UNIVERSITATEA DIN PETROùANI CENTRUL DE I INVATAMANT DESCHIS LA DISTANTA

Prof.univ.dr. DUMITRU COTLE

BAZELE CONTABLITATII

MANUAL PENTRU INVATAMANT LA DISTANTA ANUL I

2007

1

OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina „Bazele contabilit ii” are rolul de ini iere in cunoaúterea principalelor elemente teoretice si practice ale obiectului si metodei de cercetare a contabilitatii, a principiilor, procedeelor si instrumentelor specifice utilizate pentru reflectarea st rii, structurii si transform rii patrimoniului. Sistematizarea activit ilor de predare úi seminarizare se vor realiza astfel încât s asigure însuúirea ra ional úi formarea gândirii contabile independente a studen ilor úi a metodologiei de realizare practic a sarcinilor contabilit ii. Problematica cursului îmbin no iunile cu caracter teoretic úi aplica ii practice prin rezolvarea unor probleme utilizând analiza contabil a opera iilor economice. Preg tirea pe parcurs a studen ilor se asigur prin intermediul cursului úi seminariilor folosindu-se dezbateri, lucr ri aplicative úi teste. Elaborat în spiritul acestor idei úi convingeri, autorii úi-au propus ca prezentul manual s reprezinte un sistem de concepte inteligibile, relevante úi credibile precum úi un suport aplicativ – demonstrativ care permite în elegerea contabilit ii ca útiin universal indispensabil .

2

CUPRINS: CAPITOLUL 1...................................................................................................5 FUNDAMENTELE STIINTIFICE ALE CONTABILITATII..................................5 1.1. Evolutia contabilitatii ca arta, stiinta si tehnica de gestiune...................5 1.2. Evidenta economica: notiune, sarcini si cerinte.....................................6 1.3.Obiectivele si functiile contabilitatii..........................................................7 1.4.Utilitatea informa iei contabile pentru celelalte domenii economice........9 CAPITOLUL 2.................................................................................................11 OBIECTUL DE STUDIU AL CONTABILITATII...............................................11 2.1. Delimitari si conceptii privind obiectul contabilitatii...............................11 2.1.1. Concep ia juridica..........................................................................11 2.1.2. Concep ia economica....................................................................11 2.1.3. Concep ia financiara.......................................................................12 2.2.Sfera de actiune a obiectului contabilitatii.Intreprinderea.......................14 2.3. Delimitari si caracteristici privind principalele elemente ale obiectului contabilitatii...................................................................................................17 2.3.1. Patrimoniul economic si juridic - obiect al contabilit......................17 2.3.1.1. Caracterizarea activelor patrimoniale.....................................17 2.3.1.2. Caracterizarea pasivelor patrimoniale.....................................22 2.3.2.Rezultatele activitatii - obiect al reflect rii contabile ...................... 23 CAPITOLUL 3...................................................................................................26 METODA CONTABILITATII..............................................................................26 3.1. Delimit ri privind con inutul metodei contabilitatii...................................26 3.2. Principiile de baza ale metodei contabilitatii...........................................26 3.3. Procedeele metodei contabilitatii............................................................27 CAPITOLUL 4.........................................................................................................28 DOCUMENTAREA - PROCEDEU DE BAZA AL METODEI CONTABILITATII......28 4.1. Definirea, importanta si con inutul documentelor justificative....................28 4.2. Clasificarea documentelor justificative.......................................................29 4.2.1. Formulare tipizate..............................................................................30 4.2.2. Documente netipizate.........................................................................31 4.3. Întocmirea si prelucrarea documentelor justificative..................................31 4.4. Verificarea si corectarea erorilor din documentele justificative..................32 4.5. Registrele contabile...................................................................................33 4.5.1. Registrul jurnal...................................................................................33 4.5.2. Registrul cartea mare........................................................................34 4.5.3. Registrul inventar...............................................................................34 4.6. Gestionarea documentelor........................................................................34 4.6.1. Organizarea circula iei documentelor................................................34 4.6.2. Evidenta si utilizarea documentelor...................................................35 4.6.3. Clasarea, p strarea si arhivarea documentelor justificative si contabile...36 4.6.4. Reconstituirea documentelor justificative si contabile.......................37 CAPITOLUL 5.........................................................................................................38 EVALUAREA ACTIVELOR SI PASIVELOR ÎNTREPRINDERII.............................38 5.1. Con inutul, importanta si necesitatea evalu rii...........................................38 5.2. Principiile evalu rii in contabilitate.............................................................38 3

....................4..39 5....... Tratamente contabile la evaluarea curenta....... Categorii de preturi si tarife utilizate in evaluarea contabila...........57 6..............................58 6...............................55 6...........55 6......... Evaluarea la închiderea exerci iului................. Inventarierea activelor si pasivelor: no iune.......39 5..............2.48 5........ Evaluarea la data ieúirii din întreprindere sau la darea in consum.........4..........................zisa...................................45 5.........53 6............................2............61 BIBLIOGRAFIE.....7............................................ func ii.......47 5.......45 5..................4..................2................................ Stabilirea rezultatelor inventarierii.....1.....................1.................... Tratamente contabile la evaluarea periodica.............1...............3....................4...................................... Criteriile de baza ale evalu rii.....................................................1.........4........................53 6.............. Reevaluarea.....................46 5... Regularizarea diferentelor constatate la inventariere.........39 5......2...............................4...............53 INVENTARIEREA ....................4...65 4 ..........1........................... Formele evalu rii si tratamente contabile privind evaluarea..... importanta...............2.2....5.......... Evaluarea la inventariere.............1..1.2......................... Preg tirea inventarierii.......2.......... Etapele inventarierii....... Baze de evaluare utilizate in prezentarea activelor si pasivelor...............43 5.........39 5.. Evaluarea la data intr rii in întreprindere.....42 5............................................................4...59 GLOSAR.................... clasificare....................................2......................50 CAPITOLUL 6................. Aplica ii practice privind evaluarea stocurilor la ieúire sau consum.........2..............2.............4................. Inventarierea propriu .........................5............3...3.............6.................PROCEDEU DE DETERMINARE A SITUA IEI REALE A PATRIMONIULUI...........................1...

1. balan a de verificare. contabilitatea a fost considerat : art . care explic úi informeaz . atât la nivelul economiei na ionale (contabilitatea na ional ). contabilitatea reprezint un sistem de principii. deoarece ar presupune înregistrarea úi inerea de socoteli pe baza unui sistem de înregistr ri contabile. contabilitatea ar fi o tehnic de gestiune. Dup al ii. prelucra úi controla tranzac iile úi evenimentele care afecteaz pozi ia úi performan ele financiare ale întreprinderii. fiind partea aplicat a teoriei contabile. prelucrarea. pentru încheierea socotelilor unei întreprinderi. determinând schimb ri sociale úi economice. concretizat în ob inerea de informa ii cu privire la: administrarea patrimoniului (averii) úi rela iile între unitate úi sistemele exterioare acesteia. Contabilitatea. legate de gestiunea averii úi a afacerilor. iar ca tehnic . contabilitatea se rezum la culegerea. Prin intermediul contabilit ii se realizeaz caracterizarea în etalon monetar (b nesc) a patrimoniului úi a rezultatelor financiare ale activit ii desf úurate în decursul unei perioade determinate. Ca útiin . sistematizarea úi stocarea datelor care privesc fluxurile materiale úi financiare ale întreprinderii. Evolu ia contabilit ii ca art . contul. cât úi la nivelul unei entit i patrimoniale (contabilitatea financiar ). útiin úi tehnic de gestiune În decursul evolu iei sale. útiin úi tehnic de gestiune. Literatura de specialitate. motiv pentru care numai persoane înzestrate cu anumite însuúiri pot realiza reprezentarea activit ii economice. Ca tehnic de gestiune. precum úi utilizarea acestora. are rolul de a observa. reguli úi norme. În calitatea sa de „teorie útiin ific ”. nu are corespondent într-o alt disciplin útiin ific . orientat în trei direc ii: 5 . ca tehnic de gestiune.CAPITOLUL 1 FUNDAMENTELE ùTIIN IFICE ALE CONTABILIT II Domeniul larg de investigare al contabilit ii. Cei care au considerat contabilitatea o „art ”. evaluarea. Al ii au considerat contabilitatea. bilan ul. atribuie contabilit ii calitatea de útiin social de gestiune deoarece are rolul de a consemna activit i úi fapte socialeconomice. f r a avea la baz o teorie care s studieze aspectele multilaterale ale fenomenelor economice empirice.1. aceasta nu ar avea la baz norme úi principii care s fac posibil folosirea ei de c tre oricine. ci numai sarcina de a le înregistra. constituie un ansamblu coerent de procedee úi instrumente prin care se observ úi se înregistreaz resursele economice. furnizând informa ii unei sfere largi de utilizatori influen ând comportamentul acestora. „útiin a conturilor” întrucât ne înva cum s stabilim conturile úi cum s le organiz m. au pornit de la premisa potrivit c reia. contabilitatea s-a remarcat prin faptul c de ine mai multe teorii referitoare la obiectul úi metoda de studiu úi desf úoar o activitate de cercetare proprie. inventarierea. consemna. cu ajutorul unor procedee cum sunt: documentarea.

care reprezint o aplicare a rezultatelor cercet rii fundamentale úi aplicative úi are rolul de a efectua studii úi analize. generate de contextul social-economic úi politic de aplicare a contabilit ii. Aceste sisteme contabile. 1. sistemul anglo-saxon. În concluzie contabilitatea. contul úi balan a de verificare. Principala surs de date úi informa ii pe baza c reia se înregistreaz . sistemul european.2. ca practic social a existat de milenii. resurselor úi a rezultatelor ob inute în decursul unei perioade determinate (lun .. „sistemul de evident economic ” cuprinde un ansamblu unitar de înregistrare úi control pe baza unor principii bine stabilite a mijloacelor economice. studiul contabilit ii ca fenomen istoric. împreun cu practica contabil . Ca parte component a acestuia.cercetarea contabil normativ . sistemul islamic etc.cercetarea contabil fundamental . Sistemul informa ional economic reprezint un sistem organizat úi integrat de principii. nu numai în func ie de teorii. stocarea. a surselor de provenien a a acestora. prelucrarea. respectiv. pe baza unor principii bine stabilite. a evenimentelor úi tranzac iilor ce au avut loc.. analiza úi valorificarea informa iilor în vederea lu rii deciziilor. sarcini úi cerin e Prin eviden în general se în elege consemnarea (înregistrarea) în cadrul unor înscrisuri într-o anumit ordine a evenimentelor. care are ca obiect. prelucreaz úi vehiculeaz date cu privire la evolu ia sistemului economic o reprezint eviden a economic . au stat la baza apari iei úi dezvolt rii sistemelor contabile. a 6 . Prof. dubla înregistrare a opera iunilor patrimoniale úi dubla centralizare a miúc rilor úi transform rilor patrimoniului.”. înregistrarea. în vederea satisfacerii unor necesit i practice. an). prezint deosebiri semnificative. Înseamn c eviden a economic constituie o component a sistemului informa ional prin care se urm reúte înregistrarea úi controlul utilit ilor. . perfec ionarea procedeelor úi instrumentelor cu care opereaz contabilitatea practic în domeniile întreprinderii. tranzac iilor úi opera iilor ce au avut loc. obiective. metode. care are ca obiect. social úi organiza ional . pe baza c rora organismele de normalizare emit norme úi reglement ri contabile. Eviden a economic : no iune. ùtiin a contabil . Aceasta asigur baza elabor rii reglementarilor contabile. s-a manifestat ca útiin relativ târziu. fundamentate pe aceleaúi legi obiective: dubla reprezentare a patrimoniului. în schimb. precum úi aceleaúi procedee specifice de lucru: bilan ul. transmiterea. cu scopul de a servi necesita ilor de informare.cercetarea contabil aplicativ . sistemul sud-american. Aceasta presupune oglindirea úi înregistrarea într-o ordine sistematic . în vederea lu rii unor decizii privind activitatea viitoare. ci úi de restric iile social-politice úi institu ionale ale fiec rei ri. . mijloace úi procedee utilizate într-o unitate pentru culegerea. deúi se bazeaz pe aceleaúi legi. Bernard Colasse men ioneaz : „Contabilitatea este cea mai veche din toate útiin ele de gestiune…Contabilitatea este ea îns úi istorie: c r ile contabile au voca ia de a p stra urma unui anumit num r de evenimente cu consecin e economice….

ob inerea de informa ii necesare caracteriz rii fenomenelor úi proceselor în vederea lu rii deciziilor. astfel încât costul informa iilor s nu fie dispropor ionat fa de efectele ce se pot ob ine pe seama lor.în vederea aprecierii posibilit ilor de recuperare a capitalului investit. Eviden a economic prezint importan a pentru activitatea practic úi prin sarcinile care-i revin.în cadrul proceselor de luare a deciziilor. concis . .ob inerea de informa ii permanente úi oportune în condi ii de eficien economic .s poat fi adaptat progresului continuu al activit ii economice.s asigure operativ úi eficient totalitatea informa iilor necesare caracteriz rii activit ii. neîntrerupta úi s reflecte real fenomenele úi procesele economice.s fie clar .pentru cunoaúterea nivelului contribu iilor úi a indemniza iilor. úi anume: . ceea ce înseamn c asigur cea mai mare parte a informa iilor la nivelul unei întreprinderi. consideram eviden a economic ca „un sistem unitar de reflectare úi înregistrare a activit ii economice. Eviden a economic înglobeaz pe lâng informa iile de natur financiar-contabile úi pe cele de natur tehnic-operativ úi statistic . regie autonom . proceselor úi activit ilor ce au avut loc la nivelul fiec rei întreprinderi. calitativ úi valoric a fenomenelor. institu ie. prelucrare. În concluzie.managerilor .organismelor de finan are (b ncilor) . republicat în Monitorul Oficial nr. . Pentru a r spunde acestor sarcini. cât úi a economiei na ionale în ansamblul s u” . Informa iile reflectate cu ajutorul eviden ei economice se adreseaz : . .s dispun de o metodologie proprie care s -i asigure un sistem unitar de indicatori în concordan cu cei previziona i. sub aspect cantitativ. 380/05. activit ilor úi opera iilor atât la nivelul unei întreprinderi. în scopul cunoaúterii activit ii unei entit i (societate comercial . .ac ionarilor. urm ririi úi controlului pe baza de documente.06. 1. etc.înregistrarea fenomenelor. 82/1991. Pentru a r spunde solicit rilor de informa ii de natur economic .). în vederea compar rii lor. asocia ilor . Obiectivele úi func iile contabilit ii Aúa dup cum sus in majoritatea specialiútilor în domeniu. .2002 7 .urm rirea respect rii úi aplic rii corecte a actelor normative specifice domeniului economic. .s fie organizat pe baza unor principii úi norme fundamentate útiin ific. în vederea cunoaúterii.pentru a cunoaúte performan ele capitalului investit. eviden a economic trebuie s îndeplineasc urm toarele cerin e1: . proceselor. simpl . 1 Legea contabilit ii nr. principala surs de date a sistemului informa ional economic o constituie eviden a contabil (contabilitatea).3. etc.organelor fiscale úi de protec ie social . unit ile îúi organizeaz propriul sistem de culegere. . stocare úi transmitere a datelor prin intermediul compartimentului financiar – contabil.rezultatelor financiare. . . .

respectiv cunoaúterea stadiului de desf úurare a activit ii precum úi a rezultatelor financiare. crean elor. precum úi a modului de gestionare a resurselor.ob inerea informa iilor necesare întocmirii situa iilor financiare anuale ale întreprinderii (bilan . Const în verificarea cu ajutorul datelor furnizate de contabilitate. atât pentru necesit i proprii cât úi pentru asocia i. Are în vedere rolul contabilit ii în dovedirea anumitor acte úi fapte prin care se confirm existen a. etc. . cronologic úi sistematic a existen ei úi miúc rii elementelor patrimoniale. opera iile. organele fiscale úi alte persoane juridice úi fizice. precis úi în complexitatea lor. în conformitate cu legisla ia în vigoare. Consider m c cele mai importante func ii sunt urm toarele: Func ia de înregistrare. este necesar ca aceasta s r spund urm toarelor obiective de baz : . Presupune asigurarea de date cu privire la existen a úi dinamica patrimoniului. rezultatelor.Aceasta cuprinde ansamblul opera iilor de înregistrare a existen ei úi miúc rii elementelor patrimoniale ale unei întreprinderi.înregistrarea permanent .furnizarea de informa ii cu privire la cheltuieli. Pentru ca prin contabilitate s se realizeze procesul de cunoaútere a patrimoniului (averii). Const în capacitatea contabilit ii de a reflecta operativ. furnizori. Realizarea acestor obiective este posibil doar în condi iile în care contabilitatea îndeplineúte o serie de func ii. de sus inere a cauzelor în curs de desf úurare în cadrul instan elor judiciare. p strarea úi verificarea datelor cu privire la opera iile ce au avut loc. a modului de p strare úi utilizare a mijloacelor materiale úi b neúti. activit ile úi fenomenele ce se pot exprima valoric cu ajutorul documentelor justificative. Func ia de control. venituri úi rezultate financiare. inclusiv controlul opera iilor patrimoniale efectuate. clien i. Datele furnizate de contabilitate constituie elemente valoroase pentru stabilirea abaterilor de la disciplina economico-financiar .prelucrarea. Prin contabilitate se asigur o informare complex asupra aspectelor ce caracterizeaz activitatea economic a întreprinderii (nivelul activelor. procesele. cont de profit úi pierderi. miúcarea. Func ia de informare. 8 .furnizarea informa iilor necesare organelor de decizie (managerilor. . Obiectivul principal al acesteia îl constituie furnizarea de informa ii. b nci. administratorilor). datoriilor. Func ia juridic . politici contabile úi note explicative).furnizarea datelor necesare elabor rii bugetului de venituri úi cheltuieli. ac ionari. situa ia modific rii capitalului propriu. . transformarea úi apartenen a unor elemente patrimoniale. . . situa ia fluxurilor de trezorerie.).înregistrarea úi prelucrarea datelor necesare elabor rii programelor de activitate úi a strategiilor de dezvoltare. . pe baza unor reguli úi norme speciale Contabilitatea este considerat ca instrument de baz în urm rirea existen ei úi miúc rii elementelor patrimoniale.

ce au avut loc. activit i. astfel ei sunt interesa i sa cunoasc cum sa-si diminueze costurile. institu ii publice. in cel de investi ii sau la bursa de valori au mare nevoie de contabilitate. managerii recurg la informa ia contabila pentru a putea lua decizii intelepte. Are în vedere realizarea pe baza datelor furnizate de contabilitate a unei cercet ri am nun ite a fenomenelor. Pentru imobiliare: cea mai relevanta func ie in imobiliare este aceea de broker. opera iilor úi activit ilor în vederea stabilirii influen elor acestora asupra patrimoniului úi a rezultatelor financiare. Utilitatea informa iei contabile pentru celelalte domenii economice Pentru management: informa ia contabila este utila in planificarea. Const în calitatea datelor contabile de a reprezenta elemente de referin în realizarea de estima ii cu privire la evolu ia viitoare a activit ii. se pot stabili obiectivele strategiei de dezvoltare. fapte. Dar cum intr-o tranzac ie imobiliara de cele mai multe ori este implicata si o institu ie de credit brokerul trebuie sa útie: poate cump r torul sa-si achite creditul din venitul pe care îl are? Fluxul de numerar generat de proprietate justifica pre ul acesteia comercializat pe pia a imobiliara? R spunsul la aceste întreb ri nu îl poate da daca nu are minime cunostiinte de contabilitate. opera ii. controlul si evaluarea afacerii. Contabilitatea ofer rapoarte interne care ajuta managerii sa r spund la întreb ri cum ar fi: ¾ întreprinderea are suficiente disponibilitati pentru a putea pl ti datoriile curente? ¾ clien ii isi pl tesc la timp datoriile? ¾ care sunt costurile de produc ie pentru fiecare produs realizat? ¾ care costuri depasesc bugetul? ¾ se poate acorda salaria ilor major ri de salar? ¾ care produs din linia de produc ie este cel mai profitabil? ¾ ce împrumuturi trebuie sa fac întreprinderea pentru a se dezvolta? Astfel. proceselor. Pentru finan e(b nci): cei care doresc sa lucreze in domeniul bancar. spitale sau coordoneaz o afacere de familie trebuie sa analizeze situa ii financiare pentru a putea lua cele mai bune decizii.4. Pentru marketing/publicitate: un specialist in marketing poate fi considerat cel care dezvolta strategii pentru succesul vânz rilor.. Indiferent ca sunt úefi de departamente in b nci. care se refer la evenimente. Func ia previzional . 9 . Cei care lucreaz in mass-media se confrunta cu raitingurile si cu alocarea de bugete.Func ia de analiz . se pot estima indicatorii economico-financiari ai activit ii viitoare. etc. Pe baza analizei opera iilor economico-financiare se stabilesc conturile în care se vor înregistra aceste opera ii. Pe baza informa iilor furnizate de contabilitate. 1. Trebuie sa útie cat mai bine sa dimensioneze costurile si beneficiile.

10 . Preciza i cele trei dimensiuni ce descriu patrimoniul unei întreprinderi. 3.ÎNTREB RI: 1. Care sunt utilizatorii externi de informa ii contabile? 6. Defini i evidenta economica. 5. 4. Care sunt elementele ce sus in tratarea contabilitatii ca teorie stiintifica ? 2. Defini i sistemul informa ional economic. Defini i func iile contabilitatii.

11 .1. 2. teorii. Cu toate c au existat numeroase controverse cu privire la obiectul contabilit ii. pentru bunurile primite sau creditele financiare acordate de aceútia. intangibile (nemateriale) ori active financiare apar inând unei entit i (întreprinderi) ce pot fi evaluate credibil în bani. literatura de specialitate eviden iaz numeroase concep ii dintre care consider m reprezentative urm toarele: concep ia juridic . nematerial sau financiar aflate în proprietatea unei entit i.1. Delimit ri úi concep ii privind obiectul contabilit ii 2. . Ecua ia juridic a patrimoniului sub forma: Bunuri economice = Drepturi + Obliga ii Bunurile economice cuprind realit i economice concrete care îmbrac o form material . subordonând astfel economicul juridicului. constituie obiect al contabilit ii. În contabilitate bunurile economice úi drepturile (crean ele) sunt denumite active iar obliga iile (datoriile) pasive. 2. privit prin prisma drepturilor úi obliga iilor în corela ie cu bunurile úi valorile ce apar in de drept unei persoane fizice sau juridice.patrimoniu juridic ca fiind reprezentat prin totalitatea drepturilor úi obliga iilor conexe bunurilor ce pot fi evaluate credibil în bani úi apar inând de drept unei entit i. principii.1. concep ia economic úi concep ia financiar .2. diminuat de valoarea obliga iilor de plat pentru acele bunuri.patrimoniu economic. teze úi nu în ultimul rând concep ii cu privire la propria voca ie adic obiectul s u de studiu. patrimoniu (averea) agen ilor economici. Concep ia economic Conform concep iei economice. Drepturile se refer la un drept de proprietate restrâns asupra bunurilor. obiectul de studiu al contabilit ii este reprezentat de circuitul capitalului.CAPITOLUL 2 OBIECTUL DE STUDIU AL CONTABILIT II În decursul evolu iei sale contabilitatea a adunat o zestre important de idei.1. Conform concep iei juridice rela iile economice sunt privite ca raporturi generatoare de drepturi úi obliga ii. Se cunosc dou forme ale patrimoniului conform acestei concep ii: . Concep ia juridic În conformitate cu aceasta. standarde. format din bunuri tangibile (materiale). Obliga iile sunt echivalente cu datoriile de pl tit ter ilor.

Concep ia financiar Potrivit concep iei financiare obiectul contabilit ii este circumscris cercet rii úi solu ion rii laturilor valorice ale existen ei miúc rii úi transform rii resurselor pe care le trateaz sub aspectul provenien ei (permanente úi temporare) úi din punct de vedere al utiliz rii (durabile úi ciclice)*). capitalul social). reprezint dreptul ac ionarilor (interesul rezidual) în activele întreprinderii dup deducerea tuturor datoriilor. Ecua ia de echilibru patrimonial conform concep iei economice cu privire la obiectul contabilit ii este: Bunuri economice (Active) = Capitaluri proprii + Datorii sau Capitaluri proprii = Active – Datorii 2. dar care nu apar ine de drept proprietarilor de capital îns asigur o dezvoltare viitoare cu condi ia utiliz rii ra ionale. al modului în care se aloc . modificându-úi în permanen forma úi se aúteapt a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilan ului.resurse temporare Dac se are în vedere modul de utilizare sau întrebuin are.3. procurare.1. Capitalul fix se concretizeaz în bunuri economice cu o utilizare durabil (imobiliz ri) care particip la mai multe cicluri de exploatare (ani).Acesta este privit sub dou aspecte: . este structurat în func ie de apartenen .resurse permanente sau durabile .al apartenen ei. exprimând originea (provenien a) sau sursa economic . întrebuin eaz úi consum capitalul denumit capital concret (fizic). fiind denumit capital abstract (financiar). Îmbrac forma: împrumuturilor bancare pe termen lung (> 1 an) úi alte datorii ce privesc imobiliz rile financiare. crean e úi numerar care se utilizeaz o perioad scurt în activitatea întreprinderii. destina iei. Capitalul circulant este format din bunuri concret materiale. Capitalul propriu. Capitalul concret poate fi grupat în capital fix úi capital circulant. . depreciindu-se treptat úi înlocuindu-se dup mai mul i ani de utilizare. resursele îmbrac forma: . adic de proprietarii acestuia în capital propriu úi capital împrumutat (atras sau str in). dou criterii de grupare úi ordonare a elementelor: 12 . adic acea parte a capitalului care apar ine de drept proprietarilor úi se realizeaz prin aport propriu (ex. Capitalul împrumutat (datorii) cuprinde resursele externe atrase pentru finan area activit ii pe termen lung. Capitalul abstract sau sursa de acoperire a capitalului concret.investi iilor durabile sau pe termen lung . modului de dobândire.al existen ei concrete. participând în general la un singur circuit economic.investi ii ciclice sau pe termen scurt Concep ia financiar privind obiectul contabilit ii statueaz pe lâng expresia b neasc (valoric ) sub care sunt reflectate resursele economice. Sub aspectul originii sau provenien ei resursele economice pot fi grupate astfel: .

000 Capital propriu = 18.maúini de t iat 2.- lichiditatea exigibilitatea Prezentarea ecua iei fundamentale a bilan ului. bunurilor destinate vânz rii este mai mare decât a activelor imobilizate.disponibil in cont la banca 1. Gradul de lichiditate al produselor finite.000 lei . 3.000 lei .000 lei . schematic: ACTIVE BUNURI + CREAN E ECONOMICE Concep ia economica CAPITAL + CAPITAL FIX CIRCULANT Concep ia financiara UTILIZ RI + UTILIZ RI DURABILE CICLICE Concep ia juridica PASIVE OBLIGA II + OBLIGA II fata de act/as fata de ter i Concep ia economica CAPITAL + CAPITAL PROPRIU STR IN Concep ia financiara RESURSE + RESURSE permanente temporare Concep ia juridica EXEMPLE: 1. Astfel.750 2. 13 .000 lei . in urma inventarierii patrimoniul societatii se prezint astfel: .datorii fata de furnizori 4. la SC JOLO SA o maúina de sub iat materialele netesute are o lichiditate mai mica decât útaifurile sau bombeurile care sunt produse finite.000 lei Sa se determine capitalul propriu al întreprinderii . contribu iile pe care o societate le plateste la bugetul de stat pentru salariile angaja ilor au o exigibilitate mai mica decât un credit bancar pe 10 ani.750 Capital str in = 7.maúini de cambrat 5.750 – 7. Astfel. SC JOLO SA având ca obiect de activitate produc ia de accesorii pentru incaltaminte.credite bancare pe termen scurt 3.crean e fata de clien i 500 lei .000 = 11.000 lei .numerar in casierie 250 lei .hala de produc ie 10. Total active(bunuri economice + crean e + disponibilitati) = 18. Gradul de exigibilitate al surselor de finan are este in func ie de termenul pana la care societatea poate sa dispun de ele(scadenta).

exploatarea minelor úi gazelor naturale. Ac iunile pot fi transmise liber ter elor persoane.).) se caracterizeaz prin faptul c obliga iile sociale sunt garantate cu patrimoniul societ ii cu r spundere nelimitat úi solidar a tuturor asocia ilor. etc. nr. cu respectarea dispozi iilor legale**).A.)***) se caracterizeaz prin existen a a dou categorii de asocia i: comandita i úi comanditari.Societatea cu r spundere limitat (S. iar asocia ii sunt obliga i s r spund în limita capitalului subscris.S. societ i pe ac iuni (S. Capitalul social este divizat în p r i sociale care nu pot fi cedate de comanditari f r acordul unanim al acestora.C. pag. etc. în num r 2 M. stabilite de Guvern. exprimat în ac iuni.R.2. transport. montaj. Întreprinderea În func ie de specificul activit ii economice desf úurate. Societ ile comerciale sunt entit i economice colective înfiin ate prin acte administrative sau prin asociere de persoane fizice úi/sau juridice în vederea efectu rii de activit i economice (acte de comer ).) úi societate cu r spundere limitat (S.N.C. numai cu aportul propriu úi nu au dreptul s se amestece în administrarea societ ii. M.C. .A.Societatea pe ac iuni (S.Societatea în comandit pe ac iuni (S. administrând direct societatea.A. turism. unit ile patrimoniale care organizeaz úi conduc contabilitatea se împart în: agen i economici. institu ii publice. .L.L. .N. societ i bancare. . Regiile autonome úi societ ile na ionale sunt entit i economice organizate în ramurile strategice ale economiei na ionale: industria de armament. Editura Mirton. Timiúoara 2000.R. energetic . Teoria general a contabilit ii. Comandita ii r spund fa de obliga iile societ ii solidar úi nelimitat. 48 **) Legea nr. iar capitalul este frac ionat în ac iuni.) se caracterizeaz prin faptul c obliga iile sociale sunt garantate cu patrimoniul social iar asocia ii.Societatea în comandit simpl (S.C. societate în comandit simpl (S.2. societ i comerciale úi societ i cooperatiste.01. V. comer .Of. 31/1990 privind societ ile comerciale modificat úi completat .) se caracterizeaz prin aceleaúi caracteristici cu societatea în comandit simpl . poút úi telecomunica ii.B b i .C. Agen ii economici cuprind întreprinderile care desf úoar activit i economice de produc ie de bunuri.1998 ***) Comandita reprezint contractul de asociere 14 . Dup forma de constituire úi func ionare acestea îmbrac urm toarele forme juridice: societ i în nume colectiv (S. iar comanditarii r spund limitat. .). transporturi feroviare. Acestea se pot diviza în companii na ionale úi au ca obiect exploatarea úi valorificarea unor bunuri aflate în proprietatea statului (public ). construc ii. Sfera de ac iune a obiectului contabilit ii.). prest ri servicii în domeniul financiar-bancar. nefiind necesar o aprobare din partea celorlal i asocia i.) se caracterizeaz prin faptul c obliga iile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. persoane juridice f r scop patrimonial úi persoane fizice autorizate2.S. 33/29.Societate în nume colectiv (S. societ i na ionale. Acestea sunt organizate în regii autonome. Epuran.

astfel: Dup forma de proprietate asupra capitalului exist întreprinderi cu capital de stat.întreprinderi de exploat ri miniere. . Dup modul de organizare a produc iei avem întreprinderi cu produc ie individual sau pe comenzi.Întreprinderi mari care organizeaz úi conduc contabilitatea conform reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a .Întreprinderi mici úi mijlocii sunt cele care îndeplinesc în prezent cel pu in dou din criteriile: cifra de afaceri pân la 7. întreprinderile se împart în: întreprinderi mici.întreprinderi de desfacere (circula ia m rfurilor). armonizate cu directivele europene. întreprinderi cu capital privat úi întreprinderi cu capital mixt. . Dup domeniul úi obiectul de activitate întreprinderile se grupeaz astfel: . P r ile sociale ale asocia ilor sunt. Dup modul de organizare úi conducere a contabilit ii întreprinderile se împart în dou categorii: . entit i economice cu cifra de afaceri anual mai mica de 100. Dup caracterul activit ii în timp întreprinderile se împart în întreprinderi cu activitate continu (permanent ) úi întreprinderi cu activitate sezonier .întreprinderi de prest ri de servicii financiar-bancare úi de asigur ri. netransmisibile altor persoane úi nici reprezentate prin titluri negociabile aúa cum sunt ac iunile. EURO.limitat r spund numai cu cota lor social . în principiu.întreprinderi prestatoare de servicii diverse. având caracteristica unor societ i de persoane care administreaz úi gestioneaz bunurile úi muncesc împreun dup regulile statutare de administrare úi repartizare a rezultatelor. întreprinderi mijlocii úi întreprinderi mari.întreprinderi de construc ii-montaj. .000 EURO între 1.3 mil. juridice úi contabile. EURO úi num r mediu de salaria i pân la 50. . . total active úi num rul mediu de salaria i. întreprinderi cu produc ie de serie úi întreprinderi cu produc ie de mas . Dup apartenen a na ionala întreprinderile se împart în întreprinderi na ionale úi întreprinderi multina ionale. Dup importan a lor în cadrul economiei na ionale întreprinderile cu capital de stat (public) se împart în întreprinderi de subordonare a administra iei centrale care se înfiin eaz prin Hot râri ale Guvernului úi întreprinderi de subordonare a administra iei locale care se înfiin eaz prin Decizii ale Consiliilor locale úi jude ene. Încadrarea acestora în cele trei categorii se face în func ie de m rimea urm torilor indicatori: cifra de afaceri. capital privat úi desf úoar activit i în sfera de produc ie. Societ ile (asocia iile) cooperatiste sunt entit i economice constituite pe principiul activit ii comune ale membrilor ei. Existen a diverselor tipuri de întreprinderi ca entit i economice. total active pana la 3.Microîntreprinderi. necesit clasificarea acestora dup urm toarele criterii.întreprinderi de produc ie. .IV-a a Comunit ilor Economice Europene úi cu Standardele Interna ionale de Contabilitate) (în 15 .9 salaria i. . Dup m rimea lor.65 mil. Acestea organizeaz úi conduc contabilitatea conform reglementarilor contabile simplificate.

ci utilizeaz în principal resurse bugetare úi se pot grupa dup natura activit ii în dou categorii: . organiza iile sindicale. avoca i.N.65 mil. Societ ile bancare din rândul c rora distingem doua categorii de persoane juridice: Banca Na ionala a României úi societ ile bancare c rora le corespund dou sisteme contabile diferite. taximetriúti.3 mil.organe ale puterii úi administra iei de stat. exper i contabili. ele fiind finan ate din bugetele publice úi din venituri proprii sau extrabugetare. în cazul acestei institu ii. pag.unit i subordonate Guvernului sau autorit ilor locale. medici cu cabinete individuale. Acestea îúi acoper cheltuielile de func ionare din contribu ia membrilor acestora. Contabilitatea acestor institu ii este organizat úi condus dup planul de conturi al B. . ob inute din activit i economice. Contabilitatea unit ilor f r scop patrimonial este organizat úi condus dup un plan de conturi propriu úi norme metodologice de aplicare a acestuia elaborate de Ministerul Finan elor Publice.R. precum úi a unor agregate macroeconomice privind evolu ia economiei na ionale3. auditori financiari. B b i V – op. elaborate de Banca Na ional a României úi probate de Ministerul Finan elor Publice. precum úi din unele venituri proprii.. Persoanele fizice autorizate. Persoanele juridice f r scop patrimonial sunt unit i constituite pe principiul asocierii sau particip rii libere úi desf úoar activit i publice.. contabili autoriza i. Contabilitatea persoanelor fizice autorizate este organizat úi condus în partid simpl conform Normelor metodologice emise de Ministerul Finan elor Publice. Contabilitatea na ional sau contabilitatea general a statului are ca obiect prezentarea printr-un sistem de conturi a ansamblului opera iunilor ce constituie activitatea economico-social na ional sub form de circuite úi fluxuri. EURO úi num rul mediu de salaria i peste 50*). organiza iile non-guvernamentale. Caracteristica esen ial a institu iilor publice o constituie faptul c activitatea lor nu genereaz venituri care s le asigure în întregime autofinan area. Din aceast categorie fac parte asocia iile. Ele nu îndeplinesc o activitate economic direct productiv . sunt persoanele fizice care desf úoar activit i independente pe baz de autoriza ie emis de autorit ile competente. ceea ce a determinat organizarea contabilit ii dup un plan de conturi propriu úi normele metodologice de aplicarea a acestuia. funda iile. cit. respectiv dup planul de conturi pentru societ ile bancare úi normele metodologice de aplicare a acestora. partidele politice. socialculturale. religioase. EURO total active peste 3. precum úi anumite activit i economice. respectiv: notari publici. 3 Epuran M. etc. 59 16 . etc.prezent cele care îndeplinesc urm toarele criterii: cifra de afaceri peste 7. cultele religioase. Contabilitatea acestor întreprinderi se organizeaz úi conduce dup un plan contabil general úi norme metodologice de aplicare a acestuia elaborate de Ministerul Finan elor Publice. Institu iile publice (bugetare) sunt organiza ii de stat create pentru realizarea unor activit i social-culturale.

** Standardele Interna ionale de Contabilitate 2001.2. De asemenea se poate transforma în numerar sau echivalente ale numerarului sau poate avea capacitatea de a reduce ieúirile de numerar cum ar fi un proces alternativ de produc ie care micúoreaz costurile. Controlul asupra activului se realizeaz prin intermediul drepturilor legale sau contractuale de inute.eviden ierea elementelor extrapatrimoniale ce intervin în activitatea întreprinderii. produc ie proprie sau alte surse ce preced o anumit dat . prestarea de servicii. Evenimente trecute (anterioare) sunt acele evenimente ce în mod normal determin ob inerea de active prin cump rare. Caracterizarea activelor patrimoniale Un activ**) reprezint o resurs controlat de c tre întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute úi de la care se aúteapt beneficii economice viitoare.3. Delimit ri úi caracteristici privind principalele elemente ale obiectului contabilit ii În conformitate cu reglement rile na ionale úi interna ionale actuale.3. pasivele patrimoniale. adic utilizat în activit i economice (produc ia de bunuri.1. 2. Resursa conform Dic ionarului Explicativ al Limbii Române constituie sursa de mijloace susceptibile de a fi valorificate într-o împrejurare dat . Acest poten ial poate fi unul productiv fiind parte a activit ilor de exploatare. social – culturale etc.3. prin care se satisfac nevoi reale ale societ ii. obiectul de studiu al contabilit ii este orientat în urm toarele direc ii: .1. Beneficiile economice viitoare reprezint poten ialul unui activ de a contribui în mod direct sau indirect la fluxul de numerar úi echivalente ale numerarului c tre întreprindere. 2.1. Editura Economic . Dac avem în vedere concep ia economico – juridico – financiar elementele patrimoniului sunt dedublate în dou structuri generice specifice unui limbaj propriu úi anume: activele patrimoniale. . .cunoaúterea pozi iei financiare a întreprinderii prin intermediul patrimoniului economic úi juridic. Patrimoniu economic úi juridic – obiect al contabilit ii Patrimoniu poate constitui obiect de studiu al contabilit ii atunci când este investit.cunoaúterea performan elor întreprinderii prin intermediul rezultatelor financiare. 1474 17 .. pag. Dac avem în vedere aspectele juridice cu privire la patrimoniu. putem considera c activele cuprind totalitatea drepturilor de proprietate úi a drepturilor de crean pe care le are un titular de patrimoniu. administrative. comercializare).

debitorilor diverúi úi alte crean e. reputa ia firmei. testarea produc iei. .activele imobilizate. . m rcile de fabric úi alte drepturi similare. brevetele.). s fac sau s nu fac ceva. autorizare.Drepturile de proprietate sunt considerate drepturi reale. . Se încadreaz în categoria imobiliz rilor necorporale: cheltuielile de constituire. concuren a. sunt activele unei întreprinderi destinate utiliz rii pe o perioad îndelungat în activitatea proprie.cheltuielile în avans. segmentul de pia . etc. Drepturile de crean (crean ele) sunt drepturile apar inând unei persoane (creditorul) de a pretinde altei persoane (debitorul) s -úi îndeplineasc o anumit obliga ie s dea sau s nu dea. m rcile comerciale.activele circulante. Dac avem în vedere natura (destina ia economic ) úi lichiditatea activele patrimoniale cuprind urm toarele structuri: .Cheltuielile de constituire se refer la ieúirile de numerar (pl ile) sau datoriile angajate ce privesc înfiin area (constituirea) sau dezvoltarea unei societ i comerciale cum sunt: taxe úi alte cheltuieli de înregistrare. Acestea sunt de inute pentru a fi utilizate în produc ia de bunuri sau prestarea de servicii. fondul comercial. . Imobiliz rile necorporale (netangibile) sunt reprezentate prin active identificabile nemonetare. prototipuri. Contabilitatea clasific activele imobilizate (imobiliz rile) dup natura lor astfel: . înmatriculare. emiterea úi vânzarea de ac iuni. înaintea stabilirii produc iei de serie sau utiliz rii (proiectarea. pentru a fi închiriate ter ilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative fiind posibil a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade. vadul comercial.imobiliz ri corporale.imobiliz ri necorporale. . m rci de fabric . programele informatice. brevetele. reflect cheltuielile efectuate pentru achizi ionarea drepturilor de exploatare sau generate de producerea unui brevet.Cheltuieli de dezvoltare cuprind aloc rile de fonduri pentru aplicarea rezultatelor cercet rii sau a altor cunoútin e în scopul realiz rii de produse sau servicii noi sau îmbun t ite substan ial. pentru a fi închiriate ter ilor sau în scopuri administrative. fiind formate din totalitatea bunurilor economice tangibile (materiale) úi intangibile (f r suport material) asupra c rora se exercit un drept de proprietate. reprezint diferen a dintre costul de achizi ie úi valoarea just .Concesiunile. know-how úi alte drepturi similare de proprietate industrial sau intelectual . licen . cheltuielile de dezvoltare. 18 . a) Activele imobilizate denumite imobiliz ri. În contabilitate acestea îmbrac forma clien ilor. prospectarea pie ei. f r suport material úi de inute pentru utilizare în procesul de produc ie sau furnizare de bunuri sau servicii.imobiliz ri financiare. la data tranzac iei a p r ii din activele nete achizi ionate de c tre o persoan juridic fiind generat de: clientela. publicitate úi alte cheltuieli de aceast natur ce privesc înfiin area úi extinderea activit ii persoanei juridice. alte imobiliz ri necorporale. . modele noi. concesiune. . etc. licen ele.Fondul comercial. .

. comerciale. utilajele. etc. Alte structuri distincte atât a imobiliz rilor necorporale cât úi a celor corporale o reprezint avansurile úi imobiliz rile în curs (neterminate) adic nefinalizate la finele perioadei. etc.Titlurile de participare sunt reprezentate prin drepturi sub form de ac iuni sau alte titluri cu venit variabil. Intr în categoria imobiliz rilor corporale: terenurile úi amenaj rile de terenuri. animalele. pentru a fi închiriate ter ilor ori pentru a fi folosite în scopuri administrative. drumuri de acces. . . executate din zid rie. aparatura birotic . .Avansurile cuprind sumele acordate furnizorilor de imobiliz ri corporale úi necorporale înaintea începerii lucr rilor sau livr rii imobiliz rilor.Interesele de participare reprezint drepturi de inute pe termen lung în capitalul altei societ i comerciale în scopul garant rii contribu iei la activit ile acesteia sub forma investi iilor în întreprinderi asociate úi investi ii strategice. reprezentând locul (spa iul) unde se desf úoar activit i productive. . dividende). utilajele. instala iile tehnice. etc. administrative. aparatele úi instala iile de m surare.Terenurile sunt reprezentate prin suprafe e de p mânt afectate durabil unor activit i agricole sau silvice. mobilier. animalele úi planta iile.. asigur realizarea unor venituri financiare sub forma dividendelor úi a dobânzilor sau creeaz premisele exercit rii unui control asupra societ ii emitente. instala iile de lucru. control úi reglare.Amenaj rile de terenuri sunt reprezentate prin lucr ri efectuate pentru: lucr ri de racord ri la sistemul de alimentare cu energie úi ap . Imobiliz rile corporale sunt reprezentate prin active identificabile nemonetare cu suport material (tangibile) ce îndeplinesc cumulativ trei condi ii: . Posesia durabil a imobiliz rilor financiare. mijloacele de transport úi alte active corporale similare. depozitele etc. lemn. halele industriale. Se prezint sub forma titlurilor de participare de inute la alte societ i úi pot îmbr ca forma unor ac iuni sau altor titluri de valoare ob inute prin cump rare pe pia a de capital inclusiv crean e imobilizate. se presteaz servicii. metal.au o durat de via util (de utilizare) mai mare de un an. mijloacele de transport. . desec ri. .au o valoare mai mare decât limita stabilit de lege.Construc iile cuprind cl dirile. construc iile.Instala iile tehnice cuprind: maúinile. obiectelor. terenurile cu z c minte. planta iile. . . . a c ror posesie durabil asigur exercitarea unui control sau influen e notabile în gestiunea emiten ilor precum úi ob inerea unor avantaje de natur financiar (dobânzi.Alte imobiliz ri necorporale includ programele informatice achizi ionate sau create de unitate pentru necesit i proprii úi alte imobiliz ri necorporale.Crean ele imobilizate sunt drepturi generate de opera ia de acordare de împrumuturi pe termen lung la societ ile asociate sau de grup la care 19 . mobilierul. terenurile cu úi f r construc ii. beton pe baza unui proiect care serveúte la ad postirea oamenilor. Imobiliz rile financiare sunt reprezentate prin active de inute cu scopul de a genera un profit ca rezultat al fluctua iilor pe termen scurt a pre ului de pia .sunt de inute pentru a fi utilizate în produc ia de bunuri sau servicii. echipamentele de protec ie a valorilor umane úi materiale úi alte active corporale.

.). scule. . f in . combustibili. etc. Procesul de alocare sistematic a valorii amortizabile a unei imobiliz ri pe durata de via util a acesteia poart numele de amortizare. mânji.produsele reziduale. cuprind deúeuri. coloniile de albine. lapte. verificatoare. blan . . purcei.) Materialele consumabile. ceea ce determin reg sirea acestora în costul bunurilor la a c ror producere au participat. piese de schimb. Stocurile cuprind: Materiile prime reprezentate prin bunuri materiale care apar in realit ii obiective úi particip direct la fabricarea produselor. Produsele cuprind bunuri materiale ob inute din procesul de produc ie fiind eviden iate în contabilitate prin trei structuri distincte: produse finite. semin e. etc. 20 . crean ele. reg sindu-se total sau par ial.produsele finite sunt reprezentate prin acea parte a produselor care au parcurs în întregime fazele procesului de fabrica ie úi nu mai au nevoie de prelucr ri ulterioare aflându-se în depozite în vederea livr ri sau expediate direct ter ilor. dispozitive. investi iile financiare pe termen scurt. Animalele úi p s rile cuprind animalele n scute úi cele tinere de orice fel (vi ei.întreprinderea de ine titluri sau interese de participare. miei. baracamente. var.semifabricatele sunt produse cu un anumit grad de prelucrare care se livreaz altei sec ii sau altei întreprinderi pentru a fi prelucrat în continuare în vederea ob inerii unui produs finit. cuprind structuri ale materiei care particip sau ajut direct sau indirect procesul de produc ie. pentru care se percep dobânzi. ou . cuprind bunuri materiale úi echipamente de valoare mare cu durata de via util sub un an sau de valoare mai mic decât limita prev zut pentru a se încadra în categoria imobiliz rilor corporale (mijloace fixe) úi cu durata de via util mai mare de un an cum sunt: echipamente de protec ie úi de lucru. casa úi conturile la b nci.) crescute úi folosite pentru reproduc ie sau puse la îngr úat pentru a fi valorificate. b) Activele circulante sunt reprezentate prin acele active achizi ionate sau produse care se aúteapt s fie realizate sau sunt de inute pentru vânzare sau consum în cadrul ciclului normal de exploatare de maximum 12 luni de la data bilan ului. cuprinzând bunurile cump rate de întreprindere în vederea revânz rii sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii. semifabricatelor ori produc iei în curs (ex. ciment. semifabricate úi produse reziduale (sunt denumite úi stocuri fabricate). etc. furaje. M rfurile reflect acele produse ale muncii destinate schimbului prin intermediul vânz rii – cump r rii. în form ini ial sau transformat în structura acestora (ex. precum úi animalele pentru produc ia de lân . materiale auxiliare. Imobiliz rile necorporale úi corporale sunt supuse uzurii fizice úi uneori morale necesitând contabilizarea unei p r i din valoarea de intrare a acestora în mod sistematic pe cheltuielile perioadei. amenaj ri provizorii. etc. rebuturi sau alte bunuri care au r mas în urma unui proces tehnologic. f r a se reg si de regul în structura material a produselor finite. mobilier m runt. cherestea. nisip. Se încadreaz în aceast categorie: stocurile. etc. carne. tabl . Materialele de natura obiectelor de inventar.

creditele pe termen scurt. prezent rii úi împachet rii produselor. . bilete la ordin etc. Clien ii reprezint drepturi fa de ter i rezultate din vânzarea pe credit a bunurilor materiale. crean e – salariale. penalit i datorate de ter i. etc. Casa úi conturi la b nci cuprind disponibilit ile b neúti formate din: .numerar în casierie.obliga iunile emise úi r scump rate.acreditivele. inclusiv dobânzile. . Debitorii diverúi reflect drepturi determinate de cesiunea (vânzarea) titlurilor de plasament.tichetele úi biletele de c l torie.biletele de tratament úi odihn .crean ele privind decont rile în cadrul grupului.alte valori de trezorerie. precum úi de produsele nesupuse probelor úi recep iei tehnice sau necompletate în întregime úi care vor urma în perioadele viitoare fazele procesului tehnologic în vederea finaliz rii. împrumuturi din emisiunea de obliga iuni ce urmeaz a fi rambursate. asigur rile sociale.decont rile cu asocia ii pentru aportul datorat odat cu subscrierea capitalului.efectele de încasat úi efectele remise spre scontare.Ambalajele cuprind bunurile materiale sau obiectele achizi ionate sau produse în vederea protej rii. Investi iile financiare pe termen scurt cuprind: .timbrele fiscale úi poútale. Crean ele reprezint drepturi ale întreprinderii fa de ter i cum sunt: crean ele – clien i.). lucr rilor úi serviciilor care fac obiectul activit ii întreprinderii. .crean ele generate de decont rile cu personalul. efectele de primit.ac iunile proprii r scump rate.cecurile de încasat. Produc ia în curs de execu ie (neterminat ) este reprezentat de produc ia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare prev zute de procesul tehnologic.titlurile de participare de inute la unit i din cadrul grupului. În categoria alte crean e se mai cuprind: . etc. cambii. . crean ele – debitori diverúi. a activelor imobilizate. . . obliga iunilor.disponibilit i în conturi curente la b nci. Investi iile financiare pe termen scurt sunt instrumente financiare negociabile pe o durat care asigur lichiditatea úi securitatea tranzac iilor. crean e fa de asocia i. bugetul statului.ajust ri pentru deprecierea ac iunilor. pagube materiale (imputa ii). m rfurilor úi a altor bunuri materiale. . . .avansurile de trezorerie. . . . . . . 21 . Efectele de primit reprezint titluri de valoare negociabile care atest existen a unei crean e în cadrul rela iilor comerciale ce poate fi decontat imediat sau pe termen scurt (poli e.ac iunile úi obliga iunile cump rate în vederea realiz rii de opera iuni speculative. trate. . crean e reactivate.avansurile acordate furnizorilor de stocuri. etc. .

repara iile capitale neprez zute. În realitate constituie resursele de finan are ale activelor patrimoniale. contractuale pentru ac iuni proprii úi alte rezerve. stat. ceea ce formeaz capitalurile proprii (Cp) sau activul net (An) exprimând drepturile ac ionarilor în activele (A) întreprinderii dup deducerea tuturor datoriilor (D). statutare. Se includ în aceast categorie cheltuielile privind plata anticipat a abonamentelor.rezervele din reevaluare. rezervele legale. Finan area extern reflect datoriile întreprinderii fa de ter i. urmând a influen a rezultatele exerci iilor viitoare. O obliga ie reprezint un angajament sau o responsabilitate de a ac iona într-un anumit fel pentru stingerea unei datorii. al ii decât proprietarii de capital. Nu trebuie încorporate în rezultatele exerci iului curent „stocându-se provizoriu”. Finan area intern reflect datoriile unit ii cu personalitate juridic (titular de patrimoniu) fa de proprietari (investitori). reprezentând aportul proprietarilor la constituirea sau majorarea capitalului. dobânzile aferente contractele de leasing. .3. asocia i) úi fa de ter i (furnizori. .1. etc. creditori financiari. -rezultatul curent al exerci iului nedistribuit c tre proprietari (ac ionari úi asocia i). chiriilor. exprimând patrimoniu juridic sau capitalul propriu úi cel împrumutat conform concep iei economice ori fondurile temporare úi cele permanente conform concep iei financiare.).rezultatul reportat.Disponibilit ile b neúti din cas úi conturi curente pot fi: în lei sau în devize (valut ). Decizia întreprinderii de a achizi iona active în viitor nu reprezint o obliga ie 22 . . Caracterizarea pasivelor patrimoniale Pasivele patrimoniale exprim datoriile întreprinderii fa de investitori (ac ionari. c) Cheltuielile în avans cuprind cheltuielile efectuate în cursul exerci iului financiar dar care se refer la exerci iul ulterior.capitalul social. Sub aspect juridic cheltuielile în avans reprezint un drept al exerci iului viitor asupra exerci iului curent cu privire la unele pl i úi cheltuieli ce vor afecta capitalurile proprii în sensul diminu rii în exerci iile viitoare. etc. Trebuie f cut distinc ia între obliga ie actual úi angajament viitor.2. Cp (An) = A – D Se încadreaz în categoria capitaluri proprii urm toarele elemente: .primele de capital. 2. profitul sau pierderea din perioadele precedente. Pasivele patrimoniale asigur finan area intern (proprie) úi cea extern (str in ). Datoriile reprezint obliga ii actuale ale întreprinderii ce decurg din evenimente trecute úi prin decontarea c rora se aúteapt s rezulte o ieúire de resurse care s încorporeze beneficii economice viitoare. reflectând o crean a exerci iului viitor asupra exerci iului curent.

Rezultatele activit ii – obiect al reflect rii contabile Rezultatele întreprinderii reflect capacitatea acesteia de a genera fluxuri viitoare de numerar. creditori diverúi.datoriile fa de asocia i.creditelor bancare inclusiv dobânzile aferente. Se includ în aceast categorie: . care se recunosc pe o baz sistematic drept venit pe perioadele corespunz toare cheltuielilor aferente pe care urmeaz a le compensa.2. etc. 23 .datoriile ce privesc imobiliz rile financiare. . adic sume primite f r obligativitatea restituirii de la guvern sau alte organisme pentru achizi ia sau producerea de active imobilizate.Datorii ce trebuie pl tite într-o perioad mai mare de un an: (identice cu cele pân la un an.alte împrumuturi úi datorii asimilate pe termen scurt inclusiv dobânzile aferente.Venituri în avans. . daune.datoriile fa de furnizori úi prestatori. .provizioanele pentru restructurare. 2. asigur rile sociale.subven iile pentru investi ii. penalit i. . Datoriile pot reprezenta m rimi bine precizate cu scaden cert (bine precizat ) sau angajamente condi ionate cum sunt provizioanele pentru riscuri úi cheltuieli. etc. Se încadreaz în aceast categorie: .actual .3.Provizioane pentru riscuri úi cheltuieli.provizioanele pentru litigii. .provizioane pentru dezafectare imobiliz ri corporale si alte ac iuni similare legate de acestea. Aceasta apare numai în momentul livr ri activului sau în momentul în care întreprinderea are un acord irevocabil de cump rare a activului. îns cu o scaden mai mare de 12 luni). . prin utilizarea resurselor existente úi gradul de eficien în utilizarea de noi resurse.provizioanele pentru garan ii acordate clien ilor úi alte cheltuieli legate de activitatea de servicii.împrumuturilor din emisiunea de obliga iuni. exprimând veniturile înregistrate înainte de data încheierii exerci iului dar care se refer la exerci iul financiar ulterior.datoriile fa de personal. desp gubiri úi alte datorii incerte. bugetul statului úi alte organisme publice. Pentru a exprima cât mai bine pozi ia financiar a întreprinderii în rela iile cu ter ii datoriile prin care se asigur finan area extern sunt structurate astfel: .sume încasate sau facturate în avans dar care privesc exerci ii viitoare cum sunt: abonamente. exprimând o datorie cu exigibilitate sau valoare incert .Datorii ce trebuie pl tite într-o perioad de un an: Sunt considerate obliga ii curente (pe termen scurt) ale întreprinderii úi îmbrac forma: . . . . . . . Reflect o datorie a exerci iului curent fa de cel viitor. chirii. . prime de asigurare. amenzi.

Capacitatea de a genera fluxuri de numerar viitoare presupune ca întreprinderea s înregistreze venituri din activitatea desf úurat iar ca urmare a utiliz rii resurselor existente se înregistreze cheltuieli. Cheltuielile reprezint diminu ri ale beneficiilor economice, înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub form de ieúiri sau sc deri ale valorii activelor ori creúteri ale datoriilor ce se concretizeaz în reduceri ale capitalului propriu altele decât cele rezultate din retragerile / distribuirile c tre ac ionari sau asocia i. Veniturile reprezint creúteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub form de intr ri sau creúteri ale activelor ori descreúteri ale datoriilor ce au ca rezultat creúterea capitalurilor proprii sub alte forme decât aporturile de capital din partea ac ionarilor sau asocia ilor. Din punct de vedere financiar veniturile sunt considerate ca reprezentând sume sau valori încasate sau de încasat din: activit i curente de livr ri de bunuri, execut ri de lucr ri úi prest ri de servicii sau alte activit i. Înregistrarea în contabilitate a veniturilor are în vedere patru momente distincte úi anume: produc ia, facturarea, încasarea úi încorporarea în rezultatul perioadei. Ansamblul cheltuielilor úi veniturilor înregistrate la sfârúitul perioadei sunt încorporate în rezultatul perioadei. Acesta poate fi: - pozitiv, atunci când Veniturile > Cheltuielile = Profit - negativ, atunci când Veniturile < Cheltuielile = Pierdere Rezultatul perioadei poate face obiectul mai multor ecua ii de echilibru: a) Rezultat = Venituri - Cheltuieli b) Venituri = Cheltuieli ± Rezultat c) Cheltuieli = Venituri ± Rezultat d) Rezultat = Capitaluri proprii la sfârúitul exerci iului (anului) – Capitaluri proprii la începutul exerci iului (anului) ÎNTREB RI: 1. Indica i care sunt trasaturile obiectului contabilitatii? 2. Care sunt tipurile de entitati patrimoniale care formeaz sfera de ac iune a obiectului contabilitatii? 3. Defini i patrimoniul in sens economic si juridic. 4. Defini i si caracteriza i activele imobilizate. 5. Defini i si caracteriza i imobiliz rile necorporale. 6. Defini i si caracteriza i imobiliz rile corporale. 7. Defini i si caracteriza i imobiliz rile financiare. 8. Defini i si caracteriza i activele circulante. 9. Defini i si caracteriza i stocurile. 10. Defini i si caracteriza i crean ele. 11. Defini i si caracteriza i pasivele patrimoniale. 12. Defini i si caracteriza i cheltuielile si veniturile. PROBLEME PROPUSE: 1. Sa se calculeze patrimoniul net al întreprinderii útiind ca patrimoniul brut este de 14.000 lei iar valoarea datoriilor este de 4.000 lei.

24

2. SC X SA dispune la un moment dat de urm toarea situa ie patrimoniala: - capital social =1.000 - profit = 1.550 - furnizori = 400 - rezerve = 200 - credite bancare pe termen scurt = 500 Sa se determine valoarea capitalurilor proprii. 3. SC Y SA dispune la un moment dat de urm toarea situa ie patrimoniala: - capital social =2.000 - impozitul pe profit = 100 - furnizori = 400 - rezerve = 200 - credite bancare pe termen scurt = 500 - creditori diverúi = 700 - datorii fata de salaria i = 300 Sa se determine valoarea datoriilor societatii . 4. SC COMPONENTS FOR SHOES SA având ca obiect de activitate prelucrarea materialelor si fabricarea componentelor pentru incaltaminte dispune la un moment dat de urm toarea situa ie patrimoniala: - capital social =1.000 - útaifuri = 300 - furnizori = 800 - material ne esut = 500 - es tur din fibr din piele = 700 - maúini de sub iat material netesut = 3.000 - disponibil in cont la banca = 2.000 Sa se determine valoarea activelor circulante . 5. SC COMPONENTS FOR SHOES SA având ca obiect de activitate prelucrarea materialelor si fabricarea componentelor pentru incaltaminte dispune la un moment dat de urm toarea situa ie patrimoniala: - capital social =1.500 - útaifuri = 600 - crean e fata de clien i = 400 - furnizori = 800 - hala industriala = 50.000 - cheltuieli de constituire = 200 - maúini de sub iat material netesut = 3.000 - disponibil in cont la banca = 2.000 - terenuri = 70.000 - mobilier pentru birouri = 10.000 Sa se determine valoarea activelor imobilizate .

25

CAPITOLUL 3
METODA CONTABILIT II Întrucât este considerat o disciplin útiin ific , cu un obiect de cercetare, úi o terminologie (limbaj) proprie, contabilitatea dispune úi de o metod specific de lucru adoptat necesit ilor practice, solid fundamentate, prin care îúi contureaz pozi ia în sistemul útiin elor economice precum úi rela iile cu celelalte discipline înrudite.

3.1. Delimit ri privind con inutul metodei contabilit ii Cuvântul metod provine de la „meta” úi „hodos” din limba greac , care înseamn cale úi mijloc pentru a ajunge undeva. Prin metod în general se în elege un mod sistematic de cercetare, de cunoaútere úi transformare a realit ii obiective. Metoda contabilit ii reprezint un ansamblu de procedee aflate într-o strâns corela ie úi intercondi ionare, în vederea stabilirii normelor úi principiilor cu caracter special pe care se fundamenteaz contabilitatea ca útiin , în scopul cunoaúterii pozi iei financiare, (patrimoniului) a performan elor financiare úi a modific rilor acestora la nivelul întreprinderii.

3.2. Principiile de baz ale metodei contabilit ii Sistemul de contabilitate în partid dubl , practicat de cea mai mare parte a agen ilor economici din România are la baz urm toarele principii teoretice fundamentale: - principiul dublei reprezent ri a patrimoniului; - principiul dublei înregistr ri a opera iilor economico – financiare, evenimentelor úi tranzac iilor; - principiul dublei determin ri a performan elor (rezultatelor) întreprinderii.

3.3. Procedeele metodei contabilit ii Procedeul reprezint un mijloc folosit pentru a ajunge la un anumit rezultat: modalitatea de a ac iona, modul de a proceda, solu ia practic adoptat , ca sistem pentru efectuarea sau producerea unui lucru4. Procedeele metodei contabilit ii pot fi grupate în trei mari categorii: - procedee ale metodei contabilit ii comune tuturor útiin elor: observarea, ra ionamentul, analiza, sinteza, etc.

4

Academia Român , Institutul de Lingvistic Iorgu Iordan, Dex, Dic ionarul Explicativ al Limbii Române, Edi ia

II, Editura Univers Enciclopedic, 1996, pag. 853

26

. ÎNTREB RI: 1. evaluarea. calcula ia si inventarierea. 5. 2. 4. Defini i metoda contabilitatii. 6. Ce se intelege prin metoda in general? Este necesara utilizarea de c tre contabilitate a unei metode specifice? Care este diferen a intre metoda si procedeu? Defini i si caracteriza i trasaturile de baza ale metodei contabilitatii.procedee specifice metodei contabilit ii: bilan ul. Care sunt procedeele comune tuturor stiintelor utilizate si de metoda contabilitatii? 7. . 3. Care sunt procedeele specifice metodei contabilitatii? 27 .procedee ale metodei contabilit ii comune úi altor discipline economice: documentarea. contul si balan a de verificare.

din Legea Contabilit ii nr. Norme metodologice pentru întocmirea úi utilizarea documentelor comune privind activitatea financiar – contabil . evenimente úi tranzac ii desf úurate de indivizi sau de colectivit i. procese. Editura Economic 1998. Documentele justificative trebuie s con in urm toarele elemente comune prev zute prin structura formularelor corespunz toare5: .01. 425/1998. -realizeaz leg tura organic între formele eviden ei economice.constituie sursa de date indispensabil procesului de verificare úi control a gestiunilor de valori materiale úi b neúti. pag. .CAPITOLUL 4 DOCUMENTAREA – PROCEDEU DE BAZ AL METODEI CONTABIL T II În general documentele reprezint înscrisuri legale ce privesc opera ii. activit i.2005 „orice opera iune economico – financiar efectuat se consemneaz în momentul efectu rii ei.men ionarea p r ilor care particip la efectuarea opera iei economice úi financiare (când este cazul).numele úi prenumele precum úi semn turile persoanelor care r spund de efectuarea opera iei economico – financiare.reflect activitatea economic . . .datele cantitative úi valorice aferente opera iei economice úi financiare efectuate. 82/1991 modificat úi republicat în 14. 4.denumirea úi sediul unit ii care întocmeúte documentul (când este cazul). 19 5 28 . ale persoanelor cu atribu ii de H. . fapte.denumirea documentului (titlul). 831/1997 úi OMF nr. eveniment sau tranzac ie. procesele. Definirea. evenimentele úi tranzac iile ce au avut loc în decursul unei perioade determinate.G.1.constituie principala surs de date pentru luarea deciziilor.con inutul opera iei economice úi financiare iar când este necesar úi temeiul legal al efectu rii ei. într-un document care st la baza înregistr rilor în contabilitate dobândind calitatea de document justificativ” Documentele care consemneaz acte. . . Importan a documentelor justificative rezult din caracteristicile principale ale acestora úi anume: . constituind stadiul (faza) ini ial de reflectare a acestora pe supor i materiali sau imateriali.num rul documentului úi data întocmirii. . . evenimente úi tranzac ii în momentul úi la locul producerii lor se numesc documente primare.servesc drept prob în justi ie. . Documentele justificative sunt documentele primare care probeaz legal o opera iune. importan a úi con inutul documentelor justificative În conformitate cu articolul 6.

Documentele justificative úi contabile trebuie s îndeplineasc o serie de condi ii de form úi fond6.eficien a opera iei economico – financiare. tehnic – operativ . Formularele tipizate Prin tipizarea documentelor se urm reúte stabilirea unor formulare unitare sub aspectul m rimii. Malciu.un sistem unitar de eviden . asocia iile úi celelalte persoane juridice. Tipizarea documentelor asigur : . care servesc la prelucrarea. etc. stau la baza înregistr rilor în jurnale. 4. .2. institu iile publice. unit ile cooperatiste. S. . Documentele contabile – jurnale. num rul úi data documentului justificativ. formei úi destina iei pentru anumite opera ii.2. .formulare tipizate. societ ile bancare. Feleag . Clasificarea documentelor justificative Diversitatea domeniilor în care îúi g sesc utilitatea documentele justificative. evenimente úi tranzac ii. fiúe. unit ile de asigur ri sociale.realitatea evenimentului sau tranzac iei. trebuie s cuprind elemente cu privire la: .semn turile pentru întocmire úi verificare. Editura Economic 2002.legalitatea evenimentului sau tranzac iei consemnat.alte elemente menite s asigure consemnarea complet a opera iilor în documente justificative.utilizarea documentelor în acelaúi timp privind eviden a contabil . L. . pag.conturile sintetice úi analitice debitoare úi creditoare. întocmire úi utilizare. centralizarea úi înregistrarea în contabilitate a opera iilor consemnate în documentele justificative întocmite manual sau în condi iile utiliz rii tehnicii de calcul.control financiar preventiv úi ale persoanelor în drept s aprobe opera iile respective dup caz.autenticitatea documentului.corectitudinea calculelor.felul. Documentele justificative întocmite de: regiile autonome. . Dac se are în vedere regimul de tip rire. . face necesar clasificarea acestora în func ie de mai multe criterii.sumele corespunz toare opera iilor efectuate. obligatorii pentru to i agen ii economici. .formulare netipizate. 4. Bunea – Bazele contabilit ii.1. societ ile agricole.valabilitatea documentului. Condi iile de form se refer la: . documentele justificative cuprind dou mari categorii: . . societ ile comerciale. . statistic . 6 N. Condi iile de fond au în vedere: . 118 29 . . fiúe úi alte documente contabile dup caz. precum úi persoanele fizice care au calitatea de comerciant.

stocului final. Pe lâng regimul de tip rire. 831/1997. destina ia úi felul opera iilor.documente privind cheltuielile. OMF 425/1998 30 . forma úi destina ia.formulare tipizate comune care nu au regim special. b) Dup func iile úi rolul pe care îl îndeplinesc în reflectarea evenimentelor úi tranzac iilor: . Eviden a operativ a formularelor tipizate cu regim special se ine cu ajutorul „Fiúei de magazie a formularelor cu regim special”. .documente de dispozi ie. stocurile úi produc ia în curs de execu ie. Chitan a. . ieúirilor. etc. întocmire úi utilizare. .documente de execu ie.documente privind activele imobilizate. Acestea au menirea de a ajuta agen ii economici în asigurarea eviden ei economice curente furnizând informa ii suplimentare cu privire la opera ii. privind activitatea financiar .uúurarea muncii de completare. considerat de noi principalul criteriu de clasificare a documentelor justificative. Documentele netipizate Documente netipizate sunt reprezentate prin acele formulare pentru care nu se stabilesc în mod strict elementele pe care s le con in respectiv: m rimea. urm rindu-se individual fiecare formular sub aspectul: stocului ini ial..contabil . Bonul de comand – chitan a. fiind necesar justificarea fil cu fil atât cele folosite cât úi nefolosite sau anulate. OMF 2055/1998. . Fiúa de magazie a formularelor cu regim special. intr rilor.reducerea num rului de documente la strictul necesar. .G. clien ii. departamente. . .documente privind rela iile cu furnizorii. Cele mai importante documente (formulare) cu regim special sunt: Factura.documente privind salariile úi rela iile cu salaria ii. .2. veniturile úi rezultatele financiare .documente privind constituirea úi modificarea capitalurilor întreprinderii .documente mixte . OMF 1177/1998. 4. Dac avem în vedere modelele recomandate de legisla ia în vigoare7 documentele tipizate se împart în mai multe categorii: . acestea pot fi grupate úi în func ie de alte criterii: a) Dup natura. . . Avizul de înso ire.formulare tipizate cu regim special comune pe economie. elaborate de ministere.documente contabile. Monetarul. Modelele registrelor úi formularelor tipizate comune privind activitatea financiar – contabil sunt prev zute în cadrul unui „Nomenclator”. 7 H.formulare specifice pe sectoare ale economiei. evenimentelor úi tranzac iilor pe care le reflect : . .2. . asigurându-se astfel simplificarea úi ra ionalizarea circuitului acestora. evenimente úi tranzac ii. activit i.reducerea cheltuielilor de imprimare.documente privind încas rile úi pl ile. bugetul statului úi alte organisme publice úi private.

care r spund de realitatea datelor consemnate. prin respectarea succesiunii documentelor dup data de întocmire sau de intrare în unitate úi sistematic în conturi sintetice úi analitice. În cazul utiliz rii echipamentelor informatice pentru întocmirea documentelor justificative úi pentru prelucrarea úi înregistrarea datelor în contabilitate.documentele contabile întocmite de unit ile de informatic pe baza documentelor justificative trebuie predate unit ilor beneficiare la termenele 8 OMF 425/1998 31 . .documente internalizate sunt documentele care circul numai între compartimentele func ionale ale întreprinderii. cu maúina de scris sau cu ajutorul tehnicii de calcul (calculatorul). s fie întocmite corect úi la timp de c tre unit ile beneficiare. Completarea unui document justificativ trebuie s se fac în mod cite . elaborate în acest sens de Ministerul Finan elor Publice. În cazul în care prelucrarea documentelor justificative se face de c tre unit i prestatoare de servicii de informatic . Întocmirea eronat .documente externalizate sunt documentele care reflect rela iile întreprinderii cu ter ii.documente centralizatoare. dup caz. Registrul cartea – mare. c) Dup sfera de cuprindere úi circuitul realizat: . în conformitate cu regulile stabilite pentru fiecare form de înregistrare. únuruite.documente primare . . 4. Registrele contabile. altele decât cele obligatorii (Registrul jurnal. Întocmirea úi prelucrarea documentelor justificative Documentele justificative trebuie întocmite în conformitate cu normele în vigoare. în momentul controlului efectuat de organele abilitate se sanc ioneaz potrivit legisla iei în vigoare cu amend úi confiscarea bunurilor respective. past de pix. neafectând rela iile cu ter ii. pentru asigurarea înregistr rilor în contabilitate s se respecte urm toarele reguli8: . Registrul inventar) editate cu ajutorul tehnicii de calcul vor fi numerotate. cu condi ia respect rii con inutului de informa ii úi a normelor de întocmire úi utilizare a acestora. Înregistr rile în contabilitate se fac cronologic.-documente de sintez úi raportare contabil denumite situa ii financiare anuale . completându-se toate rubricile.documentele justificative. în rela iile dintre aceste unit i úi cele beneficiare este necesar ca. clar úi succint f r úters turi sau corecturi úi f r a se l sa spa ii libere între opera iile înscrise.3. Conform acestor norme înscrierea datelor în documente se face cu cerneal . neutilizarea documentelor corespunz toare sau lipsa documentelor care s ateste provenien a bunurilor atât pe timpul transportului cât úi la locurile de depozitare úi vânzare. parafate úi înregistrate în eviden a unit ii. registrele contabile úi formularele comune pe economie privind activitatea financiar contabil pot fi adaptate în func ie de specificul úi necesit ile întreprinderilor. . d) Dup stadiul (faza) úi gradul de agregare a opera iilor consemnate: .

respect rii coresponden ei conturilor úi exactit ii sumelor înregistrate. s fie întocmite corect úi la timp de c tre unit ile beneficiare. Unit ile de informatic r spund de corectitudinea prelucr rii datelor. verificându-se dac : . . verificare realizat de compartimentul de contabilitate. evenimentelor úi tranzac iilor consemnate. Verificarea úi corectarea erorilor din documentele justificative Înregistr rile în contabilitatea sintetic úi analitic se fac pe baz de documente justificative. . documentul greúit se anuleaz úi r mâne în carnetul respectiv (nu se detaúeaz ). Erorile (greúelile) constatate cu ocazia verific rii documentelor justificative se corecteaz astfel: a) În cazul opera iunilor care implic primirea.stabilite prin contractele sau conven iile încheiate. opera iilor. c) Verificarea de fond are în vedere: . . . Unit ile de informatic r spund de corectitudinea prelucr rii datelor. .documentul este autentic úi corect întocmit.con ine vizibil semn tura de întocmire. 4. útampila úi semn tura conduc torului unit ii. . document cu document sau a unui centralizator în care sunt înscrise mai multe documente justificative al c rui con inut se refer la opera ii de aceeaúi natur úi perioad . . al calculelor úi de fond. .oportunitatea.unit ile beneficiare trebuie s efectueze verificarea documentelor contabile ob inute de la unit ile de informatic în sensul cuprinderii tuturor documentelor justificative pentru prelucrare.documentele justificative. a) Verificarea formei presupune cercetarea modului în care au fost completate documentele.documentele contabile întocmite de unit ile de informatic pe baza documentelor justificative trebuie predate unit ilor beneficiare la termenele stabilite prin contractele sau conven iile încheiate.realitatea datelor. .s-a folosit documentul corespunz tor opera iei consemnate. presupune un control detaliat asupra corectitudinii calculelor efectuate în cadrul documentelor justificative.necesitatea. care r spund de realitatea datelor consemnate.au fost completate toate rubricile. cu excep ia ordinului de deplasare (delega ie). pe baza 32 . eliberarea sau justificarea numerarului sau a altor documente pentru care normele în vigoare prev d restric ii. În vederea înregistr rii în contabilitate.4. b) Verificarea calculelor. documentele justificative sunt supuse verific rii sub trei aspecte: al formei.legalitatea. conform cerin elor impuse de opera ia economico – financiar .

Registre pentru eviden a cronologic . .sumele debitoare úi creditoare care s-au înregistrat în conturile corespunz toare. Registrul cartea – mare).1.conturi debitoare úi conturi creditoare. . opera ie cu opera ie. fiecare opera ie se va înregistra prin articole contabile în mod cronologic dup data 33 . nota de contabilitate.Registre pentru eviden a sistematic . 4. veniturilor úi cheltuielilor unei întreprinderi.). num rul úi data documentului justificativ. Registrul jurnal serveúte ca document obligatoriu de înregistrare cronologic úi sistematic respectiv ca prob în litigii. anul) producerii sau consemn rii în documentele justificative care le atest (ex.data de înregistrare. Registrele de contabilitate Registrele de contabilitate sunt documente contabile obligatorii în cadrul c rora agen ii economici înregistreaz periodic. . Se întocmeúte într-un singur exemplar manual.num rul curent. în func ie de dat (ziua. b) În cazul celorlalte documente corectarea se realizeaz prin t ierea (trecerea) cu o linie a textului sau a cifrei greúite pentru ca acestea s poat fi citite. În condi iile conducerii contabilit ii cu ajutorul tehnicii de calcul. datoriilor. Registrele folosite în contabilitate pot fi grupate în trei mari categorii: . consemnate în documente justificative care produc modific ri asupra pozi iei financiare.explica ii cu privire la opera iile consemnate. servesc la înregistrarea opera iilor economico – financiare. Registrul jurnal Este documentul contabil obligatoriu în care se înregistreaz zilnic. . în mod cronologic. etc.felul. capitalurilor proprii. performan elor financiare úi fluxurilor de trezorerie. .Registre pentru eviden a combinat sunt utilizate pentru înregistrarea simultan a opera iilor. men ionându-se data efectu rii corecturii úi semnându-se de persoana care a întocmit úi corectat documentul justificativ. iar deasupra se scrie cifra sau textul corect. luna. evenimentelor úi tranzac iilor atât în ordine cronologic cât úi sistematic . felul úi sensul modific rii în timp (ex.5. 4.5. cronologic úi sistematic opera iunile economice úi financiare.c ruia se primeúte sau se restituie diferen a între cheltuielile efective de deplasare úi avansul acordat. . fie sub form de list ri informatice legate sub form de registru úi cuprinde coloane distincte cu privire la: . . Registrul jurnal. servesc la gruparea úi ordonarea datelor cuprinse în documente justificative în func ie de natura. f r spa ii libere toate modific rile activelor.

În aceast situa ie Registrul jurnal se editeaz lunar iar paginile vor fi numerotate pe m sura edit rii lor.de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate. Se întocmeúte într-un singur exemplar.verificarea înregistr rilor contabile efectuate. únuruit. . . parafat úi înregistrat la organul fiscal teritorial f r úters turi úi spa ii libere. Registrul jurnal de încas ri úi pl i înregistreaz cronologic. La fel ca úi registrul jurnal se întocmeúte într-un singur exemplar úi serveúte ca: . Registrul Cartea mare Serveúte pentru conducerea contabilit ii sintetice a opera iunilor economico – financiare în unit ile care utilizeaz forma de înregistrare contabil „maestru – úah”. . Pe lâng calitatea de document contabil obligatoriu de înregistrare a rezultatelor inventarierii serveúte úi ca prob în litigii.stabilirea rulajelor úi a soldurilor pe conturi sintetice la unit ile care utilizeaz forma de înregistrare „pe jurnale”. cu ocazia fuziunii. 4.recapitula ia elementelor inventariate.3. cauze.2. 4. în care se înregistreaz grupat dup natura lor elementele inventariate. . putând fi suplinit de „Fiúa de cont pentru opera ii diverse” .document de înregistrare a încas rilor úi pl ilor. diferen e). Se întocmeúte la sfârúitul lunii în cadrul compartimentului financiar contabil .valoarea de inventar.5. zi de zi. dup ce a fost numerotat.num rul curent. de regul la sfârúitul anului.5. Se completeaz pe baza inventarierii faptice a fiec rui cont cuprins în bilan . -document de stabilire a situa iei financiare a agentului economic.întocmirea balan ei de verificare.valoarea contabil . care conduce contabilitatea în partid simpl . Se utilizeaz sub form de foi volante. anual la închiderea exerci iului. toate opera iile de încas ri úi pl i efectuate pe baza documentelor justificative de c tre asocia iile familiale úi persoanele fizice care au calitatea de comerciant. 34 . eviden iind urm toarele: . Cartea mare st la baza întocmirii balan ei de verificare. diviz rii sau lichid rii precum úi în alte situa ii.prob în litigii. Trebuie întocmit: la înfiin area unit ii. tip rite pe ambele fe e servind la: . . .diferen a din evaluare (valoarea. . Registrul inventar Este documentul contabil obligatoriu. suficient de detaliat pentru a putea justifica con inutul fiec ruia dintre posturile bilan ului contabil.

pl ile úi încas rile efectuate în raport cu bugetul de stat.1. Acest grafic va con ine: . care se aprob de conduc torul unit ii. contabilul úef sau o alt persoan împuternicit s îndeplineasc aceast func ie s întocmeasc nomenclatorul (lista) documentelor utilizate pentru fiecare opera ie sau activitate economico – financiar precum úi graficul circula iei documentelor. precum úi pentru inerea la zi a contabilit ii se recomand ca directorul financiar – contabil. ordonatorului de credite sau altor persoane care au obliga ia gestion rii activelor úi pasivelor întreprinderii.data întocmirii.termenul stabilit pentru predarea documentelor.2. În vederea asigur rii unei circula ii ra ionale úi unitare a documentelor. . . . înscriindu-se în mod obligatoriu seria úi numerele aferente formularelor respective.6.denumirea documentelor. eviden úi gestionare a acestora. . Gestionarea documentelor 4.persoanele care poart r spunderea întocmirii lor.num rul de exemplare. nu circul în afara unit ii fiind considerate documente de înregistrare contabil . 4.6.Toate categoriile de registre prezentate. 35 . . . Persoanele care folosesc formularele cu regim special r spund de utilizarea lor. furnizorii sau alte persoane fizice úi juridice au obliga ia s organizeze úi s asigure corecta utilizare. 4. care stau la baza înregistr rilor în contabilitate. întocmindu-se bon de consum dintr-un bonier distinct gestionat de persoana împuternicit în acest scop. Eviden a úi utilizarea documentelor Întreprinderile care întocmesc documente justificative úi contabile în mod deosebit formulare cu regim special de înseriere úi numerotare precum úi alte documente cu ajutorul c rora se stabilesc volumul de activitate. R spunderea pentru organizarea gestion rii. Organizarea circula iei documentelor Circula ia documentelor eviden iaz drumul parcurs de acestea de la intrarea în unitate sau de la emitere úi pân la arhivare. clien ii.destina ia documentelor.alte elemente care se apreciaz ca necesare. contabile úi a registrelor de contabilitate revine administratorului. arhivându-se la compartimentul financiar contabil împreun cu documentele contabile care au stat la baza întocmirii lor (p strându-se minim 10 ani).6. trebuind s le justifice în orice moment iar cele nefolosite restituindu-se la magazie pe baza „Bonului de predare – transfer – restituire” cu men ionarea seriei úi a numerelor. folosirii úi eviden ei documentelor justificative. Formularele cu regim special se elibereaz utilizatorilor pe baza aprob rii conduc torului unit ii. Eviden a formularelor cu regim special se ine cu ajutorul „Fiúei de magazie a formularelor cu regim special care se completeaz distinct pentru fiecare tip de formular pe m sura aprovizion rii acestora.

asigurate împotriva degrad rii. care are obliga ia de a dispune cercetarea úi verificarea împrejur rilor în care s-au produs lipsurile sau pierderile úi eventual tragerea la r spundere a celor vinova i conform legii. defectuos tip rite sau în alte cazuri similare se anuleaz prin barare pe diagonal f cându-se men iunea „ANULAT” pe toate exemplarele úi se restituie gestionarului de formulare sub semn tura persoanei pred toare.3. Lipsurile sau pierderile de formulare numerotate. Clasarea documentelor poate fi: provizorie sau definitiva. etc. 629/2002 Legea contabilit ii nr. aranjare úi îndosariere a documentelor justificative úi contabile în func ie de anumite criterii care s permit o bun p strare dar úi s fac posibil descoperirea cu uúurin la nevoie. 82/1991. p strarea úi arhivarea documentelor justificative úi contabile Clasarea este opera iunea de grupare. Partea a III – a. în magazie sau la compartimentele care le utilizeaz vor fi aduse. . republicat în 2005. 82/1991. nr. . Clasarea. care reflect miúc rile dosarelor úi documentelor din cadrul arhivei. întocmindu-se proces – verbal úi operându-se corespunz tor în „Registrul de eviden curent a arhivei”. 25. republicat în 2002. La arhivarea documentelor contabile úi justificative trebuie respectate urm toarele reguli generale9: . bibliorafturi. distrugerii sau sustragerii.Of. Scoaterea din arhiv a documentelor pentru consultarea temporar se face doar cu acordul scris al conduc torului unit ii iar eliminarea documentelor al c ror termen legal de p strare a expirat se face de c tre o comisie numit în acest sens. únuruite úi parafate. cu excep ia statelor de salarii úi a situa iilor financiare anuale care trebuie p strate timp de 50 de ani. dup sesizarea organelor în drept. M. . se numeroteaz úi se trec în ordine într-un nomenclator (list ) la începutul fiec rui dosar. art. dotate cu mijloace de prevenire a incendiilor.Of.48//2005 36 .Formularele neutilizabile.gruparea documentelor în dosare se face cronologic úi sistematic pe exerci ii financiare respectiv perioade din cadrul acestora. 9 ** Legea contabilit ii nr.dosarele con inând documente contabile se p streaz în spa ii amenajate în acest scop.documentele se grupeaz în dosare numerotate. M. Formularele cu regim special pierdute sau sustrase se declar nule în Monitorul Oficial al României. 4. Documentele clasate în dosare. Termenul de p strare a documentelor justificative úi contabile este de 10 ani cu începere de la data exerci iului în cursul c ruia au fost întocmite.6.eviden a documentelor la arhiv se ine cu ajutorul „Registrului de eviden curent ”. în scris administratorului.

ÎNTREB RI: 1. Cum este organizata circula ia documentelor? 12. . Atunci când originalul documentului reconstituit a fost g sit. Toate documentele reconstituite vor purta vizibil men iunea „RECONSTITUIT” cu specificarea num rului úi a datei dispozi iei pe baza c reia s-a f cut reconstituirea. distrus sau sustras úi anume: . Defini i si caracteriza i formularele netipizate? 5. Conform legisla iei în vigoare nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri. sustragerii sau distrugerii. p strate si arhivate documentele justificative si contabile? 13. dup caz. Cum se clasifica documentele justificative? 3. 4. 2. . . Defini i si caracteriza i Registrul Jurnal? 9. Defini i si caracteriza i Registrul Cartea-Mare? 10.6. Cum sunt reconstituite documentele justificative si contabile? 37 .declara ia scris a salariatului responsabil cu p strarea documentului.o copie a documentului reconstituit. bilete de c l torie.dispozi ia scris a conduc torului unit ii pentru reconstituirea documentului. distruse sau sustrase. Reconstituirea documentelor justificative úi contabile Reconstituirea este procesul de refacere în forma ini ial a documentelor pierdute. Cum se realizeaz verificarea documentelor justificative? 6.sesizarea scris . Care sunt registrele contabile obligatorii? 8.4. care se ataúeaz la dosarul de reconstituire. etc. Defini i si caracteriza i documentele justificative. . Defini i si caracteriza i formularele tipizate? 4. Cum sunt l sate. Dosarul de reconstituire trebuie s con in toate lucr rile efectuate în leg tur cu constatarea úi reconstituirea documentului pierdut.La încetarea activit ii documentele se predau la Arhivele Statului în conformitate cu dispozi iile legale privind Fondul Arhivistic Na ional al României dac legea nu prevede altfel.procesul verbal de constatare a pierderii. documentul reconstituit se anuleaz .) disp rute înainte de a fi înregistrate în eviden a contabil . pe baza unui proces verbal. Atunci când se constat dispari ia unor documente justificative úi contabile se impune reconstituirea acestora în termen de maximum 30 de zile de la constatare** în baza unui dosar de reconstituire întocmit separat pentru fiecare caz. pagubele aduse unit ii sau ter ilor generate de dispari ie recuperându-se de la cei vinova i conform legii. Cum sunt depistate erorile de verificare documentelor justificative ? 7. .dovada sesiz rii Parchetului General sau dovada sanc ion rii disciplinare a salariatului vinovat. Defini i si caracteriza i Registrul Inventar? 11.

valoarea just . Tehnicile de estimare sunt metode úi estim ri adoptate de agen ii economici pentru a determina valorile monetare ce corespund bazelor de m surare. Tratamentul de baz exprim opinii úi conven ii general acceptate.352 38 . credibile úi comparabile cu privire la procesele. de nevoile de informare úi nu în ultimul rând în func ie de ra ionamentul profesional pot fi adoptate dou tratamente: de baz úi alternativ. datorii. cheltuielilor úi rezultatelor financiare în contabilitate folosind un etalon unitar (cel monetar) poart numele de evaluare. veniturilor. activit ile. în decursul unei perioade determinate este necesar estimarea dimensiunii acestora adic m surarea sau cuantificarea lor unitar . pag. a estima.”10 M surarea activelor. recunoaúterea úi prezentarea structurilor situa iilor financiare.CAPITOLUL 4 EVALUAREA ACTIVELOR ùI PASIVELOR ÎNTREPRINDERII În vederea ob inerii de informa ii inteligibile. apelarea la una sau mai multe baze de m surare**). importan a úi necesitatea evalu rii A „evalua” înseamn „a determina. a pre ui. capitalurilor proprii. Cele mai utilizate baze de m surare sunt: costul istoric. DEX. venituri úi rezultate financiare. 5.2. Evaluarea presupune. Bucureúti 1997. Con inutul. 10 Dic ionarul explicativ al limbii române. a calcula. capitaluri proprii. variante. În materie de contabilitate bazele de m surare au fost reglementate în func ie de etapele parcurse în reforma contabilit ii. Politicile contabile cuprind ansamblul principiilor.1. datoriilor. valoarea net de realizare curent . În func ie de politica adoptat de întreprindere. Editura Univers. op iuni úi posibilit i particulare desprinse pe baza ra ionamentului profesional. selectate pentru active. evenimentele úi tranzac iile ce au avut loc. Expresiile monetare ale acestora se ob in prin aplicarea politicilor contabile úi a tehnicilor de m surare. a stabili pre ul. iar cel alternativ. costul de înlocuire. bazelor. conven iilor. regulilor úi practicilor specifice adoptate de o întreprindere în vederea reflect rii fidele a evenimentelor úi tranzac iilor. Principiile evalu rii în contabilitate Evaluarea structurilor situa iilor financiare ale întreprinderii trebuie realizat pe baza principiilor contabile de baz . 5. cheltuieli. a socoti. valoarea. În cadrul contabilit ii normalizate evaluarea se realizeaz în baza unor reglement ri specifice denumite tratamente contabile. relevante.

g) Principiul evalu rii separate a elementelor de activ úi pasiv. presupune exprimarea monetar (valoric ) a activelor. presupune continuitate în aplicarea aceloraúi reguli úi norme privind evaluarea activelor. pag. datoriilor. Acestea sunt11: . eviden iat în documentele justificative care le atest utilitatea (destina ia) sau provenien a (sursa).timpul. cheltuielilor úi rezultatelor asigurând astfel comparabilitatea în timp a informa iilor contabile.9 39 . . Criteriile de baz ale evalu rii În teoria úi practica contabil s-au conturat mai multe criterii cu privire la evaluarea fluxurilor úi stocurilor de active. f r a intra în imposibilitatea continu rii activit ii sau reducerea semnificativ a acesteia. 9 O. nr.valoarea de întrebuin are. f) Principiul pragului de semnifica ie. b) Principiul cuantific rii monetare.P. recomand ca în vederea stabilirii valorii totale corespunz toare unei pozi ii din bilan se va determina separat valoarea aferent fiec rui element individual de activ sau de pasiv. d) Principiul permanen ei metodelor. cheltuielilor úi rezultatelor financiare. Colec ia Economic . astfel încât prin mijlocirea monedei (banilor) valorile economice se exprim unitar cu ajutorul pre urilor úi tarifelor.. 5. . . 94 /2001.valoarea de pia . veniturilor. Ristea M.F. pag. impune înregistrarea în contabilitate a activelor úi pasivelor la valoarea de origine (valoarea de intrare). datoriilor. pasive. capitalurilor proprii. veniturilor.valoarea de utilitate. Bazele Contabilit ii.valoarea real . În esen principiul presupune aprecierea rezonabil a evenimentelor úi tranzac iilor în scopul evit rii riscului de transfer asupra viitorului a incertitudinilor prezentului. nr.Dintre acestea prezint importan semnificativ în chestiunea evalu rii urm toarele: a) Principiul costului istoric.O. e) Principiul continuit ii activit ii are în vedere prezum ia c întreprinderea îúi continu în mod normal func ionarea într-un viitor previzibil. c) Principiul pruden ei presupune recunoaúterea numai a profiturilor realizate úi înregistrarea obliga iilor úi pierderilor previzibile chiar dac apar între data încheierii exerci iului úi data întocmirii bilan ului. 11 ** C lin O. 2000. 85/2001. cheltuieli úi venituri. capitalurilor proprii. a)Valoarea de utilitate este reprezentat de pre ul presupus a fi acceptat de un poten ial cump r tor în func ie de: .3.M.M. recomand ca orice element cu o valoarea semnificativ s fie prezentat distinct în cadrul situa iilor financiare iar elementele cu valori nesemnificative care prezint aceeaúi natur sau cu func ii similare trebuie însumate nefiind necesar prezentarea lor separat . Editura Na ional.

la care sunt evaluate úi înregistrate în contabilitate activele úi pasivele la data intr rii în întreprindere se determin aplicând principiul costului istoric în func ie de modalit ile de intrare. în aúa fel încât oricând pot fi g si i poten iali cump r tori úi vânz tori. Dac avem în vedere momentele în care se realizeaz úi obiectivele urm rite.1. În ambele situa ii evaluarea se face la valoarea de intrare denumit úi cost. Evaluarea curent are în vedere. capitalurilor proprii. evenimente úi tranzac ii viitoare. in prezent sau în viitor.data intr rii în întreprindere.data ieúirii din întreprindere sau darea în consum. care în esen presupune stabilirea dimensiunii valorice a activelor. Evaluarea la data intr rii în întreprindere Valoarea de intrare. respectiv la: .1. . .1. Tratamente contabile la evaluarea curent Tratamentele contabile reprezint reguli de evaluare recunoscute úi acceptate de teoria úi practica contabil în cadrul formelor de evaluare. .activele de pia sunt relativ omogene. 5. . Formele evalu rii úi tratamente contabile privind evaluarea Evaluarea este o form specific a cuantific rii úi în acelaúi timp un procedeu de baz al metodei contabilit ii. se disting dou forme principale de evaluare: evaluarea curent úi evaluarea periodic . b)Valoarea just (valoarea real ) este suma la care poate fi tranzac ionat un activ sau decontat o datorie de bun voie între p r i aflate în cunoútin de cauz . de active tranzac ionate. în contabilitate opera iunile economico – financiare. trece prin prezent úi produce efecte în viitor.sunt cantit i suficiente. 40 . 5. d) Timpul are în vedere o anumit dat calendaristic (zi. 5.pre ul pie ei. conform c ruia orice activitate. evenimentele úi tranzac iile pe parcursul desf úur rii activit ii operative a întreprinderii.pre urile sunt disponibile pentru a fi cunoscute de public. cheltuielilor úi rezultatelor cu ajutorul pre urilor.starea sau amplasarea elementului supus evalu rii. în cadrul unei tranzac ii în care pre ul este determinat obiectiv. valoarea la care sunt înregistrate.4. Este utilizat în dou momente distincte ce privesc activitatea uni agent economic. Este consecin a principiului continuit ii activit ii.4. lun . Conform reglement rilor actuale evaluarea evenimentelor úi tranzac iilor la intrarea în gestiune se realizeaz pe baza costului istoric din trecut ce va genera fluxuri. eveniment sau tranzi ie provine din trecut. datoriilor.. concretizate în ieúiri de active úi pasive. c)Valoarea de pia a unui activ reprezint pre ul care poate fi ob inut pe o pia activ . procurare sau apari ie. an). veniturilor.4. Tr s turile esen iale ale acesteia sunt** : .

atunci când sunt recunoscute sunt cuantificate la nivelul valorilor de ieúire ale activelor care au sc zut sau la nivelul valorilor de intrare ale datoriilor care s-au majorat. costurile cu montarea úi demontarea bunului.000) = 116. (Pc) .valoarea nominal . Cheltuielile de transport aprovizionare însumeaz 10. tra + Ach ac Exemplu: Societatea Comercial „A” achizi ioneaz de la Societatea Comercial „B” un utilaj industrial în valoare de 100.alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune. Ca = (Pc + Tx nr.cheltuielile de transport – aprovizionare (Ch tra) . . atunci când sunt recunoscute sunt cuantificate la nivelul valorilor de intrare ale activelor care s-au majorat sau la nivelul valorilor de ieúire a datoriilor care au sc zut.000) – 3.000 + 4.valoarea corespondent . Costul de achizi ie (Ca) al unui bun este egal cu: .p) . (A ch ac) Nu se includ în costul de achizi ie reducerile comerciale (Rc) úi alte elemente similare acordare de furnizor.costul de produc ie.costul de achizi ie . .000 lei.000) = 113.pre ul de cump rare (f r TVA). . . + Ch. tra + Ach ac) – Rc Ca = (100.040 lei Costul de produc ie (Cp) al unui bun cuprinde: . Furnizorul a acordat cump r torului reduceri comerciale în valoare de 3.000 lei (pre f r TVA).000 + (19% x 116.cota cheltuielilor indirecte de produc ie alocate în mod ra ional ca fiind legate de fabrica ia bunului (C/Chind).valoarea de aport. prima de asigurare 2.costul de achizi ie al materiilor prime úi consumabilelor. salariile acordate muncitorilor de baz ) (Achd) . conectarea la re eaua de energie electric . iar costurile cu montarea utilajului 4.000 lei Costul de achizi ie + TVA va fi de: 116.valoarea just .000 lei.taxele nerecuperabile. ex. Ca = Pc + Tx nr. Consider m ca fiind cele mai reprezentative valori de intrare costul de achizi ii úi costul de produc ie.000 + 10. prime de asigurare (Tx nr.000 lei. Se cere s se determine costul de achizi ie al utilajului. .000 = (116.000 + 2. Veniturile.alte cheltuieli directe de produc ie.c) . 41 .valoarea de utilitate. .Aceasta poate fi reprezentat prin: . (ex. ex: taxe vamale. (C a m.p + Ch.000 lei. .000– 3.valoarea actualizat . etc.040 = 138.000 + 22.p. Cheltuielile.

Metoda primul intrat – primul ieúit (FIFO) presupune evaluarea bunurilor ieúite din gestiune la costul de achizi ie sau de produc ie al primei 42 . construc iei sau produc iei unui activ pe termen lung. În func ie de specificul activit ii pentru determinarea costului pot fi folosite de asemenea metoda costului standard în activitatea de produc ie úi metoda pre ului cu am nuntul în comer atunci când eviden a m rfurilor se ine la pre de vânzare cu am nuntul.2.1. trebuie determinat prin identificarea specific a costurilor individuale. 5. eficien ei úi capacit ii de produc ie. Identificarea specific a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor. care nu au marje similare úi pentru care nu este practic s se foloseasc alt metod . Diferen ele de pre fa de costul de achizi ie sau produc ie efectiv trebuie eviden iate distinct în contabilitate fiind recunoscute în costul activului. pot fi capitalizate ca parte din costul activului dac sunt îndeplinite condi iile prev zute de Standardul Interna ional de Contabilitate nr. cele financiare (Chf) úi cheltuielile de desfacere (Chd) nu se includ în costul de produc ie. ia în considerare nivelurile normale (sau medii) ale materialelor úi consumabilelor. la valorile determinate folosind una din metodele: . Costul bunurilor vândute este calculat prin deducerea valorii marjei brute din pre ul de vânzare al stocurilor. 306/2002 vor utiliza doar primele trei metode. . Întreprinderile care aplic reglement rile simplificate armonizate cu Directivele Europene conform OMFP nr.metoda ultimul intrat – primul ieúit LIFO. Cp = Ca mpc + Achd + C/Chind Costurile îndator rii. nu trebuie incluse în costul de produc ie fiind recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit.metoda costului mediu ponderat CMP. cheltuieli de depozitare cu excep ia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de produc ie anterior trecerii într-o nou faz de fabrica ie. 23 „Costurile îndator rii” în condi iile aplic rii tratamentului alternativ*). manoper sau alte costuri de produc ie înregistrate peste limitele normal admise.4. . Orice modificare a pre ului de vânzare presupune recalcularea marjei brute. La ieúirea din gestiune bunurile de natura stocurilor úi alte active fungibile. Pierderile de materiale. Evaluarea la data ieúirii din întreprindere sau la darea în consum Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile úi al acelor bunuri úi servicii produse úi destinate unor comenzi distincte úi ferme.metoda primul intrat – primul ieúit FIFO. Metoda pre ului cu am nuntul este folosit în comer ul cu am nuntul pentru a determina costul stocurilor la articole numeroase úi cu miúcare rapid . respectiv cheltuielile financiare cu dobânzile úi diferen ele de curs dobânzii privind împrumuturile care sunt atribuite direct achizi iei. (confundabile) se evalueaz úi înregistreaz în contabilitate. Costul standard.Cheltuielile generale de administra ie (Chga). .alt metod similar recunoscut de reglement rile legale în vigoare. manoperei.

în 05. are în vedere calcularea costului fiec rui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei úi a celor intrate în gestiune în cursul perioadei conform rela iei: Siv  Iv CMP Sic  Ic în care: Siv – stocul ini ial exprimat valoric.01. Pe m sura epuiz rii lotului bunurile ieúite din gestiune se evalueaz la costul urm torului lot în ordine cronologic . Aplica ii practice privind evaluarea stocurilor la ieúire sau consum Determina i valoarea ieúirilor úi a stocului final (dup pentru elementul „A” în baza urm toarelor date: . presupune evaluarea ieúirilor la nivelul valorii pe care întreprinderea va accepta s o pl teasc pentru achizi ionarea unui bun echivalent în viitor. se bazeaz pe determinarea unor costuri antecalculate (standard) sau costuri medii dintr-o perioad anterioar . Metoda ultimul intrat – primul ieúit – (LIFO). .ieúiri în cursul perioadei: .01.intr ri în cursul perioadei: .în 10.în 14.N: 4000 buc x 6 lei/buc. 5. . . Metoda FIFO fiecare ieúire) 43 . Metoda costului mediu ponderat – (CMP).3. Metoda costului standard.stoc la începutul anului 3000 buc x 5 lei/buc. presupune evaluarea bunurilor ieúite din gestiune la costul de achizi ie sau de produc ie al ultimei intr ri (lot). Metoda proxima intrare – prima ieúire cunoscut úi sub denumirea de metoda „valorii de înlocuire”.valoarea ieúirilor (costul elementelor).01.în 07. Metoda este recomandat agen ilor economici în condi iile unei economii infla ioniste. Iv – intr rile exprimate valoric Ic – intr rile exprimate cantitativ. Pe lâng cele trei metode principale de evaluare a stocurilor la ieúirea din gestiune se mai pot utiliza úi alte metode cum sunt: metoda costului standard sau metoda proxima intrare – prima ieúire. Sic – stocul ini ial exprimat cantitativ.N: 7 buc.01.4. În func ie de costul mediu ponderat se va determina valoarea ieúirilor conform rela iei: ValE = CE x CMP în care: ValE .N: 6000 buc x 8 lei/buc.1. Pe m sura epuiz rii lotului bunurile ieúite din gestiune se evalueaz la costul lotului anterior în ordine invers cronologic .intr ri (primul lot).N: 5 buc . CE – cantitatea ieúit .

57 = 27850 lei Vsf = 2000 x 5.N 2000 x 6 = 12000 7000 buc 5000 x 8 = 40000 VE = 52000 lei Vsf în data de 14.01.N: Vsf = Cantitate stoc final (Csf ) x Pre ul bunurilor r mase în stoc (Psf ) Csf = 3000 + 4000 – 5000 = 2000 buc Vsf = 2000 buc x 6 lei/buc = 12000 lei VE în data de 14.39 VE = 7000 x 7.57)  (6000 x8) 2000  6000 59140 8000 7.01.N: 3000 x 5 = 15000 5000 buc 2000 x 6 = 12000 VE = 27000 lei Valoarea stocului final (Vsf ) în data de 07.39 = 7390 lei 44 .N: CMP (3000 x5)  (4000 x6) 3000  4000 39 7 5.57lei / buc Determinarea valorii ieúirilor: VE = Csf x CMP VE = 5000 x 5.N: CMP (2000 x5.01.39= 51730 lei Vsf = 1000 x 7.01.01.N: Vsf = 1000 x 8 = 8000 lei Metoda CMP Se determin costul mediu ponderat conform rela iei: Siv  Iv CMP Sic  Ic În data de 07.01.57 = 11140 lei În data de 14.Valoarea ieúirilor în data de 07.

starea. respectiv pre ul pie ei.la închiderea exerci iului financiar.N: Valoarea ieúirilor (VE) 6000 x 8 = 48000 7000 buc 1000 x 5 = 5000 VE= 53000 lei Valoarea stocului final (Vsf) Vsf = 1000 x 5 = 5000 lei. 45 .1.2.la inventariere. Tratamente contabile la evaluarea periodic Evaluarea periodic presupune determinarea valorii elementelor de natura utilit ilor úi a resurselor în dou momente distincte úi anume: . elementele de inute de o întreprindere sunt evaluate la valoarea actual sau de utilitate a fiec rui element denumit úi valoare de inventar. stabilit în func ie de utilitatea bunului.N: Valoarea ieúirilor (VE) 4000 x 6 = 24000 5000 buc 1000 x 5 = 5000 VE = 29000 lei Valoarea stocului final (Vsf) Vsf = 2000 x 5 = 10000 lei În data de 14.01.4. Din analiza rezultatelor se constat c valorile cele mai mari ale costurilor (ieúirilor) se ob in prin metoda LIFO iar cele mai mici prin metoda FIFO.4. Rezultatele ob inute prin metoda CMP se situeaz între valorile metodelor LIFO úi FIFO.2. Valoarea probabil de încasat este reprezentat de numerarul sau echivalentul de numerar ce se presupune c va fi încasat din drepturile de inute de întreprindere asupra ter ilor.01. amplasarea. .Metoda LIFO În data de 07. 5. Crean ele inventariate se vor evalua la valoarea probabil de încasat iar datoriile la valoarea probabil de plat . Evaluarea la inventariere La data inventarierii. 5.

4. 146 ** Prin valoarea contabil net se în elege valoarea de intrare mai pu in amortizarea úi ajustarile pentru depreciere cumulate. Editura Economic . b) Pentru elementele de pasiv de natura datoriilor: .Valoarea probabil de plat exprim numerarul sau echivalentele de numerar ce vor trebui pl tite ter ilor ca urmare a unor evenimente trecute generatoare de obliga ii care în viitor vor încorpora beneficii economice. Din compararea valorii de inventar cu valoarea de intrare a elementelor inventariate pot rezulta urm toarele situa ii: . .valoarea de inventar este mai mic decât valoarea de intrare. aceste elemente men inându-se la valoarea de intrare. rezultând un plus de valoare.diferen ele constatate în minus între valoarea de inventar úi valoarea contabil net ** a elementelor de activ se înregistreaz în contabilitate pe seama unei amortiz ri suplimentare. aceste elemente men inându-se de asemenea la valoarea de intrare. Bucureúti 2002. Evaluarea faptic a elementelor inventariate se face prin consemnarea lor în „listele de inventariere” úi „procesul verbal” de inventariere iar la sfârúitul anului în „registrul de inventar”. odat cu întocmirea situa iilor financiare anuale prezint importan major întrucât reflect imaginea de ansamblu a activit ii unei întreprinderi.F.2.valoarea de inventar este mai mare decât valoarea de intrare (din contabilitate). 12 46 . adic evaluarea se va face la valoarea cea mai mic atunci când exist diferen e între valoarea de inventar úi valoarea din contabilitate (de regul valoarea de intrare).P. Cu ocazia evalu rii la inventariere se va respecta principiul pruden ei. . pag. – Reglement ri contabile pentru agen ii economici. . 5.valoarea de inventar este egal cu valoarea de intrare. La închiderea exerci iului elementele de activ úi pasiv de natura datoriilor se evalueaz úi reflect în situa iile financiare la valoarea de intrare pus de acord cu rezultatele inventarierii astfel12: a) Pentru elementele de activ: . situa ie mai rar întâlnit . semnificând inexisten a modific rilor în privin a utilit ii st rii sau amplas rii bunurilor úi nici influen e de natur infla ionist .diferen ele constatate în minus între valoarea de inventar úi valoarea de intrare nu se înregistreaz în contabilitate men inându-se la valoarea lor de intrare. . rezultând un minus de valoare. Evaluarea la închiderea exerci iului Pentru cea mai mare parte a utilizatorilor informa iilor contabile evaluarea la închiderea exerci iului.diferen ele constatate în plus între valoarea de inventar úi valoarea de intrare nu se înregistreaz în contabilitate aceste elemente men inându-se la valoarea lor de intrare. M.diferen ele constatate în plus între valoarea de inventar úi valoarea de intrare se înregistreaz în contabilitate prin constituirea unui provizion. în cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este ireversibil sau se constituie un provizion pentru depreciere atunci când deprecierea este reversibil .2.

acestea vor fi modificate pentru a reflecta úi informa iile suplimentare. realizat la anumite intervale de timp. 5. Atunci când reevaluarea imobiliz rilor corporale se face potrivit reglement rilor legale. Reevaluarea reprezint o form particular a evalu rii. stocuri) trebuie raportate utilizând cursul de schimb de la data efectu rii tranzac iei. Editura Economic .elementele monetare13 exprimate în valut (disponibilit i. iar conform tratamentului alternativ la valoarea reevaluat **. . respectiv valoarea reevaluat sau actualizat (cost curent) dac se utilizeaz tratamentul alternativ.La fiecare dat a bilan ului: . 364 47 . Reevalu rile trebuie f cute cu suficient regularitate astfel încât valoarea contabil s nu difere substan ial de cea care ar fi determinat folosind valoarea just la data bilan ului. Valoarea just reprezint suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bun voie între dou p r i aflate în cunoútin de cauz în cadrul unei tranzac ii cu pre ul determinat obiectiv. depozite bancare. precum úi activele/ datoriile de primit/de pl tit în sume fixe sau determinabile. pag. ** Standardele Interna ionale de Contabilitate (IAS 16). acreditive.5.elementele nemonetare achizi ionate cu plata în valut úi înregistrate la valoarea just trebuie raportate utilizând cursul de schimb existent în momentul determin rii valorilor respective. În concluzie putem considera c valoarea bilan ier a activelor úi datoriilor este dat de valoarea istoric (costul ini ial) corectat cu eventualele deprecieri de valoare (amortiz ri. iar situa iile financiare nu au fost aprobate.elementele nemonetare achizi ionate cu plata în valut úi înregistrate la cost istoric (imobiliz ri. ajust ri) dac se foloseúte tratamentul de baz . crean e úi datorii în valut ). acestea vor fi prezentate în bilan la valoarea reevaluat úi nu la costul lor istoric. În situa iile financiare de la sfârúitul exerci iului veniturile úi cheltuielile trebuie evaluate la valoarea ini ial sau la o valoare actualizat la infla ie. Surplusul din reevaluare inclus în capitalul propriu poate fi transferat direct în rezultatul reportat atunci când acest surplus este realizat. Dac dup data bilan ului apar evenimente care pot furniza informa ii suplimentare fa de cele cunoscute la data bilan ului. Elementele dintr-o clas de imobiliz ri14 corporale sunt reevaluate simultan pentru a se evita reevaluarea selectiv úi raportarea în situa iile 13 Prin elemente monetare se în elege disponibilit ile b neúti. ce const în modificarea úi substituirea valorii contabile de înregistrare a imobiliz rilor corporale cu valoarea just (cu excep iile prev zute de lege) stabilit de regul de evaluatori autoriza i. . Se consider c întregul surplus este realizat la casarea sau cedarea activului. Reevaluarea Ulterior recunoaúterii ini iale ca activ o imobilizare corporal trebuie înregistrat conform tratamentului de baz la cost mai pu in amortizarea cumulat úi orice pierderi cumulate din depreciere.

atunci acele active sunt evaluate la costul de înlocuire mai pu in amortizarea corespunz toare. produs. costurilor directe cu manopera (Cdmp). Pre ul reprezint num rul unit ilor monetare (echivalentul b nesc) necesare pentru a vinde / cump ra un bun. Tarifele reprezint modalitatea de particularizare a pre urilor pe pia în cazul lucr rilor. Categorii de pre uri úi tarife utilizate în evaluarea contabil Evaluarea în general úi cea curent în mod special au ca obiectiv principal determinarea costului denumit úi valoare de intrare. Dac un activ imobilizat este reevaluat toate celelalte active din clasa din care face parte trebuie evaluate cu excep ia situa iei când nu exist nici o pia activ pentru acel activ. Într-o asemenea situa ie activul trebuie prezentat în bilan la cost mai pu in amortizarea cumulat úi pierderile din depreciere cumulate. 5. Pvp cu TVA = Pvp + (Pvp x C%TVA) Pre ul de vânzare al produc torului se poate ob ine úi pornind de la costul complet comercial (Ccc) influen at cu rata profitului (rp%). maúini úi echipamente.6. a) Pre ul de vânzare al produc torului (Pvp) (pre ul de livrare) se formeaz baza: costurilor directe materiale (Cdmt).financiare anuale a unor valori care s fie o combina ie de costuri úi valori calculate la date diferite. Baza stabilirii valorii de intrare la care sunt înregistrate activele úi pasivele unei întreprinderi o reprezint pre urile úi tarifele. terenuri. marf . alte costuri directe de produc ie (Acdp) úi costurile indirecte de produc ie (Cindp) repartizate. de pe pia în baza raportului cerere – ofert intervenit ca urmare a negocierii dintre furnizor úi beneficiar. În func ie de destina iile úi traseul pe care îl parcurg bunurile úi serviciile pe pia se disting mai multe categorii de pre uri. 48 . Ex. marja brut de produc ie (Mbp) sau contribu ia de acoperire brut (profitul produc torului). Pvp = Cdmt + Cdmp + Acdp +Cind + Mbp Dac se adaug taxa pe valoarea ad ugat vânzare al produc torului cu TVA. Costul complet comercial se determin astfel: se ob ine pre ul de 14 O clas de imobiliz ri corporale este o grupare de active de aceeaúi natur úi utiliz ri similare aflate în exploatarea unei persoane juridice. Ra ionamentul profesional trebuie s primeze în problematica reevalu rii. în sensul c profesioniútii contabili trebuie s stabileasc frecven a reevalu rii úi tratamentul contabil adecvat. etc. Atunci când nu exist nici o posibilitate de a identifica o valoare de pia din cauza faptului c acel gen de imobiliz ri este foarte rar vândut. cl diri. serviciilor úi presta iilor ce fac obiectul tranzac iilor comerciale dintre prestatori (executan i) úi beneficiari. etc.

valoarea extern în vam a bunului importat la pre de cump rare. numit úi pre ul engrosistului este aferent m rfurilor comercializate în loturi (partizi) mari. Se formeaz pe baza urm toarelor elemente: .comisioanele vamale (Cv). în lei la cursul de schimb oficial existent la data tranzac iei (Vev). Cunoaúte dou forme de manifestare: .taxele vamale (Tv). .cheltuielile de transport úi asigurare pe parcurs extern în valut transformate în lei (Chtra). . .pre ul de vânzare cu am nuntul (en detail). Pvp = Ccc + (Ccc x rp%) rp% .pre ul de produc ie. . .accizele pentru unele produse considerate de lux (Acc). .costuri de desfacere directe úi indirecte Cga .taxa pe valoarea ad ugat pentru elementele ce intr sub inciden a acesteia (TVA). se formeaz în sfera circula iei m rfurilor la nivelul fiec rei verigi comerciale.costuri generale de administra ie.rata profitului Dac se adaug taxa pe valoarea ad ugat ob inem pre ul de vânzare cu TVA Pvp cu TVA = Ccc + (Ccc x rp%) + [ Ccc + (Ccc x rp%)] x C%TVA Pentru bunurile considerate de lux în pre ul de vânzare al produc torului se includ úi accizele (Acc) sau alte impozite pe circula ie (Aic) formând pre ul de livrare (Pl). folosit de întreprinderile din sfera produc ii de bunuri materiale de larg consum.marja importatorului (comisionul importatorului) (Mi). rezultat din transferarea valorii în valut .pre ul de vânzare cu ridicata (en gross). b) Pre ul importatorului.pre ul de deviz aferent lucr rilor de construc ii – montaj. este aferent bunurilor. . Pl = Pvp + Acc + Aic Pre ul de vânzare al produc torilor (pre ul de livrare) cunoaúte mai multe forme de manifestare úi anume: . . pân la consumatorul final. 49 . Pimp = Vev + Chtra + Tv + Cv + Acc + Mi + TVA c) Pre ul comerciantului. .pre ul de contractare úi achizi ie pentru produsele agricole.Ccc = Cdmt + Cdmp + Acdp + Cind + Cdsf + Cga în care: Cdsf . Pre ul de vânzare cu ridicata. lucr rilor úi serviciilor provenite din import.

. Pc = 100. 50 .000 x 19% = = 22. .taxa pe valoarea ad ugat (TVA) Pc = Ca + Ac + TVA Adaosul comercial reprezint surplusul de valoare ad ugat de comercian i la pre ul de cump rare (în sum fix sau în cote procentuale) din care aceútia îúi acoper cheltuielile de comercializare úi ob in un anumit profit necesar func ion rii úi dezvolt rii activit ii. Pre ul de vânzare cu am nuntul este pre ul la care se vând bunurile úi serviciile c tre popula ie în cantit i mici (cu bucata) prin magazine specializate de desfacere a m rfurilor cu am nuntul.7.800 lei.costul de achizi ie (pre ul de cump rare f r TVA) (Ca). b) În cazul elementelor care au ca baz de evaluare costul curent: .Întreprinderile cu ridicata sunt considerate verigi intermediare dispuse între societ ile cu activitate de produc ie sau între produc tori úi comercian ii cu am nuntul.000 LEI TVA neexigibil = (Ca + Ac) x 19% = 120. .000 + 22.activele sunt înregistrate la suma pl tit în numerar sau în echivalente ale numerarului sau la valoarea just din momentul cump r rii lor.000 lei Ac = 100.activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau echivalente ale numerarului care ar trebui pl tit dac acelaúi activ sau unul asem n tor ar fi achizi ionat în prezent.000 lei (pre de cump rare f r TVA). a) Pentru elementele care au ca baz de evaluare costul istoric evaluarea se realizeaz astfel: . achizi ioneaz m rfuri de la Societatea Comercial „B” (produc tor) în sum de 100. impozitul pe profit).000 X 20% = 20. Adaosul comercial practicat de SC „A” este de 20%.adaosul comercial (Ac).000 + 20. Pre ul comercian ilor (Pc) indiferent de forma de manifestare se formeaz din: . în vederea furniz rii de m rfuri diversificate úi în cantit i mari. Exemplu: Societatea Comercial „A” specializat în comer ul cu am nuntul.800 lei 5.datoriile sunt înregistrate la valoarea echivalentelor ob inute în schimbul obliga iei sau în anumite împrejur ri (ex. la valoarea ce se aúteapt s fie pl tit în numerar sau echivalente ale numerarului pentru a stinge datoriile potrivit cursului normal al afacerilor.800 = 142. Pc = Ca + Ac + TVA Ca = 100. Baze de evaluare utilizate în prezentarea activelor úi pasivelor Recunoaúterea structurilor situa iilor financiare presupune determinarea valorilor la care acestea vor fi prezentate în bilan úi contul de profit úi pierderi. Aceasta se realizeaz prin alegerea unei anumite baze de evaluare.

. 6. achizitioneaza de la furnizori 100 de perechi de pantofi de barbati la pre de achizi ie de 170 lei/pereche. c) Atunci când baza de evaluare o reprezint valoarea realizabil : . 51 . reprezentând valoarea neactualizat în numerar sau în echivalente de numerar care trebuie pl tit pentru a achita datoriile conform cursului normal al afacerilor. Ce intelegeti prin evaluare? 1. Enumera i metodele de evaluare la data ieúirii din întreprindere. Cum se realizeaz evaluarea periodica? 10. c. Adaosul practicat de societate este de 30%. achizitioneaza de la furnizori 250 de perechi de pantofi de dama. Cum se realizeaz evaluarea la inventariere? Dar la închiderea exerci iului? 11. 2. Caracteriza i si exemplifica i metoda CMP. înregistreaz in cursul lunii urm toarele opera iuni: a.. 4. având ca obiect de activitate comercializarea m rfurilor cu am nuntul. numerar care se aúteapt s fie necesare pentru a deconta datoriile potrivit cursului normal al afacerilor. b. 7. d) Când baza de evaluare o reprezint valoarea actualizat : . 9. SE CERE: Sa se calculeze costul de achizi ie al m rfurilor achizi ionate. Caracteriza i si exemplifica i metoda LIFO.datoriile sunt înregistrate la valoarea lor de decontare. 8.activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau echivalente ale numerarului care poate fi ob inut în prezent prin vânzarea normal a activelor.activele sunt înregistrate la valoarea actualizat a viitoarelor intr ri nete de numerar care urmeaz s fie generate de derularea normal a activit ii întreprinderii.datoriile sunt înregistrate la valoarea neactualizat în numerar sau echivalente ale numerarului. Caracteriza i si exemplifica i metoda FIFO. pre ul de vânzare cu am nuntul si valoarea stocului final. Care sunt principiile evalu rii in contabilitate? Care sunt criteriile de baza ale evalu rii? Cum sunt evaluate activele si pasivele la data intr rii lor in întreprindere? 5. ÎNTREB RI: Defini i si caracteriza i evaluarea . achizitioneaza de la furnizori 200 de perechi de cizme pentru barbati la pre de achizitie de 210 lei/pereche. la pre de achizi ie de 150 lei/pereche. 3. necesar pentru a deconta în prezent obliga ia. PROBLEME PROPUSE: 1. SC GAMA SRL.

2 lei/kg. In cursul lunii au avut loc urm toarele opera iuni: . In data de 15.ieúiri: 18. SC BETA SRL având ca obiect de activitate fabricarea pâinii. 52 . FIFO si LIFO.intr ri: 10.FIFO si LIFO.intr ri: 12.N .08.180 m .200 m.000 kg de faina. de ine la începutul lunii mai un stoc de materii prime in valoare de 2000 de kg de faina la pre ul de 1 leu/kg.05.170 m la un pre de 12 lei/m. SE CERE: Sa se evalueze ieúirile de faina prin cele trei metode: CMP. SE CERE: Sa se stabileasc valoarea ieúirilor si stocul r mas prin cele trei metode: CMP.2. 3.50 m la un pre de 11 lei/m .N – 100 m la un pre de 14 lei/m . iar in data de 10.05.N .5 lei/kg.N se achizitioneaza inca 1500 kg la pre ul de 1.08. de ine la începutul lunii august anul N urm torul stoc din piele: .N .05. In data de 05.ieúiri: 29.08.08. SC OMEGA SRL având ca obiect de activitate fabricarea articolelor de imbracaminte din piele.N se dau in consum 4.N se achizitioneaza 1200 de kg la pre ul de 1.150 m la un pre de 10 lei/m .

prezent úi viitoare a unei unit i patrimoniale. precum úi a bunurilor úi valorilor de inute cu orice titlu. Inventarul ca instrument de control al gestiunii. cantitativ úi valoric sau numai valoric a elementelor de activ úi de pasiv în vederea compar rii acestora cu datele consemnate în contabilitate. . sunt obliga i s organizeze úi s efectueze inventarierea general a elementelor de activ úi de pasiv de inute la începutul activit ii. func ii. clasificare Inventarierea are ca scop principal stabilirea situa iei reale a tuturor elementelor de activ úi de pasiv ale fiec rei unit i. 53 . . presupune o activitate laborioas .ca urmare a calamit ilor naturale sau a unor cazuri de for major .CAPITOLUL 6 INVENTARIEREA – PROCEDEU DE DETERMINARE A SITUA IEI REALE A PATRIMONIULUI În conformitate cu Legea contabilit ii nr.cu prilejul reorganiz rii gestiunilor. în cazul fuziunii sau încet rii activit ii precum úi în urm toarele situa ii cum ar fi: . 1753/2004. care nu pot fi stabilite cert decât prin inventariere. cu prilejul efectu rii controlului sau a altor organe prev zute de lege.1. apar inând altor persoane juridice sau fizice. úi în acelaúi timp s fac posibil determinarea unor indicatori semnificativi ai activit ii economico – financiare.P. Rolul inventarierii rezult din func iile acesteia. calitativ úi valoric.ori de câte ori sunt indicii c exist lipsuri sau plusuri în gestiune. de mare r spundere în ceea ce priveúte situa ia trecut .la cererea organelor de control. importan .F.M. Inventarierea activelor úi pasivelor: no iune. Întrucât între datele înregistrate în contabilitate úi realitatea din teren pot s apar unele nepotriviri de ordin cantitativ. republicat în anul 2005 úi O. în vederea întocmirii situa iilor financiare anuale care trebuie s -i ofere o imagine fidel a pozi iei financiare úi a performan ei unit ii pentru respectivul exerci iu financiar. 6. . 82/1991.în alte cazuri prev zute de lege. agen ii economici. care pot fi sintetizate astfel: a) Determinarea situa iei reale a elementelor de activ úi de pasiv Are ca obiectiv construc ia unui bilan care s respecte principiul fundamental al contabilit ii „imaginea fidel ”.ori de câte ori intervine o predare – primire de gestiune. se impune verificarea integrit ii materiale úi financiare a elementelor de activ úi de pasiv. indiferent de modul de organizare úi tipul propriet ii. . Inventarierea reprezint procedeul de stabilire faptic . Aceast opera iune se realizeaz prin intermediul procedeului numit inventariere. cel pu in o dat pe an pe parcursul func ion rii lor. .

Complexitatea opera iunilor pe care le presupune inventarierea. existente pe teren. . etc. risip ). dinainte stabilite (lun . Inventariere ocazional . depozitarea. 54 .) datorit c rora elementele de activ au suferit modific ri fa de starea lor ini ial (normal . inventarierea poate fi: Inventariere anual .modific rile cantitative. Este considerat o opera iune obligatorie. an). b) Controlul asupra integrit ii materiale úi financiare a elementelor de activ úi de pasiv Se realizeaz prin verificarea periodic a gestiunilor de valori materiale úi b neúti. inventarierea poate fi: Inventariere general . de regul la sfârúitul anului (exerci iului financiar). manipularea. referindu-se numai la anumite categorii de elemente patrimoniale (ex. încet rii activit ii ori reorganiz rii gestiunilor. neglijen e. stocurile de bunuri. situa ii extraordinare (calamit i naturale. iar ulterior exprimarea valoric a acestora cu ajutorul pre urilor. etc. respectiv tarifelor. înaintea întocmirii situa iilor financiare anuale. . la fuzionarea unor unit i sau la apari ia unor evenimente extraordinare (ex. etc. Prin acest control se urm resc: . semestru.). calitative úi valorice ce au avut loc în structura elementelor de activ pe parcursul transportului. etc.) sau la anumite elemente patrimoniale cu rol important în activitatea unit ii úi cu o vitez de rota ie diferit de a celorlalte componente ale gestiunii. depozit rii. Inventarierea periodic . transportul bunurilor. custodie.la începutul activit ii.descoperirea unor erori sau omisiuni la înregistrarea în contabilitate a elementelor de activ úi de pasiv.. . Se efectueaz cu ocazia pred rii – primirii unei gestiuni. face necesar clasificarea acesteia în func ie de mai multe criterii: a) Dup sfera de cuprindere.descoperirea unor acte de indisciplin (furturi. Aceasta este obligatorie în urm toarele momente: . Cuprinde doar o parte din elementele de activ úi de pasiv. Are loc la anumite intervale de timp. . Prin aceast func ie se determin diferen ele dintre stocurile scriptice consemnate în contabilitate úi cele faptice. cât úi cele aflate temporar în unitate (închiriate.constatarea unor nereguli în ceea ce priveúte p strarea.cel pu in o dat pe an. atât cele care apar in de drept întreprinderii. loca ie. Cuprinde toate elementele de activ úi de pasiv. b) Dup perioada la care se desf úoar .Presupune determinarea stocurilor faptice din punct de vedere cantitativ.în situa ia fuziunii. . fireasc ). Inventariere par ial . calamit i naturale). manipul rii. importan a úi rolul acesteia în activitatea unit ii patrimoniale. trimestru.

regiile autonome. 55 .2.preg tirea inventarierii.1. 6.Inventarierea inopinat .institu iile publice.stabilirea rezultatului inventarierii.2. . Preg tirea inventarierii Preg tirea inventarierii este etapa premerg toare inventarierii propriu – zise în cadrul c reia se iau o serie de m suri pentru a se asigura condi iile desf úur rii corespunz toare a opera iunii în întregul s u. diversificat úi de importan vital în activitatea unei întreprinderi. respectiv a subcomisiilor de inventariere. Aceste m suri pot fi împ r ite în dou categorii: .unit ile cooperatiste úi alte persoane juridice cu úi f r scop patrimonial.societ ile comerciale. . Se desf úoar f r anun area prealabil a gestionarului.stabilirea elementelor care urmeaz a se inventaria. inventarierea trebuie organizat în mod corespunz tor. Activitatea laborioas de inventariere se efectueaz pe parcursul mai multor faze sau etape úi anume: . Sunt obligate s organizeze úi s efectueze inventarierea activelor úi pasivelor: . 6.persoanele fizice care au calitatea de comerciant úi orice entitate care administreaz bunuri úi valori.regularizarea diferen elor constatate la inventariere.inventarierea propriu – zis . ordonatorului de credite sau altei persoane care are obliga ia gestion rii elementelor de activ úi de pasiv. .desemnarea comisiilor. a) M surile de natur organizatoric se refer la: . . úi urm reúte verificarea corectitudinii acestuia în ceea ce priveúte gestionarea bunurilor pe care le are în administrare. . . . R spunderea în acest sens revine managerului.m suri organizatorice. dar în prezen a acestuia.lucr ri de natur contabil . Etapele inventarierii Ca activitate complex . . .

Cu ocazia inventarierii de mare amploare. inclusiv cu rechizitele necesare. . consemnat în documentele gestiunii (not recep ie. Aceasta va lua obligatoriu urm toarele m suri: . Atribu ii importante înaintea începerii inventarierii propriu – zise. Din comisia de inventariere nu pot face parte: gestionarii úi contabilii care conduc eviden a gestiunii respective.asigurarea protec iei membrilor comisiei de inventariere în conformitate cu normele de protec ie a muncii. .sistarea opera iilor de predare – primire a bunurilor pe timpul inventarierii. se stabileúte o comisie central úi mai multe subcomisii de inventariere. din care una este preúedintele comisiei (responsabilul). Ca m sur organizatoric .luarea de c tre comisia de inventariere a celor mai eficiente m suri pentru efectuarea inventarierii în bune condi iuni. fiúe de magazie. prin decizie scris . raport de gestiune. .. inclusiv cu dou rânduri de încuietori diferite. Dintre m surile organizatorice ce vizeaz asigurarea condi iilor corespunz toare de lucru pentru comisia de inventariere. cânt rire. . f cânduse men iunea pe documentul justificativ „primit” sau „eliberat” în timpul inventarierii.s solicite o declara ie scris gestionarului. a spa iilor în care se g sesc bunurile gestionate de c tre acesta. se men ioneaz : . iar dac nu este posibil. Comisia de inventariere trebuie s cuprind cel pu in dou persoane. respectiv cânt rire. .participarea la inventariere a întregii comisii dar úi a gestionarului sau al înlocuitorului de drept al acestuia.s bareze úi s semneze dup ultima opera ie de intrare – ieúire.verificarea modului de func ionare a aparatelor úi sistemelor de m surare. etc. . .) .identificarea tuturor locurilor de depozitare a valorilor materiale ce urmeaz a fi inventariate. din care s rezulte urm toarele: 56 . aceasta s se fac în prezen a comisiei. .dotarea comisiei cu sisteme de sigilare a spa iilor inventariate.închiderea úi sigilarea în prezen a gestionarului. numirea comisiilor de inventariere se face de c tre conduc torul unit ii.dotarea cu aparate úi instrumente pentru m surare. revin úi comisiei de inventariere.asigurarea personalului necesar pentru manipularea bunurilor inventariate.crearea condi iilor corespunz toare de lucru pentru comisia de inventariere. etc. . de prim importan .

2. se trec în liste separate. bunurile apar inând altor persoane.dac de ine valori materiale pentru care nu s-au întocmit documente de recep ie sau a expediat bunuri f r documente legale.dac gestioneaz bunuri úi valori în alte locuri decât cele cunoscute de comisie. consemnare în documente úi evaluare a elementelor de activ úi de pasiv. 57 . în func ie de natura elementelor supuse inventarierii. opera iunea de constatare. pe categorii de bunuri inventariate. felul. În aceast etap are loc stabilirea concret . calitatea. cantitatea. neutilizabile sau f r desfacere asigurat . atât de c tre gestionar. Inventarierea propriu – zis Inventarierea propriu – zis este opera iunea cea mai important în cadrul c reia se realizeaz din punct de vedere practic. 6. verificarea exactit ii înregistr rilor în conturi úi stabilirea soldurilor pentru conturile sintetice úi analitice. denumit úi valoare de inventar. . prin: cânt rire. în vederea compar rii acestora cu rezultatelor inventarierii. se evalueaz la valoarea de intrare. Evaluarea elementelor inventariate se face la nivelul valorii actuale. codul.dac are documente de predare – primire neoperate în eviden a gestiunii sau nepredate compartimentului de contabilitate. b) Lucr rile premerg toare de natur contabil se refer la înregistrarea la zi. . etc. cu sau f r documente legale.dac de ine bunuri apar inând ter ilor. a tuturor opera iilor economico – financiare.activele imobilizate. Listele de inventar se întocmesc pe locuri de depozitare úi pe gestionari. În mod concret. num rare. .. prin care se în elege: pre urile la care au fost înregistrate la intrarea în patrimoniu. . cât úi de c tre comisia de inventariere. evaluarea principalelor categorii de bunuri se face astfel: . Listele de inventariere se semneaz . real úi direct a existen ei úi m rimii elementelor patrimoniale. În cadrul acestora se consemneaz : denumirea. fil cu fil . stocurile úi celelalte bunuri corespunz toare calitativ. pre ul unitar úi valoarea elementelor inventariate. natura. în mod distinct pentru bunurile corespunz toare calitativ. cubare. Descrierea elementelor inventariate se face în cadrul listelor de inventariere.2.dac are cunoútin a de existen a unor plusuri sau minusuri în gestiune. fa de cele deteriorate. dar aflate în unitate cu ocazia inventarierii. De asemenea. m surare.

la valoarea probabil de încasat. Listele de inventariere constituie documente de baz pentru stabilirea rezultatelor inventarierii. respectiv de plat . iar în situa ia în care valoarea de inventar este mai mic decât valoarea din contabilitate. Administratorii vor lua m sura imput rii lipsurilor în gestiune la valoarea lor de înlocuire. ambalaje. . în vederea compar rii cu situa ia scriptic eviden iat în contabilitate.bunurile depreciate se evalueaz în func ie de utilitatea acestora úi pre ul pie ei. în listele de inventar se vor înscrie valorile din contabilitate. La stabilirea valorii debitului. Dac valoarea de inventar este mai mare decât valoarea din contabilitate.). pot rezulta dou situa ii distincte. obiecte de inventar.3. se centralizeaz . la care se adaug taxele nerecuperabile. Rezultatele inventarierii sunt consemnate într-un proces verbal care trebuie s con in obligatoriu urm toarele: 58 . .plus de inventar. grupându-se pe categorii de elemente patrimoniale (m rfuri. altfel spus. (exprimate valoric). Stabilirea rezultatelor inventarierii Este etapa în cadrul c reia rezultatele opera iunii de inventariere propriu – zise. etc. se va avea în vedere posibilitatea compens rii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate. În func ie de raportul dintre rezultatele inventarierii úi cele stabilite prin documente contabile. iar cele incerte. inclusiv TVA.s existe riscul de confuzie între costurile aceluiaúi bun material din cauza asem n rii în ceea ce priveúte aspectul exterior. respectiv plusului de inventar.crean ele úi datoriile se evalueaz la valoarea nominal . dac sunt îndeplinite urm toarele condi ii: . Valoarea de înlocuire reprezint costul de achizi ie al unui bun cu caracteristici úi grad de uzur similare celui lips în gestiune la data constat rii pagubei.. a minusului. atunci când stocurile faptice determinate valoric prin inventariere sunt mai mari decât cele scriptice (din contabilitate) de asemenea valoric. aprovizionare úi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau pentru intrarea în gestiune a bunului respectiv. cheltuielile de transport. în listele de inventar se vor înscrie valorile de inventar.minus de inventar. úi anume: . atunci când stocurile faptice sunt mai mici decât stocurile scriptice. úi va cuprinde: pre ul de cump rare practicat pe pia . în cazul în care lipsurile în gestiune nu sunt considerate infrac iuni.2. Bunurile constatate ca plusuri în gestiune se vor evalua la valoarea just . .diferen ele constatate în plus sau în minus s priveasc aceeaúi perioad de gestiune úi aceeaúi gestiune. 6.

4. . Se poate spune c prin aceast opera iune are loc regularizarea rezultatelor inventarierii . se asigur corela ia dintre datele consemnate în contabilitate úi realitatea constatat prin inventariere. etc) sau cauze subiective datorate unor neglijen e sau sustrageri. când datele din contabilitate (scriptice) sunt aduse prin înregistr ri contabile adecvate. respectiv a minusurilor la inventariere. Prin înregistrarea în contabilitate a plusurilor.felul inventarierii.perioada inventariat . se va solicita gestionarului o declara ie scris din care s rezulte impresiile acestuia cu privire la modul de desf úurare a inventarierii. sc z minte în limite normale. acestea înregistrându-se în contabilitate prin afectarea cheltuielilor perioadei de gestiune. cauzele care au condus la situa ia de fapt úi modalitatea de recuperare a eventualelor pagube (lipsuri în gestiune) atunci când este cazul. . indiferent de rezultatele acesteia.bunurile depreciate. . În cel de-al doilea caz. punctele de vedere ale gestionarului cu privire la rezultatul inventarierii. .. lipsurile se consider imputabile úi ca atare trebuie recuperate de la cei vinova i. . În primul caz se consider c lipsurile sunt neimputabile. diminuându-se cu valoarea acestora cheltuielile de exploatare sau financiare ale unit ii patrimoniale. Dup finalizarea opera iunii de inventariere. 59 .gestiunile inventariate. Plusurile constatate la inventariere se înregistreaz ca intr ri în gestiunea unit ii. este necesar a se efectua înregistr rile adecvate prin care s se pun de acord rezultatele inventarierii cu cele eviden iate în contabilitate. .elementele inventariate.rezultatul inventarierii. . depistate la inventariere. la nivelul rezultatelor determinate prin inventariere. 6.concluzii úi propuneri f cute de comisia de inventariere.2. Regularizarea diferen elor constatate la inventariere Pentru a se asigura concordan a între datele din contabilitate úi cele constatate la inventariere. Lipsurile constatate cu ocazia inventarierii pot avea cauze obiective (spargeri.compens rile efectuate. Vor fi exprimate de asemenea în declara ie. ceea ce permite construc ia unui bilan bazat pe principiul „imaginii fidele a pozi iei financiare úi a performan elor întreprinderii”.

Enumera i etapele inventarierii. Care este etapa premerg toare inventarierii propriu-zise si ce presupune aceasta? 5.Datele consemnate în listele de inventariere úi procesul verbal de inventariere sunt centralizate úi grupate conform posturilor din bilan ul contabil. Defini i inventarierea. 2. Preciza i modul in care se pot stabili rezultatele inventarierii? 7. Cum pot fi regularizate diferentele constatate la inventariere? 60 . Cum se clasifica inventarierea dup sfera de cuprindere? Dar dup perioada la care se desfasoara? 3. 4. ÎNTREB RI: 1. Cum se realizeaz inventarierea propriu-zise? 6. în cadrul documentului obligatoriu numit „Registru inventar”.

este format din contul corespondent debitor. diminu ri ale beneficiilor economice pe perioada exerci iului financiar. o balan a de verificare care ofer posibilitati suplimentare de descoperire a erorilor de înregistrare. destinata acoperirii cheltuielilor de circula ie si ob inerii profitului de c tre toate societatile comerciale participante la cump rarea si revanzarea m rfurilor. pe baza c reia detinatorul primeúte dividend se înscriu mijloacele economice sub aspectul componentei materiale si al drepturilor de a dispune de ele. partea din valoarea imobiliz rilor inclusa in costul produc iei sau in cheltuielile de circula ie pentru recuperarea treptata pe m sura uz rii lor. o obliga ie pers. una din formele cele mai r spândita a impozitelor indirecte. prin care se atesta un fapt. care se include in pre ul de vânzare a unor m rfuri determinate. bazat pe principiul dublei înregistr ri. lucr rile executate sau serviciile prestate. Pe baza acesteia se intocmeste bilan ul. se completeaz numai la sfarsitul lunii si serveúte pentru stabilirea rulajelor si soldurilor fiec rui cont sintetic. patrimoniul agentului economic in întregul sau.GLOSAR: Acciza Taxa suportata de consumatori. in expresie baneasca. cumulat de la începutul anului. de verificare a exactitatii înregistr rilor si de centralizare a conturilor. exprimata in moneda na ionala. este un procedeu al metodei contabilitatii. separarea unei sume din contul întreprinderii la banca intr-un cont special la dispozi ia unui anumit furnizor din care urmeaz sa se efectueze pl ti c tre acest furnizor pentru materialele aprovizionate. suma cuprinsa intre pre ul cu am nuntul si pre ul cu ridicata. adic mijloacele economice si sursele acestora. precum si rezultatele financiare ale activitatii sale. sub forma ieúirilor sau sc derilor de valoare a activelor si a creúterilor de datorii care au ca rezultat Acreditiv Act Ac ionar Ac iune Activ Adaosul comercial Amortizarea Articolul contabil Balan a de verificare Balan a úah Bilan Capital social Cartea Mare Cheltuieli 61 . fizica sau juridica ce de ine una sau mai multe ac iuni hârtie de valoare emisa de o societate pe ac iuni. prin care se dovedeúte dreptul de proprietate al detinatorului asupra unei parti din capitalul social al societatii care a emis-o. este procedeul specific metodei contabilitatii care cuprinde. un drept. document emis de o persoana fizica sau juridica. la un moment dat. contul corespondent creditor. prin deschiderea acreditivului. Acreditivul se foloseúte atunci când unitatea pl titoare nu si-a achitat la timp obliga iile fata de furnizor si acesta solicita garantarea încas rii drepturilor ce i se cuvin. valoarea bunurilor aduse ca aport in societate. suma si data opera iei.

ce are ca obiectiv principal înregistrarea opera iunilor efectuate intr-o întreprindere. persoana cu studii economice superioare. Aceasta raportare ofer o imagine de pierderi ansamblu asupra situa iei patrimoniului in expresie b neasca. creditorul devine ac ionar la in ac iuni societate (posesorul unui num r de ac iuni in valoare egala cu suma împrumutata si nerestituita). societatea a primit anterior. document de execu ie prin care se consemneaz încasarea Chitan a unei sume la casieria unitarii. da posibilitatea cunoaúterii rezultatelor financiare. iar la scadenta. cu acordul creditorului sau. ele trebuiesc excluse din cheltuielile înregistrate curente ale exerci iului si incorporate apoi in cheltuielile in avans exerci iului la care acestea se refera. toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de Debitori valorile avansate urmeaz sa dea un echivalent corespunz tor venituri pe care societatea le încaseaz propor ional cu Dividende num rul titlurilor de inute si in raport de profitul ob inut de societatile respective. formular cu regim special de inseriere si numerotare ce Factura serveúte ca : document pe baza c ruia se intocmeste fiscala instrumentul de decontare a produselor si m rfurilor livrate. FIFO (primul metoda potrivit c reia costul unitar de achizi ie al primei intr ri intrat/primul (lot) se atribuie primei ieúiri. un împrumut pe Conversia obliga iunilor baza de obliga iuni. Dup epuizarea primului lot evaluarea se face la costul de achizi ie al celui de-al doilea lot ieúit 62 . ca document justificativ de înregistrare in contabilitatea furnizorului si a cump r torului. altele decât cele legate de sumele distribuite participan ilor la capitalul propriu. de Evaziunea la plata impozitelor. bugetelor locale. taxelor si a altor sume datorate bugetului fiscala de stat. sunt reprezentate de cheltuielile anticipate si de cheltuielile Cheltuieli constatate in avans. bugetului asigur rilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de c tre persoanele fizice si persoanele juridice romane sau str ine. a rezultatelor acestora. Contabilitate stiinta economica. in locul restituirii sumei. global. a lucr rilor executate sau a serviciilor prestate. denumite in continuare contribuabili.diminu ri ale capitalului propriu. a factorilor care au determinat rezultatele. cuprinde date cu privire la rezultatele activitatii financiare Contul de desfasurata de agen ii economici concretizata in profit profit si (beneficii) sau pierderi. document de dispozi ie care reflecta comanda care se da de Comanda c tre un agent furnizorului pentru livrarea unor materiale. si pe elementele sale componente. ca document de insotire a m rfii pe timpul transportului. in vederea determin rii randamentului si utilitatii economice a activitatii desfasurate. in întregime sau in parte. in acest caz. specializata in Economist stiintele economice sustragerea prin orice mijloace.

reprezentând o obliga ie cuprinsa intr-un act juridic. acordându-le un statut juridic pe baza c ruia pot fi proprietari.Gaj Hârtii de valoare Imobiliz ri necorporale Inventarierea Know . a aportului întreprinz torilor. totalitatea bunurilor mobile si imobile (inclusiv terenuri). sumele cheltuite in leg tura cu infiintarea (fondarea) societatii comerciale. drepturile si obliga iile banesti izvorâte din rela iile cu ter ii. Primele cantitati ieúite se evalueaz la pre ul de achizi ie al ultimei intr ri si dup epuizarea lotului se trece la preturile lotului achizi ionat înaintea acestuia s. din punct de vedere cantitativ si valoric. reprezentan i suma de bani sau renta datorata periodic. rezultând din experien a francizorului si verificate de c tre acesta.d. la date fixe.d.m. sistem de finan are indirecta a investi iilor are loc pe calea emisiunilor de noi ac iuni sau parti sociale. a existentei elementelor patrimoniale ale unitatii. disponibilitatile banesti.how LIFO (ultimul intrat/primul ieúit) Leasing Majorarea capitalului social Nota de contabilitate Obliga iunea Pasivul bilan ului Patrimoniu Persoana juridica Redeven a Registrul comer ului intrat s. persoana sau grupul de persoane c rora legea le recunoaúte existenta.a. oficiu in cadrul c ruia sunt înregistrate datele si actele necesare atribuirii calitatii de persoana juridica unei societati 63 . bunul material depus drept garan ie de c tre un debitor la dispozi ia creditorului sunt considerate timbrele fiscale si m rcile poútale. nebrevetate. Metoda prezint dezavantajul ca in perioadele de infla ie apare un profit brut mai mare decât cel real si unitatea va pl ti un impozit pe profit mai mare.m. pot avea un patrimoniu. ac iunea de constatare faptica. este un titlu de credit.a. a fuziunilor si prin opera iuni interne de capitalizare. document de înregistrare prin care se înregistreaz o anumita opera ie ce nu are la baza alt document justificativ. bonurile de benzina. un ansamblu de informa ii practice. precum si cu restructurarea societatii si care nu se concretizeaz in bunuri materiale. Ca dezavantaj al metodei se mentioneaza faptul ca in perioadele de infla ie are loc micúorarea profitului real al unitatii. etc. stat sau agen i economici (deci si de societatile comerciale) care confer posesorului ei calitatea de creditor fata de institu ia emitenta si care are dreptul sa primeasc pentru suma împrumutata un anumit venit fix sub forma de dobânda. evaluate in expresie b neasca. titlurile de valoare. se înscriu aceleaúi mijloace economice sub aspectul sursei sau al modului de dobândire si al obliga iilor pe care le genereaz pentru agentul economic. de castiguri prin trageri la sorti sau sub ambele forme. tichetele de calatorie. hârtie de valoare emisa de b nci. la o anumita data. pentru ieúiri se atribuie costurile de achizi ie in ordin inversa intr rilor. drepturi si obliga ii. biletele de odihna si tratament balnear.

Calin O. Timiúoara.Bazele contabilit ii. altele decât cele legate de contribu iile participan ilor la capitalul propriu. 2000 . 3. In mod excep ional. creúteri ale beneficiilor economice pe perioada exerci iului financiar sub forma intr rilor si ieúirilor de active sau a reducerii datoriilor care au ca rezultat creúteri ale capitalului propriu. 2001 . Bojian O. BIBLIOGRAFIE SELECTIV 1. Bucureúti.Bazele contabilit ii. Ristea M. Editura Mirton. Caciuc Leonora Megan O. 2. . Editura Economic . 4.Rezervele Rulajul Scadenta Soldul TVA colectata TVA deductibila TVA de plata TVA de recuperat Venituri comerciale se constituie in principal prin acumularea profitului din exerci iile financiare precedente. Bucureúti.Bazele contabilit ii. Bucureúti. rezervele se pot constitui si din alte elemente ale situtiei nete cum sunt diferentele din reevaluare si primele legate de capital. Editura Tribuna Economic . arata m ririle sau micsorarile elementului patrimonial pentru care se foloseúte contul. 2003 64 . termenul sau data la care trebuie îndeplinita o obliga ie reprezint existenta la un moment dat a elementului înregistrat in cont TVA aferenta vânz rilor TVA aferenta cump r rilor diferen a rezultata daca TVA colectata (din vânz ri) > TVA deductibila ( din cump r ri) diferen a rezultata daca TVA deductibila (din cump r ri) > TVA colectata (din vânz ri). C lin O. Editura Na ional. 2003 Contabilitate de gestiune.

Timiúoara. 2002 . Malciu Liliana Bunea ùt 11.2004 .Bazele contabilit ii. Pereú I. 21. Teaciuc M.Cererea úi oferta de informa ii contabile.Contabilitatea în perspectiv (traducere). 20. Oprean I. 1996 Bazele contabilit ii. Mateú D. 1994 . Mateú D.Standardele Interna ionale de Contabilitate 2001. Capron M. 1999 .Contabilitate General (traducere). Editura Economic 2002 . * * * . (coord.Norme metodologice pentru întocmirea úi utilizarea 27. Editura Humanitas. Ristea M. Deva. Popa E. Timiúoara.48/ 14. Editura Economic . Editura Moldova.Bazele Contabilit ii. 9.5. Pântea I. Epuran M. Deva.. Feleag N. Ristea M.Teoria general a contabilit ii. Editura Eurobeea. * * * 65 .) 8. Iaúi. 1995 . 15. 2002 Bazele contabilitatii agentilor economici din Romania. Timiúoara.Bazele Contabilit ii. Bucureúti. 2001 . vol II 2003 Contabilitatea întreprinderii ~ aplica ii practice~. 2002 . Voica V. Mateú D. Editura Mirton. vol I –2002. nr. Demetrescu C. Editura Intelcredo.G. Editura Didactica si Pedagogica. (coord. Editura Economic . 2002 .Legea contabilit ii nr. Collase B. 1996 . Mateú D. Teaciuc M.Bazele contabilitatii. * * * 26.01. Malciu Liliana 12.2005 ..Bazele contabilit ii. 82 din 24 decembrie 1991 modificat úi republicat . 24. Of. Cluj-Napoca. Operea C. 22. Editura Mirton. MFP 25. 19.Pereú C. 17. 1998 . Pereú I. Editura Intel credo. Timiúoara.) 23. Matiú D. 13. 2000 Bazele contabilit ii. Editura Scrisul Românesc. Imbrscu C 18. Editura Dacia.P. Editura Mirton. (coord.) 14.Contabilitatea útiin fundamental úi aplicativ .Bazele teoretice úi aplicative ale contabilit ii. 1980 Reglement ri contabile pentru agen ii economici. Timiúoara. Herbei M. 6. Universitatea Creútin „Dimitrie Cantemir” Bucureúti. 1979 .Contabilitatea financiar a întreprinderii. Editura Intelcredo. Editura Mirton. M. Possler L. 2003 . Dobrot N. (coord. Timiúoara.Contabilitatea opera iilor specialei. Editura Economic . B b i Valeria 10. 2005 . Oprean I. Craiova. Puchi V. 7. Deva. Tipografia Universit ii Timiúoara. Editura Eurostampa. 2000 . Bucureúti. Bucuresti.Dic ionar de economie. Bucureúti.Bazele cobtabilit ii. Pereú I. Caciuc L Iosif A. 2004 . International Accounting Standards Bords.) 16.

Ministerul Finan elor Publice.28. * * * formularelor comune privind activitatea financiar contabil úi modelele acestora. Bucureúti. 2001 66 . Editura Economic . Modele úi norme de întocmire úi utilizare.Catalogul formularelor cu regim special privind activitatea financiar úi contabil . Bucureúti. Editura Economic . Ministerul Finan elor. 1998 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful