiune. func ii.1. cel pu in o dat pe an pe parcursul func ion rii lor. 53 . . Întrucât între datele înregistrate în contabilitate úi realitatea din teren pot s apar unele nepotriviri de ordin cantitativ. agen ii economici. .ca urmare a calamit ilor naturale sau a unor cazuri de for major .

face necesar clasificarea acesteia în func ie de mai multe criterii: a) Dup sfera de cuprindere. Se efectueaz cu ocazia pred rii – primirii unei gestiuni.în situa ia fuziunii. la fuzionarea unor unit i sau la apari ia unor evenimente extraordinare (ex. Cuprinde doar o parte din elementele de activ úi de pasiv. Inventariere ocazional . semestru. transportul bunurilor. an). neglijen e. Aceasta este obligatorie în urm toarele momente: . b) Dup perioada la care se desf úoar . Cuprinde toate elementele de activ úi de pasiv. atât cele care apar in de drept întreprinderii.modific rile cantitative. respectiv tarifelor. calamit i naturale).cel pu in o dat pe an. Prin acest control se urm resc: . dinainte stabilite (lun .. manipul rii. Prin aceast func ie se determin diferen ele dintre stocurile scriptice consemnate în contabilitate úi cele faptice. încet rii activit ii ori reorganiz rii gestiunilor. .descoperirea unor acte de indisciplin (furturi. Are loc la anumite intervale de timp. existente pe teren. custodie. stocurile de bunuri. inventarierea poate fi: Inventariere anual . cât úi cele aflate temporar în unitate (închiriate. Inventarierea periodic . referindu-se numai la anumite categorii de elemente patrimoniale (ex. . . Este considerat o opera iune obligatorie. fireasc ).la începutul activit ii. etc. depozit rii. etc. risip ). calitative úi valorice ce au avut loc în structura elementelor de activ pe parcursul transportului.descoperirea unor erori sau omisiuni la înregistrarea în contabilitate a elementelor de activ úi de pasiv. de regul la sfârúitul anului (exerci iului financiar).). inventarierea poate fi: Inventariere general . b) Controlul asupra integrit ii materiale úi financiare a elementelor de activ úi de pasiv Se realizeaz prin verificarea periodic a gestiunilor de valori materiale úi b neúti. importan a úi rolul acesteia în activitatea unit ii patrimoniale. situa ii extraordinare (calamit i naturale. Complexitatea opera iunilor pe care le presupune inventarierea. trimestru. iar ulterior exprimarea valoric a acestora cu ajutorul pre urilor. Inventariere par ial . depozitarea. 54 .) datorit c rora elementele de activ au suferit modific ri fa de starea lor ini ial (normal .Presupune determinarea stocurilor faptice din punct de vedere cantitativ. înaintea întocmirii situa iilor financiare anuale. loca ie. etc.constatarea unor nereguli în ceea ce priveúte p strarea.) sau la anumite elemente patrimoniale cu rol important în activitatea unit ii úi cu o vitez de rota ie diferit de a celorlalte componente ale gestiunii. . manipularea. etc. .

Etapele inventarierii Ca activitate complex . R spunderea în acest sens revine managerului.regularizarea diferen elor constatate la inventariere. . . Activitatea laborioas de inventariere se efectueaz pe parcursul mai multor faze sau etape úi anume: .persoanele fizice care au calitatea de comerciant úi orice entitate care administreaz bunuri úi valori. Sunt obligate s organizeze úi s efectueze inventarierea activelor úi pasivelor: . . . dar în prezen a acestuia. .2. ordonatorului de credite sau altei persoane care are obliga ia gestion rii elementelor de activ úi de pasiv. diversificat úi de importan vital în activitatea unei întreprinderi. . respectiv a subcomisiilor de inventariere. 55 . Aceste m suri pot fi împ r ite în dou categorii: . úi urm reúte verificarea corectitudinii acestuia în ceea ce priveúte gestionarea bunurilor pe care le are în administrare.stabilirea rezultatului inventarierii.regiile autonome.1. . 6.societ ile comerciale. . Preg tirea inventarierii Preg tirea inventarierii este etapa premerg toare inventarierii propriu – zise în cadrul c reia se iau o serie de m suri pentru a se asigura condi iile desf úur rii corespunz toare a opera iunii în întregul s u.desemnarea comisiilor. inventarierea trebuie organizat în mod corespunz tor. 6.inventarierea propriu – zis .institu iile publice. .preg tirea inventarierii.lucr ri de natur contabil . Se desf úoar f r anun area prealabil a gestionarului.Inventarierea inopinat . a) M surile de natur organizatoric se refer la: .2.stabilirea elementelor care urmeaz a se inventaria.unit ile cooperatiste úi alte persoane juridice cu úi f r scop patrimonial.m suri organizatorice.

s bareze úi s semneze dup ultima opera ie de intrare – ieúire.dotarea comisiei cu sisteme de sigilare a spa iilor inventariate.închiderea úi sigilarea în prezen a gestionarului. Aceasta va lua obligatoriu urm toarele m suri: . inclusiv cu dou rânduri de încuietori diferite. consemnat în documentele gestiunii (not recep ie. . .crearea condi iilor corespunz toare de lucru pentru comisia de inventariere. Cu ocazia inventarierii de mare amploare. a spa iilor în care se g sesc bunurile gestionate de c tre acesta. . Dintre m surile organizatorice ce vizeaz asigurarea condi iilor corespunz toare de lucru pentru comisia de inventariere.identificarea tuturor locurilor de depozitare a valorilor materiale ce urmeaz a fi inventariate. fiúe de magazie.dotarea cu aparate úi instrumente pentru m surare.sistarea opera iilor de predare – primire a bunurilor pe timpul inventarierii. din care una este preúedintele comisiei (responsabilul).participarea la inventariere a întregii comisii dar úi a gestionarului sau al înlocuitorului de drept al acestuia.luarea de c tre comisia de inventariere a celor mai eficiente m suri pentru efectuarea inventarierii în bune condi iuni.asigurarea protec iei membrilor comisiei de inventariere în conformitate cu normele de protec ie a muncii. aceasta s se fac în prezen a comisiei. prin decizie scris . iar dac nu este posibil. etc.s solicite o declara ie scris gestionarului.asigurarea personalului necesar pentru manipularea bunurilor inventariate. Comisia de inventariere trebuie s cuprind cel pu in dou persoane. de prim importan . raport de gestiune. numirea comisiilor de inventariere se face de c tre conduc torul unit ii. revin úi comisiei de inventariere. . . respectiv cânt rire.) . . f cânduse men iunea pe documentul justificativ „primit” sau „eliberat” în timpul inventarierii. din care s rezulte urm toarele: 56 . . . Ca m sur organizatoric . Din comisia de inventariere nu pot face parte: gestionarii úi contabilii care conduc eviden a gestiunii respective. inclusiv cu rechizitele necesare.. se men ioneaz : . Atribu ii importante înaintea începerii inventarierii propriu – zise. se stabileúte o comisie central úi mai multe subcomisii de inventariere. . etc. cânt rire.verificarea modului de func ionare a aparatelor úi sistemelor de m surare.

prin: cânt rire.2. calitatea. prin care se în elege: pre urile la care au fost înregistrate la intrarea în patrimoniu. în mod distinct pentru bunurile corespunz toare calitativ. . denumit úi valoare de inventar. num rare. felul. .dac are cunoútin a de existen a unor plusuri sau minusuri în gestiune. se evalueaz la valoarea de intrare.dac gestioneaz bunuri úi valori în alte locuri decât cele cunoscute de comisie. Evaluarea elementelor inventariate se face la nivelul valorii actuale. stocurile úi celelalte bunuri corespunz toare calitativ. fil cu fil .dac de ine valori materiale pentru care nu s-au întocmit documente de recep ie sau a expediat bunuri f r documente legale. a tuturor opera iilor economico – financiare.2. b) Lucr rile premerg toare de natur contabil se refer la înregistrarea la zi. consemnare în documente úi evaluare a elementelor de activ úi de pasiv. natura. neutilizabile sau f r desfacere asigurat . cât úi de c tre comisia de inventariere. În cadrul acestora se consemneaz : denumirea.activele imobilizate. real úi direct a existen ei úi m rimii elementelor patrimoniale. fa de cele deteriorate. pe categorii de bunuri inventariate.. . verificarea exactit ii înregistr rilor în conturi úi stabilirea soldurilor pentru conturile sintetice úi analitice. De asemenea. Inventarierea propriu – zis Inventarierea propriu – zis este opera iunea cea mai important în cadrul c reia se realizeaz din punct de vedere practic. cantitatea. în vederea compar rii acestora cu rezultatelor inventarierii. codul.dac de ine bunuri apar inând ter ilor. dar aflate în unitate cu ocazia inventarierii. 6. pre ul unitar úi valoarea elementelor inventariate. Descrierea elementelor inventariate se face în cadrul listelor de inventariere. cu sau f r documente legale. atât de c tre gestionar. cubare. . m surare. bunurile apar inând altor persoane. etc. se trec în liste separate. evaluarea principalelor categorii de bunuri se face astfel: . În aceast etap are loc stabilirea concret . 57 . în func ie de natura elementelor supuse inventarierii. În mod concret.dac are documente de predare – primire neoperate în eviden a gestiunii sau nepredate compartimentului de contabilitate. Listele de inventar se întocmesc pe locuri de depozitare úi pe gestionari. opera iunea de constatare. Listele de inventariere se semneaz .

În func ie de raportul dintre rezultatele inventarierii úi cele stabilite prin documente contabile. cheltuielile de transport. în vederea compar rii cu situa ia scriptic eviden iat în contabilitate.s existe riscul de confuzie între costurile aceluiaúi bun material din cauza asem n rii în ceea ce priveúte aspectul exterior. iar în situa ia în care valoarea de inventar este mai mic decât valoarea din contabilitate. 6. în cazul în care lipsurile în gestiune nu sunt considerate infrac iuni. (exprimate valoric).2.plus de inventar. La stabilirea valorii debitului. obiecte de inventar. ambalaje. a minusului. aprovizionare úi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau pentru intrarea în gestiune a bunului respectiv. Valoarea de înlocuire reprezint costul de achizi ie al unui bun cu caracteristici úi grad de uzur similare celui lips în gestiune la data constat rii pagubei.bunurile depreciate se evalueaz în func ie de utilitatea acestora úi pre ul pie ei. în listele de inventar se vor înscrie valorile de inventar. atunci când stocurile faptice determinate valoric prin inventariere sunt mai mari decât cele scriptice (din contabilitate) de asemenea valoric. . Rezultatele inventarierii sunt consemnate într-un proces verbal care trebuie s con in obligatoriu urm toarele: 58 . Listele de inventariere constituie documente de baz pentru stabilirea rezultatelor inventarierii. dac sunt îndeplinite urm toarele condi ii: . Administratorii vor lua m sura imput rii lipsurilor în gestiune la valoarea lor de înlocuire. úi va cuprinde: pre ul de cump rare practicat pe pia . .3. atunci când stocurile faptice sunt mai mici decât stocurile scriptice. úi anume: . .minus de inventar. Bunurile constatate ca plusuri în gestiune se vor evalua la valoarea just . pot rezulta dou situa ii distincte. inclusiv TVA.diferen ele constatate în plus sau în minus s priveasc aceeaúi perioad de gestiune úi aceeaúi gestiune.. iar cele incerte.crean ele úi datoriile se evalueaz la valoarea nominal . Dac valoarea de inventar este mai mare decât valoarea din contabilitate. respectiv de plat . se va avea în vedere posibilitatea compens rii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate. în listele de inventar se vor înscrie valorile din contabilitate.). la care se adaug taxele nerecuperabile. grupându-se pe categorii de elemente patrimoniale (m rfuri. se centralizeaz . Stabilirea rezultatelor inventarierii Este etapa în cadrul c reia rezultatele opera iunii de inventariere propriu – zise. la valoarea probabil de încasat. respectiv plusului de inventar. etc. altfel spus.

acestea înregistrându-se în contabilitate prin afectarea cheltuielilor perioadei de gestiune. se asigur corela ia dintre datele consemnate în contabilitate úi realitatea constatat prin inventariere. respectiv a minusurilor la inventariere.. Vor fi exprimate de asemenea în declara ie. În primul caz se consider c lipsurile sunt neimputabile. sc z minte în limite normale. se va solicita gestionarului o declara ie scris din care s rezulte impresiile acestuia cu privire la modul de desf úurare a inventarierii. diminuându-se cu valoarea acestora cheltuielile de exploatare sau financiare ale unit ii patrimoniale. etc) sau cauze subiective datorate unor neglijen e sau sustrageri.perioada inventariat .concluzii úi propuneri f cute de comisia de inventariere. Lipsurile constatate cu ocazia inventarierii pot avea cauze obiective (spargeri. 59 . ceea ce permite construc ia unui bilan bazat pe principiul „imaginii fidele a pozi iei financiare úi a performan elor întreprinderii”. .compens rile efectuate.felul inventarierii.gestiunile inventariate. Plusurile constatate la inventariere se înregistreaz ca intr ri în gestiunea unit ii.rezultatul inventarierii. . este necesar a se efectua înregistr rile adecvate prin care s se pun de acord rezultatele inventarierii cu cele eviden iate în contabilitate.elementele inventariate. indiferent de rezultatele acesteia. lipsurile se consider imputabile úi ca atare trebuie recuperate de la cei vinova i. depistate la inventariere. Prin înregistrarea în contabilitate a plusurilor. . .bunurile depreciate. În cel de-al doilea caz.4. când datele din contabilitate (scriptice) sunt aduse prin înregistr ri contabile adecvate. punctele de vedere ale gestionarului cu privire la rezultatul inventarierii. Regularizarea diferen elor constatate la inventariere Pentru a se asigura concordan a între datele din contabilitate úi cele constatate la inventariere.2. la nivelul rezultatelor determinate prin inventariere. . Se poate spune c prin aceast opera iune are loc regularizarea rezultatelor inventarierii . Dup finalizarea opera iunii de inventariere. . cauzele care au condus la situa ia de fapt úi modalitatea de recuperare a eventualelor pagube (lipsuri în gestiune) atunci când este cazul. . 6.

Defini i inventarierea. Enumera i etapele inventarierii. 4. 2. Cum se realizeaz inventarierea propriu-zise? 6. în cadrul documentului obligatoriu numit „Registru inventar”.Datele consemnate în listele de inventariere úi procesul verbal de inventariere sunt centralizate úi grupate conform posturilor din bilan ul contabil. Preciza i modul in care se pot stabili rezultatele inventarierii? 7. Cum se clasifica inventarierea dup sfera de cuprindere? Dar dup perioada la care se desfasoara? 3. Cum pot fi regularizate diferentele constatate la inventariere? 60 . ÎNTREB RI: 1. Care este etapa premerg toare inventarierii propriu-zise si ce presupune aceasta? 5.

de verificare a exactitatii înregistr rilor si de centralizare a conturilor. fizica sau juridica ce de ine una sau mai multe ac iuni hârtie de valoare emisa de o societate pe ac iuni. prin care se atesta un fapt. contul corespondent creditor. una din formele cele mai r spândita a impozitelor indirecte. se completeaz numai la sfarsitul lunii si serveúte pentru stabilirea rulajelor si soldurilor fiec rui cont sintetic. prin deschiderea acreditivului. o balan a de verificare care ofer posibilitati suplimentare de descoperire a erorilor de înregistrare. care se include in pre ul de vânzare a unor m rfuri determinate. cumulat de la începutul anului. exprimata in moneda na ionala. document emis de o persoana fizica sau juridica. este un procedeu al metodei contabilitatii. Acreditivul se foloseúte atunci când unitatea pl titoare nu si-a achitat la timp obliga iile fata de furnizor si acesta solicita garantarea încas rii drepturilor ce i se cuvin. adic mijloacele economice si sursele acestora. prin care se dovedeúte dreptul de proprietate al detinatorului asupra unei parti din capitalul social al societatii care a emis-o. Pe baza acesteia se intocmeste bilan ul. suma si data opera iei.GLOSAR: Acciza Taxa suportata de consumatori. patrimoniul agentului economic in întregul sau. bazat pe principiul dublei înregistr ri. pe baza c reia detinatorul primeúte dividend se înscriu mijloacele economice sub aspectul componentei materiale si al drepturilor de a dispune de ele. valoarea bunurilor aduse ca aport in societate. un drept. suma cuprinsa intre pre ul cu am nuntul si pre ul cu ridicata. in expresie baneasca. este format din contul corespondent debitor. sub forma ieúirilor sau sc derilor de valoare a activelor si a creúterilor de datorii care au ca rezultat Acreditiv Act Ac ionar Ac iune Activ Adaosul comercial Amortizarea Articolul contabil Balan a de verificare Balan a úah Bilan Capital social Cartea Mare Cheltuieli 61 . lucr rile executate sau serviciile prestate. precum si rezultatele financiare ale activitatii sale. partea din valoarea imobiliz rilor inclusa in costul produc iei sau in cheltuielile de circula ie pentru recuperarea treptata pe m sura uz rii lor. este procedeul specific metodei contabilitatii care cuprinde. diminu ri ale beneficiilor economice pe perioada exerci iului financiar. la un moment dat. separarea unei sume din contul întreprinderii la banca intr-un cont special la dispozi ia unui anumit furnizor din care urmeaz sa se efectueze pl ti c tre acest furnizor pentru materialele aprovizionate. o obliga ie pers. destinata acoperirii cheltuielilor de circula ie si ob inerii profitului de c tre toate societatile comerciale participante la cump rarea si revanzarea m rfurilor.

de Evaziunea la plata impozitelor. bugetelor locale. in vederea determin rii randamentului si utilitatii economice a activitatii desfasurate. si pe elementele sale componente. un împrumut pe Conversia obliga iunilor baza de obliga iuni. in locul restituirii sumei. creditorul devine ac ionar la in ac iuni societate (posesorul unui num r de ac iuni in valoare egala cu suma împrumutata si nerestituita). FIFO (primul metoda potrivit c reia costul unitar de achizi ie al primei intr ri intrat/primul (lot) se atribuie primei ieúiri. Dup epuizarea primului lot evaluarea se face la costul de achizi ie al celui de-al doilea lot ieúit 62 .diminu ri ale capitalului propriu. denumite in continuare contribuabili. ca document de insotire a m rfii pe timpul transportului. specializata in Economist stiintele economice sustragerea prin orice mijloace. societatea a primit anterior. persoana cu studii economice superioare. ce are ca obiectiv principal înregistrarea opera iunilor efectuate intr-o întreprindere. da posibilitatea cunoaúterii rezultatelor financiare. ca document justificativ de înregistrare in contabilitatea furnizorului si a cump r torului. a factorilor care au determinat rezultatele. ele trebuiesc excluse din cheltuielile înregistrate curente ale exerci iului si incorporate apoi in cheltuielile in avans exerci iului la care acestea se refera. toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de Debitori valorile avansate urmeaz sa dea un echivalent corespunz tor venituri pe care societatea le încaseaz propor ional cu Dividende num rul titlurilor de inute si in raport de profitul ob inut de societatile respective. Aceasta raportare ofer o imagine de pierderi ansamblu asupra situa iei patrimoniului in expresie b neasca. taxelor si a altor sume datorate bugetului fiscala de stat. document de execu ie prin care se consemneaz încasarea Chitan a unei sume la casieria unitarii. global. bugetului asigur rilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de c tre persoanele fizice si persoanele juridice romane sau str ine. cu acordul creditorului sau. in întregime sau in parte. a rezultatelor acestora. sunt reprezentate de cheltuielile anticipate si de cheltuielile Cheltuieli constatate in avans. Contabilitate stiinta economica. cuprinde date cu privire la rezultatele activitatii financiare Contul de desfasurata de agen ii economici concretizata in profit profit si (beneficii) sau pierderi. in acest caz. document de dispozi ie care reflecta comanda care se da de Comanda c tre un agent furnizorului pentru livrarea unor materiale. formular cu regim special de inseriere si numerotare ce Factura serveúte ca : document pe baza c ruia se intocmeste fiscala instrumentul de decontare a produselor si m rfurilor livrate. iar la scadenta. altele decât cele legate de sumele distribuite participan ilor la capitalul propriu. a lucr rilor executate sau a serviciilor prestate.

la o anumita data. pentru ieúiri se atribuie costurile de achizi ie in ordin inversa intr rilor. de castiguri prin trageri la sorti sau sub ambele forme. nebrevetate. Metoda prezint dezavantajul ca in perioadele de infla ie apare un profit brut mai mare decât cel real si unitatea va pl ti un impozit pe profit mai mare. totalitatea bunurilor mobile si imobile (inclusiv terenuri).m. drepturi si obliga ii. titlurile de valoare.a. sumele cheltuite in leg tura cu infiintarea (fondarea) societatii comerciale. a fuziunilor si prin opera iuni interne de capitalizare. a existentei elementelor patrimoniale ale unitatii. reprezentan i suma de bani sau renta datorata periodic. oficiu in cadrul c ruia sunt înregistrate datele si actele necesare atribuirii calitatii de persoana juridica unei societati 63 . Primele cantitati ieúite se evalueaz la pre ul de achizi ie al ultimei intr ri si dup epuizarea lotului se trece la preturile lotului achizi ionat înaintea acestuia s. biletele de odihna si tratament balnear. tichetele de calatorie. disponibilitatile banesti. la date fixe. ac iunea de constatare faptica. etc. a aportului întreprinz torilor.d. sistem de finan are indirecta a investi iilor are loc pe calea emisiunilor de noi ac iuni sau parti sociale.how LIFO (ultimul intrat/primul ieúit) Leasing Majorarea capitalului social Nota de contabilitate Obliga iunea Pasivul bilan ului Patrimoniu Persoana juridica Redeven a Registrul comer ului intrat s. Ca dezavantaj al metodei se mentioneaza faptul ca in perioadele de infla ie are loc micúorarea profitului real al unitatii. evaluate in expresie b neasca. acordându-le un statut juridic pe baza c ruia pot fi proprietari. reprezentând o obliga ie cuprinsa intr-un act juridic. persoana sau grupul de persoane c rora legea le recunoaúte existenta.m. hârtie de valoare emisa de b nci. din punct de vedere cantitativ si valoric. pot avea un patrimoniu. precum si cu restructurarea societatii si care nu se concretizeaz in bunuri materiale. rezultând din experien a francizorului si verificate de c tre acesta. stat sau agen i economici (deci si de societatile comerciale) care confer posesorului ei calitatea de creditor fata de institu ia emitenta si care are dreptul sa primeasc pentru suma împrumutata un anumit venit fix sub forma de dobânda. este un titlu de credit. document de înregistrare prin care se înregistreaz o anumita opera ie ce nu are la baza alt document justificativ.d. bonurile de benzina. un ansamblu de informa ii practice.Gaj Hârtii de valoare Imobiliz ri necorporale Inventarierea Know . se înscriu aceleaúi mijloace economice sub aspectul sursei sau al modului de dobândire si al obliga iilor pe care le genereaz pentru agentul economic. bunul material depus drept garan ie de c tre un debitor la dispozi ia creditorului sunt considerate timbrele fiscale si m rcile poútale. drepturile si obliga iile banesti izvorâte din rela iile cu ter ii.a.

Bazele contabilit ii. Timiúoara.Bazele contabilit ii. arata m ririle sau micsorarile elementului patrimonial pentru care se foloseúte contul. Editura Mirton. Caciuc Leonora Megan O. Editura Na ional. Bucureúti. rezervele se pot constitui si din alte elemente ale situtiei nete cum sunt diferentele din reevaluare si primele legate de capital. altele decât cele legate de contribu iile participan ilor la capitalul propriu. . 2003 64 . Bucureúti. termenul sau data la care trebuie îndeplinita o obliga ie reprezint existenta la un moment dat a elementului înregistrat in cont TVA aferenta vânz rilor TVA aferenta cump r rilor diferen a rezultata daca TVA colectata (din vânz ri) > TVA deductibila ( din cump r ri) diferen a rezultata daca TVA deductibila (din cump r ri) > TVA colectata (din vânz ri). Editura Economic . Ristea M.Bazele contabilit ii. Bojian O. 2000 . 3. Bucureúti. BIBLIOGRAFIE SELECTIV 1. 4. 2. creúteri ale beneficiilor economice pe perioada exerci iului financiar sub forma intr rilor si ieúirilor de active sau a reducerii datoriilor care au ca rezultat creúteri ale capitalului propriu.Rezervele Rulajul Scadenta Soldul TVA colectata TVA deductibila TVA de plata TVA de recuperat Venituri comerciale se constituie in principal prin acumularea profitului din exerci iile financiare precedente. C lin O. In mod excep ional. Calin O. 2001 . Editura Tribuna Economic . 2003 Contabilitate de gestiune.

Universitatea Creútin „Dimitrie Cantemir” Bucureúti.Contabilitatea în perspectiv (traducere). 22. Possler L. B b i Valeria 10.2005 . Oprean I. 82 din 24 decembrie 1991 modificat úi republicat . 1998 .) 8.Cererea úi oferta de informa ii contabile. MFP 25.P. 2001 . 1994 .Legea contabilit ii nr. 2003 . Deva. Oprean I. Voica V. 1979 .) 16.Standardele Interna ionale de Contabilitate 2001.48/ 14. Bucureúti. 2005 . nr. Bucureúti. Timiúoara. 1999 . 20.01. Popa E.Contabilitatea opera iilor specialei. Collase B. Pereú I. Deva. Malciu Liliana 12. 1980 Reglement ri contabile pentru agen ii economici. vol I –2002.. Editura Eurobeea. Editura Economic .Bazele cobtabilit ii. Timiúoara. Iaúi. Demetrescu C.Teoria general a contabilit ii. (coord. Imbrscu C 18. Tipografia Universit ii Timiúoara. Teaciuc M. 2002 Bazele contabilitatii agentilor economici din Romania. 2002 .Bazele contabilit ii. Editura Economic . (coord. Editura Eurostampa.Bazele contabilitatii. 2000 . Editura Mirton. Bucuresti. Timiúoara. Mateú D.) 14. Ristea M. Malciu Liliana Bunea ùt 11. Editura Mirton. Editura Economic . Pereú I. * * * 65 .Pereú C.Bazele teoretice úi aplicative ale contabilit ii. 21. 13.Contabilitate General (traducere). Editura Intelcredo. Timiúoara. 19.Norme metodologice pentru întocmirea úi utilizarea 27. Dobrot N. (coord. 1995 . Bucureúti.Bazele Contabilit ii. 1996 .G. 9. 17. Deva. 2004 . Editura Intel credo. Mateú D. Pereú I. 2002 .Bazele Contabilit ii. Craiova. Caciuc L Iosif A. 2000 Bazele contabilit ii. Epuran M. 24. Editura Didactica si Pedagogica. Operea C.Dic ionar de economie.Contabilitatea financiar a întreprinderii. Editura Mirton.. 15. Editura Scrisul Românesc. Teaciuc M. 6.Contabilitatea útiin fundamental úi aplicativ . Cluj-Napoca. Mateú D. Mateú D. M. * * * . Editura Mirton. Puchi V. (coord. Of. Matiú D.Bazele contabilit ii. * * * 26. Editura Intelcredo. Editura Humanitas. Editura Dacia.) 23. 7. Capron M. vol II 2003 Contabilitatea întreprinderii ~ aplica ii practice~. Timiúoara.5. Editura Moldova. International Accounting Standards Bords. 1996 Bazele contabilit ii. Herbei M.2004 . Pântea I. Timiúoara. Ristea M. Feleag N. 2002 . Editura Economic 2002 .

Editura Economic .Catalogul formularelor cu regim special privind activitatea financiar úi contabil .28. 2001 66 . Editura Economic . Ministerul Finan elor Publice. Bucureúti. 1998 . Modele úi norme de întocmire úi utilizare. Bucureúti. * * * formularelor comune privind activitatea financiar contabil úi modelele acestora. Ministerul Finan elor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful