UNIVERSITATEA DIN PETROùANI CENTRUL DE I INVATAMANT DESCHIS LA DISTANTA

Prof.univ.dr. DUMITRU COTLE

BAZELE CONTABLITATII

MANUAL PENTRU INVATAMANT LA DISTANTA ANUL I

2007

1

OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina „Bazele contabilit ii” are rolul de ini iere in cunoaúterea principalelor elemente teoretice si practice ale obiectului si metodei de cercetare a contabilitatii, a principiilor, procedeelor si instrumentelor specifice utilizate pentru reflectarea st rii, structurii si transform rii patrimoniului. Sistematizarea activit ilor de predare úi seminarizare se vor realiza astfel încât s asigure însuúirea ra ional úi formarea gândirii contabile independente a studen ilor úi a metodologiei de realizare practic a sarcinilor contabilit ii. Problematica cursului îmbin no iunile cu caracter teoretic úi aplica ii practice prin rezolvarea unor probleme utilizând analiza contabil a opera iilor economice. Preg tirea pe parcurs a studen ilor se asigur prin intermediul cursului úi seminariilor folosindu-se dezbateri, lucr ri aplicative úi teste. Elaborat în spiritul acestor idei úi convingeri, autorii úi-au propus ca prezentul manual s reprezinte un sistem de concepte inteligibile, relevante úi credibile precum úi un suport aplicativ – demonstrativ care permite în elegerea contabilit ii ca útiin universal indispensabil .

2

CUPRINS: CAPITOLUL 1...................................................................................................5 FUNDAMENTELE STIINTIFICE ALE CONTABILITATII..................................5 1.1. Evolutia contabilitatii ca arta, stiinta si tehnica de gestiune...................5 1.2. Evidenta economica: notiune, sarcini si cerinte.....................................6 1.3.Obiectivele si functiile contabilitatii..........................................................7 1.4.Utilitatea informa iei contabile pentru celelalte domenii economice........9 CAPITOLUL 2.................................................................................................11 OBIECTUL DE STUDIU AL CONTABILITATII...............................................11 2.1. Delimitari si conceptii privind obiectul contabilitatii...............................11 2.1.1. Concep ia juridica..........................................................................11 2.1.2. Concep ia economica....................................................................11 2.1.3. Concep ia financiara.......................................................................12 2.2.Sfera de actiune a obiectului contabilitatii.Intreprinderea.......................14 2.3. Delimitari si caracteristici privind principalele elemente ale obiectului contabilitatii...................................................................................................17 2.3.1. Patrimoniul economic si juridic - obiect al contabilit......................17 2.3.1.1. Caracterizarea activelor patrimoniale.....................................17 2.3.1.2. Caracterizarea pasivelor patrimoniale.....................................22 2.3.2.Rezultatele activitatii - obiect al reflect rii contabile ...................... 23 CAPITOLUL 3...................................................................................................26 METODA CONTABILITATII..............................................................................26 3.1. Delimit ri privind con inutul metodei contabilitatii...................................26 3.2. Principiile de baza ale metodei contabilitatii...........................................26 3.3. Procedeele metodei contabilitatii............................................................27 CAPITOLUL 4.........................................................................................................28 DOCUMENTAREA - PROCEDEU DE BAZA AL METODEI CONTABILITATII......28 4.1. Definirea, importanta si con inutul documentelor justificative....................28 4.2. Clasificarea documentelor justificative.......................................................29 4.2.1. Formulare tipizate..............................................................................30 4.2.2. Documente netipizate.........................................................................31 4.3. Întocmirea si prelucrarea documentelor justificative..................................31 4.4. Verificarea si corectarea erorilor din documentele justificative..................32 4.5. Registrele contabile...................................................................................33 4.5.1. Registrul jurnal...................................................................................33 4.5.2. Registrul cartea mare........................................................................34 4.5.3. Registrul inventar...............................................................................34 4.6. Gestionarea documentelor........................................................................34 4.6.1. Organizarea circula iei documentelor................................................34 4.6.2. Evidenta si utilizarea documentelor...................................................35 4.6.3. Clasarea, p strarea si arhivarea documentelor justificative si contabile...36 4.6.4. Reconstituirea documentelor justificative si contabile.......................37 CAPITOLUL 5.........................................................................................................38 EVALUAREA ACTIVELOR SI PASIVELOR ÎNTREPRINDERII.............................38 5.1. Con inutul, importanta si necesitatea evalu rii...........................................38 5.2. Principiile evalu rii in contabilitate.............................................................38 3

.....................................4....................................................................53 6.......1.......2........59 GLOSAR....................2..5....... Evaluarea la data ieúirii din întreprindere sau la darea in consum................. Etapele inventarierii.........................65 4 .. Preg tirea inventarierii................. Reevaluarea.............1.........2........... Evaluarea la data intr rii in întreprindere...............2.................2.......2..... importanta.....4..................... Evaluarea la inventariere....................................61 BIBLIOGRAFIE........................................................47 5........42 5............1. Formele evalu rii si tratamente contabile privind evaluarea....................46 5............3...................39 5................................4...........................2..........7...........53 INVENTARIEREA .....................4..........1...................................................45 5..........................2....................................39 5.........4..................2............4.... Categorii de preturi si tarife utilizate in evaluarea contabila............................................ Regularizarea diferentelor constatate la inventariere.................1.....................................4......................................48 5..5.57 6...............55 6...............55 6........................3........39 5.4.......4......1............................... Inventarierea activelor si pasivelor: no iune.1..........PROCEDEU DE DETERMINARE A SITUA IEI REALE A PATRIMONIULUI........45 5..zisa.....43 5........ Inventarierea propriu ................... Tratamente contabile la evaluarea curenta....................... Tratamente contabile la evaluarea periodica.6......58 6.................. Criteriile de baza ale evalu rii.... Stabilirea rezultatelor inventarierii.................. clasificare......39 5.......... Evaluarea la închiderea exerci iului............ Aplica ii practice privind evaluarea stocurilor la ieúire sau consum. Baze de evaluare utilizate in prezentarea activelor si pasivelor..50 CAPITOLUL 6....................2.............1............ func ii.......................................3..2....53 6...

evaluarea. contabilitatea se rezum la culegerea. 1. Ca útiin . determinând schimb ri sociale úi economice. consemna. prelucrarea. precum úi utilizarea acestora. Ca tehnic de gestiune. „útiin a conturilor” întrucât ne înva cum s stabilim conturile úi cum s le organiz m. cu ajutorul unor procedee cum sunt: documentarea. Literatura de specialitate. útiin úi tehnic de gestiune. Dup al ii. Evolu ia contabilit ii ca art .1. constituie un ansamblu coerent de procedee úi instrumente prin care se observ úi se înregistreaz resursele economice. cât úi la nivelul unei entit i patrimoniale (contabilitatea financiar ). balan a de verificare. atât la nivelul economiei na ionale (contabilitatea na ional ). Al ii au considerat contabilitatea. Contabilitatea. are rolul de a observa. care explic úi informeaz . orientat în trei direc ii: 5 . motiv pentru care numai persoane înzestrate cu anumite însuúiri pot realiza reprezentarea activit ii economice. aceasta nu ar avea la baz norme úi principii care s fac posibil folosirea ei de c tre oricine. Prin intermediul contabilit ii se realizeaz caracterizarea în etalon monetar (b nesc) a patrimoniului úi a rezultatelor financiare ale activit ii desf úurate în decursul unei perioade determinate. ci numai sarcina de a le înregistra. contabilitatea s-a remarcat prin faptul c de ine mai multe teorii referitoare la obiectul úi metoda de studiu úi desf úoar o activitate de cercetare proprie. legate de gestiunea averii úi a afacerilor. nu are corespondent într-o alt disciplin útiin ific . concretizat în ob inerea de informa ii cu privire la: administrarea patrimoniului (averii) úi rela iile între unitate úi sistemele exterioare acesteia. sistematizarea úi stocarea datelor care privesc fluxurile materiale úi financiare ale întreprinderii. útiin úi tehnic de gestiune În decursul evolu iei sale. bilan ul. au pornit de la premisa potrivit c reia. contabilitatea reprezint un sistem de principii. inventarierea. Cei care au considerat contabilitatea o „art ”. furnizând informa ii unei sfere largi de utilizatori influen ând comportamentul acestora. contabilitatea a fost considerat : art . deoarece ar presupune înregistrarea úi inerea de socoteli pe baza unui sistem de înregistr ri contabile. În calitatea sa de „teorie útiin ific ”.CAPITOLUL 1 FUNDAMENTELE ùTIIN IFICE ALE CONTABILIT II Domeniul larg de investigare al contabilit ii. reguli úi norme. pentru încheierea socotelilor unei întreprinderi. ca tehnic de gestiune. atribuie contabilit ii calitatea de útiin social de gestiune deoarece are rolul de a consemna activit i úi fapte socialeconomice. fiind partea aplicat a teoriei contabile. iar ca tehnic . f r a avea la baz o teorie care s studieze aspectele multilaterale ale fenomenelor economice empirice. contabilitatea ar fi o tehnic de gestiune. prelucra úi controla tranzac iile úi evenimentele care afecteaz pozi ia úi performan ele financiare ale întreprinderii. contul.

Eviden a economic : no iune. sistemul anglo-saxon.2. Sistemul informa ional economic reprezint un sistem organizat úi integrat de principii. Aceste sisteme contabile. împreun cu practica contabil .”. sistemul european. studiul contabilit ii ca fenomen istoric. Prof. „sistemul de evident economic ” cuprinde un ansamblu unitar de înregistrare úi control pe baza unor principii bine stabilite a mijloacelor economice. a 6 . nu numai în func ie de teorii. Înseamn c eviden a economic constituie o component a sistemului informa ional prin care se urm reúte înregistrarea úi controlul utilit ilor.. obiective. precum úi aceleaúi procedee specifice de lucru: bilan ul. analiza úi valorificarea informa iilor în vederea lu rii deciziilor. în vederea lu rii unor decizii privind activitatea viitoare. 1. ci úi de restric iile social-politice úi institu ionale ale fiec rei ri. care are ca obiect. contul úi balan a de verificare. dubla înregistrare a opera iunilor patrimoniale úi dubla centralizare a miúc rilor úi transform rilor patrimoniului. s-a manifestat ca útiin relativ târziu. deúi se bazeaz pe aceleaúi legi.cercetarea contabil fundamental . prelucrarea. Principala surs de date úi informa ii pe baza c reia se înregistreaz . ca practic social a existat de milenii.cercetarea contabil aplicativ . perfec ionarea procedeelor úi instrumentelor cu care opereaz contabilitatea practic în domeniile întreprinderii. . În concluzie contabilitatea. transmiterea. pe baza unor principii bine stabilite. care are ca obiect.. Bernard Colasse men ioneaz : „Contabilitatea este cea mai veche din toate útiin ele de gestiune…Contabilitatea este ea îns úi istorie: c r ile contabile au voca ia de a p stra urma unui anumit num r de evenimente cu consecin e economice…. Aceasta asigur baza elabor rii reglementarilor contabile. resurselor úi a rezultatelor ob inute în decursul unei perioade determinate (lun . sistemul sud-american. social úi organiza ional . prezint deosebiri semnificative. în schimb. pe baza c rora organismele de normalizare emit norme úi reglement ri contabile. în vederea satisfacerii unor necesit i practice. a surselor de provenien a a acestora. sarcini úi cerin e Prin eviden în general se în elege consemnarea (înregistrarea) în cadrul unor înscrisuri într-o anumit ordine a evenimentelor. . mijloace úi procedee utilizate într-o unitate pentru culegerea. a evenimentelor úi tranzac iilor ce au avut loc. fundamentate pe aceleaúi legi obiective: dubla reprezentare a patrimoniului. înregistrarea. Ca parte component a acestuia. metode. an). respectiv. sistemul islamic etc. care reprezint o aplicare a rezultatelor cercet rii fundamentale úi aplicative úi are rolul de a efectua studii úi analize. generate de contextul social-economic úi politic de aplicare a contabilit ii.cercetarea contabil normativ . ùtiin a contabil . cu scopul de a servi necesita ilor de informare. tranzac iilor úi opera iilor ce au avut loc. au stat la baza apari iei úi dezvolt rii sistemelor contabile. prelucreaz úi vehiculeaz date cu privire la evolu ia sistemului economic o reprezint eviden a economic . stocarea. Aceasta presupune oglindirea úi înregistrarea într-o ordine sistematic .

Pentru a r spunde acestor sarcini. .pentru cunoaúterea nivelului contribu iilor úi a indemniza iilor.s fie clar . úi anume: .ob inerea de informa ii necesare caracteriz rii fenomenelor úi proceselor în vederea lu rii deciziilor. principala surs de date a sistemului informa ional economic o constituie eviden a contabil (contabilitatea). .organismelor de finan are (b ncilor) . urm ririi úi controlului pe baza de documente. .în vederea aprecierii posibilit ilor de recuperare a capitalului investit.organelor fiscale úi de protec ie social .managerilor . eviden a economic trebuie s îndeplineasc urm toarele cerin e1: . .06. prelucrare. Pentru a r spunde solicit rilor de informa ii de natur economic .3. . 380/05. sub aspect cantitativ. Eviden a economic prezint importan a pentru activitatea practic úi prin sarcinile care-i revin. etc. . 82/1991. . institu ie.ob inerea de informa ii permanente úi oportune în condi ii de eficien economic .ac ionarilor. neîntrerupta úi s reflecte real fenomenele úi procesele economice. consideram eviden a economic ca „un sistem unitar de reflectare úi înregistrare a activit ii economice. . etc. cât úi a economiei na ionale în ansamblul s u” . regie autonom .în cadrul proceselor de luare a deciziilor. 1.pentru a cunoaúte performan ele capitalului investit. republicat în Monitorul Oficial nr. În concluzie. 1 Legea contabilit ii nr. . Obiectivele úi func iile contabilit ii Aúa dup cum sus in majoritatea specialiútilor în domeniu.urm rirea respect rii úi aplic rii corecte a actelor normative specifice domeniului economic. . în vederea cunoaúterii. Informa iile reflectate cu ajutorul eviden ei economice se adreseaz : . simpl . asocia ilor . activit ilor úi opera iilor atât la nivelul unei întreprinderi. proceselor. în scopul cunoaúterii activit ii unei entit i (societate comercial .s dispun de o metodologie proprie care s -i asigure un sistem unitar de indicatori în concordan cu cei previziona i. Eviden a economic înglobeaz pe lâng informa iile de natur financiar-contabile úi pe cele de natur tehnic-operativ úi statistic . concis . în vederea compar rii lor.2002 7 . ceea ce înseamn c asigur cea mai mare parte a informa iilor la nivelul unei întreprinderi. astfel încât costul informa iilor s nu fie dispropor ionat fa de efectele ce se pot ob ine pe seama lor. proceselor úi activit ilor ce au avut loc la nivelul fiec rei întreprinderi. stocare úi transmitere a datelor prin intermediul compartimentului financiar – contabil.rezultatelor financiare.).s poat fi adaptat progresului continuu al activit ii economice.s asigure operativ úi eficient totalitatea informa iilor necesare caracteriz rii activit ii.înregistrarea fenomenelor. calitativ úi valoric a fenomenelor.s fie organizat pe baza unor principii úi norme fundamentate útiin ific. unit ile îúi organizeaz propriul sistem de culegere.

de sus inere a cauzelor în curs de desf úurare în cadrul instan elor judiciare.ob inerea informa iilor necesare întocmirii situa iilor financiare anuale ale întreprinderii (bilan . etc.înregistrarea úi prelucrarea datelor necesare elabor rii programelor de activitate úi a strategiilor de dezvoltare. în conformitate cu legisla ia în vigoare. Func ia de control. activit ile úi fenomenele ce se pot exprima valoric cu ajutorul documentelor justificative. Datele furnizate de contabilitate constituie elemente valoroase pentru stabilirea abaterilor de la disciplina economico-financiar . Obiectivul principal al acesteia îl constituie furnizarea de informa ii. Presupune asigurarea de date cu privire la existen a úi dinamica patrimoniului. crean elor. organele fiscale úi alte persoane juridice úi fizice. datoriilor. situa ia modific rii capitalului propriu.furnizarea informa iilor necesare organelor de decizie (managerilor. miúcarea. Are în vedere rolul contabilit ii în dovedirea anumitor acte úi fapte prin care se confirm existen a. situa ia fluxurilor de trezorerie. ac ionari. . precum úi a modului de gestionare a resurselor. furnizori. opera iile. cronologic úi sistematic a existen ei úi miúc rii elementelor patrimoniale. administratorilor). clien i. transformarea úi apartenen a unor elemente patrimoniale. Realizarea acestor obiective este posibil doar în condi iile în care contabilitatea îndeplineúte o serie de func ii. Pentru ca prin contabilitate s se realizeze procesul de cunoaútere a patrimoniului (averii). b nci. Consider m c cele mai importante func ii sunt urm toarele: Func ia de înregistrare.prelucrarea. este necesar ca aceasta s r spund urm toarelor obiective de baz : . Func ia juridic . . a modului de p strare úi utilizare a mijloacelor materiale úi b neúti. p strarea úi verificarea datelor cu privire la opera iile ce au avut loc. . Prin contabilitate se asigur o informare complex asupra aspectelor ce caracterizeaz activitatea economic a întreprinderii (nivelul activelor.înregistrarea permanent . precis úi în complexitatea lor. Const în capacitatea contabilit ii de a reflecta operativ. 8 . cont de profit úi pierderi. Const în verificarea cu ajutorul datelor furnizate de contabilitate. pe baza unor reguli úi norme speciale Contabilitatea este considerat ca instrument de baz în urm rirea existen ei úi miúc rii elementelor patrimoniale. respectiv cunoaúterea stadiului de desf úurare a activit ii precum úi a rezultatelor financiare. procesele. politici contabile úi note explicative). venituri úi rezultate financiare. .Aceasta cuprinde ansamblul opera iilor de înregistrare a existen ei úi miúc rii elementelor patrimoniale ale unei întreprinderi. . Func ia de informare.furnizarea de informa ii cu privire la cheltuieli.). atât pentru necesit i proprii cât úi pentru asocia i. . rezultatelor. inclusiv controlul opera iilor patrimoniale efectuate.furnizarea datelor necesare elabor rii bugetului de venituri úi cheltuieli.

activit i. 9 . 1. spitale sau coordoneaz o afacere de familie trebuie sa analizeze situa ii financiare pentru a putea lua cele mai bune decizii. Pentru finan e(b nci): cei care doresc sa lucreze in domeniul bancar.4. institu ii publice. Pentru imobiliare: cea mai relevanta func ie in imobiliare este aceea de broker. Are în vedere realizarea pe baza datelor furnizate de contabilitate a unei cercet ri am nun ite a fenomenelor. Pe baza informa iilor furnizate de contabilitate. Trebuie sa útie cat mai bine sa dimensioneze costurile si beneficiile. Indiferent ca sunt úefi de departamente in b nci. ce au avut loc. Func ia previzional . Cei care lucreaz in mass-media se confrunta cu raitingurile si cu alocarea de bugete. Utilitatea informa iei contabile pentru celelalte domenii economice Pentru management: informa ia contabila este utila in planificarea. Pentru marketing/publicitate: un specialist in marketing poate fi considerat cel care dezvolta strategii pentru succesul vânz rilor.Func ia de analiz . Dar cum intr-o tranzac ie imobiliara de cele mai multe ori este implicata si o institu ie de credit brokerul trebuie sa útie: poate cump r torul sa-si achite creditul din venitul pe care îl are? Fluxul de numerar generat de proprietate justifica pre ul acesteia comercializat pe pia a imobiliara? R spunsul la aceste întreb ri nu îl poate da daca nu are minime cunostiinte de contabilitate. Const în calitatea datelor contabile de a reprezenta elemente de referin în realizarea de estima ii cu privire la evolu ia viitoare a activit ii. opera iilor úi activit ilor în vederea stabilirii influen elor acestora asupra patrimoniului úi a rezultatelor financiare. opera ii.. Contabilitatea ofer rapoarte interne care ajuta managerii sa r spund la întreb ri cum ar fi: ¾ întreprinderea are suficiente disponibilitati pentru a putea pl ti datoriile curente? ¾ clien ii isi pl tesc la timp datoriile? ¾ care sunt costurile de produc ie pentru fiecare produs realizat? ¾ care costuri depasesc bugetul? ¾ se poate acorda salaria ilor major ri de salar? ¾ care produs din linia de produc ie este cel mai profitabil? ¾ ce împrumuturi trebuie sa fac întreprinderea pentru a se dezvolta? Astfel. Pe baza analizei opera iilor economico-financiare se stabilesc conturile în care se vor înregistra aceste opera ii. proceselor. in cel de investi ii sau la bursa de valori au mare nevoie de contabilitate. se pot stabili obiectivele strategiei de dezvoltare. fapte. managerii recurg la informa ia contabila pentru a putea lua decizii intelepte. etc. controlul si evaluarea afacerii. astfel ei sunt interesa i sa cunoasc cum sa-si diminueze costurile. se pot estima indicatorii economico-financiari ai activit ii viitoare. care se refer la evenimente.

5. 3. Defini i func iile contabilitatii. 4. Defini i evidenta economica. Care sunt utilizatorii externi de informa ii contabile? 6. Care sunt elementele ce sus in tratarea contabilitatii ca teorie stiintifica ? 2. Defini i sistemul informa ional economic. Preciza i cele trei dimensiuni ce descriu patrimoniul unei întreprinderi.ÎNTREB RI: 1. 10 .

pentru bunurile primite sau creditele financiare acordate de aceútia. literatura de specialitate eviden iaz numeroase concep ii dintre care consider m reprezentative urm toarele: concep ia juridic .patrimoniu juridic ca fiind reprezentat prin totalitatea drepturilor úi obliga iilor conexe bunurilor ce pot fi evaluate credibil în bani úi apar inând de drept unei entit i.1. Cu toate c au existat numeroase controverse cu privire la obiectul contabilit ii. Obliga iile sunt echivalente cu datoriile de pl tit ter ilor. În contabilitate bunurile economice úi drepturile (crean ele) sunt denumite active iar obliga iile (datoriile) pasive. . patrimoniu (averea) agen ilor economici.patrimoniu economic. Delimit ri úi concep ii privind obiectul contabilit ii 2. obiectul de studiu al contabilit ii este reprezentat de circuitul capitalului. teorii. principii. Concep ia juridic În conformitate cu aceasta. diminuat de valoarea obliga iilor de plat pentru acele bunuri. 11 . concep ia economic úi concep ia financiar . 2.1. standarde. 2. Conform concep iei juridice rela iile economice sunt privite ca raporturi generatoare de drepturi úi obliga ii. Ecua ia juridic a patrimoniului sub forma: Bunuri economice = Drepturi + Obliga ii Bunurile economice cuprind realit i economice concrete care îmbrac o form material .CAPITOLUL 2 OBIECTUL DE STUDIU AL CONTABILIT II În decursul evolu iei sale contabilitatea a adunat o zestre important de idei. subordonând astfel economicul juridicului. Drepturile se refer la un drept de proprietate restrâns asupra bunurilor. teze úi nu în ultimul rând concep ii cu privire la propria voca ie adic obiectul s u de studiu.2. nematerial sau financiar aflate în proprietatea unei entit i.1. Se cunosc dou forme ale patrimoniului conform acestei concep ii: .1. Concep ia economic Conform concep iei economice. privit prin prisma drepturilor úi obliga iilor în corela ie cu bunurile úi valorile ce apar in de drept unei persoane fizice sau juridice. format din bunuri tangibile (materiale). constituie obiect al contabilit ii. intangibile (nemateriale) ori active financiare apar inând unei entit i (întreprinderi) ce pot fi evaluate credibil în bani.

Sub aspectul originii sau provenien ei resursele economice pot fi grupate astfel: .3. Îmbrac forma: împrumuturilor bancare pe termen lung (> 1 an) úi alte datorii ce privesc imobiliz rile financiare. capitalul social). modificându-úi în permanen forma úi se aúteapt a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilan ului.resurse permanente sau durabile . crean e úi numerar care se utilizeaz o perioad scurt în activitatea întreprinderii. modului de dobândire. dou criterii de grupare úi ordonare a elementelor: 12 . Capitalul abstract sau sursa de acoperire a capitalului concret. Capitalul propriu. Capitalul fix se concretizeaz în bunuri economice cu o utilizare durabil (imobiliz ri) care particip la mai multe cicluri de exploatare (ani). reprezint dreptul ac ionarilor (interesul rezidual) în activele întreprinderii dup deducerea tuturor datoriilor.resurse temporare Dac se are în vedere modul de utilizare sau întrebuin are. participând în general la un singur circuit economic. adic acea parte a capitalului care apar ine de drept proprietarilor úi se realizeaz prin aport propriu (ex. Capitalul circulant este format din bunuri concret materiale. adic de proprietarii acestuia în capital propriu úi capital împrumutat (atras sau str in). Ecua ia de echilibru patrimonial conform concep iei economice cu privire la obiectul contabilit ii este: Bunuri economice (Active) = Capitaluri proprii + Datorii sau Capitaluri proprii = Active – Datorii 2. al modului în care se aloc . fiind denumit capital abstract (financiar). întrebuin eaz úi consum capitalul denumit capital concret (fizic). destina iei. depreciindu-se treptat úi înlocuindu-se dup mai mul i ani de utilizare.al apartenen ei.investi iilor durabile sau pe termen lung . Concep ia financiar Potrivit concep iei financiare obiectul contabilit ii este circumscris cercet rii úi solu ion rii laturilor valorice ale existen ei miúc rii úi transform rii resurselor pe care le trateaz sub aspectul provenien ei (permanente úi temporare) úi din punct de vedere al utiliz rii (durabile úi ciclice)*). dar care nu apar ine de drept proprietarilor de capital îns asigur o dezvoltare viitoare cu condi ia utiliz rii ra ionale.1. Capitalul concret poate fi grupat în capital fix úi capital circulant.Acesta este privit sub dou aspecte: .al existen ei concrete. . resursele îmbrac forma: . Capitalul împrumutat (datorii) cuprinde resursele externe atrase pentru finan area activit ii pe termen lung. exprimând originea (provenien a) sau sursa economic . este structurat în func ie de apartenen .investi ii ciclice sau pe termen scurt Concep ia financiar privind obiectul contabilit ii statueaz pe lâng expresia b neasc (valoric ) sub care sunt reflectate resursele economice. procurare.

000 lei . SC JOLO SA având ca obiect de activitate produc ia de accesorii pentru incaltaminte. Total active(bunuri economice + crean e + disponibilitati) = 18.750 2.000 lei .crean e fata de clien i 500 lei . Astfel.- lichiditatea exigibilitatea Prezentarea ecua iei fundamentale a bilan ului. la SC JOLO SA o maúina de sub iat materialele netesute are o lichiditate mai mica decât útaifurile sau bombeurile care sunt produse finite.000 lei . Gradul de lichiditate al produselor finite. contribu iile pe care o societate le plateste la bugetul de stat pentru salariile angaja ilor au o exigibilitate mai mica decât un credit bancar pe 10 ani. bunurilor destinate vânz rii este mai mare decât a activelor imobilizate. in urma inventarierii patrimoniul societatii se prezint astfel: .000 = 11.numerar in casierie 250 lei .hala de produc ie 10.750 Capital str in = 7. Astfel.maúini de t iat 2.000 lei .000 lei .datorii fata de furnizori 4. 13 . Gradul de exigibilitate al surselor de finan are este in func ie de termenul pana la care societatea poate sa dispun de ele(scadenta).disponibil in cont la banca 1.750 – 7. schematic: ACTIVE BUNURI + CREAN E ECONOMICE Concep ia economica CAPITAL + CAPITAL FIX CIRCULANT Concep ia financiara UTILIZ RI + UTILIZ RI DURABILE CICLICE Concep ia juridica PASIVE OBLIGA II + OBLIGA II fata de act/as fata de ter i Concep ia economica CAPITAL + CAPITAL PROPRIU STR IN Concep ia financiara RESURSE + RESURSE permanente temporare Concep ia juridica EXEMPLE: 1.credite bancare pe termen scurt 3.000 Capital propriu = 18.000 lei Sa se determine capitalul propriu al întreprinderii .maúini de cambrat 5. 3.

). în num r 2 M. Dup forma de constituire úi func ionare acestea îmbrac urm toarele forme juridice: societ i în nume colectiv (S.A. Epuran. energetic . numai cu aportul propriu úi nu au dreptul s se amestece în administrarea societ ii.L.) se caracterizeaz prin faptul c obliga iile sociale sunt garantate cu patrimoniul social.R. societ i bancare. Capitalul social este divizat în p r i sociale care nu pot fi cedate de comanditari f r acordul unanim al acestora.A. societ i pe ac iuni (S. societ i na ionale.N. Acestea se pot diviza în companii na ionale úi au ca obiect exploatarea úi valorificarea unor bunuri aflate în proprietatea statului (public ). Sfera de ac iune a obiectului contabilit ii.01. transport.) se caracterizeaz prin faptul c obliga iile sociale sunt garantate cu patrimoniul societ ii cu r spundere nelimitat úi solidar a tuturor asocia ilor. unit ile patrimoniale care organizeaz úi conduc contabilitatea se împart în: agen i economici. transporturi feroviare. 48 **) Legea nr. comer .) úi societate cu r spundere limitat (S.Societatea pe ac iuni (S. 31/1990 privind societ ile comerciale modificat úi completat .). administrând direct societatea.S. nr. M. Timiúoara 2000.C.Societatea în comandit pe ac iuni (S.2. Regiile autonome úi societ ile na ionale sunt entit i economice organizate în ramurile strategice ale economiei na ionale: industria de armament.C. Comandita ii r spund fa de obliga iile societ ii solidar úi nelimitat. prest ri servicii în domeniul financiar-bancar.2.S.R. construc ii. etc. nefiind necesar o aprobare din partea celorlal i asocia i. institu ii publice.N. exprimat în ac iuni. Ac iunile pot fi transmise liber ter elor persoane. Acestea sunt organizate în regii autonome. persoane juridice f r scop patrimonial úi persoane fizice autorizate2. turism. cu respectarea dispozi iilor legale**). Agen ii economici cuprind întreprinderile care desf úoar activit i economice de produc ie de bunuri. stabilite de Guvern.Societate în nume colectiv (S. . . Teoria general a contabilit ii. Societ ile comerciale sunt entit i economice colective înfiin ate prin acte administrative sau prin asociere de persoane fizice úi/sau juridice în vederea efectu rii de activit i economice (acte de comer ). societate în comandit simpl (S. montaj.Societatea cu r spundere limitat (S. 33/29.C. Editura Mirton.Of. . etc.L.B b i .). poút úi telecomunica ii.Societatea în comandit simpl (S.C.) se caracterizeaz prin aceleaúi caracteristici cu societatea în comandit simpl . exploatarea minelor úi gazelor naturale.) se caracterizeaz prin faptul c obliga iile sociale sunt garantate cu patrimoniul social iar asocia ii. . Întreprinderea În func ie de specificul activit ii economice desf úurate.)***) se caracterizeaz prin existen a a dou categorii de asocia i: comandita i úi comanditari.1998 ***) Comandita reprezint contractul de asociere 14 .C. iar capitalul este frac ionat în ac iuni. iar comanditarii r spund limitat. V. iar asocia ii sunt obliga i s r spund în limita capitalului subscris. pag. societ i comerciale úi societ i cooperatiste. .A.

Întreprinderi mici úi mijlocii sunt cele care îndeplinesc în prezent cel pu in dou din criteriile: cifra de afaceri pân la 7. Dup domeniul úi obiectul de activitate întreprinderile se grupeaz astfel: .9 salaria i. întreprinderi mijlocii úi întreprinderi mari. Dup modul de organizare úi conducere a contabilit ii întreprinderile se împart în dou categorii: . Acestea organizeaz úi conduc contabilitatea conform reglementarilor contabile simplificate. . în principiu.întreprinderi de prest ri de servicii financiar-bancare úi de asigur ri. EURO. Încadrarea acestora în cele trei categorii se face în func ie de m rimea urm torilor indicatori: cifra de afaceri. . armonizate cu directivele europene. . astfel: Dup forma de proprietate asupra capitalului exist întreprinderi cu capital de stat. capital privat úi desf úoar activit i în sfera de produc ie. .întreprinderi prestatoare de servicii diverse. Dup caracterul activit ii în timp întreprinderile se împart în întreprinderi cu activitate continu (permanent ) úi întreprinderi cu activitate sezonier .limitat r spund numai cu cota lor social .Întreprinderi mari care organizeaz úi conduc contabilitatea conform reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a . total active úi num rul mediu de salaria i. Dup importan a lor în cadrul economiei na ionale întreprinderile cu capital de stat (public) se împart în întreprinderi de subordonare a administra iei centrale care se înfiin eaz prin Hot râri ale Guvernului úi întreprinderi de subordonare a administra iei locale care se înfiin eaz prin Decizii ale Consiliilor locale úi jude ene.întreprinderi de produc ie. entit i economice cu cifra de afaceri anual mai mica de 100. având caracteristica unor societ i de persoane care administreaz úi gestioneaz bunurile úi muncesc împreun dup regulile statutare de administrare úi repartizare a rezultatelor. total active pana la 3. necesit clasificarea acestora dup urm toarele criterii.000 EURO între 1. P r ile sociale ale asocia ilor sunt.întreprinderi de desfacere (circula ia m rfurilor).65 mil. întreprinderi cu produc ie de serie úi întreprinderi cu produc ie de mas .IV-a a Comunit ilor Economice Europene úi cu Standardele Interna ionale de Contabilitate) (în 15 . Dup apartenen a na ionala întreprinderile se împart în întreprinderi na ionale úi întreprinderi multina ionale. EURO úi num r mediu de salaria i pân la 50.întreprinderi de exploat ri miniere.Microîntreprinderi. Societ ile (asocia iile) cooperatiste sunt entit i economice constituite pe principiul activit ii comune ale membrilor ei. Existen a diverselor tipuri de întreprinderi ca entit i economice. . întreprinderile se împart în: întreprinderi mici. Dup modul de organizare a produc iei avem întreprinderi cu produc ie individual sau pe comenzi. netransmisibile altor persoane úi nici reprezentate prin titluri negociabile aúa cum sunt ac iunile.întreprinderi de construc ii-montaj. Dup m rimea lor. .3 mil. întreprinderi cu capital privat úi întreprinderi cu capital mixt. . juridice úi contabile.

elaborate de Banca Na ional a României úi probate de Ministerul Finan elor Publice. B b i V – op. organiza iile non-guvernamentale. cultele religioase. Contabilitatea na ional sau contabilitatea general a statului are ca obiect prezentarea printr-un sistem de conturi a ansamblului opera iunilor ce constituie activitatea economico-social na ional sub form de circuite úi fluxuri.. cit. precum úi din unele venituri proprii. etc. Persoanele fizice autorizate. Acestea îúi acoper cheltuielile de func ionare din contribu ia membrilor acestora. sunt persoanele fizice care desf úoar activit i independente pe baz de autoriza ie emis de autorit ile competente. ele fiind finan ate din bugetele publice úi din venituri proprii sau extrabugetare. precum úi a unor agregate macroeconomice privind evolu ia economiei na ionale3. 3 Epuran M. Caracteristica esen ial a institu iilor publice o constituie faptul c activitatea lor nu genereaz venituri care s le asigure în întregime autofinan area. ci utilizeaz în principal resurse bugetare úi se pot grupa dup natura activit ii în dou categorii: .R. pag.N.65 mil. Ele nu îndeplinesc o activitate economic direct productiv . Contabilitatea persoanelor fizice autorizate este organizat úi condus în partid simpl conform Normelor metodologice emise de Ministerul Finan elor Publice. EURO total active peste 3. EURO úi num rul mediu de salaria i peste 50*).. precum úi anumite activit i economice. Persoanele juridice f r scop patrimonial sunt unit i constituite pe principiul asocierii sau particip rii libere úi desf úoar activit i publice. funda iile. etc. exper i contabili.unit i subordonate Guvernului sau autorit ilor locale. partidele politice. contabili autoriza i. în cazul acestei institu ii. ceea ce a determinat organizarea contabilit ii dup un plan de conturi propriu úi normele metodologice de aplicarea a acestuia. Contabilitatea acestor întreprinderi se organizeaz úi conduce dup un plan contabil general úi norme metodologice de aplicare a acestuia elaborate de Ministerul Finan elor Publice.3 mil. Contabilitatea acestor institu ii este organizat úi condus dup planul de conturi al B. Contabilitatea unit ilor f r scop patrimonial este organizat úi condus dup un plan de conturi propriu úi norme metodologice de aplicare a acestuia elaborate de Ministerul Finan elor Publice.prezent cele care îndeplinesc urm toarele criterii: cifra de afaceri peste 7. ob inute din activit i economice. avoca i. Institu iile publice (bugetare) sunt organiza ii de stat create pentru realizarea unor activit i social-culturale. Din aceast categorie fac parte asocia iile. respectiv dup planul de conturi pentru societ ile bancare úi normele metodologice de aplicare a acestora. organiza iile sindicale. taximetriúti.organe ale puterii úi administra iei de stat. religioase. respectiv: notari publici. medici cu cabinete individuale. auditori financiari. socialculturale. 59 16 . Societ ile bancare din rândul c rora distingem doua categorii de persoane juridice: Banca Na ionala a României úi societ ile bancare c rora le corespund dou sisteme contabile diferite. .

social – culturale etc. Resursa conform Dic ionarului Explicativ al Limbii Române constituie sursa de mijloace susceptibile de a fi valorificate într-o împrejurare dat . Editura Economic . Controlul asupra activului se realizeaz prin intermediul drepturilor legale sau contractuale de inute. obiectul de studiu al contabilit ii este orientat în urm toarele direc ii: . Dac avem în vedere aspectele juridice cu privire la patrimoniu. . Caracterizarea activelor patrimoniale Un activ**) reprezint o resurs controlat de c tre întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute úi de la care se aúteapt beneficii economice viitoare.cunoaúterea performan elor întreprinderii prin intermediul rezultatelor financiare. ** Standardele Interna ionale de Contabilitate 2001. De asemenea se poate transforma în numerar sau echivalente ale numerarului sau poate avea capacitatea de a reduce ieúirile de numerar cum ar fi un proces alternativ de produc ie care micúoreaz costurile. 2.3.1. pasivele patrimoniale. 1474 17 . Acest poten ial poate fi unul productiv fiind parte a activit ilor de exploatare. pag.1.3. prin care se satisfac nevoi reale ale societ ii. . Dac avem în vedere concep ia economico – juridico – financiar elementele patrimoniului sunt dedublate în dou structuri generice specifice unui limbaj propriu úi anume: activele patrimoniale.1. comercializare).cunoaúterea pozi iei financiare a întreprinderii prin intermediul patrimoniului economic úi juridic. putem considera c activele cuprind totalitatea drepturilor de proprietate úi a drepturilor de crean pe care le are un titular de patrimoniu. Beneficiile economice viitoare reprezint poten ialul unui activ de a contribui în mod direct sau indirect la fluxul de numerar úi echivalente ale numerarului c tre întreprindere.2.eviden ierea elementelor extrapatrimoniale ce intervin în activitatea întreprinderii. produc ie proprie sau alte surse ce preced o anumit dat .3. 2.. adic utilizat în activit i economice (produc ia de bunuri. Patrimoniu economic úi juridic – obiect al contabilit ii Patrimoniu poate constitui obiect de studiu al contabilit ii atunci când este investit. prestarea de servicii. administrative. Evenimente trecute (anterioare) sunt acele evenimente ce în mod normal determin ob inerea de active prin cump rare. Delimit ri úi caracteristici privind principalele elemente ale obiectului contabilit ii În conformitate cu reglement rile na ionale úi interna ionale actuale.

la data tranzac iei a p r ii din activele nete achizi ionate de c tre o persoan juridic fiind generat de: clientela. a) Activele imobilizate denumite imobiliz ri. 18 . emiterea úi vânzarea de ac iuni. concesiune. reflect cheltuielile efectuate pentru achizi ionarea drepturilor de exploatare sau generate de producerea unui brevet. . testarea produc iei.Fondul comercial. . modele noi. know-how úi alte drepturi similare de proprietate industrial sau intelectual . Dac avem în vedere natura (destina ia economic ) úi lichiditatea activele patrimoniale cuprind urm toarele structuri: . . Acestea sunt de inute pentru a fi utilizate în produc ia de bunuri sau prestarea de servicii.imobiliz ri corporale. s fac sau s nu fac ceva.activele imobilizate. prospectarea pie ei. etc. Se încadreaz în categoria imobiliz rilor necorporale: cheltuielile de constituire. publicitate úi alte cheltuieli de aceast natur ce privesc înfiin area úi extinderea activit ii persoanei juridice. Drepturile de crean (crean ele) sunt drepturile apar inând unei persoane (creditorul) de a pretinde altei persoane (debitorul) s -úi îndeplineasc o anumit obliga ie s dea sau s nu dea.imobiliz ri necorporale.activele circulante. licen ele. prototipuri. . licen . Imobiliz rile necorporale (netangibile) sunt reprezentate prin active identificabile nemonetare.Concesiunile. programele informatice. m rcile de fabric úi alte drepturi similare. m rci de fabric . m rcile comerciale.imobiliz ri financiare. înmatriculare. vadul comercial. autorizare. pentru a fi închiriate ter ilor sau în scopuri administrative. . pentru a fi închiriate ter ilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative fiind posibil a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade. brevetele.Drepturile de proprietate sunt considerate drepturi reale. fondul comercial. reputa ia firmei. . f r suport material úi de inute pentru utilizare în procesul de produc ie sau furnizare de bunuri sau servicii. brevetele. Contabilitatea clasific activele imobilizate (imobiliz rile) dup natura lor astfel: .cheltuielile în avans.Cheltuieli de dezvoltare cuprind aloc rile de fonduri pentru aplicarea rezultatelor cercet rii sau a altor cunoútin e în scopul realiz rii de produse sau servicii noi sau îmbun t ite substan ial.Cheltuielile de constituire se refer la ieúirile de numerar (pl ile) sau datoriile angajate ce privesc înfiin area (constituirea) sau dezvoltarea unei societ i comerciale cum sunt: taxe úi alte cheltuieli de înregistrare. înaintea stabilirii produc iei de serie sau utiliz rii (proiectarea. segmentul de pia . cheltuielile de dezvoltare. sunt activele unei întreprinderi destinate utiliz rii pe o perioad îndelungat în activitatea proprie.). debitorilor diverúi úi alte crean e. etc. concuren a. reprezint diferen a dintre costul de achizi ie úi valoarea just . alte imobiliz ri necorporale. . În contabilitate acestea îmbrac forma clien ilor. fiind formate din totalitatea bunurilor economice tangibile (materiale) úi intangibile (f r suport material) asupra c rora se exercit un drept de proprietate. .

.Interesele de participare reprezint drepturi de inute pe termen lung în capitalul altei societ i comerciale în scopul garant rii contribu iei la activit ile acesteia sub forma investi iilor în întreprinderi asociate úi investi ii strategice. Imobiliz rile financiare sunt reprezentate prin active de inute cu scopul de a genera un profit ca rezultat al fluctua iilor pe termen scurt a pre ului de pia .au o valoare mai mare decât limita stabilit de lege. instala iile tehnice. terenurile cu z c minte.Avansurile cuprind sumele acordate furnizorilor de imobiliz ri corporale úi necorporale înaintea începerii lucr rilor sau livr rii imobiliz rilor. terenurile cu úi f r construc ii.Amenaj rile de terenuri sunt reprezentate prin lucr ri efectuate pentru: lucr ri de racord ri la sistemul de alimentare cu energie úi ap . mijloacele de transport.Terenurile sunt reprezentate prin suprafe e de p mânt afectate durabil unor activit i agricole sau silvice. comerciale. instala iile de lucru. . mijloacele de transport úi alte active corporale similare. control úi reglare.Crean ele imobilizate sunt drepturi generate de opera ia de acordare de împrumuturi pe termen lung la societ ile asociate sau de grup la care 19 . . drumuri de acces. . Intr în categoria imobiliz rilor corporale: terenurile úi amenaj rile de terenuri. . utilajele. desec ri. a c ror posesie durabil asigur exercitarea unui control sau influen e notabile în gestiunea emiten ilor precum úi ob inerea unor avantaje de natur financiar (dobânzi. animalele úi planta iile. construc iile. beton pe baza unui proiect care serveúte la ad postirea oamenilor.Construc iile cuprind cl dirile. depozitele etc.. planta iile. . Se prezint sub forma titlurilor de participare de inute la alte societ i úi pot îmbr ca forma unor ac iuni sau altor titluri de valoare ob inute prin cump rare pe pia a de capital inclusiv crean e imobilizate. etc.Alte imobiliz ri necorporale includ programele informatice achizi ionate sau create de unitate pentru necesit i proprii úi alte imobiliz ri necorporale. .Titlurile de participare sunt reprezentate prin drepturi sub form de ac iuni sau alte titluri cu venit variabil. animalele. utilajele. aparatura birotic . executate din zid rie. reprezentând locul (spa iul) unde se desf úoar activit i productive. . asigur realizarea unor venituri financiare sub forma dividendelor úi a dobânzilor sau creeaz premisele exercit rii unui control asupra societ ii emitente. obiectelor. . echipamentele de protec ie a valorilor umane úi materiale úi alte active corporale. metal. lemn.sunt de inute pentru a fi utilizate în produc ia de bunuri sau servicii. pentru a fi închiriate ter ilor ori pentru a fi folosite în scopuri administrative. mobilier. se presteaz servicii. administrative.Instala iile tehnice cuprind: maúinile. . dividende). Imobiliz rile corporale sunt reprezentate prin active identificabile nemonetare cu suport material (tangibile) ce îndeplinesc cumulativ trei condi ii: . etc.au o durat de via util (de utilizare) mai mare de un an. mobilierul. aparatele úi instala iile de m surare. Alte structuri distincte atât a imobiliz rilor necorporale cât úi a celor corporale o reprezint avansurile úi imobiliz rile în curs (neterminate) adic nefinalizate la finele perioadei. etc. Posesia durabil a imobiliz rilor financiare. halele industriale.

b) Activele circulante sunt reprezentate prin acele active achizi ionate sau produse care se aúteapt s fie realizate sau sunt de inute pentru vânzare sau consum în cadrul ciclului normal de exploatare de maximum 12 luni de la data bilan ului. mânji. Imobiliz rile necorporale úi corporale sunt supuse uzurii fizice úi uneori morale necesitând contabilizarea unei p r i din valoarea de intrare a acestora în mod sistematic pe cheltuielile perioadei. blan . reg sindu-se total sau par ial. etc. cuprind bunuri materiale úi echipamente de valoare mare cu durata de via util sub un an sau de valoare mai mic decât limita prev zut pentru a se încadra în categoria imobiliz rilor corporale (mijloace fixe) úi cu durata de via util mai mare de un an cum sunt: echipamente de protec ie úi de lucru. scule. Materialele de natura obiectelor de inventar.semifabricatele sunt produse cu un anumit grad de prelucrare care se livreaz altei sec ii sau altei întreprinderi pentru a fi prelucrat în continuare în vederea ob inerii unui produs finit. investi iile financiare pe termen scurt. amenaj ri provizorii. Procesul de alocare sistematic a valorii amortizabile a unei imobiliz ri pe durata de via util a acesteia poart numele de amortizare. ciment. etc. semin e.produsele reziduale. . piese de schimb. în form ini ial sau transformat în structura acestora (ex. cuprinzând bunurile cump rate de întreprindere în vederea revânz rii sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii. baracamente. Animalele úi p s rile cuprind animalele n scute úi cele tinere de orice fel (vi ei. lapte. tabl . 20 . pentru care se percep dobânzi. cuprind structuri ale materiei care particip sau ajut direct sau indirect procesul de produc ie. cherestea. mobilier m runt. nisip. ceea ce determin reg sirea acestora în costul bunurilor la a c ror producere au participat. dispozitive. carne. miei.) crescute úi folosite pentru reproduc ie sau puse la îngr úat pentru a fi valorificate. materiale auxiliare. cuprind deúeuri. f r a se reg si de regul în structura material a produselor finite. etc. semifabricate úi produse reziduale (sunt denumite úi stocuri fabricate). . M rfurile reflect acele produse ale muncii destinate schimbului prin intermediul vânz rii – cump r rii. Produsele cuprind bunuri materiale ob inute din procesul de produc ie fiind eviden iate în contabilitate prin trei structuri distincte: produse finite.) Materialele consumabile. .întreprinderea de ine titluri sau interese de participare. Se încadreaz în aceast categorie: stocurile. etc. purcei. var. ou .). coloniile de albine.produsele finite sunt reprezentate prin acea parte a produselor care au parcurs în întregime fazele procesului de fabrica ie úi nu mai au nevoie de prelucr ri ulterioare aflându-se în depozite în vederea livr ri sau expediate direct ter ilor. etc. crean ele. furaje. precum úi animalele pentru produc ia de lân . verificatoare. f in . rebuturi sau alte bunuri care au r mas în urma unui proces tehnologic. casa úi conturile la b nci. combustibili. semifabricatelor ori produc iei în curs (ex. Stocurile cuprind: Materiile prime reprezentate prin bunuri materiale care apar in realit ii obiective úi particip direct la fabricarea produselor.

bilete la ordin etc. obliga iunilor. .tichetele úi biletele de c l torie. . . . etc.acreditivele.timbrele fiscale úi poútale. bugetul statului. crean e reactivate.efectele de încasat úi efectele remise spre scontare. crean e fa de asocia i.). . asigur rile sociale. Crean ele reprezint drepturi ale întreprinderii fa de ter i cum sunt: crean ele – clien i. .biletele de tratament úi odihn .obliga iunile emise úi r scump rate.crean ele generate de decont rile cu personalul. pagube materiale (imputa ii).titlurile de participare de inute la unit i din cadrul grupului.decont rile cu asocia ii pentru aportul datorat odat cu subscrierea capitalului.cecurile de încasat. crean ele – debitori diverúi. trate. Investi iile financiare pe termen scurt cuprind: . 21 . penalit i datorate de ter i. etc. . efectele de primit. precum úi de produsele nesupuse probelor úi recep iei tehnice sau necompletate în întregime úi care vor urma în perioadele viitoare fazele procesului tehnologic în vederea finaliz rii. . etc.creditele pe termen scurt.avansurile de trezorerie. a activelor imobilizate. prezent rii úi împachet rii produselor. Debitorii diverúi reflect drepturi determinate de cesiunea (vânzarea) titlurilor de plasament. . . cambii. inclusiv dobânzile.crean ele privind decont rile în cadrul grupului. Clien ii reprezint drepturi fa de ter i rezultate din vânzarea pe credit a bunurilor materiale.disponibilit i în conturi curente la b nci.Ambalajele cuprind bunurile materiale sau obiectele achizi ionate sau produse în vederea protej rii.ajust ri pentru deprecierea ac iunilor. Produc ia în curs de execu ie (neterminat ) este reprezentat de produc ia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare prev zute de procesul tehnologic. lucr rilor úi serviciilor care fac obiectul activit ii întreprinderii. În categoria alte crean e se mai cuprind: . crean e – salariale. Casa úi conturi la b nci cuprind disponibilit ile b neúti formate din: . .alte valori de trezorerie. .avansurile acordate furnizorilor de stocuri. Investi iile financiare pe termen scurt sunt instrumente financiare negociabile pe o durat care asigur lichiditatea úi securitatea tranzac iilor.ac iunile úi obliga iunile cump rate în vederea realiz rii de opera iuni speculative.numerar în casierie. Efectele de primit reprezint titluri de valoare negociabile care atest existen a unei crean e în cadrul rela iilor comerciale ce poate fi decontat imediat sau pe termen scurt (poli e. împrumuturi din emisiunea de obliga iuni ce urmeaz a fi rambursate. . m rfurilor úi a altor bunuri materiale. . . .ac iunile proprii r scump rate. .

Disponibilit ile b neúti din cas úi conturi curente pot fi: în lei sau în devize (valut ). . asocia i) úi fa de ter i (furnizori. ceea ce formeaz capitalurile proprii (Cp) sau activul net (An) exprimând drepturile ac ionarilor în activele (A) întreprinderii dup deducerea tuturor datoriilor (D). Datoriile reprezint obliga ii actuale ale întreprinderii ce decurg din evenimente trecute úi prin decontarea c rora se aúteapt s rezulte o ieúire de resurse care s încorporeze beneficii economice viitoare.capitalul social. creditori financiari.1. Finan area extern reflect datoriile întreprinderii fa de ter i. statutare. c) Cheltuielile în avans cuprind cheltuielile efectuate în cursul exerci iului financiar dar care se refer la exerci iul ulterior. repara iile capitale neprez zute.). Nu trebuie încorporate în rezultatele exerci iului curent „stocându-se provizoriu”. dobânzile aferente contractele de leasing. urmând a influen a rezultatele exerci iilor viitoare. stat. Se includ în aceast categorie cheltuielile privind plata anticipat a abonamentelor. O obliga ie reprezint un angajament sau o responsabilitate de a ac iona într-un anumit fel pentru stingerea unei datorii. . În realitate constituie resursele de finan are ale activelor patrimoniale. Trebuie f cut distinc ia între obliga ie actual úi angajament viitor. etc. rezervele legale. Decizia întreprinderii de a achizi iona active în viitor nu reprezint o obliga ie 22 . chiriilor. .rezervele din reevaluare. Finan area intern reflect datoriile unit ii cu personalitate juridic (titular de patrimoniu) fa de proprietari (investitori). reflectând o crean a exerci iului viitor asupra exerci iului curent. Sub aspect juridic cheltuielile în avans reprezint un drept al exerci iului viitor asupra exerci iului curent cu privire la unele pl i úi cheltuieli ce vor afecta capitalurile proprii în sensul diminu rii în exerci iile viitoare. Caracterizarea pasivelor patrimoniale Pasivele patrimoniale exprim datoriile întreprinderii fa de investitori (ac ionari.rezultatul reportat. etc. exprimând patrimoniu juridic sau capitalul propriu úi cel împrumutat conform concep iei economice ori fondurile temporare úi cele permanente conform concep iei financiare. reprezentând aportul proprietarilor la constituirea sau majorarea capitalului. Pasivele patrimoniale asigur finan area intern (proprie) úi cea extern (str in ). -rezultatul curent al exerci iului nedistribuit c tre proprietari (ac ionari úi asocia i). contractuale pentru ac iuni proprii úi alte rezerve. 2. al ii decât proprietarii de capital. Cp (An) = A – D Se încadreaz în categoria capitaluri proprii urm toarele elemente: .primele de capital.3. profitul sau pierderea din perioadele precedente.2.

provizioane pentru dezafectare imobiliz ri corporale si alte ac iuni similare legate de acestea.Datorii ce trebuie pl tite într-o perioad mai mare de un an: (identice cu cele pân la un an. . Se încadreaz în aceast categorie: . Rezultatele activit ii – obiect al reflect rii contabile Rezultatele întreprinderii reflect capacitatea acesteia de a genera fluxuri viitoare de numerar. îns cu o scaden mai mare de 12 luni). exprimând o datorie cu exigibilitate sau valoare incert . .actual . penalit i. . 2. creditori diverúi.sume încasate sau facturate în avans dar care privesc exerci ii viitoare cum sunt: abonamente.datoriile fa de furnizori úi prestatori.Datorii ce trebuie pl tite într-o perioad de un an: Sunt considerate obliga ii curente (pe termen scurt) ale întreprinderii úi îmbrac forma: .alte împrumuturi úi datorii asimilate pe termen scurt inclusiv dobânzile aferente. . prin utilizarea resurselor existente úi gradul de eficien în utilizarea de noi resurse. amenzi. .datoriile fa de asocia i. desp gubiri úi alte datorii incerte. care se recunosc pe o baz sistematic drept venit pe perioadele corespunz toare cheltuielilor aferente pe care urmeaz a le compensa.2.provizioanele pentru garan ii acordate clien ilor úi alte cheltuieli legate de activitatea de servicii. Reflect o datorie a exerci iului curent fa de cel viitor. Se includ în aceast categorie: .creditelor bancare inclusiv dobânzile aferente.Venituri în avans. bugetul statului úi alte organisme publice. Datoriile pot reprezenta m rimi bine precizate cu scaden cert (bine precizat ) sau angajamente condi ionate cum sunt provizioanele pentru riscuri úi cheltuieli. . Aceasta apare numai în momentul livr ri activului sau în momentul în care întreprinderea are un acord irevocabil de cump rare a activului. daune.datoriile ce privesc imobiliz rile financiare. etc. .subven iile pentru investi ii.provizioanele pentru restructurare. Pentru a exprima cât mai bine pozi ia financiar a întreprinderii în rela iile cu ter ii datoriile prin care se asigur finan area extern sunt structurate astfel: . . etc. exprimând veniturile înregistrate înainte de data încheierii exerci iului dar care se refer la exerci iul financiar ulterior. . chirii.datoriile fa de personal. . adic sume primite f r obligativitatea restituirii de la guvern sau alte organisme pentru achizi ia sau producerea de active imobilizate.3.Provizioane pentru riscuri úi cheltuieli. asigur rile sociale. . . .împrumuturilor din emisiunea de obliga iuni.provizioanele pentru litigii. prime de asigurare. 23 .

Capacitatea de a genera fluxuri de numerar viitoare presupune ca întreprinderea s înregistreze venituri din activitatea desf úurat iar ca urmare a utiliz rii resurselor existente se înregistreze cheltuieli. Cheltuielile reprezint diminu ri ale beneficiilor economice, înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub form de ieúiri sau sc deri ale valorii activelor ori creúteri ale datoriilor ce se concretizeaz în reduceri ale capitalului propriu altele decât cele rezultate din retragerile / distribuirile c tre ac ionari sau asocia i. Veniturile reprezint creúteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub form de intr ri sau creúteri ale activelor ori descreúteri ale datoriilor ce au ca rezultat creúterea capitalurilor proprii sub alte forme decât aporturile de capital din partea ac ionarilor sau asocia ilor. Din punct de vedere financiar veniturile sunt considerate ca reprezentând sume sau valori încasate sau de încasat din: activit i curente de livr ri de bunuri, execut ri de lucr ri úi prest ri de servicii sau alte activit i. Înregistrarea în contabilitate a veniturilor are în vedere patru momente distincte úi anume: produc ia, facturarea, încasarea úi încorporarea în rezultatul perioadei. Ansamblul cheltuielilor úi veniturilor înregistrate la sfârúitul perioadei sunt încorporate în rezultatul perioadei. Acesta poate fi: - pozitiv, atunci când Veniturile > Cheltuielile = Profit - negativ, atunci când Veniturile < Cheltuielile = Pierdere Rezultatul perioadei poate face obiectul mai multor ecua ii de echilibru: a) Rezultat = Venituri - Cheltuieli b) Venituri = Cheltuieli ± Rezultat c) Cheltuieli = Venituri ± Rezultat d) Rezultat = Capitaluri proprii la sfârúitul exerci iului (anului) – Capitaluri proprii la începutul exerci iului (anului) ÎNTREB RI: 1. Indica i care sunt trasaturile obiectului contabilitatii? 2. Care sunt tipurile de entitati patrimoniale care formeaz sfera de ac iune a obiectului contabilitatii? 3. Defini i patrimoniul in sens economic si juridic. 4. Defini i si caracteriza i activele imobilizate. 5. Defini i si caracteriza i imobiliz rile necorporale. 6. Defini i si caracteriza i imobiliz rile corporale. 7. Defini i si caracteriza i imobiliz rile financiare. 8. Defini i si caracteriza i activele circulante. 9. Defini i si caracteriza i stocurile. 10. Defini i si caracteriza i crean ele. 11. Defini i si caracteriza i pasivele patrimoniale. 12. Defini i si caracteriza i cheltuielile si veniturile. PROBLEME PROPUSE: 1. Sa se calculeze patrimoniul net al întreprinderii útiind ca patrimoniul brut este de 14.000 lei iar valoarea datoriilor este de 4.000 lei.

24

2. SC X SA dispune la un moment dat de urm toarea situa ie patrimoniala: - capital social =1.000 - profit = 1.550 - furnizori = 400 - rezerve = 200 - credite bancare pe termen scurt = 500 Sa se determine valoarea capitalurilor proprii. 3. SC Y SA dispune la un moment dat de urm toarea situa ie patrimoniala: - capital social =2.000 - impozitul pe profit = 100 - furnizori = 400 - rezerve = 200 - credite bancare pe termen scurt = 500 - creditori diverúi = 700 - datorii fata de salaria i = 300 Sa se determine valoarea datoriilor societatii . 4. SC COMPONENTS FOR SHOES SA având ca obiect de activitate prelucrarea materialelor si fabricarea componentelor pentru incaltaminte dispune la un moment dat de urm toarea situa ie patrimoniala: - capital social =1.000 - útaifuri = 300 - furnizori = 800 - material ne esut = 500 - es tur din fibr din piele = 700 - maúini de sub iat material netesut = 3.000 - disponibil in cont la banca = 2.000 Sa se determine valoarea activelor circulante . 5. SC COMPONENTS FOR SHOES SA având ca obiect de activitate prelucrarea materialelor si fabricarea componentelor pentru incaltaminte dispune la un moment dat de urm toarea situa ie patrimoniala: - capital social =1.500 - útaifuri = 600 - crean e fata de clien i = 400 - furnizori = 800 - hala industriala = 50.000 - cheltuieli de constituire = 200 - maúini de sub iat material netesut = 3.000 - disponibil in cont la banca = 2.000 - terenuri = 70.000 - mobilier pentru birouri = 10.000 Sa se determine valoarea activelor imobilizate .

25

CAPITOLUL 3
METODA CONTABILIT II Întrucât este considerat o disciplin útiin ific , cu un obiect de cercetare, úi o terminologie (limbaj) proprie, contabilitatea dispune úi de o metod specific de lucru adoptat necesit ilor practice, solid fundamentate, prin care îúi contureaz pozi ia în sistemul útiin elor economice precum úi rela iile cu celelalte discipline înrudite.

3.1. Delimit ri privind con inutul metodei contabilit ii Cuvântul metod provine de la „meta” úi „hodos” din limba greac , care înseamn cale úi mijloc pentru a ajunge undeva. Prin metod în general se în elege un mod sistematic de cercetare, de cunoaútere úi transformare a realit ii obiective. Metoda contabilit ii reprezint un ansamblu de procedee aflate într-o strâns corela ie úi intercondi ionare, în vederea stabilirii normelor úi principiilor cu caracter special pe care se fundamenteaz contabilitatea ca útiin , în scopul cunoaúterii pozi iei financiare, (patrimoniului) a performan elor financiare úi a modific rilor acestora la nivelul întreprinderii.

3.2. Principiile de baz ale metodei contabilit ii Sistemul de contabilitate în partid dubl , practicat de cea mai mare parte a agen ilor economici din România are la baz urm toarele principii teoretice fundamentale: - principiul dublei reprezent ri a patrimoniului; - principiul dublei înregistr ri a opera iilor economico – financiare, evenimentelor úi tranzac iilor; - principiul dublei determin ri a performan elor (rezultatelor) întreprinderii.

3.3. Procedeele metodei contabilit ii Procedeul reprezint un mijloc folosit pentru a ajunge la un anumit rezultat: modalitatea de a ac iona, modul de a proceda, solu ia practic adoptat , ca sistem pentru efectuarea sau producerea unui lucru4. Procedeele metodei contabilit ii pot fi grupate în trei mari categorii: - procedee ale metodei contabilit ii comune tuturor útiin elor: observarea, ra ionamentul, analiza, sinteza, etc.

4

Academia Român , Institutul de Lingvistic Iorgu Iordan, Dex, Dic ionarul Explicativ al Limbii Române, Edi ia

II, Editura Univers Enciclopedic, 1996, pag. 853

26

. 2. 5. contul si balan a de verificare.procedee ale metodei contabilit ii comune úi altor discipline economice: documentarea. ÎNTREB RI: 1. calcula ia si inventarierea. 4.. Ce se intelege prin metoda in general? Este necesara utilizarea de c tre contabilitate a unei metode specifice? Care este diferen a intre metoda si procedeu? Defini i si caracteriza i trasaturile de baza ale metodei contabilitatii. Care sunt procedeele comune tuturor stiintelor utilizate si de metoda contabilitatii? 7. evaluarea. 3. Care sunt procedeele specifice metodei contabilitatii? 27 . 6. Defini i metoda contabilitatii.procedee specifice metodei contabilit ii: bilan ul.

procesele. din Legea Contabilit ii nr. constituind stadiul (faza) ini ial de reflectare a acestora pe supor i materiali sau imateriali. evenimente úi tranzac ii desf úurate de indivizi sau de colectivit i. evenimentele úi tranzac iile ce au avut loc în decursul unei perioade determinate. pag. . 19 5 28 . Documentele justificative sunt documentele primare care probeaz legal o opera iune.numele úi prenumele precum úi semn turile persoanelor care r spund de efectuarea opera iei economico – financiare.con inutul opera iei economice úi financiare iar când este necesar úi temeiul legal al efectu rii ei.reflect activitatea economic .denumirea úi sediul unit ii care întocmeúte documentul (când este cazul). Documentele justificative trebuie s con in urm toarele elemente comune prev zute prin structura formularelor corespunz toare5: .men ionarea p r ilor care particip la efectuarea opera iei economice úi financiare (când este cazul). . . 831/1997 úi OMF nr.CAPITOLUL 4 DOCUMENTAREA – PROCEDEU DE BAZ AL METODEI CONTABIL T II În general documentele reprezint înscrisuri legale ce privesc opera ii. . într-un document care st la baza înregistr rilor în contabilitate dobândind calitatea de document justificativ” Documentele care consemneaz acte.datele cantitative úi valorice aferente opera iei economice úi financiare efectuate. 425/1998. ale persoanelor cu atribu ii de H. 82/1991 modificat úi republicat în 14.num rul documentului úi data întocmirii. . Importan a documentelor justificative rezult din caracteristicile principale ale acestora úi anume: . importan a úi con inutul documentelor justificative În conformitate cu articolul 6. fapte. evenimente úi tranzac ii în momentul úi la locul producerii lor se numesc documente primare.constituie principala surs de date pentru luarea deciziilor. . .G.01. .1. Norme metodologice pentru întocmirea úi utilizarea documentelor comune privind activitatea financiar – contabil . Editura Economic 1998.denumirea documentului (titlul). Definirea. activit i.constituie sursa de date indispensabil procesului de verificare úi control a gestiunilor de valori materiale úi b neúti. procese. 4.2005 „orice opera iune economico – financiar efectuat se consemneaz în momentul efectu rii ei. -realizeaz leg tura organic între formele eviden ei economice. . eveniment sau tranzac ie.servesc drept prob în justi ie.

4. . Tipizarea documentelor asigur : .utilizarea documentelor în acelaúi timp privind eviden a contabil .semn turile pentru întocmire úi verificare. Documentele justificative úi contabile trebuie s îndeplineasc o serie de condi ii de form úi fond6. 118 29 . pag.conturile sintetice úi analitice debitoare úi creditoare.2. unit ile cooperatiste. Documentele justificative întocmite de: regiile autonome. tehnic – operativ . . S. societ ile agricole. Dac se are în vedere regimul de tip rire.autenticitatea documentului. societ ile bancare. institu iile publice. 6 N.2. întocmire úi utilizare. formei úi destina iei pentru anumite opera ii. etc.valabilitatea documentului.alte elemente menite s asigure consemnarea complet a opera iilor în documente justificative. precum úi persoanele fizice care au calitatea de comerciant. . documentele justificative cuprind dou mari categorii: .1. num rul úi data documentului justificativ. .sumele corespunz toare opera iilor efectuate. trebuie s cuprind elemente cu privire la: . face necesar clasificarea acestora în func ie de mai multe criterii. Formularele tipizate Prin tipizarea documentelor se urm reúte stabilirea unor formulare unitare sub aspectul m rimii. fiúe úi alte documente contabile dup caz.eficien a opera iei economico – financiare. Feleag . . societ ile comerciale. Condi iile de form se refer la: . . obligatorii pentru to i agen ii economici.formulare netipizate. Editura Economic 2002. . evenimente úi tranzac ii.control financiar preventiv úi ale persoanelor în drept s aprobe opera iile respective dup caz. Condi iile de fond au în vedere: . care servesc la prelucrarea.legalitatea evenimentului sau tranzac iei consemnat. Bunea – Bazele contabilit ii. asocia iile úi celelalte persoane juridice. stau la baza înregistr rilor în jurnale.felul. L. Documentele contabile – jurnale. statistic . Malciu. . . Clasificarea documentelor justificative Diversitatea domeniilor în care îúi g sesc utilitatea documentele justificative. . fiúe.un sistem unitar de eviden .realitatea evenimentului sau tranzac iei. centralizarea úi înregistrarea în contabilitate a opera iilor consemnate în documentele justificative întocmite manual sau în condi iile utiliz rii tehnicii de calcul. 4.corectitudinea calculelor. unit ile de asigur ri sociale.formulare tipizate.

. . b) Dup func iile úi rolul pe care îl îndeplinesc în reflectarea evenimentelor úi tranzac iilor: .documente contabile. OMF 1177/1998. 7 H. . . Monetarul. evenimentelor úi tranzac iilor pe care le reflect : . acestea pot fi grupate úi în func ie de alte criterii: a) Dup natura.documente privind încas rile úi pl ile..documente de dispozi ie. etc. privind activitatea financiar . fiind necesar justificarea fil cu fil atât cele folosite cât úi nefolosite sau anulate.documente privind rela iile cu furnizorii. Fiúa de magazie a formularelor cu regim special. . stocului final. Chitan a. . Documentele netipizate Documente netipizate sunt reprezentate prin acele formulare pentru care nu se stabilesc în mod strict elementele pe care s le con in respectiv: m rimea. ieúirilor. elaborate de ministere. forma úi destina ia.formulare tipizate cu regim special comune pe economie. Eviden a operativ a formularelor tipizate cu regim special se ine cu ajutorul „Fiúei de magazie a formularelor cu regim special”. . departamente. evenimente úi tranzac ii.reducerea num rului de documente la strictul necesar.documente de execu ie. . Modelele registrelor úi formularelor tipizate comune privind activitatea financiar – contabil sunt prev zute în cadrul unui „Nomenclator”.reducerea cheltuielilor de imprimare. OMF 425/1998 30 .formulare specifice pe sectoare ale economiei.documente privind activele imobilizate. Avizul de înso ire. Cele mai importante documente (formulare) cu regim special sunt: Factura. . stocurile úi produc ia în curs de execu ie.documente privind salariile úi rela iile cu salaria ii. întocmire úi utilizare.formulare tipizate comune care nu au regim special. Dac avem în vedere modelele recomandate de legisla ia în vigoare7 documentele tipizate se împart în mai multe categorii: .2.contabil . veniturile úi rezultatele financiare . activit i. urm rindu-se individual fiecare formular sub aspectul: stocului ini ial. . intr rilor. destina ia úi felul opera iilor.documente privind constituirea úi modificarea capitalurilor întreprinderii . asigurându-se astfel simplificarea úi ra ionalizarea circuitului acestora. Acestea au menirea de a ajuta agen ii economici în asigurarea eviden ei economice curente furnizând informa ii suplimentare cu privire la opera ii. clien ii.uúurarea muncii de completare. 4. Pe lâng regimul de tip rire. .G. bugetul statului úi alte organisme publice úi private.2. Bonul de comand – chitan a.documente privind cheltuielile. considerat de noi principalul criteriu de clasificare a documentelor justificative. .documente mixte . OMF 2055/1998. 831/1997.

documentele contabile întocmite de unit ile de informatic pe baza documentelor justificative trebuie predate unit ilor beneficiare la termenele 8 OMF 425/1998 31 .documente centralizatoare. În cazul în care prelucrarea documentelor justificative se face de c tre unit i prestatoare de servicii de informatic . .documente internalizate sunt documentele care circul numai între compartimentele func ionale ale întreprinderii. s fie întocmite corect úi la timp de c tre unit ile beneficiare. pentru asigurarea înregistr rilor în contabilitate s se respecte urm toarele reguli8: . cu maúina de scris sau cu ajutorul tehnicii de calcul (calculatorul). parafate úi înregistrate în eviden a unit ii. dup caz. prin respectarea succesiunii documentelor dup data de întocmire sau de intrare în unitate úi sistematic în conturi sintetice úi analitice. în rela iile dintre aceste unit i úi cele beneficiare este necesar ca. past de pix. 4.-documente de sintez úi raportare contabil denumite situa ii financiare anuale . Înregistr rile în contabilitate se fac cronologic. Registrul inventar) editate cu ajutorul tehnicii de calcul vor fi numerotate. altele decât cele obligatorii (Registrul jurnal. Conform acestor norme înscrierea datelor în documente se face cu cerneal . clar úi succint f r úters turi sau corecturi úi f r a se l sa spa ii libere între opera iile înscrise. Completarea unui document justificativ trebuie s se fac în mod cite . Întocmirea eronat . în momentul controlului efectuat de organele abilitate se sanc ioneaz potrivit legisla iei în vigoare cu amend úi confiscarea bunurilor respective. neutilizarea documentelor corespunz toare sau lipsa documentelor care s ateste provenien a bunurilor atât pe timpul transportului cât úi la locurile de depozitare úi vânzare. Întocmirea úi prelucrarea documentelor justificative Documentele justificative trebuie întocmite în conformitate cu normele în vigoare. c) Dup sfera de cuprindere úi circuitul realizat: .documente primare . Registrele contabile. d) Dup stadiul (faza) úi gradul de agregare a opera iilor consemnate: .3. Registrul cartea – mare.documente externalizate sunt documentele care reflect rela iile întreprinderii cu ter ii. În cazul utiliz rii echipamentelor informatice pentru întocmirea documentelor justificative úi pentru prelucrarea úi înregistrarea datelor în contabilitate. registrele contabile úi formularele comune pe economie privind activitatea financiar contabil pot fi adaptate în func ie de specificul úi necesit ile întreprinderilor. únuruite. . neafectând rela iile cu ter ii. care r spund de realitatea datelor consemnate.documentele justificative. elaborate în acest sens de Ministerul Finan elor Publice. . completându-se toate rubricile. cu condi ia respect rii con inutului de informa ii úi a normelor de întocmire úi utilizare a acestora. în conformitate cu regulile stabilite pentru fiecare form de înregistrare.

Erorile (greúelile) constatate cu ocazia verific rii documentelor justificative se corecteaz astfel: a) În cazul opera iunilor care implic primirea. .unit ile beneficiare trebuie s efectueze verificarea documentelor contabile ob inute de la unit ile de informatic în sensul cuprinderii tuturor documentelor justificative pentru prelucrare. a) Verificarea formei presupune cercetarea modului în care au fost completate documentele. Unit ile de informatic r spund de corectitudinea prelucr rii datelor. Verificarea úi corectarea erorilor din documentele justificative Înregistr rile în contabilitatea sintetic úi analitic se fac pe baz de documente justificative. presupune un control detaliat asupra corectitudinii calculelor efectuate în cadrul documentelor justificative. c) Verificarea de fond are în vedere: . cu excep ia ordinului de deplasare (delega ie).stabilite prin contractele sau conven iile încheiate. opera iilor. . eliberarea sau justificarea numerarului sau a altor documente pentru care normele în vigoare prev d restric ii. al calculelor úi de fond. .con ine vizibil semn tura de întocmire.realitatea datelor. document cu document sau a unui centralizator în care sunt înscrise mai multe documente justificative al c rui con inut se refer la opera ii de aceeaúi natur úi perioad .s-a folosit documentul corespunz tor opera iei consemnate. documentele justificative sunt supuse verific rii sub trei aspecte: al formei. .necesitatea. . Unit ile de informatic r spund de corectitudinea prelucr rii datelor. 4. verificare realizat de compartimentul de contabilitate.oportunitatea.au fost completate toate rubricile. evenimentelor úi tranzac iilor consemnate. útampila úi semn tura conduc torului unit ii. . verificându-se dac : .documentele contabile întocmite de unit ile de informatic pe baza documentelor justificative trebuie predate unit ilor beneficiare la termenele stabilite prin contractele sau conven iile încheiate.4. s fie întocmite corect úi la timp de c tre unit ile beneficiare.documentul este autentic úi corect întocmit.documentele justificative. . care r spund de realitatea datelor consemnate. pe baza 32 . respect rii coresponden ei conturilor úi exactit ii sumelor înregistrate. . documentul greúit se anuleaz úi r mâne în carnetul respectiv (nu se detaúeaz ). În vederea înregistr rii în contabilitate. . b) Verificarea calculelor. conform cerin elor impuse de opera ia economico – financiar .legalitatea.

în func ie de dat (ziua. etc.num rul curent.).c ruia se primeúte sau se restituie diferen a între cheltuielile efective de deplasare úi avansul acordat. opera ie cu opera ie. . servesc la gruparea úi ordonarea datelor cuprinse în documente justificative în func ie de natura.Registre pentru eviden a cronologic . num rul úi data documentului justificativ.5. Registrul jurnal serveúte ca document obligatoriu de înregistrare cronologic úi sistematic respectiv ca prob în litigii.data de înregistrare. Registrul cartea – mare). Registrul jurnal Este documentul contabil obligatoriu în care se înregistreaz zilnic. Registrele de contabilitate Registrele de contabilitate sunt documente contabile obligatorii în cadrul c rora agen ii economici înregistreaz periodic. .1. 4. în mod cronologic. b) În cazul celorlalte documente corectarea se realizeaz prin t ierea (trecerea) cu o linie a textului sau a cifrei greúite pentru ca acestea s poat fi citite. Se întocmeúte într-un singur exemplar manual. felul úi sensul modific rii în timp (ex. Registrele folosite în contabilitate pot fi grupate în trei mari categorii: .felul.conturi debitoare úi conturi creditoare. nota de contabilitate. . .Registre pentru eviden a sistematic .sumele debitoare úi creditoare care s-au înregistrat în conturile corespunz toare. f r spa ii libere toate modific rile activelor. consemnate în documente justificative care produc modific ri asupra pozi iei financiare. evenimentelor úi tranzac iilor atât în ordine cronologic cât úi sistematic . performan elor financiare úi fluxurilor de trezorerie. anul) producerii sau consemn rii în documentele justificative care le atest (ex. cronologic úi sistematic opera iunile economice úi financiare. . .explica ii cu privire la opera iile consemnate. veniturilor úi cheltuielilor unei întreprinderi. men ionându-se data efectu rii corecturii úi semnându-se de persoana care a întocmit úi corectat documentul justificativ. capitalurilor proprii.5. Registrul jurnal. datoriilor. iar deasupra se scrie cifra sau textul corect. În condi iile conducerii contabilit ii cu ajutorul tehnicii de calcul. . fie sub form de list ri informatice legate sub form de registru úi cuprinde coloane distincte cu privire la: . luna. 4. servesc la înregistrarea opera iilor economico – financiare.Registre pentru eviden a combinat sunt utilizate pentru înregistrarea simultan a opera iilor. fiecare opera ie se va înregistra prin articole contabile în mod cronologic dup data 33 .

. . . tip rite pe ambele fe e servind la: . Pe lâng calitatea de document contabil obligatoriu de înregistrare a rezultatelor inventarierii serveúte úi ca prob în litigii. La fel ca úi registrul jurnal se întocmeúte într-un singur exemplar úi serveúte ca: .de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate. cauze.num rul curent. . în care se înregistreaz grupat dup natura lor elementele inventariate.5.diferen a din evaluare (valoarea. Se întocmeúte la sfârúitul lunii în cadrul compartimentului financiar contabil . de regul la sfârúitul anului.întocmirea balan ei de verificare.3. Se completeaz pe baza inventarierii faptice a fiec rui cont cuprins în bilan .5. cu ocazia fuziunii. únuruit. 34 .valoarea de inventar. suficient de detaliat pentru a putea justifica con inutul fiec ruia dintre posturile bilan ului contabil. .2. parafat úi înregistrat la organul fiscal teritorial f r úters turi úi spa ii libere.document de înregistrare a încas rilor úi pl ilor. Registrul jurnal de încas ri úi pl i înregistreaz cronologic. Registrul Cartea mare Serveúte pentru conducerea contabilit ii sintetice a opera iunilor economico – financiare în unit ile care utilizeaz forma de înregistrare contabil „maestru – úah”. . toate opera iile de încas ri úi pl i efectuate pe baza documentelor justificative de c tre asocia iile familiale úi persoanele fizice care au calitatea de comerciant. putând fi suplinit de „Fiúa de cont pentru opera ii diverse” . diviz rii sau lichid rii precum úi în alte situa ii. Registrul inventar Este documentul contabil obligatoriu. dup ce a fost numerotat. zi de zi.prob în litigii.recapitula ia elementelor inventariate.valoarea contabil . care conduce contabilitatea în partid simpl . Se utilizeaz sub form de foi volante. 4. Se întocmeúte într-un singur exemplar. Trebuie întocmit: la înfiin area unit ii.stabilirea rulajelor úi a soldurilor pe conturi sintetice la unit ile care utilizeaz forma de înregistrare „pe jurnale”. În aceast situa ie Registrul jurnal se editeaz lunar iar paginile vor fi numerotate pe m sura edit rii lor. . 4. eviden iind urm toarele: . anual la închiderea exerci iului. -document de stabilire a situa iei financiare a agentului economic. Cartea mare st la baza întocmirii balan ei de verificare.verificarea înregistr rilor contabile efectuate. diferen e).

care se aprob de conduc torul unit ii. Organizarea circula iei documentelor Circula ia documentelor eviden iaz drumul parcurs de acestea de la intrarea în unitate sau de la emitere úi pân la arhivare. Gestionarea documentelor 4. Eviden a formularelor cu regim special se ine cu ajutorul „Fiúei de magazie a formularelor cu regim special care se completeaz distinct pentru fiecare tip de formular pe m sura aprovizion rii acestora. nu circul în afara unit ii fiind considerate documente de înregistrare contabil .termenul stabilit pentru predarea documentelor.persoanele care poart r spunderea întocmirii lor. clien ii. arhivându-se la compartimentul financiar contabil împreun cu documentele contabile care au stat la baza întocmirii lor (p strându-se minim 10 ani). . ordonatorului de credite sau altor persoane care au obliga ia gestion rii activelor úi pasivelor întreprinderii. Eviden a úi utilizarea documentelor Întreprinderile care întocmesc documente justificative úi contabile în mod deosebit formulare cu regim special de înseriere úi numerotare precum úi alte documente cu ajutorul c rora se stabilesc volumul de activitate. trebuind s le justifice în orice moment iar cele nefolosite restituindu-se la magazie pe baza „Bonului de predare – transfer – restituire” cu men ionarea seriei úi a numerelor. .destina ia documentelor. R spunderea pentru organizarea gestion rii. Persoanele care folosesc formularele cu regim special r spund de utilizarea lor.1. Acest grafic va con ine: . 4.Toate categoriile de registre prezentate. care stau la baza înregistr rilor în contabilitate.data întocmirii. pl ile úi încas rile efectuate în raport cu bugetul de stat. contabilul úef sau o alt persoan împuternicit s îndeplineasc aceast func ie s întocmeasc nomenclatorul (lista) documentelor utilizate pentru fiecare opera ie sau activitate economico – financiar precum úi graficul circula iei documentelor. precum úi pentru inerea la zi a contabilit ii se recomand ca directorul financiar – contabil. contabile úi a registrelor de contabilitate revine administratorului. . furnizorii sau alte persoane fizice úi juridice au obliga ia s organizeze úi s asigure corecta utilizare. . întocmindu-se bon de consum dintr-un bonier distinct gestionat de persoana împuternicit în acest scop. .6. 35 .denumirea documentelor. Formularele cu regim special se elibereaz utilizatorilor pe baza aprob rii conduc torului unit ii.6.alte elemente care se apreciaz ca necesare. eviden úi gestionare a acestora. folosirii úi eviden ei documentelor justificative. În vederea asigur rii unei circula ii ra ionale úi unitare a documentelor.num rul de exemplare. înscriindu-se în mod obligatoriu seria úi numerele aferente formularelor respective. . 4.6.2.

. în scris administratorului. defectuos tip rite sau în alte cazuri similare se anuleaz prin barare pe diagonal f cându-se men iunea „ANULAT” pe toate exemplarele úi se restituie gestionarului de formulare sub semn tura persoanei pred toare. Clasarea documentelor poate fi: provizorie sau definitiva. se numeroteaz úi se trec în ordine într-un nomenclator (list ) la începutul fiec rui dosar. p strarea úi arhivarea documentelor justificative úi contabile Clasarea este opera iunea de grupare. dotate cu mijloace de prevenire a incendiilor.gruparea documentelor în dosare se face cronologic úi sistematic pe exerci ii financiare respectiv perioade din cadrul acestora. care are obliga ia de a dispune cercetarea úi verificarea împrejur rilor în care s-au produs lipsurile sau pierderile úi eventual tragerea la r spundere a celor vinova i conform legii. Partea a III – a.6. 82/1991. 9 ** Legea contabilit ii nr. 629/2002 Legea contabilit ii nr. Formularele cu regim special pierdute sau sustrase se declar nule în Monitorul Oficial al României. La arhivarea documentelor contabile úi justificative trebuie respectate urm toarele reguli generale9: . Clasarea. M. . art. Termenul de p strare a documentelor justificative úi contabile este de 10 ani cu începere de la data exerci iului în cursul c ruia au fost întocmite.Of. în magazie sau la compartimentele care le utilizeaz vor fi aduse. nr. únuruite úi parafate. bibliorafturi. dup sesizarea organelor în drept. Lipsurile sau pierderile de formulare numerotate. cu excep ia statelor de salarii úi a situa iilor financiare anuale care trebuie p strate timp de 50 de ani. asigurate împotriva degrad rii.Of. care reflect miúc rile dosarelor úi documentelor din cadrul arhivei.3. republicat în 2005.Formularele neutilizabile. 4. distrugerii sau sustragerii. 82/1991. etc. Documentele clasate în dosare.48//2005 36 . Scoaterea din arhiv a documentelor pentru consultarea temporar se face doar cu acordul scris al conduc torului unit ii iar eliminarea documentelor al c ror termen legal de p strare a expirat se face de c tre o comisie numit în acest sens. întocmindu-se proces – verbal úi operându-se corespunz tor în „Registrul de eviden curent a arhivei”. M. 25.documentele se grupeaz în dosare numerotate.eviden a documentelor la arhiv se ine cu ajutorul „Registrului de eviden curent ”. republicat în 2002. aranjare úi îndosariere a documentelor justificative úi contabile în func ie de anumite criterii care s permit o bun p strare dar úi s fac posibil descoperirea cu uúurin la nevoie. .dosarele con inând documente contabile se p streaz în spa ii amenajate în acest scop.

2. Atunci când se constat dispari ia unor documente justificative úi contabile se impune reconstituirea acestora în termen de maximum 30 de zile de la constatare** în baza unui dosar de reconstituire întocmit separat pentru fiecare caz. Defini i si caracteriza i Registrul Cartea-Mare? 10. . bilete de c l torie.6. care se ataúeaz la dosarul de reconstituire. 4. distruse sau sustrase. Defini i si caracteriza i documentele justificative.sesizarea scris .procesul verbal de constatare a pierderii. . Conform legisla iei în vigoare nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri. Cum sunt reconstituite documentele justificative si contabile? 37 . Defini i si caracteriza i formularele tipizate? 4. Care sunt registrele contabile obligatorii? 8. Defini i si caracteriza i formularele netipizate? 5.dovada sesiz rii Parchetului General sau dovada sanc ion rii disciplinare a salariatului vinovat.dispozi ia scris a conduc torului unit ii pentru reconstituirea documentului. . . distrus sau sustras úi anume: . Cum se realizeaz verificarea documentelor justificative? 6. Reconstituirea documentelor justificative úi contabile Reconstituirea este procesul de refacere în forma ini ial a documentelor pierdute. ÎNTREB RI: 1. Dosarul de reconstituire trebuie s con in toate lucr rile efectuate în leg tur cu constatarea úi reconstituirea documentului pierdut. Defini i si caracteriza i Registrul Jurnal? 9.La încetarea activit ii documentele se predau la Arhivele Statului în conformitate cu dispozi iile legale privind Fondul Arhivistic Na ional al României dac legea nu prevede altfel.declara ia scris a salariatului responsabil cu p strarea documentului. Atunci când originalul documentului reconstituit a fost g sit. dup caz.) disp rute înainte de a fi înregistrate în eviden a contabil . Cum este organizata circula ia documentelor? 12. Toate documentele reconstituite vor purta vizibil men iunea „RECONSTITUIT” cu specificarea num rului úi a datei dispozi iei pe baza c reia s-a f cut reconstituirea.4. Defini i si caracteriza i Registrul Inventar? 11. Cum se clasifica documentele justificative? 3. sustragerii sau distrugerii.o copie a documentului reconstituit. Cum sunt l sate. Cum sunt depistate erorile de verificare documentelor justificative ? 7. etc. pe baza unui proces verbal. . p strate si arhivate documentele justificative si contabile? 13. pagubele aduse unit ii sau ter ilor generate de dispari ie recuperându-se de la cei vinova i conform legii. documentul reconstituit se anuleaz .

relevante.1. În cadrul contabilit ii normalizate evaluarea se realizeaz în baza unor reglement ri specifice denumite tratamente contabile.”10 M surarea activelor. regulilor úi practicilor specifice adoptate de o întreprindere în vederea reflect rii fidele a evenimentelor úi tranzac iilor. DEX. op iuni úi posibilit i particulare desprinse pe baza ra ionamentului profesional. Principiile evalu rii în contabilitate Evaluarea structurilor situa iilor financiare ale întreprinderii trebuie realizat pe baza principiilor contabile de baz . bazelor. valoarea net de realizare curent .352 38 . variante. Expresiile monetare ale acestora se ob in prin aplicarea politicilor contabile úi a tehnicilor de m surare. credibile úi comparabile cu privire la procesele. Bucureúti 1997. în decursul unei perioade determinate este necesar estimarea dimensiunii acestora adic m surarea sau cuantificarea lor unitar . a stabili pre ul. veniturilor. Con inutul. 5. Tratamentul de baz exprim opinii úi conven ii general acceptate. În materie de contabilitate bazele de m surare au fost reglementate în func ie de etapele parcurse în reforma contabilit ii. capitaluri proprii. selectate pentru active.2. a socoti. valoarea. cheltuielilor úi rezultatelor financiare în contabilitate folosind un etalon unitar (cel monetar) poart numele de evaluare. capitalurilor proprii. iar cel alternativ.CAPITOLUL 4 EVALUAREA ACTIVELOR ùI PASIVELOR ÎNTREPRINDERII În vederea ob inerii de informa ii inteligibile. Cele mai utilizate baze de m surare sunt: costul istoric. apelarea la una sau mai multe baze de m surare**). a pre ui. costul de înlocuire. Tehnicile de estimare sunt metode úi estim ri adoptate de agen ii economici pentru a determina valorile monetare ce corespund bazelor de m surare. pag. În func ie de politica adoptat de întreprindere. activit ile. recunoaúterea úi prezentarea structurilor situa iilor financiare. valoarea just . datoriilor. de nevoile de informare úi nu în ultimul rând în func ie de ra ionamentul profesional pot fi adoptate dou tratamente: de baz úi alternativ. importan a úi necesitatea evalu rii A „evalua” înseamn „a determina. evenimentele úi tranzac iile ce au avut loc. Editura Univers. Evaluarea presupune. cheltuieli. venituri úi rezultate financiare. a calcula. 5. datorii. 10 Dic ionarul explicativ al limbii române. a estima. Politicile contabile cuprind ansamblul principiilor. conven iilor.

pag. presupune continuitate în aplicarea aceloraúi reguli úi norme privind evaluarea activelor. pasive. datoriilor. c) Principiul pruden ei presupune recunoaúterea numai a profiturilor realizate úi înregistrarea obliga iilor úi pierderilor previzibile chiar dac apar între data încheierii exerci iului úi data întocmirii bilan ului. cheltuielilor úi rezultatelor asigurând astfel comparabilitatea în timp a informa iilor contabile.9 39 .O. Acestea sunt11: . 5.M. eviden iat în documentele justificative care le atest utilitatea (destina ia) sau provenien a (sursa). nr.Dintre acestea prezint importan semnificativ în chestiunea evalu rii urm toarele: a) Principiul costului istoric.. f r a intra în imposibilitatea continu rii activit ii sau reducerea semnificativ a acesteia. d) Principiul permanen ei metodelor. f) Principiul pragului de semnifica ie. b) Principiul cuantific rii monetare. 94 /2001. e) Principiul continuit ii activit ii are în vedere prezum ia c întreprinderea îúi continu în mod normal func ionarea într-un viitor previzibil. . nr. presupune exprimarea monetar (valoric ) a activelor.valoarea de întrebuin are. a)Valoarea de utilitate este reprezentat de pre ul presupus a fi acceptat de un poten ial cump r tor în func ie de: . . Ristea M. cheltuielilor úi rezultatelor financiare.F.valoarea real . Editura Na ional. recomand ca în vederea stabilirii valorii totale corespunz toare unei pozi ii din bilan se va determina separat valoarea aferent fiec rui element individual de activ sau de pasiv. cheltuieli úi venituri. capitalurilor proprii. datoriilor. 9 O.M. 85/2001. veniturilor. recomand ca orice element cu o valoarea semnificativ s fie prezentat distinct în cadrul situa iilor financiare iar elementele cu valori nesemnificative care prezint aceeaúi natur sau cu func ii similare trebuie însumate nefiind necesar prezentarea lor separat . În esen principiul presupune aprecierea rezonabil a evenimentelor úi tranzac iilor în scopul evit rii riscului de transfer asupra viitorului a incertitudinilor prezentului.P. Criteriile de baz ale evalu rii În teoria úi practica contabil s-au conturat mai multe criterii cu privire la evaluarea fluxurilor úi stocurilor de active. 2000. 11 ** C lin O. pag.3. . Bazele Contabilit ii. Colec ia Economic .valoarea de utilitate. astfel încât prin mijlocirea monedei (banilor) valorile economice se exprim unitar cu ajutorul pre urilor úi tarifelor. impune înregistrarea în contabilitate a activelor úi pasivelor la valoarea de origine (valoarea de intrare). capitalurilor proprii.timpul.valoarea de pia . veniturilor. g) Principiul evalu rii separate a elementelor de activ úi pasiv.

eveniment sau tranzi ie provine din trecut. cheltuielilor úi rezultatelor cu ajutorul pre urilor. Formele evalu rii úi tratamente contabile privind evaluarea Evaluarea este o form specific a cuantific rii úi în acelaúi timp un procedeu de baz al metodei contabilit ii.1. in prezent sau în viitor.activele de pia sunt relativ omogene.4. în cadrul unei tranzac ii în care pre ul este determinat obiectiv. concretizate în ieúiri de active úi pasive.1. veniturilor.. se disting dou forme principale de evaluare: evaluarea curent úi evaluarea periodic . 40 . evenimente úi tranzac ii viitoare.pre urile sunt disponibile pentru a fi cunoscute de public. procurare sau apari ie. În ambele situa ii evaluarea se face la valoarea de intrare denumit úi cost. Evaluarea la data intr rii în întreprindere Valoarea de intrare. Dac avem în vedere momentele în care se realizeaz úi obiectivele urm rite.4. 5. b)Valoarea just (valoarea real ) este suma la care poate fi tranzac ionat un activ sau decontat o datorie de bun voie între p r i aflate în cunoútin de cauz . Tr s turile esen iale ale acesteia sunt** : . care în esen presupune stabilirea dimensiunii valorice a activelor.starea sau amplasarea elementului supus evalu rii. de active tranzac ionate. . Tratamente contabile la evaluarea curent Tratamentele contabile reprezint reguli de evaluare recunoscute úi acceptate de teoria úi practica contabil în cadrul formelor de evaluare. 5. 5.data intr rii în întreprindere. în aúa fel încât oricând pot fi g si i poten iali cump r tori úi vânz tori. lun . d) Timpul are în vedere o anumit dat calendaristic (zi. . trece prin prezent úi produce efecte în viitor. Conform reglement rilor actuale evaluarea evenimentelor úi tranzac iilor la intrarea în gestiune se realizeaz pe baza costului istoric din trecut ce va genera fluxuri. în contabilitate opera iunile economico – financiare. Este utilizat în dou momente distincte ce privesc activitatea uni agent economic. la care sunt evaluate úi înregistrate în contabilitate activele úi pasivele la data intr rii în întreprindere se determin aplicând principiul costului istoric în func ie de modalit ile de intrare. capitalurilor proprii. an).sunt cantit i suficiente.pre ul pie ei. . evenimentele úi tranzac iile pe parcursul desf úur rii activit ii operative a întreprinderii.1. Evaluarea curent are în vedere.4.data ieúirii din întreprindere sau darea în consum. conform c ruia orice activitate. datoriilor. . valoarea la care sunt înregistrate. Este consecin a principiului continuit ii activit ii. respectiv la: . c)Valoarea de pia a unui activ reprezint pre ul care poate fi ob inut pe o pia activ .

Aceasta poate fi reprezentat prin: .000 + 4.000 lei (pre f r TVA). ex.000 lei. .000 + 22. .000 + 2. Costul de achizi ie (Ca) al unui bun este egal cu: . conectarea la re eaua de energie electric .alte cheltuieli directe de produc ie.p.pre ul de cump rare (f r TVA). . Consider m ca fiind cele mai reprezentative valori de intrare costul de achizi ii úi costul de produc ie. Ca = Pc + Tx nr. . tra + Ach ac Exemplu: Societatea Comercial „A” achizi ioneaz de la Societatea Comercial „B” un utilaj industrial în valoare de 100. .000 lei.000 = (116. . tra + Ach ac) – Rc Ca = (100.p) .costul de achizi ie al materiilor prime úi consumabilelor. salariile acordate muncitorilor de baz ) (Achd) .000) = 116. ex: taxe vamale.valoarea de aport.040 lei Costul de produc ie (Cp) al unui bun cuprinde: .taxele nerecuperabile. Ca = (Pc + Tx nr.000 lei. prima de asigurare 2.000 + (19% x 116.000) – 3. Cheltuielile. Furnizorul a acordat cump r torului reduceri comerciale în valoare de 3.000– 3. prime de asigurare (Tx nr. (C a m. atunci când sunt recunoscute sunt cuantificate la nivelul valorilor de intrare ale activelor care s-au majorat sau la nivelul valorilor de ieúire a datoriilor care au sc zut.p + Ch.valoarea nominal . + Ch.000 + 10. 41 .cheltuielile de transport – aprovizionare (Ch tra) .valoarea just .c) . Se cere s se determine costul de achizi ie al utilajului.000) = 113.valoarea corespondent . iar costurile cu montarea utilajului 4. Veniturile. (Pc) .cota cheltuielilor indirecte de produc ie alocate în mod ra ional ca fiind legate de fabrica ia bunului (C/Chind). Cheltuielile de transport aprovizionare însumeaz 10.040 = 138. .alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune. (A ch ac) Nu se includ în costul de achizi ie reducerile comerciale (Rc) úi alte elemente similare acordare de furnizor.valoarea actualizat .000 lei Costul de achizi ie + TVA va fi de: 116. (ex.costul de achizi ie .costul de produc ie. costurile cu montarea úi demontarea bunului.000 lei. atunci când sunt recunoscute sunt cuantificate la nivelul valorilor de ieúire ale activelor care au sc zut sau la nivelul valorilor de intrare ale datoriilor care s-au majorat.valoarea de utilitate. etc.

.2. Cp = Ca mpc + Achd + C/Chind Costurile îndator rii.metoda primul intrat – primul ieúit FIFO. 5.1. manoperei. la valorile determinate folosind una din metodele: . ia în considerare nivelurile normale (sau medii) ale materialelor úi consumabilelor. Pierderile de materiale. respectiv cheltuielile financiare cu dobânzile úi diferen ele de curs dobânzii privind împrumuturile care sunt atribuite direct achizi iei. eficien ei úi capacit ii de produc ie. Întreprinderile care aplic reglement rile simplificate armonizate cu Directivele Europene conform OMFP nr. 23 „Costurile îndator rii” în condi iile aplic rii tratamentului alternativ*).Cheltuielile generale de administra ie (Chga). Identificarea specific a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor. Metoda pre ului cu am nuntul este folosit în comer ul cu am nuntul pentru a determina costul stocurilor la articole numeroase úi cu miúcare rapid . nu trebuie incluse în costul de produc ie fiind recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit. construc iei sau produc iei unui activ pe termen lung. 306/2002 vor utiliza doar primele trei metode. . Evaluarea la data ieúirii din întreprindere sau la darea în consum Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile úi al acelor bunuri úi servicii produse úi destinate unor comenzi distincte úi ferme. manoper sau alte costuri de produc ie înregistrate peste limitele normal admise. Metoda primul intrat – primul ieúit (FIFO) presupune evaluarea bunurilor ieúite din gestiune la costul de achizi ie sau de produc ie al primei 42 .metoda ultimul intrat – primul ieúit LIFO. Costul bunurilor vândute este calculat prin deducerea valorii marjei brute din pre ul de vânzare al stocurilor. trebuie determinat prin identificarea specific a costurilor individuale. cheltuieli de depozitare cu excep ia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de produc ie anterior trecerii într-o nou faz de fabrica ie. care nu au marje similare úi pentru care nu este practic s se foloseasc alt metod . . În func ie de specificul activit ii pentru determinarea costului pot fi folosite de asemenea metoda costului standard în activitatea de produc ie úi metoda pre ului cu am nuntul în comer atunci când eviden a m rfurilor se ine la pre de vânzare cu am nuntul. (confundabile) se evalueaz úi înregistreaz în contabilitate.metoda costului mediu ponderat CMP. Diferen ele de pre fa de costul de achizi ie sau produc ie efectiv trebuie eviden iate distinct în contabilitate fiind recunoscute în costul activului.4. La ieúirea din gestiune bunurile de natura stocurilor úi alte active fungibile. cele financiare (Chf) úi cheltuielile de desfacere (Chd) nu se includ în costul de produc ie. Costul standard.alt metod similar recunoscut de reglement rile legale în vigoare. pot fi capitalizate ca parte din costul activului dac sunt îndeplinite condi iile prev zute de Standardul Interna ional de Contabilitate nr. Orice modificare a pre ului de vânzare presupune recalcularea marjei brute.

Pe m sura epuiz rii lotului bunurile ieúite din gestiune se evalueaz la costul urm torului lot în ordine cronologic .în 05.01.N: 5 buc .în 14. Pe m sura epuiz rii lotului bunurile ieúite din gestiune se evalueaz la costul lotului anterior în ordine invers cronologic . se bazeaz pe determinarea unor costuri antecalculate (standard) sau costuri medii dintr-o perioad anterioar .1. Aplica ii practice privind evaluarea stocurilor la ieúire sau consum Determina i valoarea ieúirilor úi a stocului final (dup pentru elementul „A” în baza urm toarelor date: .01.N: 6000 buc x 8 lei/buc.stoc la începutul anului 3000 buc x 5 lei/buc. CE – cantitatea ieúit . Sic – stocul ini ial exprimat cantitativ. Pe lâng cele trei metode principale de evaluare a stocurilor la ieúirea din gestiune se mai pot utiliza úi alte metode cum sunt: metoda costului standard sau metoda proxima intrare – prima ieúire.01. presupune evaluarea bunurilor ieúite din gestiune la costul de achizi ie sau de produc ie al ultimei intr ri (lot). Iv – intr rile exprimate valoric Ic – intr rile exprimate cantitativ. Metoda este recomandat agen ilor economici în condi iile unei economii infla ioniste.3. . 5.intr ri în cursul perioadei: .intr ri (primul lot).ieúiri în cursul perioadei: .N: 4000 buc x 6 lei/buc. are în vedere calcularea costului fiec rui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei úi a celor intrate în gestiune în cursul perioadei conform rela iei: Siv  Iv CMP Sic  Ic în care: Siv – stocul ini ial exprimat valoric. Metoda costului standard. .N: 7 buc.valoarea ieúirilor (costul elementelor). presupune evaluarea ieúirilor la nivelul valorii pe care întreprinderea va accepta s o pl teasc pentru achizi ionarea unui bun echivalent în viitor.4.în 10. Metoda costului mediu ponderat – (CMP). . Metoda ultimul intrat – primul ieúit – (LIFO).01. Metoda FIFO fiecare ieúire) 43 . În func ie de costul mediu ponderat se va determina valoarea ieúirilor conform rela iei: ValE = CE x CMP în care: ValE .în 07. Metoda proxima intrare – prima ieúire cunoscut úi sub denumirea de metoda „valorii de înlocuire”.

39 VE = 7000 x 7.57 = 27850 lei Vsf = 2000 x 5.01.01.Valoarea ieúirilor în data de 07.57 = 11140 lei În data de 14.39= 51730 lei Vsf = 1000 x 7.N: CMP (3000 x5)  (4000 x6) 3000  4000 39 7 5.01.57lei / buc Determinarea valorii ieúirilor: VE = Csf x CMP VE = 5000 x 5.N: CMP (2000 x5.01.N: 3000 x 5 = 15000 5000 buc 2000 x 6 = 12000 VE = 27000 lei Valoarea stocului final (Vsf ) în data de 07.01.N: Vsf = Cantitate stoc final (Csf ) x Pre ul bunurilor r mase în stoc (Psf ) Csf = 3000 + 4000 – 5000 = 2000 buc Vsf = 2000 buc x 6 lei/buc = 12000 lei VE în data de 14.N 2000 x 6 = 12000 7000 buc 5000 x 8 = 40000 VE = 52000 lei Vsf în data de 14.01.39 = 7390 lei 44 .57)  (6000 x8) 2000  6000 59140 8000 7.N: Vsf = 1000 x 8 = 8000 lei Metoda CMP Se determin costul mediu ponderat conform rela iei: Siv  Iv CMP Sic  Ic În data de 07.

N: Valoarea ieúirilor (VE) 6000 x 8 = 48000 7000 buc 1000 x 5 = 5000 VE= 53000 lei Valoarea stocului final (Vsf) Vsf = 1000 x 5 = 5000 lei. stabilit în func ie de utilitatea bunului. Din analiza rezultatelor se constat c valorile cele mai mari ale costurilor (ieúirilor) se ob in prin metoda LIFO iar cele mai mici prin metoda FIFO. starea.1.4. Valoarea probabil de încasat este reprezentat de numerarul sau echivalentul de numerar ce se presupune c va fi încasat din drepturile de inute de întreprindere asupra ter ilor. Evaluarea la inventariere La data inventarierii.N: Valoarea ieúirilor (VE) 4000 x 6 = 24000 5000 buc 1000 x 5 = 5000 VE = 29000 lei Valoarea stocului final (Vsf) Vsf = 2000 x 5 = 10000 lei În data de 14. Rezultatele ob inute prin metoda CMP se situeaz între valorile metodelor LIFO úi FIFO.01.la închiderea exerci iului financiar. Tratamente contabile la evaluarea periodic Evaluarea periodic presupune determinarea valorii elementelor de natura utilit ilor úi a resurselor în dou momente distincte úi anume: . respectiv pre ul pie ei. Crean ele inventariate se vor evalua la valoarea probabil de încasat iar datoriile la valoarea probabil de plat . .Metoda LIFO În data de 07.2. elementele de inute de o întreprindere sunt evaluate la valoarea actual sau de utilitate a fiec rui element denumit úi valoare de inventar.01. amplasarea.4. 45 .la inventariere. 5.2. 5.

semnificând inexisten a modific rilor în privin a utilit ii st rii sau amplas rii bunurilor úi nici influen e de natur infla ionist . aceste elemente men inându-se la valoarea de intrare. .valoarea de inventar este egal cu valoarea de intrare.valoarea de inventar este mai mic decât valoarea de intrare. aceste elemente men inându-se de asemenea la valoarea de intrare. adic evaluarea se va face la valoarea cea mai mic atunci când exist diferen e între valoarea de inventar úi valoarea din contabilitate (de regul valoarea de intrare). Din compararea valorii de inventar cu valoarea de intrare a elementelor inventariate pot rezulta urm toarele situa ii: . pag.diferen ele constatate în minus între valoarea de inventar úi valoarea contabil net ** a elementelor de activ se înregistreaz în contabilitate pe seama unei amortiz ri suplimentare.2. odat cu întocmirea situa iilor financiare anuale prezint importan major întrucât reflect imaginea de ansamblu a activit ii unei întreprinderi. rezultând un plus de valoare.diferen ele constatate în plus între valoarea de inventar úi valoarea de intrare se înregistreaz în contabilitate prin constituirea unui provizion. Editura Economic . La închiderea exerci iului elementele de activ úi pasiv de natura datoriilor se evalueaz úi reflect în situa iile financiare la valoarea de intrare pus de acord cu rezultatele inventarierii astfel12: a) Pentru elementele de activ: . situa ie mai rar întâlnit .valoarea de inventar este mai mare decât valoarea de intrare (din contabilitate). b) Pentru elementele de pasiv de natura datoriilor: . . Evaluarea faptic a elementelor inventariate se face prin consemnarea lor în „listele de inventariere” úi „procesul verbal” de inventariere iar la sfârúitul anului în „registrul de inventar”. 146 ** Prin valoarea contabil net se în elege valoarea de intrare mai pu in amortizarea úi ajustarile pentru depreciere cumulate. 5.F. Bucureúti 2002.diferen ele constatate în minus între valoarea de inventar úi valoarea de intrare nu se înregistreaz în contabilitate men inându-se la valoarea lor de intrare.2. Evaluarea la închiderea exerci iului Pentru cea mai mare parte a utilizatorilor informa iilor contabile evaluarea la închiderea exerci iului. M. . – Reglement ri contabile pentru agen ii economici.4.Valoarea probabil de plat exprim numerarul sau echivalentele de numerar ce vor trebui pl tite ter ilor ca urmare a unor evenimente trecute generatoare de obliga ii care în viitor vor încorpora beneficii economice. în cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este ireversibil sau se constituie un provizion pentru depreciere atunci când deprecierea este reversibil .diferen ele constatate în plus între valoarea de inventar úi valoarea de intrare nu se înregistreaz în contabilitate aceste elemente men inându-se la valoarea lor de intrare. .P. rezultând un minus de valoare. Cu ocazia evalu rii la inventariere se va respecta principiul pruden ei. 12 46 .

acestea vor fi modificate pentru a reflecta úi informa iile suplimentare.elementele nemonetare achizi ionate cu plata în valut úi înregistrate la cost istoric (imobiliz ri. Editura Economic . Reevaluarea reprezint o form particular a evalu rii. realizat la anumite intervale de timp. Valoarea just reprezint suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bun voie între dou p r i aflate în cunoútin de cauz în cadrul unei tranzac ii cu pre ul determinat obiectiv. Dac dup data bilan ului apar evenimente care pot furniza informa ii suplimentare fa de cele cunoscute la data bilan ului. acreditive. crean e úi datorii în valut ).5. acestea vor fi prezentate în bilan la valoarea reevaluat úi nu la costul lor istoric. pag. ** Standardele Interna ionale de Contabilitate (IAS 16). precum úi activele/ datoriile de primit/de pl tit în sume fixe sau determinabile.elementele monetare13 exprimate în valut (disponibilit i. . . 364 47 . Reevalu rile trebuie f cute cu suficient regularitate astfel încât valoarea contabil s nu difere substan ial de cea care ar fi determinat folosind valoarea just la data bilan ului. ce const în modificarea úi substituirea valorii contabile de înregistrare a imobiliz rilor corporale cu valoarea just (cu excep iile prev zute de lege) stabilit de regul de evaluatori autoriza i. iar conform tratamentului alternativ la valoarea reevaluat **. Surplusul din reevaluare inclus în capitalul propriu poate fi transferat direct în rezultatul reportat atunci când acest surplus este realizat. Atunci când reevaluarea imobiliz rilor corporale se face potrivit reglement rilor legale. depozite bancare. Se consider c întregul surplus este realizat la casarea sau cedarea activului. În concluzie putem considera c valoarea bilan ier a activelor úi datoriilor este dat de valoarea istoric (costul ini ial) corectat cu eventualele deprecieri de valoare (amortiz ri. respectiv valoarea reevaluat sau actualizat (cost curent) dac se utilizeaz tratamentul alternativ. ajust ri) dac se foloseúte tratamentul de baz . În situa iile financiare de la sfârúitul exerci iului veniturile úi cheltuielile trebuie evaluate la valoarea ini ial sau la o valoare actualizat la infla ie. iar situa iile financiare nu au fost aprobate.elementele nemonetare achizi ionate cu plata în valut úi înregistrate la valoarea just trebuie raportate utilizând cursul de schimb existent în momentul determin rii valorilor respective. Elementele dintr-o clas de imobiliz ri14 corporale sunt reevaluate simultan pentru a se evita reevaluarea selectiv úi raportarea în situa iile 13 Prin elemente monetare se în elege disponibilit ile b neúti. Reevaluarea Ulterior recunoaúterii ini iale ca activ o imobilizare corporal trebuie înregistrat conform tratamentului de baz la cost mai pu in amortizarea cumulat úi orice pierderi cumulate din depreciere. 5.La fiecare dat a bilan ului: . stocuri) trebuie raportate utilizând cursul de schimb de la data efectu rii tranzac iei.

atunci acele active sunt evaluate la costul de înlocuire mai pu in amortizarea corespunz toare. Pvp = Cdmt + Cdmp + Acdp +Cind + Mbp Dac se adaug taxa pe valoarea ad ugat vânzare al produc torului cu TVA. serviciilor úi presta iilor ce fac obiectul tranzac iilor comerciale dintre prestatori (executan i) úi beneficiari.financiare anuale a unor valori care s fie o combina ie de costuri úi valori calculate la date diferite. Costul complet comercial se determin astfel: se ob ine pre ul de 14 O clas de imobiliz ri corporale este o grupare de active de aceeaúi natur úi utiliz ri similare aflate în exploatarea unei persoane juridice. Ex. marf . Baza stabilirii valorii de intrare la care sunt înregistrate activele úi pasivele unei întreprinderi o reprezint pre urile úi tarifele. Pvp cu TVA = Pvp + (Pvp x C%TVA) Pre ul de vânzare al produc torului se poate ob ine úi pornind de la costul complet comercial (Ccc) influen at cu rata profitului (rp%). Într-o asemenea situa ie activul trebuie prezentat în bilan la cost mai pu in amortizarea cumulat úi pierderile din depreciere cumulate. de pe pia în baza raportului cerere – ofert intervenit ca urmare a negocierii dintre furnizor úi beneficiar. În func ie de destina iile úi traseul pe care îl parcurg bunurile úi serviciile pe pia se disting mai multe categorii de pre uri. Categorii de pre uri úi tarife utilizate în evaluarea contabil Evaluarea în general úi cea curent în mod special au ca obiectiv principal determinarea costului denumit úi valoare de intrare. maúini úi echipamente. marja brut de produc ie (Mbp) sau contribu ia de acoperire brut (profitul produc torului).6. cl diri. etc. alte costuri directe de produc ie (Acdp) úi costurile indirecte de produc ie (Cindp) repartizate. produs. Dac un activ imobilizat este reevaluat toate celelalte active din clasa din care face parte trebuie evaluate cu excep ia situa iei când nu exist nici o pia activ pentru acel activ. în sensul c profesioniútii contabili trebuie s stabileasc frecven a reevalu rii úi tratamentul contabil adecvat. costurilor directe cu manopera (Cdmp). Pre ul reprezint num rul unit ilor monetare (echivalentul b nesc) necesare pentru a vinde / cump ra un bun. 48 . terenuri. etc. Ra ionamentul profesional trebuie s primeze în problematica reevalu rii. 5. Tarifele reprezint modalitatea de particularizare a pre urilor pe pia în cazul lucr rilor. a) Pre ul de vânzare al produc torului (Pvp) (pre ul de livrare) se formeaz baza: costurilor directe materiale (Cdmt). Atunci când nu exist nici o posibilitate de a identifica o valoare de pia din cauza faptului c acel gen de imobiliz ri este foarte rar vândut.

. . . în lei la cursul de schimb oficial existent la data tranzac iei (Vev). numit úi pre ul engrosistului este aferent m rfurilor comercializate în loturi (partizi) mari.Ccc = Cdmt + Cdmp + Acdp + Cind + Cdsf + Cga în care: Cdsf .pre ul de deviz aferent lucr rilor de construc ii – montaj. 49 . este aferent bunurilor. .costuri de desfacere directe úi indirecte Cga .marja importatorului (comisionul importatorului) (Mi).pre ul de contractare úi achizi ie pentru produsele agricole. Pimp = Vev + Chtra + Tv + Cv + Acc + Mi + TVA c) Pre ul comerciantului.rata profitului Dac se adaug taxa pe valoarea ad ugat ob inem pre ul de vânzare cu TVA Pvp cu TVA = Ccc + (Ccc x rp%) + [ Ccc + (Ccc x rp%)] x C%TVA Pentru bunurile considerate de lux în pre ul de vânzare al produc torului se includ úi accizele (Acc) sau alte impozite pe circula ie (Aic) formând pre ul de livrare (Pl). lucr rilor úi serviciilor provenite din import.taxele vamale (Tv). Pl = Pvp + Acc + Aic Pre ul de vânzare al produc torilor (pre ul de livrare) cunoaúte mai multe forme de manifestare úi anume: . b) Pre ul importatorului.pre ul de vânzare cu am nuntul (en detail). .pre ul de vânzare cu ridicata (en gross).taxa pe valoarea ad ugat pentru elementele ce intr sub inciden a acesteia (TVA).valoarea extern în vam a bunului importat la pre de cump rare. Pvp = Ccc + (Ccc x rp%) rp% . Cunoaúte dou forme de manifestare: .costuri generale de administra ie. pân la consumatorul final. . . Se formeaz pe baza urm toarelor elemente: . . rezultat din transferarea valorii în valut .pre ul de produc ie.comisioanele vamale (Cv). Pre ul de vânzare cu ridicata. .accizele pentru unele produse considerate de lux (Acc). folosit de întreprinderile din sfera produc ii de bunuri materiale de larg consum.cheltuielile de transport úi asigurare pe parcurs extern în valut transformate în lei (Chtra). se formeaz în sfera circula iei m rfurilor la nivelul fiec rei verigi comerciale.

800 lei. impozitul pe profit). Aceasta se realizeaz prin alegerea unei anumite baze de evaluare.000 X 20% = 20.800 lei 5. Pre ul de vânzare cu am nuntul este pre ul la care se vând bunurile úi serviciile c tre popula ie în cantit i mici (cu bucata) prin magazine specializate de desfacere a m rfurilor cu am nuntul.000 lei Ac = 100. în vederea furniz rii de m rfuri diversificate úi în cantit i mari.000 + 22.800 = 142. . Pc = 100. b) În cazul elementelor care au ca baz de evaluare costul curent: . Pre ul comercian ilor (Pc) indiferent de forma de manifestare se formeaz din: . Exemplu: Societatea Comercial „A” specializat în comer ul cu am nuntul.000 LEI TVA neexigibil = (Ca + Ac) x 19% = 120.Întreprinderile cu ridicata sunt considerate verigi intermediare dispuse între societ ile cu activitate de produc ie sau între produc tori úi comercian ii cu am nuntul. . a) Pentru elementele care au ca baz de evaluare costul istoric evaluarea se realizeaz astfel: .adaosul comercial (Ac). Adaosul comercial practicat de SC „A” este de 20%. .costul de achizi ie (pre ul de cump rare f r TVA) (Ca).000 x 19% = = 22. la valoarea ce se aúteapt s fie pl tit în numerar sau echivalente ale numerarului pentru a stinge datoriile potrivit cursului normal al afacerilor.7. 50 . achizi ioneaz m rfuri de la Societatea Comercial „B” (produc tor) în sum de 100. Pc = Ca + Ac + TVA Ca = 100.activele sunt înregistrate la suma pl tit în numerar sau în echivalente ale numerarului sau la valoarea just din momentul cump r rii lor.000 lei (pre de cump rare f r TVA).datoriile sunt înregistrate la valoarea echivalentelor ob inute în schimbul obliga iei sau în anumite împrejur ri (ex.activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau echivalente ale numerarului care ar trebui pl tit dac acelaúi activ sau unul asem n tor ar fi achizi ionat în prezent. Baze de evaluare utilizate în prezentarea activelor úi pasivelor Recunoaúterea structurilor situa iilor financiare presupune determinarea valorilor la care acestea vor fi prezentate în bilan úi contul de profit úi pierderi.taxa pe valoarea ad ugat (TVA) Pc = Ca + Ac + TVA Adaosul comercial reprezint surplusul de valoare ad ugat de comercian i la pre ul de cump rare (în sum fix sau în cote procentuale) din care aceútia îúi acoper cheltuielile de comercializare úi ob in un anumit profit necesar func ion rii úi dezvolt rii activit ii.000 + 20.

având ca obiect de activitate comercializarea m rfurilor cu am nuntul. achizitioneaza de la furnizori 200 de perechi de cizme pentru barbati la pre de achizitie de 210 lei/pereche. la pre de achizi ie de 150 lei/pereche. Care sunt principiile evalu rii in contabilitate? Care sunt criteriile de baza ale evalu rii? Cum sunt evaluate activele si pasivele la data intr rii lor in întreprindere? 5.activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau echivalente ale numerarului care poate fi ob inut în prezent prin vânzarea normal a activelor.. Cum se realizeaz evaluarea periodica? 10. Enumera i metodele de evaluare la data ieúirii din întreprindere. numerar care se aúteapt s fie necesare pentru a deconta datoriile potrivit cursului normal al afacerilor. c) Atunci când baza de evaluare o reprezint valoarea realizabil : . achizitioneaza de la furnizori 250 de perechi de pantofi de dama. 4. 6. reprezentând valoarea neactualizat în numerar sau în echivalente de numerar care trebuie pl tit pentru a achita datoriile conform cursului normal al afacerilor. 9. Caracteriza i si exemplifica i metoda CMP. b. Ce intelegeti prin evaluare? 1. c.datoriile sunt înregistrate la valoarea neactualizat în numerar sau echivalente ale numerarului. . Caracteriza i si exemplifica i metoda LIFO.activele sunt înregistrate la valoarea actualizat a viitoarelor intr ri nete de numerar care urmeaz s fie generate de derularea normal a activit ii întreprinderii. pre ul de vânzare cu am nuntul si valoarea stocului final. Adaosul practicat de societate este de 30%. d) Când baza de evaluare o reprezint valoarea actualizat : . ÎNTREB RI: Defini i si caracteriza i evaluarea . PROBLEME PROPUSE: 1. 7. necesar pentru a deconta în prezent obliga ia. Cum se realizeaz evaluarea la inventariere? Dar la închiderea exerci iului? 11. 2. înregistreaz in cursul lunii urm toarele opera iuni: a. 3. 8. SE CERE: Sa se calculeze costul de achizi ie al m rfurilor achizi ionate. 51 .datoriile sunt înregistrate la valoarea lor de decontare. achizitioneaza de la furnizori 100 de perechi de pantofi de barbati la pre de achizi ie de 170 lei/pereche. Caracteriza i si exemplifica i metoda FIFO. SC GAMA SRL.

In data de 05.200 m.05.N .2. SC BETA SRL având ca obiect de activitate fabricarea pâinii. 3. In data de 15. In cursul lunii au avut loc urm toarele opera iuni: .intr ri: 12.N se achizitioneaza inca 1500 kg la pre ul de 1.08.N se dau in consum 4.000 kg de faina.FIFO si LIFO.N . 52 .N . de ine la începutul lunii august anul N urm torul stoc din piele: .150 m la un pre de 10 lei/m .180 m .05.50 m la un pre de 11 lei/m .2 lei/kg.08. iar in data de 10.170 m la un pre de 12 lei/m.ieúiri: 29.08.N – 100 m la un pre de 14 lei/m .05.5 lei/kg. SE CERE: Sa se evalueze ieúirile de faina prin cele trei metode: CMP.ieúiri: 18. SC OMEGA SRL având ca obiect de activitate fabricarea articolelor de imbracaminte din piele. FIFO si LIFO. SE CERE: Sa se stabileasc valoarea ieúirilor si stocul r mas prin cele trei metode: CMP. de ine la începutul lunii mai un stoc de materii prime in valoare de 2000 de kg de faina la pre ul de 1 leu/kg.N se achizitioneaza 1200 de kg la pre ul de 1.intr ri: 10.08.

Întrucât între datele înregistrate în contabilitate úi realitatea din teren pot s apar unele nepotriviri de ordin cantitativ.cu prilejul reorganiz rii gestiunilor. . în cazul fuziunii sau încet rii activit ii precum úi în urm toarele situa ii cum ar fi: . . Aceast opera iune se realizeaz prin intermediul procedeului numit inventariere. Inventarierea activelor úi pasivelor: no iune. .F. Inventarul ca instrument de control al gestiunii. precum úi a bunurilor úi valorilor de inute cu orice titlu. presupune o activitate laborioas . . 1753/2004. prezent úi viitoare a unei unit i patrimoniale. cel pu in o dat pe an pe parcursul func ion rii lor. în vederea întocmirii situa iilor financiare anuale care trebuie s -i ofere o imagine fidel a pozi iei financiare úi a performan ei unit ii pentru respectivul exerci iu financiar. cantitativ úi valoric sau numai valoric a elementelor de activ úi de pasiv în vederea compar rii acestora cu datele consemnate în contabilitate.M. agen ii economici. apar inând altor persoane juridice sau fizice. care nu pot fi stabilite cert decât prin inventariere.la cererea organelor de control. indiferent de modul de organizare úi tipul propriet ii. sunt obliga i s organizeze úi s efectueze inventarierea general a elementelor de activ úi de pasiv de inute la începutul activit ii.în alte cazuri prev zute de lege. úi în acelaúi timp s fac posibil determinarea unor indicatori semnificativi ai activit ii economico – financiare. cu prilejul efectu rii controlului sau a altor organe prev zute de lege. Rolul inventarierii rezult din func iile acesteia. importan . republicat în anul 2005 úi O. clasificare Inventarierea are ca scop principal stabilirea situa iei reale a tuturor elementelor de activ úi de pasiv ale fiec rei unit i. Inventarierea reprezint procedeul de stabilire faptic . calitativ úi valoric. se impune verificarea integrit ii materiale úi financiare a elementelor de activ úi de pasiv.CAPITOLUL 6 INVENTARIEREA – PROCEDEU DE DETERMINARE A SITUA IEI REALE A PATRIMONIULUI În conformitate cu Legea contabilit ii nr.P. 53 .ca urmare a calamit ilor naturale sau a unor cazuri de for major . de mare r spundere în ceea ce priveúte situa ia trecut . . 82/1991. 6.ori de câte ori intervine o predare – primire de gestiune. care pot fi sintetizate astfel: a) Determinarea situa iei reale a elementelor de activ úi de pasiv Are ca obiectiv construc ia unui bilan care s respecte principiul fundamental al contabilit ii „imaginea fidel ”.1.ori de câte ori sunt indicii c exist lipsuri sau plusuri în gestiune. func ii.

iar ulterior exprimarea valoric a acestora cu ajutorul pre urilor. calitative úi valorice ce au avut loc în structura elementelor de activ pe parcursul transportului. respectiv tarifelor. Prin acest control se urm resc: . transportul bunurilor. Aceasta este obligatorie în urm toarele momente: . Inventariere par ial .constatarea unor nereguli în ceea ce priveúte p strarea. de regul la sfârúitul anului (exerci iului financiar). inventarierea poate fi: Inventariere anual . face necesar clasificarea acesteia în func ie de mai multe criterii: a) Dup sfera de cuprindere. Prin aceast func ie se determin diferen ele dintre stocurile scriptice consemnate în contabilitate úi cele faptice. custodie. manipularea. etc. Cuprinde toate elementele de activ úi de pasiv.) sau la anumite elemente patrimoniale cu rol important în activitatea unit ii úi cu o vitez de rota ie diferit de a celorlalte componente ale gestiunii.modific rile cantitative. depozit rii.descoperirea unor acte de indisciplin (furturi.) datorit c rora elementele de activ au suferit modific ri fa de starea lor ini ial (normal .descoperirea unor erori sau omisiuni la înregistrarea în contabilitate a elementelor de activ úi de pasiv. semestru. importan a úi rolul acesteia în activitatea unit ii patrimoniale. Are loc la anumite intervale de timp. fireasc ). Cuprinde doar o parte din elementele de activ úi de pasiv. atât cele care apar in de drept întreprinderii. .în situa ia fuziunii.Presupune determinarea stocurilor faptice din punct de vedere cantitativ. risip ). . înaintea întocmirii situa iilor financiare anuale. Complexitatea opera iunilor pe care le presupune inventarierea.. . Inventarierea periodic .cel pu in o dat pe an. la fuzionarea unor unit i sau la apari ia unor evenimente extraordinare (ex. an). Se efectueaz cu ocazia pred rii – primirii unei gestiuni. referindu-se numai la anumite categorii de elemente patrimoniale (ex.). etc. 54 . b) Dup perioada la care se desf úoar . stocurile de bunuri. etc. inventarierea poate fi: Inventariere general . cât úi cele aflate temporar în unitate (închiriate. situa ii extraordinare (calamit i naturale. Este considerat o opera iune obligatorie. existente pe teren. depozitarea. . b) Controlul asupra integrit ii materiale úi financiare a elementelor de activ úi de pasiv Se realizeaz prin verificarea periodic a gestiunilor de valori materiale úi b neúti. loca ie. etc. calamit i naturale). încet rii activit ii ori reorganiz rii gestiunilor. dinainte stabilite (lun . trimestru. manipul rii.la începutul activit ii. neglijen e. . Inventariere ocazional .

1. Aceste m suri pot fi împ r ite în dou categorii: . .stabilirea rezultatului inventarierii. . Sunt obligate s organizeze úi s efectueze inventarierea activelor úi pasivelor: .inventarierea propriu – zis . a) M surile de natur organizatoric se refer la: .regiile autonome.m suri organizatorice.unit ile cooperatiste úi alte persoane juridice cu úi f r scop patrimonial. Activitatea laborioas de inventariere se efectueaz pe parcursul mai multor faze sau etape úi anume: . . 55 . R spunderea în acest sens revine managerului. .preg tirea inventarierii. .desemnarea comisiilor.regularizarea diferen elor constatate la inventariere. . 6.stabilirea elementelor care urmeaz a se inventaria.societ ile comerciale. inventarierea trebuie organizat în mod corespunz tor. diversificat úi de importan vital în activitatea unei întreprinderi. . .2.institu iile publice. Preg tirea inventarierii Preg tirea inventarierii este etapa premerg toare inventarierii propriu – zise în cadrul c reia se iau o serie de m suri pentru a se asigura condi iile desf úur rii corespunz toare a opera iunii în întregul s u. ordonatorului de credite sau altei persoane care are obliga ia gestion rii elementelor de activ úi de pasiv. .persoanele fizice care au calitatea de comerciant úi orice entitate care administreaz bunuri úi valori.lucr ri de natur contabil . Etapele inventarierii Ca activitate complex . dar în prezen a acestuia.2. úi urm reúte verificarea corectitudinii acestuia în ceea ce priveúte gestionarea bunurilor pe care le are în administrare. respectiv a subcomisiilor de inventariere.Inventarierea inopinat . Se desf úoar f r anun area prealabil a gestionarului. 6.

. raport de gestiune. Dintre m surile organizatorice ce vizeaz asigurarea condi iilor corespunz toare de lucru pentru comisia de inventariere.crearea condi iilor corespunz toare de lucru pentru comisia de inventariere.verificarea modului de func ionare a aparatelor úi sistemelor de m surare. se stabileúte o comisie central úi mai multe subcomisii de inventariere.asigurarea protec iei membrilor comisiei de inventariere în conformitate cu normele de protec ie a muncii.luarea de c tre comisia de inventariere a celor mai eficiente m suri pentru efectuarea inventarierii în bune condi iuni. se men ioneaz : . respectiv cânt rire.dotarea cu aparate úi instrumente pentru m surare. inclusiv cu rechizitele necesare. Ca m sur organizatoric . inclusiv cu dou rânduri de încuietori diferite. consemnat în documentele gestiunii (not recep ie. de prim importan . . Cu ocazia inventarierii de mare amploare. Aceasta va lua obligatoriu urm toarele m suri: . f cânduse men iunea pe documentul justificativ „primit” sau „eliberat” în timpul inventarierii. . .s solicite o declara ie scris gestionarului.) . . .s bareze úi s semneze dup ultima opera ie de intrare – ieúire. Comisia de inventariere trebuie s cuprind cel pu in dou persoane. Din comisia de inventariere nu pot face parte: gestionarii úi contabilii care conduc eviden a gestiunii respective. aceasta s se fac în prezen a comisiei. prin decizie scris . etc.identificarea tuturor locurilor de depozitare a valorilor materiale ce urmeaz a fi inventariate.. . iar dac nu este posibil. din care s rezulte urm toarele: 56 .participarea la inventariere a întregii comisii dar úi a gestionarului sau al înlocuitorului de drept al acestuia. . Atribu ii importante înaintea începerii inventarierii propriu – zise.sistarea opera iilor de predare – primire a bunurilor pe timpul inventarierii.dotarea comisiei cu sisteme de sigilare a spa iilor inventariate. fiúe de magazie. numirea comisiilor de inventariere se face de c tre conduc torul unit ii. etc. din care una este preúedintele comisiei (responsabilul). . a spa iilor în care se g sesc bunurile gestionate de c tre acesta.închiderea úi sigilarea în prezen a gestionarului. cânt rire.asigurarea personalului necesar pentru manipularea bunurilor inventariate. revin úi comisiei de inventariere.

dac are cunoútin a de existen a unor plusuri sau minusuri în gestiune. atât de c tre gestionar. . b) Lucr rile premerg toare de natur contabil se refer la înregistrarea la zi. prin care se în elege: pre urile la care au fost înregistrate la intrarea în patrimoniu. se evalueaz la valoarea de intrare. cu sau f r documente legale. . verificarea exactit ii înregistr rilor în conturi úi stabilirea soldurilor pentru conturile sintetice úi analitice. 57 . prin: cânt rire.. pe categorii de bunuri inventariate. a tuturor opera iilor economico – financiare. cât úi de c tre comisia de inventariere.dac de ine valori materiale pentru care nu s-au întocmit documente de recep ie sau a expediat bunuri f r documente legale. felul. În mod concret. Inventarierea propriu – zis Inventarierea propriu – zis este opera iunea cea mai important în cadrul c reia se realizeaz din punct de vedere practic. bunurile apar inând altor persoane. De asemenea. Listele de inventar se întocmesc pe locuri de depozitare úi pe gestionari. neutilizabile sau f r desfacere asigurat . denumit úi valoare de inventar. în vederea compar rii acestora cu rezultatelor inventarierii. .dac are documente de predare – primire neoperate în eviden a gestiunii sau nepredate compartimentului de contabilitate. pre ul unitar úi valoarea elementelor inventariate.activele imobilizate. în mod distinct pentru bunurile corespunz toare calitativ. fa de cele deteriorate. fil cu fil .dac de ine bunuri apar inând ter ilor. 6. codul.2. evaluarea principalelor categorii de bunuri se face astfel: . Evaluarea elementelor inventariate se face la nivelul valorii actuale. cantitatea. num rare. opera iunea de constatare. În aceast etap are loc stabilirea concret . .dac gestioneaz bunuri úi valori în alte locuri decât cele cunoscute de comisie. Listele de inventariere se semneaz . natura. etc. în func ie de natura elementelor supuse inventarierii. real úi direct a existen ei úi m rimii elementelor patrimoniale. consemnare în documente úi evaluare a elementelor de activ úi de pasiv. dar aflate în unitate cu ocazia inventarierii. m surare. se trec în liste separate. Descrierea elementelor inventariate se face în cadrul listelor de inventariere. cubare. În cadrul acestora se consemneaz : denumirea.2. stocurile úi celelalte bunuri corespunz toare calitativ. calitatea.

diferen ele constatate în plus sau în minus s priveasc aceeaúi perioad de gestiune úi aceeaúi gestiune. Listele de inventariere constituie documente de baz pentru stabilirea rezultatelor inventarierii. grupându-se pe categorii de elemente patrimoniale (m rfuri.3. Stabilirea rezultatelor inventarierii Este etapa în cadrul c reia rezultatele opera iunii de inventariere propriu – zise. la valoarea probabil de încasat. respectiv de plat . cheltuielile de transport. 6.bunurile depreciate se evalueaz în func ie de utilitatea acestora úi pre ul pie ei. atunci când stocurile faptice sunt mai mici decât stocurile scriptice. altfel spus. la care se adaug taxele nerecuperabile. În func ie de raportul dintre rezultatele inventarierii úi cele stabilite prin documente contabile.minus de inventar. . Valoarea de înlocuire reprezint costul de achizi ie al unui bun cu caracteristici úi grad de uzur similare celui lips în gestiune la data constat rii pagubei. inclusiv TVA. iar cele incerte. Dac valoarea de inventar este mai mare decât valoarea din contabilitate. (exprimate valoric). Bunurile constatate ca plusuri în gestiune se vor evalua la valoarea just . se centralizeaz . etc. úi anume: . se va avea în vedere posibilitatea compens rii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate. Administratorii vor lua m sura imput rii lipsurilor în gestiune la valoarea lor de înlocuire.crean ele úi datoriile se evalueaz la valoarea nominal . aprovizionare úi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau pentru intrarea în gestiune a bunului respectiv.). obiecte de inventar. . pot rezulta dou situa ii distincte.. în vederea compar rii cu situa ia scriptic eviden iat în contabilitate.plus de inventar. atunci când stocurile faptice determinate valoric prin inventariere sunt mai mari decât cele scriptice (din contabilitate) de asemenea valoric. în listele de inventar se vor înscrie valorile de inventar. úi va cuprinde: pre ul de cump rare practicat pe pia .s existe riscul de confuzie între costurile aceluiaúi bun material din cauza asem n rii în ceea ce priveúte aspectul exterior. în listele de inventar se vor înscrie valorile din contabilitate. Rezultatele inventarierii sunt consemnate într-un proces verbal care trebuie s con in obligatoriu urm toarele: 58 . dac sunt îndeplinite urm toarele condi ii: . La stabilirea valorii debitului. a minusului. respectiv plusului de inventar. .2. în cazul în care lipsurile în gestiune nu sunt considerate infrac iuni. ambalaje. iar în situa ia în care valoarea de inventar este mai mic decât valoarea din contabilitate.

. Lipsurile constatate cu ocazia inventarierii pot avea cauze obiective (spargeri.rezultatul inventarierii.bunurile depreciate. Prin înregistrarea în contabilitate a plusurilor. Plusurile constatate la inventariere se înregistreaz ca intr ri în gestiunea unit ii.compens rile efectuate. În primul caz se consider c lipsurile sunt neimputabile. sc z minte în limite normale. punctele de vedere ale gestionarului cu privire la rezultatul inventarierii. Dup finalizarea opera iunii de inventariere. etc) sau cauze subiective datorate unor neglijen e sau sustrageri. depistate la inventariere. . Se poate spune c prin aceast opera iune are loc regularizarea rezultatelor inventarierii .2. . respectiv a minusurilor la inventariere.. este necesar a se efectua înregistr rile adecvate prin care s se pun de acord rezultatele inventarierii cu cele eviden iate în contabilitate. cauzele care au condus la situa ia de fapt úi modalitatea de recuperare a eventualelor pagube (lipsuri în gestiune) atunci când este cazul. lipsurile se consider imputabile úi ca atare trebuie recuperate de la cei vinova i. Regularizarea diferen elor constatate la inventariere Pentru a se asigura concordan a între datele din contabilitate úi cele constatate la inventariere.elementele inventariate. În cel de-al doilea caz.felul inventarierii. . 59 . ceea ce permite construc ia unui bilan bazat pe principiul „imaginii fidele a pozi iei financiare úi a performan elor întreprinderii”. acestea înregistrându-se în contabilitate prin afectarea cheltuielilor perioadei de gestiune. . când datele din contabilitate (scriptice) sunt aduse prin înregistr ri contabile adecvate. la nivelul rezultatelor determinate prin inventariere. . se va solicita gestionarului o declara ie scris din care s rezulte impresiile acestuia cu privire la modul de desf úurare a inventarierii.gestiunile inventariate. diminuându-se cu valoarea acestora cheltuielile de exploatare sau financiare ale unit ii patrimoniale. indiferent de rezultatele acesteia.concluzii úi propuneri f cute de comisia de inventariere. . 6. se asigur corela ia dintre datele consemnate în contabilitate úi realitatea constatat prin inventariere.perioada inventariat .4. Vor fi exprimate de asemenea în declara ie.

Cum se clasifica inventarierea dup sfera de cuprindere? Dar dup perioada la care se desfasoara? 3.Datele consemnate în listele de inventariere úi procesul verbal de inventariere sunt centralizate úi grupate conform posturilor din bilan ul contabil. Defini i inventarierea. în cadrul documentului obligatoriu numit „Registru inventar”. Care este etapa premerg toare inventarierii propriu-zise si ce presupune aceasta? 5. ÎNTREB RI: 1. Cum se realizeaz inventarierea propriu-zise? 6. Preciza i modul in care se pot stabili rezultatele inventarierii? 7. Enumera i etapele inventarierii. 4. 2. Cum pot fi regularizate diferentele constatate la inventariere? 60 .

este un procedeu al metodei contabilitatii. o obliga ie pers. care se include in pre ul de vânzare a unor m rfuri determinate.GLOSAR: Acciza Taxa suportata de consumatori. lucr rile executate sau serviciile prestate. fizica sau juridica ce de ine una sau mai multe ac iuni hârtie de valoare emisa de o societate pe ac iuni. este format din contul corespondent debitor. valoarea bunurilor aduse ca aport in societate. de verificare a exactitatii înregistr rilor si de centralizare a conturilor. sub forma ieúirilor sau sc derilor de valoare a activelor si a creúterilor de datorii care au ca rezultat Acreditiv Act Ac ionar Ac iune Activ Adaosul comercial Amortizarea Articolul contabil Balan a de verificare Balan a úah Bilan Capital social Cartea Mare Cheltuieli 61 . patrimoniul agentului economic in întregul sau. exprimata in moneda na ionala. este procedeul specific metodei contabilitatii care cuprinde. document emis de o persoana fizica sau juridica. o balan a de verificare care ofer posibilitati suplimentare de descoperire a erorilor de înregistrare. cumulat de la începutul anului. la un moment dat. prin care se atesta un fapt. Acreditivul se foloseúte atunci când unitatea pl titoare nu si-a achitat la timp obliga iile fata de furnizor si acesta solicita garantarea încas rii drepturilor ce i se cuvin. separarea unei sume din contul întreprinderii la banca intr-un cont special la dispozi ia unui anumit furnizor din care urmeaz sa se efectueze pl ti c tre acest furnizor pentru materialele aprovizionate. se completeaz numai la sfarsitul lunii si serveúte pentru stabilirea rulajelor si soldurilor fiec rui cont sintetic. contul corespondent creditor. prin care se dovedeúte dreptul de proprietate al detinatorului asupra unei parti din capitalul social al societatii care a emis-o. un drept. in expresie baneasca. Pe baza acesteia se intocmeste bilan ul. precum si rezultatele financiare ale activitatii sale. bazat pe principiul dublei înregistr ri. pe baza c reia detinatorul primeúte dividend se înscriu mijloacele economice sub aspectul componentei materiale si al drepturilor de a dispune de ele. adic mijloacele economice si sursele acestora. destinata acoperirii cheltuielilor de circula ie si ob inerii profitului de c tre toate societatile comerciale participante la cump rarea si revanzarea m rfurilor. suma si data opera iei. suma cuprinsa intre pre ul cu am nuntul si pre ul cu ridicata. partea din valoarea imobiliz rilor inclusa in costul produc iei sau in cheltuielile de circula ie pentru recuperarea treptata pe m sura uz rii lor. prin deschiderea acreditivului. diminu ri ale beneficiilor economice pe perioada exerci iului financiar. una din formele cele mai r spândita a impozitelor indirecte.

FIFO (primul metoda potrivit c reia costul unitar de achizi ie al primei intr ri intrat/primul (lot) se atribuie primei ieúiri. ca document justificativ de înregistrare in contabilitatea furnizorului si a cump r torului. de Evaziunea la plata impozitelor. cuprinde date cu privire la rezultatele activitatii financiare Contul de desfasurata de agen ii economici concretizata in profit profit si (beneficii) sau pierderi. in acest caz. Dup epuizarea primului lot evaluarea se face la costul de achizi ie al celui de-al doilea lot ieúit 62 . document de dispozi ie care reflecta comanda care se da de Comanda c tre un agent furnizorului pentru livrarea unor materiale. in locul restituirii sumei. specializata in Economist stiintele economice sustragerea prin orice mijloace. a lucr rilor executate sau a serviciilor prestate. ca document de insotire a m rfii pe timpul transportului. societatea a primit anterior. iar la scadenta. toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de Debitori valorile avansate urmeaz sa dea un echivalent corespunz tor venituri pe care societatea le încaseaz propor ional cu Dividende num rul titlurilor de inute si in raport de profitul ob inut de societatile respective. persoana cu studii economice superioare. in întregime sau in parte.diminu ri ale capitalului propriu. formular cu regim special de inseriere si numerotare ce Factura serveúte ca : document pe baza c ruia se intocmeste fiscala instrumentul de decontare a produselor si m rfurilor livrate. Contabilitate stiinta economica. a rezultatelor acestora. taxelor si a altor sume datorate bugetului fiscala de stat. altele decât cele legate de sumele distribuite participan ilor la capitalul propriu. da posibilitatea cunoaúterii rezultatelor financiare. a factorilor care au determinat rezultatele. bugetelor locale. bugetului asigur rilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de c tre persoanele fizice si persoanele juridice romane sau str ine. cu acordul creditorului sau. sunt reprezentate de cheltuielile anticipate si de cheltuielile Cheltuieli constatate in avans. un împrumut pe Conversia obliga iunilor baza de obliga iuni. Aceasta raportare ofer o imagine de pierderi ansamblu asupra situa iei patrimoniului in expresie b neasca. in vederea determin rii randamentului si utilitatii economice a activitatii desfasurate. si pe elementele sale componente. denumite in continuare contribuabili. global. creditorul devine ac ionar la in ac iuni societate (posesorul unui num r de ac iuni in valoare egala cu suma împrumutata si nerestituita). document de execu ie prin care se consemneaz încasarea Chitan a unei sume la casieria unitarii. ele trebuiesc excluse din cheltuielile înregistrate curente ale exerci iului si incorporate apoi in cheltuielile in avans exerci iului la care acestea se refera. ce are ca obiectiv principal înregistrarea opera iunilor efectuate intr-o întreprindere.

Primele cantitati ieúite se evalueaz la pre ul de achizi ie al ultimei intr ri si dup epuizarea lotului se trece la preturile lotului achizi ionat înaintea acestuia s. a aportului întreprinz torilor. hârtie de valoare emisa de b nci. titlurile de valoare. sistem de finan are indirecta a investi iilor are loc pe calea emisiunilor de noi ac iuni sau parti sociale. disponibilitatile banesti. a fuziunilor si prin opera iuni interne de capitalizare.Gaj Hârtii de valoare Imobiliz ri necorporale Inventarierea Know . Metoda prezint dezavantajul ca in perioadele de infla ie apare un profit brut mai mare decât cel real si unitatea va pl ti un impozit pe profit mai mare. acordându-le un statut juridic pe baza c ruia pot fi proprietari. evaluate in expresie b neasca.d. de castiguri prin trageri la sorti sau sub ambele forme.a. biletele de odihna si tratament balnear. drepturile si obliga iile banesti izvorâte din rela iile cu ter ii. oficiu in cadrul c ruia sunt înregistrate datele si actele necesare atribuirii calitatii de persoana juridica unei societati 63 . Ca dezavantaj al metodei se mentioneaza faptul ca in perioadele de infla ie are loc micúorarea profitului real al unitatii.how LIFO (ultimul intrat/primul ieúit) Leasing Majorarea capitalului social Nota de contabilitate Obliga iunea Pasivul bilan ului Patrimoniu Persoana juridica Redeven a Registrul comer ului intrat s. este un titlu de credit. precum si cu restructurarea societatii si care nu se concretizeaz in bunuri materiale.a. ac iunea de constatare faptica. pentru ieúiri se atribuie costurile de achizi ie in ordin inversa intr rilor. sumele cheltuite in leg tura cu infiintarea (fondarea) societatii comerciale. reprezentând o obliga ie cuprinsa intr-un act juridic. stat sau agen i economici (deci si de societatile comerciale) care confer posesorului ei calitatea de creditor fata de institu ia emitenta si care are dreptul sa primeasc pentru suma împrumutata un anumit venit fix sub forma de dobânda. a existentei elementelor patrimoniale ale unitatii. totalitatea bunurilor mobile si imobile (inclusiv terenuri). reprezentan i suma de bani sau renta datorata periodic. etc. bunul material depus drept garan ie de c tre un debitor la dispozi ia creditorului sunt considerate timbrele fiscale si m rcile poútale. la o anumita data. la date fixe. nebrevetate. drepturi si obliga ii.d. un ansamblu de informa ii practice. rezultând din experien a francizorului si verificate de c tre acesta. din punct de vedere cantitativ si valoric.m. persoana sau grupul de persoane c rora legea le recunoaúte existenta. tichetele de calatorie.m. se înscriu aceleaúi mijloace economice sub aspectul sursei sau al modului de dobândire si al obliga iilor pe care le genereaz pentru agentul economic. bonurile de benzina. pot avea un patrimoniu. document de înregistrare prin care se înregistreaz o anumita opera ie ce nu are la baza alt document justificativ.

Rezervele Rulajul Scadenta Soldul TVA colectata TVA deductibila TVA de plata TVA de recuperat Venituri comerciale se constituie in principal prin acumularea profitului din exerci iile financiare precedente. In mod excep ional. Editura Na ional.Bazele contabilit ii. rezervele se pot constitui si din alte elemente ale situtiei nete cum sunt diferentele din reevaluare si primele legate de capital. BIBLIOGRAFIE SELECTIV 1. Editura Mirton. Caciuc Leonora Megan O. 2000 . Ristea M. Editura Economic .Bazele contabilit ii. 2003 64 . 2001 . Calin O. termenul sau data la care trebuie îndeplinita o obliga ie reprezint existenta la un moment dat a elementului înregistrat in cont TVA aferenta vânz rilor TVA aferenta cump r rilor diferen a rezultata daca TVA colectata (din vânz ri) > TVA deductibila ( din cump r ri) diferen a rezultata daca TVA deductibila (din cump r ri) > TVA colectata (din vânz ri). 3. C lin O. altele decât cele legate de contribu iile participan ilor la capitalul propriu. Bucureúti. 2. . 4. 2003 Contabilitate de gestiune. Timiúoara. creúteri ale beneficiilor economice pe perioada exerci iului financiar sub forma intr rilor si ieúirilor de active sau a reducerii datoriilor care au ca rezultat creúteri ale capitalului propriu. Bucureúti. Editura Tribuna Economic . Bojian O. arata m ririle sau micsorarile elementului patrimonial pentru care se foloseúte contul.Bazele contabilit ii. Bucureúti.

Bazele Contabilit ii. Mateú D. Editura Humanitas. Pereú I. Deva. Feleag N.) 8.01. 20.2004 . Bucureúti. Ristea M.G. 2003 . * * * 26. Editura Dacia. 22. 2004 . 2002 .5. B b i Valeria 10. Timiúoara. Editura Mirton. 6. Editura Economic 2002 .Contabilitatea în perspectiv (traducere). Operea C. Editura Mirton. 2000 .Teoria general a contabilit ii. 82 din 24 decembrie 1991 modificat úi republicat .Contabilitatea útiin fundamental úi aplicativ . (coord.) 14. 2002 . Deva. Epuran M. Deva. Teaciuc M. Editura Economic . Editura Intelcredo. Editura Scrisul Românesc. Mateú D. M. Ristea M. nr. Timiúoara. 2002 Bazele contabilitatii agentilor economici din Romania. Oprean I. 24.Bazele contabilit ii.Legea contabilit ii nr. 1996 . Caciuc L Iosif A. Puchi V. Pereú I. vol II 2003 Contabilitatea întreprinderii ~ aplica ii practice~. Tipografia Universit ii Timiúoara. 2002 . Mateú D. 2000 Bazele contabilit ii. Collase B.Bazele Contabilit ii. Possler L.Standardele Interna ionale de Contabilitate 2001. Universitatea Creútin „Dimitrie Cantemir” Bucureúti. 17. Cluj-Napoca. 1995 .Contabilitatea opera iilor specialei. 13. 21. Herbei M. * * * 65 . Bucureúti.Dic ionar de economie. 1980 Reglement ri contabile pentru agen ii economici.Norme metodologice pentru întocmirea úi utilizarea 27. Pereú I.Contabilitate General (traducere). Timiúoara. MFP 25.48/ 14.) 16. 15. Editura Intelcredo. 2001 .. 9. Timiúoara.P. Teaciuc M.Bazele cobtabilit ii.Bazele contabilitatii. Editura Eurostampa. Dobrot N.. vol I –2002. International Accounting Standards Bords. Malciu Liliana 12. Editura Economic . Mateú D. 1979 . (coord. Editura Eurobeea. (coord.Pereú C. Craiova. (coord. 1994 .Bazele teoretice úi aplicative ale contabilit ii. Editura Intel credo. Editura Economic . Voica V. 1998 . Imbrscu C 18. Bucuresti.Bazele contabilit ii. Demetrescu C. Editura Moldova. 1999 . Timiúoara.Contabilitatea financiar a întreprinderii. 2005 .Cererea úi oferta de informa ii contabile. Pântea I. Malciu Liliana Bunea ùt 11. Capron M. 7. Bucureúti. * * * . Editura Didactica si Pedagogica. Of.2005 . Iaúi. Oprean I. 19. Timiúoara. 1996 Bazele contabilit ii. Matiú D.) 23. Editura Mirton. Popa E. Editura Mirton.

Bucureúti. * * * formularelor comune privind activitatea financiar contabil úi modelele acestora. Ministerul Finan elor. Editura Economic . 1998 . Bucureúti. 2001 66 . Ministerul Finan elor Publice.Catalogul formularelor cu regim special privind activitatea financiar úi contabil .28. Editura Economic . Modele úi norme de întocmire úi utilizare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful