UNIVERSITATEA DIN PETROùANI CENTRUL DE I INVATAMANT DESCHIS LA DISTANTA

Prof.univ.dr. DUMITRU COTLE

BAZELE CONTABLITATII

MANUAL PENTRU INVATAMANT LA DISTANTA ANUL I

2007

1

OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina „Bazele contabilit ii” are rolul de ini iere in cunoaúterea principalelor elemente teoretice si practice ale obiectului si metodei de cercetare a contabilitatii, a principiilor, procedeelor si instrumentelor specifice utilizate pentru reflectarea st rii, structurii si transform rii patrimoniului. Sistematizarea activit ilor de predare úi seminarizare se vor realiza astfel încât s asigure însuúirea ra ional úi formarea gândirii contabile independente a studen ilor úi a metodologiei de realizare practic a sarcinilor contabilit ii. Problematica cursului îmbin no iunile cu caracter teoretic úi aplica ii practice prin rezolvarea unor probleme utilizând analiza contabil a opera iilor economice. Preg tirea pe parcurs a studen ilor se asigur prin intermediul cursului úi seminariilor folosindu-se dezbateri, lucr ri aplicative úi teste. Elaborat în spiritul acestor idei úi convingeri, autorii úi-au propus ca prezentul manual s reprezinte un sistem de concepte inteligibile, relevante úi credibile precum úi un suport aplicativ – demonstrativ care permite în elegerea contabilit ii ca útiin universal indispensabil .

2

CUPRINS: CAPITOLUL 1...................................................................................................5 FUNDAMENTELE STIINTIFICE ALE CONTABILITATII..................................5 1.1. Evolutia contabilitatii ca arta, stiinta si tehnica de gestiune...................5 1.2. Evidenta economica: notiune, sarcini si cerinte.....................................6 1.3.Obiectivele si functiile contabilitatii..........................................................7 1.4.Utilitatea informa iei contabile pentru celelalte domenii economice........9 CAPITOLUL 2.................................................................................................11 OBIECTUL DE STUDIU AL CONTABILITATII...............................................11 2.1. Delimitari si conceptii privind obiectul contabilitatii...............................11 2.1.1. Concep ia juridica..........................................................................11 2.1.2. Concep ia economica....................................................................11 2.1.3. Concep ia financiara.......................................................................12 2.2.Sfera de actiune a obiectului contabilitatii.Intreprinderea.......................14 2.3. Delimitari si caracteristici privind principalele elemente ale obiectului contabilitatii...................................................................................................17 2.3.1. Patrimoniul economic si juridic - obiect al contabilit......................17 2.3.1.1. Caracterizarea activelor patrimoniale.....................................17 2.3.1.2. Caracterizarea pasivelor patrimoniale.....................................22 2.3.2.Rezultatele activitatii - obiect al reflect rii contabile ...................... 23 CAPITOLUL 3...................................................................................................26 METODA CONTABILITATII..............................................................................26 3.1. Delimit ri privind con inutul metodei contabilitatii...................................26 3.2. Principiile de baza ale metodei contabilitatii...........................................26 3.3. Procedeele metodei contabilitatii............................................................27 CAPITOLUL 4.........................................................................................................28 DOCUMENTAREA - PROCEDEU DE BAZA AL METODEI CONTABILITATII......28 4.1. Definirea, importanta si con inutul documentelor justificative....................28 4.2. Clasificarea documentelor justificative.......................................................29 4.2.1. Formulare tipizate..............................................................................30 4.2.2. Documente netipizate.........................................................................31 4.3. Întocmirea si prelucrarea documentelor justificative..................................31 4.4. Verificarea si corectarea erorilor din documentele justificative..................32 4.5. Registrele contabile...................................................................................33 4.5.1. Registrul jurnal...................................................................................33 4.5.2. Registrul cartea mare........................................................................34 4.5.3. Registrul inventar...............................................................................34 4.6. Gestionarea documentelor........................................................................34 4.6.1. Organizarea circula iei documentelor................................................34 4.6.2. Evidenta si utilizarea documentelor...................................................35 4.6.3. Clasarea, p strarea si arhivarea documentelor justificative si contabile...36 4.6.4. Reconstituirea documentelor justificative si contabile.......................37 CAPITOLUL 5.........................................................................................................38 EVALUAREA ACTIVELOR SI PASIVELOR ÎNTREPRINDERII.............................38 5.1. Con inutul, importanta si necesitatea evalu rii...........................................38 5.2. Principiile evalu rii in contabilitate.............................................................38 3

....48 5..............................1..........4.................................................2.................... Tratamente contabile la evaluarea periodica..........5.2.......................................45 5................................................4........65 4 .....1....39 5..............PROCEDEU DE DETERMINARE A SITUA IEI REALE A PATRIMONIULUI........................3............7. Evaluarea la închiderea exerci iului.4..42 5........39 5.......2.zisa..4.............43 5.............58 6............45 5...............4.............. Evaluarea la data intr rii in întreprindere.............................1....................39 5..........................1....4..................2....4......................1......................6.........53 6........... Stabilirea rezultatelor inventarierii................ Tratamente contabile la evaluarea curenta..................... Evaluarea la inventariere..............2.........................4.....................2......2...........55 6.........................46 5....................... Aplica ii practice privind evaluarea stocurilor la ieúire sau consum................57 6.............................................. Formele evalu rii si tratamente contabile privind evaluarea.......................... Inventarierea activelor si pasivelor: no iune...4..53 INVENTARIEREA .......................................................... importanta... Preg tirea inventarierii......... Evaluarea la data ieúirii din întreprindere sau la darea in consum.................3.61 BIBLIOGRAFIE.1.........2.. Criteriile de baza ale evalu rii... Categorii de preturi si tarife utilizate in evaluarea contabila.......47 5...............................................59 GLOSAR..3...... Etapele inventarierii...........................2............ Regularizarea diferentelor constatate la inventariere...........39 5.....................2........................................ func ii.................1......................1.... Reevaluarea......50 CAPITOLUL 6............55 6..........5....53 6.................................. clasificare.................. Inventarierea propriu ....................2................................ Baze de evaluare utilizate in prezentarea activelor si pasivelor..

legate de gestiunea averii úi a afacerilor. aceasta nu ar avea la baz norme úi principii care s fac posibil folosirea ei de c tre oricine. ca tehnic de gestiune. consemna. atribuie contabilit ii calitatea de útiin social de gestiune deoarece are rolul de a consemna activit i úi fapte socialeconomice. În calitatea sa de „teorie útiin ific ”. constituie un ansamblu coerent de procedee úi instrumente prin care se observ úi se înregistreaz resursele economice. furnizând informa ii unei sfere largi de utilizatori influen ând comportamentul acestora. nu are corespondent într-o alt disciplin útiin ific . Contabilitatea. contabilitatea se rezum la culegerea. pentru încheierea socotelilor unei întreprinderi. cât úi la nivelul unei entit i patrimoniale (contabilitatea financiar ). prelucrarea. Cei care au considerat contabilitatea o „art ”.CAPITOLUL 1 FUNDAMENTELE ùTIIN IFICE ALE CONTABILIT II Domeniul larg de investigare al contabilit ii. „útiin a conturilor” întrucât ne înva cum s stabilim conturile úi cum s le organiz m. Ca tehnic de gestiune. Evolu ia contabilit ii ca art . Literatura de specialitate. bilan ul. Al ii au considerat contabilitatea. útiin úi tehnic de gestiune În decursul evolu iei sale. contul. reguli úi norme. cu ajutorul unor procedee cum sunt: documentarea. evaluarea. au pornit de la premisa potrivit c reia. atât la nivelul economiei na ionale (contabilitatea na ional ). orientat în trei direc ii: 5 . contabilitatea ar fi o tehnic de gestiune. concretizat în ob inerea de informa ii cu privire la: administrarea patrimoniului (averii) úi rela iile între unitate úi sistemele exterioare acesteia. sistematizarea úi stocarea datelor care privesc fluxurile materiale úi financiare ale întreprinderii. are rolul de a observa. útiin úi tehnic de gestiune. precum úi utilizarea acestora. Ca útiin . fiind partea aplicat a teoriei contabile. prelucra úi controla tranzac iile úi evenimentele care afecteaz pozi ia úi performan ele financiare ale întreprinderii. ci numai sarcina de a le înregistra. 1. f r a avea la baz o teorie care s studieze aspectele multilaterale ale fenomenelor economice empirice. balan a de verificare. Prin intermediul contabilit ii se realizeaz caracterizarea în etalon monetar (b nesc) a patrimoniului úi a rezultatelor financiare ale activit ii desf úurate în decursul unei perioade determinate. inventarierea. determinând schimb ri sociale úi economice. deoarece ar presupune înregistrarea úi inerea de socoteli pe baza unui sistem de înregistr ri contabile. care explic úi informeaz . contabilitatea a fost considerat : art . Dup al ii.1. motiv pentru care numai persoane înzestrate cu anumite însuúiri pot realiza reprezentarea activit ii economice. contabilitatea reprezint un sistem de principii. contabilitatea s-a remarcat prin faptul c de ine mai multe teorii referitoare la obiectul úi metoda de studiu úi desf úoar o activitate de cercetare proprie. iar ca tehnic .

cercetarea contabil aplicativ . ùtiin a contabil . Principala surs de date úi informa ii pe baza c reia se înregistreaz . Bernard Colasse men ioneaz : „Contabilitatea este cea mai veche din toate útiin ele de gestiune…Contabilitatea este ea îns úi istorie: c r ile contabile au voca ia de a p stra urma unui anumit num r de evenimente cu consecin e economice…. s-a manifestat ca útiin relativ târziu. sistemul european.2. a evenimentelor úi tranzac iilor ce au avut loc. sistemul sud-american. Aceasta asigur baza elabor rii reglementarilor contabile. Prof. prelucrarea. Aceasta presupune oglindirea úi înregistrarea într-o ordine sistematic . studiul contabilit ii ca fenomen istoric. ci úi de restric iile social-politice úi institu ionale ale fiec rei ri. prelucreaz úi vehiculeaz date cu privire la evolu ia sistemului economic o reprezint eviden a economic . dubla înregistrare a opera iunilor patrimoniale úi dubla centralizare a miúc rilor úi transform rilor patrimoniului. perfec ionarea procedeelor úi instrumentelor cu care opereaz contabilitatea practic în domeniile întreprinderii. 1. obiective. . mijloace úi procedee utilizate într-o unitate pentru culegerea. a 6 . deúi se bazeaz pe aceleaúi legi. an). pe baza c rora organismele de normalizare emit norme úi reglement ri contabile. sarcini úi cerin e Prin eviden în general se în elege consemnarea (înregistrarea) în cadrul unor înscrisuri într-o anumit ordine a evenimentelor. fundamentate pe aceleaúi legi obiective: dubla reprezentare a patrimoniului. tranzac iilor úi opera iilor ce au avut loc. Sistemul informa ional economic reprezint un sistem organizat úi integrat de principii.”. care reprezint o aplicare a rezultatelor cercet rii fundamentale úi aplicative úi are rolul de a efectua studii úi analize. generate de contextul social-economic úi politic de aplicare a contabilit ii. pe baza unor principii bine stabilite. respectiv. împreun cu practica contabil . care are ca obiect. în vederea satisfacerii unor necesit i practice.. Înseamn c eviden a economic constituie o component a sistemului informa ional prin care se urm reúte înregistrarea úi controlul utilit ilor. Aceste sisteme contabile. în schimb. a surselor de provenien a a acestora. Ca parte component a acestuia. sistemul anglo-saxon. Eviden a economic : no iune. precum úi aceleaúi procedee specifice de lucru: bilan ul. „sistemul de evident economic ” cuprinde un ansamblu unitar de înregistrare úi control pe baza unor principii bine stabilite a mijloacelor economice. înregistrarea.cercetarea contabil normativ . au stat la baza apari iei úi dezvolt rii sistemelor contabile. care are ca obiect. analiza úi valorificarea informa iilor în vederea lu rii deciziilor. prezint deosebiri semnificative. nu numai în func ie de teorii. ca practic social a existat de milenii. în vederea lu rii unor decizii privind activitatea viitoare. În concluzie contabilitatea. . resurselor úi a rezultatelor ob inute în decursul unei perioade determinate (lun . cu scopul de a servi necesita ilor de informare. stocarea. contul úi balan a de verificare. transmiterea. social úi organiza ional .. metode. sistemul islamic etc.cercetarea contabil fundamental .

proceselor. Eviden a economic înglobeaz pe lâng informa iile de natur financiar-contabile úi pe cele de natur tehnic-operativ úi statistic . .în vederea aprecierii posibilit ilor de recuperare a capitalului investit.ob inerea de informa ii permanente úi oportune în condi ii de eficien economic .s dispun de o metodologie proprie care s -i asigure un sistem unitar de indicatori în concordan cu cei previziona i. principala surs de date a sistemului informa ional economic o constituie eviden a contabil (contabilitatea). Pentru a r spunde solicit rilor de informa ii de natur economic . calitativ úi valoric a fenomenelor.pentru a cunoaúte performan ele capitalului investit.în cadrul proceselor de luare a deciziilor.s fie clar . stocare úi transmitere a datelor prin intermediul compartimentului financiar – contabil. . simpl .ac ionarilor. Pentru a r spunde acestor sarcini. . în vederea compar rii lor. asocia ilor .s asigure operativ úi eficient totalitatea informa iilor necesare caracteriz rii activit ii.s poat fi adaptat progresului continuu al activit ii economice.ob inerea de informa ii necesare caracteriz rii fenomenelor úi proceselor în vederea lu rii deciziilor. . republicat în Monitorul Oficial nr. 380/05. . în scopul cunoaúterii activit ii unei entit i (societate comercial . .). prelucrare.înregistrarea fenomenelor.organismelor de finan are (b ncilor) . activit ilor úi opera iilor atât la nivelul unei întreprinderi. 1 Legea contabilit ii nr. eviden a economic trebuie s îndeplineasc urm toarele cerin e1: . ceea ce înseamn c asigur cea mai mare parte a informa iilor la nivelul unei întreprinderi. etc. concis . úi anume: . în vederea cunoaúterii. .3. . 82/1991.organelor fiscale úi de protec ie social .rezultatelor financiare. urm ririi úi controlului pe baza de documente. neîntrerupta úi s reflecte real fenomenele úi procesele economice. 1.s fie organizat pe baza unor principii úi norme fundamentate útiin ific. . etc.2002 7 .managerilor . Informa iile reflectate cu ajutorul eviden ei economice se adreseaz : . În concluzie. cât úi a economiei na ionale în ansamblul s u” .urm rirea respect rii úi aplic rii corecte a actelor normative specifice domeniului economic. unit ile îúi organizeaz propriul sistem de culegere. consideram eviden a economic ca „un sistem unitar de reflectare úi înregistrare a activit ii economice.pentru cunoaúterea nivelului contribu iilor úi a indemniza iilor. proceselor úi activit ilor ce au avut loc la nivelul fiec rei întreprinderi. Obiectivele úi func iile contabilit ii Aúa dup cum sus in majoritatea specialiútilor în domeniu. institu ie. . astfel încât costul informa iilor s nu fie dispropor ionat fa de efectele ce se pot ob ine pe seama lor. Eviden a economic prezint importan a pentru activitatea practic úi prin sarcinile care-i revin. sub aspect cantitativ.06. regie autonom .

ob inerea informa iilor necesare întocmirii situa iilor financiare anuale ale întreprinderii (bilan .Aceasta cuprinde ansamblul opera iilor de înregistrare a existen ei úi miúc rii elementelor patrimoniale ale unei întreprinderi.). este necesar ca aceasta s r spund urm toarelor obiective de baz : .furnizarea informa iilor necesare organelor de decizie (managerilor. ac ionari. furnizori. p strarea úi verificarea datelor cu privire la opera iile ce au avut loc. venituri úi rezultate financiare. Realizarea acestor obiective este posibil doar în condi iile în care contabilitatea îndeplineúte o serie de func ii. situa ia modific rii capitalului propriu. . opera iile. datoriilor. Const în capacitatea contabilit ii de a reflecta operativ. Func ia de informare. transformarea úi apartenen a unor elemente patrimoniale. . Pentru ca prin contabilitate s se realizeze procesul de cunoaútere a patrimoniului (averii). Prin contabilitate se asigur o informare complex asupra aspectelor ce caracterizeaz activitatea economic a întreprinderii (nivelul activelor. Func ia de control.furnizarea datelor necesare elabor rii bugetului de venituri úi cheltuieli. crean elor. . clien i. Consider m c cele mai importante func ii sunt urm toarele: Func ia de înregistrare. a modului de p strare úi utilizare a mijloacelor materiale úi b neúti. cont de profit úi pierderi. miúcarea. activit ile úi fenomenele ce se pot exprima valoric cu ajutorul documentelor justificative.furnizarea de informa ii cu privire la cheltuieli. Presupune asigurarea de date cu privire la existen a úi dinamica patrimoniului. politici contabile úi note explicative). de sus inere a cauzelor în curs de desf úurare în cadrul instan elor judiciare. Are în vedere rolul contabilit ii în dovedirea anumitor acte úi fapte prin care se confirm existen a. atât pentru necesit i proprii cât úi pentru asocia i. etc. administratorilor). Datele furnizate de contabilitate constituie elemente valoroase pentru stabilirea abaterilor de la disciplina economico-financiar . în conformitate cu legisla ia în vigoare.înregistrarea permanent . Obiectivul principal al acesteia îl constituie furnizarea de informa ii. pe baza unor reguli úi norme speciale Contabilitatea este considerat ca instrument de baz în urm rirea existen ei úi miúc rii elementelor patrimoniale.prelucrarea. Func ia juridic . respectiv cunoaúterea stadiului de desf úurare a activit ii precum úi a rezultatelor financiare. Const în verificarea cu ajutorul datelor furnizate de contabilitate. precum úi a modului de gestionare a resurselor. rezultatelor. cronologic úi sistematic a existen ei úi miúc rii elementelor patrimoniale. inclusiv controlul opera iilor patrimoniale efectuate. b nci. precis úi în complexitatea lor. . organele fiscale úi alte persoane juridice úi fizice.înregistrarea úi prelucrarea datelor necesare elabor rii programelor de activitate úi a strategiilor de dezvoltare. . situa ia fluxurilor de trezorerie. . procesele. 8 .

Pe baza informa iilor furnizate de contabilitate. Pentru finan e(b nci): cei care doresc sa lucreze in domeniul bancar. activit i. Func ia previzional . opera ii. in cel de investi ii sau la bursa de valori au mare nevoie de contabilitate. Indiferent ca sunt úefi de departamente in b nci. Trebuie sa útie cat mai bine sa dimensioneze costurile si beneficiile. Cei care lucreaz in mass-media se confrunta cu raitingurile si cu alocarea de bugete. 1. Pentru marketing/publicitate: un specialist in marketing poate fi considerat cel care dezvolta strategii pentru succesul vânz rilor. Utilitatea informa iei contabile pentru celelalte domenii economice Pentru management: informa ia contabila este utila in planificarea.4. Are în vedere realizarea pe baza datelor furnizate de contabilitate a unei cercet ri am nun ite a fenomenelor. managerii recurg la informa ia contabila pentru a putea lua decizii intelepte. Const în calitatea datelor contabile de a reprezenta elemente de referin în realizarea de estima ii cu privire la evolu ia viitoare a activit ii. opera iilor úi activit ilor în vederea stabilirii influen elor acestora asupra patrimoniului úi a rezultatelor financiare. se pot estima indicatorii economico-financiari ai activit ii viitoare. care se refer la evenimente. astfel ei sunt interesa i sa cunoasc cum sa-si diminueze costurile. Pentru imobiliare: cea mai relevanta func ie in imobiliare este aceea de broker.Func ia de analiz . institu ii publice. se pot stabili obiectivele strategiei de dezvoltare. controlul si evaluarea afacerii.. 9 . fapte. Dar cum intr-o tranzac ie imobiliara de cele mai multe ori este implicata si o institu ie de credit brokerul trebuie sa útie: poate cump r torul sa-si achite creditul din venitul pe care îl are? Fluxul de numerar generat de proprietate justifica pre ul acesteia comercializat pe pia a imobiliara? R spunsul la aceste întreb ri nu îl poate da daca nu are minime cunostiinte de contabilitate. etc. spitale sau coordoneaz o afacere de familie trebuie sa analizeze situa ii financiare pentru a putea lua cele mai bune decizii. ce au avut loc. Contabilitatea ofer rapoarte interne care ajuta managerii sa r spund la întreb ri cum ar fi: ¾ întreprinderea are suficiente disponibilitati pentru a putea pl ti datoriile curente? ¾ clien ii isi pl tesc la timp datoriile? ¾ care sunt costurile de produc ie pentru fiecare produs realizat? ¾ care costuri depasesc bugetul? ¾ se poate acorda salaria ilor major ri de salar? ¾ care produs din linia de produc ie este cel mai profitabil? ¾ ce împrumuturi trebuie sa fac întreprinderea pentru a se dezvolta? Astfel. Pe baza analizei opera iilor economico-financiare se stabilesc conturile în care se vor înregistra aceste opera ii. proceselor.

Care sunt utilizatorii externi de informa ii contabile? 6. Defini i func iile contabilitatii. 5. Care sunt elementele ce sus in tratarea contabilitatii ca teorie stiintifica ? 2. 4. Preciza i cele trei dimensiuni ce descriu patrimoniul unei întreprinderi. 3. 10 . Defini i sistemul informa ional economic. Defini i evidenta economica.ÎNTREB RI: 1.

Concep ia economic Conform concep iei economice. privit prin prisma drepturilor úi obliga iilor în corela ie cu bunurile úi valorile ce apar in de drept unei persoane fizice sau juridice. 2. Se cunosc dou forme ale patrimoniului conform acestei concep ii: . teorii.CAPITOLUL 2 OBIECTUL DE STUDIU AL CONTABILIT II În decursul evolu iei sale contabilitatea a adunat o zestre important de idei. concep ia economic úi concep ia financiar . 11 . diminuat de valoarea obliga iilor de plat pentru acele bunuri. subordonând astfel economicul juridicului. principii. standarde.1. Obliga iile sunt echivalente cu datoriile de pl tit ter ilor. Cu toate c au existat numeroase controverse cu privire la obiectul contabilit ii. Ecua ia juridic a patrimoniului sub forma: Bunuri economice = Drepturi + Obliga ii Bunurile economice cuprind realit i economice concrete care îmbrac o form material . literatura de specialitate eviden iaz numeroase concep ii dintre care consider m reprezentative urm toarele: concep ia juridic . În contabilitate bunurile economice úi drepturile (crean ele) sunt denumite active iar obliga iile (datoriile) pasive. nematerial sau financiar aflate în proprietatea unei entit i. patrimoniu (averea) agen ilor economici. teze úi nu în ultimul rând concep ii cu privire la propria voca ie adic obiectul s u de studiu. Drepturile se refer la un drept de proprietate restrâns asupra bunurilor. format din bunuri tangibile (materiale).1.1. obiectul de studiu al contabilit ii este reprezentat de circuitul capitalului.2. Concep ia juridic În conformitate cu aceasta.patrimoniu economic.1. intangibile (nemateriale) ori active financiare apar inând unei entit i (întreprinderi) ce pot fi evaluate credibil în bani. 2. Conform concep iei juridice rela iile economice sunt privite ca raporturi generatoare de drepturi úi obliga ii. constituie obiect al contabilit ii. . Delimit ri úi concep ii privind obiectul contabilit ii 2. pentru bunurile primite sau creditele financiare acordate de aceútia.patrimoniu juridic ca fiind reprezentat prin totalitatea drepturilor úi obliga iilor conexe bunurilor ce pot fi evaluate credibil în bani úi apar inând de drept unei entit i.

participând în general la un singur circuit economic. capitalul social). destina iei. .al apartenen ei.1. Ecua ia de echilibru patrimonial conform concep iei economice cu privire la obiectul contabilit ii este: Bunuri economice (Active) = Capitaluri proprii + Datorii sau Capitaluri proprii = Active – Datorii 2. Capitalul fix se concretizeaz în bunuri economice cu o utilizare durabil (imobiliz ri) care particip la mai multe cicluri de exploatare (ani). crean e úi numerar care se utilizeaz o perioad scurt în activitatea întreprinderii.investi ii ciclice sau pe termen scurt Concep ia financiar privind obiectul contabilit ii statueaz pe lâng expresia b neasc (valoric ) sub care sunt reflectate resursele economice. procurare.resurse permanente sau durabile . depreciindu-se treptat úi înlocuindu-se dup mai mul i ani de utilizare. Îmbrac forma: împrumuturilor bancare pe termen lung (> 1 an) úi alte datorii ce privesc imobiliz rile financiare. este structurat în func ie de apartenen .resurse temporare Dac se are în vedere modul de utilizare sau întrebuin are. Capitalul abstract sau sursa de acoperire a capitalului concret.investi iilor durabile sau pe termen lung .al existen ei concrete. dar care nu apar ine de drept proprietarilor de capital îns asigur o dezvoltare viitoare cu condi ia utiliz rii ra ionale. Capitalul circulant este format din bunuri concret materiale. dou criterii de grupare úi ordonare a elementelor: 12 . reprezint dreptul ac ionarilor (interesul rezidual) în activele întreprinderii dup deducerea tuturor datoriilor. modului de dobândire. al modului în care se aloc . Concep ia financiar Potrivit concep iei financiare obiectul contabilit ii este circumscris cercet rii úi solu ion rii laturilor valorice ale existen ei miúc rii úi transform rii resurselor pe care le trateaz sub aspectul provenien ei (permanente úi temporare) úi din punct de vedere al utiliz rii (durabile úi ciclice)*). exprimând originea (provenien a) sau sursa economic . Capitalul propriu. adic de proprietarii acestuia în capital propriu úi capital împrumutat (atras sau str in). întrebuin eaz úi consum capitalul denumit capital concret (fizic). Capitalul împrumutat (datorii) cuprinde resursele externe atrase pentru finan area activit ii pe termen lung.Acesta este privit sub dou aspecte: . resursele îmbrac forma: . fiind denumit capital abstract (financiar). Sub aspectul originii sau provenien ei resursele economice pot fi grupate astfel: . adic acea parte a capitalului care apar ine de drept proprietarilor úi se realizeaz prin aport propriu (ex. Capitalul concret poate fi grupat în capital fix úi capital circulant.3. modificându-úi în permanen forma úi se aúteapt a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilan ului.

Gradul de exigibilitate al surselor de finan are este in func ie de termenul pana la care societatea poate sa dispun de ele(scadenta).750 Capital str in = 7.000 lei .credite bancare pe termen scurt 3.- lichiditatea exigibilitatea Prezentarea ecua iei fundamentale a bilan ului.000 = 11.crean e fata de clien i 500 lei . Astfel.000 lei . Astfel.disponibil in cont la banca 1. schematic: ACTIVE BUNURI + CREAN E ECONOMICE Concep ia economica CAPITAL + CAPITAL FIX CIRCULANT Concep ia financiara UTILIZ RI + UTILIZ RI DURABILE CICLICE Concep ia juridica PASIVE OBLIGA II + OBLIGA II fata de act/as fata de ter i Concep ia economica CAPITAL + CAPITAL PROPRIU STR IN Concep ia financiara RESURSE + RESURSE permanente temporare Concep ia juridica EXEMPLE: 1. 3. Total active(bunuri economice + crean e + disponibilitati) = 18.000 lei Sa se determine capitalul propriu al întreprinderii .maúini de t iat 2. in urma inventarierii patrimoniul societatii se prezint astfel: . la SC JOLO SA o maúina de sub iat materialele netesute are o lichiditate mai mica decât útaifurile sau bombeurile care sunt produse finite.datorii fata de furnizori 4.numerar in casierie 250 lei .750 2.maúini de cambrat 5. contribu iile pe care o societate le plateste la bugetul de stat pentru salariile angaja ilor au o exigibilitate mai mica decât un credit bancar pe 10 ani. bunurilor destinate vânz rii este mai mare decât a activelor imobilizate.750 – 7. Gradul de lichiditate al produselor finite. SC JOLO SA având ca obiect de activitate produc ia de accesorii pentru incaltaminte. 13 .000 lei .000 lei .000 lei .000 Capital propriu = 18.hala de produc ie 10.

etc. etc.). V.R. pag. transporturi feroviare.2. transport.Societate în nume colectiv (S. energetic . cu respectarea dispozi iilor legale**).). societ i pe ac iuni (S. stabilite de Guvern.C. .) se caracterizeaz prin faptul c obliga iile sociale sunt garantate cu patrimoniul social.) se caracterizeaz prin aceleaúi caracteristici cu societatea în comandit simpl . persoane juridice f r scop patrimonial úi persoane fizice autorizate2. 31/1990 privind societ ile comerciale modificat úi completat . administrând direct societatea.C.).N. 33/29. poút úi telecomunica ii. comer .L. exprimat în ac iuni.C. Acestea sunt organizate în regii autonome. Ac iunile pot fi transmise liber ter elor persoane.C. societ i na ionale. .) se caracterizeaz prin faptul c obliga iile sociale sunt garantate cu patrimoniul societ ii cu r spundere nelimitat úi solidar a tuturor asocia ilor. turism.01. Epuran. iar comanditarii r spund limitat.Societatea în comandit simpl (S. nefiind necesar o aprobare din partea celorlal i asocia i. . societate în comandit simpl (S. Comandita ii r spund fa de obliga iile societ ii solidar úi nelimitat. nr. Societ ile comerciale sunt entit i economice colective înfiin ate prin acte administrative sau prin asociere de persoane fizice úi/sau juridice în vederea efectu rii de activit i economice (acte de comer ). numai cu aportul propriu úi nu au dreptul s se amestece în administrarea societ ii. exploatarea minelor úi gazelor naturale.)***) se caracterizeaz prin existen a a dou categorii de asocia i: comandita i úi comanditari. Agen ii economici cuprind întreprinderile care desf úoar activit i economice de produc ie de bunuri.Societatea pe ac iuni (S. societ i bancare.) se caracterizeaz prin faptul c obliga iile sociale sunt garantate cu patrimoniul social iar asocia ii. iar asocia ii sunt obliga i s r spund în limita capitalului subscris. Acestea se pot diviza în companii na ionale úi au ca obiect exploatarea úi valorificarea unor bunuri aflate în proprietatea statului (public ).R. unit ile patrimoniale care organizeaz úi conduc contabilitatea se împart în: agen i economici. Editura Mirton.Societatea cu r spundere limitat (S. .2. .L. prest ri servicii în domeniul financiar-bancar. construc ii. Dup forma de constituire úi func ionare acestea îmbrac urm toarele forme juridice: societ i în nume colectiv (S. societ i comerciale úi societ i cooperatiste.S. iar capitalul este frac ionat în ac iuni.B b i .A. în num r 2 M.S.1998 ***) Comandita reprezint contractul de asociere 14 . M. 48 **) Legea nr.Societatea în comandit pe ac iuni (S. Regiile autonome úi societ ile na ionale sunt entit i economice organizate în ramurile strategice ale economiei na ionale: industria de armament.) úi societate cu r spundere limitat (S. Sfera de ac iune a obiectului contabilit ii.C.A.A. montaj. Capitalul social este divizat în p r i sociale care nu pot fi cedate de comanditari f r acordul unanim al acestora. Teoria general a contabilit ii. Timiúoara 2000. institu ii publice.N. Întreprinderea În func ie de specificul activit ii economice desf úurate.Of.

3 mil.9 salaria i. .întreprinderi de prest ri de servicii financiar-bancare úi de asigur ri.000 EURO între 1. . . . Dup importan a lor în cadrul economiei na ionale întreprinderile cu capital de stat (public) se împart în întreprinderi de subordonare a administra iei centrale care se înfiin eaz prin Hot râri ale Guvernului úi întreprinderi de subordonare a administra iei locale care se înfiin eaz prin Decizii ale Consiliilor locale úi jude ene. Dup caracterul activit ii în timp întreprinderile se împart în întreprinderi cu activitate continu (permanent ) úi întreprinderi cu activitate sezonier . P r ile sociale ale asocia ilor sunt.întreprinderi de construc ii-montaj. Existen a diverselor tipuri de întreprinderi ca entit i economice. .Întreprinderi mari care organizeaz úi conduc contabilitatea conform reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a . juridice úi contabile. total active pana la 3. Dup modul de organizare úi conducere a contabilit ii întreprinderile se împart în dou categorii: . capital privat úi desf úoar activit i în sfera de produc ie. având caracteristica unor societ i de persoane care administreaz úi gestioneaz bunurile úi muncesc împreun dup regulile statutare de administrare úi repartizare a rezultatelor. EURO úi num r mediu de salaria i pân la 50.Întreprinderi mici úi mijlocii sunt cele care îndeplinesc în prezent cel pu in dou din criteriile: cifra de afaceri pân la 7.IV-a a Comunit ilor Economice Europene úi cu Standardele Interna ionale de Contabilitate) (în 15 . Acestea organizeaz úi conduc contabilitatea conform reglementarilor contabile simplificate. în principiu. . Dup domeniul úi obiectul de activitate întreprinderile se grupeaz astfel: . întreprinderile se împart în: întreprinderi mici. EURO. armonizate cu directivele europene. Încadrarea acestora în cele trei categorii se face în func ie de m rimea urm torilor indicatori: cifra de afaceri. Dup modul de organizare a produc iei avem întreprinderi cu produc ie individual sau pe comenzi. netransmisibile altor persoane úi nici reprezentate prin titluri negociabile aúa cum sunt ac iunile. astfel: Dup forma de proprietate asupra capitalului exist întreprinderi cu capital de stat. entit i economice cu cifra de afaceri anual mai mica de 100.întreprinderi de exploat ri miniere.întreprinderi prestatoare de servicii diverse. Societ ile (asocia iile) cooperatiste sunt entit i economice constituite pe principiul activit ii comune ale membrilor ei. întreprinderi cu produc ie de serie úi întreprinderi cu produc ie de mas . necesit clasificarea acestora dup urm toarele criterii.întreprinderi de produc ie.65 mil.Microîntreprinderi. total active úi num rul mediu de salaria i.limitat r spund numai cu cota lor social . întreprinderi mijlocii úi întreprinderi mari.întreprinderi de desfacere (circula ia m rfurilor). . întreprinderi cu capital privat úi întreprinderi cu capital mixt. Dup apartenen a na ionala întreprinderile se împart în întreprinderi na ionale úi întreprinderi multina ionale. Dup m rimea lor.

respectiv dup planul de conturi pentru societ ile bancare úi normele metodologice de aplicare a acestora. organiza iile non-guvernamentale. Persoanele fizice autorizate. partidele politice.. elaborate de Banca Na ional a României úi probate de Ministerul Finan elor Publice. EURO úi num rul mediu de salaria i peste 50*).65 mil. Contabilitatea persoanelor fizice autorizate este organizat úi condus în partid simpl conform Normelor metodologice emise de Ministerul Finan elor Publice. Acestea îúi acoper cheltuielile de func ionare din contribu ia membrilor acestora. Contabilitatea acestor întreprinderi se organizeaz úi conduce dup un plan contabil general úi norme metodologice de aplicare a acestuia elaborate de Ministerul Finan elor Publice. ceea ce a determinat organizarea contabilit ii dup un plan de conturi propriu úi normele metodologice de aplicarea a acestuia. 3 Epuran M. cit.N. etc. Persoanele juridice f r scop patrimonial sunt unit i constituite pe principiul asocierii sau particip rii libere úi desf úoar activit i publice. Din aceast categorie fac parte asocia iile. precum úi anumite activit i economice. respectiv: notari publici. Societ ile bancare din rândul c rora distingem doua categorii de persoane juridice: Banca Na ionala a României úi societ ile bancare c rora le corespund dou sisteme contabile diferite. socialculturale. Institu iile publice (bugetare) sunt organiza ii de stat create pentru realizarea unor activit i social-culturale.organe ale puterii úi administra iei de stat. funda iile. Contabilitatea na ional sau contabilitatea general a statului are ca obiect prezentarea printr-un sistem de conturi a ansamblului opera iunilor ce constituie activitatea economico-social na ional sub form de circuite úi fluxuri. 59 16 . Contabilitatea acestor institu ii este organizat úi condus dup planul de conturi al B. exper i contabili. pag. Contabilitatea unit ilor f r scop patrimonial este organizat úi condus dup un plan de conturi propriu úi norme metodologice de aplicare a acestuia elaborate de Ministerul Finan elor Publice.. ci utilizeaz în principal resurse bugetare úi se pot grupa dup natura activit ii în dou categorii: .prezent cele care îndeplinesc urm toarele criterii: cifra de afaceri peste 7. etc. sunt persoanele fizice care desf úoar activit i independente pe baz de autoriza ie emis de autorit ile competente. Ele nu îndeplinesc o activitate economic direct productiv . contabili autoriza i. ob inute din activit i economice. precum úi a unor agregate macroeconomice privind evolu ia economiei na ionale3. B b i V – op. medici cu cabinete individuale.3 mil. în cazul acestei institu ii. Caracteristica esen ial a institu iilor publice o constituie faptul c activitatea lor nu genereaz venituri care s le asigure în întregime autofinan area. auditori financiari. avoca i.R. . precum úi din unele venituri proprii. organiza iile sindicale. taximetriúti. ele fiind finan ate din bugetele publice úi din venituri proprii sau extrabugetare.unit i subordonate Guvernului sau autorit ilor locale. religioase. cultele religioase. EURO total active peste 3.

Acest poten ial poate fi unul productiv fiind parte a activit ilor de exploatare.eviden ierea elementelor extrapatrimoniale ce intervin în activitatea întreprinderii. Caracterizarea activelor patrimoniale Un activ**) reprezint o resurs controlat de c tre întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute úi de la care se aúteapt beneficii economice viitoare. adic utilizat în activit i economice (produc ia de bunuri. pasivele patrimoniale.2. obiectul de studiu al contabilit ii este orientat în urm toarele direc ii: . prin care se satisfac nevoi reale ale societ ii. Resursa conform Dic ionarului Explicativ al Limbii Române constituie sursa de mijloace susceptibile de a fi valorificate într-o împrejurare dat . . administrative. Beneficiile economice viitoare reprezint poten ialul unui activ de a contribui în mod direct sau indirect la fluxul de numerar úi echivalente ale numerarului c tre întreprindere. social – culturale etc. Editura Economic . De asemenea se poate transforma în numerar sau echivalente ale numerarului sau poate avea capacitatea de a reduce ieúirile de numerar cum ar fi un proces alternativ de produc ie care micúoreaz costurile. 1474 17 .3. Evenimente trecute (anterioare) sunt acele evenimente ce în mod normal determin ob inerea de active prin cump rare.3.3..cunoaúterea performan elor întreprinderii prin intermediul rezultatelor financiare.1. comercializare).1. 2. prestarea de servicii. pag. 2. Dac avem în vedere concep ia economico – juridico – financiar elementele patrimoniului sunt dedublate în dou structuri generice specifice unui limbaj propriu úi anume: activele patrimoniale. Patrimoniu economic úi juridic – obiect al contabilit ii Patrimoniu poate constitui obiect de studiu al contabilit ii atunci când este investit. . produc ie proprie sau alte surse ce preced o anumit dat . Delimit ri úi caracteristici privind principalele elemente ale obiectului contabilit ii În conformitate cu reglement rile na ionale úi interna ionale actuale.cunoaúterea pozi iei financiare a întreprinderii prin intermediul patrimoniului economic úi juridic. ** Standardele Interna ionale de Contabilitate 2001. putem considera c activele cuprind totalitatea drepturilor de proprietate úi a drepturilor de crean pe care le are un titular de patrimoniu. Controlul asupra activului se realizeaz prin intermediul drepturilor legale sau contractuale de inute. Dac avem în vedere aspectele juridice cu privire la patrimoniu.1.

autorizare.activele circulante. m rcile de fabric úi alte drepturi similare.Cheltuielile de constituire se refer la ieúirile de numerar (pl ile) sau datoriile angajate ce privesc înfiin area (constituirea) sau dezvoltarea unei societ i comerciale cum sunt: taxe úi alte cheltuieli de înregistrare. .Fondul comercial. fondul comercial. debitorilor diverúi úi alte crean e. reflect cheltuielile efectuate pentru achizi ionarea drepturilor de exploatare sau generate de producerea unui brevet. 18 .Cheltuieli de dezvoltare cuprind aloc rile de fonduri pentru aplicarea rezultatelor cercet rii sau a altor cunoútin e în scopul realiz rii de produse sau servicii noi sau îmbun t ite substan ial.). În contabilitate acestea îmbrac forma clien ilor. fiind formate din totalitatea bunurilor economice tangibile (materiale) úi intangibile (f r suport material) asupra c rora se exercit un drept de proprietate. programele informatice. emiterea úi vânzarea de ac iuni. prototipuri.cheltuielile în avans. brevetele. etc. licen ele. m rci de fabric . concesiune. alte imobiliz ri necorporale. licen .Concesiunile. vadul comercial. la data tranzac iei a p r ii din activele nete achizi ionate de c tre o persoan juridic fiind generat de: clientela. prospectarea pie ei. modele noi. reprezint diferen a dintre costul de achizi ie úi valoarea just . testarea produc iei.imobiliz ri financiare. s fac sau s nu fac ceva.imobiliz ri necorporale. . Contabilitatea clasific activele imobilizate (imobiliz rile) dup natura lor astfel: . Acestea sunt de inute pentru a fi utilizate în produc ia de bunuri sau prestarea de servicii. . pentru a fi închiriate ter ilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative fiind posibil a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade. m rcile comerciale. înaintea stabilirii produc iei de serie sau utiliz rii (proiectarea. f r suport material úi de inute pentru utilizare în procesul de produc ie sau furnizare de bunuri sau servicii. segmentul de pia . . publicitate úi alte cheltuieli de aceast natur ce privesc înfiin area úi extinderea activit ii persoanei juridice. cheltuielile de dezvoltare. etc. Dac avem în vedere natura (destina ia economic ) úi lichiditatea activele patrimoniale cuprind urm toarele structuri: . sunt activele unei întreprinderi destinate utiliz rii pe o perioad îndelungat în activitatea proprie. .Drepturile de proprietate sunt considerate drepturi reale. concuren a. a) Activele imobilizate denumite imobiliz ri. . Se încadreaz în categoria imobiliz rilor necorporale: cheltuielile de constituire. Drepturile de crean (crean ele) sunt drepturile apar inând unei persoane (creditorul) de a pretinde altei persoane (debitorul) s -úi îndeplineasc o anumit obliga ie s dea sau s nu dea. înmatriculare.imobiliz ri corporale. . .activele imobilizate. pentru a fi închiriate ter ilor sau în scopuri administrative. reputa ia firmei. brevetele. Imobiliz rile necorporale (netangibile) sunt reprezentate prin active identificabile nemonetare. know-how úi alte drepturi similare de proprietate industrial sau intelectual .

halele industriale.Amenaj rile de terenuri sunt reprezentate prin lucr ri efectuate pentru: lucr ri de racord ri la sistemul de alimentare cu energie úi ap .au o valoare mai mare decât limita stabilit de lege. construc iile. animalele úi planta iile. comerciale.Crean ele imobilizate sunt drepturi generate de opera ia de acordare de împrumuturi pe termen lung la societ ile asociate sau de grup la care 19 . Posesia durabil a imobiliz rilor financiare. reprezentând locul (spa iul) unde se desf úoar activit i productive. desec ri. mobilier.Interesele de participare reprezint drepturi de inute pe termen lung în capitalul altei societ i comerciale în scopul garant rii contribu iei la activit ile acesteia sub forma investi iilor în întreprinderi asociate úi investi ii strategice. depozitele etc. mobilierul. drumuri de acces. echipamentele de protec ie a valorilor umane úi materiale úi alte active corporale. Se prezint sub forma titlurilor de participare de inute la alte societ i úi pot îmbr ca forma unor ac iuni sau altor titluri de valoare ob inute prin cump rare pe pia a de capital inclusiv crean e imobilizate. Imobiliz rile financiare sunt reprezentate prin active de inute cu scopul de a genera un profit ca rezultat al fluctua iilor pe termen scurt a pre ului de pia . Alte structuri distincte atât a imobiliz rilor necorporale cât úi a celor corporale o reprezint avansurile úi imobiliz rile în curs (neterminate) adic nefinalizate la finele perioadei. Imobiliz rile corporale sunt reprezentate prin active identificabile nemonetare cu suport material (tangibile) ce îndeplinesc cumulativ trei condi ii: .Titlurile de participare sunt reprezentate prin drepturi sub form de ac iuni sau alte titluri cu venit variabil.. . . terenurile cu z c minte. . etc.Avansurile cuprind sumele acordate furnizorilor de imobiliz ri corporale úi necorporale înaintea începerii lucr rilor sau livr rii imobiliz rilor. obiectelor.Instala iile tehnice cuprind: maúinile. lemn. mijloacele de transport. se presteaz servicii. . beton pe baza unui proiect care serveúte la ad postirea oamenilor. utilajele. executate din zid rie. mijloacele de transport úi alte active corporale similare. . instala iile tehnice. metal. a c ror posesie durabil asigur exercitarea unui control sau influen e notabile în gestiunea emiten ilor precum úi ob inerea unor avantaje de natur financiar (dobânzi. terenurile cu úi f r construc ii. Intr în categoria imobiliz rilor corporale: terenurile úi amenaj rile de terenuri. aparatura birotic .sunt de inute pentru a fi utilizate în produc ia de bunuri sau servicii.au o durat de via util (de utilizare) mai mare de un an. asigur realizarea unor venituri financiare sub forma dividendelor úi a dobânzilor sau creeaz premisele exercit rii unui control asupra societ ii emitente. administrative. . . . utilajele. instala iile de lucru. pentru a fi închiriate ter ilor ori pentru a fi folosite în scopuri administrative. animalele. etc. aparatele úi instala iile de m surare. . planta iile.Alte imobiliz ri necorporale includ programele informatice achizi ionate sau create de unitate pentru necesit i proprii úi alte imobiliz ri necorporale. . etc.Construc iile cuprind cl dirile. dividende).Terenurile sunt reprezentate prin suprafe e de p mânt afectate durabil unor activit i agricole sau silvice. control úi reglare.

Imobiliz rile necorporale úi corporale sunt supuse uzurii fizice úi uneori morale necesitând contabilizarea unei p r i din valoarea de intrare a acestora în mod sistematic pe cheltuielile perioadei. etc. M rfurile reflect acele produse ale muncii destinate schimbului prin intermediul vânz rii – cump r rii. Materialele de natura obiectelor de inventar.produsele reziduale. amenaj ri provizorii.) Materialele consumabile. în form ini ial sau transformat în structura acestora (ex. 20 . verificatoare. etc. precum úi animalele pentru produc ia de lân . purcei. . f r a se reg si de regul în structura material a produselor finite. scule. reg sindu-se total sau par ial. mobilier m runt. cherestea. crean ele.semifabricatele sunt produse cu un anumit grad de prelucrare care se livreaz altei sec ii sau altei întreprinderi pentru a fi prelucrat în continuare în vederea ob inerii unui produs finit. piese de schimb.produsele finite sunt reprezentate prin acea parte a produselor care au parcurs în întregime fazele procesului de fabrica ie úi nu mai au nevoie de prelucr ri ulterioare aflându-se în depozite în vederea livr ri sau expediate direct ter ilor. pentru care se percep dobânzi. Procesul de alocare sistematic a valorii amortizabile a unei imobiliz ri pe durata de via util a acesteia poart numele de amortizare. etc. cuprinzând bunurile cump rate de întreprindere în vederea revânz rii sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii. tabl . Stocurile cuprind: Materiile prime reprezentate prin bunuri materiale care apar in realit ii obiective úi particip direct la fabricarea produselor. Produsele cuprind bunuri materiale ob inute din procesul de produc ie fiind eviden iate în contabilitate prin trei structuri distincte: produse finite. miei. furaje. Se încadreaz în aceast categorie: stocurile. . dispozitive.) crescute úi folosite pentru reproduc ie sau puse la îngr úat pentru a fi valorificate. var. casa úi conturile la b nci. ciment. investi iile financiare pe termen scurt.întreprinderea de ine titluri sau interese de participare. cuprind bunuri materiale úi echipamente de valoare mare cu durata de via util sub un an sau de valoare mai mic decât limita prev zut pentru a se încadra în categoria imobiliz rilor corporale (mijloace fixe) úi cu durata de via util mai mare de un an cum sunt: echipamente de protec ie úi de lucru. etc. materiale auxiliare. b) Activele circulante sunt reprezentate prin acele active achizi ionate sau produse care se aúteapt s fie realizate sau sunt de inute pentru vânzare sau consum în cadrul ciclului normal de exploatare de maximum 12 luni de la data bilan ului. carne. semifabricatelor ori produc iei în curs (ex. rebuturi sau alte bunuri care au r mas în urma unui proces tehnologic. cuprind structuri ale materiei care particip sau ajut direct sau indirect procesul de produc ie. f in .). Animalele úi p s rile cuprind animalele n scute úi cele tinere de orice fel (vi ei. . ou . coloniile de albine. nisip. cuprind deúeuri. mânji. combustibili. semin e. lapte. blan . etc. baracamente. ceea ce determin reg sirea acestora în costul bunurilor la a c ror producere au participat. semifabricate úi produse reziduale (sunt denumite úi stocuri fabricate).

lucr rilor úi serviciilor care fac obiectul activit ii întreprinderii. .crean ele privind decont rile în cadrul grupului. etc. Clien ii reprezint drepturi fa de ter i rezultate din vânzarea pe credit a bunurilor materiale. prezent rii úi împachet rii produselor.timbrele fiscale úi poútale. .titlurile de participare de inute la unit i din cadrul grupului. Debitorii diverúi reflect drepturi determinate de cesiunea (vânzarea) titlurilor de plasament. pagube materiale (imputa ii). . m rfurilor úi a altor bunuri materiale. .creditele pe termen scurt. etc.cecurile de încasat. . În categoria alte crean e se mai cuprind: . Casa úi conturi la b nci cuprind disponibilit ile b neúti formate din: . cambii.). Investi iile financiare pe termen scurt sunt instrumente financiare negociabile pe o durat care asigur lichiditatea úi securitatea tranzac iilor.obliga iunile emise úi r scump rate.numerar în casierie. . obliga iunilor.acreditivele. inclusiv dobânzile.alte valori de trezorerie.Ambalajele cuprind bunurile materiale sau obiectele achizi ionate sau produse în vederea protej rii. bugetul statului. . . asigur rile sociale. Investi iile financiare pe termen scurt cuprind: .disponibilit i în conturi curente la b nci. precum úi de produsele nesupuse probelor úi recep iei tehnice sau necompletate în întregime úi care vor urma în perioadele viitoare fazele procesului tehnologic în vederea finaliz rii. 21 .crean ele generate de decont rile cu personalul. efectele de primit. Efectele de primit reprezint titluri de valoare negociabile care atest existen a unei crean e în cadrul rela iilor comerciale ce poate fi decontat imediat sau pe termen scurt (poli e.tichetele úi biletele de c l torie.ac iunile proprii r scump rate.decont rile cu asocia ii pentru aportul datorat odat cu subscrierea capitalului.ajust ri pentru deprecierea ac iunilor. împrumuturi din emisiunea de obliga iuni ce urmeaz a fi rambursate. . . Crean ele reprezint drepturi ale întreprinderii fa de ter i cum sunt: crean ele – clien i. bilete la ordin etc. a activelor imobilizate.avansurile de trezorerie. crean e – salariale. crean e fa de asocia i. .ac iunile úi obliga iunile cump rate în vederea realiz rii de opera iuni speculative. crean e reactivate. . .biletele de tratament úi odihn . Produc ia în curs de execu ie (neterminat ) este reprezentat de produc ia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare prev zute de procesul tehnologic. etc. .efectele de încasat úi efectele remise spre scontare. penalit i datorate de ter i.avansurile acordate furnizorilor de stocuri. . . . trate. crean ele – debitori diverúi.

statutare. profitul sau pierderea din perioadele precedente. Pasivele patrimoniale asigur finan area intern (proprie) úi cea extern (str in ). c) Cheltuielile în avans cuprind cheltuielile efectuate în cursul exerci iului financiar dar care se refer la exerci iul ulterior.2. În realitate constituie resursele de finan are ale activelor patrimoniale. creditori financiari.capitalul social. exprimând patrimoniu juridic sau capitalul propriu úi cel împrumutat conform concep iei economice ori fondurile temporare úi cele permanente conform concep iei financiare. . reflectând o crean a exerci iului viitor asupra exerci iului curent.3. Datoriile reprezint obliga ii actuale ale întreprinderii ce decurg din evenimente trecute úi prin decontarea c rora se aúteapt s rezulte o ieúire de resurse care s încorporeze beneficii economice viitoare. Se includ în aceast categorie cheltuielile privind plata anticipat a abonamentelor. . Finan area intern reflect datoriile unit ii cu personalitate juridic (titular de patrimoniu) fa de proprietari (investitori). repara iile capitale neprez zute. -rezultatul curent al exerci iului nedistribuit c tre proprietari (ac ionari úi asocia i).rezultatul reportat. rezervele legale.Disponibilit ile b neúti din cas úi conturi curente pot fi: în lei sau în devize (valut ). al ii decât proprietarii de capital. asocia i) úi fa de ter i (furnizori. Cp (An) = A – D Se încadreaz în categoria capitaluri proprii urm toarele elemente: . etc. ceea ce formeaz capitalurile proprii (Cp) sau activul net (An) exprimând drepturile ac ionarilor în activele (A) întreprinderii dup deducerea tuturor datoriilor (D). Decizia întreprinderii de a achizi iona active în viitor nu reprezint o obliga ie 22 . contractuale pentru ac iuni proprii úi alte rezerve.rezervele din reevaluare. dobânzile aferente contractele de leasing.primele de capital.1. Finan area extern reflect datoriile întreprinderii fa de ter i.). stat. Nu trebuie încorporate în rezultatele exerci iului curent „stocându-se provizoriu”. . Trebuie f cut distinc ia între obliga ie actual úi angajament viitor. etc. urmând a influen a rezultatele exerci iilor viitoare. chiriilor. reprezentând aportul proprietarilor la constituirea sau majorarea capitalului. Caracterizarea pasivelor patrimoniale Pasivele patrimoniale exprim datoriile întreprinderii fa de investitori (ac ionari. 2. Sub aspect juridic cheltuielile în avans reprezint un drept al exerci iului viitor asupra exerci iului curent cu privire la unele pl i úi cheltuieli ce vor afecta capitalurile proprii în sensul diminu rii în exerci iile viitoare. O obliga ie reprezint un angajament sau o responsabilitate de a ac iona într-un anumit fel pentru stingerea unei datorii.

adic sume primite f r obligativitatea restituirii de la guvern sau alte organisme pentru achizi ia sau producerea de active imobilizate.subven iile pentru investi ii.2. bugetul statului úi alte organisme publice. Se includ în aceast categorie: . .datoriile fa de asocia i. prime de asigurare.provizioanele pentru litigii. Aceasta apare numai în momentul livr ri activului sau în momentul în care întreprinderea are un acord irevocabil de cump rare a activului.sume încasate sau facturate în avans dar care privesc exerci ii viitoare cum sunt: abonamente. 23 . . . . . . creditori diverúi.Provizioane pentru riscuri úi cheltuieli. . exprimând o datorie cu exigibilitate sau valoare incert .Datorii ce trebuie pl tite într-o perioad mai mare de un an: (identice cu cele pân la un an.actual . Se încadreaz în aceast categorie: . desp gubiri úi alte datorii incerte. Pentru a exprima cât mai bine pozi ia financiar a întreprinderii în rela iile cu ter ii datoriile prin care se asigur finan area extern sunt structurate astfel: . care se recunosc pe o baz sistematic drept venit pe perioadele corespunz toare cheltuielilor aferente pe care urmeaz a le compensa. exprimând veniturile înregistrate înainte de data încheierii exerci iului dar care se refer la exerci iul financiar ulterior. amenzi.împrumuturilor din emisiunea de obliga iuni. Rezultatele activit ii – obiect al reflect rii contabile Rezultatele întreprinderii reflect capacitatea acesteia de a genera fluxuri viitoare de numerar. etc. 2.provizioanele pentru restructurare. . . Datoriile pot reprezenta m rimi bine precizate cu scaden cert (bine precizat ) sau angajamente condi ionate cum sunt provizioanele pentru riscuri úi cheltuieli.creditelor bancare inclusiv dobânzile aferente. . asigur rile sociale.datoriile fa de furnizori úi prestatori. . .datoriile ce privesc imobiliz rile financiare.alte împrumuturi úi datorii asimilate pe termen scurt inclusiv dobânzile aferente.3.Datorii ce trebuie pl tite într-o perioad de un an: Sunt considerate obliga ii curente (pe termen scurt) ale întreprinderii úi îmbrac forma: . etc. Reflect o datorie a exerci iului curent fa de cel viitor. prin utilizarea resurselor existente úi gradul de eficien în utilizarea de noi resurse.datoriile fa de personal. . penalit i. îns cu o scaden mai mare de 12 luni).Venituri în avans. daune.provizioane pentru dezafectare imobiliz ri corporale si alte ac iuni similare legate de acestea. chirii.provizioanele pentru garan ii acordate clien ilor úi alte cheltuieli legate de activitatea de servicii.

Capacitatea de a genera fluxuri de numerar viitoare presupune ca întreprinderea s înregistreze venituri din activitatea desf úurat iar ca urmare a utiliz rii resurselor existente se înregistreze cheltuieli. Cheltuielile reprezint diminu ri ale beneficiilor economice, înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub form de ieúiri sau sc deri ale valorii activelor ori creúteri ale datoriilor ce se concretizeaz în reduceri ale capitalului propriu altele decât cele rezultate din retragerile / distribuirile c tre ac ionari sau asocia i. Veniturile reprezint creúteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub form de intr ri sau creúteri ale activelor ori descreúteri ale datoriilor ce au ca rezultat creúterea capitalurilor proprii sub alte forme decât aporturile de capital din partea ac ionarilor sau asocia ilor. Din punct de vedere financiar veniturile sunt considerate ca reprezentând sume sau valori încasate sau de încasat din: activit i curente de livr ri de bunuri, execut ri de lucr ri úi prest ri de servicii sau alte activit i. Înregistrarea în contabilitate a veniturilor are în vedere patru momente distincte úi anume: produc ia, facturarea, încasarea úi încorporarea în rezultatul perioadei. Ansamblul cheltuielilor úi veniturilor înregistrate la sfârúitul perioadei sunt încorporate în rezultatul perioadei. Acesta poate fi: - pozitiv, atunci când Veniturile > Cheltuielile = Profit - negativ, atunci când Veniturile < Cheltuielile = Pierdere Rezultatul perioadei poate face obiectul mai multor ecua ii de echilibru: a) Rezultat = Venituri - Cheltuieli b) Venituri = Cheltuieli ± Rezultat c) Cheltuieli = Venituri ± Rezultat d) Rezultat = Capitaluri proprii la sfârúitul exerci iului (anului) – Capitaluri proprii la începutul exerci iului (anului) ÎNTREB RI: 1. Indica i care sunt trasaturile obiectului contabilitatii? 2. Care sunt tipurile de entitati patrimoniale care formeaz sfera de ac iune a obiectului contabilitatii? 3. Defini i patrimoniul in sens economic si juridic. 4. Defini i si caracteriza i activele imobilizate. 5. Defini i si caracteriza i imobiliz rile necorporale. 6. Defini i si caracteriza i imobiliz rile corporale. 7. Defini i si caracteriza i imobiliz rile financiare. 8. Defini i si caracteriza i activele circulante. 9. Defini i si caracteriza i stocurile. 10. Defini i si caracteriza i crean ele. 11. Defini i si caracteriza i pasivele patrimoniale. 12. Defini i si caracteriza i cheltuielile si veniturile. PROBLEME PROPUSE: 1. Sa se calculeze patrimoniul net al întreprinderii útiind ca patrimoniul brut este de 14.000 lei iar valoarea datoriilor este de 4.000 lei.

24

2. SC X SA dispune la un moment dat de urm toarea situa ie patrimoniala: - capital social =1.000 - profit = 1.550 - furnizori = 400 - rezerve = 200 - credite bancare pe termen scurt = 500 Sa se determine valoarea capitalurilor proprii. 3. SC Y SA dispune la un moment dat de urm toarea situa ie patrimoniala: - capital social =2.000 - impozitul pe profit = 100 - furnizori = 400 - rezerve = 200 - credite bancare pe termen scurt = 500 - creditori diverúi = 700 - datorii fata de salaria i = 300 Sa se determine valoarea datoriilor societatii . 4. SC COMPONENTS FOR SHOES SA având ca obiect de activitate prelucrarea materialelor si fabricarea componentelor pentru incaltaminte dispune la un moment dat de urm toarea situa ie patrimoniala: - capital social =1.000 - útaifuri = 300 - furnizori = 800 - material ne esut = 500 - es tur din fibr din piele = 700 - maúini de sub iat material netesut = 3.000 - disponibil in cont la banca = 2.000 Sa se determine valoarea activelor circulante . 5. SC COMPONENTS FOR SHOES SA având ca obiect de activitate prelucrarea materialelor si fabricarea componentelor pentru incaltaminte dispune la un moment dat de urm toarea situa ie patrimoniala: - capital social =1.500 - útaifuri = 600 - crean e fata de clien i = 400 - furnizori = 800 - hala industriala = 50.000 - cheltuieli de constituire = 200 - maúini de sub iat material netesut = 3.000 - disponibil in cont la banca = 2.000 - terenuri = 70.000 - mobilier pentru birouri = 10.000 Sa se determine valoarea activelor imobilizate .

25

CAPITOLUL 3
METODA CONTABILIT II Întrucât este considerat o disciplin útiin ific , cu un obiect de cercetare, úi o terminologie (limbaj) proprie, contabilitatea dispune úi de o metod specific de lucru adoptat necesit ilor practice, solid fundamentate, prin care îúi contureaz pozi ia în sistemul útiin elor economice precum úi rela iile cu celelalte discipline înrudite.

3.1. Delimit ri privind con inutul metodei contabilit ii Cuvântul metod provine de la „meta” úi „hodos” din limba greac , care înseamn cale úi mijloc pentru a ajunge undeva. Prin metod în general se în elege un mod sistematic de cercetare, de cunoaútere úi transformare a realit ii obiective. Metoda contabilit ii reprezint un ansamblu de procedee aflate într-o strâns corela ie úi intercondi ionare, în vederea stabilirii normelor úi principiilor cu caracter special pe care se fundamenteaz contabilitatea ca útiin , în scopul cunoaúterii pozi iei financiare, (patrimoniului) a performan elor financiare úi a modific rilor acestora la nivelul întreprinderii.

3.2. Principiile de baz ale metodei contabilit ii Sistemul de contabilitate în partid dubl , practicat de cea mai mare parte a agen ilor economici din România are la baz urm toarele principii teoretice fundamentale: - principiul dublei reprezent ri a patrimoniului; - principiul dublei înregistr ri a opera iilor economico – financiare, evenimentelor úi tranzac iilor; - principiul dublei determin ri a performan elor (rezultatelor) întreprinderii.

3.3. Procedeele metodei contabilit ii Procedeul reprezint un mijloc folosit pentru a ajunge la un anumit rezultat: modalitatea de a ac iona, modul de a proceda, solu ia practic adoptat , ca sistem pentru efectuarea sau producerea unui lucru4. Procedeele metodei contabilit ii pot fi grupate în trei mari categorii: - procedee ale metodei contabilit ii comune tuturor útiin elor: observarea, ra ionamentul, analiza, sinteza, etc.

4

Academia Român , Institutul de Lingvistic Iorgu Iordan, Dex, Dic ionarul Explicativ al Limbii Române, Edi ia

II, Editura Univers Enciclopedic, 1996, pag. 853

26

procedee ale metodei contabilit ii comune úi altor discipline economice: documentarea. 2. Defini i metoda contabilitatii. 4. ÎNTREB RI: 1. 6. Care sunt procedeele specifice metodei contabilitatii? 27 . . Ce se intelege prin metoda in general? Este necesara utilizarea de c tre contabilitate a unei metode specifice? Care este diferen a intre metoda si procedeu? Defini i si caracteriza i trasaturile de baza ale metodei contabilitatii. calcula ia si inventarierea. evaluarea. Care sunt procedeele comune tuturor stiintelor utilizate si de metoda contabilitatii? 7. 3. 5.procedee specifice metodei contabilit ii: bilan ul.. contul si balan a de verificare.

pag. . . .CAPITOLUL 4 DOCUMENTAREA – PROCEDEU DE BAZ AL METODEI CONTABIL T II În general documentele reprezint înscrisuri legale ce privesc opera ii. fapte. 4. . Editura Economic 1998. eveniment sau tranzac ie. . Importan a documentelor justificative rezult din caracteristicile principale ale acestora úi anume: .constituie principala surs de date pentru luarea deciziilor.1. -realizeaz leg tura organic între formele eviden ei economice.men ionarea p r ilor care particip la efectuarea opera iei economice úi financiare (când este cazul). 425/1998.numele úi prenumele precum úi semn turile persoanelor care r spund de efectuarea opera iei economico – financiare. Documentele justificative sunt documentele primare care probeaz legal o opera iune. evenimente úi tranzac ii în momentul úi la locul producerii lor se numesc documente primare. din Legea Contabilit ii nr.constituie sursa de date indispensabil procesului de verificare úi control a gestiunilor de valori materiale úi b neúti. constituind stadiul (faza) ini ial de reflectare a acestora pe supor i materiali sau imateriali.denumirea documentului (titlul). procese. Documentele justificative trebuie s con in urm toarele elemente comune prev zute prin structura formularelor corespunz toare5: .datele cantitative úi valorice aferente opera iei economice úi financiare efectuate.01. 831/1997 úi OMF nr.num rul documentului úi data întocmirii. .servesc drept prob în justi ie. evenimente úi tranzac ii desf úurate de indivizi sau de colectivit i. într-un document care st la baza înregistr rilor în contabilitate dobândind calitatea de document justificativ” Documentele care consemneaz acte. activit i. importan a úi con inutul documentelor justificative În conformitate cu articolul 6.2005 „orice opera iune economico – financiar efectuat se consemneaz în momentul efectu rii ei. evenimentele úi tranzac iile ce au avut loc în decursul unei perioade determinate. .G.con inutul opera iei economice úi financiare iar când este necesar úi temeiul legal al efectu rii ei. . 82/1991 modificat úi republicat în 14. . ale persoanelor cu atribu ii de H. Definirea.reflect activitatea economic . 19 5 28 .denumirea úi sediul unit ii care întocmeúte documentul (când este cazul). Norme metodologice pentru întocmirea úi utilizarea documentelor comune privind activitatea financiar – contabil . procesele.

L. Formularele tipizate Prin tipizarea documentelor se urm reúte stabilirea unor formulare unitare sub aspectul m rimii. societ ile comerciale. Condi iile de fond au în vedere: . documentele justificative cuprind dou mari categorii: .felul. stau la baza înregistr rilor în jurnale.2. . societ ile agricole.formulare netipizate. unit ile cooperatiste. precum úi persoanele fizice care au calitatea de comerciant.autenticitatea documentului. S. unit ile de asigur ri sociale. . .1.legalitatea evenimentului sau tranzac iei consemnat. Condi iile de form se refer la: . Documentele justificative întocmite de: regiile autonome. Documentele justificative úi contabile trebuie s îndeplineasc o serie de condi ii de form úi fond6. întocmire úi utilizare. Editura Economic 2002. obligatorii pentru to i agen ii economici. Malciu.control financiar preventiv úi ale persoanelor în drept s aprobe opera iile respective dup caz.un sistem unitar de eviden . trebuie s cuprind elemente cu privire la: . .eficien a opera iei economico – financiare. care servesc la prelucrarea.formulare tipizate.realitatea evenimentului sau tranzac iei. face necesar clasificarea acestora în func ie de mai multe criterii.semn turile pentru întocmire úi verificare.utilizarea documentelor în acelaúi timp privind eviden a contabil .2. fiúe. evenimente úi tranzac ii. Dac se are în vedere regimul de tip rire. 6 N. asocia iile úi celelalte persoane juridice.sumele corespunz toare opera iilor efectuate. statistic . 4.corectitudinea calculelor. . . Clasificarea documentelor justificative Diversitatea domeniilor în care îúi g sesc utilitatea documentele justificative. Tipizarea documentelor asigur : . etc. 118 29 . .alte elemente menite s asigure consemnarea complet a opera iilor în documente justificative. Documentele contabile – jurnale. tehnic – operativ . 4. societ ile bancare. . . Feleag . formei úi destina iei pentru anumite opera ii. Bunea – Bazele contabilit ii. . fiúe úi alte documente contabile dup caz. num rul úi data documentului justificativ. pag. institu iile publice.valabilitatea documentului.conturile sintetice úi analitice debitoare úi creditoare. centralizarea úi înregistrarea în contabilitate a opera iilor consemnate în documentele justificative întocmite manual sau în condi iile utiliz rii tehnicii de calcul.

evenimente úi tranzac ii. veniturile úi rezultatele financiare .G. . forma úi destina ia. destina ia úi felul opera iilor.documente contabile.documente privind rela iile cu furnizorii. urm rindu-se individual fiecare formular sub aspectul: stocului ini ial.contabil . activit i.2. clien ii. . întocmire úi utilizare. OMF 425/1998 30 .documente mixte .uúurarea muncii de completare. . .. OMF 1177/1998. 7 H. 4.documente privind constituirea úi modificarea capitalurilor întreprinderii . Dac avem în vedere modelele recomandate de legisla ia în vigoare7 documentele tipizate se împart în mai multe categorii: . Pe lâng regimul de tip rire.documente privind activele imobilizate. . OMF 2055/1998. privind activitatea financiar . . .2. evenimentelor úi tranzac iilor pe care le reflect : . fiind necesar justificarea fil cu fil atât cele folosite cât úi nefolosite sau anulate. Cele mai importante documente (formulare) cu regim special sunt: Factura. bugetul statului úi alte organisme publice úi private. stocurile úi produc ia în curs de execu ie.documente privind încas rile úi pl ile. . Documentele netipizate Documente netipizate sunt reprezentate prin acele formulare pentru care nu se stabilesc în mod strict elementele pe care s le con in respectiv: m rimea. acestea pot fi grupate úi în func ie de alte criterii: a) Dup natura. Modelele registrelor úi formularelor tipizate comune privind activitatea financiar – contabil sunt prev zute în cadrul unui „Nomenclator”. .documente privind salariile úi rela iile cu salaria ii.formulare tipizate comune care nu au regim special. Bonul de comand – chitan a. elaborate de ministere. . Acestea au menirea de a ajuta agen ii economici în asigurarea eviden ei economice curente furnizând informa ii suplimentare cu privire la opera ii.documente de dispozi ie.reducerea num rului de documente la strictul necesar. Monetarul. stocului final. Avizul de înso ire. intr rilor.formulare tipizate cu regim special comune pe economie.documente privind cheltuielile. 831/1997. Eviden a operativ a formularelor tipizate cu regim special se ine cu ajutorul „Fiúei de magazie a formularelor cu regim special”. . etc. ieúirilor.documente de execu ie. departamente. Chitan a.formulare specifice pe sectoare ale economiei. asigurându-se astfel simplificarea úi ra ionalizarea circuitului acestora. b) Dup func iile úi rolul pe care îl îndeplinesc în reflectarea evenimentelor úi tranzac iilor: . considerat de noi principalul criteriu de clasificare a documentelor justificative.reducerea cheltuielilor de imprimare. Fiúa de magazie a formularelor cu regim special. .

Înregistr rile în contabilitate se fac cronologic. în rela iile dintre aceste unit i úi cele beneficiare este necesar ca. altele decât cele obligatorii (Registrul jurnal. Întocmirea eronat . s fie întocmite corect úi la timp de c tre unit ile beneficiare. parafate úi înregistrate în eviden a unit ii.documentele contabile întocmite de unit ile de informatic pe baza documentelor justificative trebuie predate unit ilor beneficiare la termenele 8 OMF 425/1998 31 .3.documentele justificative.documente primare . Întocmirea úi prelucrarea documentelor justificative Documentele justificative trebuie întocmite în conformitate cu normele în vigoare. d) Dup stadiul (faza) úi gradul de agregare a opera iilor consemnate: . pentru asigurarea înregistr rilor în contabilitate s se respecte urm toarele reguli8: . În cazul utiliz rii echipamentelor informatice pentru întocmirea documentelor justificative úi pentru prelucrarea úi înregistrarea datelor în contabilitate.documente externalizate sunt documentele care reflect rela iile întreprinderii cu ter ii. completându-se toate rubricile. . Registrul cartea – mare. care r spund de realitatea datelor consemnate. cu condi ia respect rii con inutului de informa ii úi a normelor de întocmire úi utilizare a acestora. Conform acestor norme înscrierea datelor în documente se face cu cerneal . prin respectarea succesiunii documentelor dup data de întocmire sau de intrare în unitate úi sistematic în conturi sintetice úi analitice. neafectând rela iile cu ter ii.documente centralizatoare.documente internalizate sunt documentele care circul numai între compartimentele func ionale ale întreprinderii. . elaborate în acest sens de Ministerul Finan elor Publice. c) Dup sfera de cuprindere úi circuitul realizat: . past de pix. în momentul controlului efectuat de organele abilitate se sanc ioneaz potrivit legisla iei în vigoare cu amend úi confiscarea bunurilor respective. registrele contabile úi formularele comune pe economie privind activitatea financiar contabil pot fi adaptate în func ie de specificul úi necesit ile întreprinderilor.-documente de sintez úi raportare contabil denumite situa ii financiare anuale . 4. cu maúina de scris sau cu ajutorul tehnicii de calcul (calculatorul). neutilizarea documentelor corespunz toare sau lipsa documentelor care s ateste provenien a bunurilor atât pe timpul transportului cât úi la locurile de depozitare úi vânzare. Registrul inventar) editate cu ajutorul tehnicii de calcul vor fi numerotate. În cazul în care prelucrarea documentelor justificative se face de c tre unit i prestatoare de servicii de informatic . . în conformitate cu regulile stabilite pentru fiecare form de înregistrare. dup caz. clar úi succint f r úters turi sau corecturi úi f r a se l sa spa ii libere între opera iile înscrise. Completarea unui document justificativ trebuie s se fac în mod cite . únuruite. Registrele contabile.

Verificarea úi corectarea erorilor din documentele justificative Înregistr rile în contabilitatea sintetic úi analitic se fac pe baz de documente justificative. document cu document sau a unui centralizator în care sunt înscrise mai multe documente justificative al c rui con inut se refer la opera ii de aceeaúi natur úi perioad . respect rii coresponden ei conturilor úi exactit ii sumelor înregistrate. eliberarea sau justificarea numerarului sau a altor documente pentru care normele în vigoare prev d restric ii. . pe baza 32 . . Unit ile de informatic r spund de corectitudinea prelucr rii datelor. b) Verificarea calculelor. a) Verificarea formei presupune cercetarea modului în care au fost completate documentele. . verificându-se dac : .oportunitatea. útampila úi semn tura conduc torului unit ii. c) Verificarea de fond are în vedere: . .necesitatea.stabilite prin contractele sau conven iile încheiate. . al calculelor úi de fond.au fost completate toate rubricile.s-a folosit documentul corespunz tor opera iei consemnate. presupune un control detaliat asupra corectitudinii calculelor efectuate în cadrul documentelor justificative. s fie întocmite corect úi la timp de c tre unit ile beneficiare. verificare realizat de compartimentul de contabilitate. În vederea înregistr rii în contabilitate. . cu excep ia ordinului de deplasare (delega ie). evenimentelor úi tranzac iilor consemnate. . Unit ile de informatic r spund de corectitudinea prelucr rii datelor.unit ile beneficiare trebuie s efectueze verificarea documentelor contabile ob inute de la unit ile de informatic în sensul cuprinderii tuturor documentelor justificative pentru prelucrare.con ine vizibil semn tura de întocmire. conform cerin elor impuse de opera ia economico – financiar .documentele contabile întocmite de unit ile de informatic pe baza documentelor justificative trebuie predate unit ilor beneficiare la termenele stabilite prin contractele sau conven iile încheiate. care r spund de realitatea datelor consemnate.realitatea datelor. documentele justificative sunt supuse verific rii sub trei aspecte: al formei.documentul este autentic úi corect întocmit. 4. opera iilor. Erorile (greúelile) constatate cu ocazia verific rii documentelor justificative se corecteaz astfel: a) În cazul opera iunilor care implic primirea. .legalitatea.documentele justificative. . documentul greúit se anuleaz úi r mâne în carnetul respectiv (nu se detaúeaz ).4.

4. luna.felul.num rul curent.Registre pentru eviden a cronologic . consemnate în documente justificative care produc modific ri asupra pozi iei financiare. capitalurilor proprii.explica ii cu privire la opera iile consemnate.Registre pentru eviden a sistematic .sumele debitoare úi creditoare care s-au înregistrat în conturile corespunz toare. performan elor financiare úi fluxurilor de trezorerie. cronologic úi sistematic opera iunile economice úi financiare. Se întocmeúte într-un singur exemplar manual. f r spa ii libere toate modific rile activelor.c ruia se primeúte sau se restituie diferen a între cheltuielile efective de deplasare úi avansul acordat. În condi iile conducerii contabilit ii cu ajutorul tehnicii de calcul. felul úi sensul modific rii în timp (ex. Registrul jurnal Este documentul contabil obligatoriu în care se înregistreaz zilnic. . Registrul jurnal. men ionându-se data efectu rii corecturii úi semnându-se de persoana care a întocmit úi corectat documentul justificativ. . veniturilor úi cheltuielilor unei întreprinderi. servesc la gruparea úi ordonarea datelor cuprinse în documente justificative în func ie de natura. evenimentelor úi tranzac iilor atât în ordine cronologic cât úi sistematic . etc. .5. în mod cronologic. . în func ie de dat (ziua. Registrele folosite în contabilitate pot fi grupate în trei mari categorii: . . servesc la înregistrarea opera iilor economico – financiare. nota de contabilitate. iar deasupra se scrie cifra sau textul corect. num rul úi data documentului justificativ.Registre pentru eviden a combinat sunt utilizate pentru înregistrarea simultan a opera iilor. 4. b) În cazul celorlalte documente corectarea se realizeaz prin t ierea (trecerea) cu o linie a textului sau a cifrei greúite pentru ca acestea s poat fi citite. . Registrele de contabilitate Registrele de contabilitate sunt documente contabile obligatorii în cadrul c rora agen ii economici înregistreaz periodic. . datoriilor. opera ie cu opera ie.5. fie sub form de list ri informatice legate sub form de registru úi cuprinde coloane distincte cu privire la: . Registrul cartea – mare).1. fiecare opera ie se va înregistra prin articole contabile în mod cronologic dup data 33 .). Registrul jurnal serveúte ca document obligatoriu de înregistrare cronologic úi sistematic respectiv ca prob în litigii.data de înregistrare. anul) producerii sau consemn rii în documentele justificative care le atest (ex.conturi debitoare úi conturi creditoare.

anual la închiderea exerci iului.valoarea de inventar. Se utilizeaz sub form de foi volante. Registrul inventar Este documentul contabil obligatoriu. . La fel ca úi registrul jurnal se întocmeúte într-un singur exemplar úi serveúte ca: .3. care conduce contabilitatea în partid simpl . tip rite pe ambele fe e servind la: . eviden iind urm toarele: . de regul la sfârúitul anului. cauze. putând fi suplinit de „Fiúa de cont pentru opera ii diverse” .verificarea înregistr rilor contabile efectuate. Trebuie întocmit: la înfiin area unit ii. .recapitula ia elementelor inventariate. Registrul Cartea mare Serveúte pentru conducerea contabilit ii sintetice a opera iunilor economico – financiare în unit ile care utilizeaz forma de înregistrare contabil „maestru – úah”.prob în litigii. . -document de stabilire a situa iei financiare a agentului economic.5. dup ce a fost numerotat. Cartea mare st la baza întocmirii balan ei de verificare.stabilirea rulajelor úi a soldurilor pe conturi sintetice la unit ile care utilizeaz forma de înregistrare „pe jurnale”. 4.num rul curent. . . În aceast situa ie Registrul jurnal se editeaz lunar iar paginile vor fi numerotate pe m sura edit rii lor. .valoarea contabil . zi de zi. 4.5.diferen a din evaluare (valoarea. cu ocazia fuziunii. suficient de detaliat pentru a putea justifica con inutul fiec ruia dintre posturile bilan ului contabil.de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate. Se întocmeúte într-un singur exemplar.2. parafat úi înregistrat la organul fiscal teritorial f r úters turi úi spa ii libere.întocmirea balan ei de verificare. . Se întocmeúte la sfârúitul lunii în cadrul compartimentului financiar contabil . diviz rii sau lichid rii precum úi în alte situa ii. în care se înregistreaz grupat dup natura lor elementele inventariate. toate opera iile de încas ri úi pl i efectuate pe baza documentelor justificative de c tre asocia iile familiale úi persoanele fizice care au calitatea de comerciant. únuruit. Pe lâng calitatea de document contabil obligatoriu de înregistrare a rezultatelor inventarierii serveúte úi ca prob în litigii. diferen e). Registrul jurnal de încas ri úi pl i înregistreaz cronologic. 34 . Se completeaz pe baza inventarierii faptice a fiec rui cont cuprins în bilan .document de înregistrare a încas rilor úi pl ilor.

4. Eviden a formularelor cu regim special se ine cu ajutorul „Fiúei de magazie a formularelor cu regim special care se completeaz distinct pentru fiecare tip de formular pe m sura aprovizion rii acestora. Eviden a úi utilizarea documentelor Întreprinderile care întocmesc documente justificative úi contabile în mod deosebit formulare cu regim special de înseriere úi numerotare precum úi alte documente cu ajutorul c rora se stabilesc volumul de activitate. întocmindu-se bon de consum dintr-un bonier distinct gestionat de persoana împuternicit în acest scop. precum úi pentru inerea la zi a contabilit ii se recomand ca directorul financiar – contabil.6. . trebuind s le justifice în orice moment iar cele nefolosite restituindu-se la magazie pe baza „Bonului de predare – transfer – restituire” cu men ionarea seriei úi a numerelor. ordonatorului de credite sau altor persoane care au obliga ia gestion rii activelor úi pasivelor întreprinderii. 35 . arhivându-se la compartimentul financiar contabil împreun cu documentele contabile care au stat la baza întocmirii lor (p strându-se minim 10 ani).data întocmirii.1. folosirii úi eviden ei documentelor justificative. . 4.6. nu circul în afara unit ii fiind considerate documente de înregistrare contabil . contabilul úef sau o alt persoan împuternicit s îndeplineasc aceast func ie s întocmeasc nomenclatorul (lista) documentelor utilizate pentru fiecare opera ie sau activitate economico – financiar precum úi graficul circula iei documentelor.persoanele care poart r spunderea întocmirii lor.destina ia documentelor. clien ii.termenul stabilit pentru predarea documentelor. În vederea asigur rii unei circula ii ra ionale úi unitare a documentelor. pl ile úi încas rile efectuate în raport cu bugetul de stat. care stau la baza înregistr rilor în contabilitate. R spunderea pentru organizarea gestion rii. furnizorii sau alte persoane fizice úi juridice au obliga ia s organizeze úi s asigure corecta utilizare.2. .Toate categoriile de registre prezentate. Acest grafic va con ine: . înscriindu-se în mod obligatoriu seria úi numerele aferente formularelor respective.6. .num rul de exemplare. .alte elemente care se apreciaz ca necesare. eviden úi gestionare a acestora. Gestionarea documentelor 4. Organizarea circula iei documentelor Circula ia documentelor eviden iaz drumul parcurs de acestea de la intrarea în unitate sau de la emitere úi pân la arhivare. contabile úi a registrelor de contabilitate revine administratorului. Persoanele care folosesc formularele cu regim special r spund de utilizarea lor.denumirea documentelor. Formularele cu regim special se elibereaz utilizatorilor pe baza aprob rii conduc torului unit ii. . care se aprob de conduc torul unit ii.

care are obliga ia de a dispune cercetarea úi verificarea împrejur rilor în care s-au produs lipsurile sau pierderile úi eventual tragerea la r spundere a celor vinova i conform legii.documentele se grupeaz în dosare numerotate. întocmindu-se proces – verbal úi operându-se corespunz tor în „Registrul de eviden curent a arhivei”. care reflect miúc rile dosarelor úi documentelor din cadrul arhivei. Scoaterea din arhiv a documentelor pentru consultarea temporar se face doar cu acordul scris al conduc torului unit ii iar eliminarea documentelor al c ror termen legal de p strare a expirat se face de c tre o comisie numit în acest sens. 25. se numeroteaz úi se trec în ordine într-un nomenclator (list ) la începutul fiec rui dosar. 82/1991.gruparea documentelor în dosare se face cronologic úi sistematic pe exerci ii financiare respectiv perioade din cadrul acestora. M. defectuos tip rite sau în alte cazuri similare se anuleaz prin barare pe diagonal f cându-se men iunea „ANULAT” pe toate exemplarele úi se restituie gestionarului de formulare sub semn tura persoanei pred toare. asigurate împotriva degrad rii. . dotate cu mijloace de prevenire a incendiilor. nr. Clasarea. dup sesizarea organelor în drept. 4.Of.3.6. distrugerii sau sustragerii. republicat în 2002. p strarea úi arhivarea documentelor justificative úi contabile Clasarea este opera iunea de grupare.dosarele con inând documente contabile se p streaz în spa ii amenajate în acest scop. bibliorafturi. . La arhivarea documentelor contabile úi justificative trebuie respectate urm toarele reguli generale9: .48//2005 36 . Termenul de p strare a documentelor justificative úi contabile este de 10 ani cu începere de la data exerci iului în cursul c ruia au fost întocmite. cu excep ia statelor de salarii úi a situa iilor financiare anuale care trebuie p strate timp de 50 de ani. . în scris administratorului. únuruite úi parafate. M. Formularele cu regim special pierdute sau sustrase se declar nule în Monitorul Oficial al României. în magazie sau la compartimentele care le utilizeaz vor fi aduse. 9 ** Legea contabilit ii nr. aranjare úi îndosariere a documentelor justificative úi contabile în func ie de anumite criterii care s permit o bun p strare dar úi s fac posibil descoperirea cu uúurin la nevoie. 82/1991. Documentele clasate în dosare. art.eviden a documentelor la arhiv se ine cu ajutorul „Registrului de eviden curent ”. Lipsurile sau pierderile de formulare numerotate.Formularele neutilizabile.Of. etc. Clasarea documentelor poate fi: provizorie sau definitiva. republicat în 2005. 629/2002 Legea contabilit ii nr. Partea a III – a.

. Cum se clasifica documentele justificative? 3.procesul verbal de constatare a pierderii.dovada sesiz rii Parchetului General sau dovada sanc ion rii disciplinare a salariatului vinovat. 2. . ÎNTREB RI: 1. Cum este organizata circula ia documentelor? 12. bilete de c l torie. Atunci când originalul documentului reconstituit a fost g sit. dup caz. p strate si arhivate documentele justificative si contabile? 13. distrus sau sustras úi anume: . Cum sunt l sate.6. Cum sunt depistate erorile de verificare documentelor justificative ? 7. sustragerii sau distrugerii.La încetarea activit ii documentele se predau la Arhivele Statului în conformitate cu dispozi iile legale privind Fondul Arhivistic Na ional al României dac legea nu prevede altfel.o copie a documentului reconstituit.4. Cum sunt reconstituite documentele justificative si contabile? 37 .sesizarea scris .declara ia scris a salariatului responsabil cu p strarea documentului. Defini i si caracteriza i Registrul Jurnal? 9. distruse sau sustrase. 4. Care sunt registrele contabile obligatorii? 8. Defini i si caracteriza i formularele tipizate? 4. Toate documentele reconstituite vor purta vizibil men iunea „RECONSTITUIT” cu specificarea num rului úi a datei dispozi iei pe baza c reia s-a f cut reconstituirea.dispozi ia scris a conduc torului unit ii pentru reconstituirea documentului. Defini i si caracteriza i Registrul Inventar? 11. etc. Atunci când se constat dispari ia unor documente justificative úi contabile se impune reconstituirea acestora în termen de maximum 30 de zile de la constatare** în baza unui dosar de reconstituire întocmit separat pentru fiecare caz. documentul reconstituit se anuleaz . pe baza unui proces verbal. Reconstituirea documentelor justificative úi contabile Reconstituirea este procesul de refacere în forma ini ial a documentelor pierdute. Defini i si caracteriza i documentele justificative.) disp rute înainte de a fi înregistrate în eviden a contabil . pagubele aduse unit ii sau ter ilor generate de dispari ie recuperându-se de la cei vinova i conform legii. Cum se realizeaz verificarea documentelor justificative? 6. Conform legisla iei în vigoare nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri. . Defini i si caracteriza i formularele netipizate? 5. Defini i si caracteriza i Registrul Cartea-Mare? 10. care se ataúeaz la dosarul de reconstituire. . . Dosarul de reconstituire trebuie s con in toate lucr rile efectuate în leg tur cu constatarea úi reconstituirea documentului pierdut.

activit ile. În func ie de politica adoptat de întreprindere. datorii. În cadrul contabilit ii normalizate evaluarea se realizeaz în baza unor reglement ri specifice denumite tratamente contabile. credibile úi comparabile cu privire la procesele. recunoaúterea úi prezentarea structurilor situa iilor financiare.”10 M surarea activelor. capitalurilor proprii. 10 Dic ionarul explicativ al limbii române. valoarea just .2. relevante. evenimentele úi tranzac iile ce au avut loc. a pre ui. valoarea net de realizare curent . în decursul unei perioade determinate este necesar estimarea dimensiunii acestora adic m surarea sau cuantificarea lor unitar . cheltuieli. Tratamentul de baz exprim opinii úi conven ii general acceptate. Principiile evalu rii în contabilitate Evaluarea structurilor situa iilor financiare ale întreprinderii trebuie realizat pe baza principiilor contabile de baz . a estima. 5. cheltuielilor úi rezultatelor financiare în contabilitate folosind un etalon unitar (cel monetar) poart numele de evaluare. În materie de contabilitate bazele de m surare au fost reglementate în func ie de etapele parcurse în reforma contabilit ii. bazelor. a calcula. iar cel alternativ. Evaluarea presupune. Con inutul. DEX. a stabili pre ul. pag.1. variante. Expresiile monetare ale acestora se ob in prin aplicarea politicilor contabile úi a tehnicilor de m surare. conven iilor. Bucureúti 1997. a socoti. regulilor úi practicilor specifice adoptate de o întreprindere în vederea reflect rii fidele a evenimentelor úi tranzac iilor. Tehnicile de estimare sunt metode úi estim ri adoptate de agen ii economici pentru a determina valorile monetare ce corespund bazelor de m surare. op iuni úi posibilit i particulare desprinse pe baza ra ionamentului profesional. valoarea. selectate pentru active. venituri úi rezultate financiare. datoriilor.352 38 . de nevoile de informare úi nu în ultimul rând în func ie de ra ionamentul profesional pot fi adoptate dou tratamente: de baz úi alternativ. veniturilor. importan a úi necesitatea evalu rii A „evalua” înseamn „a determina. capitaluri proprii. apelarea la una sau mai multe baze de m surare**). costul de înlocuire. Editura Univers. Cele mai utilizate baze de m surare sunt: costul istoric. 5. Politicile contabile cuprind ansamblul principiilor.CAPITOLUL 4 EVALUAREA ACTIVELOR ùI PASIVELOR ÎNTREPRINDERII În vederea ob inerii de informa ii inteligibile.

timpul. cheltuielilor úi rezultatelor financiare. b) Principiul cuantific rii monetare. cheltuieli úi venituri. Ristea M. Editura Na ional.. 2000.valoarea de pia .M. recomand ca în vederea stabilirii valorii totale corespunz toare unei pozi ii din bilan se va determina separat valoarea aferent fiec rui element individual de activ sau de pasiv. pag.3. 9 O.F. . veniturilor. În esen principiul presupune aprecierea rezonabil a evenimentelor úi tranzac iilor în scopul evit rii riscului de transfer asupra viitorului a incertitudinilor prezentului. 5. veniturilor. capitalurilor proprii.valoarea de întrebuin are.O. a)Valoarea de utilitate este reprezentat de pre ul presupus a fi acceptat de un poten ial cump r tor în func ie de: . eviden iat în documentele justificative care le atest utilitatea (destina ia) sau provenien a (sursa). e) Principiul continuit ii activit ii are în vedere prezum ia c întreprinderea îúi continu în mod normal func ionarea într-un viitor previzibil. . 94 /2001.P. datoriilor. Criteriile de baz ale evalu rii În teoria úi practica contabil s-au conturat mai multe criterii cu privire la evaluarea fluxurilor úi stocurilor de active. recomand ca orice element cu o valoarea semnificativ s fie prezentat distinct în cadrul situa iilor financiare iar elementele cu valori nesemnificative care prezint aceeaúi natur sau cu func ii similare trebuie însumate nefiind necesar prezentarea lor separat . pag. f) Principiul pragului de semnifica ie. pasive. d) Principiul permanen ei metodelor.valoarea real . c) Principiul pruden ei presupune recunoaúterea numai a profiturilor realizate úi înregistrarea obliga iilor úi pierderilor previzibile chiar dac apar între data încheierii exerci iului úi data întocmirii bilan ului. Bazele Contabilit ii. Colec ia Economic . g) Principiul evalu rii separate a elementelor de activ úi pasiv. cheltuielilor úi rezultatelor asigurând astfel comparabilitatea în timp a informa iilor contabile. presupune continuitate în aplicarea aceloraúi reguli úi norme privind evaluarea activelor. impune înregistrarea în contabilitate a activelor úi pasivelor la valoarea de origine (valoarea de intrare). 11 ** C lin O. 85/2001.valoarea de utilitate. Acestea sunt11: . datoriilor. presupune exprimarea monetar (valoric ) a activelor. astfel încât prin mijlocirea monedei (banilor) valorile economice se exprim unitar cu ajutorul pre urilor úi tarifelor. capitalurilor proprii.Dintre acestea prezint importan semnificativ în chestiunea evalu rii urm toarele: a) Principiul costului istoric.9 39 .M. nr. nr. f r a intra în imposibilitatea continu rii activit ii sau reducerea semnificativ a acesteia. .

data ieúirii din întreprindere sau darea în consum.activele de pia sunt relativ omogene.1. b)Valoarea just (valoarea real ) este suma la care poate fi tranzac ionat un activ sau decontat o datorie de bun voie între p r i aflate în cunoútin de cauz . lun .4. eveniment sau tranzi ie provine din trecut. Tratamente contabile la evaluarea curent Tratamentele contabile reprezint reguli de evaluare recunoscute úi acceptate de teoria úi practica contabil în cadrul formelor de evaluare. în cadrul unei tranzac ii în care pre ul este determinat obiectiv. an).4. Este consecin a principiului continuit ii activit ii. concretizate în ieúiri de active úi pasive. Conform reglement rilor actuale evaluarea evenimentelor úi tranzac iilor la intrarea în gestiune se realizeaz pe baza costului istoric din trecut ce va genera fluxuri. valoarea la care sunt înregistrate. Dac avem în vedere momentele în care se realizeaz úi obiectivele urm rite.data intr rii în întreprindere. care în esen presupune stabilirea dimensiunii valorice a activelor.sunt cantit i suficiente.starea sau amplasarea elementului supus evalu rii. Este utilizat în dou momente distincte ce privesc activitatea uni agent economic. evenimentele úi tranzac iile pe parcursul desf úur rii activit ii operative a întreprinderii. Tr s turile esen iale ale acesteia sunt** : .1. Evaluarea la data intr rii în întreprindere Valoarea de intrare. Evaluarea curent are în vedere. cheltuielilor úi rezultatelor cu ajutorul pre urilor. respectiv la: . Formele evalu rii úi tratamente contabile privind evaluarea Evaluarea este o form specific a cuantific rii úi în acelaúi timp un procedeu de baz al metodei contabilit ii. . în aúa fel încât oricând pot fi g si i poten iali cump r tori úi vânz tori. trece prin prezent úi produce efecte în viitor. 5. . veniturilor. procurare sau apari ie.4. În ambele situa ii evaluarea se face la valoarea de intrare denumit úi cost. 5. conform c ruia orice activitate. capitalurilor proprii. în contabilitate opera iunile economico – financiare. c)Valoarea de pia a unui activ reprezint pre ul care poate fi ob inut pe o pia activ . la care sunt evaluate úi înregistrate în contabilitate activele úi pasivele la data intr rii în întreprindere se determin aplicând principiul costului istoric în func ie de modalit ile de intrare. in prezent sau în viitor.. 40 . d) Timpul are în vedere o anumit dat calendaristic (zi.1. datoriilor. . . 5. se disting dou forme principale de evaluare: evaluarea curent úi evaluarea periodic .pre ul pie ei. evenimente úi tranzac ii viitoare. de active tranzac ionate.pre urile sunt disponibile pentru a fi cunoscute de public.

41 .000 lei Costul de achizi ie + TVA va fi de: 116.cota cheltuielilor indirecte de produc ie alocate în mod ra ional ca fiind legate de fabrica ia bunului (C/Chind).000) = 116. Cheltuielile de transport aprovizionare însumeaz 10. + Ch.Aceasta poate fi reprezentat prin: . etc. .000 + 4. prima de asigurare 2.000 + 2. conectarea la re eaua de energie electric .000) = 113.costul de achizi ie al materiilor prime úi consumabilelor.c) . Costul de achizi ie (Ca) al unui bun este egal cu: .040 lei Costul de produc ie (Cp) al unui bun cuprinde: .000 lei.p.000 lei (pre f r TVA). atunci când sunt recunoscute sunt cuantificate la nivelul valorilor de intrare ale activelor care s-au majorat sau la nivelul valorilor de ieúire a datoriilor care au sc zut. .alte cheltuieli directe de produc ie.taxele nerecuperabile. Se cere s se determine costul de achizi ie al utilajului. costurile cu montarea úi demontarea bunului.000 = (116.valoarea de utilitate.valoarea corespondent . (A ch ac) Nu se includ în costul de achizi ie reducerile comerciale (Rc) úi alte elemente similare acordare de furnizor.000 lei.p + Ch.040 = 138. Cheltuielile.valoarea actualizat . prime de asigurare (Tx nr.000 + 22.000 lei. Ca = (Pc + Tx nr. iar costurile cu montarea utilajului 4. Consider m ca fiind cele mai reprezentative valori de intrare costul de achizi ii úi costul de produc ie.000) – 3. ex: taxe vamale. .cheltuielile de transport – aprovizionare (Ch tra) . (C a m.p) .000 + (19% x 116. . Veniturile. Furnizorul a acordat cump r torului reduceri comerciale în valoare de 3. (Pc) . salariile acordate muncitorilor de baz ) (Achd) . .000 + 10. .pre ul de cump rare (f r TVA).costul de produc ie.costul de achizi ie .valoarea just . tra + Ach ac) – Rc Ca = (100.valoarea nominal .alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune. ex. tra + Ach ac Exemplu: Societatea Comercial „A” achizi ioneaz de la Societatea Comercial „B” un utilaj industrial în valoare de 100.000– 3. (ex.valoarea de aport. Ca = Pc + Tx nr. .000 lei. atunci când sunt recunoscute sunt cuantificate la nivelul valorilor de ieúire ale activelor care au sc zut sau la nivelul valorilor de intrare ale datoriilor care s-au majorat.

ia în considerare nivelurile normale (sau medii) ale materialelor úi consumabilelor. Cp = Ca mpc + Achd + C/Chind Costurile îndator rii. cele financiare (Chf) úi cheltuielile de desfacere (Chd) nu se includ în costul de produc ie. 306/2002 vor utiliza doar primele trei metode. . La ieúirea din gestiune bunurile de natura stocurilor úi alte active fungibile. (confundabile) se evalueaz úi înregistreaz în contabilitate. 5. pot fi capitalizate ca parte din costul activului dac sunt îndeplinite condi iile prev zute de Standardul Interna ional de Contabilitate nr. manoperei. 23 „Costurile îndator rii” în condi iile aplic rii tratamentului alternativ*). Metoda pre ului cu am nuntul este folosit în comer ul cu am nuntul pentru a determina costul stocurilor la articole numeroase úi cu miúcare rapid . Întreprinderile care aplic reglement rile simplificate armonizate cu Directivele Europene conform OMFP nr.metoda ultimul intrat – primul ieúit LIFO. Identificarea specific a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor. Costul bunurilor vândute este calculat prin deducerea valorii marjei brute din pre ul de vânzare al stocurilor.alt metod similar recunoscut de reglement rile legale în vigoare. la valorile determinate folosind una din metodele: . construc iei sau produc iei unui activ pe termen lung.1.metoda primul intrat – primul ieúit FIFO. trebuie determinat prin identificarea specific a costurilor individuale.4. eficien ei úi capacit ii de produc ie. care nu au marje similare úi pentru care nu este practic s se foloseasc alt metod . . . În func ie de specificul activit ii pentru determinarea costului pot fi folosite de asemenea metoda costului standard în activitatea de produc ie úi metoda pre ului cu am nuntul în comer atunci când eviden a m rfurilor se ine la pre de vânzare cu am nuntul.metoda costului mediu ponderat CMP.Cheltuielile generale de administra ie (Chga).2. cheltuieli de depozitare cu excep ia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de produc ie anterior trecerii într-o nou faz de fabrica ie. Evaluarea la data ieúirii din întreprindere sau la darea în consum Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile úi al acelor bunuri úi servicii produse úi destinate unor comenzi distincte úi ferme. Costul standard. nu trebuie incluse în costul de produc ie fiind recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit. manoper sau alte costuri de produc ie înregistrate peste limitele normal admise. respectiv cheltuielile financiare cu dobânzile úi diferen ele de curs dobânzii privind împrumuturile care sunt atribuite direct achizi iei. Orice modificare a pre ului de vânzare presupune recalcularea marjei brute. Diferen ele de pre fa de costul de achizi ie sau produc ie efectiv trebuie eviden iate distinct în contabilitate fiind recunoscute în costul activului. Metoda primul intrat – primul ieúit (FIFO) presupune evaluarea bunurilor ieúite din gestiune la costul de achizi ie sau de produc ie al primei 42 . Pierderile de materiale.

N: 6000 buc x 8 lei/buc.stoc la începutul anului 3000 buc x 5 lei/buc. Pe lâng cele trei metode principale de evaluare a stocurilor la ieúirea din gestiune se mai pot utiliza úi alte metode cum sunt: metoda costului standard sau metoda proxima intrare – prima ieúire.4.în 05. Metoda ultimul intrat – primul ieúit – (LIFO).01.în 14.în 07.01. Metoda costului mediu ponderat – (CMP). . În func ie de costul mediu ponderat se va determina valoarea ieúirilor conform rela iei: ValE = CE x CMP în care: ValE .N: 4000 buc x 6 lei/buc.01.3.01. 5. presupune evaluarea bunurilor ieúite din gestiune la costul de achizi ie sau de produc ie al ultimei intr ri (lot). CE – cantitatea ieúit .intr ri (primul lot). Pe m sura epuiz rii lotului bunurile ieúite din gestiune se evalueaz la costul urm torului lot în ordine cronologic . Aplica ii practice privind evaluarea stocurilor la ieúire sau consum Determina i valoarea ieúirilor úi a stocului final (dup pentru elementul „A” în baza urm toarelor date: . Metoda este recomandat agen ilor economici în condi iile unei economii infla ioniste. Sic – stocul ini ial exprimat cantitativ.1.valoarea ieúirilor (costul elementelor).N: 5 buc .N: 7 buc. Metoda FIFO fiecare ieúire) 43 . .intr ri în cursul perioadei: . . Iv – intr rile exprimate valoric Ic – intr rile exprimate cantitativ.în 10. presupune evaluarea ieúirilor la nivelul valorii pe care întreprinderea va accepta s o pl teasc pentru achizi ionarea unui bun echivalent în viitor. are în vedere calcularea costului fiec rui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei úi a celor intrate în gestiune în cursul perioadei conform rela iei: Siv  Iv CMP Sic  Ic în care: Siv – stocul ini ial exprimat valoric. Pe m sura epuiz rii lotului bunurile ieúite din gestiune se evalueaz la costul lotului anterior în ordine invers cronologic . Metoda costului standard. se bazeaz pe determinarea unor costuri antecalculate (standard) sau costuri medii dintr-o perioad anterioar .ieúiri în cursul perioadei: . Metoda proxima intrare – prima ieúire cunoscut úi sub denumirea de metoda „valorii de înlocuire”.

39= 51730 lei Vsf = 1000 x 7.N: CMP (2000 x5.N 2000 x 6 = 12000 7000 buc 5000 x 8 = 40000 VE = 52000 lei Vsf în data de 14.01.01.57 = 11140 lei În data de 14.57)  (6000 x8) 2000  6000 59140 8000 7.57lei / buc Determinarea valorii ieúirilor: VE = Csf x CMP VE = 5000 x 5.01.N: CMP (3000 x5)  (4000 x6) 3000  4000 39 7 5.01.39 = 7390 lei 44 .01.N: Vsf = 1000 x 8 = 8000 lei Metoda CMP Se determin costul mediu ponderat conform rela iei: Siv  Iv CMP Sic  Ic În data de 07.Valoarea ieúirilor în data de 07.N: Vsf = Cantitate stoc final (Csf ) x Pre ul bunurilor r mase în stoc (Psf ) Csf = 3000 + 4000 – 5000 = 2000 buc Vsf = 2000 buc x 6 lei/buc = 12000 lei VE în data de 14.N: 3000 x 5 = 15000 5000 buc 2000 x 6 = 12000 VE = 27000 lei Valoarea stocului final (Vsf ) în data de 07.39 VE = 7000 x 7.57 = 27850 lei Vsf = 2000 x 5.01.

Metoda LIFO În data de 07. amplasarea.1. starea.la inventariere.4. Tratamente contabile la evaluarea periodic Evaluarea periodic presupune determinarea valorii elementelor de natura utilit ilor úi a resurselor în dou momente distincte úi anume: . Din analiza rezultatelor se constat c valorile cele mai mari ale costurilor (ieúirilor) se ob in prin metoda LIFO iar cele mai mici prin metoda FIFO. Valoarea probabil de încasat este reprezentat de numerarul sau echivalentul de numerar ce se presupune c va fi încasat din drepturile de inute de întreprindere asupra ter ilor.2.N: Valoarea ieúirilor (VE) 4000 x 6 = 24000 5000 buc 1000 x 5 = 5000 VE = 29000 lei Valoarea stocului final (Vsf) Vsf = 2000 x 5 = 10000 lei În data de 14.01. stabilit în func ie de utilitatea bunului.N: Valoarea ieúirilor (VE) 6000 x 8 = 48000 7000 buc 1000 x 5 = 5000 VE= 53000 lei Valoarea stocului final (Vsf) Vsf = 1000 x 5 = 5000 lei. respectiv pre ul pie ei. 45 . 5.2.la închiderea exerci iului financiar. Evaluarea la inventariere La data inventarierii. Rezultatele ob inute prin metoda CMP se situeaz între valorile metodelor LIFO úi FIFO. 5. .01. Crean ele inventariate se vor evalua la valoarea probabil de încasat iar datoriile la valoarea probabil de plat .4. elementele de inute de o întreprindere sunt evaluate la valoarea actual sau de utilitate a fiec rui element denumit úi valoare de inventar.

Bucureúti 2002. Evaluarea la închiderea exerci iului Pentru cea mai mare parte a utilizatorilor informa iilor contabile evaluarea la închiderea exerci iului.valoarea de inventar este egal cu valoarea de intrare.2. 146 ** Prin valoarea contabil net se în elege valoarea de intrare mai pu in amortizarea úi ajustarile pentru depreciere cumulate.diferen ele constatate în plus între valoarea de inventar úi valoarea de intrare nu se înregistreaz în contabilitate aceste elemente men inându-se la valoarea lor de intrare. 5. aceste elemente men inându-se la valoarea de intrare. La închiderea exerci iului elementele de activ úi pasiv de natura datoriilor se evalueaz úi reflect în situa iile financiare la valoarea de intrare pus de acord cu rezultatele inventarierii astfel12: a) Pentru elementele de activ: . rezultând un plus de valoare.diferen ele constatate în minus între valoarea de inventar úi valoarea contabil net ** a elementelor de activ se înregistreaz în contabilitate pe seama unei amortiz ri suplimentare. Cu ocazia evalu rii la inventariere se va respecta principiul pruden ei.P. aceste elemente men inându-se de asemenea la valoarea de intrare. .valoarea de inventar este mai mic decât valoarea de intrare. odat cu întocmirea situa iilor financiare anuale prezint importan major întrucât reflect imaginea de ansamblu a activit ii unei întreprinderi. M. pag. Din compararea valorii de inventar cu valoarea de intrare a elementelor inventariate pot rezulta urm toarele situa ii: . în cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este ireversibil sau se constituie un provizion pentru depreciere atunci când deprecierea este reversibil . rezultând un minus de valoare. . 12 46 . Editura Economic .valoarea de inventar este mai mare decât valoarea de intrare (din contabilitate). b) Pentru elementele de pasiv de natura datoriilor: .F.Valoarea probabil de plat exprim numerarul sau echivalentele de numerar ce vor trebui pl tite ter ilor ca urmare a unor evenimente trecute generatoare de obliga ii care în viitor vor încorpora beneficii economice. situa ie mai rar întâlnit .diferen ele constatate în plus între valoarea de inventar úi valoarea de intrare se înregistreaz în contabilitate prin constituirea unui provizion. – Reglement ri contabile pentru agen ii economici.4. adic evaluarea se va face la valoarea cea mai mic atunci când exist diferen e între valoarea de inventar úi valoarea din contabilitate (de regul valoarea de intrare).2. Evaluarea faptic a elementelor inventariate se face prin consemnarea lor în „listele de inventariere” úi „procesul verbal” de inventariere iar la sfârúitul anului în „registrul de inventar”. . . semnificând inexisten a modific rilor în privin a utilit ii st rii sau amplas rii bunurilor úi nici influen e de natur infla ionist .diferen ele constatate în minus între valoarea de inventar úi valoarea de intrare nu se înregistreaz în contabilitate men inându-se la valoarea lor de intrare.

În situa iile financiare de la sfârúitul exerci iului veniturile úi cheltuielile trebuie evaluate la valoarea ini ial sau la o valoare actualizat la infla ie. acestea vor fi modificate pentru a reflecta úi informa iile suplimentare. . ce const în modificarea úi substituirea valorii contabile de înregistrare a imobiliz rilor corporale cu valoarea just (cu excep iile prev zute de lege) stabilit de regul de evaluatori autoriza i. acreditive. respectiv valoarea reevaluat sau actualizat (cost curent) dac se utilizeaz tratamentul alternativ. realizat la anumite intervale de timp. Valoarea just reprezint suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bun voie între dou p r i aflate în cunoútin de cauz în cadrul unei tranzac ii cu pre ul determinat obiectiv.La fiecare dat a bilan ului: . Atunci când reevaluarea imobiliz rilor corporale se face potrivit reglement rilor legale. Reevalu rile trebuie f cute cu suficient regularitate astfel încât valoarea contabil s nu difere substan ial de cea care ar fi determinat folosind valoarea just la data bilan ului. Reevaluarea Ulterior recunoaúterii ini iale ca activ o imobilizare corporal trebuie înregistrat conform tratamentului de baz la cost mai pu in amortizarea cumulat úi orice pierderi cumulate din depreciere. acestea vor fi prezentate în bilan la valoarea reevaluat úi nu la costul lor istoric.elementele monetare13 exprimate în valut (disponibilit i. depozite bancare. iar conform tratamentului alternativ la valoarea reevaluat **. precum úi activele/ datoriile de primit/de pl tit în sume fixe sau determinabile. Surplusul din reevaluare inclus în capitalul propriu poate fi transferat direct în rezultatul reportat atunci când acest surplus este realizat. 364 47 . Se consider c întregul surplus este realizat la casarea sau cedarea activului. Dac dup data bilan ului apar evenimente care pot furniza informa ii suplimentare fa de cele cunoscute la data bilan ului. . stocuri) trebuie raportate utilizând cursul de schimb de la data efectu rii tranzac iei. 5.elementele nemonetare achizi ionate cu plata în valut úi înregistrate la cost istoric (imobiliz ri. ajust ri) dac se foloseúte tratamentul de baz . Elementele dintr-o clas de imobiliz ri14 corporale sunt reevaluate simultan pentru a se evita reevaluarea selectiv úi raportarea în situa iile 13 Prin elemente monetare se în elege disponibilit ile b neúti.elementele nemonetare achizi ionate cu plata în valut úi înregistrate la valoarea just trebuie raportate utilizând cursul de schimb existent în momentul determin rii valorilor respective. ** Standardele Interna ionale de Contabilitate (IAS 16). crean e úi datorii în valut ). În concluzie putem considera c valoarea bilan ier a activelor úi datoriilor este dat de valoarea istoric (costul ini ial) corectat cu eventualele deprecieri de valoare (amortiz ri. pag. iar situa iile financiare nu au fost aprobate. Reevaluarea reprezint o form particular a evalu rii. Editura Economic .5.

etc. Ra ionamentul profesional trebuie s primeze în problematica reevalu rii. în sensul c profesioniútii contabili trebuie s stabileasc frecven a reevalu rii úi tratamentul contabil adecvat. Ex. În func ie de destina iile úi traseul pe care îl parcurg bunurile úi serviciile pe pia se disting mai multe categorii de pre uri. cl diri. etc. Pvp = Cdmt + Cdmp + Acdp +Cind + Mbp Dac se adaug taxa pe valoarea ad ugat vânzare al produc torului cu TVA. produs. Tarifele reprezint modalitatea de particularizare a pre urilor pe pia în cazul lucr rilor. costurilor directe cu manopera (Cdmp). Pre ul reprezint num rul unit ilor monetare (echivalentul b nesc) necesare pentru a vinde / cump ra un bun. Baza stabilirii valorii de intrare la care sunt înregistrate activele úi pasivele unei întreprinderi o reprezint pre urile úi tarifele. Pvp cu TVA = Pvp + (Pvp x C%TVA) Pre ul de vânzare al produc torului se poate ob ine úi pornind de la costul complet comercial (Ccc) influen at cu rata profitului (rp%).financiare anuale a unor valori care s fie o combina ie de costuri úi valori calculate la date diferite. Dac un activ imobilizat este reevaluat toate celelalte active din clasa din care face parte trebuie evaluate cu excep ia situa iei când nu exist nici o pia activ pentru acel activ. serviciilor úi presta iilor ce fac obiectul tranzac iilor comerciale dintre prestatori (executan i) úi beneficiari. Categorii de pre uri úi tarife utilizate în evaluarea contabil Evaluarea în general úi cea curent în mod special au ca obiectiv principal determinarea costului denumit úi valoare de intrare. alte costuri directe de produc ie (Acdp) úi costurile indirecte de produc ie (Cindp) repartizate. marf . Costul complet comercial se determin astfel: se ob ine pre ul de 14 O clas de imobiliz ri corporale este o grupare de active de aceeaúi natur úi utiliz ri similare aflate în exploatarea unei persoane juridice. terenuri. atunci acele active sunt evaluate la costul de înlocuire mai pu in amortizarea corespunz toare. 5.6. 48 . maúini úi echipamente. de pe pia în baza raportului cerere – ofert intervenit ca urmare a negocierii dintre furnizor úi beneficiar. marja brut de produc ie (Mbp) sau contribu ia de acoperire brut (profitul produc torului). Într-o asemenea situa ie activul trebuie prezentat în bilan la cost mai pu in amortizarea cumulat úi pierderile din depreciere cumulate. a) Pre ul de vânzare al produc torului (Pvp) (pre ul de livrare) se formeaz baza: costurilor directe materiale (Cdmt). Atunci când nu exist nici o posibilitate de a identifica o valoare de pia din cauza faptului c acel gen de imobiliz ri este foarte rar vândut.

pre ul de contractare úi achizi ie pentru produsele agricole.taxa pe valoarea ad ugat pentru elementele ce intr sub inciden a acesteia (TVA).costuri de desfacere directe úi indirecte Cga . Pl = Pvp + Acc + Aic Pre ul de vânzare al produc torilor (pre ul de livrare) cunoaúte mai multe forme de manifestare úi anume: . Pre ul de vânzare cu ridicata.cheltuielile de transport úi asigurare pe parcurs extern în valut transformate în lei (Chtra). . .valoarea extern în vam a bunului importat la pre de cump rare. este aferent bunurilor.Ccc = Cdmt + Cdmp + Acdp + Cind + Cdsf + Cga în care: Cdsf . Se formeaz pe baza urm toarelor elemente: . folosit de întreprinderile din sfera produc ii de bunuri materiale de larg consum.marja importatorului (comisionul importatorului) (Mi). se formeaz în sfera circula iei m rfurilor la nivelul fiec rei verigi comerciale. Pimp = Vev + Chtra + Tv + Cv + Acc + Mi + TVA c) Pre ul comerciantului. 49 .accizele pentru unele produse considerate de lux (Acc). Pvp = Ccc + (Ccc x rp%) rp% .rata profitului Dac se adaug taxa pe valoarea ad ugat ob inem pre ul de vânzare cu TVA Pvp cu TVA = Ccc + (Ccc x rp%) + [ Ccc + (Ccc x rp%)] x C%TVA Pentru bunurile considerate de lux în pre ul de vânzare al produc torului se includ úi accizele (Acc) sau alte impozite pe circula ie (Aic) formând pre ul de livrare (Pl).pre ul de vânzare cu ridicata (en gross). în lei la cursul de schimb oficial existent la data tranzac iei (Vev). lucr rilor úi serviciilor provenite din import. . Cunoaúte dou forme de manifestare: . .pre ul de produc ie. rezultat din transferarea valorii în valut . pân la consumatorul final. . b) Pre ul importatorului. . . .comisioanele vamale (Cv).costuri generale de administra ie.pre ul de deviz aferent lucr rilor de construc ii – montaj. . numit úi pre ul engrosistului este aferent m rfurilor comercializate în loturi (partizi) mari.pre ul de vânzare cu am nuntul (en detail).taxele vamale (Tv).

Aceasta se realizeaz prin alegerea unei anumite baze de evaluare. la valoarea ce se aúteapt s fie pl tit în numerar sau echivalente ale numerarului pentru a stinge datoriile potrivit cursului normal al afacerilor.000 x 19% = = 22. Adaosul comercial practicat de SC „A” este de 20%. Pre ul comercian ilor (Pc) indiferent de forma de manifestare se formeaz din: .800 lei 5. Exemplu: Societatea Comercial „A” specializat în comer ul cu am nuntul. . a) Pentru elementele care au ca baz de evaluare costul istoric evaluarea se realizeaz astfel: . în vederea furniz rii de m rfuri diversificate úi în cantit i mari. Pc = 100. Pc = Ca + Ac + TVA Ca = 100.000 lei (pre de cump rare f r TVA).000 + 22. impozitul pe profit).taxa pe valoarea ad ugat (TVA) Pc = Ca + Ac + TVA Adaosul comercial reprezint surplusul de valoare ad ugat de comercian i la pre ul de cump rare (în sum fix sau în cote procentuale) din care aceútia îúi acoper cheltuielile de comercializare úi ob in un anumit profit necesar func ion rii úi dezvolt rii activit ii.activele sunt înregistrate la suma pl tit în numerar sau în echivalente ale numerarului sau la valoarea just din momentul cump r rii lor. b) În cazul elementelor care au ca baz de evaluare costul curent: . . Pre ul de vânzare cu am nuntul este pre ul la care se vând bunurile úi serviciile c tre popula ie în cantit i mici (cu bucata) prin magazine specializate de desfacere a m rfurilor cu am nuntul.Întreprinderile cu ridicata sunt considerate verigi intermediare dispuse între societ ile cu activitate de produc ie sau între produc tori úi comercian ii cu am nuntul.activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau echivalente ale numerarului care ar trebui pl tit dac acelaúi activ sau unul asem n tor ar fi achizi ionat în prezent.000 + 20. 50 .000 LEI TVA neexigibil = (Ca + Ac) x 19% = 120.datoriile sunt înregistrate la valoarea echivalentelor ob inute în schimbul obliga iei sau în anumite împrejur ri (ex.costul de achizi ie (pre ul de cump rare f r TVA) (Ca).7.800 = 142. Baze de evaluare utilizate în prezentarea activelor úi pasivelor Recunoaúterea structurilor situa iilor financiare presupune determinarea valorilor la care acestea vor fi prezentate în bilan úi contul de profit úi pierderi.000 X 20% = 20.adaosul comercial (Ac).800 lei.000 lei Ac = 100. achizi ioneaz m rfuri de la Societatea Comercial „B” (produc tor) în sum de 100. .

Caracteriza i si exemplifica i metoda FIFO. la pre de achizi ie de 150 lei/pereche. reprezentând valoarea neactualizat în numerar sau în echivalente de numerar care trebuie pl tit pentru a achita datoriile conform cursului normal al afacerilor. SC GAMA SRL. 3. necesar pentru a deconta în prezent obliga ia. 7.datoriile sunt înregistrate la valoarea neactualizat în numerar sau echivalente ale numerarului. pre ul de vânzare cu am nuntul si valoarea stocului final.. c) Atunci când baza de evaluare o reprezint valoarea realizabil : . Ce intelegeti prin evaluare? 1. Cum se realizeaz evaluarea la inventariere? Dar la închiderea exerci iului? 11. 51 . SE CERE: Sa se calculeze costul de achizi ie al m rfurilor achizi ionate. 8. ÎNTREB RI: Defini i si caracteriza i evaluarea . Adaosul practicat de societate este de 30%. PROBLEME PROPUSE: 1. d) Când baza de evaluare o reprezint valoarea actualizat : .datoriile sunt înregistrate la valoarea lor de decontare. achizitioneaza de la furnizori 100 de perechi de pantofi de barbati la pre de achizi ie de 170 lei/pereche. 9. 6. Enumera i metodele de evaluare la data ieúirii din întreprindere. . 2. Caracteriza i si exemplifica i metoda CMP. Caracteriza i si exemplifica i metoda LIFO. achizitioneaza de la furnizori 200 de perechi de cizme pentru barbati la pre de achizitie de 210 lei/pereche. achizitioneaza de la furnizori 250 de perechi de pantofi de dama. având ca obiect de activitate comercializarea m rfurilor cu am nuntul. Cum se realizeaz evaluarea periodica? 10. 4. c.activele sunt înregistrate la valoarea actualizat a viitoarelor intr ri nete de numerar care urmeaz s fie generate de derularea normal a activit ii întreprinderii. numerar care se aúteapt s fie necesare pentru a deconta datoriile potrivit cursului normal al afacerilor. b.activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau echivalente ale numerarului care poate fi ob inut în prezent prin vânzarea normal a activelor. Care sunt principiile evalu rii in contabilitate? Care sunt criteriile de baza ale evalu rii? Cum sunt evaluate activele si pasivele la data intr rii lor in întreprindere? 5. înregistreaz in cursul lunii urm toarele opera iuni: a.

intr ri: 10.08.200 m. iar in data de 10.08.ieúiri: 29. In cursul lunii au avut loc urm toarele opera iuni: . 3. FIFO si LIFO. SE CERE: Sa se stabileasc valoarea ieúirilor si stocul r mas prin cele trei metode: CMP.05.170 m la un pre de 12 lei/m.05. In data de 05.N . 52 . SC OMEGA SRL având ca obiect de activitate fabricarea articolelor de imbracaminte din piele.150 m la un pre de 10 lei/m .180 m . de ine la începutul lunii august anul N urm torul stoc din piele: .2 lei/kg.N . SC BETA SRL având ca obiect de activitate fabricarea pâinii.08. de ine la începutul lunii mai un stoc de materii prime in valoare de 2000 de kg de faina la pre ul de 1 leu/kg.000 kg de faina.05.N se achizitioneaza inca 1500 kg la pre ul de 1.N .2.N se achizitioneaza 1200 de kg la pre ul de 1.FIFO si LIFO. In data de 15.ieúiri: 18.50 m la un pre de 11 lei/m .intr ri: 12.08.N – 100 m la un pre de 14 lei/m .5 lei/kg.N se dau in consum 4. SE CERE: Sa se evalueze ieúirile de faina prin cele trei metode: CMP.

. . în vederea întocmirii situa iilor financiare anuale care trebuie s -i ofere o imagine fidel a pozi iei financiare úi a performan ei unit ii pentru respectivul exerci iu financiar. 53 .cu prilejul reorganiz rii gestiunilor. Inventarierea reprezint procedeul de stabilire faptic . apar inând altor persoane juridice sau fizice.ori de câte ori sunt indicii c exist lipsuri sau plusuri în gestiune. cel pu in o dat pe an pe parcursul func ion rii lor. . Aceast opera iune se realizeaz prin intermediul procedeului numit inventariere. prezent úi viitoare a unei unit i patrimoniale. Inventarul ca instrument de control al gestiunii.P. presupune o activitate laborioas .ori de câte ori intervine o predare – primire de gestiune. 1753/2004.1. care pot fi sintetizate astfel: a) Determinarea situa iei reale a elementelor de activ úi de pasiv Are ca obiectiv construc ia unui bilan care s respecte principiul fundamental al contabilit ii „imaginea fidel ”. clasificare Inventarierea are ca scop principal stabilirea situa iei reale a tuturor elementelor de activ úi de pasiv ale fiec rei unit i. se impune verificarea integrit ii materiale úi financiare a elementelor de activ úi de pasiv.CAPITOLUL 6 INVENTARIEREA – PROCEDEU DE DETERMINARE A SITUA IEI REALE A PATRIMONIULUI În conformitate cu Legea contabilit ii nr. Întrucât între datele înregistrate în contabilitate úi realitatea din teren pot s apar unele nepotriviri de ordin cantitativ. republicat în anul 2005 úi O.ca urmare a calamit ilor naturale sau a unor cazuri de for major .în alte cazuri prev zute de lege. indiferent de modul de organizare úi tipul propriet ii. Inventarierea activelor úi pasivelor: no iune. cantitativ úi valoric sau numai valoric a elementelor de activ úi de pasiv în vederea compar rii acestora cu datele consemnate în contabilitate. precum úi a bunurilor úi valorilor de inute cu orice titlu. . care nu pot fi stabilite cert decât prin inventariere. . 6. de mare r spundere în ceea ce priveúte situa ia trecut . în cazul fuziunii sau încet rii activit ii precum úi în urm toarele situa ii cum ar fi: . calitativ úi valoric.M.F. importan . func ii. sunt obliga i s organizeze úi s efectueze inventarierea general a elementelor de activ úi de pasiv de inute la începutul activit ii.la cererea organelor de control. cu prilejul efectu rii controlului sau a altor organe prev zute de lege. úi în acelaúi timp s fac posibil determinarea unor indicatori semnificativi ai activit ii economico – financiare. Rolul inventarierii rezult din func iile acesteia. agen ii economici. 82/1991.

de regul la sfârúitul anului (exerci iului financiar). etc. depozit rii. cât úi cele aflate temporar în unitate (închiriate. Inventarierea periodic . etc. manipul rii. inventarierea poate fi: Inventariere general . înaintea întocmirii situa iilor financiare anuale. Se efectueaz cu ocazia pred rii – primirii unei gestiuni.descoperirea unor erori sau omisiuni la înregistrarea în contabilitate a elementelor de activ úi de pasiv. inventarierea poate fi: Inventariere anual . calitative úi valorice ce au avut loc în structura elementelor de activ pe parcursul transportului. la fuzionarea unor unit i sau la apari ia unor evenimente extraordinare (ex. manipularea. importan a úi rolul acesteia în activitatea unit ii patrimoniale. dinainte stabilite (lun . b) Controlul asupra integrit ii materiale úi financiare a elementelor de activ úi de pasiv Se realizeaz prin verificarea periodic a gestiunilor de valori materiale úi b neúti.) sau la anumite elemente patrimoniale cu rol important în activitatea unit ii úi cu o vitez de rota ie diferit de a celorlalte componente ale gestiunii. etc. 54 . trimestru. . semestru.. .în situa ia fuziunii.cel pu in o dat pe an. Prin aceast func ie se determin diferen ele dintre stocurile scriptice consemnate în contabilitate úi cele faptice. calamit i naturale). . Inventariere ocazional . depozitarea. . risip ). face necesar clasificarea acesteia în func ie de mai multe criterii: a) Dup sfera de cuprindere. fireasc ).) datorit c rora elementele de activ au suferit modific ri fa de starea lor ini ial (normal . transportul bunurilor. Inventariere par ial . Cuprinde doar o parte din elementele de activ úi de pasiv. Aceasta este obligatorie în urm toarele momente: . încet rii activit ii ori reorganiz rii gestiunilor.Presupune determinarea stocurilor faptice din punct de vedere cantitativ.modific rile cantitative. situa ii extraordinare (calamit i naturale. Are loc la anumite intervale de timp.la începutul activit ii. . neglijen e. loca ie. stocurile de bunuri.constatarea unor nereguli în ceea ce priveúte p strarea. respectiv tarifelor. referindu-se numai la anumite categorii de elemente patrimoniale (ex. custodie. atât cele care apar in de drept întreprinderii.descoperirea unor acte de indisciplin (furturi. etc. b) Dup perioada la care se desf úoar . Complexitatea opera iunilor pe care le presupune inventarierea. iar ulterior exprimarea valoric a acestora cu ajutorul pre urilor. Cuprinde toate elementele de activ úi de pasiv. Este considerat o opera iune obligatorie. existente pe teren. an).). Prin acest control se urm resc: .

. 6. respectiv a subcomisiilor de inventariere.preg tirea inventarierii.desemnarea comisiilor. Preg tirea inventarierii Preg tirea inventarierii este etapa premerg toare inventarierii propriu – zise în cadrul c reia se iau o serie de m suri pentru a se asigura condi iile desf úur rii corespunz toare a opera iunii în întregul s u.1. diversificat úi de importan vital în activitatea unei întreprinderi.2.regularizarea diferen elor constatate la inventariere. . a) M surile de natur organizatoric se refer la: . .societ ile comerciale.stabilirea elementelor care urmeaz a se inventaria.unit ile cooperatiste úi alte persoane juridice cu úi f r scop patrimonial.inventarierea propriu – zis . Etapele inventarierii Ca activitate complex . Activitatea laborioas de inventariere se efectueaz pe parcursul mai multor faze sau etape úi anume: . dar în prezen a acestuia.2. inventarierea trebuie organizat în mod corespunz tor. . Sunt obligate s organizeze úi s efectueze inventarierea activelor úi pasivelor: . Aceste m suri pot fi împ r ite în dou categorii: . R spunderea în acest sens revine managerului. . úi urm reúte verificarea corectitudinii acestuia în ceea ce priveúte gestionarea bunurilor pe care le are în administrare. . . .persoanele fizice care au calitatea de comerciant úi orice entitate care administreaz bunuri úi valori. 6. 55 . .regiile autonome.m suri organizatorice. Se desf úoar f r anun area prealabil a gestionarului.stabilirea rezultatului inventarierii.Inventarierea inopinat .institu iile publice. ordonatorului de credite sau altei persoane care are obliga ia gestion rii elementelor de activ úi de pasiv.lucr ri de natur contabil .

. inclusiv cu dou rânduri de încuietori diferite. Atribu ii importante înaintea începerii inventarierii propriu – zise.participarea la inventariere a întregii comisii dar úi a gestionarului sau al înlocuitorului de drept al acestuia. iar dac nu este posibil. se stabileúte o comisie central úi mai multe subcomisii de inventariere. aceasta s se fac în prezen a comisiei.dotarea cu aparate úi instrumente pentru m surare. etc.verificarea modului de func ionare a aparatelor úi sistemelor de m surare. prin decizie scris . respectiv cânt rire. Din comisia de inventariere nu pot face parte: gestionarii úi contabilii care conduc eviden a gestiunii respective. fiúe de magazie. . Cu ocazia inventarierii de mare amploare. din care s rezulte urm toarele: 56 . inclusiv cu rechizitele necesare.dotarea comisiei cu sisteme de sigilare a spa iilor inventariate.sistarea opera iilor de predare – primire a bunurilor pe timpul inventarierii. Aceasta va lua obligatoriu urm toarele m suri: . etc.asigurarea protec iei membrilor comisiei de inventariere în conformitate cu normele de protec ie a muncii. se men ioneaz : .închiderea úi sigilarea în prezen a gestionarului. consemnat în documentele gestiunii (not recep ie. . . . numirea comisiilor de inventariere se face de c tre conduc torul unit ii.identificarea tuturor locurilor de depozitare a valorilor materiale ce urmeaz a fi inventariate. de prim importan .s solicite o declara ie scris gestionarului. Dintre m surile organizatorice ce vizeaz asigurarea condi iilor corespunz toare de lucru pentru comisia de inventariere. a spa iilor în care se g sesc bunurile gestionate de c tre acesta. .luarea de c tre comisia de inventariere a celor mai eficiente m suri pentru efectuarea inventarierii în bune condi iuni. cânt rire.) . f cânduse men iunea pe documentul justificativ „primit” sau „eliberat” în timpul inventarierii.s bareze úi s semneze dup ultima opera ie de intrare – ieúire. . revin úi comisiei de inventariere. .crearea condi iilor corespunz toare de lucru pentru comisia de inventariere. raport de gestiune. .. Comisia de inventariere trebuie s cuprind cel pu in dou persoane.asigurarea personalului necesar pentru manipularea bunurilor inventariate. din care una este preúedintele comisiei (responsabilul). Ca m sur organizatoric .

dar aflate în unitate cu ocazia inventarierii.activele imobilizate.dac are documente de predare – primire neoperate în eviden a gestiunii sau nepredate compartimentului de contabilitate. cât úi de c tre comisia de inventariere. b) Lucr rile premerg toare de natur contabil se refer la înregistrarea la zi. prin: cânt rire. prin care se în elege: pre urile la care au fost înregistrate la intrarea în patrimoniu.2. pe categorii de bunuri inventariate. . În cadrul acestora se consemneaz : denumirea. 6. codul. evaluarea principalelor categorii de bunuri se face astfel: . natura. stocurile úi celelalte bunuri corespunz toare calitativ. m surare. fil cu fil . cantitatea. se trec în liste separate. Evaluarea elementelor inventariate se face la nivelul valorii actuale. . real úi direct a existen ei úi m rimii elementelor patrimoniale. pre ul unitar úi valoarea elementelor inventariate. felul. În aceast etap are loc stabilirea concret . De asemenea. în mod distinct pentru bunurile corespunz toare calitativ. Descrierea elementelor inventariate se face în cadrul listelor de inventariere. denumit úi valoare de inventar. bunurile apar inând altor persoane. Inventarierea propriu – zis Inventarierea propriu – zis este opera iunea cea mai important în cadrul c reia se realizeaz din punct de vedere practic. Listele de inventariere se semneaz . etc. calitatea. fa de cele deteriorate. în vederea compar rii acestora cu rezultatelor inventarierii.dac are cunoútin a de existen a unor plusuri sau minusuri în gestiune. 57 . opera iunea de constatare.dac de ine bunuri apar inând ter ilor. consemnare în documente úi evaluare a elementelor de activ úi de pasiv. Listele de inventar se întocmesc pe locuri de depozitare úi pe gestionari. . num rare. . În mod concret. se evalueaz la valoarea de intrare. în func ie de natura elementelor supuse inventarierii. atât de c tre gestionar.dac de ine valori materiale pentru care nu s-au întocmit documente de recep ie sau a expediat bunuri f r documente legale. cubare.. neutilizabile sau f r desfacere asigurat .2.dac gestioneaz bunuri úi valori în alte locuri decât cele cunoscute de comisie. verificarea exactit ii înregistr rilor în conturi úi stabilirea soldurilor pentru conturile sintetice úi analitice. cu sau f r documente legale. a tuturor opera iilor economico – financiare.

pot rezulta dou situa ii distincte. atunci când stocurile faptice determinate valoric prin inventariere sunt mai mari decât cele scriptice (din contabilitate) de asemenea valoric. atunci când stocurile faptice sunt mai mici decât stocurile scriptice. în listele de inventar se vor înscrie valorile din contabilitate. ambalaje.3. . aprovizionare úi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau pentru intrarea în gestiune a bunului respectiv. Listele de inventariere constituie documente de baz pentru stabilirea rezultatelor inventarierii. Stabilirea rezultatelor inventarierii Este etapa în cadrul c reia rezultatele opera iunii de inventariere propriu – zise.minus de inventar. dac sunt îndeplinite urm toarele condi ii: . úi va cuprinde: pre ul de cump rare practicat pe pia . Dac valoarea de inventar este mai mare decât valoarea din contabilitate. în cazul în care lipsurile în gestiune nu sunt considerate infrac iuni. a minusului. grupându-se pe categorii de elemente patrimoniale (m rfuri. în listele de inventar se vor înscrie valorile de inventar. în vederea compar rii cu situa ia scriptic eviden iat în contabilitate. respectiv plusului de inventar. iar în situa ia în care valoarea de inventar este mai mic decât valoarea din contabilitate. 6.plus de inventar. obiecte de inventar. În func ie de raportul dintre rezultatele inventarierii úi cele stabilite prin documente contabile. La stabilirea valorii debitului. iar cele incerte. etc. respectiv de plat .2. . Administratorii vor lua m sura imput rii lipsurilor în gestiune la valoarea lor de înlocuire. Rezultatele inventarierii sunt consemnate într-un proces verbal care trebuie s con in obligatoriu urm toarele: 58 . se centralizeaz . Valoarea de înlocuire reprezint costul de achizi ie al unui bun cu caracteristici úi grad de uzur similare celui lips în gestiune la data constat rii pagubei. (exprimate valoric)..crean ele úi datoriile se evalueaz la valoarea nominal .s existe riscul de confuzie între costurile aceluiaúi bun material din cauza asem n rii în ceea ce priveúte aspectul exterior. la care se adaug taxele nerecuperabile. inclusiv TVA. cheltuielile de transport. úi anume: . se va avea în vedere posibilitatea compens rii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate.bunurile depreciate se evalueaz în func ie de utilitatea acestora úi pre ul pie ei. Bunurile constatate ca plusuri în gestiune se vor evalua la valoarea just . .diferen ele constatate în plus sau în minus s priveasc aceeaúi perioad de gestiune úi aceeaúi gestiune. altfel spus.). la valoarea probabil de încasat.

Dup finalizarea opera iunii de inventariere. .bunurile depreciate. Prin înregistrarea în contabilitate a plusurilor. . lipsurile se consider imputabile úi ca atare trebuie recuperate de la cei vinova i. . Plusurile constatate la inventariere se înregistreaz ca intr ri în gestiunea unit ii. sc z minte în limite normale. cauzele care au condus la situa ia de fapt úi modalitatea de recuperare a eventualelor pagube (lipsuri în gestiune) atunci când este cazul.2.concluzii úi propuneri f cute de comisia de inventariere. acestea înregistrându-se în contabilitate prin afectarea cheltuielilor perioadei de gestiune. este necesar a se efectua înregistr rile adecvate prin care s se pun de acord rezultatele inventarierii cu cele eviden iate în contabilitate. Se poate spune c prin aceast opera iune are loc regularizarea rezultatelor inventarierii .. . se va solicita gestionarului o declara ie scris din care s rezulte impresiile acestuia cu privire la modul de desf úurare a inventarierii. Vor fi exprimate de asemenea în declara ie. Regularizarea diferen elor constatate la inventariere Pentru a se asigura concordan a între datele din contabilitate úi cele constatate la inventariere. .rezultatul inventarierii. etc) sau cauze subiective datorate unor neglijen e sau sustrageri.felul inventarierii. indiferent de rezultatele acesteia. . Lipsurile constatate cu ocazia inventarierii pot avea cauze obiective (spargeri. .gestiunile inventariate. depistate la inventariere. la nivelul rezultatelor determinate prin inventariere. punctele de vedere ale gestionarului cu privire la rezultatul inventarierii.compens rile efectuate. ceea ce permite construc ia unui bilan bazat pe principiul „imaginii fidele a pozi iei financiare úi a performan elor întreprinderii”. 6. În cel de-al doilea caz.perioada inventariat . 59 . În primul caz se consider c lipsurile sunt neimputabile.elementele inventariate. se asigur corela ia dintre datele consemnate în contabilitate úi realitatea constatat prin inventariere. respectiv a minusurilor la inventariere. diminuându-se cu valoarea acestora cheltuielile de exploatare sau financiare ale unit ii patrimoniale. când datele din contabilitate (scriptice) sunt aduse prin înregistr ri contabile adecvate.4.

Enumera i etapele inventarierii. Care este etapa premerg toare inventarierii propriu-zise si ce presupune aceasta? 5. Cum pot fi regularizate diferentele constatate la inventariere? 60 . 4. 2. Preciza i modul in care se pot stabili rezultatele inventarierii? 7.Datele consemnate în listele de inventariere úi procesul verbal de inventariere sunt centralizate úi grupate conform posturilor din bilan ul contabil. ÎNTREB RI: 1. în cadrul documentului obligatoriu numit „Registru inventar”. Defini i inventarierea. Cum se realizeaz inventarierea propriu-zise? 6. Cum se clasifica inventarierea dup sfera de cuprindere? Dar dup perioada la care se desfasoara? 3.

suma si data opera iei. prin deschiderea acreditivului. adic mijloacele economice si sursele acestora. lucr rile executate sau serviciile prestate. in expresie baneasca. bazat pe principiul dublei înregistr ri. pe baza c reia detinatorul primeúte dividend se înscriu mijloacele economice sub aspectul componentei materiale si al drepturilor de a dispune de ele. este un procedeu al metodei contabilitatii. suma cuprinsa intre pre ul cu am nuntul si pre ul cu ridicata. la un moment dat. patrimoniul agentului economic in întregul sau. o obliga ie pers. prin care se atesta un fapt. se completeaz numai la sfarsitul lunii si serveúte pentru stabilirea rulajelor si soldurilor fiec rui cont sintetic. destinata acoperirii cheltuielilor de circula ie si ob inerii profitului de c tre toate societatile comerciale participante la cump rarea si revanzarea m rfurilor.GLOSAR: Acciza Taxa suportata de consumatori. partea din valoarea imobiliz rilor inclusa in costul produc iei sau in cheltuielile de circula ie pentru recuperarea treptata pe m sura uz rii lor. sub forma ieúirilor sau sc derilor de valoare a activelor si a creúterilor de datorii care au ca rezultat Acreditiv Act Ac ionar Ac iune Activ Adaosul comercial Amortizarea Articolul contabil Balan a de verificare Balan a úah Bilan Capital social Cartea Mare Cheltuieli 61 . de verificare a exactitatii înregistr rilor si de centralizare a conturilor. separarea unei sume din contul întreprinderii la banca intr-un cont special la dispozi ia unui anumit furnizor din care urmeaz sa se efectueze pl ti c tre acest furnizor pentru materialele aprovizionate. prin care se dovedeúte dreptul de proprietate al detinatorului asupra unei parti din capitalul social al societatii care a emis-o. Pe baza acesteia se intocmeste bilan ul. este procedeul specific metodei contabilitatii care cuprinde. exprimata in moneda na ionala. cumulat de la începutul anului. precum si rezultatele financiare ale activitatii sale. o balan a de verificare care ofer posibilitati suplimentare de descoperire a erorilor de înregistrare. document emis de o persoana fizica sau juridica. fizica sau juridica ce de ine una sau mai multe ac iuni hârtie de valoare emisa de o societate pe ac iuni. este format din contul corespondent debitor. una din formele cele mai r spândita a impozitelor indirecte. diminu ri ale beneficiilor economice pe perioada exerci iului financiar. care se include in pre ul de vânzare a unor m rfuri determinate. valoarea bunurilor aduse ca aport in societate. Acreditivul se foloseúte atunci când unitatea pl titoare nu si-a achitat la timp obliga iile fata de furnizor si acesta solicita garantarea încas rii drepturilor ce i se cuvin. un drept. contul corespondent creditor.

ce are ca obiectiv principal înregistrarea opera iunilor efectuate intr-o întreprindere. cuprinde date cu privire la rezultatele activitatii financiare Contul de desfasurata de agen ii economici concretizata in profit profit si (beneficii) sau pierderi. Contabilitate stiinta economica. in întregime sau in parte. FIFO (primul metoda potrivit c reia costul unitar de achizi ie al primei intr ri intrat/primul (lot) se atribuie primei ieúiri. da posibilitatea cunoaúterii rezultatelor financiare. creditorul devine ac ionar la in ac iuni societate (posesorul unui num r de ac iuni in valoare egala cu suma împrumutata si nerestituita). societatea a primit anterior. ca document justificativ de înregistrare in contabilitatea furnizorului si a cump r torului. a factorilor care au determinat rezultatele. document de dispozi ie care reflecta comanda care se da de Comanda c tre un agent furnizorului pentru livrarea unor materiale. document de execu ie prin care se consemneaz încasarea Chitan a unei sume la casieria unitarii. altele decât cele legate de sumele distribuite participan ilor la capitalul propriu. denumite in continuare contribuabili. persoana cu studii economice superioare. ca document de insotire a m rfii pe timpul transportului. in vederea determin rii randamentului si utilitatii economice a activitatii desfasurate. bugetelor locale. global.diminu ri ale capitalului propriu. taxelor si a altor sume datorate bugetului fiscala de stat. un împrumut pe Conversia obliga iunilor baza de obliga iuni. a rezultatelor acestora. sunt reprezentate de cheltuielile anticipate si de cheltuielile Cheltuieli constatate in avans. toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de Debitori valorile avansate urmeaz sa dea un echivalent corespunz tor venituri pe care societatea le încaseaz propor ional cu Dividende num rul titlurilor de inute si in raport de profitul ob inut de societatile respective. iar la scadenta. specializata in Economist stiintele economice sustragerea prin orice mijloace. Dup epuizarea primului lot evaluarea se face la costul de achizi ie al celui de-al doilea lot ieúit 62 . a lucr rilor executate sau a serviciilor prestate. de Evaziunea la plata impozitelor. Aceasta raportare ofer o imagine de pierderi ansamblu asupra situa iei patrimoniului in expresie b neasca. cu acordul creditorului sau. bugetului asigur rilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de c tre persoanele fizice si persoanele juridice romane sau str ine. si pe elementele sale componente. formular cu regim special de inseriere si numerotare ce Factura serveúte ca : document pe baza c ruia se intocmeste fiscala instrumentul de decontare a produselor si m rfurilor livrate. ele trebuiesc excluse din cheltuielile înregistrate curente ale exerci iului si incorporate apoi in cheltuielile in avans exerci iului la care acestea se refera. in locul restituirii sumei. in acest caz.

evaluate in expresie b neasca. reprezentan i suma de bani sau renta datorata periodic.d. precum si cu restructurarea societatii si care nu se concretizeaz in bunuri materiale. bonurile de benzina. hârtie de valoare emisa de b nci. pot avea un patrimoniu.Gaj Hârtii de valoare Imobiliz ri necorporale Inventarierea Know . etc. la o anumita data. se înscriu aceleaúi mijloace economice sub aspectul sursei sau al modului de dobândire si al obliga iilor pe care le genereaz pentru agentul economic. nebrevetate. drepturi si obliga ii.d. ac iunea de constatare faptica. titlurile de valoare. document de înregistrare prin care se înregistreaz o anumita opera ie ce nu are la baza alt document justificativ. stat sau agen i economici (deci si de societatile comerciale) care confer posesorului ei calitatea de creditor fata de institu ia emitenta si care are dreptul sa primeasc pentru suma împrumutata un anumit venit fix sub forma de dobânda.how LIFO (ultimul intrat/primul ieúit) Leasing Majorarea capitalului social Nota de contabilitate Obliga iunea Pasivul bilan ului Patrimoniu Persoana juridica Redeven a Registrul comer ului intrat s.m. drepturile si obliga iile banesti izvorâte din rela iile cu ter ii. Ca dezavantaj al metodei se mentioneaza faptul ca in perioadele de infla ie are loc micúorarea profitului real al unitatii.a. pentru ieúiri se atribuie costurile de achizi ie in ordin inversa intr rilor. Primele cantitati ieúite se evalueaz la pre ul de achizi ie al ultimei intr ri si dup epuizarea lotului se trece la preturile lotului achizi ionat înaintea acestuia s. sistem de finan are indirecta a investi iilor are loc pe calea emisiunilor de noi ac iuni sau parti sociale. acordându-le un statut juridic pe baza c ruia pot fi proprietari. reprezentând o obliga ie cuprinsa intr-un act juridic. rezultând din experien a francizorului si verificate de c tre acesta. a existentei elementelor patrimoniale ale unitatii. a fuziunilor si prin opera iuni interne de capitalizare.m. biletele de odihna si tratament balnear. totalitatea bunurilor mobile si imobile (inclusiv terenuri). un ansamblu de informa ii practice. de castiguri prin trageri la sorti sau sub ambele forme.a. disponibilitatile banesti. tichetele de calatorie. este un titlu de credit. din punct de vedere cantitativ si valoric. persoana sau grupul de persoane c rora legea le recunoaúte existenta. sumele cheltuite in leg tura cu infiintarea (fondarea) societatii comerciale. bunul material depus drept garan ie de c tre un debitor la dispozi ia creditorului sunt considerate timbrele fiscale si m rcile poútale. a aportului întreprinz torilor. Metoda prezint dezavantajul ca in perioadele de infla ie apare un profit brut mai mare decât cel real si unitatea va pl ti un impozit pe profit mai mare. la date fixe. oficiu in cadrul c ruia sunt înregistrate datele si actele necesare atribuirii calitatii de persoana juridica unei societati 63 .

2.Bazele contabilit ii. Bojian O. Timiúoara. C lin O. Ristea M. 4. Bucureúti. altele decât cele legate de contribu iile participan ilor la capitalul propriu.Rezervele Rulajul Scadenta Soldul TVA colectata TVA deductibila TVA de plata TVA de recuperat Venituri comerciale se constituie in principal prin acumularea profitului din exerci iile financiare precedente. Editura Na ional. 2001 . Caciuc Leonora Megan O. 2003 Contabilitate de gestiune. Bucureúti. 2000 .Bazele contabilit ii. rezervele se pot constitui si din alte elemente ale situtiei nete cum sunt diferentele din reevaluare si primele legate de capital. . BIBLIOGRAFIE SELECTIV 1. 2003 64 . termenul sau data la care trebuie îndeplinita o obliga ie reprezint existenta la un moment dat a elementului înregistrat in cont TVA aferenta vânz rilor TVA aferenta cump r rilor diferen a rezultata daca TVA colectata (din vânz ri) > TVA deductibila ( din cump r ri) diferen a rezultata daca TVA deductibila (din cump r ri) > TVA colectata (din vânz ri). arata m ririle sau micsorarile elementului patrimonial pentru care se foloseúte contul. 3. Calin O. Editura Economic . Bucureúti. creúteri ale beneficiilor economice pe perioada exerci iului financiar sub forma intr rilor si ieúirilor de active sau a reducerii datoriilor care au ca rezultat creúteri ale capitalului propriu. Editura Tribuna Economic . In mod excep ional.Bazele contabilit ii. Editura Mirton.

Editura Economic .Contabilitate General (traducere). 1980 Reglement ri contabile pentru agen ii economici. Ristea M.. Dobrot N. Teaciuc M. Pereú I. Bucureúti. Timiúoara. 1996 .) 16. Editura Mirton. Oprean I. Editura Scrisul Românesc. Puchi V. Caciuc L Iosif A. Of.Contabilitatea în perspectiv (traducere). M. 19. Herbei M. Editura Intelcredo. Teaciuc M. 9. Malciu Liliana Bunea ùt 11. 2002 . 1979 .01. vol II 2003 Contabilitatea întreprinderii ~ aplica ii practice~. 22. 21. Timiúoara. Universitatea Creútin „Dimitrie Cantemir” Bucureúti. B b i Valeria 10. 2000 . * * * 65 .Bazele Contabilit ii. (coord. Editura Eurobeea. Timiúoara. 13. Voica V. 17. 1998 . Pântea I. Editura Intelcredo.Norme metodologice pentru întocmirea úi utilizarea 27. Editura Moldova. 2002 . Oprean I. 1995 . Bucuresti.Legea contabilit ii nr. Epuran M. Mateú D. Pereú I. Editura Didactica si Pedagogica. Editura Humanitas. 2002 Bazele contabilitatii agentilor economici din Romania. Cluj-Napoca. Mateú D. 24. Timiúoara. Bucureúti. 1994 .5. Timiúoara. 82 din 24 decembrie 1991 modificat úi republicat .. Iaúi. Editura Intel credo. Deva. nr. Timiúoara. Bucureúti. 20.) 14. (coord. 1996 Bazele contabilit ii.Contabilitatea útiin fundamental úi aplicativ . Imbrscu C 18. Matiú D.Contabilitatea opera iilor specialei.Contabilitatea financiar a întreprinderii. Feleag N. Malciu Liliana 12. 6. Collase B.Teoria general a contabilit ii.48/ 14.Cererea úi oferta de informa ii contabile.2005 . Capron M.Dic ionar de economie. Mateú D.2004 . Editura Economic 2002 . Tipografia Universit ii Timiúoara.) 23. Ristea M. Popa E. 7. (coord. Mateú D. Editura Eurostampa.Bazele contabilit ii.Bazele teoretice úi aplicative ale contabilit ii. * * * . 1999 .Bazele Contabilit ii. Editura Dacia.Standardele Interna ionale de Contabilitate 2001. (coord. Possler L. Editura Mirton. 2003 . * * * 26.Bazele contabilit ii. Deva. 15.P. Editura Economic . Demetrescu C.Bazele contabilitatii. Editura Mirton.) 8. Craiova.Bazele cobtabilit ii. 2002 . vol I –2002. Pereú I. Operea C. Deva. Editura Economic . Editura Mirton. 2001 . 2000 Bazele contabilit ii.Pereú C. MFP 25. 2005 . 2004 . International Accounting Standards Bords.G.

Bucureúti. Editura Economic .28. Bucureúti. * * * formularelor comune privind activitatea financiar contabil úi modelele acestora. 1998 . Modele úi norme de întocmire úi utilizare.Catalogul formularelor cu regim special privind activitatea financiar úi contabil . Editura Economic . Ministerul Finan elor Publice. Ministerul Finan elor. 2001 66 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful