UNIVERSITATEA DIN PETROùANI CENTRUL DE I INVATAMANT DESCHIS LA DISTANTA

Prof.univ.dr. DUMITRU COTLE

BAZELE CONTABLITATII

MANUAL PENTRU INVATAMANT LA DISTANTA ANUL I

2007

1

OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina „Bazele contabilit ii” are rolul de ini iere in cunoaúterea principalelor elemente teoretice si practice ale obiectului si metodei de cercetare a contabilitatii, a principiilor, procedeelor si instrumentelor specifice utilizate pentru reflectarea st rii, structurii si transform rii patrimoniului. Sistematizarea activit ilor de predare úi seminarizare se vor realiza astfel încât s asigure însuúirea ra ional úi formarea gândirii contabile independente a studen ilor úi a metodologiei de realizare practic a sarcinilor contabilit ii. Problematica cursului îmbin no iunile cu caracter teoretic úi aplica ii practice prin rezolvarea unor probleme utilizând analiza contabil a opera iilor economice. Preg tirea pe parcurs a studen ilor se asigur prin intermediul cursului úi seminariilor folosindu-se dezbateri, lucr ri aplicative úi teste. Elaborat în spiritul acestor idei úi convingeri, autorii úi-au propus ca prezentul manual s reprezinte un sistem de concepte inteligibile, relevante úi credibile precum úi un suport aplicativ – demonstrativ care permite în elegerea contabilit ii ca útiin universal indispensabil .

2

CUPRINS: CAPITOLUL 1...................................................................................................5 FUNDAMENTELE STIINTIFICE ALE CONTABILITATII..................................5 1.1. Evolutia contabilitatii ca arta, stiinta si tehnica de gestiune...................5 1.2. Evidenta economica: notiune, sarcini si cerinte.....................................6 1.3.Obiectivele si functiile contabilitatii..........................................................7 1.4.Utilitatea informa iei contabile pentru celelalte domenii economice........9 CAPITOLUL 2.................................................................................................11 OBIECTUL DE STUDIU AL CONTABILITATII...............................................11 2.1. Delimitari si conceptii privind obiectul contabilitatii...............................11 2.1.1. Concep ia juridica..........................................................................11 2.1.2. Concep ia economica....................................................................11 2.1.3. Concep ia financiara.......................................................................12 2.2.Sfera de actiune a obiectului contabilitatii.Intreprinderea.......................14 2.3. Delimitari si caracteristici privind principalele elemente ale obiectului contabilitatii...................................................................................................17 2.3.1. Patrimoniul economic si juridic - obiect al contabilit......................17 2.3.1.1. Caracterizarea activelor patrimoniale.....................................17 2.3.1.2. Caracterizarea pasivelor patrimoniale.....................................22 2.3.2.Rezultatele activitatii - obiect al reflect rii contabile ...................... 23 CAPITOLUL 3...................................................................................................26 METODA CONTABILITATII..............................................................................26 3.1. Delimit ri privind con inutul metodei contabilitatii...................................26 3.2. Principiile de baza ale metodei contabilitatii...........................................26 3.3. Procedeele metodei contabilitatii............................................................27 CAPITOLUL 4.........................................................................................................28 DOCUMENTAREA - PROCEDEU DE BAZA AL METODEI CONTABILITATII......28 4.1. Definirea, importanta si con inutul documentelor justificative....................28 4.2. Clasificarea documentelor justificative.......................................................29 4.2.1. Formulare tipizate..............................................................................30 4.2.2. Documente netipizate.........................................................................31 4.3. Întocmirea si prelucrarea documentelor justificative..................................31 4.4. Verificarea si corectarea erorilor din documentele justificative..................32 4.5. Registrele contabile...................................................................................33 4.5.1. Registrul jurnal...................................................................................33 4.5.2. Registrul cartea mare........................................................................34 4.5.3. Registrul inventar...............................................................................34 4.6. Gestionarea documentelor........................................................................34 4.6.1. Organizarea circula iei documentelor................................................34 4.6.2. Evidenta si utilizarea documentelor...................................................35 4.6.3. Clasarea, p strarea si arhivarea documentelor justificative si contabile...36 4.6.4. Reconstituirea documentelor justificative si contabile.......................37 CAPITOLUL 5.........................................................................................................38 EVALUAREA ACTIVELOR SI PASIVELOR ÎNTREPRINDERII.............................38 5.1. Con inutul, importanta si necesitatea evalu rii...........................................38 5.2. Principiile evalu rii in contabilitate.............................................................38 3

.53 6.........2......1.............50 CAPITOLUL 6........................4...4.............................................39 5................. Evaluarea la data intr rii in întreprindere. Preg tirea inventarierii.1........................................................zisa............................55 6..................61 BIBLIOGRAFIE...........2..........................1....1.................................47 5................1............. Stabilirea rezultatelor inventarierii....PROCEDEU DE DETERMINARE A SITUA IEI REALE A PATRIMONIULUI...........1..................4.......................... Evaluarea la data ieúirii din întreprindere sau la darea in consum.... Reevaluarea.39 5....................4............................ Evaluarea la închiderea exerci iului.....53 INVENTARIEREA ..48 5.................4...............39 5........ Inventarierea propriu .................2........................... Regularizarea diferentelor constatate la inventariere....................... func ii....2...................................1.............................................65 4 ......................6..................2............................................. clasificare...................7.........4.............5..... importanta.. Formele evalu rii si tratamente contabile privind evaluarea................................................... Criteriile de baza ale evalu rii. Evaluarea la inventariere..........2..........42 5......4..................3........2..3..................59 GLOSAR.................................................................................5.3.39 5... Baze de evaluare utilizate in prezentarea activelor si pasivelor.....................53 6... Categorii de preturi si tarife utilizate in evaluarea contabila.58 6............57 6........................2...4.....2.... Tratamente contabile la evaluarea curenta............. Inventarierea activelor si pasivelor: no iune............................. Aplica ii practice privind evaluarea stocurilor la ieúire sau consum............1........46 5.......................2....45 5.......................45 5......4........................................ Tratamente contabile la evaluarea periodica..55 6....43 5.2...................... Etapele inventarierii......

1. aceasta nu ar avea la baz norme úi principii care s fac posibil folosirea ei de c tre oricine.CAPITOLUL 1 FUNDAMENTELE ùTIIN IFICE ALE CONTABILIT II Domeniul larg de investigare al contabilit ii. consemna. deoarece ar presupune înregistrarea úi inerea de socoteli pe baza unui sistem de înregistr ri contabile. Dup al ii. útiin úi tehnic de gestiune În decursul evolu iei sale. motiv pentru care numai persoane înzestrate cu anumite însuúiri pot realiza reprezentarea activit ii economice. sistematizarea úi stocarea datelor care privesc fluxurile materiale úi financiare ale întreprinderii. contabilitatea ar fi o tehnic de gestiune. fiind partea aplicat a teoriei contabile. Cei care au considerat contabilitatea o „art ”. determinând schimb ri sociale úi economice. Ca útiin . legate de gestiunea averii úi a afacerilor. nu are corespondent într-o alt disciplin útiin ific . bilan ul. care explic úi informeaz . balan a de verificare. contabilitatea se rezum la culegerea. precum úi utilizarea acestora. au pornit de la premisa potrivit c reia. În calitatea sa de „teorie útiin ific ”. Prin intermediul contabilit ii se realizeaz caracterizarea în etalon monetar (b nesc) a patrimoniului úi a rezultatelor financiare ale activit ii desf úurate în decursul unei perioade determinate. contabilitatea s-a remarcat prin faptul c de ine mai multe teorii referitoare la obiectul úi metoda de studiu úi desf úoar o activitate de cercetare proprie. „útiin a conturilor” întrucât ne înva cum s stabilim conturile úi cum s le organiz m. are rolul de a observa. reguli úi norme. atât la nivelul economiei na ionale (contabilitatea na ional ). ci numai sarcina de a le înregistra. concretizat în ob inerea de informa ii cu privire la: administrarea patrimoniului (averii) úi rela iile între unitate úi sistemele exterioare acesteia. útiin úi tehnic de gestiune. iar ca tehnic . 1. furnizând informa ii unei sfere largi de utilizatori influen ând comportamentul acestora. constituie un ansamblu coerent de procedee úi instrumente prin care se observ úi se înregistreaz resursele economice. orientat în trei direc ii: 5 . inventarierea. contabilitatea a fost considerat : art . f r a avea la baz o teorie care s studieze aspectele multilaterale ale fenomenelor economice empirice. contabilitatea reprezint un sistem de principii. prelucra úi controla tranzac iile úi evenimentele care afecteaz pozi ia úi performan ele financiare ale întreprinderii. Contabilitatea. atribuie contabilit ii calitatea de útiin social de gestiune deoarece are rolul de a consemna activit i úi fapte socialeconomice. Evolu ia contabilit ii ca art . cât úi la nivelul unei entit i patrimoniale (contabilitatea financiar ). Ca tehnic de gestiune. prelucrarea. Al ii au considerat contabilitatea. contul. cu ajutorul unor procedee cum sunt: documentarea. ca tehnic de gestiune. evaluarea. Literatura de specialitate. pentru încheierea socotelilor unei întreprinderi.

precum úi aceleaúi procedee specifice de lucru: bilan ul. fundamentate pe aceleaúi legi obiective: dubla reprezentare a patrimoniului. Aceasta presupune oglindirea úi înregistrarea într-o ordine sistematic . au stat la baza apari iei úi dezvolt rii sistemelor contabile. sistemul anglo-saxon. în vederea satisfacerii unor necesit i practice. s-a manifestat ca útiin relativ târziu. „sistemul de evident economic ” cuprinde un ansamblu unitar de înregistrare úi control pe baza unor principii bine stabilite a mijloacelor economice. transmiterea. deúi se bazeaz pe aceleaúi legi. sistemul sud-american. analiza úi valorificarea informa iilor în vederea lu rii deciziilor. Sistemul informa ional economic reprezint un sistem organizat úi integrat de principii. mijloace úi procedee utilizate într-o unitate pentru culegerea. a surselor de provenien a a acestora. Aceste sisteme contabile. cu scopul de a servi necesita ilor de informare. metode. În concluzie contabilitatea. în schimb. 1. . . stocarea. care reprezint o aplicare a rezultatelor cercet rii fundamentale úi aplicative úi are rolul de a efectua studii úi analize. împreun cu practica contabil . obiective. dubla înregistrare a opera iunilor patrimoniale úi dubla centralizare a miúc rilor úi transform rilor patrimoniului. prezint deosebiri semnificative..2. care are ca obiect. respectiv. ùtiin a contabil . ci úi de restric iile social-politice úi institu ionale ale fiec rei ri. Principala surs de date úi informa ii pe baza c reia se înregistreaz . Aceasta asigur baza elabor rii reglementarilor contabile. Bernard Colasse men ioneaz : „Contabilitatea este cea mai veche din toate útiin ele de gestiune…Contabilitatea este ea îns úi istorie: c r ile contabile au voca ia de a p stra urma unui anumit num r de evenimente cu consecin e economice…. în vederea lu rii unor decizii privind activitatea viitoare. prelucreaz úi vehiculeaz date cu privire la evolu ia sistemului economic o reprezint eviden a economic . a evenimentelor úi tranzac iilor ce au avut loc. ca practic social a existat de milenii. sistemul european.”. Ca parte component a acestuia. social úi organiza ional . perfec ionarea procedeelor úi instrumentelor cu care opereaz contabilitatea practic în domeniile întreprinderii. sistemul islamic etc. tranzac iilor úi opera iilor ce au avut loc. Prof.cercetarea contabil aplicativ .cercetarea contabil normativ . sarcini úi cerin e Prin eviden în general se în elege consemnarea (înregistrarea) în cadrul unor înscrisuri într-o anumit ordine a evenimentelor. înregistrarea. an).. studiul contabilit ii ca fenomen istoric. a 6 . pe baza c rora organismele de normalizare emit norme úi reglement ri contabile. pe baza unor principii bine stabilite.cercetarea contabil fundamental . prelucrarea. Înseamn c eviden a economic constituie o component a sistemului informa ional prin care se urm reúte înregistrarea úi controlul utilit ilor. nu numai în func ie de teorii. care are ca obiect. contul úi balan a de verificare. Eviden a economic : no iune. resurselor úi a rezultatelor ob inute în decursul unei perioade determinate (lun . generate de contextul social-economic úi politic de aplicare a contabilit ii.

. stocare úi transmitere a datelor prin intermediul compartimentului financiar – contabil. regie autonom . consideram eviden a economic ca „un sistem unitar de reflectare úi înregistrare a activit ii economice.pentru cunoaúterea nivelului contribu iilor úi a indemniza iilor. activit ilor úi opera iilor atât la nivelul unei întreprinderi.s fie organizat pe baza unor principii úi norme fundamentate útiin ific. . în vederea cunoaúterii.ob inerea de informa ii permanente úi oportune în condi ii de eficien economic . În concluzie. principala surs de date a sistemului informa ional economic o constituie eviden a contabil (contabilitatea). în scopul cunoaúterii activit ii unei entit i (societate comercial . neîntrerupta úi s reflecte real fenomenele úi procesele economice. astfel încât costul informa iilor s nu fie dispropor ionat fa de efectele ce se pot ob ine pe seama lor.ob inerea de informa ii necesare caracteriz rii fenomenelor úi proceselor în vederea lu rii deciziilor. prelucrare.2002 7 .managerilor . Eviden a economic prezint importan a pentru activitatea practic úi prin sarcinile care-i revin. institu ie. eviden a economic trebuie s îndeplineasc urm toarele cerin e1: .organelor fiscale úi de protec ie social .urm rirea respect rii úi aplic rii corecte a actelor normative specifice domeniului economic. . . etc. . . .ac ionarilor. . etc. cât úi a economiei na ionale în ansamblul s u” .în cadrul proceselor de luare a deciziilor.s dispun de o metodologie proprie care s -i asigure un sistem unitar de indicatori în concordan cu cei previziona i. republicat în Monitorul Oficial nr. úi anume: . simpl .s poat fi adaptat progresului continuu al activit ii economice. proceselor úi activit ilor ce au avut loc la nivelul fiec rei întreprinderi.s asigure operativ úi eficient totalitatea informa iilor necesare caracteriz rii activit ii.pentru a cunoaúte performan ele capitalului investit. în vederea compar rii lor. concis . Pentru a r spunde solicit rilor de informa ii de natur economic .rezultatelor financiare. unit ile îúi organizeaz propriul sistem de culegere.în vederea aprecierii posibilit ilor de recuperare a capitalului investit. Eviden a economic înglobeaz pe lâng informa iile de natur financiar-contabile úi pe cele de natur tehnic-operativ úi statistic . sub aspect cantitativ. calitativ úi valoric a fenomenelor.06. . Pentru a r spunde acestor sarcini. Obiectivele úi func iile contabilit ii Aúa dup cum sus in majoritatea specialiútilor în domeniu. asocia ilor .).înregistrarea fenomenelor. 1. .3. 380/05.s fie clar . urm ririi úi controlului pe baza de documente. Informa iile reflectate cu ajutorul eviden ei economice se adreseaz : . 1 Legea contabilit ii nr.organismelor de finan are (b ncilor) . proceselor. 82/1991. ceea ce înseamn c asigur cea mai mare parte a informa iilor la nivelul unei întreprinderi.

organele fiscale úi alte persoane juridice úi fizice. Const în capacitatea contabilit ii de a reflecta operativ. în conformitate cu legisla ia în vigoare. respectiv cunoaúterea stadiului de desf úurare a activit ii precum úi a rezultatelor financiare. crean elor. clien i. cronologic úi sistematic a existen ei úi miúc rii elementelor patrimoniale. inclusiv controlul opera iilor patrimoniale efectuate. Prin contabilitate se asigur o informare complex asupra aspectelor ce caracterizeaz activitatea economic a întreprinderii (nivelul activelor. . procesele. .furnizarea informa iilor necesare organelor de decizie (managerilor. cont de profit úi pierderi. .Aceasta cuprinde ansamblul opera iilor de înregistrare a existen ei úi miúc rii elementelor patrimoniale ale unei întreprinderi. . Func ia de informare. rezultatelor. Consider m c cele mai importante func ii sunt urm toarele: Func ia de înregistrare.furnizarea de informa ii cu privire la cheltuieli.furnizarea datelor necesare elabor rii bugetului de venituri úi cheltuieli.prelucrarea. Func ia de control. furnizori. p strarea úi verificarea datelor cu privire la opera iile ce au avut loc.ob inerea informa iilor necesare întocmirii situa iilor financiare anuale ale întreprinderii (bilan . venituri úi rezultate financiare. transformarea úi apartenen a unor elemente patrimoniale.înregistrarea úi prelucrarea datelor necesare elabor rii programelor de activitate úi a strategiilor de dezvoltare. ac ionari. Presupune asigurarea de date cu privire la existen a úi dinamica patrimoniului.). situa ia fluxurilor de trezorerie. administratorilor). pe baza unor reguli úi norme speciale Contabilitatea este considerat ca instrument de baz în urm rirea existen ei úi miúc rii elementelor patrimoniale. activit ile úi fenomenele ce se pot exprima valoric cu ajutorul documentelor justificative. politici contabile úi note explicative). opera iile. Realizarea acestor obiective este posibil doar în condi iile în care contabilitatea îndeplineúte o serie de func ii. precis úi în complexitatea lor. Are în vedere rolul contabilit ii în dovedirea anumitor acte úi fapte prin care se confirm existen a. Datele furnizate de contabilitate constituie elemente valoroase pentru stabilirea abaterilor de la disciplina economico-financiar . este necesar ca aceasta s r spund urm toarelor obiective de baz : . Func ia juridic . 8 . a modului de p strare úi utilizare a mijloacelor materiale úi b neúti. situa ia modific rii capitalului propriu. datoriilor. . Pentru ca prin contabilitate s se realizeze procesul de cunoaútere a patrimoniului (averii). . precum úi a modului de gestionare a resurselor. atât pentru necesit i proprii cât úi pentru asocia i. miúcarea.înregistrarea permanent . de sus inere a cauzelor în curs de desf úurare în cadrul instan elor judiciare. Const în verificarea cu ajutorul datelor furnizate de contabilitate. b nci. Obiectivul principal al acesteia îl constituie furnizarea de informa ii. etc.

proceselor. fapte. Trebuie sa útie cat mai bine sa dimensioneze costurile si beneficiile. Are în vedere realizarea pe baza datelor furnizate de contabilitate a unei cercet ri am nun ite a fenomenelor. in cel de investi ii sau la bursa de valori au mare nevoie de contabilitate. Pe baza analizei opera iilor economico-financiare se stabilesc conturile în care se vor înregistra aceste opera ii. institu ii publice. Pentru imobiliare: cea mai relevanta func ie in imobiliare este aceea de broker. Dar cum intr-o tranzac ie imobiliara de cele mai multe ori este implicata si o institu ie de credit brokerul trebuie sa útie: poate cump r torul sa-si achite creditul din venitul pe care îl are? Fluxul de numerar generat de proprietate justifica pre ul acesteia comercializat pe pia a imobiliara? R spunsul la aceste întreb ri nu îl poate da daca nu are minime cunostiinte de contabilitate. Utilitatea informa iei contabile pentru celelalte domenii economice Pentru management: informa ia contabila este utila in planificarea. activit i. ce au avut loc. Cei care lucreaz in mass-media se confrunta cu raitingurile si cu alocarea de bugete. Const în calitatea datelor contabile de a reprezenta elemente de referin în realizarea de estima ii cu privire la evolu ia viitoare a activit ii. Indiferent ca sunt úefi de departamente in b nci. Contabilitatea ofer rapoarte interne care ajuta managerii sa r spund la întreb ri cum ar fi: ¾ întreprinderea are suficiente disponibilitati pentru a putea pl ti datoriile curente? ¾ clien ii isi pl tesc la timp datoriile? ¾ care sunt costurile de produc ie pentru fiecare produs realizat? ¾ care costuri depasesc bugetul? ¾ se poate acorda salaria ilor major ri de salar? ¾ care produs din linia de produc ie este cel mai profitabil? ¾ ce împrumuturi trebuie sa fac întreprinderea pentru a se dezvolta? Astfel. Pentru finan e(b nci): cei care doresc sa lucreze in domeniul bancar. 9 .. opera iilor úi activit ilor în vederea stabilirii influen elor acestora asupra patrimoniului úi a rezultatelor financiare.Func ia de analiz . managerii recurg la informa ia contabila pentru a putea lua decizii intelepte. astfel ei sunt interesa i sa cunoasc cum sa-si diminueze costurile.4. opera ii. Pentru marketing/publicitate: un specialist in marketing poate fi considerat cel care dezvolta strategii pentru succesul vânz rilor. se pot estima indicatorii economico-financiari ai activit ii viitoare. etc. controlul si evaluarea afacerii. se pot stabili obiectivele strategiei de dezvoltare. Pe baza informa iilor furnizate de contabilitate. 1. spitale sau coordoneaz o afacere de familie trebuie sa analizeze situa ii financiare pentru a putea lua cele mai bune decizii. care se refer la evenimente. Func ia previzional .

10 . 3. Preciza i cele trei dimensiuni ce descriu patrimoniul unei întreprinderi. Defini i evidenta economica. Care sunt elementele ce sus in tratarea contabilitatii ca teorie stiintifica ? 2. Care sunt utilizatorii externi de informa ii contabile? 6. 4. Defini i func iile contabilitatii. 5. Defini i sistemul informa ional economic.ÎNTREB RI: 1.

1. format din bunuri tangibile (materiale).patrimoniu juridic ca fiind reprezentat prin totalitatea drepturilor úi obliga iilor conexe bunurilor ce pot fi evaluate credibil în bani úi apar inând de drept unei entit i.1. Drepturile se refer la un drept de proprietate restrâns asupra bunurilor.CAPITOLUL 2 OBIECTUL DE STUDIU AL CONTABILIT II În decursul evolu iei sale contabilitatea a adunat o zestre important de idei. 11 . 2. În contabilitate bunurile economice úi drepturile (crean ele) sunt denumite active iar obliga iile (datoriile) pasive. Conform concep iei juridice rela iile economice sunt privite ca raporturi generatoare de drepturi úi obliga ii. pentru bunurile primite sau creditele financiare acordate de aceútia. Delimit ri úi concep ii privind obiectul contabilit ii 2. 2. literatura de specialitate eviden iaz numeroase concep ii dintre care consider m reprezentative urm toarele: concep ia juridic . teze úi nu în ultimul rând concep ii cu privire la propria voca ie adic obiectul s u de studiu. subordonând astfel economicul juridicului. Cu toate c au existat numeroase controverse cu privire la obiectul contabilit ii.1. teorii. Ecua ia juridic a patrimoniului sub forma: Bunuri economice = Drepturi + Obliga ii Bunurile economice cuprind realit i economice concrete care îmbrac o form material . Se cunosc dou forme ale patrimoniului conform acestei concep ii: . intangibile (nemateriale) ori active financiare apar inând unei entit i (întreprinderi) ce pot fi evaluate credibil în bani.1. Obliga iile sunt echivalente cu datoriile de pl tit ter ilor. Concep ia juridic În conformitate cu aceasta. constituie obiect al contabilit ii. obiectul de studiu al contabilit ii este reprezentat de circuitul capitalului. concep ia economic úi concep ia financiar .2. patrimoniu (averea) agen ilor economici. nematerial sau financiar aflate în proprietatea unei entit i. privit prin prisma drepturilor úi obliga iilor în corela ie cu bunurile úi valorile ce apar in de drept unei persoane fizice sau juridice. principii. standarde. . Concep ia economic Conform concep iei economice. diminuat de valoarea obliga iilor de plat pentru acele bunuri.patrimoniu economic.

investi iilor durabile sau pe termen lung . Capitalul concret poate fi grupat în capital fix úi capital circulant. Ecua ia de echilibru patrimonial conform concep iei economice cu privire la obiectul contabilit ii este: Bunuri economice (Active) = Capitaluri proprii + Datorii sau Capitaluri proprii = Active – Datorii 2. Capitalul propriu.3.resurse permanente sau durabile . crean e úi numerar care se utilizeaz o perioad scurt în activitatea întreprinderii. exprimând originea (provenien a) sau sursa economic .al existen ei concrete.1. dou criterii de grupare úi ordonare a elementelor: 12 . reprezint dreptul ac ionarilor (interesul rezidual) în activele întreprinderii dup deducerea tuturor datoriilor. Concep ia financiar Potrivit concep iei financiare obiectul contabilit ii este circumscris cercet rii úi solu ion rii laturilor valorice ale existen ei miúc rii úi transform rii resurselor pe care le trateaz sub aspectul provenien ei (permanente úi temporare) úi din punct de vedere al utiliz rii (durabile úi ciclice)*). fiind denumit capital abstract (financiar). Capitalul circulant este format din bunuri concret materiale. este structurat în func ie de apartenen . adic de proprietarii acestuia în capital propriu úi capital împrumutat (atras sau str in). depreciindu-se treptat úi înlocuindu-se dup mai mul i ani de utilizare. modificându-úi în permanen forma úi se aúteapt a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilan ului.al apartenen ei. capitalul social). Capitalul fix se concretizeaz în bunuri economice cu o utilizare durabil (imobiliz ri) care particip la mai multe cicluri de exploatare (ani). resursele îmbrac forma: . participând în general la un singur circuit economic.investi ii ciclice sau pe termen scurt Concep ia financiar privind obiectul contabilit ii statueaz pe lâng expresia b neasc (valoric ) sub care sunt reflectate resursele economice. destina iei.resurse temporare Dac se are în vedere modul de utilizare sau întrebuin are. Capitalul împrumutat (datorii) cuprinde resursele externe atrase pentru finan area activit ii pe termen lung. Sub aspectul originii sau provenien ei resursele economice pot fi grupate astfel: . Îmbrac forma: împrumuturilor bancare pe termen lung (> 1 an) úi alte datorii ce privesc imobiliz rile financiare. dar care nu apar ine de drept proprietarilor de capital îns asigur o dezvoltare viitoare cu condi ia utiliz rii ra ionale. modului de dobândire. . adic acea parte a capitalului care apar ine de drept proprietarilor úi se realizeaz prin aport propriu (ex. al modului în care se aloc . procurare. Capitalul abstract sau sursa de acoperire a capitalului concret. întrebuin eaz úi consum capitalul denumit capital concret (fizic).Acesta este privit sub dou aspecte: .

schematic: ACTIVE BUNURI + CREAN E ECONOMICE Concep ia economica CAPITAL + CAPITAL FIX CIRCULANT Concep ia financiara UTILIZ RI + UTILIZ RI DURABILE CICLICE Concep ia juridica PASIVE OBLIGA II + OBLIGA II fata de act/as fata de ter i Concep ia economica CAPITAL + CAPITAL PROPRIU STR IN Concep ia financiara RESURSE + RESURSE permanente temporare Concep ia juridica EXEMPLE: 1.000 lei Sa se determine capitalul propriu al întreprinderii . SC JOLO SA având ca obiect de activitate produc ia de accesorii pentru incaltaminte.hala de produc ie 10. Total active(bunuri economice + crean e + disponibilitati) = 18.maúini de cambrat 5. Astfel. in urma inventarierii patrimoniul societatii se prezint astfel: .datorii fata de furnizori 4.crean e fata de clien i 500 lei . contribu iile pe care o societate le plateste la bugetul de stat pentru salariile angaja ilor au o exigibilitate mai mica decât un credit bancar pe 10 ani.750 – 7.000 lei .numerar in casierie 250 lei . bunurilor destinate vânz rii este mai mare decât a activelor imobilizate.000 lei .000 = 11.- lichiditatea exigibilitatea Prezentarea ecua iei fundamentale a bilan ului.maúini de t iat 2. Astfel.750 Capital str in = 7.credite bancare pe termen scurt 3. la SC JOLO SA o maúina de sub iat materialele netesute are o lichiditate mai mica decât útaifurile sau bombeurile care sunt produse finite.disponibil in cont la banca 1.000 lei .000 lei .750 2.000 lei . Gradul de exigibilitate al surselor de finan are este in func ie de termenul pana la care societatea poate sa dispun de ele(scadenta).000 Capital propriu = 18. 3. 13 . Gradul de lichiditate al produselor finite.

2.A.C.Societatea pe ac iuni (S.1998 ***) Comandita reprezint contractul de asociere 14 .A. unit ile patrimoniale care organizeaz úi conduc contabilitatea se împart în: agen i economici.C. Acestea se pot diviza în companii na ionale úi au ca obiect exploatarea úi valorificarea unor bunuri aflate în proprietatea statului (public ).Societate în nume colectiv (S. exprimat în ac iuni.N. iar comanditarii r spund limitat. Editura Mirton.2. persoane juridice f r scop patrimonial úi persoane fizice autorizate2.)***) se caracterizeaz prin existen a a dou categorii de asocia i: comandita i úi comanditari.N. poút úi telecomunica ii. societ i bancare. iar capitalul este frac ionat în ac iuni.).) se caracterizeaz prin faptul c obliga iile sociale sunt garantate cu patrimoniul societ ii cu r spundere nelimitat úi solidar a tuturor asocia ilor.R. Societ ile comerciale sunt entit i economice colective înfiin ate prin acte administrative sau prin asociere de persoane fizice úi/sau juridice în vederea efectu rii de activit i economice (acte de comer ).01. stabilite de Guvern. energetic . nefiind necesar o aprobare din partea celorlal i asocia i. comer . 48 **) Legea nr. pag. .C. Timiúoara 2000. . societ i pe ac iuni (S. Teoria general a contabilit ii.) se caracterizeaz prin faptul c obliga iile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. Comandita ii r spund fa de obliga iile societ ii solidar úi nelimitat. numai cu aportul propriu úi nu au dreptul s se amestece în administrarea societ ii. nr.R.). societ i comerciale úi societ i cooperatiste. Capitalul social este divizat în p r i sociale care nu pot fi cedate de comanditari f r acordul unanim al acestora.). . etc. societ i na ionale. 33/29. Acestea sunt organizate în regii autonome.) se caracterizeaz prin aceleaúi caracteristici cu societatea în comandit simpl .L. V. Ac iunile pot fi transmise liber ter elor persoane. 31/1990 privind societ ile comerciale modificat úi completat .C. iar asocia ii sunt obliga i s r spund în limita capitalului subscris. Epuran. cu respectarea dispozi iilor legale**). construc ii. Agen ii economici cuprind întreprinderile care desf úoar activit i economice de produc ie de bunuri. în num r 2 M. . Sfera de ac iune a obiectului contabilit ii. montaj. . administrând direct societatea.S.A. exploatarea minelor úi gazelor naturale. societate în comandit simpl (S. turism. transporturi feroviare.C. Întreprinderea În func ie de specificul activit ii economice desf úurate. Dup forma de constituire úi func ionare acestea îmbrac urm toarele forme juridice: societ i în nume colectiv (S.) úi societate cu r spundere limitat (S.Societatea cu r spundere limitat (S. etc.Of. transport.Societatea în comandit simpl (S.B b i . Regiile autonome úi societ ile na ionale sunt entit i economice organizate în ramurile strategice ale economiei na ionale: industria de armament. prest ri servicii în domeniul financiar-bancar. M.Societatea în comandit pe ac iuni (S. institu ii publice.S.L.) se caracterizeaz prin faptul c obliga iile sociale sunt garantate cu patrimoniul social iar asocia ii.

. Societ ile (asocia iile) cooperatiste sunt entit i economice constituite pe principiul activit ii comune ale membrilor ei.întreprinderi prestatoare de servicii diverse.întreprinderi de desfacere (circula ia m rfurilor). P r ile sociale ale asocia ilor sunt. total active úi num rul mediu de salaria i. netransmisibile altor persoane úi nici reprezentate prin titluri negociabile aúa cum sunt ac iunile.000 EURO între 1. EURO úi num r mediu de salaria i pân la 50. Încadrarea acestora în cele trei categorii se face în func ie de m rimea urm torilor indicatori: cifra de afaceri.Întreprinderi mici úi mijlocii sunt cele care îndeplinesc în prezent cel pu in dou din criteriile: cifra de afaceri pân la 7. întreprinderi cu produc ie de serie úi întreprinderi cu produc ie de mas . Dup apartenen a na ionala întreprinderile se împart în întreprinderi na ionale úi întreprinderi multina ionale. capital privat úi desf úoar activit i în sfera de produc ie.Întreprinderi mari care organizeaz úi conduc contabilitatea conform reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a . . întreprinderi mijlocii úi întreprinderi mari. .întreprinderi de exploat ri miniere. întreprinderi cu capital privat úi întreprinderi cu capital mixt. armonizate cu directivele europene. Acestea organizeaz úi conduc contabilitatea conform reglementarilor contabile simplificate. necesit clasificarea acestora dup urm toarele criterii. EURO.limitat r spund numai cu cota lor social . Dup importan a lor în cadrul economiei na ionale întreprinderile cu capital de stat (public) se împart în întreprinderi de subordonare a administra iei centrale care se înfiin eaz prin Hot râri ale Guvernului úi întreprinderi de subordonare a administra iei locale care se înfiin eaz prin Decizii ale Consiliilor locale úi jude ene. Dup domeniul úi obiectul de activitate întreprinderile se grupeaz astfel: . .Microîntreprinderi.65 mil. entit i economice cu cifra de afaceri anual mai mica de 100.întreprinderi de construc ii-montaj. .întreprinderi de produc ie.9 salaria i. . Dup modul de organizare úi conducere a contabilit ii întreprinderile se împart în dou categorii: .3 mil. Dup modul de organizare a produc iei avem întreprinderi cu produc ie individual sau pe comenzi. . având caracteristica unor societ i de persoane care administreaz úi gestioneaz bunurile úi muncesc împreun dup regulile statutare de administrare úi repartizare a rezultatelor. astfel: Dup forma de proprietate asupra capitalului exist întreprinderi cu capital de stat. Existen a diverselor tipuri de întreprinderi ca entit i economice. Dup m rimea lor. juridice úi contabile. în principiu.IV-a a Comunit ilor Economice Europene úi cu Standardele Interna ionale de Contabilitate) (în 15 .întreprinderi de prest ri de servicii financiar-bancare úi de asigur ri. Dup caracterul activit ii în timp întreprinderile se împart în întreprinderi cu activitate continu (permanent ) úi întreprinderi cu activitate sezonier . întreprinderile se împart în: întreprinderi mici. total active pana la 3.

B b i V – op. respectiv dup planul de conturi pentru societ ile bancare úi normele metodologice de aplicare a acestora. organiza iile sindicale. precum úi a unor agregate macroeconomice privind evolu ia economiei na ionale3. precum úi din unele venituri proprii. 3 Epuran M.3 mil.prezent cele care îndeplinesc urm toarele criterii: cifra de afaceri peste 7. ceea ce a determinat organizarea contabilit ii dup un plan de conturi propriu úi normele metodologice de aplicarea a acestuia. contabili autoriza i. religioase. sunt persoanele fizice care desf úoar activit i independente pe baz de autoriza ie emis de autorit ile competente. pag. Ele nu îndeplinesc o activitate economic direct productiv . etc. în cazul acestei institu ii. ci utilizeaz în principal resurse bugetare úi se pot grupa dup natura activit ii în dou categorii: . auditori financiari.N. Contabilitatea acestor institu ii este organizat úi condus dup planul de conturi al B..R. precum úi anumite activit i economice. Caracteristica esen ial a institu iilor publice o constituie faptul c activitatea lor nu genereaz venituri care s le asigure în întregime autofinan area.65 mil. exper i contabili. taximetriúti. 59 16 . Institu iile publice (bugetare) sunt organiza ii de stat create pentru realizarea unor activit i social-culturale. partidele politice. Contabilitatea unit ilor f r scop patrimonial este organizat úi condus dup un plan de conturi propriu úi norme metodologice de aplicare a acestuia elaborate de Ministerul Finan elor Publice. elaborate de Banca Na ional a României úi probate de Ministerul Finan elor Publice. medici cu cabinete individuale. Contabilitatea na ional sau contabilitatea general a statului are ca obiect prezentarea printr-un sistem de conturi a ansamblului opera iunilor ce constituie activitatea economico-social na ional sub form de circuite úi fluxuri. ob inute din activit i economice. EURO úi num rul mediu de salaria i peste 50*). etc.unit i subordonate Guvernului sau autorit ilor locale. Contabilitatea persoanelor fizice autorizate este organizat úi condus în partid simpl conform Normelor metodologice emise de Ministerul Finan elor Publice. respectiv: notari publici. cultele religioase. Din aceast categorie fac parte asocia iile. socialculturale. Contabilitatea acestor întreprinderi se organizeaz úi conduce dup un plan contabil general úi norme metodologice de aplicare a acestuia elaborate de Ministerul Finan elor Publice. Acestea îúi acoper cheltuielile de func ionare din contribu ia membrilor acestora.organe ale puterii úi administra iei de stat. Persoanele juridice f r scop patrimonial sunt unit i constituite pe principiul asocierii sau particip rii libere úi desf úoar activit i publice. ele fiind finan ate din bugetele publice úi din venituri proprii sau extrabugetare. avoca i. . EURO total active peste 3. funda iile.. organiza iile non-guvernamentale. Societ ile bancare din rândul c rora distingem doua categorii de persoane juridice: Banca Na ionala a României úi societ ile bancare c rora le corespund dou sisteme contabile diferite. Persoanele fizice autorizate. cit.

cunoaúterea pozi iei financiare a întreprinderii prin intermediul patrimoniului economic úi juridic..3. Evenimente trecute (anterioare) sunt acele evenimente ce în mod normal determin ob inerea de active prin cump rare.1.2. De asemenea se poate transforma în numerar sau echivalente ale numerarului sau poate avea capacitatea de a reduce ieúirile de numerar cum ar fi un proces alternativ de produc ie care micúoreaz costurile. 1474 17 . comercializare). putem considera c activele cuprind totalitatea drepturilor de proprietate úi a drepturilor de crean pe care le are un titular de patrimoniu. ** Standardele Interna ionale de Contabilitate 2001.3. Resursa conform Dic ionarului Explicativ al Limbii Române constituie sursa de mijloace susceptibile de a fi valorificate într-o împrejurare dat . . Patrimoniu economic úi juridic – obiect al contabilit ii Patrimoniu poate constitui obiect de studiu al contabilit ii atunci când este investit. prin care se satisfac nevoi reale ale societ ii. adic utilizat în activit i economice (produc ia de bunuri. Delimit ri úi caracteristici privind principalele elemente ale obiectului contabilit ii În conformitate cu reglement rile na ionale úi interna ionale actuale. Dac avem în vedere concep ia economico – juridico – financiar elementele patrimoniului sunt dedublate în dou structuri generice specifice unui limbaj propriu úi anume: activele patrimoniale.cunoaúterea performan elor întreprinderii prin intermediul rezultatelor financiare. Editura Economic .eviden ierea elementelor extrapatrimoniale ce intervin în activitatea întreprinderii. Controlul asupra activului se realizeaz prin intermediul drepturilor legale sau contractuale de inute.3.1. pasivele patrimoniale. pag. Caracterizarea activelor patrimoniale Un activ**) reprezint o resurs controlat de c tre întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute úi de la care se aúteapt beneficii economice viitoare. administrative. Beneficiile economice viitoare reprezint poten ialul unui activ de a contribui în mod direct sau indirect la fluxul de numerar úi echivalente ale numerarului c tre întreprindere. . Acest poten ial poate fi unul productiv fiind parte a activit ilor de exploatare. social – culturale etc.1. Dac avem în vedere aspectele juridice cu privire la patrimoniu. produc ie proprie sau alte surse ce preced o anumit dat . obiectul de studiu al contabilit ii este orientat în urm toarele direc ii: . 2. prestarea de servicii. 2.

publicitate úi alte cheltuieli de aceast natur ce privesc înfiin area úi extinderea activit ii persoanei juridice. sunt activele unei întreprinderi destinate utiliz rii pe o perioad îndelungat în activitatea proprie. licen ele. testarea produc iei. fondul comercial. m rcile comerciale.activele circulante. . 18 .cheltuielile în avans.imobiliz ri financiare. reputa ia firmei. modele noi. . înmatriculare. brevetele. emiterea úi vânzarea de ac iuni. . fiind formate din totalitatea bunurilor economice tangibile (materiale) úi intangibile (f r suport material) asupra c rora se exercit un drept de proprietate. Acestea sunt de inute pentru a fi utilizate în produc ia de bunuri sau prestarea de servicii. programele informatice. reprezint diferen a dintre costul de achizi ie úi valoarea just . înaintea stabilirii produc iei de serie sau utiliz rii (proiectarea. vadul comercial. În contabilitate acestea îmbrac forma clien ilor. Dac avem în vedere natura (destina ia economic ) úi lichiditatea activele patrimoniale cuprind urm toarele structuri: . licen . s fac sau s nu fac ceva. concesiune. alte imobiliz ri necorporale. . etc. f r suport material úi de inute pentru utilizare în procesul de produc ie sau furnizare de bunuri sau servicii. Drepturile de crean (crean ele) sunt drepturile apar inând unei persoane (creditorul) de a pretinde altei persoane (debitorul) s -úi îndeplineasc o anumit obliga ie s dea sau s nu dea. pentru a fi închiriate ter ilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative fiind posibil a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade. pentru a fi închiriate ter ilor sau în scopuri administrative. cheltuielile de dezvoltare. la data tranzac iei a p r ii din activele nete achizi ionate de c tre o persoan juridic fiind generat de: clientela.Concesiunile.). prototipuri. debitorilor diverúi úi alte crean e.imobiliz ri corporale.Cheltuielile de constituire se refer la ieúirile de numerar (pl ile) sau datoriile angajate ce privesc înfiin area (constituirea) sau dezvoltarea unei societ i comerciale cum sunt: taxe úi alte cheltuieli de înregistrare. reflect cheltuielile efectuate pentru achizi ionarea drepturilor de exploatare sau generate de producerea unui brevet. know-how úi alte drepturi similare de proprietate industrial sau intelectual . prospectarea pie ei. .activele imobilizate. a) Activele imobilizate denumite imobiliz ri. concuren a. . . etc. m rci de fabric .Cheltuieli de dezvoltare cuprind aloc rile de fonduri pentru aplicarea rezultatelor cercet rii sau a altor cunoútin e în scopul realiz rii de produse sau servicii noi sau îmbun t ite substan ial.Fondul comercial.imobiliz ri necorporale. Se încadreaz în categoria imobiliz rilor necorporale: cheltuielile de constituire. .Drepturile de proprietate sunt considerate drepturi reale. Imobiliz rile necorporale (netangibile) sunt reprezentate prin active identificabile nemonetare. segmentul de pia . Contabilitatea clasific activele imobilizate (imobiliz rile) dup natura lor astfel: . brevetele. m rcile de fabric úi alte drepturi similare. autorizare.

. . . . halele industriale. etc. . mijloacele de transport úi alte active corporale similare.Amenaj rile de terenuri sunt reprezentate prin lucr ri efectuate pentru: lucr ri de racord ri la sistemul de alimentare cu energie úi ap . Imobiliz rile corporale sunt reprezentate prin active identificabile nemonetare cu suport material (tangibile) ce îndeplinesc cumulativ trei condi ii: . terenurile cu úi f r construc ii.au o valoare mai mare decât limita stabilit de lege. . drumuri de acces. executate din zid rie. pentru a fi închiriate ter ilor ori pentru a fi folosite în scopuri administrative. mijloacele de transport. comerciale. utilajele.Construc iile cuprind cl dirile. construc iile. lemn. planta iile. . . desec ri. aparatele úi instala iile de m surare.Avansurile cuprind sumele acordate furnizorilor de imobiliz ri corporale úi necorporale înaintea începerii lucr rilor sau livr rii imobiliz rilor. reprezentând locul (spa iul) unde se desf úoar activit i productive. depozitele etc. Intr în categoria imobiliz rilor corporale: terenurile úi amenaj rile de terenuri. se presteaz servicii. etc.sunt de inute pentru a fi utilizate în produc ia de bunuri sau servicii..Titlurile de participare sunt reprezentate prin drepturi sub form de ac iuni sau alte titluri cu venit variabil. instala iile tehnice.Instala iile tehnice cuprind: maúinile. Imobiliz rile financiare sunt reprezentate prin active de inute cu scopul de a genera un profit ca rezultat al fluctua iilor pe termen scurt a pre ului de pia .Terenurile sunt reprezentate prin suprafe e de p mânt afectate durabil unor activit i agricole sau silvice. obiectelor. Se prezint sub forma titlurilor de participare de inute la alte societ i úi pot îmbr ca forma unor ac iuni sau altor titluri de valoare ob inute prin cump rare pe pia a de capital inclusiv crean e imobilizate.Alte imobiliz ri necorporale includ programele informatice achizi ionate sau create de unitate pentru necesit i proprii úi alte imobiliz ri necorporale. echipamentele de protec ie a valorilor umane úi materiale úi alte active corporale. Posesia durabil a imobiliz rilor financiare. utilajele. animalele. beton pe baza unui proiect care serveúte la ad postirea oamenilor. etc. mobilier. aparatura birotic . metal. control úi reglare. a c ror posesie durabil asigur exercitarea unui control sau influen e notabile în gestiunea emiten ilor precum úi ob inerea unor avantaje de natur financiar (dobânzi.Crean ele imobilizate sunt drepturi generate de opera ia de acordare de împrumuturi pe termen lung la societ ile asociate sau de grup la care 19 . dividende). .Interesele de participare reprezint drepturi de inute pe termen lung în capitalul altei societ i comerciale în scopul garant rii contribu iei la activit ile acesteia sub forma investi iilor în întreprinderi asociate úi investi ii strategice. mobilierul. instala iile de lucru. . Alte structuri distincte atât a imobiliz rilor necorporale cât úi a celor corporale o reprezint avansurile úi imobiliz rile în curs (neterminate) adic nefinalizate la finele perioadei. terenurile cu z c minte. administrative.au o durat de via util (de utilizare) mai mare de un an. asigur realizarea unor venituri financiare sub forma dividendelor úi a dobânzilor sau creeaz premisele exercit rii unui control asupra societ ii emitente. animalele úi planta iile.

etc. cuprind deúeuri. amenaj ri provizorii. blan . Se încadreaz în aceast categorie: stocurile. ciment. semifabricatelor ori produc iei în curs (ex. precum úi animalele pentru produc ia de lân . rebuturi sau alte bunuri care au r mas în urma unui proces tehnologic. Produsele cuprind bunuri materiale ob inute din procesul de produc ie fiind eviden iate în contabilitate prin trei structuri distincte: produse finite. etc. crean ele. baracamente. casa úi conturile la b nci.întreprinderea de ine titluri sau interese de participare. lapte. verificatoare.) Materialele consumabile. Materialele de natura obiectelor de inventar. f in . 20 .) crescute úi folosite pentru reproduc ie sau puse la îngr úat pentru a fi valorificate. furaje. carne. tabl . cuprind structuri ale materiei care particip sau ajut direct sau indirect procesul de produc ie. reg sindu-se total sau par ial.). în form ini ial sau transformat în structura acestora (ex. combustibili. dispozitive. piese de schimb. Stocurile cuprind: Materiile prime reprezentate prin bunuri materiale care apar in realit ii obiective úi particip direct la fabricarea produselor. purcei.produsele reziduale. cherestea. f r a se reg si de regul în structura material a produselor finite. mânji. . etc. Procesul de alocare sistematic a valorii amortizabile a unei imobiliz ri pe durata de via util a acesteia poart numele de amortizare. etc. etc. investi iile financiare pe termen scurt. Animalele úi p s rile cuprind animalele n scute úi cele tinere de orice fel (vi ei. miei. pentru care se percep dobânzi. semifabricate úi produse reziduale (sunt denumite úi stocuri fabricate). M rfurile reflect acele produse ale muncii destinate schimbului prin intermediul vânz rii – cump r rii. coloniile de albine.produsele finite sunt reprezentate prin acea parte a produselor care au parcurs în întregime fazele procesului de fabrica ie úi nu mai au nevoie de prelucr ri ulterioare aflându-se în depozite în vederea livr ri sau expediate direct ter ilor. scule. semin e. cuprinzând bunurile cump rate de întreprindere în vederea revânz rii sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii.semifabricatele sunt produse cu un anumit grad de prelucrare care se livreaz altei sec ii sau altei întreprinderi pentru a fi prelucrat în continuare în vederea ob inerii unui produs finit. var. cuprind bunuri materiale úi echipamente de valoare mare cu durata de via util sub un an sau de valoare mai mic decât limita prev zut pentru a se încadra în categoria imobiliz rilor corporale (mijloace fixe) úi cu durata de via util mai mare de un an cum sunt: echipamente de protec ie úi de lucru. ceea ce determin reg sirea acestora în costul bunurilor la a c ror producere au participat. mobilier m runt. nisip. . b) Activele circulante sunt reprezentate prin acele active achizi ionate sau produse care se aúteapt s fie realizate sau sunt de inute pentru vânzare sau consum în cadrul ciclului normal de exploatare de maximum 12 luni de la data bilan ului. . ou . materiale auxiliare. Imobiliz rile necorporale úi corporale sunt supuse uzurii fizice úi uneori morale necesitând contabilizarea unei p r i din valoarea de intrare a acestora în mod sistematic pe cheltuielile perioadei.

crean ele generate de decont rile cu personalul. Clien ii reprezint drepturi fa de ter i rezultate din vânzarea pe credit a bunurilor materiale. bugetul statului.). . pagube materiale (imputa ii).titlurile de participare de inute la unit i din cadrul grupului.creditele pe termen scurt.alte valori de trezorerie. Crean ele reprezint drepturi ale întreprinderii fa de ter i cum sunt: crean ele – clien i. efectele de primit. crean e reactivate. penalit i datorate de ter i. . asigur rile sociale. bilete la ordin etc. . .numerar în casierie. În categoria alte crean e se mai cuprind: . Debitorii diverúi reflect drepturi determinate de cesiunea (vânzarea) titlurilor de plasament.avansurile acordate furnizorilor de stocuri. trate. precum úi de produsele nesupuse probelor úi recep iei tehnice sau necompletate în întregime úi care vor urma în perioadele viitoare fazele procesului tehnologic în vederea finaliz rii. Efectele de primit reprezint titluri de valoare negociabile care atest existen a unei crean e în cadrul rela iilor comerciale ce poate fi decontat imediat sau pe termen scurt (poli e. crean e fa de asocia i. . .decont rile cu asocia ii pentru aportul datorat odat cu subscrierea capitalului. . Produc ia în curs de execu ie (neterminat ) este reprezentat de produc ia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare prev zute de procesul tehnologic. m rfurilor úi a altor bunuri materiale.efectele de încasat úi efectele remise spre scontare. obliga iunilor. etc.obliga iunile emise úi r scump rate.acreditivele. . . crean e – salariale. inclusiv dobânzile.disponibilit i în conturi curente la b nci.biletele de tratament úi odihn .Ambalajele cuprind bunurile materiale sau obiectele achizi ionate sau produse în vederea protej rii. .timbrele fiscale úi poútale. . crean ele – debitori diverúi. .crean ele privind decont rile în cadrul grupului. .avansurile de trezorerie. .ac iunile proprii r scump rate. lucr rilor úi serviciilor care fac obiectul activit ii întreprinderii.ac iunile úi obliga iunile cump rate în vederea realiz rii de opera iuni speculative. împrumuturi din emisiunea de obliga iuni ce urmeaz a fi rambursate. . etc. 21 . . Casa úi conturi la b nci cuprind disponibilit ile b neúti formate din: . Investi iile financiare pe termen scurt sunt instrumente financiare negociabile pe o durat care asigur lichiditatea úi securitatea tranzac iilor.ajust ri pentru deprecierea ac iunilor.cecurile de încasat. .tichetele úi biletele de c l torie. cambii. prezent rii úi împachet rii produselor. etc. Investi iile financiare pe termen scurt cuprind: . a activelor imobilizate.

Sub aspect juridic cheltuielile în avans reprezint un drept al exerci iului viitor asupra exerci iului curent cu privire la unele pl i úi cheltuieli ce vor afecta capitalurile proprii în sensul diminu rii în exerci iile viitoare. al ii decât proprietarii de capital. repara iile capitale neprez zute. c) Cheltuielile în avans cuprind cheltuielile efectuate în cursul exerci iului financiar dar care se refer la exerci iul ulterior. dobânzile aferente contractele de leasing. reprezentând aportul proprietarilor la constituirea sau majorarea capitalului. rezervele legale. . -rezultatul curent al exerci iului nedistribuit c tre proprietari (ac ionari úi asocia i). stat. O obliga ie reprezint un angajament sau o responsabilitate de a ac iona într-un anumit fel pentru stingerea unei datorii.1.capitalul social. .3. profitul sau pierderea din perioadele precedente. Trebuie f cut distinc ia între obliga ie actual úi angajament viitor. În realitate constituie resursele de finan are ale activelor patrimoniale. Caracterizarea pasivelor patrimoniale Pasivele patrimoniale exprim datoriile întreprinderii fa de investitori (ac ionari.). Decizia întreprinderii de a achizi iona active în viitor nu reprezint o obliga ie 22 . contractuale pentru ac iuni proprii úi alte rezerve. statutare. Se includ în aceast categorie cheltuielile privind plata anticipat a abonamentelor. ceea ce formeaz capitalurile proprii (Cp) sau activul net (An) exprimând drepturile ac ionarilor în activele (A) întreprinderii dup deducerea tuturor datoriilor (D). reflectând o crean a exerci iului viitor asupra exerci iului curent. . Cp (An) = A – D Se încadreaz în categoria capitaluri proprii urm toarele elemente: . Nu trebuie încorporate în rezultatele exerci iului curent „stocându-se provizoriu”. etc. Finan area intern reflect datoriile unit ii cu personalitate juridic (titular de patrimoniu) fa de proprietari (investitori). 2. Datoriile reprezint obliga ii actuale ale întreprinderii ce decurg din evenimente trecute úi prin decontarea c rora se aúteapt s rezulte o ieúire de resurse care s încorporeze beneficii economice viitoare. chiriilor.primele de capital.2. exprimând patrimoniu juridic sau capitalul propriu úi cel împrumutat conform concep iei economice ori fondurile temporare úi cele permanente conform concep iei financiare.Disponibilit ile b neúti din cas úi conturi curente pot fi: în lei sau în devize (valut ). urmând a influen a rezultatele exerci iilor viitoare. Finan area extern reflect datoriile întreprinderii fa de ter i. etc. creditori financiari. Pasivele patrimoniale asigur finan area intern (proprie) úi cea extern (str in ).rezultatul reportat. asocia i) úi fa de ter i (furnizori.rezervele din reevaluare.

datoriile fa de asocia i. etc. Aceasta apare numai în momentul livr ri activului sau în momentul în care întreprinderea are un acord irevocabil de cump rare a activului. . Rezultatele activit ii – obiect al reflect rii contabile Rezultatele întreprinderii reflect capacitatea acesteia de a genera fluxuri viitoare de numerar.2.Venituri în avans. Reflect o datorie a exerci iului curent fa de cel viitor.provizioanele pentru litigii. . etc.datoriile fa de personal.provizioanele pentru garan ii acordate clien ilor úi alte cheltuieli legate de activitatea de servicii. Se încadreaz în aceast categorie: . prin utilizarea resurselor existente úi gradul de eficien în utilizarea de noi resurse.alte împrumuturi úi datorii asimilate pe termen scurt inclusiv dobânzile aferente. asigur rile sociale. creditori diverúi. exprimând o datorie cu exigibilitate sau valoare incert .provizioanele pentru restructurare. . adic sume primite f r obligativitatea restituirii de la guvern sau alte organisme pentru achizi ia sau producerea de active imobilizate.Provizioane pentru riscuri úi cheltuieli. .creditelor bancare inclusiv dobânzile aferente. Datoriile pot reprezenta m rimi bine precizate cu scaden cert (bine precizat ) sau angajamente condi ionate cum sunt provizioanele pentru riscuri úi cheltuieli. penalit i.împrumuturilor din emisiunea de obliga iuni. .datoriile ce privesc imobiliz rile financiare. 2.3. daune. exprimând veniturile înregistrate înainte de data încheierii exerci iului dar care se refer la exerci iul financiar ulterior.actual . . . . chirii. îns cu o scaden mai mare de 12 luni). . desp gubiri úi alte datorii incerte.datoriile fa de furnizori úi prestatori.Datorii ce trebuie pl tite într-o perioad mai mare de un an: (identice cu cele pân la un an.Datorii ce trebuie pl tite într-o perioad de un an: Sunt considerate obliga ii curente (pe termen scurt) ale întreprinderii úi îmbrac forma: . Se includ în aceast categorie: . care se recunosc pe o baz sistematic drept venit pe perioadele corespunz toare cheltuielilor aferente pe care urmeaz a le compensa. prime de asigurare.subven iile pentru investi ii. . bugetul statului úi alte organisme publice. . amenzi. . Pentru a exprima cât mai bine pozi ia financiar a întreprinderii în rela iile cu ter ii datoriile prin care se asigur finan area extern sunt structurate astfel: . . 23 .provizioane pentru dezafectare imobiliz ri corporale si alte ac iuni similare legate de acestea.sume încasate sau facturate în avans dar care privesc exerci ii viitoare cum sunt: abonamente.

Capacitatea de a genera fluxuri de numerar viitoare presupune ca întreprinderea s înregistreze venituri din activitatea desf úurat iar ca urmare a utiliz rii resurselor existente se înregistreze cheltuieli. Cheltuielile reprezint diminu ri ale beneficiilor economice, înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub form de ieúiri sau sc deri ale valorii activelor ori creúteri ale datoriilor ce se concretizeaz în reduceri ale capitalului propriu altele decât cele rezultate din retragerile / distribuirile c tre ac ionari sau asocia i. Veniturile reprezint creúteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub form de intr ri sau creúteri ale activelor ori descreúteri ale datoriilor ce au ca rezultat creúterea capitalurilor proprii sub alte forme decât aporturile de capital din partea ac ionarilor sau asocia ilor. Din punct de vedere financiar veniturile sunt considerate ca reprezentând sume sau valori încasate sau de încasat din: activit i curente de livr ri de bunuri, execut ri de lucr ri úi prest ri de servicii sau alte activit i. Înregistrarea în contabilitate a veniturilor are în vedere patru momente distincte úi anume: produc ia, facturarea, încasarea úi încorporarea în rezultatul perioadei. Ansamblul cheltuielilor úi veniturilor înregistrate la sfârúitul perioadei sunt încorporate în rezultatul perioadei. Acesta poate fi: - pozitiv, atunci când Veniturile > Cheltuielile = Profit - negativ, atunci când Veniturile < Cheltuielile = Pierdere Rezultatul perioadei poate face obiectul mai multor ecua ii de echilibru: a) Rezultat = Venituri - Cheltuieli b) Venituri = Cheltuieli ± Rezultat c) Cheltuieli = Venituri ± Rezultat d) Rezultat = Capitaluri proprii la sfârúitul exerci iului (anului) – Capitaluri proprii la începutul exerci iului (anului) ÎNTREB RI: 1. Indica i care sunt trasaturile obiectului contabilitatii? 2. Care sunt tipurile de entitati patrimoniale care formeaz sfera de ac iune a obiectului contabilitatii? 3. Defini i patrimoniul in sens economic si juridic. 4. Defini i si caracteriza i activele imobilizate. 5. Defini i si caracteriza i imobiliz rile necorporale. 6. Defini i si caracteriza i imobiliz rile corporale. 7. Defini i si caracteriza i imobiliz rile financiare. 8. Defini i si caracteriza i activele circulante. 9. Defini i si caracteriza i stocurile. 10. Defini i si caracteriza i crean ele. 11. Defini i si caracteriza i pasivele patrimoniale. 12. Defini i si caracteriza i cheltuielile si veniturile. PROBLEME PROPUSE: 1. Sa se calculeze patrimoniul net al întreprinderii útiind ca patrimoniul brut este de 14.000 lei iar valoarea datoriilor este de 4.000 lei.

24

2. SC X SA dispune la un moment dat de urm toarea situa ie patrimoniala: - capital social =1.000 - profit = 1.550 - furnizori = 400 - rezerve = 200 - credite bancare pe termen scurt = 500 Sa se determine valoarea capitalurilor proprii. 3. SC Y SA dispune la un moment dat de urm toarea situa ie patrimoniala: - capital social =2.000 - impozitul pe profit = 100 - furnizori = 400 - rezerve = 200 - credite bancare pe termen scurt = 500 - creditori diverúi = 700 - datorii fata de salaria i = 300 Sa se determine valoarea datoriilor societatii . 4. SC COMPONENTS FOR SHOES SA având ca obiect de activitate prelucrarea materialelor si fabricarea componentelor pentru incaltaminte dispune la un moment dat de urm toarea situa ie patrimoniala: - capital social =1.000 - útaifuri = 300 - furnizori = 800 - material ne esut = 500 - es tur din fibr din piele = 700 - maúini de sub iat material netesut = 3.000 - disponibil in cont la banca = 2.000 Sa se determine valoarea activelor circulante . 5. SC COMPONENTS FOR SHOES SA având ca obiect de activitate prelucrarea materialelor si fabricarea componentelor pentru incaltaminte dispune la un moment dat de urm toarea situa ie patrimoniala: - capital social =1.500 - útaifuri = 600 - crean e fata de clien i = 400 - furnizori = 800 - hala industriala = 50.000 - cheltuieli de constituire = 200 - maúini de sub iat material netesut = 3.000 - disponibil in cont la banca = 2.000 - terenuri = 70.000 - mobilier pentru birouri = 10.000 Sa se determine valoarea activelor imobilizate .

25

CAPITOLUL 3
METODA CONTABILIT II Întrucât este considerat o disciplin útiin ific , cu un obiect de cercetare, úi o terminologie (limbaj) proprie, contabilitatea dispune úi de o metod specific de lucru adoptat necesit ilor practice, solid fundamentate, prin care îúi contureaz pozi ia în sistemul útiin elor economice precum úi rela iile cu celelalte discipline înrudite.

3.1. Delimit ri privind con inutul metodei contabilit ii Cuvântul metod provine de la „meta” úi „hodos” din limba greac , care înseamn cale úi mijloc pentru a ajunge undeva. Prin metod în general se în elege un mod sistematic de cercetare, de cunoaútere úi transformare a realit ii obiective. Metoda contabilit ii reprezint un ansamblu de procedee aflate într-o strâns corela ie úi intercondi ionare, în vederea stabilirii normelor úi principiilor cu caracter special pe care se fundamenteaz contabilitatea ca útiin , în scopul cunoaúterii pozi iei financiare, (patrimoniului) a performan elor financiare úi a modific rilor acestora la nivelul întreprinderii.

3.2. Principiile de baz ale metodei contabilit ii Sistemul de contabilitate în partid dubl , practicat de cea mai mare parte a agen ilor economici din România are la baz urm toarele principii teoretice fundamentale: - principiul dublei reprezent ri a patrimoniului; - principiul dublei înregistr ri a opera iilor economico – financiare, evenimentelor úi tranzac iilor; - principiul dublei determin ri a performan elor (rezultatelor) întreprinderii.

3.3. Procedeele metodei contabilit ii Procedeul reprezint un mijloc folosit pentru a ajunge la un anumit rezultat: modalitatea de a ac iona, modul de a proceda, solu ia practic adoptat , ca sistem pentru efectuarea sau producerea unui lucru4. Procedeele metodei contabilit ii pot fi grupate în trei mari categorii: - procedee ale metodei contabilit ii comune tuturor útiin elor: observarea, ra ionamentul, analiza, sinteza, etc.

4

Academia Român , Institutul de Lingvistic Iorgu Iordan, Dex, Dic ionarul Explicativ al Limbii Române, Edi ia

II, Editura Univers Enciclopedic, 1996, pag. 853

26

Ce se intelege prin metoda in general? Este necesara utilizarea de c tre contabilitate a unei metode specifice? Care este diferen a intre metoda si procedeu? Defini i si caracteriza i trasaturile de baza ale metodei contabilitatii. calcula ia si inventarierea.procedee ale metodei contabilit ii comune úi altor discipline economice: documentarea. 5. 6. Care sunt procedeele comune tuturor stiintelor utilizate si de metoda contabilitatii? 7. 2. contul si balan a de verificare. evaluarea. Care sunt procedeele specifice metodei contabilitatii? 27 .. Defini i metoda contabilitatii. 4. 3.procedee specifice metodei contabilit ii: bilan ul. ÎNTREB RI: 1. .

CAPITOLUL 4 DOCUMENTAREA – PROCEDEU DE BAZ AL METODEI CONTABIL T II În general documentele reprezint înscrisuri legale ce privesc opera ii. .denumirea documentului (titlul). Documentele justificative trebuie s con in urm toarele elemente comune prev zute prin structura formularelor corespunz toare5: . Documentele justificative sunt documentele primare care probeaz legal o opera iune. evenimente úi tranzac ii în momentul úi la locul producerii lor se numesc documente primare.2005 „orice opera iune economico – financiar efectuat se consemneaz în momentul efectu rii ei. . Definirea. 831/1997 úi OMF nr.denumirea úi sediul unit ii care întocmeúte documentul (când este cazul). evenimente úi tranzac ii desf úurate de indivizi sau de colectivit i.G.01. procesele. .1. . fapte. ale persoanelor cu atribu ii de H.numele úi prenumele precum úi semn turile persoanelor care r spund de efectuarea opera iei economico – financiare. -realizeaz leg tura organic între formele eviden ei economice. importan a úi con inutul documentelor justificative În conformitate cu articolul 6. 19 5 28 . într-un document care st la baza înregistr rilor în contabilitate dobândind calitatea de document justificativ” Documentele care consemneaz acte. .constituie principala surs de date pentru luarea deciziilor. din Legea Contabilit ii nr. 425/1998.datele cantitative úi valorice aferente opera iei economice úi financiare efectuate. eveniment sau tranzac ie. Norme metodologice pentru întocmirea úi utilizarea documentelor comune privind activitatea financiar – contabil .reflect activitatea economic . procese. . activit i. . . Importan a documentelor justificative rezult din caracteristicile principale ale acestora úi anume: .num rul documentului úi data întocmirii. evenimentele úi tranzac iile ce au avut loc în decursul unei perioade determinate. constituind stadiul (faza) ini ial de reflectare a acestora pe supor i materiali sau imateriali.men ionarea p r ilor care particip la efectuarea opera iei economice úi financiare (când este cazul). pag. 4. Editura Economic 1998.constituie sursa de date indispensabil procesului de verificare úi control a gestiunilor de valori materiale úi b neúti. .con inutul opera iei economice úi financiare iar când este necesar úi temeiul legal al efectu rii ei.servesc drept prob în justi ie. 82/1991 modificat úi republicat în 14.

alte elemente menite s asigure consemnarea complet a opera iilor în documente justificative. tehnic – operativ . societ ile bancare. pag.formulare tipizate. fiúe úi alte documente contabile dup caz.2.control financiar preventiv úi ale persoanelor în drept s aprobe opera iile respective dup caz. Editura Economic 2002. etc.sumele corespunz toare opera iilor efectuate. 4. Condi iile de fond au în vedere: . stau la baza înregistr rilor în jurnale. precum úi persoanele fizice care au calitatea de comerciant.utilizarea documentelor în acelaúi timp privind eviden a contabil .legalitatea evenimentului sau tranzac iei consemnat. S. Condi iile de form se refer la: . unit ile de asigur ri sociale. centralizarea úi înregistrarea în contabilitate a opera iilor consemnate în documentele justificative întocmite manual sau în condi iile utiliz rii tehnicii de calcul. . Documentele justificative úi contabile trebuie s îndeplineasc o serie de condi ii de form úi fond6.semn turile pentru întocmire úi verificare.2. documentele justificative cuprind dou mari categorii: . societ ile agricole. . formei úi destina iei pentru anumite opera ii.un sistem unitar de eviden .valabilitatea documentului. L. statistic . Malciu. întocmire úi utilizare. obligatorii pentru to i agen ii economici.formulare netipizate. Dac se are în vedere regimul de tip rire.autenticitatea documentului. num rul úi data documentului justificativ. Tipizarea documentelor asigur : .corectitudinea calculelor. . asocia iile úi celelalte persoane juridice. . evenimente úi tranzac ii. face necesar clasificarea acestora în func ie de mai multe criterii.conturile sintetice úi analitice debitoare úi creditoare. 6 N. institu iile publice. 4. . . . societ ile comerciale.realitatea evenimentului sau tranzac iei.1.felul. Formularele tipizate Prin tipizarea documentelor se urm reúte stabilirea unor formulare unitare sub aspectul m rimii. 118 29 . Documentele justificative întocmite de: regiile autonome. Bunea – Bazele contabilit ii. trebuie s cuprind elemente cu privire la: . Clasificarea documentelor justificative Diversitatea domeniilor în care îúi g sesc utilitatea documentele justificative. care servesc la prelucrarea. . Documentele contabile – jurnale. . . Feleag . fiúe. unit ile cooperatiste.eficien a opera iei economico – financiare.

Fiúa de magazie a formularelor cu regim special. activit i. Monetarul. urm rindu-se individual fiecare formular sub aspectul: stocului ini ial. veniturile úi rezultatele financiare . ieúirilor. fiind necesar justificarea fil cu fil atât cele folosite cât úi nefolosite sau anulate.reducerea num rului de documente la strictul necesar. .documente privind cheltuielile. . . elaborate de ministere. .documente privind încas rile úi pl ile. stocului final. privind activitatea financiar . 7 H. asigurându-se astfel simplificarea úi ra ionalizarea circuitului acestora. .formulare specifice pe sectoare ale economiei. OMF 1177/1998.documente de execu ie.2. Dac avem în vedere modelele recomandate de legisla ia în vigoare7 documentele tipizate se împart în mai multe categorii: .formulare tipizate cu regim special comune pe economie.documente contabile. Acestea au menirea de a ajuta agen ii economici în asigurarea eviden ei economice curente furnizând informa ii suplimentare cu privire la opera ii. . .documente de dispozi ie. bugetul statului úi alte organisme publice úi private. acestea pot fi grupate úi în func ie de alte criterii: a) Dup natura.documente mixte .uúurarea muncii de completare. OMF 2055/1998. stocurile úi produc ia în curs de execu ie. Documentele netipizate Documente netipizate sunt reprezentate prin acele formulare pentru care nu se stabilesc în mod strict elementele pe care s le con in respectiv: m rimea. destina ia úi felul opera iilor. departamente.G. Pe lâng regimul de tip rire. evenimentelor úi tranzac iilor pe care le reflect : . Avizul de înso ire. forma úi destina ia. considerat de noi principalul criteriu de clasificare a documentelor justificative. Cele mai importante documente (formulare) cu regim special sunt: Factura. Bonul de comand – chitan a.documente privind constituirea úi modificarea capitalurilor întreprinderii . clien ii. Chitan a.formulare tipizate comune care nu au regim special.documente privind salariile úi rela iile cu salaria ii. . . intr rilor.documente privind activele imobilizate. . OMF 425/1998 30 .reducerea cheltuielilor de imprimare. b) Dup func iile úi rolul pe care îl îndeplinesc în reflectarea evenimentelor úi tranzac iilor: . 831/1997.. etc.2. Modelele registrelor úi formularelor tipizate comune privind activitatea financiar – contabil sunt prev zute în cadrul unui „Nomenclator”.documente privind rela iile cu furnizorii. evenimente úi tranzac ii.contabil . 4. . . întocmire úi utilizare. Eviden a operativ a formularelor tipizate cu regim special se ine cu ajutorul „Fiúei de magazie a formularelor cu regim special”.

dup caz. clar úi succint f r úters turi sau corecturi úi f r a se l sa spa ii libere între opera iile înscrise. elaborate în acest sens de Ministerul Finan elor Publice. s fie întocmite corect úi la timp de c tre unit ile beneficiare. Întocmirea úi prelucrarea documentelor justificative Documentele justificative trebuie întocmite în conformitate cu normele în vigoare. care r spund de realitatea datelor consemnate.-documente de sintez úi raportare contabil denumite situa ii financiare anuale .3.documente primare . În cazul utiliz rii echipamentelor informatice pentru întocmirea documentelor justificative úi pentru prelucrarea úi înregistrarea datelor în contabilitate. 4. prin respectarea succesiunii documentelor dup data de întocmire sau de intrare în unitate úi sistematic în conturi sintetice úi analitice.documentele contabile întocmite de unit ile de informatic pe baza documentelor justificative trebuie predate unit ilor beneficiare la termenele 8 OMF 425/1998 31 . únuruite. în momentul controlului efectuat de organele abilitate se sanc ioneaz potrivit legisla iei în vigoare cu amend úi confiscarea bunurilor respective. cu condi ia respect rii con inutului de informa ii úi a normelor de întocmire úi utilizare a acestora. registrele contabile úi formularele comune pe economie privind activitatea financiar contabil pot fi adaptate în func ie de specificul úi necesit ile întreprinderilor. în conformitate cu regulile stabilite pentru fiecare form de înregistrare. Întocmirea eronat . Completarea unui document justificativ trebuie s se fac în mod cite . Înregistr rile în contabilitate se fac cronologic. cu maúina de scris sau cu ajutorul tehnicii de calcul (calculatorul). în rela iile dintre aceste unit i úi cele beneficiare este necesar ca. neutilizarea documentelor corespunz toare sau lipsa documentelor care s ateste provenien a bunurilor atât pe timpul transportului cât úi la locurile de depozitare úi vânzare.documente externalizate sunt documentele care reflect rela iile întreprinderii cu ter ii. Registrele contabile. past de pix. neafectând rela iile cu ter ii. d) Dup stadiul (faza) úi gradul de agregare a opera iilor consemnate: . completându-se toate rubricile. În cazul în care prelucrarea documentelor justificative se face de c tre unit i prestatoare de servicii de informatic .documente internalizate sunt documentele care circul numai între compartimentele func ionale ale întreprinderii. Registrul inventar) editate cu ajutorul tehnicii de calcul vor fi numerotate. .documentele justificative. c) Dup sfera de cuprindere úi circuitul realizat: . altele decât cele obligatorii (Registrul jurnal.documente centralizatoare. Registrul cartea – mare. . pentru asigurarea înregistr rilor în contabilitate s se respecte urm toarele reguli8: . Conform acestor norme înscrierea datelor în documente se face cu cerneal . parafate úi înregistrate în eviden a unit ii. .

În vederea înregistr rii în contabilitate. opera iilor. s fie întocmite corect úi la timp de c tre unit ile beneficiare.con ine vizibil semn tura de întocmire. documentul greúit se anuleaz úi r mâne în carnetul respectiv (nu se detaúeaz ). .documentele contabile întocmite de unit ile de informatic pe baza documentelor justificative trebuie predate unit ilor beneficiare la termenele stabilite prin contractele sau conven iile încheiate.4. Unit ile de informatic r spund de corectitudinea prelucr rii datelor. . documentele justificative sunt supuse verific rii sub trei aspecte: al formei. .realitatea datelor. Erorile (greúelile) constatate cu ocazia verific rii documentelor justificative se corecteaz astfel: a) În cazul opera iunilor care implic primirea.stabilite prin contractele sau conven iile încheiate. conform cerin elor impuse de opera ia economico – financiar . pe baza 32 . Unit ile de informatic r spund de corectitudinea prelucr rii datelor. . c) Verificarea de fond are în vedere: . care r spund de realitatea datelor consemnate. b) Verificarea calculelor. .necesitatea. presupune un control detaliat asupra corectitudinii calculelor efectuate în cadrul documentelor justificative.documentele justificative.documentul este autentic úi corect întocmit. respect rii coresponden ei conturilor úi exactit ii sumelor înregistrate.legalitatea.oportunitatea. . Verificarea úi corectarea erorilor din documentele justificative Înregistr rile în contabilitatea sintetic úi analitic se fac pe baz de documente justificative. 4. útampila úi semn tura conduc torului unit ii.s-a folosit documentul corespunz tor opera iei consemnate. . cu excep ia ordinului de deplasare (delega ie). a) Verificarea formei presupune cercetarea modului în care au fost completate documentele. . .unit ile beneficiare trebuie s efectueze verificarea documentelor contabile ob inute de la unit ile de informatic în sensul cuprinderii tuturor documentelor justificative pentru prelucrare. verificându-se dac : . evenimentelor úi tranzac iilor consemnate. verificare realizat de compartimentul de contabilitate. document cu document sau a unui centralizator în care sunt înscrise mai multe documente justificative al c rui con inut se refer la opera ii de aceeaúi natur úi perioad .au fost completate toate rubricile. al calculelor úi de fond. eliberarea sau justificarea numerarului sau a altor documente pentru care normele în vigoare prev d restric ii.

Registrul cartea – mare).c ruia se primeúte sau se restituie diferen a între cheltuielile efective de deplasare úi avansul acordat. Registrele folosite în contabilitate pot fi grupate în trei mari categorii: . servesc la gruparea úi ordonarea datelor cuprinse în documente justificative în func ie de natura. luna. . fie sub form de list ri informatice legate sub form de registru úi cuprinde coloane distincte cu privire la: . nota de contabilitate. men ionându-se data efectu rii corecturii úi semnându-se de persoana care a întocmit úi corectat documentul justificativ. iar deasupra se scrie cifra sau textul corect. Registrul jurnal serveúte ca document obligatoriu de înregistrare cronologic úi sistematic respectiv ca prob în litigii. . evenimentelor úi tranzac iilor atât în ordine cronologic cât úi sistematic . cronologic úi sistematic opera iunile economice úi financiare. fiecare opera ie se va înregistra prin articole contabile în mod cronologic dup data 33 .num rul curent. b) În cazul celorlalte documente corectarea se realizeaz prin t ierea (trecerea) cu o linie a textului sau a cifrei greúite pentru ca acestea s poat fi citite. performan elor financiare úi fluxurilor de trezorerie. Registrul jurnal Este documentul contabil obligatoriu în care se înregistreaz zilnic. 4. anul) producerii sau consemn rii în documentele justificative care le atest (ex. . . etc. consemnate în documente justificative care produc modific ri asupra pozi iei financiare.5. f r spa ii libere toate modific rile activelor.felul.sumele debitoare úi creditoare care s-au înregistrat în conturile corespunz toare. servesc la înregistrarea opera iilor economico – financiare.conturi debitoare úi conturi creditoare.5. num rul úi data documentului justificativ.). . . în func ie de dat (ziua.data de înregistrare. felul úi sensul modific rii în timp (ex. În condi iile conducerii contabilit ii cu ajutorul tehnicii de calcul. Registrele de contabilitate Registrele de contabilitate sunt documente contabile obligatorii în cadrul c rora agen ii economici înregistreaz periodic. 4. în mod cronologic.Registre pentru eviden a combinat sunt utilizate pentru înregistrarea simultan a opera iilor.Registre pentru eviden a sistematic . veniturilor úi cheltuielilor unei întreprinderi. Registrul jurnal. . capitalurilor proprii. Se întocmeúte într-un singur exemplar manual.1. datoriilor.Registre pentru eviden a cronologic .explica ii cu privire la opera iile consemnate. opera ie cu opera ie.

de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate. anual la închiderea exerci iului.valoarea de inventar. putând fi suplinit de „Fiúa de cont pentru opera ii diverse” . Se completeaz pe baza inventarierii faptice a fiec rui cont cuprins în bilan . . Trebuie întocmit: la înfiin area unit ii. diviz rii sau lichid rii precum úi în alte situa ii. . cu ocazia fuziunii.document de înregistrare a încas rilor úi pl ilor. tip rite pe ambele fe e servind la: .întocmirea balan ei de verificare. 4. Se utilizeaz sub form de foi volante.2.verificarea înregistr rilor contabile efectuate. toate opera iile de încas ri úi pl i efectuate pe baza documentelor justificative de c tre asocia iile familiale úi persoanele fizice care au calitatea de comerciant. În aceast situa ie Registrul jurnal se editeaz lunar iar paginile vor fi numerotate pe m sura edit rii lor. parafat úi înregistrat la organul fiscal teritorial f r úters turi úi spa ii libere. 34 .diferen a din evaluare (valoarea. dup ce a fost numerotat. . Registrul Cartea mare Serveúte pentru conducerea contabilit ii sintetice a opera iunilor economico – financiare în unit ile care utilizeaz forma de înregistrare contabil „maestru – úah”.valoarea contabil . în care se înregistreaz grupat dup natura lor elementele inventariate. Registrul jurnal de încas ri úi pl i înregistreaz cronologic. . . care conduce contabilitatea în partid simpl .5.num rul curent. Cartea mare st la baza întocmirii balan ei de verificare. . cauze. -document de stabilire a situa iei financiare a agentului economic. . Pe lâng calitatea de document contabil obligatoriu de înregistrare a rezultatelor inventarierii serveúte úi ca prob în litigii. La fel ca úi registrul jurnal se întocmeúte într-un singur exemplar úi serveúte ca: .5. únuruit.recapitula ia elementelor inventariate. eviden iind urm toarele: . diferen e).stabilirea rulajelor úi a soldurilor pe conturi sintetice la unit ile care utilizeaz forma de înregistrare „pe jurnale”. Se întocmeúte la sfârúitul lunii în cadrul compartimentului financiar contabil . Registrul inventar Este documentul contabil obligatoriu.3.prob în litigii. Se întocmeúte într-un singur exemplar. 4. zi de zi. de regul la sfârúitul anului. suficient de detaliat pentru a putea justifica con inutul fiec ruia dintre posturile bilan ului contabil.

arhivându-se la compartimentul financiar contabil împreun cu documentele contabile care au stat la baza întocmirii lor (p strându-se minim 10 ani).denumirea documentelor. ordonatorului de credite sau altor persoane care au obliga ia gestion rii activelor úi pasivelor întreprinderii. 35 .2. întocmindu-se bon de consum dintr-un bonier distinct gestionat de persoana împuternicit în acest scop.6. R spunderea pentru organizarea gestion rii.persoanele care poart r spunderea întocmirii lor. nu circul în afara unit ii fiind considerate documente de înregistrare contabil . trebuind s le justifice în orice moment iar cele nefolosite restituindu-se la magazie pe baza „Bonului de predare – transfer – restituire” cu men ionarea seriei úi a numerelor. . înscriindu-se în mod obligatoriu seria úi numerele aferente formularelor respective. .6. . Eviden a úi utilizarea documentelor Întreprinderile care întocmesc documente justificative úi contabile în mod deosebit formulare cu regim special de înseriere úi numerotare precum úi alte documente cu ajutorul c rora se stabilesc volumul de activitate. care stau la baza înregistr rilor în contabilitate. clien ii.alte elemente care se apreciaz ca necesare. În vederea asigur rii unei circula ii ra ionale úi unitare a documentelor. Acest grafic va con ine: . folosirii úi eviden ei documentelor justificative. furnizorii sau alte persoane fizice úi juridice au obliga ia s organizeze úi s asigure corecta utilizare. 4. pl ile úi încas rile efectuate în raport cu bugetul de stat.num rul de exemplare.1. 4. Organizarea circula iei documentelor Circula ia documentelor eviden iaz drumul parcurs de acestea de la intrarea în unitate sau de la emitere úi pân la arhivare. . precum úi pentru inerea la zi a contabilit ii se recomand ca directorul financiar – contabil. contabilul úef sau o alt persoan împuternicit s îndeplineasc aceast func ie s întocmeasc nomenclatorul (lista) documentelor utilizate pentru fiecare opera ie sau activitate economico – financiar precum úi graficul circula iei documentelor. eviden úi gestionare a acestora.data întocmirii.6. contabile úi a registrelor de contabilitate revine administratorului.destina ia documentelor.termenul stabilit pentru predarea documentelor. . Formularele cu regim special se elibereaz utilizatorilor pe baza aprob rii conduc torului unit ii. Persoanele care folosesc formularele cu regim special r spund de utilizarea lor.Toate categoriile de registre prezentate. care se aprob de conduc torul unit ii. Gestionarea documentelor 4. Eviden a formularelor cu regim special se ine cu ajutorul „Fiúei de magazie a formularelor cu regim special care se completeaz distinct pentru fiecare tip de formular pe m sura aprovizion rii acestora. .

eviden a documentelor la arhiv se ine cu ajutorul „Registrului de eviden curent ”. art. în scris administratorului. M. M. Documentele clasate în dosare. Scoaterea din arhiv a documentelor pentru consultarea temporar se face doar cu acordul scris al conduc torului unit ii iar eliminarea documentelor al c ror termen legal de p strare a expirat se face de c tre o comisie numit în acest sens. distrugerii sau sustragerii. care are obliga ia de a dispune cercetarea úi verificarea împrejur rilor în care s-au produs lipsurile sau pierderile úi eventual tragerea la r spundere a celor vinova i conform legii.documentele se grupeaz în dosare numerotate. Termenul de p strare a documentelor justificative úi contabile este de 10 ani cu începere de la data exerci iului în cursul c ruia au fost întocmite. Clasarea. aranjare úi îndosariere a documentelor justificative úi contabile în func ie de anumite criterii care s permit o bun p strare dar úi s fac posibil descoperirea cu uúurin la nevoie. . asigurate împotriva degrad rii. Lipsurile sau pierderile de formulare numerotate. . care reflect miúc rile dosarelor úi documentelor din cadrul arhivei. Clasarea documentelor poate fi: provizorie sau definitiva. în magazie sau la compartimentele care le utilizeaz vor fi aduse. p strarea úi arhivarea documentelor justificative úi contabile Clasarea este opera iunea de grupare. Partea a III – a. republicat în 2005. dotate cu mijloace de prevenire a incendiilor.6.gruparea documentelor în dosare se face cronologic úi sistematic pe exerci ii financiare respectiv perioade din cadrul acestora. etc. se numeroteaz úi se trec în ordine într-un nomenclator (list ) la începutul fiec rui dosar. bibliorafturi. 82/1991.Formularele neutilizabile.Of. 82/1991. 9 ** Legea contabilit ii nr. 4.Of. 25. Formularele cu regim special pierdute sau sustrase se declar nule în Monitorul Oficial al României. întocmindu-se proces – verbal úi operându-se corespunz tor în „Registrul de eviden curent a arhivei”. . únuruite úi parafate. 629/2002 Legea contabilit ii nr. cu excep ia statelor de salarii úi a situa iilor financiare anuale care trebuie p strate timp de 50 de ani. nr.48//2005 36 . dup sesizarea organelor în drept. republicat în 2002. La arhivarea documentelor contabile úi justificative trebuie respectate urm toarele reguli generale9: .3.dosarele con inând documente contabile se p streaz în spa ii amenajate în acest scop. defectuos tip rite sau în alte cazuri similare se anuleaz prin barare pe diagonal f cându-se men iunea „ANULAT” pe toate exemplarele úi se restituie gestionarului de formulare sub semn tura persoanei pred toare.

etc.4. . 2.) disp rute înainte de a fi înregistrate în eviden a contabil . pe baza unui proces verbal.declara ia scris a salariatului responsabil cu p strarea documentului. . Cum sunt reconstituite documentele justificative si contabile? 37 . dup caz.procesul verbal de constatare a pierderii. . Defini i si caracteriza i Registrul Jurnal? 9. Atunci când originalul documentului reconstituit a fost g sit.La încetarea activit ii documentele se predau la Arhivele Statului în conformitate cu dispozi iile legale privind Fondul Arhivistic Na ional al României dac legea nu prevede altfel. Cum sunt l sate. Cum se clasifica documentele justificative? 3. Cum este organizata circula ia documentelor? 12. distrus sau sustras úi anume: . Toate documentele reconstituite vor purta vizibil men iunea „RECONSTITUIT” cu specificarea num rului úi a datei dispozi iei pe baza c reia s-a f cut reconstituirea. distruse sau sustrase. . . documentul reconstituit se anuleaz . 4. p strate si arhivate documentele justificative si contabile? 13. Defini i si caracteriza i Registrul Inventar? 11. Reconstituirea documentelor justificative úi contabile Reconstituirea este procesul de refacere în forma ini ial a documentelor pierdute.o copie a documentului reconstituit. Conform legisla iei în vigoare nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri. pagubele aduse unit ii sau ter ilor generate de dispari ie recuperându-se de la cei vinova i conform legii.6. Defini i si caracteriza i formularele tipizate? 4. Defini i si caracteriza i formularele netipizate? 5.sesizarea scris . care se ataúeaz la dosarul de reconstituire. Cum sunt depistate erorile de verificare documentelor justificative ? 7.dispozi ia scris a conduc torului unit ii pentru reconstituirea documentului. Dosarul de reconstituire trebuie s con in toate lucr rile efectuate în leg tur cu constatarea úi reconstituirea documentului pierdut. Care sunt registrele contabile obligatorii? 8. Atunci când se constat dispari ia unor documente justificative úi contabile se impune reconstituirea acestora în termen de maximum 30 de zile de la constatare** în baza unui dosar de reconstituire întocmit separat pentru fiecare caz. Defini i si caracteriza i Registrul Cartea-Mare? 10.dovada sesiz rii Parchetului General sau dovada sanc ion rii disciplinare a salariatului vinovat. bilete de c l torie. Cum se realizeaz verificarea documentelor justificative? 6. Defini i si caracteriza i documentele justificative. sustragerii sau distrugerii. ÎNTREB RI: 1.

5. recunoaúterea úi prezentarea structurilor situa iilor financiare. În cadrul contabilit ii normalizate evaluarea se realizeaz în baza unor reglement ri specifice denumite tratamente contabile. veniturilor. a stabili pre ul. a socoti. pag. valoarea just . DEX. Tehnicile de estimare sunt metode úi estim ri adoptate de agen ii economici pentru a determina valorile monetare ce corespund bazelor de m surare.1. În materie de contabilitate bazele de m surare au fost reglementate în func ie de etapele parcurse în reforma contabilit ii. valoarea net de realizare curent . Expresiile monetare ale acestora se ob in prin aplicarea politicilor contabile úi a tehnicilor de m surare.CAPITOLUL 4 EVALUAREA ACTIVELOR ùI PASIVELOR ÎNTREPRINDERII În vederea ob inerii de informa ii inteligibile. 10 Dic ionarul explicativ al limbii române. datorii. capitaluri proprii. a pre ui. Politicile contabile cuprind ansamblul principiilor. În func ie de politica adoptat de întreprindere. costul de înlocuire. apelarea la una sau mai multe baze de m surare**). în decursul unei perioade determinate este necesar estimarea dimensiunii acestora adic m surarea sau cuantificarea lor unitar . evenimentele úi tranzac iile ce au avut loc. conven iilor. a estima. activit ile. bazelor. a calcula.352 38 . valoarea. de nevoile de informare úi nu în ultimul rând în func ie de ra ionamentul profesional pot fi adoptate dou tratamente: de baz úi alternativ. Con inutul. importan a úi necesitatea evalu rii A „evalua” înseamn „a determina. venituri úi rezultate financiare. datoriilor. regulilor úi practicilor specifice adoptate de o întreprindere în vederea reflect rii fidele a evenimentelor úi tranzac iilor. selectate pentru active. Bucureúti 1997. cheltuieli. iar cel alternativ. relevante. Evaluarea presupune. Cele mai utilizate baze de m surare sunt: costul istoric. Editura Univers. Principiile evalu rii în contabilitate Evaluarea structurilor situa iilor financiare ale întreprinderii trebuie realizat pe baza principiilor contabile de baz . op iuni úi posibilit i particulare desprinse pe baza ra ionamentului profesional. Tratamentul de baz exprim opinii úi conven ii general acceptate. capitalurilor proprii.”10 M surarea activelor. cheltuielilor úi rezultatelor financiare în contabilitate folosind un etalon unitar (cel monetar) poart numele de evaluare. variante. 5. credibile úi comparabile cu privire la procesele.2.

O. nr. cheltuieli úi venituri. pasive. f) Principiul pragului de semnifica ie. În esen principiul presupune aprecierea rezonabil a evenimentelor úi tranzac iilor în scopul evit rii riscului de transfer asupra viitorului a incertitudinilor prezentului. c) Principiul pruden ei presupune recunoaúterea numai a profiturilor realizate úi înregistrarea obliga iilor úi pierderilor previzibile chiar dac apar între data încheierii exerci iului úi data întocmirii bilan ului. pag. veniturilor.F.Dintre acestea prezint importan semnificativ în chestiunea evalu rii urm toarele: a) Principiul costului istoric.valoarea real .M. b) Principiul cuantific rii monetare. nr. Bazele Contabilit ii. . 2000. impune înregistrarea în contabilitate a activelor úi pasivelor la valoarea de origine (valoarea de intrare). astfel încât prin mijlocirea monedei (banilor) valorile economice se exprim unitar cu ajutorul pre urilor úi tarifelor. capitalurilor proprii. 5. .M. Colec ia Economic . datoriilor.valoarea de întrebuin are. eviden iat în documentele justificative care le atest utilitatea (destina ia) sau provenien a (sursa). veniturilor. datoriilor.9 39 .timpul..valoarea de utilitate. cheltuielilor úi rezultatelor asigurând astfel comparabilitatea în timp a informa iilor contabile.3. Ristea M. recomand ca orice element cu o valoarea semnificativ s fie prezentat distinct în cadrul situa iilor financiare iar elementele cu valori nesemnificative care prezint aceeaúi natur sau cu func ii similare trebuie însumate nefiind necesar prezentarea lor separat . pag. presupune continuitate în aplicarea aceloraúi reguli úi norme privind evaluarea activelor. Editura Na ional. a)Valoarea de utilitate este reprezentat de pre ul presupus a fi acceptat de un poten ial cump r tor în func ie de: . 94 /2001. e) Principiul continuit ii activit ii are în vedere prezum ia c întreprinderea îúi continu în mod normal func ionarea într-un viitor previzibil. recomand ca în vederea stabilirii valorii totale corespunz toare unei pozi ii din bilan se va determina separat valoarea aferent fiec rui element individual de activ sau de pasiv. . 85/2001. presupune exprimarea monetar (valoric ) a activelor. Acestea sunt11: . d) Principiul permanen ei metodelor. Criteriile de baz ale evalu rii În teoria úi practica contabil s-au conturat mai multe criterii cu privire la evaluarea fluxurilor úi stocurilor de active. f r a intra în imposibilitatea continu rii activit ii sau reducerea semnificativ a acesteia. 11 ** C lin O. capitalurilor proprii.P. cheltuielilor úi rezultatelor financiare. 9 O.valoarea de pia . g) Principiul evalu rii separate a elementelor de activ úi pasiv.

pre urile sunt disponibile pentru a fi cunoscute de public. an). în contabilitate opera iunile economico – financiare. 5. 5.4. de active tranzac ionate. trece prin prezent úi produce efecte în viitor. eveniment sau tranzi ie provine din trecut. 5. în aúa fel încât oricând pot fi g si i poten iali cump r tori úi vânz tori. concretizate în ieúiri de active úi pasive.4. valoarea la care sunt înregistrate.data ieúirii din întreprindere sau darea în consum. în cadrul unei tranzac ii în care pre ul este determinat obiectiv. conform c ruia orice activitate. procurare sau apari ie. b)Valoarea just (valoarea real ) este suma la care poate fi tranzac ionat un activ sau decontat o datorie de bun voie între p r i aflate în cunoútin de cauz .activele de pia sunt relativ omogene. evenimente úi tranzac ii viitoare. Evaluarea la data intr rii în întreprindere Valoarea de intrare.1. lun . respectiv la: . c)Valoarea de pia a unui activ reprezint pre ul care poate fi ob inut pe o pia activ . Tr s turile esen iale ale acesteia sunt** : . Tratamente contabile la evaluarea curent Tratamentele contabile reprezint reguli de evaluare recunoscute úi acceptate de teoria úi practica contabil în cadrul formelor de evaluare. .4.1. capitalurilor proprii. d) Timpul are în vedere o anumit dat calendaristic (zi. care în esen presupune stabilirea dimensiunii valorice a activelor.pre ul pie ei. 40 . la care sunt evaluate úi înregistrate în contabilitate activele úi pasivele la data intr rii în întreprindere se determin aplicând principiul costului istoric în func ie de modalit ile de intrare. . evenimentele úi tranzac iile pe parcursul desf úur rii activit ii operative a întreprinderii. Este consecin a principiului continuit ii activit ii. Este utilizat în dou momente distincte ce privesc activitatea uni agent economic.. Evaluarea curent are în vedere.sunt cantit i suficiente. datoriilor. in prezent sau în viitor. . Formele evalu rii úi tratamente contabile privind evaluarea Evaluarea este o form specific a cuantific rii úi în acelaúi timp un procedeu de baz al metodei contabilit ii. cheltuielilor úi rezultatelor cu ajutorul pre urilor.1. Conform reglement rilor actuale evaluarea evenimentelor úi tranzac iilor la intrarea în gestiune se realizeaz pe baza costului istoric din trecut ce va genera fluxuri.data intr rii în întreprindere. . În ambele situa ii evaluarea se face la valoarea de intrare denumit úi cost. se disting dou forme principale de evaluare: evaluarea curent úi evaluarea periodic . veniturilor.starea sau amplasarea elementului supus evalu rii. Dac avem în vedere momentele în care se realizeaz úi obiectivele urm rite.

040 = 138.000 = (116.cheltuielile de transport – aprovizionare (Ch tra) .000– 3. Se cere s se determine costul de achizi ie al utilajului.040 lei Costul de produc ie (Cp) al unui bun cuprinde: .p) . Furnizorul a acordat cump r torului reduceri comerciale în valoare de 3.000 lei Costul de achizi ie + TVA va fi de: 116.000 lei.pre ul de cump rare (f r TVA).000 lei.cota cheltuielilor indirecte de produc ie alocate în mod ra ional ca fiind legate de fabrica ia bunului (C/Chind). salariile acordate muncitorilor de baz ) (Achd) .Aceasta poate fi reprezentat prin: .p + Ch.p.000) = 113. ex: taxe vamale. Consider m ca fiind cele mai reprezentative valori de intrare costul de achizi ii úi costul de produc ie. conectarea la re eaua de energie electric . ex.valoarea de utilitate. . (ex. tra + Ach ac Exemplu: Societatea Comercial „A” achizi ioneaz de la Societatea Comercial „B” un utilaj industrial în valoare de 100.000 + (19% x 116.valoarea actualizat . costurile cu montarea úi demontarea bunului.000 lei.000 + 10. . Ca = (Pc + Tx nr. prima de asigurare 2. Cheltuielile de transport aprovizionare însumeaz 10. .costul de produc ie.000 + 2. . atunci când sunt recunoscute sunt cuantificate la nivelul valorilor de ieúire ale activelor care au sc zut sau la nivelul valorilor de intrare ale datoriilor care s-au majorat. . atunci când sunt recunoscute sunt cuantificate la nivelul valorilor de intrare ale activelor care s-au majorat sau la nivelul valorilor de ieúire a datoriilor care au sc zut.000 + 4.costul de achizi ie al materiilor prime úi consumabilelor.valoarea corespondent .000 + 22.valoarea de aport. Veniturile.000 lei.costul de achizi ie . Costul de achizi ie (Ca) al unui bun este egal cu: . Cheltuielile. etc. Ca = Pc + Tx nr.valoarea nominal .000 lei (pre f r TVA).000) = 116.c) .taxele nerecuperabile. (Pc) .alte cheltuieli directe de produc ie.000) – 3. (C a m. + Ch.alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune. 41 . . prime de asigurare (Tx nr. tra + Ach ac) – Rc Ca = (100. (A ch ac) Nu se includ în costul de achizi ie reducerile comerciale (Rc) úi alte elemente similare acordare de furnizor. iar costurile cu montarea utilajului 4. .valoarea just .

Metoda pre ului cu am nuntul este folosit în comer ul cu am nuntul pentru a determina costul stocurilor la articole numeroase úi cu miúcare rapid . La ieúirea din gestiune bunurile de natura stocurilor úi alte active fungibile. Întreprinderile care aplic reglement rile simplificate armonizate cu Directivele Europene conform OMFP nr. Cp = Ca mpc + Achd + C/Chind Costurile îndator rii. manoper sau alte costuri de produc ie înregistrate peste limitele normal admise. 5. .4. Costul bunurilor vândute este calculat prin deducerea valorii marjei brute din pre ul de vânzare al stocurilor. construc iei sau produc iei unui activ pe termen lung. nu trebuie incluse în costul de produc ie fiind recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit. Orice modificare a pre ului de vânzare presupune recalcularea marjei brute.metoda ultimul intrat – primul ieúit LIFO. 306/2002 vor utiliza doar primele trei metode. .2. care nu au marje similare úi pentru care nu este practic s se foloseasc alt metod . Pierderile de materiale. Costul standard. Metoda primul intrat – primul ieúit (FIFO) presupune evaluarea bunurilor ieúite din gestiune la costul de achizi ie sau de produc ie al primei 42 . manoperei. eficien ei úi capacit ii de produc ie. Identificarea specific a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor. Diferen ele de pre fa de costul de achizi ie sau produc ie efectiv trebuie eviden iate distinct în contabilitate fiind recunoscute în costul activului. pot fi capitalizate ca parte din costul activului dac sunt îndeplinite condi iile prev zute de Standardul Interna ional de Contabilitate nr. respectiv cheltuielile financiare cu dobânzile úi diferen ele de curs dobânzii privind împrumuturile care sunt atribuite direct achizi iei. (confundabile) se evalueaz úi înregistreaz în contabilitate. la valorile determinate folosind una din metodele: . cheltuieli de depozitare cu excep ia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de produc ie anterior trecerii într-o nou faz de fabrica ie. trebuie determinat prin identificarea specific a costurilor individuale. Evaluarea la data ieúirii din întreprindere sau la darea în consum Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile úi al acelor bunuri úi servicii produse úi destinate unor comenzi distincte úi ferme. În func ie de specificul activit ii pentru determinarea costului pot fi folosite de asemenea metoda costului standard în activitatea de produc ie úi metoda pre ului cu am nuntul în comer atunci când eviden a m rfurilor se ine la pre de vânzare cu am nuntul. ia în considerare nivelurile normale (sau medii) ale materialelor úi consumabilelor.1.metoda primul intrat – primul ieúit FIFO.metoda costului mediu ponderat CMP. .Cheltuielile generale de administra ie (Chga). 23 „Costurile îndator rii” în condi iile aplic rii tratamentului alternativ*). cele financiare (Chf) úi cheltuielile de desfacere (Chd) nu se includ în costul de produc ie.alt metod similar recunoscut de reglement rile legale în vigoare.

N: 4000 buc x 6 lei/buc. presupune evaluarea ieúirilor la nivelul valorii pe care întreprinderea va accepta s o pl teasc pentru achizi ionarea unui bun echivalent în viitor. Sic – stocul ini ial exprimat cantitativ.intr ri (primul lot).01.în 07.01.01. Metoda ultimul intrat – primul ieúit – (LIFO).ieúiri în cursul perioadei: . . Pe lâng cele trei metode principale de evaluare a stocurilor la ieúirea din gestiune se mai pot utiliza úi alte metode cum sunt: metoda costului standard sau metoda proxima intrare – prima ieúire. Aplica ii practice privind evaluarea stocurilor la ieúire sau consum Determina i valoarea ieúirilor úi a stocului final (dup pentru elementul „A” în baza urm toarelor date: .N: 6000 buc x 8 lei/buc. are în vedere calcularea costului fiec rui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei úi a celor intrate în gestiune în cursul perioadei conform rela iei: Siv  Iv CMP Sic  Ic în care: Siv – stocul ini ial exprimat valoric.stoc la începutul anului 3000 buc x 5 lei/buc. 5. Metoda proxima intrare – prima ieúire cunoscut úi sub denumirea de metoda „valorii de înlocuire”.valoarea ieúirilor (costul elementelor). Pe m sura epuiz rii lotului bunurile ieúite din gestiune se evalueaz la costul lotului anterior în ordine invers cronologic .N: 5 buc . .în 14. Metoda este recomandat agen ilor economici în condi iile unei economii infla ioniste. Iv – intr rile exprimate valoric Ic – intr rile exprimate cantitativ. CE – cantitatea ieúit . Metoda FIFO fiecare ieúire) 43 .1.N: 7 buc. Metoda costului standard.01.4.3. Pe m sura epuiz rii lotului bunurile ieúite din gestiune se evalueaz la costul urm torului lot în ordine cronologic .intr ri în cursul perioadei: .în 05. presupune evaluarea bunurilor ieúite din gestiune la costul de achizi ie sau de produc ie al ultimei intr ri (lot). .în 10. În func ie de costul mediu ponderat se va determina valoarea ieúirilor conform rela iei: ValE = CE x CMP în care: ValE . se bazeaz pe determinarea unor costuri antecalculate (standard) sau costuri medii dintr-o perioad anterioar . Metoda costului mediu ponderat – (CMP).

01.N 2000 x 6 = 12000 7000 buc 5000 x 8 = 40000 VE = 52000 lei Vsf în data de 14.01.57)  (6000 x8) 2000  6000 59140 8000 7.39= 51730 lei Vsf = 1000 x 7.Valoarea ieúirilor în data de 07.57 = 27850 lei Vsf = 2000 x 5.39 = 7390 lei 44 .01.N: CMP (3000 x5)  (4000 x6) 3000  4000 39 7 5.57lei / buc Determinarea valorii ieúirilor: VE = Csf x CMP VE = 5000 x 5.57 = 11140 lei În data de 14.N: CMP (2000 x5.01.39 VE = 7000 x 7.01.N: Vsf = 1000 x 8 = 8000 lei Metoda CMP Se determin costul mediu ponderat conform rela iei: Siv  Iv CMP Sic  Ic În data de 07.01.N: 3000 x 5 = 15000 5000 buc 2000 x 6 = 12000 VE = 27000 lei Valoarea stocului final (Vsf ) în data de 07.N: Vsf = Cantitate stoc final (Csf ) x Pre ul bunurilor r mase în stoc (Psf ) Csf = 3000 + 4000 – 5000 = 2000 buc Vsf = 2000 buc x 6 lei/buc = 12000 lei VE în data de 14.

Evaluarea la inventariere La data inventarierii. respectiv pre ul pie ei.1.la inventariere. Din analiza rezultatelor se constat c valorile cele mai mari ale costurilor (ieúirilor) se ob in prin metoda LIFO iar cele mai mici prin metoda FIFO.la închiderea exerci iului financiar. .2. amplasarea. 45 . stabilit în func ie de utilitatea bunului. Valoarea probabil de încasat este reprezentat de numerarul sau echivalentul de numerar ce se presupune c va fi încasat din drepturile de inute de întreprindere asupra ter ilor.4.4. 5. elementele de inute de o întreprindere sunt evaluate la valoarea actual sau de utilitate a fiec rui element denumit úi valoare de inventar.N: Valoarea ieúirilor (VE) 4000 x 6 = 24000 5000 buc 1000 x 5 = 5000 VE = 29000 lei Valoarea stocului final (Vsf) Vsf = 2000 x 5 = 10000 lei În data de 14. starea. Rezultatele ob inute prin metoda CMP se situeaz între valorile metodelor LIFO úi FIFO. 5.2.N: Valoarea ieúirilor (VE) 6000 x 8 = 48000 7000 buc 1000 x 5 = 5000 VE= 53000 lei Valoarea stocului final (Vsf) Vsf = 1000 x 5 = 5000 lei. Tratamente contabile la evaluarea periodic Evaluarea periodic presupune determinarea valorii elementelor de natura utilit ilor úi a resurselor în dou momente distincte úi anume: .01.Metoda LIFO În data de 07. Crean ele inventariate se vor evalua la valoarea probabil de încasat iar datoriile la valoarea probabil de plat .01.

La închiderea exerci iului elementele de activ úi pasiv de natura datoriilor se evalueaz úi reflect în situa iile financiare la valoarea de intrare pus de acord cu rezultatele inventarierii astfel12: a) Pentru elementele de activ: . Cu ocazia evalu rii la inventariere se va respecta principiul pruden ei. 146 ** Prin valoarea contabil net se în elege valoarea de intrare mai pu in amortizarea úi ajustarile pentru depreciere cumulate. aceste elemente men inându-se la valoarea de intrare. Din compararea valorii de inventar cu valoarea de intrare a elementelor inventariate pot rezulta urm toarele situa ii: . .F. aceste elemente men inându-se de asemenea la valoarea de intrare.valoarea de inventar este mai mic decât valoarea de intrare. situa ie mai rar întâlnit .diferen ele constatate în minus între valoarea de inventar úi valoarea de intrare nu se înregistreaz în contabilitate men inându-se la valoarea lor de intrare. M. odat cu întocmirea situa iilor financiare anuale prezint importan major întrucât reflect imaginea de ansamblu a activit ii unei întreprinderi. .Valoarea probabil de plat exprim numerarul sau echivalentele de numerar ce vor trebui pl tite ter ilor ca urmare a unor evenimente trecute generatoare de obliga ii care în viitor vor încorpora beneficii economice. în cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este ireversibil sau se constituie un provizion pentru depreciere atunci când deprecierea este reversibil . Evaluarea faptic a elementelor inventariate se face prin consemnarea lor în „listele de inventariere” úi „procesul verbal” de inventariere iar la sfârúitul anului în „registrul de inventar”. rezultând un minus de valoare.2. 12 46 .P. b) Pentru elementele de pasiv de natura datoriilor: . Bucureúti 2002. . semnificând inexisten a modific rilor în privin a utilit ii st rii sau amplas rii bunurilor úi nici influen e de natur infla ionist .diferen ele constatate în plus între valoarea de inventar úi valoarea de intrare se înregistreaz în contabilitate prin constituirea unui provizion. adic evaluarea se va face la valoarea cea mai mic atunci când exist diferen e între valoarea de inventar úi valoarea din contabilitate (de regul valoarea de intrare).4. 5.diferen ele constatate în plus între valoarea de inventar úi valoarea de intrare nu se înregistreaz în contabilitate aceste elemente men inându-se la valoarea lor de intrare.diferen ele constatate în minus între valoarea de inventar úi valoarea contabil net ** a elementelor de activ se înregistreaz în contabilitate pe seama unei amortiz ri suplimentare.2. pag. . rezultând un plus de valoare. Evaluarea la închiderea exerci iului Pentru cea mai mare parte a utilizatorilor informa iilor contabile evaluarea la închiderea exerci iului. – Reglement ri contabile pentru agen ii economici.valoarea de inventar este mai mare decât valoarea de intrare (din contabilitate). Editura Economic .valoarea de inventar este egal cu valoarea de intrare.

iar conform tratamentului alternativ la valoarea reevaluat **. crean e úi datorii în valut ). În concluzie putem considera c valoarea bilan ier a activelor úi datoriilor este dat de valoarea istoric (costul ini ial) corectat cu eventualele deprecieri de valoare (amortiz ri. depozite bancare. realizat la anumite intervale de timp. .5. acestea vor fi prezentate în bilan la valoarea reevaluat úi nu la costul lor istoric. stocuri) trebuie raportate utilizând cursul de schimb de la data efectu rii tranzac iei. Reevaluarea reprezint o form particular a evalu rii. pag. Elementele dintr-o clas de imobiliz ri14 corporale sunt reevaluate simultan pentru a se evita reevaluarea selectiv úi raportarea în situa iile 13 Prin elemente monetare se în elege disponibilit ile b neúti. Atunci când reevaluarea imobiliz rilor corporale se face potrivit reglement rilor legale.elementele monetare13 exprimate în valut (disponibilit i. În situa iile financiare de la sfârúitul exerci iului veniturile úi cheltuielile trebuie evaluate la valoarea ini ial sau la o valoare actualizat la infla ie. Dac dup data bilan ului apar evenimente care pot furniza informa ii suplimentare fa de cele cunoscute la data bilan ului. ** Standardele Interna ionale de Contabilitate (IAS 16).La fiecare dat a bilan ului: . Editura Economic . Se consider c întregul surplus este realizat la casarea sau cedarea activului. ajust ri) dac se foloseúte tratamentul de baz . 5. 364 47 . respectiv valoarea reevaluat sau actualizat (cost curent) dac se utilizeaz tratamentul alternativ. acreditive.elementele nemonetare achizi ionate cu plata în valut úi înregistrate la valoarea just trebuie raportate utilizând cursul de schimb existent în momentul determin rii valorilor respective.elementele nemonetare achizi ionate cu plata în valut úi înregistrate la cost istoric (imobiliz ri. Valoarea just reprezint suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bun voie între dou p r i aflate în cunoútin de cauz în cadrul unei tranzac ii cu pre ul determinat obiectiv. acestea vor fi modificate pentru a reflecta úi informa iile suplimentare. Surplusul din reevaluare inclus în capitalul propriu poate fi transferat direct în rezultatul reportat atunci când acest surplus este realizat. ce const în modificarea úi substituirea valorii contabile de înregistrare a imobiliz rilor corporale cu valoarea just (cu excep iile prev zute de lege) stabilit de regul de evaluatori autoriza i. Reevaluarea Ulterior recunoaúterii ini iale ca activ o imobilizare corporal trebuie înregistrat conform tratamentului de baz la cost mai pu in amortizarea cumulat úi orice pierderi cumulate din depreciere. precum úi activele/ datoriile de primit/de pl tit în sume fixe sau determinabile. Reevalu rile trebuie f cute cu suficient regularitate astfel încât valoarea contabil s nu difere substan ial de cea care ar fi determinat folosind valoarea just la data bilan ului. iar situa iile financiare nu au fost aprobate. .

6.financiare anuale a unor valori care s fie o combina ie de costuri úi valori calculate la date diferite. etc. 48 . În func ie de destina iile úi traseul pe care îl parcurg bunurile úi serviciile pe pia se disting mai multe categorii de pre uri. Costul complet comercial se determin astfel: se ob ine pre ul de 14 O clas de imobiliz ri corporale este o grupare de active de aceeaúi natur úi utiliz ri similare aflate în exploatarea unei persoane juridice. atunci acele active sunt evaluate la costul de înlocuire mai pu in amortizarea corespunz toare. Dac un activ imobilizat este reevaluat toate celelalte active din clasa din care face parte trebuie evaluate cu excep ia situa iei când nu exist nici o pia activ pentru acel activ. de pe pia în baza raportului cerere – ofert intervenit ca urmare a negocierii dintre furnizor úi beneficiar. maúini úi echipamente. marja brut de produc ie (Mbp) sau contribu ia de acoperire brut (profitul produc torului). în sensul c profesioniútii contabili trebuie s stabileasc frecven a reevalu rii úi tratamentul contabil adecvat. Tarifele reprezint modalitatea de particularizare a pre urilor pe pia în cazul lucr rilor. Atunci când nu exist nici o posibilitate de a identifica o valoare de pia din cauza faptului c acel gen de imobiliz ri este foarte rar vândut. alte costuri directe de produc ie (Acdp) úi costurile indirecte de produc ie (Cindp) repartizate. etc. costurilor directe cu manopera (Cdmp). a) Pre ul de vânzare al produc torului (Pvp) (pre ul de livrare) se formeaz baza: costurilor directe materiale (Cdmt). Pre ul reprezint num rul unit ilor monetare (echivalentul b nesc) necesare pentru a vinde / cump ra un bun. Pvp cu TVA = Pvp + (Pvp x C%TVA) Pre ul de vânzare al produc torului se poate ob ine úi pornind de la costul complet comercial (Ccc) influen at cu rata profitului (rp%). Ra ionamentul profesional trebuie s primeze în problematica reevalu rii. Pvp = Cdmt + Cdmp + Acdp +Cind + Mbp Dac se adaug taxa pe valoarea ad ugat vânzare al produc torului cu TVA. Într-o asemenea situa ie activul trebuie prezentat în bilan la cost mai pu in amortizarea cumulat úi pierderile din depreciere cumulate. cl diri. Ex. marf . serviciilor úi presta iilor ce fac obiectul tranzac iilor comerciale dintre prestatori (executan i) úi beneficiari. Baza stabilirii valorii de intrare la care sunt înregistrate activele úi pasivele unei întreprinderi o reprezint pre urile úi tarifele. produs. 5. terenuri. Categorii de pre uri úi tarife utilizate în evaluarea contabil Evaluarea în general úi cea curent în mod special au ca obiectiv principal determinarea costului denumit úi valoare de intrare.

pân la consumatorul final. b) Pre ul importatorului. . Pl = Pvp + Acc + Aic Pre ul de vânzare al produc torilor (pre ul de livrare) cunoaúte mai multe forme de manifestare úi anume: . . Pimp = Vev + Chtra + Tv + Cv + Acc + Mi + TVA c) Pre ul comerciantului. numit úi pre ul engrosistului este aferent m rfurilor comercializate în loturi (partizi) mari.pre ul de vânzare cu ridicata (en gross). se formeaz în sfera circula iei m rfurilor la nivelul fiec rei verigi comerciale. 49 .marja importatorului (comisionul importatorului) (Mi). Pvp = Ccc + (Ccc x rp%) rp% .costuri de desfacere directe úi indirecte Cga .pre ul de vânzare cu am nuntul (en detail).taxa pe valoarea ad ugat pentru elementele ce intr sub inciden a acesteia (TVA). Cunoaúte dou forme de manifestare: .accizele pentru unele produse considerate de lux (Acc). lucr rilor úi serviciilor provenite din import.pre ul de deviz aferent lucr rilor de construc ii – montaj.cheltuielile de transport úi asigurare pe parcurs extern în valut transformate în lei (Chtra).taxele vamale (Tv). . în lei la cursul de schimb oficial existent la data tranzac iei (Vev). . . Se formeaz pe baza urm toarelor elemente: .valoarea extern în vam a bunului importat la pre de cump rare. Pre ul de vânzare cu ridicata. folosit de întreprinderile din sfera produc ii de bunuri materiale de larg consum. .Ccc = Cdmt + Cdmp + Acdp + Cind + Cdsf + Cga în care: Cdsf .pre ul de contractare úi achizi ie pentru produsele agricole. . rezultat din transferarea valorii în valut .comisioanele vamale (Cv).costuri generale de administra ie.pre ul de produc ie. . . este aferent bunurilor.rata profitului Dac se adaug taxa pe valoarea ad ugat ob inem pre ul de vânzare cu TVA Pvp cu TVA = Ccc + (Ccc x rp%) + [ Ccc + (Ccc x rp%)] x C%TVA Pentru bunurile considerate de lux în pre ul de vânzare al produc torului se includ úi accizele (Acc) sau alte impozite pe circula ie (Aic) formând pre ul de livrare (Pl).

000 x 19% = = 22.datoriile sunt înregistrate la valoarea echivalentelor ob inute în schimbul obliga iei sau în anumite împrejur ri (ex. la valoarea ce se aúteapt s fie pl tit în numerar sau echivalente ale numerarului pentru a stinge datoriile potrivit cursului normal al afacerilor.000 LEI TVA neexigibil = (Ca + Ac) x 19% = 120. impozitul pe profit).adaosul comercial (Ac). achizi ioneaz m rfuri de la Societatea Comercial „B” (produc tor) în sum de 100. Pre ul comercian ilor (Pc) indiferent de forma de manifestare se formeaz din: . Exemplu: Societatea Comercial „A” specializat în comer ul cu am nuntul.taxa pe valoarea ad ugat (TVA) Pc = Ca + Ac + TVA Adaosul comercial reprezint surplusul de valoare ad ugat de comercian i la pre ul de cump rare (în sum fix sau în cote procentuale) din care aceútia îúi acoper cheltuielile de comercializare úi ob in un anumit profit necesar func ion rii úi dezvolt rii activit ii. Pc = Ca + Ac + TVA Ca = 100.000 + 20.7.800 lei. .activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau echivalente ale numerarului care ar trebui pl tit dac acelaúi activ sau unul asem n tor ar fi achizi ionat în prezent. în vederea furniz rii de m rfuri diversificate úi în cantit i mari. Pc = 100.000 lei (pre de cump rare f r TVA). a) Pentru elementele care au ca baz de evaluare costul istoric evaluarea se realizeaz astfel: . 50 . Aceasta se realizeaz prin alegerea unei anumite baze de evaluare.000 + 22. Pre ul de vânzare cu am nuntul este pre ul la care se vând bunurile úi serviciile c tre popula ie în cantit i mici (cu bucata) prin magazine specializate de desfacere a m rfurilor cu am nuntul. .800 = 142.activele sunt înregistrate la suma pl tit în numerar sau în echivalente ale numerarului sau la valoarea just din momentul cump r rii lor.costul de achizi ie (pre ul de cump rare f r TVA) (Ca). Adaosul comercial practicat de SC „A” este de 20%. b) În cazul elementelor care au ca baz de evaluare costul curent: . . Baze de evaluare utilizate în prezentarea activelor úi pasivelor Recunoaúterea structurilor situa iilor financiare presupune determinarea valorilor la care acestea vor fi prezentate în bilan úi contul de profit úi pierderi.000 lei Ac = 100.000 X 20% = 20.Întreprinderile cu ridicata sunt considerate verigi intermediare dispuse între societ ile cu activitate de produc ie sau între produc tori úi comercian ii cu am nuntul.800 lei 5.

achizitioneaza de la furnizori 200 de perechi de cizme pentru barbati la pre de achizitie de 210 lei/pereche. SE CERE: Sa se calculeze costul de achizi ie al m rfurilor achizi ionate. achizitioneaza de la furnizori 100 de perechi de pantofi de barbati la pre de achizi ie de 170 lei/pereche. Caracteriza i si exemplifica i metoda CMP. ÎNTREB RI: Defini i si caracteriza i evaluarea . SC GAMA SRL. Care sunt principiile evalu rii in contabilitate? Care sunt criteriile de baza ale evalu rii? Cum sunt evaluate activele si pasivele la data intr rii lor in întreprindere? 5. pre ul de vânzare cu am nuntul si valoarea stocului final. . Cum se realizeaz evaluarea la inventariere? Dar la închiderea exerci iului? 11. c) Atunci când baza de evaluare o reprezint valoarea realizabil : . 9. PROBLEME PROPUSE: 1. necesar pentru a deconta în prezent obliga ia. reprezentând valoarea neactualizat în numerar sau în echivalente de numerar care trebuie pl tit pentru a achita datoriile conform cursului normal al afacerilor. având ca obiect de activitate comercializarea m rfurilor cu am nuntul. numerar care se aúteapt s fie necesare pentru a deconta datoriile potrivit cursului normal al afacerilor. 4. înregistreaz in cursul lunii urm toarele opera iuni: a. 7.activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau echivalente ale numerarului care poate fi ob inut în prezent prin vânzarea normal a activelor. 8. c.datoriile sunt înregistrate la valoarea lor de decontare. Cum se realizeaz evaluarea periodica? 10. 3.datoriile sunt înregistrate la valoarea neactualizat în numerar sau echivalente ale numerarului. 2. achizitioneaza de la furnizori 250 de perechi de pantofi de dama. 51 . la pre de achizi ie de 150 lei/pereche. b. Adaosul practicat de societate este de 30%. Caracteriza i si exemplifica i metoda FIFO. Caracteriza i si exemplifica i metoda LIFO. d) Când baza de evaluare o reprezint valoarea actualizat : . 6..activele sunt înregistrate la valoarea actualizat a viitoarelor intr ri nete de numerar care urmeaz s fie generate de derularea normal a activit ii întreprinderii. Ce intelegeti prin evaluare? 1. Enumera i metodele de evaluare la data ieúirii din întreprindere.

FIFO si LIFO.N . SE CERE: Sa se evalueze ieúirile de faina prin cele trei metode: CMP.000 kg de faina.intr ri: 10. 52 . SE CERE: Sa se stabileasc valoarea ieúirilor si stocul r mas prin cele trei metode: CMP.2 lei/kg.05.08.170 m la un pre de 12 lei/m.N se achizitioneaza 1200 de kg la pre ul de 1.intr ri: 12.08.05.ieúiri: 29.50 m la un pre de 11 lei/m .2. FIFO si LIFO. iar in data de 10. In cursul lunii au avut loc urm toarele opera iuni: .180 m .ieúiri: 18. In data de 05.N .N – 100 m la un pre de 14 lei/m .08.05. de ine la începutul lunii mai un stoc de materii prime in valoare de 2000 de kg de faina la pre ul de 1 leu/kg.150 m la un pre de 10 lei/m .200 m.5 lei/kg.08.N se achizitioneaza inca 1500 kg la pre ul de 1.N se dau in consum 4. 3.N . SC BETA SRL având ca obiect de activitate fabricarea pâinii. In data de 15. de ine la începutul lunii august anul N urm torul stoc din piele: . SC OMEGA SRL având ca obiect de activitate fabricarea articolelor de imbracaminte din piele.

82/1991. . cantitativ úi valoric sau numai valoric a elementelor de activ úi de pasiv în vederea compar rii acestora cu datele consemnate în contabilitate. indiferent de modul de organizare úi tipul propriet ii.în alte cazuri prev zute de lege. . în vederea întocmirii situa iilor financiare anuale care trebuie s -i ofere o imagine fidel a pozi iei financiare úi a performan ei unit ii pentru respectivul exerci iu financiar. prezent úi viitoare a unei unit i patrimoniale. se impune verificarea integrit ii materiale úi financiare a elementelor de activ úi de pasiv. 53 . 1753/2004.ori de câte ori intervine o predare – primire de gestiune. Rolul inventarierii rezult din func iile acesteia. republicat în anul 2005 úi O. apar inând altor persoane juridice sau fizice. clasificare Inventarierea are ca scop principal stabilirea situa iei reale a tuturor elementelor de activ úi de pasiv ale fiec rei unit i. sunt obliga i s organizeze úi s efectueze inventarierea general a elementelor de activ úi de pasiv de inute la începutul activit ii. cu prilejul efectu rii controlului sau a altor organe prev zute de lege. importan . precum úi a bunurilor úi valorilor de inute cu orice titlu. 6.CAPITOLUL 6 INVENTARIEREA – PROCEDEU DE DETERMINARE A SITUA IEI REALE A PATRIMONIULUI În conformitate cu Legea contabilit ii nr.M. în cazul fuziunii sau încet rii activit ii precum úi în urm toarele situa ii cum ar fi: .la cererea organelor de control. . agen ii economici. úi în acelaúi timp s fac posibil determinarea unor indicatori semnificativi ai activit ii economico – financiare.1. care pot fi sintetizate astfel: a) Determinarea situa iei reale a elementelor de activ úi de pasiv Are ca obiectiv construc ia unui bilan care s respecte principiul fundamental al contabilit ii „imaginea fidel ”. Inventarierea activelor úi pasivelor: no iune. . cel pu in o dat pe an pe parcursul func ion rii lor.F. presupune o activitate laborioas .cu prilejul reorganiz rii gestiunilor. Inventarul ca instrument de control al gestiunii. Întrucât între datele înregistrate în contabilitate úi realitatea din teren pot s apar unele nepotriviri de ordin cantitativ. Inventarierea reprezint procedeul de stabilire faptic .ca urmare a calamit ilor naturale sau a unor cazuri de for major . Aceast opera iune se realizeaz prin intermediul procedeului numit inventariere. calitativ úi valoric. de mare r spundere în ceea ce priveúte situa ia trecut .P. care nu pot fi stabilite cert decât prin inventariere. . func ii.ori de câte ori sunt indicii c exist lipsuri sau plusuri în gestiune.

an). transportul bunurilor. custodie. situa ii extraordinare (calamit i naturale. la fuzionarea unor unit i sau la apari ia unor evenimente extraordinare (ex.) datorit c rora elementele de activ au suferit modific ri fa de starea lor ini ial (normal . manipularea.descoperirea unor erori sau omisiuni la înregistrarea în contabilitate a elementelor de activ úi de pasiv. stocurile de bunuri. Se efectueaz cu ocazia pred rii – primirii unei gestiuni. etc. Prin aceast func ie se determin diferen ele dintre stocurile scriptice consemnate în contabilitate úi cele faptice. semestru. fireasc ). importan a úi rolul acesteia în activitatea unit ii patrimoniale. b) Dup perioada la care se desf úoar . . Este considerat o opera iune obligatorie. face necesar clasificarea acesteia în func ie de mai multe criterii: a) Dup sfera de cuprindere. referindu-se numai la anumite categorii de elemente patrimoniale (ex. Inventarierea periodic .la începutul activit ii. inventarierea poate fi: Inventariere anual .descoperirea unor acte de indisciplin (furturi. 54 . iar ulterior exprimarea valoric a acestora cu ajutorul pre urilor. Are loc la anumite intervale de timp. cât úi cele aflate temporar în unitate (închiriate.Presupune determinarea stocurilor faptice din punct de vedere cantitativ.cel pu in o dat pe an. loca ie. b) Controlul asupra integrit ii materiale úi financiare a elementelor de activ úi de pasiv Se realizeaz prin verificarea periodic a gestiunilor de valori materiale úi b neúti. etc.constatarea unor nereguli în ceea ce priveúte p strarea. . inventarierea poate fi: Inventariere general . depozitarea. etc.. depozit rii. Complexitatea opera iunilor pe care le presupune inventarierea. de regul la sfârúitul anului (exerci iului financiar). etc. trimestru. manipul rii. Inventariere par ial . încet rii activit ii ori reorganiz rii gestiunilor. atât cele care apar in de drept întreprinderii. înaintea întocmirii situa iilor financiare anuale. Inventariere ocazional . . existente pe teren. dinainte stabilite (lun . respectiv tarifelor. Aceasta este obligatorie în urm toarele momente: .în situa ia fuziunii. . Cuprinde doar o parte din elementele de activ úi de pasiv.). calamit i naturale). neglijen e.) sau la anumite elemente patrimoniale cu rol important în activitatea unit ii úi cu o vitez de rota ie diferit de a celorlalte componente ale gestiunii. risip ). .modific rile cantitative. Cuprinde toate elementele de activ úi de pasiv. Prin acest control se urm resc: . calitative úi valorice ce au avut loc în structura elementelor de activ pe parcursul transportului.

6. ordonatorului de credite sau altei persoane care are obliga ia gestion rii elementelor de activ úi de pasiv.desemnarea comisiilor. respectiv a subcomisiilor de inventariere.preg tirea inventarierii. úi urm reúte verificarea corectitudinii acestuia în ceea ce priveúte gestionarea bunurilor pe care le are în administrare. . a) M surile de natur organizatoric se refer la: .regiile autonome.2. inventarierea trebuie organizat în mod corespunz tor. .Inventarierea inopinat . Preg tirea inventarierii Preg tirea inventarierii este etapa premerg toare inventarierii propriu – zise în cadrul c reia se iau o serie de m suri pentru a se asigura condi iile desf úur rii corespunz toare a opera iunii în întregul s u.unit ile cooperatiste úi alte persoane juridice cu úi f r scop patrimonial. Aceste m suri pot fi împ r ite în dou categorii: . .persoanele fizice care au calitatea de comerciant úi orice entitate care administreaz bunuri úi valori.stabilirea elementelor care urmeaz a se inventaria. 6.regularizarea diferen elor constatate la inventariere. Etapele inventarierii Ca activitate complex . Sunt obligate s organizeze úi s efectueze inventarierea activelor úi pasivelor: .societ ile comerciale. diversificat úi de importan vital în activitatea unei întreprinderi. .stabilirea rezultatului inventarierii.m suri organizatorice. dar în prezen a acestuia.2.inventarierea propriu – zis . 55 .institu iile publice. .1. . . . R spunderea în acest sens revine managerului. Activitatea laborioas de inventariere se efectueaz pe parcursul mai multor faze sau etape úi anume: . Se desf úoar f r anun area prealabil a gestionarului.lucr ri de natur contabil . .

s solicite o declara ie scris gestionarului. Comisia de inventariere trebuie s cuprind cel pu in dou persoane. .participarea la inventariere a întregii comisii dar úi a gestionarului sau al înlocuitorului de drept al acestuia.dotarea comisiei cu sisteme de sigilare a spa iilor inventariate.închiderea úi sigilarea în prezen a gestionarului.crearea condi iilor corespunz toare de lucru pentru comisia de inventariere. Ca m sur organizatoric . Aceasta va lua obligatoriu urm toarele m suri: . din care s rezulte urm toarele: 56 . .luarea de c tre comisia de inventariere a celor mai eficiente m suri pentru efectuarea inventarierii în bune condi iuni. respectiv cânt rire. etc.sistarea opera iilor de predare – primire a bunurilor pe timpul inventarierii. de prim importan . numirea comisiilor de inventariere se face de c tre conduc torul unit ii.verificarea modului de func ionare a aparatelor úi sistemelor de m surare.identificarea tuturor locurilor de depozitare a valorilor materiale ce urmeaz a fi inventariate. Dintre m surile organizatorice ce vizeaz asigurarea condi iilor corespunz toare de lucru pentru comisia de inventariere. . din care una este preúedintele comisiei (responsabilul). Atribu ii importante înaintea începerii inventarierii propriu – zise. raport de gestiune. inclusiv cu dou rânduri de încuietori diferite. iar dac nu este posibil. cânt rire.asigurarea protec iei membrilor comisiei de inventariere în conformitate cu normele de protec ie a muncii. . se stabileúte o comisie central úi mai multe subcomisii de inventariere. revin úi comisiei de inventariere. inclusiv cu rechizitele necesare. etc. Cu ocazia inventarierii de mare amploare. a spa iilor în care se g sesc bunurile gestionate de c tre acesta. consemnat în documentele gestiunii (not recep ie.) . se men ioneaz : . Din comisia de inventariere nu pot face parte: gestionarii úi contabilii care conduc eviden a gestiunii respective. fiúe de magazie. .s bareze úi s semneze dup ultima opera ie de intrare – ieúire. . . f cânduse men iunea pe documentul justificativ „primit” sau „eliberat” în timpul inventarierii. aceasta s se fac în prezen a comisiei.dotarea cu aparate úi instrumente pentru m surare.. prin decizie scris . . .asigurarea personalului necesar pentru manipularea bunurilor inventariate.

a tuturor opera iilor economico – financiare. . Listele de inventar se întocmesc pe locuri de depozitare úi pe gestionari. Inventarierea propriu – zis Inventarierea propriu – zis este opera iunea cea mai important în cadrul c reia se realizeaz din punct de vedere practic. se trec în liste separate. dar aflate în unitate cu ocazia inventarierii. în func ie de natura elementelor supuse inventarierii. în mod distinct pentru bunurile corespunz toare calitativ. se evalueaz la valoarea de intrare. În cadrul acestora se consemneaz : denumirea. . cubare. bunurile apar inând altor persoane. b) Lucr rile premerg toare de natur contabil se refer la înregistrarea la zi. În aceast etap are loc stabilirea concret .activele imobilizate. verificarea exactit ii înregistr rilor în conturi úi stabilirea soldurilor pentru conturile sintetice úi analitice. . num rare. atât de c tre gestionar. Descrierea elementelor inventariate se face în cadrul listelor de inventariere.dac are cunoútin a de existen a unor plusuri sau minusuri în gestiune. cât úi de c tre comisia de inventariere.. Listele de inventariere se semneaz . pe categorii de bunuri inventariate. codul. în vederea compar rii acestora cu rezultatelor inventarierii. prin care se în elege: pre urile la care au fost înregistrate la intrarea în patrimoniu. cantitatea. denumit úi valoare de inventar. neutilizabile sau f r desfacere asigurat . Evaluarea elementelor inventariate se face la nivelul valorii actuale. felul.dac are documente de predare – primire neoperate în eviden a gestiunii sau nepredate compartimentului de contabilitate. m surare.dac de ine valori materiale pentru care nu s-au întocmit documente de recep ie sau a expediat bunuri f r documente legale. 6. prin: cânt rire.dac gestioneaz bunuri úi valori în alte locuri decât cele cunoscute de comisie. pre ul unitar úi valoarea elementelor inventariate. . natura.dac de ine bunuri apar inând ter ilor. fa de cele deteriorate. stocurile úi celelalte bunuri corespunz toare calitativ. 57 . consemnare în documente úi evaluare a elementelor de activ úi de pasiv. În mod concret. opera iunea de constatare. De asemenea. calitatea.2. evaluarea principalelor categorii de bunuri se face astfel: . real úi direct a existen ei úi m rimii elementelor patrimoniale. etc. fil cu fil .2. cu sau f r documente legale.

2. Valoarea de înlocuire reprezint costul de achizi ie al unui bun cu caracteristici úi grad de uzur similare celui lips în gestiune la data constat rii pagubei.plus de inventar. iar în situa ia în care valoarea de inventar este mai mic decât valoarea din contabilitate. . cheltuielile de transport. la care se adaug taxele nerecuperabile.diferen ele constatate în plus sau în minus s priveasc aceeaúi perioad de gestiune úi aceeaúi gestiune. dac sunt îndeplinite urm toarele condi ii: . grupându-se pe categorii de elemente patrimoniale (m rfuri. ambalaje. a minusului.crean ele úi datoriile se evalueaz la valoarea nominal . (exprimate valoric). altfel spus. inclusiv TVA. Listele de inventariere constituie documente de baz pentru stabilirea rezultatelor inventarierii. obiecte de inventar. . 6. la valoarea probabil de încasat. úi va cuprinde: pre ul de cump rare practicat pe pia . Bunurile constatate ca plusuri în gestiune se vor evalua la valoarea just . în cazul în care lipsurile în gestiune nu sunt considerate infrac iuni. aprovizionare úi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau pentru intrarea în gestiune a bunului respectiv. úi anume: .minus de inventar. Administratorii vor lua m sura imput rii lipsurilor în gestiune la valoarea lor de înlocuire. La stabilirea valorii debitului.s existe riscul de confuzie între costurile aceluiaúi bun material din cauza asem n rii în ceea ce priveúte aspectul exterior. în vederea compar rii cu situa ia scriptic eviden iat în contabilitate. respectiv plusului de inventar.bunurile depreciate se evalueaz în func ie de utilitatea acestora úi pre ul pie ei. Rezultatele inventarierii sunt consemnate într-un proces verbal care trebuie s con in obligatoriu urm toarele: 58 . În func ie de raportul dintre rezultatele inventarierii úi cele stabilite prin documente contabile. Dac valoarea de inventar este mai mare decât valoarea din contabilitate. etc.3. pot rezulta dou situa ii distincte. în listele de inventar se vor înscrie valorile de inventar.. în listele de inventar se vor înscrie valorile din contabilitate. atunci când stocurile faptice determinate valoric prin inventariere sunt mai mari decât cele scriptice (din contabilitate) de asemenea valoric. Stabilirea rezultatelor inventarierii Este etapa în cadrul c reia rezultatele opera iunii de inventariere propriu – zise. se centralizeaz . respectiv de plat . atunci când stocurile faptice sunt mai mici decât stocurile scriptice. iar cele incerte.). . se va avea în vedere posibilitatea compens rii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate.

acestea înregistrându-se în contabilitate prin afectarea cheltuielilor perioadei de gestiune. Regularizarea diferen elor constatate la inventariere Pentru a se asigura concordan a între datele din contabilitate úi cele constatate la inventariere. În primul caz se consider c lipsurile sunt neimputabile.2. sc z minte în limite normale. Vor fi exprimate de asemenea în declara ie. . Lipsurile constatate cu ocazia inventarierii pot avea cauze obiective (spargeri. Dup finalizarea opera iunii de inventariere. .. . depistate la inventariere.bunurile depreciate. se va solicita gestionarului o declara ie scris din care s rezulte impresiile acestuia cu privire la modul de desf úurare a inventarierii.concluzii úi propuneri f cute de comisia de inventariere. la nivelul rezultatelor determinate prin inventariere. etc) sau cauze subiective datorate unor neglijen e sau sustrageri. respectiv a minusurilor la inventariere. cauzele care au condus la situa ia de fapt úi modalitatea de recuperare a eventualelor pagube (lipsuri în gestiune) atunci când este cazul.4.compens rile efectuate.felul inventarierii. . . 6.elementele inventariate. lipsurile se consider imputabile úi ca atare trebuie recuperate de la cei vinova i. se asigur corela ia dintre datele consemnate în contabilitate úi realitatea constatat prin inventariere.perioada inventariat . În cel de-al doilea caz. . ceea ce permite construc ia unui bilan bazat pe principiul „imaginii fidele a pozi iei financiare úi a performan elor întreprinderii”. indiferent de rezultatele acesteia.gestiunile inventariate. diminuându-se cu valoarea acestora cheltuielile de exploatare sau financiare ale unit ii patrimoniale.rezultatul inventarierii. Prin înregistrarea în contabilitate a plusurilor. când datele din contabilitate (scriptice) sunt aduse prin înregistr ri contabile adecvate. Plusurile constatate la inventariere se înregistreaz ca intr ri în gestiunea unit ii. 59 . Se poate spune c prin aceast opera iune are loc regularizarea rezultatelor inventarierii . este necesar a se efectua înregistr rile adecvate prin care s se pun de acord rezultatele inventarierii cu cele eviden iate în contabilitate. punctele de vedere ale gestionarului cu privire la rezultatul inventarierii. .

Enumera i etapele inventarierii. Cum se realizeaz inventarierea propriu-zise? 6.Datele consemnate în listele de inventariere úi procesul verbal de inventariere sunt centralizate úi grupate conform posturilor din bilan ul contabil. Defini i inventarierea. 4. Preciza i modul in care se pot stabili rezultatele inventarierii? 7. Cum se clasifica inventarierea dup sfera de cuprindere? Dar dup perioada la care se desfasoara? 3. Care este etapa premerg toare inventarierii propriu-zise si ce presupune aceasta? 5. ÎNTREB RI: 1. Cum pot fi regularizate diferentele constatate la inventariere? 60 . 2. în cadrul documentului obligatoriu numit „Registru inventar”.

care se include in pre ul de vânzare a unor m rfuri determinate. exprimata in moneda na ionala. de verificare a exactitatii înregistr rilor si de centralizare a conturilor. prin care se dovedeúte dreptul de proprietate al detinatorului asupra unei parti din capitalul social al societatii care a emis-o. sub forma ieúirilor sau sc derilor de valoare a activelor si a creúterilor de datorii care au ca rezultat Acreditiv Act Ac ionar Ac iune Activ Adaosul comercial Amortizarea Articolul contabil Balan a de verificare Balan a úah Bilan Capital social Cartea Mare Cheltuieli 61 . fizica sau juridica ce de ine una sau mai multe ac iuni hârtie de valoare emisa de o societate pe ac iuni. suma cuprinsa intre pre ul cu am nuntul si pre ul cu ridicata. este un procedeu al metodei contabilitatii. partea din valoarea imobiliz rilor inclusa in costul produc iei sau in cheltuielile de circula ie pentru recuperarea treptata pe m sura uz rii lor. patrimoniul agentului economic in întregul sau. pe baza c reia detinatorul primeúte dividend se înscriu mijloacele economice sub aspectul componentei materiale si al drepturilor de a dispune de ele. o obliga ie pers. adic mijloacele economice si sursele acestora. contul corespondent creditor. destinata acoperirii cheltuielilor de circula ie si ob inerii profitului de c tre toate societatile comerciale participante la cump rarea si revanzarea m rfurilor. prin care se atesta un fapt. document emis de o persoana fizica sau juridica. Acreditivul se foloseúte atunci când unitatea pl titoare nu si-a achitat la timp obliga iile fata de furnizor si acesta solicita garantarea încas rii drepturilor ce i se cuvin. este format din contul corespondent debitor. suma si data opera iei. o balan a de verificare care ofer posibilitati suplimentare de descoperire a erorilor de înregistrare. separarea unei sume din contul întreprinderii la banca intr-un cont special la dispozi ia unui anumit furnizor din care urmeaz sa se efectueze pl ti c tre acest furnizor pentru materialele aprovizionate. Pe baza acesteia se intocmeste bilan ul. una din formele cele mai r spândita a impozitelor indirecte. valoarea bunurilor aduse ca aport in societate. este procedeul specific metodei contabilitatii care cuprinde. cumulat de la începutul anului. lucr rile executate sau serviciile prestate. in expresie baneasca. la un moment dat. diminu ri ale beneficiilor economice pe perioada exerci iului financiar. precum si rezultatele financiare ale activitatii sale. se completeaz numai la sfarsitul lunii si serveúte pentru stabilirea rulajelor si soldurilor fiec rui cont sintetic.GLOSAR: Acciza Taxa suportata de consumatori. prin deschiderea acreditivului. bazat pe principiul dublei înregistr ri. un drept.

da posibilitatea cunoaúterii rezultatelor financiare. a factorilor care au determinat rezultatele. in întregime sau in parte. ce are ca obiectiv principal înregistrarea opera iunilor efectuate intr-o întreprindere. specializata in Economist stiintele economice sustragerea prin orice mijloace. FIFO (primul metoda potrivit c reia costul unitar de achizi ie al primei intr ri intrat/primul (lot) se atribuie primei ieúiri. sunt reprezentate de cheltuielile anticipate si de cheltuielile Cheltuieli constatate in avans.diminu ri ale capitalului propriu. si pe elementele sale componente. global. formular cu regim special de inseriere si numerotare ce Factura serveúte ca : document pe baza c ruia se intocmeste fiscala instrumentul de decontare a produselor si m rfurilor livrate. in vederea determin rii randamentului si utilitatii economice a activitatii desfasurate. ca document justificativ de înregistrare in contabilitatea furnizorului si a cump r torului. Contabilitate stiinta economica. taxelor si a altor sume datorate bugetului fiscala de stat. creditorul devine ac ionar la in ac iuni societate (posesorul unui num r de ac iuni in valoare egala cu suma împrumutata si nerestituita). denumite in continuare contribuabili. iar la scadenta. in acest caz. ele trebuiesc excluse din cheltuielile înregistrate curente ale exerci iului si incorporate apoi in cheltuielile in avans exerci iului la care acestea se refera. Aceasta raportare ofer o imagine de pierderi ansamblu asupra situa iei patrimoniului in expresie b neasca. in locul restituirii sumei. un împrumut pe Conversia obliga iunilor baza de obliga iuni. persoana cu studii economice superioare. Dup epuizarea primului lot evaluarea se face la costul de achizi ie al celui de-al doilea lot ieúit 62 . societatea a primit anterior. ca document de insotire a m rfii pe timpul transportului. de Evaziunea la plata impozitelor. toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de Debitori valorile avansate urmeaz sa dea un echivalent corespunz tor venituri pe care societatea le încaseaz propor ional cu Dividende num rul titlurilor de inute si in raport de profitul ob inut de societatile respective. cuprinde date cu privire la rezultatele activitatii financiare Contul de desfasurata de agen ii economici concretizata in profit profit si (beneficii) sau pierderi. altele decât cele legate de sumele distribuite participan ilor la capitalul propriu. a lucr rilor executate sau a serviciilor prestate. bugetelor locale. a rezultatelor acestora. cu acordul creditorului sau. document de dispozi ie care reflecta comanda care se da de Comanda c tre un agent furnizorului pentru livrarea unor materiale. bugetului asigur rilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de c tre persoanele fizice si persoanele juridice romane sau str ine. document de execu ie prin care se consemneaz încasarea Chitan a unei sume la casieria unitarii.

titlurile de valoare. totalitatea bunurilor mobile si imobile (inclusiv terenuri).a.how LIFO (ultimul intrat/primul ieúit) Leasing Majorarea capitalului social Nota de contabilitate Obliga iunea Pasivul bilan ului Patrimoniu Persoana juridica Redeven a Registrul comer ului intrat s. un ansamblu de informa ii practice.d.d. reprezentând o obliga ie cuprinsa intr-un act juridic.m. a existentei elementelor patrimoniale ale unitatii. a fuziunilor si prin opera iuni interne de capitalizare. ac iunea de constatare faptica. la date fixe. a aportului întreprinz torilor. evaluate in expresie b neasca. drepturi si obliga ii. de castiguri prin trageri la sorti sau sub ambele forme. bunul material depus drept garan ie de c tre un debitor la dispozi ia creditorului sunt considerate timbrele fiscale si m rcile poútale. etc. sistem de finan are indirecta a investi iilor are loc pe calea emisiunilor de noi ac iuni sau parti sociale. rezultând din experien a francizorului si verificate de c tre acesta. acordându-le un statut juridic pe baza c ruia pot fi proprietari. pentru ieúiri se atribuie costurile de achizi ie in ordin inversa intr rilor. se înscriu aceleaúi mijloace economice sub aspectul sursei sau al modului de dobândire si al obliga iilor pe care le genereaz pentru agentul economic.Gaj Hârtii de valoare Imobiliz ri necorporale Inventarierea Know . din punct de vedere cantitativ si valoric. Ca dezavantaj al metodei se mentioneaza faptul ca in perioadele de infla ie are loc micúorarea profitului real al unitatii. disponibilitatile banesti. la o anumita data. nebrevetate. bonurile de benzina. tichetele de calatorie. pot avea un patrimoniu. reprezentan i suma de bani sau renta datorata periodic. drepturile si obliga iile banesti izvorâte din rela iile cu ter ii.a. document de înregistrare prin care se înregistreaz o anumita opera ie ce nu are la baza alt document justificativ. Primele cantitati ieúite se evalueaz la pre ul de achizi ie al ultimei intr ri si dup epuizarea lotului se trece la preturile lotului achizi ionat înaintea acestuia s. Metoda prezint dezavantajul ca in perioadele de infla ie apare un profit brut mai mare decât cel real si unitatea va pl ti un impozit pe profit mai mare. precum si cu restructurarea societatii si care nu se concretizeaz in bunuri materiale.m. biletele de odihna si tratament balnear. oficiu in cadrul c ruia sunt înregistrate datele si actele necesare atribuirii calitatii de persoana juridica unei societati 63 . sumele cheltuite in leg tura cu infiintarea (fondarea) societatii comerciale. stat sau agen i economici (deci si de societatile comerciale) care confer posesorului ei calitatea de creditor fata de institu ia emitenta si care are dreptul sa primeasc pentru suma împrumutata un anumit venit fix sub forma de dobânda. persoana sau grupul de persoane c rora legea le recunoaúte existenta. hârtie de valoare emisa de b nci. este un titlu de credit.

Bucureúti. C lin O.Bazele contabilit ii. Editura Tribuna Economic .Bazele contabilit ii. altele decât cele legate de contribu iile participan ilor la capitalul propriu. 2001 . Ristea M. Editura Na ional. 2000 . 2003 64 . Calin O.Rezervele Rulajul Scadenta Soldul TVA colectata TVA deductibila TVA de plata TVA de recuperat Venituri comerciale se constituie in principal prin acumularea profitului din exerci iile financiare precedente. 4. Bojian O. BIBLIOGRAFIE SELECTIV 1. 3. In mod excep ional. Editura Mirton. Editura Economic . 2.Bazele contabilit ii. Timiúoara. termenul sau data la care trebuie îndeplinita o obliga ie reprezint existenta la un moment dat a elementului înregistrat in cont TVA aferenta vânz rilor TVA aferenta cump r rilor diferen a rezultata daca TVA colectata (din vânz ri) > TVA deductibila ( din cump r ri) diferen a rezultata daca TVA deductibila (din cump r ri) > TVA colectata (din vânz ri). 2003 Contabilitate de gestiune. . arata m ririle sau micsorarile elementului patrimonial pentru care se foloseúte contul. Caciuc Leonora Megan O. creúteri ale beneficiilor economice pe perioada exerci iului financiar sub forma intr rilor si ieúirilor de active sau a reducerii datoriilor care au ca rezultat creúteri ale capitalului propriu. Bucureúti. rezervele se pot constitui si din alte elemente ale situtiei nete cum sunt diferentele din reevaluare si primele legate de capital. Bucureúti.

2004 . Universitatea Creútin „Dimitrie Cantemir” Bucureúti. Voica V. Feleag N.Contabilitatea útiin fundamental úi aplicativ . Mateú D.Pereú C. Editura Economic . Editura Intelcredo. * * * 65 . * * * . Deva. Editura Economic 2002 . Possler L.Standardele Interna ionale de Contabilitate 2001. Pereú I.5.2004 . Bucureúti. vol II 2003 Contabilitatea întreprinderii ~ aplica ii practice~. Editura Didactica si Pedagogica. Cluj-Napoca. Editura Eurobeea.Legea contabilit ii nr. 2002 .G. Matiú D. 1996 . Editura Eurostampa. 13. Epuran M. 1979 . vol I –2002.2005 . 2002 Bazele contabilitatii agentilor economici din Romania.Teoria general a contabilit ii. 1996 Bazele contabilit ii. Mateú D. Popa E.) 16. (coord.Contabilitatea financiar a întreprinderii. Timiúoara. Timiúoara. 21. Pereú I. Editura Humanitas. MFP 25.Cererea úi oferta de informa ii contabile. International Accounting Standards Bords. Editura Scrisul Românesc. Oprean I.01. Tipografia Universit ii Timiúoara. Mateú D. Oprean I. Editura Intelcredo. 24. Caciuc L Iosif A.Contabilitatea în perspectiv (traducere). (coord. Collase B. Editura Economic .Dic ionar de economie. Demetrescu C.Bazele contabilit ii. Bucureúti.. (coord.Bazele Contabilit ii.Bazele Contabilit ii. Editura Dacia. Editura Economic . 1980 Reglement ri contabile pentru agen ii economici. 22. Pereú I. 2001 .) 23. Editura Mirton. Bucuresti. * * * 26.48/ 14. 6. Malciu Liliana Bunea ùt 11. 17.Contabilitate General (traducere). 2002 .. 1994 . Timiúoara. Craiova. Teaciuc M. M.Bazele contabilitatii. 2005 . Operea C. Dobrot N. Of. 9. Capron M. 1999 . 2003 . Deva. Editura Mirton. 15. Ristea M.Contabilitatea opera iilor specialei. Timiúoara. 2000 . Herbei M. Timiúoara. 2002 .Norme metodologice pentru întocmirea úi utilizarea 27. Imbrscu C 18. Editura Moldova.Bazele cobtabilit ii. Deva. Editura Intel credo. 7. 20. Mateú D. 2000 Bazele contabilit ii. Pântea I. Bucureúti. 1998 . (coord. 19. nr. Ristea M. Puchi V. 1995 . Teaciuc M. 82 din 24 decembrie 1991 modificat úi republicat . Editura Mirton.P.) 14. Iaúi.Bazele contabilit ii. Malciu Liliana 12.Bazele teoretice úi aplicative ale contabilit ii. Editura Mirton. B b i Valeria 10. Timiúoara.) 8.

Modele úi norme de întocmire úi utilizare. Editura Economic . Bucureúti. 1998 . 2001 66 . Ministerul Finan elor Publice. Editura Economic . Bucureúti.Catalogul formularelor cu regim special privind activitatea financiar úi contabil .28. Ministerul Finan elor. * * * formularelor comune privind activitatea financiar contabil úi modelele acestora.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful