UNIVERSITATEA DIN PETROùANI CENTRUL DE I INVATAMANT DESCHIS LA DISTANTA

Prof.univ.dr. DUMITRU COTLE

BAZELE CONTABLITATII

MANUAL PENTRU INVATAMANT LA DISTANTA ANUL I

2007

1

OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina „Bazele contabilit ii” are rolul de ini iere in cunoaúterea principalelor elemente teoretice si practice ale obiectului si metodei de cercetare a contabilitatii, a principiilor, procedeelor si instrumentelor specifice utilizate pentru reflectarea st rii, structurii si transform rii patrimoniului. Sistematizarea activit ilor de predare úi seminarizare se vor realiza astfel încât s asigure însuúirea ra ional úi formarea gândirii contabile independente a studen ilor úi a metodologiei de realizare practic a sarcinilor contabilit ii. Problematica cursului îmbin no iunile cu caracter teoretic úi aplica ii practice prin rezolvarea unor probleme utilizând analiza contabil a opera iilor economice. Preg tirea pe parcurs a studen ilor se asigur prin intermediul cursului úi seminariilor folosindu-se dezbateri, lucr ri aplicative úi teste. Elaborat în spiritul acestor idei úi convingeri, autorii úi-au propus ca prezentul manual s reprezinte un sistem de concepte inteligibile, relevante úi credibile precum úi un suport aplicativ – demonstrativ care permite în elegerea contabilit ii ca útiin universal indispensabil .

2

CUPRINS: CAPITOLUL 1...................................................................................................5 FUNDAMENTELE STIINTIFICE ALE CONTABILITATII..................................5 1.1. Evolutia contabilitatii ca arta, stiinta si tehnica de gestiune...................5 1.2. Evidenta economica: notiune, sarcini si cerinte.....................................6 1.3.Obiectivele si functiile contabilitatii..........................................................7 1.4.Utilitatea informa iei contabile pentru celelalte domenii economice........9 CAPITOLUL 2.................................................................................................11 OBIECTUL DE STUDIU AL CONTABILITATII...............................................11 2.1. Delimitari si conceptii privind obiectul contabilitatii...............................11 2.1.1. Concep ia juridica..........................................................................11 2.1.2. Concep ia economica....................................................................11 2.1.3. Concep ia financiara.......................................................................12 2.2.Sfera de actiune a obiectului contabilitatii.Intreprinderea.......................14 2.3. Delimitari si caracteristici privind principalele elemente ale obiectului contabilitatii...................................................................................................17 2.3.1. Patrimoniul economic si juridic - obiect al contabilit......................17 2.3.1.1. Caracterizarea activelor patrimoniale.....................................17 2.3.1.2. Caracterizarea pasivelor patrimoniale.....................................22 2.3.2.Rezultatele activitatii - obiect al reflect rii contabile ...................... 23 CAPITOLUL 3...................................................................................................26 METODA CONTABILITATII..............................................................................26 3.1. Delimit ri privind con inutul metodei contabilitatii...................................26 3.2. Principiile de baza ale metodei contabilitatii...........................................26 3.3. Procedeele metodei contabilitatii............................................................27 CAPITOLUL 4.........................................................................................................28 DOCUMENTAREA - PROCEDEU DE BAZA AL METODEI CONTABILITATII......28 4.1. Definirea, importanta si con inutul documentelor justificative....................28 4.2. Clasificarea documentelor justificative.......................................................29 4.2.1. Formulare tipizate..............................................................................30 4.2.2. Documente netipizate.........................................................................31 4.3. Întocmirea si prelucrarea documentelor justificative..................................31 4.4. Verificarea si corectarea erorilor din documentele justificative..................32 4.5. Registrele contabile...................................................................................33 4.5.1. Registrul jurnal...................................................................................33 4.5.2. Registrul cartea mare........................................................................34 4.5.3. Registrul inventar...............................................................................34 4.6. Gestionarea documentelor........................................................................34 4.6.1. Organizarea circula iei documentelor................................................34 4.6.2. Evidenta si utilizarea documentelor...................................................35 4.6.3. Clasarea, p strarea si arhivarea documentelor justificative si contabile...36 4.6.4. Reconstituirea documentelor justificative si contabile.......................37 CAPITOLUL 5.........................................................................................................38 EVALUAREA ACTIVELOR SI PASIVELOR ÎNTREPRINDERII.............................38 5.1. Con inutul, importanta si necesitatea evalu rii...........................................38 5.2. Principiile evalu rii in contabilitate.............................................................38 3

........2.......................1.............53 6.................................. Baze de evaluare utilizate in prezentarea activelor si pasivelor.............1..............4.. Regularizarea diferentelor constatate la inventariere...................... Reevaluarea......5............2......PROCEDEU DE DETERMINARE A SITUA IEI REALE A PATRIMONIULUI..................39 5............... Categorii de preturi si tarife utilizate in evaluarea contabila............................... Aplica ii practice privind evaluarea stocurilor la ieúire sau consum......65 4 ......1..4..........................................59 GLOSAR........46 5.................... Tratamente contabile la evaluarea periodica.......45 5.......... clasificare.....................58 6..............55 6...4...61 BIBLIOGRAFIE................................................................6...............................................................................1..... Evaluarea la data ieúirii din întreprindere sau la darea in consum.......55 6................4..............zisa...........2................1.......4............. Criteriile de baza ale evalu rii................... importanta.. Evaluarea la inventariere.............................2................3........................39 5...............53 INVENTARIEREA ... func ii...2..................... Preg tirea inventarierii... Inventarierea activelor si pasivelor: no iune............... Formele evalu rii si tratamente contabile privind evaluarea................39 5...........................2........5.....4............. Inventarierea propriu ........2............................................ Stabilirea rezultatelor inventarierii..50 CAPITOLUL 6............4............42 5. Tratamente contabile la evaluarea curenta................7.3..............47 5...................2...57 6..3..1..4.......2..........................2.......48 5...........2...........................45 5................43 5..................1..........1.................................. Evaluarea la închiderea exerci iului.................39 5...................... Evaluarea la data intr rii in întreprindere................ Etapele inventarierii......................................................................53 6............4...

cât úi la nivelul unei entit i patrimoniale (contabilitatea financiar ). constituie un ansamblu coerent de procedee úi instrumente prin care se observ úi se înregistreaz resursele economice. Evolu ia contabilit ii ca art . furnizând informa ii unei sfere largi de utilizatori influen ând comportamentul acestora. Cei care au considerat contabilitatea o „art ”. evaluarea. care explic úi informeaz . sistematizarea úi stocarea datelor care privesc fluxurile materiale úi financiare ale întreprinderii.CAPITOLUL 1 FUNDAMENTELE ùTIIN IFICE ALE CONTABILIT II Domeniul larg de investigare al contabilit ii. bilan ul.1. f r a avea la baz o teorie care s studieze aspectele multilaterale ale fenomenelor economice empirice. Ca útiin . Al ii au considerat contabilitatea. fiind partea aplicat a teoriei contabile. Literatura de specialitate. prelucra úi controla tranzac iile úi evenimentele care afecteaz pozi ia úi performan ele financiare ale întreprinderii. orientat în trei direc ii: 5 . Ca tehnic de gestiune. contabilitatea reprezint un sistem de principii. atât la nivelul economiei na ionale (contabilitatea na ional ). reguli úi norme. „útiin a conturilor” întrucât ne înva cum s stabilim conturile úi cum s le organiz m. prelucrarea. concretizat în ob inerea de informa ii cu privire la: administrarea patrimoniului (averii) úi rela iile între unitate úi sistemele exterioare acesteia. ci numai sarcina de a le înregistra. determinând schimb ri sociale úi economice. deoarece ar presupune înregistrarea úi inerea de socoteli pe baza unui sistem de înregistr ri contabile. contabilitatea s-a remarcat prin faptul c de ine mai multe teorii referitoare la obiectul úi metoda de studiu úi desf úoar o activitate de cercetare proprie. Prin intermediul contabilit ii se realizeaz caracterizarea în etalon monetar (b nesc) a patrimoniului úi a rezultatelor financiare ale activit ii desf úurate în decursul unei perioade determinate. contabilitatea se rezum la culegerea. legate de gestiunea averii úi a afacerilor. precum úi utilizarea acestora. útiin úi tehnic de gestiune. contabilitatea ar fi o tehnic de gestiune. contul. pentru încheierea socotelilor unei întreprinderi. consemna. Contabilitatea. cu ajutorul unor procedee cum sunt: documentarea. inventarierea. iar ca tehnic . În calitatea sa de „teorie útiin ific ”. aceasta nu ar avea la baz norme úi principii care s fac posibil folosirea ei de c tre oricine. 1. nu are corespondent într-o alt disciplin útiin ific . au pornit de la premisa potrivit c reia. balan a de verificare. atribuie contabilit ii calitatea de útiin social de gestiune deoarece are rolul de a consemna activit i úi fapte socialeconomice. Dup al ii. motiv pentru care numai persoane înzestrate cu anumite însuúiri pot realiza reprezentarea activit ii economice. ca tehnic de gestiune. útiin úi tehnic de gestiune În decursul evolu iei sale. are rolul de a observa. contabilitatea a fost considerat : art .

tranzac iilor úi opera iilor ce au avut loc. social úi organiza ional . fundamentate pe aceleaúi legi obiective: dubla reprezentare a patrimoniului. Ca parte component a acestuia.cercetarea contabil fundamental . sistemul sud-american. Aceste sisteme contabile. dubla înregistrare a opera iunilor patrimoniale úi dubla centralizare a miúc rilor úi transform rilor patrimoniului. Aceasta asigur baza elabor rii reglementarilor contabile. respectiv. s-a manifestat ca útiin relativ târziu. analiza úi valorificarea informa iilor în vederea lu rii deciziilor. . înregistrarea. ùtiin a contabil . ci úi de restric iile social-politice úi institu ionale ale fiec rei ri. cu scopul de a servi necesita ilor de informare. în vederea satisfacerii unor necesit i practice. au stat la baza apari iei úi dezvolt rii sistemelor contabile. Aceasta presupune oglindirea úi înregistrarea într-o ordine sistematic .cercetarea contabil aplicativ . stocarea. sarcini úi cerin e Prin eviden în general se în elege consemnarea (înregistrarea) în cadrul unor înscrisuri într-o anumit ordine a evenimentelor. metode. Principala surs de date úi informa ii pe baza c reia se înregistreaz . În concluzie contabilitatea. în vederea lu rii unor decizii privind activitatea viitoare.. Bernard Colasse men ioneaz : „Contabilitatea este cea mai veche din toate útiin ele de gestiune…Contabilitatea este ea îns úi istorie: c r ile contabile au voca ia de a p stra urma unui anumit num r de evenimente cu consecin e economice…. deúi se bazeaz pe aceleaúi legi. mijloace úi procedee utilizate într-o unitate pentru culegerea. în schimb. care are ca obiect.”. Prof. prelucreaz úi vehiculeaz date cu privire la evolu ia sistemului economic o reprezint eviden a economic . generate de contextul social-economic úi politic de aplicare a contabilit ii. pe baza c rora organismele de normalizare emit norme úi reglement ri contabile. Eviden a economic : no iune. perfec ionarea procedeelor úi instrumentelor cu care opereaz contabilitatea practic în domeniile întreprinderii. sistemul anglo-saxon. studiul contabilit ii ca fenomen istoric. ca practic social a existat de milenii. „sistemul de evident economic ” cuprinde un ansamblu unitar de înregistrare úi control pe baza unor principii bine stabilite a mijloacelor economice. sistemul european. împreun cu practica contabil . transmiterea. 1. Sistemul informa ional economic reprezint un sistem organizat úi integrat de principii. an). a evenimentelor úi tranzac iilor ce au avut loc. contul úi balan a de verificare. pe baza unor principii bine stabilite. .. Înseamn c eviden a economic constituie o component a sistemului informa ional prin care se urm reúte înregistrarea úi controlul utilit ilor. sistemul islamic etc. resurselor úi a rezultatelor ob inute în decursul unei perioade determinate (lun . a 6 .2.cercetarea contabil normativ . obiective. prelucrarea. prezint deosebiri semnificative. care are ca obiect. a surselor de provenien a a acestora. precum úi aceleaúi procedee specifice de lucru: bilan ul. nu numai în func ie de teorii. care reprezint o aplicare a rezultatelor cercet rii fundamentale úi aplicative úi are rolul de a efectua studii úi analize.

06.ac ionarilor. .s poat fi adaptat progresului continuu al activit ii economice. . . . 82/1991. . activit ilor úi opera iilor atât la nivelul unei întreprinderi. principala surs de date a sistemului informa ional economic o constituie eviden a contabil (contabilitatea).pentru a cunoaúte performan ele capitalului investit.în cadrul proceselor de luare a deciziilor. . úi anume: . Pentru a r spunde solicit rilor de informa ii de natur economic . în vederea cunoaúterii. astfel încât costul informa iilor s nu fie dispropor ionat fa de efectele ce se pot ob ine pe seama lor. cât úi a economiei na ionale în ansamblul s u” . .s dispun de o metodologie proprie care s -i asigure un sistem unitar de indicatori în concordan cu cei previziona i. Informa iile reflectate cu ajutorul eviden ei economice se adreseaz : . urm ririi úi controlului pe baza de documente.2002 7 .).pentru cunoaúterea nivelului contribu iilor úi a indemniza iilor.s asigure operativ úi eficient totalitatea informa iilor necesare caracteriz rii activit ii. În concluzie. proceselor. în vederea compar rii lor. etc. regie autonom .în vederea aprecierii posibilit ilor de recuperare a capitalului investit. Eviden a economic prezint importan a pentru activitatea practic úi prin sarcinile care-i revin. etc. ceea ce înseamn c asigur cea mai mare parte a informa iilor la nivelul unei întreprinderi. . concis .organismelor de finan are (b ncilor) . Pentru a r spunde acestor sarcini.urm rirea respect rii úi aplic rii corecte a actelor normative specifice domeniului economic.ob inerea de informa ii permanente úi oportune în condi ii de eficien economic . 1. în scopul cunoaúterii activit ii unei entit i (societate comercial .rezultatelor financiare. prelucrare.s fie clar . 1 Legea contabilit ii nr.organelor fiscale úi de protec ie social . 380/05. republicat în Monitorul Oficial nr.managerilor . consideram eviden a economic ca „un sistem unitar de reflectare úi înregistrare a activit ii economice. asocia ilor . eviden a economic trebuie s îndeplineasc urm toarele cerin e1: .ob inerea de informa ii necesare caracteriz rii fenomenelor úi proceselor în vederea lu rii deciziilor. proceselor úi activit ilor ce au avut loc la nivelul fiec rei întreprinderi. unit ile îúi organizeaz propriul sistem de culegere. Eviden a economic înglobeaz pe lâng informa iile de natur financiar-contabile úi pe cele de natur tehnic-operativ úi statistic . neîntrerupta úi s reflecte real fenomenele úi procesele economice. stocare úi transmitere a datelor prin intermediul compartimentului financiar – contabil. calitativ úi valoric a fenomenelor. sub aspect cantitativ. institu ie. .s fie organizat pe baza unor principii úi norme fundamentate útiin ific.înregistrarea fenomenelor. Obiectivele úi func iile contabilit ii Aúa dup cum sus in majoritatea specialiútilor în domeniu. simpl . .3.

clien i.furnizarea de informa ii cu privire la cheltuieli. politici contabile úi note explicative).). respectiv cunoaúterea stadiului de desf úurare a activit ii precum úi a rezultatelor financiare. administratorilor). opera iile. . în conformitate cu legisla ia în vigoare.înregistrarea úi prelucrarea datelor necesare elabor rii programelor de activitate úi a strategiilor de dezvoltare. Const în verificarea cu ajutorul datelor furnizate de contabilitate. datoriilor. . precum úi a modului de gestionare a resurselor. miúcarea. este necesar ca aceasta s r spund urm toarelor obiective de baz : . b nci. cronologic úi sistematic a existen ei úi miúc rii elementelor patrimoniale.furnizarea datelor necesare elabor rii bugetului de venituri úi cheltuieli. venituri úi rezultate financiare. Func ia juridic . Presupune asigurarea de date cu privire la existen a úi dinamica patrimoniului.furnizarea informa iilor necesare organelor de decizie (managerilor. de sus inere a cauzelor în curs de desf úurare în cadrul instan elor judiciare. Prin contabilitate se asigur o informare complex asupra aspectelor ce caracterizeaz activitatea economic a întreprinderii (nivelul activelor. Datele furnizate de contabilitate constituie elemente valoroase pentru stabilirea abaterilor de la disciplina economico-financiar . Func ia de informare. . Realizarea acestor obiective este posibil doar în condi iile în care contabilitatea îndeplineúte o serie de func ii. transformarea úi apartenen a unor elemente patrimoniale. pe baza unor reguli úi norme speciale Contabilitatea este considerat ca instrument de baz în urm rirea existen ei úi miúc rii elementelor patrimoniale. situa ia fluxurilor de trezorerie. a modului de p strare úi utilizare a mijloacelor materiale úi b neúti. etc. organele fiscale úi alte persoane juridice úi fizice. crean elor. . Obiectivul principal al acesteia îl constituie furnizarea de informa ii. atât pentru necesit i proprii cât úi pentru asocia i. cont de profit úi pierderi.ob inerea informa iilor necesare întocmirii situa iilor financiare anuale ale întreprinderii (bilan . ac ionari. .Aceasta cuprinde ansamblul opera iilor de înregistrare a existen ei úi miúc rii elementelor patrimoniale ale unei întreprinderi.înregistrarea permanent . p strarea úi verificarea datelor cu privire la opera iile ce au avut loc. Consider m c cele mai importante func ii sunt urm toarele: Func ia de înregistrare. procesele. 8 . Const în capacitatea contabilit ii de a reflecta operativ. Func ia de control. rezultatelor. Pentru ca prin contabilitate s se realizeze procesul de cunoaútere a patrimoniului (averii). . Are în vedere rolul contabilit ii în dovedirea anumitor acte úi fapte prin care se confirm existen a. activit ile úi fenomenele ce se pot exprima valoric cu ajutorul documentelor justificative.prelucrarea. inclusiv controlul opera iilor patrimoniale efectuate. precis úi în complexitatea lor. furnizori. situa ia modific rii capitalului propriu.

Pe baza analizei opera iilor economico-financiare se stabilesc conturile în care se vor înregistra aceste opera ii. etc. proceselor. Pentru finan e(b nci): cei care doresc sa lucreze in domeniul bancar..4. Trebuie sa útie cat mai bine sa dimensioneze costurile si beneficiile. se pot estima indicatorii economico-financiari ai activit ii viitoare. ce au avut loc. opera iilor úi activit ilor în vederea stabilirii influen elor acestora asupra patrimoniului úi a rezultatelor financiare. Const în calitatea datelor contabile de a reprezenta elemente de referin în realizarea de estima ii cu privire la evolu ia viitoare a activit ii. in cel de investi ii sau la bursa de valori au mare nevoie de contabilitate. astfel ei sunt interesa i sa cunoasc cum sa-si diminueze costurile. Pentru imobiliare: cea mai relevanta func ie in imobiliare este aceea de broker. controlul si evaluarea afacerii. Pe baza informa iilor furnizate de contabilitate. opera ii. Cei care lucreaz in mass-media se confrunta cu raitingurile si cu alocarea de bugete. Dar cum intr-o tranzac ie imobiliara de cele mai multe ori este implicata si o institu ie de credit brokerul trebuie sa útie: poate cump r torul sa-si achite creditul din venitul pe care îl are? Fluxul de numerar generat de proprietate justifica pre ul acesteia comercializat pe pia a imobiliara? R spunsul la aceste întreb ri nu îl poate da daca nu are minime cunostiinte de contabilitate. activit i. Contabilitatea ofer rapoarte interne care ajuta managerii sa r spund la întreb ri cum ar fi: ¾ întreprinderea are suficiente disponibilitati pentru a putea pl ti datoriile curente? ¾ clien ii isi pl tesc la timp datoriile? ¾ care sunt costurile de produc ie pentru fiecare produs realizat? ¾ care costuri depasesc bugetul? ¾ se poate acorda salaria ilor major ri de salar? ¾ care produs din linia de produc ie este cel mai profitabil? ¾ ce împrumuturi trebuie sa fac întreprinderea pentru a se dezvolta? Astfel. 9 .Func ia de analiz . Are în vedere realizarea pe baza datelor furnizate de contabilitate a unei cercet ri am nun ite a fenomenelor. Utilitatea informa iei contabile pentru celelalte domenii economice Pentru management: informa ia contabila este utila in planificarea. Pentru marketing/publicitate: un specialist in marketing poate fi considerat cel care dezvolta strategii pentru succesul vânz rilor. 1. Func ia previzional . se pot stabili obiectivele strategiei de dezvoltare. Indiferent ca sunt úefi de departamente in b nci. managerii recurg la informa ia contabila pentru a putea lua decizii intelepte. care se refer la evenimente. fapte. spitale sau coordoneaz o afacere de familie trebuie sa analizeze situa ii financiare pentru a putea lua cele mai bune decizii. institu ii publice.

Care sunt utilizatorii externi de informa ii contabile? 6. 3. 4. 5. Defini i evidenta economica. Defini i sistemul informa ional economic. 10 .ÎNTREB RI: 1. Care sunt elementele ce sus in tratarea contabilitatii ca teorie stiintifica ? 2. Defini i func iile contabilitatii. Preciza i cele trei dimensiuni ce descriu patrimoniul unei întreprinderi.

Drepturile se refer la un drept de proprietate restrâns asupra bunurilor.1.patrimoniu juridic ca fiind reprezentat prin totalitatea drepturilor úi obliga iilor conexe bunurilor ce pot fi evaluate credibil în bani úi apar inând de drept unei entit i. standarde.1. În contabilitate bunurile economice úi drepturile (crean ele) sunt denumite active iar obliga iile (datoriile) pasive. nematerial sau financiar aflate în proprietatea unei entit i. Obliga iile sunt echivalente cu datoriile de pl tit ter ilor. subordonând astfel economicul juridicului. intangibile (nemateriale) ori active financiare apar inând unei entit i (întreprinderi) ce pot fi evaluate credibil în bani. Concep ia economic Conform concep iei economice. pentru bunurile primite sau creditele financiare acordate de aceútia.1.patrimoniu economic.1. 11 . teorii. privit prin prisma drepturilor úi obliga iilor în corela ie cu bunurile úi valorile ce apar in de drept unei persoane fizice sau juridice. format din bunuri tangibile (materiale). 2. Delimit ri úi concep ii privind obiectul contabilit ii 2.2. patrimoniu (averea) agen ilor economici. Se cunosc dou forme ale patrimoniului conform acestei concep ii: . literatura de specialitate eviden iaz numeroase concep ii dintre care consider m reprezentative urm toarele: concep ia juridic . Ecua ia juridic a patrimoniului sub forma: Bunuri economice = Drepturi + Obliga ii Bunurile economice cuprind realit i economice concrete care îmbrac o form material .CAPITOLUL 2 OBIECTUL DE STUDIU AL CONTABILIT II În decursul evolu iei sale contabilitatea a adunat o zestre important de idei. constituie obiect al contabilit ii. 2. teze úi nu în ultimul rând concep ii cu privire la propria voca ie adic obiectul s u de studiu. diminuat de valoarea obliga iilor de plat pentru acele bunuri. concep ia economic úi concep ia financiar . . Concep ia juridic În conformitate cu aceasta. obiectul de studiu al contabilit ii este reprezentat de circuitul capitalului. Cu toate c au existat numeroase controverse cu privire la obiectul contabilit ii. Conform concep iei juridice rela iile economice sunt privite ca raporturi generatoare de drepturi úi obliga ii. principii.

dou criterii de grupare úi ordonare a elementelor: 12 .resurse permanente sau durabile . adic acea parte a capitalului care apar ine de drept proprietarilor úi se realizeaz prin aport propriu (ex.resurse temporare Dac se are în vedere modul de utilizare sau întrebuin are. . resursele îmbrac forma: . Ecua ia de echilibru patrimonial conform concep iei economice cu privire la obiectul contabilit ii este: Bunuri economice (Active) = Capitaluri proprii + Datorii sau Capitaluri proprii = Active – Datorii 2. Îmbrac forma: împrumuturilor bancare pe termen lung (> 1 an) úi alte datorii ce privesc imobiliz rile financiare. Capitalul concret poate fi grupat în capital fix úi capital circulant. procurare. crean e úi numerar care se utilizeaz o perioad scurt în activitatea întreprinderii.Acesta este privit sub dou aspecte: . este structurat în func ie de apartenen . al modului în care se aloc . Concep ia financiar Potrivit concep iei financiare obiectul contabilit ii este circumscris cercet rii úi solu ion rii laturilor valorice ale existen ei miúc rii úi transform rii resurselor pe care le trateaz sub aspectul provenien ei (permanente úi temporare) úi din punct de vedere al utiliz rii (durabile úi ciclice)*).investi ii ciclice sau pe termen scurt Concep ia financiar privind obiectul contabilit ii statueaz pe lâng expresia b neasc (valoric ) sub care sunt reflectate resursele economice.al existen ei concrete. Sub aspectul originii sau provenien ei resursele economice pot fi grupate astfel: . capitalul social).1. destina iei. adic de proprietarii acestuia în capital propriu úi capital împrumutat (atras sau str in). exprimând originea (provenien a) sau sursa economic . modificându-úi în permanen forma úi se aúteapt a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilan ului. Capitalul circulant este format din bunuri concret materiale. reprezint dreptul ac ionarilor (interesul rezidual) în activele întreprinderii dup deducerea tuturor datoriilor. dar care nu apar ine de drept proprietarilor de capital îns asigur o dezvoltare viitoare cu condi ia utiliz rii ra ionale. Capitalul fix se concretizeaz în bunuri economice cu o utilizare durabil (imobiliz ri) care particip la mai multe cicluri de exploatare (ani).al apartenen ei. Capitalul propriu.investi iilor durabile sau pe termen lung .3. Capitalul împrumutat (datorii) cuprinde resursele externe atrase pentru finan area activit ii pe termen lung. modului de dobândire. fiind denumit capital abstract (financiar). participând în general la un singur circuit economic. întrebuin eaz úi consum capitalul denumit capital concret (fizic). Capitalul abstract sau sursa de acoperire a capitalului concret. depreciindu-se treptat úi înlocuindu-se dup mai mul i ani de utilizare.

crean e fata de clien i 500 lei .disponibil in cont la banca 1. contribu iile pe care o societate le plateste la bugetul de stat pentru salariile angaja ilor au o exigibilitate mai mica decât un credit bancar pe 10 ani.hala de produc ie 10.credite bancare pe termen scurt 3.maúini de cambrat 5.750 – 7.000 lei .numerar in casierie 250 lei .000 lei .000 Capital propriu = 18.- lichiditatea exigibilitatea Prezentarea ecua iei fundamentale a bilan ului. SC JOLO SA având ca obiect de activitate produc ia de accesorii pentru incaltaminte.750 2. Total active(bunuri economice + crean e + disponibilitati) = 18. Gradul de lichiditate al produselor finite.000 lei . Astfel.000 lei Sa se determine capitalul propriu al întreprinderii .000 = 11.000 lei . in urma inventarierii patrimoniul societatii se prezint astfel: .maúini de t iat 2.000 lei . bunurilor destinate vânz rii este mai mare decât a activelor imobilizate. 3. Astfel. la SC JOLO SA o maúina de sub iat materialele netesute are o lichiditate mai mica decât útaifurile sau bombeurile care sunt produse finite. Gradul de exigibilitate al surselor de finan are este in func ie de termenul pana la care societatea poate sa dispun de ele(scadenta).750 Capital str in = 7. schematic: ACTIVE BUNURI + CREAN E ECONOMICE Concep ia economica CAPITAL + CAPITAL FIX CIRCULANT Concep ia financiara UTILIZ RI + UTILIZ RI DURABILE CICLICE Concep ia juridica PASIVE OBLIGA II + OBLIGA II fata de act/as fata de ter i Concep ia economica CAPITAL + CAPITAL PROPRIU STR IN Concep ia financiara RESURSE + RESURSE permanente temporare Concep ia juridica EXEMPLE: 1. 13 .datorii fata de furnizori 4.

V. iar comanditarii r spund limitat.C. Dup forma de constituire úi func ionare acestea îmbrac urm toarele forme juridice: societ i în nume colectiv (S.Of.) se caracterizeaz prin faptul c obliga iile sociale sunt garantate cu patrimoniul societ ii cu r spundere nelimitat úi solidar a tuturor asocia ilor. 33/29. prest ri servicii în domeniul financiar-bancar. Regiile autonome úi societ ile na ionale sunt entit i economice organizate în ramurile strategice ale economiei na ionale: industria de armament. etc. Acestea sunt organizate în regii autonome. Editura Mirton.1998 ***) Comandita reprezint contractul de asociere 14 .C.A. societ i na ionale. societ i bancare. Agen ii economici cuprind întreprinderile care desf úoar activit i economice de produc ie de bunuri. etc.2. Acestea se pot diviza în companii na ionale úi au ca obiect exploatarea úi valorificarea unor bunuri aflate în proprietatea statului (public ). construc ii. . .Societatea în comandit pe ac iuni (S. Teoria general a contabilit ii. energetic . institu ii publice. Epuran.A.A.) se caracterizeaz prin faptul c obliga iile sociale sunt garantate cu patrimoniul social iar asocia ii. numai cu aportul propriu úi nu au dreptul s se amestece în administrarea societ ii. Comandita ii r spund fa de obliga iile societ ii solidar úi nelimitat.).Societatea cu r spundere limitat (S. administrând direct societatea.Societate în nume colectiv (S. Sfera de ac iune a obiectului contabilit ii.).Societatea pe ac iuni (S. pag. 31/1990 privind societ ile comerciale modificat úi completat .S. iar capitalul este frac ionat în ac iuni. montaj. societ i pe ac iuni (S. transporturi feroviare.L.2. societate în comandit simpl (S. . Timiúoara 2000. unit ile patrimoniale care organizeaz úi conduc contabilitatea se împart în: agen i economici.)***) se caracterizeaz prin existen a a dou categorii de asocia i: comandita i úi comanditari. societ i comerciale úi societ i cooperatiste.) úi societate cu r spundere limitat (S. Capitalul social este divizat în p r i sociale care nu pot fi cedate de comanditari f r acordul unanim al acestora.C. în num r 2 M.R.R.C. 48 **) Legea nr.) se caracterizeaz prin faptul c obliga iile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. stabilite de Guvern.S.Societatea în comandit simpl (S. exploatarea minelor úi gazelor naturale. iar asocia ii sunt obliga i s r spund în limita capitalului subscris.01. turism. .). Societ ile comerciale sunt entit i economice colective înfiin ate prin acte administrative sau prin asociere de persoane fizice úi/sau juridice în vederea efectu rii de activit i economice (acte de comer ). Ac iunile pot fi transmise liber ter elor persoane.C. M. .L. nr. persoane juridice f r scop patrimonial úi persoane fizice autorizate2.N.) se caracterizeaz prin aceleaúi caracteristici cu societatea în comandit simpl . comer . Întreprinderea În func ie de specificul activit ii economice desf úurate. poút úi telecomunica ii. exprimat în ac iuni. nefiind necesar o aprobare din partea celorlal i asocia i. transport.B b i . cu respectarea dispozi iilor legale**).N.

IV-a a Comunit ilor Economice Europene úi cu Standardele Interna ionale de Contabilitate) (în 15 . armonizate cu directivele europene. Dup caracterul activit ii în timp întreprinderile se împart în întreprinderi cu activitate continu (permanent ) úi întreprinderi cu activitate sezonier . juridice úi contabile. Societ ile (asocia iile) cooperatiste sunt entit i economice constituite pe principiul activit ii comune ale membrilor ei.întreprinderi de desfacere (circula ia m rfurilor). total active pana la 3. Acestea organizeaz úi conduc contabilitatea conform reglementarilor contabile simplificate. P r ile sociale ale asocia ilor sunt. Încadrarea acestora în cele trei categorii se face în func ie de m rimea urm torilor indicatori: cifra de afaceri. în principiu. având caracteristica unor societ i de persoane care administreaz úi gestioneaz bunurile úi muncesc împreun dup regulile statutare de administrare úi repartizare a rezultatelor.000 EURO între 1.65 mil. Existen a diverselor tipuri de întreprinderi ca entit i economice.întreprinderi de exploat ri miniere.întreprinderi de produc ie.9 salaria i. . întreprinderi mijlocii úi întreprinderi mari. . Dup m rimea lor. . întreprinderi cu capital privat úi întreprinderi cu capital mixt.limitat r spund numai cu cota lor social . EURO. total active úi num rul mediu de salaria i. Dup modul de organizare úi conducere a contabilit ii întreprinderile se împart în dou categorii: . netransmisibile altor persoane úi nici reprezentate prin titluri negociabile aúa cum sunt ac iunile.Întreprinderi mici úi mijlocii sunt cele care îndeplinesc în prezent cel pu in dou din criteriile: cifra de afaceri pân la 7. necesit clasificarea acestora dup urm toarele criterii. . întreprinderile se împart în: întreprinderi mici. . întreprinderi cu produc ie de serie úi întreprinderi cu produc ie de mas .întreprinderi prestatoare de servicii diverse. Dup modul de organizare a produc iei avem întreprinderi cu produc ie individual sau pe comenzi. Dup importan a lor în cadrul economiei na ionale întreprinderile cu capital de stat (public) se împart în întreprinderi de subordonare a administra iei centrale care se înfiin eaz prin Hot râri ale Guvernului úi întreprinderi de subordonare a administra iei locale care se înfiin eaz prin Decizii ale Consiliilor locale úi jude ene.întreprinderi de construc ii-montaj. Dup domeniul úi obiectul de activitate întreprinderile se grupeaz astfel: . astfel: Dup forma de proprietate asupra capitalului exist întreprinderi cu capital de stat.Întreprinderi mari care organizeaz úi conduc contabilitatea conform reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a . . entit i economice cu cifra de afaceri anual mai mica de 100.Microîntreprinderi. . Dup apartenen a na ionala întreprinderile se împart în întreprinderi na ionale úi întreprinderi multina ionale.3 mil.întreprinderi de prest ri de servicii financiar-bancare úi de asigur ri. capital privat úi desf úoar activit i în sfera de produc ie. EURO úi num r mediu de salaria i pân la 50.

Acestea îúi acoper cheltuielile de func ionare din contribu ia membrilor acestora. etc. religioase. avoca i. precum úi din unele venituri proprii. EURO úi num rul mediu de salaria i peste 50*). Contabilitatea acestor întreprinderi se organizeaz úi conduce dup un plan contabil general úi norme metodologice de aplicare a acestuia elaborate de Ministerul Finan elor Publice. organiza iile non-guvernamentale. respectiv dup planul de conturi pentru societ ile bancare úi normele metodologice de aplicare a acestora. taximetriúti. cultele religioase. ele fiind finan ate din bugetele publice úi din venituri proprii sau extrabugetare. auditori financiari. Contabilitatea unit ilor f r scop patrimonial este organizat úi condus dup un plan de conturi propriu úi norme metodologice de aplicare a acestuia elaborate de Ministerul Finan elor Publice.R. Ele nu îndeplinesc o activitate economic direct productiv .. Din aceast categorie fac parte asocia iile. în cazul acestei institu ii.65 mil. EURO total active peste 3. contabili autoriza i. . etc. Societ ile bancare din rândul c rora distingem doua categorii de persoane juridice: Banca Na ionala a României úi societ ile bancare c rora le corespund dou sisteme contabile diferite. Persoanele juridice f r scop patrimonial sunt unit i constituite pe principiul asocierii sau particip rii libere úi desf úoar activit i publice. sunt persoanele fizice care desf úoar activit i independente pe baz de autoriza ie emis de autorit ile competente. cit.unit i subordonate Guvernului sau autorit ilor locale. ci utilizeaz în principal resurse bugetare úi se pot grupa dup natura activit ii în dou categorii: . ob inute din activit i economice. 3 Epuran M. elaborate de Banca Na ional a României úi probate de Ministerul Finan elor Publice.N.. Contabilitatea acestor institu ii este organizat úi condus dup planul de conturi al B. medici cu cabinete individuale. precum úi anumite activit i economice. exper i contabili. Persoanele fizice autorizate.3 mil. B b i V – op.prezent cele care îndeplinesc urm toarele criterii: cifra de afaceri peste 7. funda iile. socialculturale. partidele politice. Institu iile publice (bugetare) sunt organiza ii de stat create pentru realizarea unor activit i social-culturale. precum úi a unor agregate macroeconomice privind evolu ia economiei na ionale3. Contabilitatea na ional sau contabilitatea general a statului are ca obiect prezentarea printr-un sistem de conturi a ansamblului opera iunilor ce constituie activitatea economico-social na ional sub form de circuite úi fluxuri. organiza iile sindicale. pag. 59 16 . Caracteristica esen ial a institu iilor publice o constituie faptul c activitatea lor nu genereaz venituri care s le asigure în întregime autofinan area. Contabilitatea persoanelor fizice autorizate este organizat úi condus în partid simpl conform Normelor metodologice emise de Ministerul Finan elor Publice. respectiv: notari publici.organe ale puterii úi administra iei de stat. ceea ce a determinat organizarea contabilit ii dup un plan de conturi propriu úi normele metodologice de aplicarea a acestuia.

produc ie proprie sau alte surse ce preced o anumit dat . comercializare). ** Standardele Interna ionale de Contabilitate 2001.eviden ierea elementelor extrapatrimoniale ce intervin în activitatea întreprinderii.1.3.1. Resursa conform Dic ionarului Explicativ al Limbii Române constituie sursa de mijloace susceptibile de a fi valorificate într-o împrejurare dat . Patrimoniu economic úi juridic – obiect al contabilit ii Patrimoniu poate constitui obiect de studiu al contabilit ii atunci când este investit. adic utilizat în activit i economice (produc ia de bunuri. Dac avem în vedere aspectele juridice cu privire la patrimoniu. 2. social – culturale etc. prestarea de servicii. 1474 17 .cunoaúterea performan elor întreprinderii prin intermediul rezultatelor financiare. administrative. Beneficiile economice viitoare reprezint poten ialul unui activ de a contribui în mod direct sau indirect la fluxul de numerar úi echivalente ale numerarului c tre întreprindere.3. Editura Economic . Caracterizarea activelor patrimoniale Un activ**) reprezint o resurs controlat de c tre întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute úi de la care se aúteapt beneficii economice viitoare. De asemenea se poate transforma în numerar sau echivalente ale numerarului sau poate avea capacitatea de a reduce ieúirile de numerar cum ar fi un proces alternativ de produc ie care micúoreaz costurile. . pasivele patrimoniale. Evenimente trecute (anterioare) sunt acele evenimente ce în mod normal determin ob inerea de active prin cump rare. 2. prin care se satisfac nevoi reale ale societ ii.1. pag. .2. Delimit ri úi caracteristici privind principalele elemente ale obiectului contabilit ii În conformitate cu reglement rile na ionale úi interna ionale actuale. Controlul asupra activului se realizeaz prin intermediul drepturilor legale sau contractuale de inute.3. Dac avem în vedere concep ia economico – juridico – financiar elementele patrimoniului sunt dedublate în dou structuri generice specifice unui limbaj propriu úi anume: activele patrimoniale.cunoaúterea pozi iei financiare a întreprinderii prin intermediul patrimoniului economic úi juridic.. obiectul de studiu al contabilit ii este orientat în urm toarele direc ii: . putem considera c activele cuprind totalitatea drepturilor de proprietate úi a drepturilor de crean pe care le are un titular de patrimoniu. Acest poten ial poate fi unul productiv fiind parte a activit ilor de exploatare.

licen .activele imobilizate. vadul comercial. s fac sau s nu fac ceva. În contabilitate acestea îmbrac forma clien ilor. etc. reputa ia firmei. reprezint diferen a dintre costul de achizi ie úi valoarea just . . m rci de fabric . .activele circulante. cheltuielile de dezvoltare. . licen ele. Contabilitatea clasific activele imobilizate (imobiliz rile) dup natura lor astfel: . fondul comercial. pentru a fi închiriate ter ilor sau în scopuri administrative. Se încadreaz în categoria imobiliz rilor necorporale: cheltuielile de constituire. prototipuri. . publicitate úi alte cheltuieli de aceast natur ce privesc înfiin area úi extinderea activit ii persoanei juridice.Cheltuielile de constituire se refer la ieúirile de numerar (pl ile) sau datoriile angajate ce privesc înfiin area (constituirea) sau dezvoltarea unei societ i comerciale cum sunt: taxe úi alte cheltuieli de înregistrare. Imobiliz rile necorporale (netangibile) sunt reprezentate prin active identificabile nemonetare. Drepturile de crean (crean ele) sunt drepturile apar inând unei persoane (creditorul) de a pretinde altei persoane (debitorul) s -úi îndeplineasc o anumit obliga ie s dea sau s nu dea.imobiliz ri corporale. concuren a.imobiliz ri necorporale. a) Activele imobilizate denumite imobiliz ri. emiterea úi vânzarea de ac iuni.cheltuielile în avans. alte imobiliz ri necorporale.Cheltuieli de dezvoltare cuprind aloc rile de fonduri pentru aplicarea rezultatelor cercet rii sau a altor cunoútin e în scopul realiz rii de produse sau servicii noi sau îmbun t ite substan ial. prospectarea pie ei. 18 . .Drepturile de proprietate sunt considerate drepturi reale. modele noi. brevetele. înmatriculare.imobiliz ri financiare. programele informatice.Concesiunile.Fondul comercial. . m rcile de fabric úi alte drepturi similare.). f r suport material úi de inute pentru utilizare în procesul de produc ie sau furnizare de bunuri sau servicii. etc. brevetele. . m rcile comerciale. debitorilor diverúi úi alte crean e. know-how úi alte drepturi similare de proprietate industrial sau intelectual . testarea produc iei. la data tranzac iei a p r ii din activele nete achizi ionate de c tre o persoan juridic fiind generat de: clientela. Dac avem în vedere natura (destina ia economic ) úi lichiditatea activele patrimoniale cuprind urm toarele structuri: . pentru a fi închiriate ter ilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative fiind posibil a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade. fiind formate din totalitatea bunurilor economice tangibile (materiale) úi intangibile (f r suport material) asupra c rora se exercit un drept de proprietate. Acestea sunt de inute pentru a fi utilizate în produc ia de bunuri sau prestarea de servicii. segmentul de pia . sunt activele unei întreprinderi destinate utiliz rii pe o perioad îndelungat în activitatea proprie. concesiune. înaintea stabilirii produc iei de serie sau utiliz rii (proiectarea. reflect cheltuielile efectuate pentru achizi ionarea drepturilor de exploatare sau generate de producerea unui brevet. . autorizare.

utilajele. instala iile tehnice. etc.Amenaj rile de terenuri sunt reprezentate prin lucr ri efectuate pentru: lucr ri de racord ri la sistemul de alimentare cu energie úi ap . . asigur realizarea unor venituri financiare sub forma dividendelor úi a dobânzilor sau creeaz premisele exercit rii unui control asupra societ ii emitente. reprezentând locul (spa iul) unde se desf úoar activit i productive. obiectelor.sunt de inute pentru a fi utilizate în produc ia de bunuri sau servicii. Imobiliz rile corporale sunt reprezentate prin active identificabile nemonetare cu suport material (tangibile) ce îndeplinesc cumulativ trei condi ii: . . Intr în categoria imobiliz rilor corporale: terenurile úi amenaj rile de terenuri. . halele industriale.. . comerciale. terenurile cu z c minte. pentru a fi închiriate ter ilor ori pentru a fi folosite în scopuri administrative. administrative.Terenurile sunt reprezentate prin suprafe e de p mânt afectate durabil unor activit i agricole sau silvice. Posesia durabil a imobiliz rilor financiare. mijloacele de transport úi alte active corporale similare. mijloacele de transport. animalele úi planta iile. executate din zid rie. mobilier. drumuri de acces. utilajele.Crean ele imobilizate sunt drepturi generate de opera ia de acordare de împrumuturi pe termen lung la societ ile asociate sau de grup la care 19 . depozitele etc. lemn. metal. mobilierul. animalele.Titlurile de participare sunt reprezentate prin drepturi sub form de ac iuni sau alte titluri cu venit variabil. echipamentele de protec ie a valorilor umane úi materiale úi alte active corporale. etc. dividende). a c ror posesie durabil asigur exercitarea unui control sau influen e notabile în gestiunea emiten ilor precum úi ob inerea unor avantaje de natur financiar (dobânzi.Instala iile tehnice cuprind: maúinile. construc iile. .Alte imobiliz ri necorporale includ programele informatice achizi ionate sau create de unitate pentru necesit i proprii úi alte imobiliz ri necorporale. . aparatele úi instala iile de m surare.Interesele de participare reprezint drepturi de inute pe termen lung în capitalul altei societ i comerciale în scopul garant rii contribu iei la activit ile acesteia sub forma investi iilor în întreprinderi asociate úi investi ii strategice.Avansurile cuprind sumele acordate furnizorilor de imobiliz ri corporale úi necorporale înaintea începerii lucr rilor sau livr rii imobiliz rilor.Construc iile cuprind cl dirile.au o valoare mai mare decât limita stabilit de lege.au o durat de via util (de utilizare) mai mare de un an. . etc. aparatura birotic . . . terenurile cu úi f r construc ii. planta iile. se presteaz servicii. beton pe baza unui proiect care serveúte la ad postirea oamenilor. Imobiliz rile financiare sunt reprezentate prin active de inute cu scopul de a genera un profit ca rezultat al fluctua iilor pe termen scurt a pre ului de pia . control úi reglare. desec ri. . Se prezint sub forma titlurilor de participare de inute la alte societ i úi pot îmbr ca forma unor ac iuni sau altor titluri de valoare ob inute prin cump rare pe pia a de capital inclusiv crean e imobilizate. Alte structuri distincte atât a imobiliz rilor necorporale cât úi a celor corporale o reprezint avansurile úi imobiliz rile în curs (neterminate) adic nefinalizate la finele perioadei. instala iile de lucru.

mânji. piese de schimb. semifabricatelor ori produc iei în curs (ex. Animalele úi p s rile cuprind animalele n scute úi cele tinere de orice fel (vi ei.semifabricatele sunt produse cu un anumit grad de prelucrare care se livreaz altei sec ii sau altei întreprinderi pentru a fi prelucrat în continuare în vederea ob inerii unui produs finit. furaje. investi iile financiare pe termen scurt. verificatoare. M rfurile reflect acele produse ale muncii destinate schimbului prin intermediul vânz rii – cump r rii. . cuprind structuri ale materiei care particip sau ajut direct sau indirect procesul de produc ie. f r a se reg si de regul în structura material a produselor finite. în form ini ial sau transformat în structura acestora (ex. Se încadreaz în aceast categorie: stocurile.) crescute úi folosite pentru reproduc ie sau puse la îngr úat pentru a fi valorificate. blan . semifabricate úi produse reziduale (sunt denumite úi stocuri fabricate).produsele reziduale. tabl . mobilier m runt. miei. Imobiliz rile necorporale úi corporale sunt supuse uzurii fizice úi uneori morale necesitând contabilizarea unei p r i din valoarea de intrare a acestora în mod sistematic pe cheltuielile perioadei. 20 . Materialele de natura obiectelor de inventar. casa úi conturile la b nci. etc. Produsele cuprind bunuri materiale ob inute din procesul de produc ie fiind eviden iate în contabilitate prin trei structuri distincte: produse finite. carne. scule. crean ele. precum úi animalele pentru produc ia de lân . Stocurile cuprind: Materiile prime reprezentate prin bunuri materiale care apar in realit ii obiective úi particip direct la fabricarea produselor.întreprinderea de ine titluri sau interese de participare. lapte.) Materialele consumabile.). etc. Procesul de alocare sistematic a valorii amortizabile a unei imobiliz ri pe durata de via util a acesteia poart numele de amortizare. coloniile de albine. f in . cherestea. pentru care se percep dobânzi. cuprind bunuri materiale úi echipamente de valoare mare cu durata de via util sub un an sau de valoare mai mic decât limita prev zut pentru a se încadra în categoria imobiliz rilor corporale (mijloace fixe) úi cu durata de via util mai mare de un an cum sunt: echipamente de protec ie úi de lucru. etc. purcei. nisip. semin e. etc. cuprinzând bunurile cump rate de întreprindere în vederea revânz rii sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii. ou . . dispozitive. b) Activele circulante sunt reprezentate prin acele active achizi ionate sau produse care se aúteapt s fie realizate sau sunt de inute pentru vânzare sau consum în cadrul ciclului normal de exploatare de maximum 12 luni de la data bilan ului. etc. ceea ce determin reg sirea acestora în costul bunurilor la a c ror producere au participat. . cuprind deúeuri. reg sindu-se total sau par ial. materiale auxiliare. combustibili. rebuturi sau alte bunuri care au r mas în urma unui proces tehnologic.produsele finite sunt reprezentate prin acea parte a produselor care au parcurs în întregime fazele procesului de fabrica ie úi nu mai au nevoie de prelucr ri ulterioare aflându-se în depozite în vederea livr ri sau expediate direct ter ilor. amenaj ri provizorii. baracamente. ciment. var.

ajust ri pentru deprecierea ac iunilor.titlurile de participare de inute la unit i din cadrul grupului. . crean e reactivate. . .cecurile de încasat. lucr rilor úi serviciilor care fac obiectul activit ii întreprinderii.biletele de tratament úi odihn .alte valori de trezorerie. . inclusiv dobânzile. . . Investi iile financiare pe termen scurt cuprind: .Ambalajele cuprind bunurile materiale sau obiectele achizi ionate sau produse în vederea protej rii. precum úi de produsele nesupuse probelor úi recep iei tehnice sau necompletate în întregime úi care vor urma în perioadele viitoare fazele procesului tehnologic în vederea finaliz rii.numerar în casierie. În categoria alte crean e se mai cuprind: . etc. Debitorii diverúi reflect drepturi determinate de cesiunea (vânzarea) titlurilor de plasament.tichetele úi biletele de c l torie. m rfurilor úi a altor bunuri materiale. penalit i datorate de ter i. .decont rile cu asocia ii pentru aportul datorat odat cu subscrierea capitalului. . bugetul statului. Clien ii reprezint drepturi fa de ter i rezultate din vânzarea pe credit a bunurilor materiale. . Casa úi conturi la b nci cuprind disponibilit ile b neúti formate din: . Crean ele reprezint drepturi ale întreprinderii fa de ter i cum sunt: crean ele – clien i. Efectele de primit reprezint titluri de valoare negociabile care atest existen a unei crean e în cadrul rela iilor comerciale ce poate fi decontat imediat sau pe termen scurt (poli e. obliga iunilor. . trate. crean e – salariale. .crean ele generate de decont rile cu personalul. efectele de primit. cambii.ac iunile proprii r scump rate. .acreditivele. Produc ia în curs de execu ie (neterminat ) este reprezentat de produc ia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare prev zute de procesul tehnologic. 21 .obliga iunile emise úi r scump rate. .avansurile acordate furnizorilor de stocuri. prezent rii úi împachet rii produselor. crean e fa de asocia i.efectele de încasat úi efectele remise spre scontare. împrumuturi din emisiunea de obliga iuni ce urmeaz a fi rambursate. . a activelor imobilizate.ac iunile úi obliga iunile cump rate în vederea realiz rii de opera iuni speculative. etc. Investi iile financiare pe termen scurt sunt instrumente financiare negociabile pe o durat care asigur lichiditatea úi securitatea tranzac iilor.creditele pe termen scurt. crean ele – debitori diverúi. etc.avansurile de trezorerie. bilete la ordin etc.timbrele fiscale úi poútale. pagube materiale (imputa ii). .).disponibilit i în conturi curente la b nci. asigur rile sociale. . .crean ele privind decont rile în cadrul grupului.

exprimând patrimoniu juridic sau capitalul propriu úi cel împrumutat conform concep iei economice ori fondurile temporare úi cele permanente conform concep iei financiare. Sub aspect juridic cheltuielile în avans reprezint un drept al exerci iului viitor asupra exerci iului curent cu privire la unele pl i úi cheltuieli ce vor afecta capitalurile proprii în sensul diminu rii în exerci iile viitoare. În realitate constituie resursele de finan are ale activelor patrimoniale. dobânzile aferente contractele de leasing. Decizia întreprinderii de a achizi iona active în viitor nu reprezint o obliga ie 22 .rezultatul reportat. chiriilor. c) Cheltuielile în avans cuprind cheltuielile efectuate în cursul exerci iului financiar dar care se refer la exerci iul ulterior. .capitalul social. rezervele legale. Trebuie f cut distinc ia între obliga ie actual úi angajament viitor. Finan area intern reflect datoriile unit ii cu personalitate juridic (titular de patrimoniu) fa de proprietari (investitori). 2. profitul sau pierderea din perioadele precedente. Pasivele patrimoniale asigur finan area intern (proprie) úi cea extern (str in ). Datoriile reprezint obliga ii actuale ale întreprinderii ce decurg din evenimente trecute úi prin decontarea c rora se aúteapt s rezulte o ieúire de resurse care s încorporeze beneficii economice viitoare.primele de capital. . Caracterizarea pasivelor patrimoniale Pasivele patrimoniale exprim datoriile întreprinderii fa de investitori (ac ionari. al ii decât proprietarii de capital. Se includ în aceast categorie cheltuielile privind plata anticipat a abonamentelor. ceea ce formeaz capitalurile proprii (Cp) sau activul net (An) exprimând drepturile ac ionarilor în activele (A) întreprinderii dup deducerea tuturor datoriilor (D). .). reprezentând aportul proprietarilor la constituirea sau majorarea capitalului. etc. contractuale pentru ac iuni proprii úi alte rezerve. stat.rezervele din reevaluare. Cp (An) = A – D Se încadreaz în categoria capitaluri proprii urm toarele elemente: . reflectând o crean a exerci iului viitor asupra exerci iului curent.1. repara iile capitale neprez zute.Disponibilit ile b neúti din cas úi conturi curente pot fi: în lei sau în devize (valut ). Finan area extern reflect datoriile întreprinderii fa de ter i.3.2. urmând a influen a rezultatele exerci iilor viitoare. Nu trebuie încorporate în rezultatele exerci iului curent „stocându-se provizoriu”. etc. asocia i) úi fa de ter i (furnizori. statutare. O obliga ie reprezint un angajament sau o responsabilitate de a ac iona într-un anumit fel pentru stingerea unei datorii. -rezultatul curent al exerci iului nedistribuit c tre proprietari (ac ionari úi asocia i). creditori financiari.

2. . adic sume primite f r obligativitatea restituirii de la guvern sau alte organisme pentru achizi ia sau producerea de active imobilizate. desp gubiri úi alte datorii incerte. . prin utilizarea resurselor existente úi gradul de eficien în utilizarea de noi resurse. Aceasta apare numai în momentul livr ri activului sau în momentul în care întreprinderea are un acord irevocabil de cump rare a activului. . . 23 .Provizioane pentru riscuri úi cheltuieli. Se încadreaz în aceast categorie: . Reflect o datorie a exerci iului curent fa de cel viitor.3. chirii. Se includ în aceast categorie: . care se recunosc pe o baz sistematic drept venit pe perioadele corespunz toare cheltuielilor aferente pe care urmeaz a le compensa.provizioanele pentru garan ii acordate clien ilor úi alte cheltuieli legate de activitatea de servicii.datoriile ce privesc imobiliz rile financiare. prime de asigurare. exprimând veniturile înregistrate înainte de data încheierii exerci iului dar care se refer la exerci iul financiar ulterior. creditori diverúi.datoriile fa de furnizori úi prestatori. etc. penalit i. Datoriile pot reprezenta m rimi bine precizate cu scaden cert (bine precizat ) sau angajamente condi ionate cum sunt provizioanele pentru riscuri úi cheltuieli. asigur rile sociale. . .datoriile fa de personal. .datoriile fa de asocia i.sume încasate sau facturate în avans dar care privesc exerci ii viitoare cum sunt: abonamente.provizioane pentru dezafectare imobiliz ri corporale si alte ac iuni similare legate de acestea.provizioanele pentru litigii. exprimând o datorie cu exigibilitate sau valoare incert .Datorii ce trebuie pl tite într-o perioad mai mare de un an: (identice cu cele pân la un an. . Rezultatele activit ii – obiect al reflect rii contabile Rezultatele întreprinderii reflect capacitatea acesteia de a genera fluxuri viitoare de numerar. amenzi. etc.actual .provizioanele pentru restructurare.Datorii ce trebuie pl tite într-o perioad de un an: Sunt considerate obliga ii curente (pe termen scurt) ale întreprinderii úi îmbrac forma: .Venituri în avans.creditelor bancare inclusiv dobânzile aferente. .alte împrumuturi úi datorii asimilate pe termen scurt inclusiv dobânzile aferente. .2. daune. Pentru a exprima cât mai bine pozi ia financiar a întreprinderii în rela iile cu ter ii datoriile prin care se asigur finan area extern sunt structurate astfel: .subven iile pentru investi ii.împrumuturilor din emisiunea de obliga iuni. . . . bugetul statului úi alte organisme publice. îns cu o scaden mai mare de 12 luni).

Capacitatea de a genera fluxuri de numerar viitoare presupune ca întreprinderea s înregistreze venituri din activitatea desf úurat iar ca urmare a utiliz rii resurselor existente se înregistreze cheltuieli. Cheltuielile reprezint diminu ri ale beneficiilor economice, înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub form de ieúiri sau sc deri ale valorii activelor ori creúteri ale datoriilor ce se concretizeaz în reduceri ale capitalului propriu altele decât cele rezultate din retragerile / distribuirile c tre ac ionari sau asocia i. Veniturile reprezint creúteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub form de intr ri sau creúteri ale activelor ori descreúteri ale datoriilor ce au ca rezultat creúterea capitalurilor proprii sub alte forme decât aporturile de capital din partea ac ionarilor sau asocia ilor. Din punct de vedere financiar veniturile sunt considerate ca reprezentând sume sau valori încasate sau de încasat din: activit i curente de livr ri de bunuri, execut ri de lucr ri úi prest ri de servicii sau alte activit i. Înregistrarea în contabilitate a veniturilor are în vedere patru momente distincte úi anume: produc ia, facturarea, încasarea úi încorporarea în rezultatul perioadei. Ansamblul cheltuielilor úi veniturilor înregistrate la sfârúitul perioadei sunt încorporate în rezultatul perioadei. Acesta poate fi: - pozitiv, atunci când Veniturile > Cheltuielile = Profit - negativ, atunci când Veniturile < Cheltuielile = Pierdere Rezultatul perioadei poate face obiectul mai multor ecua ii de echilibru: a) Rezultat = Venituri - Cheltuieli b) Venituri = Cheltuieli ± Rezultat c) Cheltuieli = Venituri ± Rezultat d) Rezultat = Capitaluri proprii la sfârúitul exerci iului (anului) – Capitaluri proprii la începutul exerci iului (anului) ÎNTREB RI: 1. Indica i care sunt trasaturile obiectului contabilitatii? 2. Care sunt tipurile de entitati patrimoniale care formeaz sfera de ac iune a obiectului contabilitatii? 3. Defini i patrimoniul in sens economic si juridic. 4. Defini i si caracteriza i activele imobilizate. 5. Defini i si caracteriza i imobiliz rile necorporale. 6. Defini i si caracteriza i imobiliz rile corporale. 7. Defini i si caracteriza i imobiliz rile financiare. 8. Defini i si caracteriza i activele circulante. 9. Defini i si caracteriza i stocurile. 10. Defini i si caracteriza i crean ele. 11. Defini i si caracteriza i pasivele patrimoniale. 12. Defini i si caracteriza i cheltuielile si veniturile. PROBLEME PROPUSE: 1. Sa se calculeze patrimoniul net al întreprinderii útiind ca patrimoniul brut este de 14.000 lei iar valoarea datoriilor este de 4.000 lei.

24

2. SC X SA dispune la un moment dat de urm toarea situa ie patrimoniala: - capital social =1.000 - profit = 1.550 - furnizori = 400 - rezerve = 200 - credite bancare pe termen scurt = 500 Sa se determine valoarea capitalurilor proprii. 3. SC Y SA dispune la un moment dat de urm toarea situa ie patrimoniala: - capital social =2.000 - impozitul pe profit = 100 - furnizori = 400 - rezerve = 200 - credite bancare pe termen scurt = 500 - creditori diverúi = 700 - datorii fata de salaria i = 300 Sa se determine valoarea datoriilor societatii . 4. SC COMPONENTS FOR SHOES SA având ca obiect de activitate prelucrarea materialelor si fabricarea componentelor pentru incaltaminte dispune la un moment dat de urm toarea situa ie patrimoniala: - capital social =1.000 - útaifuri = 300 - furnizori = 800 - material ne esut = 500 - es tur din fibr din piele = 700 - maúini de sub iat material netesut = 3.000 - disponibil in cont la banca = 2.000 Sa se determine valoarea activelor circulante . 5. SC COMPONENTS FOR SHOES SA având ca obiect de activitate prelucrarea materialelor si fabricarea componentelor pentru incaltaminte dispune la un moment dat de urm toarea situa ie patrimoniala: - capital social =1.500 - útaifuri = 600 - crean e fata de clien i = 400 - furnizori = 800 - hala industriala = 50.000 - cheltuieli de constituire = 200 - maúini de sub iat material netesut = 3.000 - disponibil in cont la banca = 2.000 - terenuri = 70.000 - mobilier pentru birouri = 10.000 Sa se determine valoarea activelor imobilizate .

25

CAPITOLUL 3
METODA CONTABILIT II Întrucât este considerat o disciplin útiin ific , cu un obiect de cercetare, úi o terminologie (limbaj) proprie, contabilitatea dispune úi de o metod specific de lucru adoptat necesit ilor practice, solid fundamentate, prin care îúi contureaz pozi ia în sistemul útiin elor economice precum úi rela iile cu celelalte discipline înrudite.

3.1. Delimit ri privind con inutul metodei contabilit ii Cuvântul metod provine de la „meta” úi „hodos” din limba greac , care înseamn cale úi mijloc pentru a ajunge undeva. Prin metod în general se în elege un mod sistematic de cercetare, de cunoaútere úi transformare a realit ii obiective. Metoda contabilit ii reprezint un ansamblu de procedee aflate într-o strâns corela ie úi intercondi ionare, în vederea stabilirii normelor úi principiilor cu caracter special pe care se fundamenteaz contabilitatea ca útiin , în scopul cunoaúterii pozi iei financiare, (patrimoniului) a performan elor financiare úi a modific rilor acestora la nivelul întreprinderii.

3.2. Principiile de baz ale metodei contabilit ii Sistemul de contabilitate în partid dubl , practicat de cea mai mare parte a agen ilor economici din România are la baz urm toarele principii teoretice fundamentale: - principiul dublei reprezent ri a patrimoniului; - principiul dublei înregistr ri a opera iilor economico – financiare, evenimentelor úi tranzac iilor; - principiul dublei determin ri a performan elor (rezultatelor) întreprinderii.

3.3. Procedeele metodei contabilit ii Procedeul reprezint un mijloc folosit pentru a ajunge la un anumit rezultat: modalitatea de a ac iona, modul de a proceda, solu ia practic adoptat , ca sistem pentru efectuarea sau producerea unui lucru4. Procedeele metodei contabilit ii pot fi grupate în trei mari categorii: - procedee ale metodei contabilit ii comune tuturor útiin elor: observarea, ra ionamentul, analiza, sinteza, etc.

4

Academia Român , Institutul de Lingvistic Iorgu Iordan, Dex, Dic ionarul Explicativ al Limbii Române, Edi ia

II, Editura Univers Enciclopedic, 1996, pag. 853

26

procedee ale metodei contabilit ii comune úi altor discipline economice: documentarea. Care sunt procedeele comune tuturor stiintelor utilizate si de metoda contabilitatii? 7. 4. 5. . 3. Ce se intelege prin metoda in general? Este necesara utilizarea de c tre contabilitate a unei metode specifice? Care este diferen a intre metoda si procedeu? Defini i si caracteriza i trasaturile de baza ale metodei contabilitatii. Care sunt procedeele specifice metodei contabilitatii? 27 . 2.procedee specifice metodei contabilit ii: bilan ul. calcula ia si inventarierea. 6. evaluarea. Defini i metoda contabilitatii. ÎNTREB RI: 1.. contul si balan a de verificare.

ale persoanelor cu atribu ii de H. 82/1991 modificat úi republicat în 14. .2005 „orice opera iune economico – financiar efectuat se consemneaz în momentul efectu rii ei. Definirea.con inutul opera iei economice úi financiare iar când este necesar úi temeiul legal al efectu rii ei. evenimentele úi tranzac iile ce au avut loc în decursul unei perioade determinate. . procesele.constituie principala surs de date pentru luarea deciziilor. pag. din Legea Contabilit ii nr.1.datele cantitative úi valorice aferente opera iei economice úi financiare efectuate. evenimente úi tranzac ii desf úurate de indivizi sau de colectivit i.CAPITOLUL 4 DOCUMENTAREA – PROCEDEU DE BAZ AL METODEI CONTABIL T II În general documentele reprezint înscrisuri legale ce privesc opera ii. Documentele justificative sunt documentele primare care probeaz legal o opera iune. evenimente úi tranzac ii în momentul úi la locul producerii lor se numesc documente primare. Importan a documentelor justificative rezult din caracteristicile principale ale acestora úi anume: . -realizeaz leg tura organic între formele eviden ei economice. Documentele justificative trebuie s con in urm toarele elemente comune prev zute prin structura formularelor corespunz toare5: . Editura Economic 1998. .01. 831/1997 úi OMF nr. 425/1998. constituind stadiul (faza) ini ial de reflectare a acestora pe supor i materiali sau imateriali.denumirea úi sediul unit ii care întocmeúte documentul (când este cazul). 4.servesc drept prob în justi ie. eveniment sau tranzac ie. 19 5 28 . .G. într-un document care st la baza înregistr rilor în contabilitate dobândind calitatea de document justificativ” Documentele care consemneaz acte.constituie sursa de date indispensabil procesului de verificare úi control a gestiunilor de valori materiale úi b neúti. . .reflect activitatea economic . . importan a úi con inutul documentelor justificative În conformitate cu articolul 6. activit i.denumirea documentului (titlul).num rul documentului úi data întocmirii. . fapte. procese.numele úi prenumele precum úi semn turile persoanelor care r spund de efectuarea opera iei economico – financiare.men ionarea p r ilor care particip la efectuarea opera iei economice úi financiare (când este cazul). Norme metodologice pentru întocmirea úi utilizarea documentelor comune privind activitatea financiar – contabil . .

4. Documentele justificative úi contabile trebuie s îndeplineasc o serie de condi ii de form úi fond6. 4. . S. Documentele contabile – jurnale. Dac se are în vedere regimul de tip rire.alte elemente menite s asigure consemnarea complet a opera iilor în documente justificative. .2. Formularele tipizate Prin tipizarea documentelor se urm reúte stabilirea unor formulare unitare sub aspectul m rimii. tehnic – operativ . precum úi persoanele fizice care au calitatea de comerciant. Condi iile de fond au în vedere: .formulare netipizate. . face necesar clasificarea acestora în func ie de mai multe criterii.sumele corespunz toare opera iilor efectuate. asocia iile úi celelalte persoane juridice. Feleag . . stau la baza înregistr rilor în jurnale.semn turile pentru întocmire úi verificare.un sistem unitar de eviden . Tipizarea documentelor asigur : . pag. .utilizarea documentelor în acelaúi timp privind eviden a contabil . Editura Economic 2002. societ ile agricole. fiúe. centralizarea úi înregistrarea în contabilitate a opera iilor consemnate în documentele justificative întocmite manual sau în condi iile utiliz rii tehnicii de calcul. .corectitudinea calculelor. 6 N.legalitatea evenimentului sau tranzac iei consemnat.realitatea evenimentului sau tranzac iei. etc. . unit ile de asigur ri sociale. întocmire úi utilizare.felul. Condi iile de form se refer la: . Bunea – Bazele contabilit ii. documentele justificative cuprind dou mari categorii: . societ ile bancare.valabilitatea documentului. societ ile comerciale.control financiar preventiv úi ale persoanelor în drept s aprobe opera iile respective dup caz. care servesc la prelucrarea. L. evenimente úi tranzac ii. num rul úi data documentului justificativ. Malciu. 118 29 . . . obligatorii pentru to i agen ii economici. formei úi destina iei pentru anumite opera ii. fiúe úi alte documente contabile dup caz.eficien a opera iei economico – financiare. statistic .2.formulare tipizate.autenticitatea documentului. institu iile publice.1. Documentele justificative întocmite de: regiile autonome.conturile sintetice úi analitice debitoare úi creditoare. . Clasificarea documentelor justificative Diversitatea domeniilor în care îúi g sesc utilitatea documentele justificative. unit ile cooperatiste. trebuie s cuprind elemente cu privire la: .

.formulare tipizate comune care nu au regim special. activit i. acestea pot fi grupate úi în func ie de alte criterii: a) Dup natura. . .2. urm rindu-se individual fiecare formular sub aspectul: stocului ini ial. evenimente úi tranzac ii.documente privind constituirea úi modificarea capitalurilor întreprinderii . Dac avem în vedere modelele recomandate de legisla ia în vigoare7 documentele tipizate se împart în mai multe categorii: . Modelele registrelor úi formularelor tipizate comune privind activitatea financiar – contabil sunt prev zute în cadrul unui „Nomenclator”. ieúirilor.documente privind activele imobilizate. .reducerea cheltuielilor de imprimare. considerat de noi principalul criteriu de clasificare a documentelor justificative. bugetul statului úi alte organisme publice úi private.uúurarea muncii de completare.documente de execu ie. etc. . 831/1997..documente privind rela iile cu furnizorii.documente privind cheltuielile. . OMF 425/1998 30 .formulare specifice pe sectoare ale economiei.documente contabile. intr rilor. destina ia úi felul opera iilor. stocului final. Cele mai importante documente (formulare) cu regim special sunt: Factura. . 4. b) Dup func iile úi rolul pe care îl îndeplinesc în reflectarea evenimentelor úi tranzac iilor: . Pe lâng regimul de tip rire.documente de dispozi ie. veniturile úi rezultatele financiare . asigurându-se astfel simplificarea úi ra ionalizarea circuitului acestora. Documentele netipizate Documente netipizate sunt reprezentate prin acele formulare pentru care nu se stabilesc în mod strict elementele pe care s le con in respectiv: m rimea. evenimentelor úi tranzac iilor pe care le reflect : . Acestea au menirea de a ajuta agen ii economici în asigurarea eviden ei economice curente furnizând informa ii suplimentare cu privire la opera ii. Monetarul. întocmire úi utilizare. Fiúa de magazie a formularelor cu regim special. 7 H.documente privind încas rile úi pl ile. elaborate de ministere. .2. Bonul de comand – chitan a. fiind necesar justificarea fil cu fil atât cele folosite cât úi nefolosite sau anulate.documente privind salariile úi rela iile cu salaria ii. Chitan a. . privind activitatea financiar .reducerea num rului de documente la strictul necesar. .documente mixte . Eviden a operativ a formularelor tipizate cu regim special se ine cu ajutorul „Fiúei de magazie a formularelor cu regim special”. . . stocurile úi produc ia în curs de execu ie. departamente. clien ii.formulare tipizate cu regim special comune pe economie. OMF 1177/1998. Avizul de înso ire.G.contabil . forma úi destina ia. OMF 2055/1998.

prin respectarea succesiunii documentelor dup data de întocmire sau de intrare în unitate úi sistematic în conturi sintetice úi analitice. únuruite. c) Dup sfera de cuprindere úi circuitul realizat: . Completarea unui document justificativ trebuie s se fac în mod cite . în conformitate cu regulile stabilite pentru fiecare form de înregistrare.documentele justificative.-documente de sintez úi raportare contabil denumite situa ii financiare anuale . În cazul utiliz rii echipamentelor informatice pentru întocmirea documentelor justificative úi pentru prelucrarea úi înregistrarea datelor în contabilitate. care r spund de realitatea datelor consemnate. parafate úi înregistrate în eviden a unit ii.documente externalizate sunt documentele care reflect rela iile întreprinderii cu ter ii. Întocmirea eronat . completându-se toate rubricile. s fie întocmite corect úi la timp de c tre unit ile beneficiare. registrele contabile úi formularele comune pe economie privind activitatea financiar contabil pot fi adaptate în func ie de specificul úi necesit ile întreprinderilor. pentru asigurarea înregistr rilor în contabilitate s se respecte urm toarele reguli8: . neutilizarea documentelor corespunz toare sau lipsa documentelor care s ateste provenien a bunurilor atât pe timpul transportului cât úi la locurile de depozitare úi vânzare. 4. Întocmirea úi prelucrarea documentelor justificative Documentele justificative trebuie întocmite în conformitate cu normele în vigoare. altele decât cele obligatorii (Registrul jurnal. clar úi succint f r úters turi sau corecturi úi f r a se l sa spa ii libere între opera iile înscrise. cu maúina de scris sau cu ajutorul tehnicii de calcul (calculatorul). În cazul în care prelucrarea documentelor justificative se face de c tre unit i prestatoare de servicii de informatic . Registrele contabile. Înregistr rile în contabilitate se fac cronologic. elaborate în acest sens de Ministerul Finan elor Publice.3. în rela iile dintre aceste unit i úi cele beneficiare este necesar ca. . în momentul controlului efectuat de organele abilitate se sanc ioneaz potrivit legisla iei în vigoare cu amend úi confiscarea bunurilor respective. Registrul inventar) editate cu ajutorul tehnicii de calcul vor fi numerotate. Registrul cartea – mare.documentele contabile întocmite de unit ile de informatic pe baza documentelor justificative trebuie predate unit ilor beneficiare la termenele 8 OMF 425/1998 31 . Conform acestor norme înscrierea datelor în documente se face cu cerneal . neafectând rela iile cu ter ii. .documente primare .documente centralizatoare.documente internalizate sunt documentele care circul numai între compartimentele func ionale ale întreprinderii. . cu condi ia respect rii con inutului de informa ii úi a normelor de întocmire úi utilizare a acestora. past de pix. d) Dup stadiul (faza) úi gradul de agregare a opera iilor consemnate: . dup caz.

. a) Verificarea formei presupune cercetarea modului în care au fost completate documentele. documentele justificative sunt supuse verific rii sub trei aspecte: al formei.con ine vizibil semn tura de întocmire. Erorile (greúelile) constatate cu ocazia verific rii documentelor justificative se corecteaz astfel: a) În cazul opera iunilor care implic primirea. evenimentelor úi tranzac iilor consemnate.4.stabilite prin contractele sau conven iile încheiate. În vederea înregistr rii în contabilitate. Unit ile de informatic r spund de corectitudinea prelucr rii datelor. .documentul este autentic úi corect întocmit. . b) Verificarea calculelor. cu excep ia ordinului de deplasare (delega ie). conform cerin elor impuse de opera ia economico – financiar .legalitatea. opera iilor.unit ile beneficiare trebuie s efectueze verificarea documentelor contabile ob inute de la unit ile de informatic în sensul cuprinderii tuturor documentelor justificative pentru prelucrare.necesitatea. c) Verificarea de fond are în vedere: . respect rii coresponden ei conturilor úi exactit ii sumelor înregistrate. 4.s-a folosit documentul corespunz tor opera iei consemnate. verificându-se dac : . documentul greúit se anuleaz úi r mâne în carnetul respectiv (nu se detaúeaz ). . s fie întocmite corect úi la timp de c tre unit ile beneficiare.realitatea datelor.documentele justificative. verificare realizat de compartimentul de contabilitate. . . . Unit ile de informatic r spund de corectitudinea prelucr rii datelor.oportunitatea. pe baza 32 . . útampila úi semn tura conduc torului unit ii. Verificarea úi corectarea erorilor din documentele justificative Înregistr rile în contabilitatea sintetic úi analitic se fac pe baz de documente justificative.documentele contabile întocmite de unit ile de informatic pe baza documentelor justificative trebuie predate unit ilor beneficiare la termenele stabilite prin contractele sau conven iile încheiate. care r spund de realitatea datelor consemnate. . eliberarea sau justificarea numerarului sau a altor documente pentru care normele în vigoare prev d restric ii. presupune un control detaliat asupra corectitudinii calculelor efectuate în cadrul documentelor justificative. document cu document sau a unui centralizator în care sunt înscrise mai multe documente justificative al c rui con inut se refer la opera ii de aceeaúi natur úi perioad .au fost completate toate rubricile. al calculelor úi de fond.

Registre pentru eviden a combinat sunt utilizate pentru înregistrarea simultan a opera iilor. în mod cronologic.felul. luna. nota de contabilitate.Registre pentru eviden a sistematic . evenimentelor úi tranzac iilor atât în ordine cronologic cât úi sistematic . f r spa ii libere toate modific rile activelor. fiecare opera ie se va înregistra prin articole contabile în mod cronologic dup data 33 . servesc la gruparea úi ordonarea datelor cuprinse în documente justificative în func ie de natura.1. men ionându-se data efectu rii corecturii úi semnându-se de persoana care a întocmit úi corectat documentul justificativ.conturi debitoare úi conturi creditoare. . fie sub form de list ri informatice legate sub form de registru úi cuprinde coloane distincte cu privire la: . Se întocmeúte într-un singur exemplar manual.5. . Registrul cartea – mare). etc. 4. în func ie de dat (ziua.data de înregistrare. b) În cazul celorlalte documente corectarea se realizeaz prin t ierea (trecerea) cu o linie a textului sau a cifrei greúite pentru ca acestea s poat fi citite.c ruia se primeúte sau se restituie diferen a între cheltuielile efective de deplasare úi avansul acordat.). num rul úi data documentului justificativ. Registrul jurnal serveúte ca document obligatoriu de înregistrare cronologic úi sistematic respectiv ca prob în litigii. iar deasupra se scrie cifra sau textul corect. . servesc la înregistrarea opera iilor economico – financiare. . consemnate în documente justificative care produc modific ri asupra pozi iei financiare. felul úi sensul modific rii în timp (ex. Registrele de contabilitate Registrele de contabilitate sunt documente contabile obligatorii în cadrul c rora agen ii economici înregistreaz periodic. datoriilor.num rul curent. Registrele folosite în contabilitate pot fi grupate în trei mari categorii: .5. veniturilor úi cheltuielilor unei întreprinderi. În condi iile conducerii contabilit ii cu ajutorul tehnicii de calcul.Registre pentru eviden a cronologic . anul) producerii sau consemn rii în documentele justificative care le atest (ex.explica ii cu privire la opera iile consemnate. 4. opera ie cu opera ie.sumele debitoare úi creditoare care s-au înregistrat în conturile corespunz toare. performan elor financiare úi fluxurilor de trezorerie. . Registrul jurnal Este documentul contabil obligatoriu în care se înregistreaz zilnic. cronologic úi sistematic opera iunile economice úi financiare. . . capitalurilor proprii. Registrul jurnal.

anual la închiderea exerci iului. diferen e).valoarea contabil . Se utilizeaz sub form de foi volante. Se întocmeúte la sfârúitul lunii în cadrul compartimentului financiar contabil . cu ocazia fuziunii.întocmirea balan ei de verificare. 4. Trebuie întocmit: la înfiin area unit ii. zi de zi.stabilirea rulajelor úi a soldurilor pe conturi sintetice la unit ile care utilizeaz forma de înregistrare „pe jurnale”. diviz rii sau lichid rii precum úi în alte situa ii. .5. .verificarea înregistr rilor contabile efectuate. . de regul la sfârúitul anului. . în care se înregistreaz grupat dup natura lor elementele inventariate. toate opera iile de încas ri úi pl i efectuate pe baza documentelor justificative de c tre asocia iile familiale úi persoanele fizice care au calitatea de comerciant.valoarea de inventar. În aceast situa ie Registrul jurnal se editeaz lunar iar paginile vor fi numerotate pe m sura edit rii lor. cauze. tip rite pe ambele fe e servind la: . care conduce contabilitatea în partid simpl .de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate.prob în litigii. suficient de detaliat pentru a putea justifica con inutul fiec ruia dintre posturile bilan ului contabil. Se întocmeúte într-un singur exemplar. Cartea mare st la baza întocmirii balan ei de verificare. La fel ca úi registrul jurnal se întocmeúte într-un singur exemplar úi serveúte ca: . putând fi suplinit de „Fiúa de cont pentru opera ii diverse” . . Se completeaz pe baza inventarierii faptice a fiec rui cont cuprins în bilan . Registrul inventar Este documentul contabil obligatoriu. dup ce a fost numerotat. Registrul jurnal de încas ri úi pl i înregistreaz cronologic.3. Pe lâng calitatea de document contabil obligatoriu de înregistrare a rezultatelor inventarierii serveúte úi ca prob în litigii.recapitula ia elementelor inventariate.diferen a din evaluare (valoarea.num rul curent.document de înregistrare a încas rilor úi pl ilor. -document de stabilire a situa iei financiare a agentului economic. parafat úi înregistrat la organul fiscal teritorial f r úters turi úi spa ii libere. . eviden iind urm toarele: .2. 34 . únuruit.5. 4. Registrul Cartea mare Serveúte pentru conducerea contabilit ii sintetice a opera iunilor economico – financiare în unit ile care utilizeaz forma de înregistrare contabil „maestru – úah”. .

data întocmirii. clien ii.alte elemente care se apreciaz ca necesare.destina ia documentelor. . Eviden a úi utilizarea documentelor Întreprinderile care întocmesc documente justificative úi contabile în mod deosebit formulare cu regim special de înseriere úi numerotare precum úi alte documente cu ajutorul c rora se stabilesc volumul de activitate. precum úi pentru inerea la zi a contabilit ii se recomand ca directorul financiar – contabil. Formularele cu regim special se elibereaz utilizatorilor pe baza aprob rii conduc torului unit ii.6.Toate categoriile de registre prezentate. Persoanele care folosesc formularele cu regim special r spund de utilizarea lor.termenul stabilit pentru predarea documentelor. furnizorii sau alte persoane fizice úi juridice au obliga ia s organizeze úi s asigure corecta utilizare. În vederea asigur rii unei circula ii ra ionale úi unitare a documentelor.1. R spunderea pentru organizarea gestion rii. Organizarea circula iei documentelor Circula ia documentelor eviden iaz drumul parcurs de acestea de la intrarea în unitate sau de la emitere úi pân la arhivare. care stau la baza înregistr rilor în contabilitate. ordonatorului de credite sau altor persoane care au obliga ia gestion rii activelor úi pasivelor întreprinderii. care se aprob de conduc torul unit ii. . folosirii úi eviden ei documentelor justificative. nu circul în afara unit ii fiind considerate documente de înregistrare contabil . 35 . contabile úi a registrelor de contabilitate revine administratorului.num rul de exemplare. . Eviden a formularelor cu regim special se ine cu ajutorul „Fiúei de magazie a formularelor cu regim special care se completeaz distinct pentru fiecare tip de formular pe m sura aprovizion rii acestora. înscriindu-se în mod obligatoriu seria úi numerele aferente formularelor respective.2. Gestionarea documentelor 4.persoanele care poart r spunderea întocmirii lor. trebuind s le justifice în orice moment iar cele nefolosite restituindu-se la magazie pe baza „Bonului de predare – transfer – restituire” cu men ionarea seriei úi a numerelor.6. Acest grafic va con ine: .denumirea documentelor. 4. arhivându-se la compartimentul financiar contabil împreun cu documentele contabile care au stat la baza întocmirii lor (p strându-se minim 10 ani). 4. contabilul úef sau o alt persoan împuternicit s îndeplineasc aceast func ie s întocmeasc nomenclatorul (lista) documentelor utilizate pentru fiecare opera ie sau activitate economico – financiar precum úi graficul circula iei documentelor. eviden úi gestionare a acestora. pl ile úi încas rile efectuate în raport cu bugetul de stat. . întocmindu-se bon de consum dintr-un bonier distinct gestionat de persoana împuternicit în acest scop. . .6.

Formularele cu regim special pierdute sau sustrase se declar nule în Monitorul Oficial al României. La arhivarea documentelor contabile úi justificative trebuie respectate urm toarele reguli generale9: . se numeroteaz úi se trec în ordine într-un nomenclator (list ) la începutul fiec rui dosar. art. Clasarea. asigurate împotriva degrad rii. 82/1991. 4. dotate cu mijloace de prevenire a incendiilor. 25. aranjare úi îndosariere a documentelor justificative úi contabile în func ie de anumite criterii care s permit o bun p strare dar úi s fac posibil descoperirea cu uúurin la nevoie.Formularele neutilizabile.Of.dosarele con inând documente contabile se p streaz în spa ii amenajate în acest scop. Lipsurile sau pierderile de formulare numerotate. defectuos tip rite sau în alte cazuri similare se anuleaz prin barare pe diagonal f cându-se men iunea „ANULAT” pe toate exemplarele úi se restituie gestionarului de formulare sub semn tura persoanei pred toare. republicat în 2002. únuruite úi parafate. Partea a III – a. . cu excep ia statelor de salarii úi a situa iilor financiare anuale care trebuie p strate timp de 50 de ani. etc. . 9 ** Legea contabilit ii nr.gruparea documentelor în dosare se face cronologic úi sistematic pe exerci ii financiare respectiv perioade din cadrul acestora. Scoaterea din arhiv a documentelor pentru consultarea temporar se face doar cu acordul scris al conduc torului unit ii iar eliminarea documentelor al c ror termen legal de p strare a expirat se face de c tre o comisie numit în acest sens. Termenul de p strare a documentelor justificative úi contabile este de 10 ani cu începere de la data exerci iului în cursul c ruia au fost întocmite. Documentele clasate în dosare.48//2005 36 .documentele se grupeaz în dosare numerotate. 629/2002 Legea contabilit ii nr.eviden a documentelor la arhiv se ine cu ajutorul „Registrului de eviden curent ”. întocmindu-se proces – verbal úi operându-se corespunz tor în „Registrul de eviden curent a arhivei”. distrugerii sau sustragerii. . în magazie sau la compartimentele care le utilizeaz vor fi aduse.Of. M.3. dup sesizarea organelor în drept. 82/1991. M. nr.6. în scris administratorului. Clasarea documentelor poate fi: provizorie sau definitiva. care reflect miúc rile dosarelor úi documentelor din cadrul arhivei. republicat în 2005. care are obliga ia de a dispune cercetarea úi verificarea împrejur rilor în care s-au produs lipsurile sau pierderile úi eventual tragerea la r spundere a celor vinova i conform legii. p strarea úi arhivarea documentelor justificative úi contabile Clasarea este opera iunea de grupare. bibliorafturi.

Defini i si caracteriza i formularele tipizate? 4. Dosarul de reconstituire trebuie s con in toate lucr rile efectuate în leg tur cu constatarea úi reconstituirea documentului pierdut. care se ataúeaz la dosarul de reconstituire. .4. . Defini i si caracteriza i Registrul Inventar? 11. sustragerii sau distrugerii. Conform legisla iei în vigoare nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri. distruse sau sustrase. Toate documentele reconstituite vor purta vizibil men iunea „RECONSTITUIT” cu specificarea num rului úi a datei dispozi iei pe baza c reia s-a f cut reconstituirea. documentul reconstituit se anuleaz .procesul verbal de constatare a pierderii. p strate si arhivate documentele justificative si contabile? 13. Cum este organizata circula ia documentelor? 12. Cum se clasifica documentele justificative? 3. Cum sunt reconstituite documentele justificative si contabile? 37 .dovada sesiz rii Parchetului General sau dovada sanc ion rii disciplinare a salariatului vinovat. Defini i si caracteriza i Registrul Jurnal? 9. Atunci când originalul documentului reconstituit a fost g sit. pe baza unui proces verbal. ÎNTREB RI: 1.declara ia scris a salariatului responsabil cu p strarea documentului. Cum sunt depistate erorile de verificare documentelor justificative ? 7. Care sunt registrele contabile obligatorii? 8.6.o copie a documentului reconstituit. 2. .dispozi ia scris a conduc torului unit ii pentru reconstituirea documentului. dup caz. . Cum se realizeaz verificarea documentelor justificative? 6. bilete de c l torie. Cum sunt l sate. Defini i si caracteriza i documentele justificative. Defini i si caracteriza i formularele netipizate? 5. Atunci când se constat dispari ia unor documente justificative úi contabile se impune reconstituirea acestora în termen de maximum 30 de zile de la constatare** în baza unui dosar de reconstituire întocmit separat pentru fiecare caz. distrus sau sustras úi anume: . Defini i si caracteriza i Registrul Cartea-Mare? 10. .) disp rute înainte de a fi înregistrate în eviden a contabil .La încetarea activit ii documentele se predau la Arhivele Statului în conformitate cu dispozi iile legale privind Fondul Arhivistic Na ional al României dac legea nu prevede altfel. etc. pagubele aduse unit ii sau ter ilor generate de dispari ie recuperându-se de la cei vinova i conform legii. 4.sesizarea scris . Reconstituirea documentelor justificative úi contabile Reconstituirea este procesul de refacere în forma ini ial a documentelor pierdute.

importan a úi necesitatea evalu rii A „evalua” înseamn „a determina. valoarea just . conven iilor. în decursul unei perioade determinate este necesar estimarea dimensiunii acestora adic m surarea sau cuantificarea lor unitar . Expresiile monetare ale acestora se ob in prin aplicarea politicilor contabile úi a tehnicilor de m surare. veniturilor. datoriilor. bazelor. pag. Tehnicile de estimare sunt metode úi estim ri adoptate de agen ii economici pentru a determina valorile monetare ce corespund bazelor de m surare.CAPITOLUL 4 EVALUAREA ACTIVELOR ùI PASIVELOR ÎNTREPRINDERII În vederea ob inerii de informa ii inteligibile.2. Tratamentul de baz exprim opinii úi conven ii general acceptate. a calcula. Con inutul. variante. a stabili pre ul. Principiile evalu rii în contabilitate Evaluarea structurilor situa iilor financiare ale întreprinderii trebuie realizat pe baza principiilor contabile de baz . 5. evenimentele úi tranzac iile ce au avut loc.352 38 . iar cel alternativ. Politicile contabile cuprind ansamblul principiilor. 10 Dic ionarul explicativ al limbii române. Editura Univers. recunoaúterea úi prezentarea structurilor situa iilor financiare. venituri úi rezultate financiare. datorii. apelarea la una sau mai multe baze de m surare**).”10 M surarea activelor. credibile úi comparabile cu privire la procesele. relevante. regulilor úi practicilor specifice adoptate de o întreprindere în vederea reflect rii fidele a evenimentelor úi tranzac iilor. În cadrul contabilit ii normalizate evaluarea se realizeaz în baza unor reglement ri specifice denumite tratamente contabile. costul de înlocuire. Bucureúti 1997. În func ie de politica adoptat de întreprindere. cheltuielilor úi rezultatelor financiare în contabilitate folosind un etalon unitar (cel monetar) poart numele de evaluare. op iuni úi posibilit i particulare desprinse pe baza ra ionamentului profesional. capitalurilor proprii. valoarea. a socoti. a estima. valoarea net de realizare curent . a pre ui. cheltuieli. activit ile. În materie de contabilitate bazele de m surare au fost reglementate în func ie de etapele parcurse în reforma contabilit ii. capitaluri proprii. Cele mai utilizate baze de m surare sunt: costul istoric. DEX. selectate pentru active.1. 5. Evaluarea presupune. de nevoile de informare úi nu în ultimul rând în func ie de ra ionamentul profesional pot fi adoptate dou tratamente: de baz úi alternativ.

În esen principiul presupune aprecierea rezonabil a evenimentelor úi tranzac iilor în scopul evit rii riscului de transfer asupra viitorului a incertitudinilor prezentului. pag. eviden iat în documentele justificative care le atest utilitatea (destina ia) sau provenien a (sursa).Dintre acestea prezint importan semnificativ în chestiunea evalu rii urm toarele: a) Principiul costului istoric. Bazele Contabilit ii. .P. datoriilor. capitalurilor proprii. 2000. Acestea sunt11: .. capitalurilor proprii. cheltuielilor úi rezultatelor financiare. Criteriile de baz ale evalu rii În teoria úi practica contabil s-au conturat mai multe criterii cu privire la evaluarea fluxurilor úi stocurilor de active. pag. g) Principiul evalu rii separate a elementelor de activ úi pasiv.3. datoriilor.F.M. Ristea M. 94 /2001. . cheltuieli úi venituri. a)Valoarea de utilitate este reprezentat de pre ul presupus a fi acceptat de un poten ial cump r tor în func ie de: . Colec ia Economic .valoarea real . Editura Na ional. recomand ca în vederea stabilirii valorii totale corespunz toare unei pozi ii din bilan se va determina separat valoarea aferent fiec rui element individual de activ sau de pasiv. c) Principiul pruden ei presupune recunoaúterea numai a profiturilor realizate úi înregistrarea obliga iilor úi pierderilor previzibile chiar dac apar între data încheierii exerci iului úi data întocmirii bilan ului.timpul. veniturilor. . d) Principiul permanen ei metodelor. 5.valoarea de pia .valoarea de întrebuin are.9 39 .O. f r a intra în imposibilitatea continu rii activit ii sau reducerea semnificativ a acesteia. pasive. recomand ca orice element cu o valoarea semnificativ s fie prezentat distinct în cadrul situa iilor financiare iar elementele cu valori nesemnificative care prezint aceeaúi natur sau cu func ii similare trebuie însumate nefiind necesar prezentarea lor separat .valoarea de utilitate. cheltuielilor úi rezultatelor asigurând astfel comparabilitatea în timp a informa iilor contabile. f) Principiul pragului de semnifica ie. 85/2001. e) Principiul continuit ii activit ii are în vedere prezum ia c întreprinderea îúi continu în mod normal func ionarea într-un viitor previzibil. nr.M. b) Principiul cuantific rii monetare. impune înregistrarea în contabilitate a activelor úi pasivelor la valoarea de origine (valoarea de intrare). presupune exprimarea monetar (valoric ) a activelor. veniturilor. 9 O. 11 ** C lin O. nr. presupune continuitate în aplicarea aceloraúi reguli úi norme privind evaluarea activelor. astfel încât prin mijlocirea monedei (banilor) valorile economice se exprim unitar cu ajutorul pre urilor úi tarifelor.

în aúa fel încât oricând pot fi g si i poten iali cump r tori úi vânz tori. veniturilor. . În ambele situa ii evaluarea se face la valoarea de intrare denumit úi cost. datoriilor. de active tranzac ionate.sunt cantit i suficiente. c)Valoarea de pia a unui activ reprezint pre ul care poate fi ob inut pe o pia activ . în contabilitate opera iunile economico – financiare.data ieúirii din întreprindere sau darea în consum.4.1. cheltuielilor úi rezultatelor cu ajutorul pre urilor.starea sau amplasarea elementului supus evalu rii. Formele evalu rii úi tratamente contabile privind evaluarea Evaluarea este o form specific a cuantific rii úi în acelaúi timp un procedeu de baz al metodei contabilit ii. concretizate în ieúiri de active úi pasive. care în esen presupune stabilirea dimensiunii valorice a activelor. d) Timpul are în vedere o anumit dat calendaristic (zi. Este utilizat în dou momente distincte ce privesc activitatea uni agent economic. 40 .pre urile sunt disponibile pentru a fi cunoscute de public. capitalurilor proprii. .pre ul pie ei.1. Dac avem în vedere momentele în care se realizeaz úi obiectivele urm rite.. Tr s turile esen iale ale acesteia sunt** : .1. Conform reglement rilor actuale evaluarea evenimentelor úi tranzac iilor la intrarea în gestiune se realizeaz pe baza costului istoric din trecut ce va genera fluxuri. . 5. evenimentele úi tranzac iile pe parcursul desf úur rii activit ii operative a întreprinderii.activele de pia sunt relativ omogene. evenimente úi tranzac ii viitoare. în cadrul unei tranzac ii în care pre ul este determinat obiectiv. lun . se disting dou forme principale de evaluare: evaluarea curent úi evaluarea periodic .data intr rii în întreprindere. valoarea la care sunt înregistrate. eveniment sau tranzi ie provine din trecut. trece prin prezent úi produce efecte în viitor. Tratamente contabile la evaluarea curent Tratamentele contabile reprezint reguli de evaluare recunoscute úi acceptate de teoria úi practica contabil în cadrul formelor de evaluare. procurare sau apari ie. Evaluarea la data intr rii în întreprindere Valoarea de intrare. b)Valoarea just (valoarea real ) este suma la care poate fi tranzac ionat un activ sau decontat o datorie de bun voie între p r i aflate în cunoútin de cauz .4. 5. conform c ruia orice activitate. la care sunt evaluate úi înregistrate în contabilitate activele úi pasivele la data intr rii în întreprindere se determin aplicând principiul costului istoric în func ie de modalit ile de intrare. an). in prezent sau în viitor. 5. respectiv la: . . Evaluarea curent are în vedere.4. Este consecin a principiului continuit ii activit ii.

000 + (19% x 116.000) – 3. (Pc) .040 lei Costul de produc ie (Cp) al unui bun cuprinde: .000 = (116.000 lei.cota cheltuielilor indirecte de produc ie alocate în mod ra ional ca fiind legate de fabrica ia bunului (C/Chind). Ca = Pc + Tx nr.Aceasta poate fi reprezentat prin: .alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune.000 + 22. Veniturile.000 lei Costul de achizi ie + TVA va fi de: 116. .taxele nerecuperabile. ex.000 lei.valoarea nominal . 41 . etc. atunci când sunt recunoscute sunt cuantificate la nivelul valorilor de ieúire ale activelor care au sc zut sau la nivelul valorilor de intrare ale datoriilor care s-au majorat. salariile acordate muncitorilor de baz ) (Achd) . (ex. ex: taxe vamale. iar costurile cu montarea utilajului 4.costul de achizi ie .cheltuielile de transport – aprovizionare (Ch tra) . . (A ch ac) Nu se includ în costul de achizi ie reducerile comerciale (Rc) úi alte elemente similare acordare de furnizor. Se cere s se determine costul de achizi ie al utilajului.000 + 10.000 + 4.valoarea just . costurile cu montarea úi demontarea bunului. + Ch. prima de asigurare 2. Consider m ca fiind cele mai reprezentative valori de intrare costul de achizi ii úi costul de produc ie.000 lei.costul de achizi ie al materiilor prime úi consumabilelor. . Costul de achizi ie (Ca) al unui bun este egal cu: .p) .000 lei.costul de produc ie.000– 3. . .pre ul de cump rare (f r TVA). Furnizorul a acordat cump r torului reduceri comerciale în valoare de 3.valoarea actualizat . Ca = (Pc + Tx nr.valoarea corespondent . atunci când sunt recunoscute sunt cuantificate la nivelul valorilor de intrare ale activelor care s-au majorat sau la nivelul valorilor de ieúire a datoriilor care au sc zut.p + Ch.alte cheltuieli directe de produc ie.000) = 116. prime de asigurare (Tx nr.valoarea de utilitate. Cheltuielile de transport aprovizionare însumeaz 10.c) . (C a m. Cheltuielile. tra + Ach ac Exemplu: Societatea Comercial „A” achizi ioneaz de la Societatea Comercial „B” un utilaj industrial în valoare de 100.000 + 2. tra + Ach ac) – Rc Ca = (100. .valoarea de aport.p.000) = 113.040 = 138.000 lei (pre f r TVA). conectarea la re eaua de energie electric . .

. construc iei sau produc iei unui activ pe termen lung. La ieúirea din gestiune bunurile de natura stocurilor úi alte active fungibile. Costul standard. manoperei.metoda costului mediu ponderat CMP. manoper sau alte costuri de produc ie înregistrate peste limitele normal admise. Pierderile de materiale. (confundabile) se evalueaz úi înregistreaz în contabilitate. 23 „Costurile îndator rii” în condi iile aplic rii tratamentului alternativ*). cheltuieli de depozitare cu excep ia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de produc ie anterior trecerii într-o nou faz de fabrica ie. Costul bunurilor vândute este calculat prin deducerea valorii marjei brute din pre ul de vânzare al stocurilor. . pot fi capitalizate ca parte din costul activului dac sunt îndeplinite condi iile prev zute de Standardul Interna ional de Contabilitate nr.1.alt metod similar recunoscut de reglement rile legale în vigoare. respectiv cheltuielile financiare cu dobânzile úi diferen ele de curs dobânzii privind împrumuturile care sunt atribuite direct achizi iei. la valorile determinate folosind una din metodele: .metoda primul intrat – primul ieúit FIFO. eficien ei úi capacit ii de produc ie. Cp = Ca mpc + Achd + C/Chind Costurile îndator rii. Metoda primul intrat – primul ieúit (FIFO) presupune evaluarea bunurilor ieúite din gestiune la costul de achizi ie sau de produc ie al primei 42 . În func ie de specificul activit ii pentru determinarea costului pot fi folosite de asemenea metoda costului standard în activitatea de produc ie úi metoda pre ului cu am nuntul în comer atunci când eviden a m rfurilor se ine la pre de vânzare cu am nuntul. Evaluarea la data ieúirii din întreprindere sau la darea în consum Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile úi al acelor bunuri úi servicii produse úi destinate unor comenzi distincte úi ferme. 306/2002 vor utiliza doar primele trei metode. ia în considerare nivelurile normale (sau medii) ale materialelor úi consumabilelor.2.4. 5.Cheltuielile generale de administra ie (Chga). . trebuie determinat prin identificarea specific a costurilor individuale.metoda ultimul intrat – primul ieúit LIFO. cele financiare (Chf) úi cheltuielile de desfacere (Chd) nu se includ în costul de produc ie. nu trebuie incluse în costul de produc ie fiind recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit. Diferen ele de pre fa de costul de achizi ie sau produc ie efectiv trebuie eviden iate distinct în contabilitate fiind recunoscute în costul activului. Întreprinderile care aplic reglement rile simplificate armonizate cu Directivele Europene conform OMFP nr. Orice modificare a pre ului de vânzare presupune recalcularea marjei brute. Metoda pre ului cu am nuntul este folosit în comer ul cu am nuntul pentru a determina costul stocurilor la articole numeroase úi cu miúcare rapid . Identificarea specific a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor. care nu au marje similare úi pentru care nu este practic s se foloseasc alt metod .

3.N: 7 buc. CE – cantitatea ieúit .01.01.4.stoc la începutul anului 3000 buc x 5 lei/buc. . are în vedere calcularea costului fiec rui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei úi a celor intrate în gestiune în cursul perioadei conform rela iei: Siv  Iv CMP Sic  Ic în care: Siv – stocul ini ial exprimat valoric. Pe m sura epuiz rii lotului bunurile ieúite din gestiune se evalueaz la costul urm torului lot în ordine cronologic . .N: 6000 buc x 8 lei/buc.01. Pe m sura epuiz rii lotului bunurile ieúite din gestiune se evalueaz la costul lotului anterior în ordine invers cronologic . presupune evaluarea ieúirilor la nivelul valorii pe care întreprinderea va accepta s o pl teasc pentru achizi ionarea unui bun echivalent în viitor.ieúiri în cursul perioadei: . În func ie de costul mediu ponderat se va determina valoarea ieúirilor conform rela iei: ValE = CE x CMP în care: ValE .N: 5 buc .intr ri (primul lot). 5. se bazeaz pe determinarea unor costuri antecalculate (standard) sau costuri medii dintr-o perioad anterioar . Metoda FIFO fiecare ieúire) 43 .în 05. Metoda costului standard. Metoda este recomandat agen ilor economici în condi iile unei economii infla ioniste. presupune evaluarea bunurilor ieúite din gestiune la costul de achizi ie sau de produc ie al ultimei intr ri (lot).intr ri în cursul perioadei: . Sic – stocul ini ial exprimat cantitativ. Iv – intr rile exprimate valoric Ic – intr rile exprimate cantitativ. Pe lâng cele trei metode principale de evaluare a stocurilor la ieúirea din gestiune se mai pot utiliza úi alte metode cum sunt: metoda costului standard sau metoda proxima intrare – prima ieúire.N: 4000 buc x 6 lei/buc.valoarea ieúirilor (costul elementelor). Metoda costului mediu ponderat – (CMP). .în 10. Metoda proxima intrare – prima ieúire cunoscut úi sub denumirea de metoda „valorii de înlocuire”.1. Metoda ultimul intrat – primul ieúit – (LIFO). Aplica ii practice privind evaluarea stocurilor la ieúire sau consum Determina i valoarea ieúirilor úi a stocului final (dup pentru elementul „A” în baza urm toarelor date: .în 07.în 14.01.

57 = 27850 lei Vsf = 2000 x 5.01.N: Vsf = 1000 x 8 = 8000 lei Metoda CMP Se determin costul mediu ponderat conform rela iei: Siv  Iv CMP Sic  Ic În data de 07.57lei / buc Determinarea valorii ieúirilor: VE = Csf x CMP VE = 5000 x 5.39 = 7390 lei 44 .39= 51730 lei Vsf = 1000 x 7.57)  (6000 x8) 2000  6000 59140 8000 7.N 2000 x 6 = 12000 7000 buc 5000 x 8 = 40000 VE = 52000 lei Vsf în data de 14.57 = 11140 lei În data de 14.N: 3000 x 5 = 15000 5000 buc 2000 x 6 = 12000 VE = 27000 lei Valoarea stocului final (Vsf ) în data de 07.N: CMP (3000 x5)  (4000 x6) 3000  4000 39 7 5.N: Vsf = Cantitate stoc final (Csf ) x Pre ul bunurilor r mase în stoc (Psf ) Csf = 3000 + 4000 – 5000 = 2000 buc Vsf = 2000 buc x 6 lei/buc = 12000 lei VE în data de 14.01.01.Valoarea ieúirilor în data de 07.01.39 VE = 7000 x 7.01.N: CMP (2000 x5.01.

Rezultatele ob inute prin metoda CMP se situeaz între valorile metodelor LIFO úi FIFO.la închiderea exerci iului financiar.01. 5.2.la inventariere. Crean ele inventariate se vor evalua la valoarea probabil de încasat iar datoriile la valoarea probabil de plat . Evaluarea la inventariere La data inventarierii. Tratamente contabile la evaluarea periodic Evaluarea periodic presupune determinarea valorii elementelor de natura utilit ilor úi a resurselor în dou momente distincte úi anume: .N: Valoarea ieúirilor (VE) 6000 x 8 = 48000 7000 buc 1000 x 5 = 5000 VE= 53000 lei Valoarea stocului final (Vsf) Vsf = 1000 x 5 = 5000 lei.N: Valoarea ieúirilor (VE) 4000 x 6 = 24000 5000 buc 1000 x 5 = 5000 VE = 29000 lei Valoarea stocului final (Vsf) Vsf = 2000 x 5 = 10000 lei În data de 14.2.4.4. Valoarea probabil de încasat este reprezentat de numerarul sau echivalentul de numerar ce se presupune c va fi încasat din drepturile de inute de întreprindere asupra ter ilor. 45 . starea. 5. Din analiza rezultatelor se constat c valorile cele mai mari ale costurilor (ieúirilor) se ob in prin metoda LIFO iar cele mai mici prin metoda FIFO. amplasarea.1. respectiv pre ul pie ei.Metoda LIFO În data de 07.01. . elementele de inute de o întreprindere sunt evaluate la valoarea actual sau de utilitate a fiec rui element denumit úi valoare de inventar. stabilit în func ie de utilitatea bunului.

aceste elemente men inându-se la valoarea de intrare. Editura Economic . – Reglement ri contabile pentru agen ii economici. Evaluarea la închiderea exerci iului Pentru cea mai mare parte a utilizatorilor informa iilor contabile evaluarea la închiderea exerci iului. 146 ** Prin valoarea contabil net se în elege valoarea de intrare mai pu in amortizarea úi ajustarile pentru depreciere cumulate.valoarea de inventar este egal cu valoarea de intrare. M. Din compararea valorii de inventar cu valoarea de intrare a elementelor inventariate pot rezulta urm toarele situa ii: . Evaluarea faptic a elementelor inventariate se face prin consemnarea lor în „listele de inventariere” úi „procesul verbal” de inventariere iar la sfârúitul anului în „registrul de inventar”. .4.F. Bucureúti 2002. adic evaluarea se va face la valoarea cea mai mic atunci când exist diferen e între valoarea de inventar úi valoarea din contabilitate (de regul valoarea de intrare). rezultând un plus de valoare. aceste elemente men inându-se de asemenea la valoarea de intrare. rezultând un minus de valoare. pag.2.diferen ele constatate în plus între valoarea de inventar úi valoarea de intrare se înregistreaz în contabilitate prin constituirea unui provizion. . . odat cu întocmirea situa iilor financiare anuale prezint importan major întrucât reflect imaginea de ansamblu a activit ii unei întreprinderi. 12 46 . semnificând inexisten a modific rilor în privin a utilit ii st rii sau amplas rii bunurilor úi nici influen e de natur infla ionist . 5.valoarea de inventar este mai mare decât valoarea de intrare (din contabilitate). în cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este ireversibil sau se constituie un provizion pentru depreciere atunci când deprecierea este reversibil .P.valoarea de inventar este mai mic decât valoarea de intrare. Cu ocazia evalu rii la inventariere se va respecta principiul pruden ei. b) Pentru elementele de pasiv de natura datoriilor: .diferen ele constatate în minus între valoarea de inventar úi valoarea contabil net ** a elementelor de activ se înregistreaz în contabilitate pe seama unei amortiz ri suplimentare. . La închiderea exerci iului elementele de activ úi pasiv de natura datoriilor se evalueaz úi reflect în situa iile financiare la valoarea de intrare pus de acord cu rezultatele inventarierii astfel12: a) Pentru elementele de activ: .diferen ele constatate în plus între valoarea de inventar úi valoarea de intrare nu se înregistreaz în contabilitate aceste elemente men inându-se la valoarea lor de intrare.Valoarea probabil de plat exprim numerarul sau echivalentele de numerar ce vor trebui pl tite ter ilor ca urmare a unor evenimente trecute generatoare de obliga ii care în viitor vor încorpora beneficii economice.diferen ele constatate în minus între valoarea de inventar úi valoarea de intrare nu se înregistreaz în contabilitate men inându-se la valoarea lor de intrare.2. situa ie mai rar întâlnit .

elementele nemonetare achizi ionate cu plata în valut úi înregistrate la cost istoric (imobiliz ri. acestea vor fi prezentate în bilan la valoarea reevaluat úi nu la costul lor istoric. crean e úi datorii în valut ). stocuri) trebuie raportate utilizând cursul de schimb de la data efectu rii tranzac iei. iar situa iile financiare nu au fost aprobate. Atunci când reevaluarea imobiliz rilor corporale se face potrivit reglement rilor legale. realizat la anumite intervale de timp.La fiecare dat a bilan ului: . Reevaluarea reprezint o form particular a evalu rii. Editura Economic . precum úi activele/ datoriile de primit/de pl tit în sume fixe sau determinabile. Reevalu rile trebuie f cute cu suficient regularitate astfel încât valoarea contabil s nu difere substan ial de cea care ar fi determinat folosind valoarea just la data bilan ului. Dac dup data bilan ului apar evenimente care pot furniza informa ii suplimentare fa de cele cunoscute la data bilan ului. În situa iile financiare de la sfârúitul exerci iului veniturile úi cheltuielile trebuie evaluate la valoarea ini ial sau la o valoare actualizat la infla ie. Surplusul din reevaluare inclus în capitalul propriu poate fi transferat direct în rezultatul reportat atunci când acest surplus este realizat. Elementele dintr-o clas de imobiliz ri14 corporale sunt reevaluate simultan pentru a se evita reevaluarea selectiv úi raportarea în situa iile 13 Prin elemente monetare se în elege disponibilit ile b neúti. Reevaluarea Ulterior recunoaúterii ini iale ca activ o imobilizare corporal trebuie înregistrat conform tratamentului de baz la cost mai pu in amortizarea cumulat úi orice pierderi cumulate din depreciere. acestea vor fi modificate pentru a reflecta úi informa iile suplimentare. 5.elementele nemonetare achizi ionate cu plata în valut úi înregistrate la valoarea just trebuie raportate utilizând cursul de schimb existent în momentul determin rii valorilor respective. respectiv valoarea reevaluat sau actualizat (cost curent) dac se utilizeaz tratamentul alternativ. . ** Standardele Interna ionale de Contabilitate (IAS 16). Valoarea just reprezint suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bun voie între dou p r i aflate în cunoútin de cauz în cadrul unei tranzac ii cu pre ul determinat obiectiv. depozite bancare. Se consider c întregul surplus este realizat la casarea sau cedarea activului. pag. ce const în modificarea úi substituirea valorii contabile de înregistrare a imobiliz rilor corporale cu valoarea just (cu excep iile prev zute de lege) stabilit de regul de evaluatori autoriza i. 364 47 . .5. ajust ri) dac se foloseúte tratamentul de baz . iar conform tratamentului alternativ la valoarea reevaluat **. acreditive.elementele monetare13 exprimate în valut (disponibilit i. În concluzie putem considera c valoarea bilan ier a activelor úi datoriilor este dat de valoarea istoric (costul ini ial) corectat cu eventualele deprecieri de valoare (amortiz ri.

financiare anuale a unor valori care s fie o combina ie de costuri úi valori calculate la date diferite. serviciilor úi presta iilor ce fac obiectul tranzac iilor comerciale dintre prestatori (executan i) úi beneficiari. cl diri. de pe pia în baza raportului cerere – ofert intervenit ca urmare a negocierii dintre furnizor úi beneficiar. 48 . Categorii de pre uri úi tarife utilizate în evaluarea contabil Evaluarea în general úi cea curent în mod special au ca obiectiv principal determinarea costului denumit úi valoare de intrare. marf . Într-o asemenea situa ie activul trebuie prezentat în bilan la cost mai pu in amortizarea cumulat úi pierderile din depreciere cumulate. marja brut de produc ie (Mbp) sau contribu ia de acoperire brut (profitul produc torului). Costul complet comercial se determin astfel: se ob ine pre ul de 14 O clas de imobiliz ri corporale este o grupare de active de aceeaúi natur úi utiliz ri similare aflate în exploatarea unei persoane juridice. terenuri. Tarifele reprezint modalitatea de particularizare a pre urilor pe pia în cazul lucr rilor. costurilor directe cu manopera (Cdmp). atunci acele active sunt evaluate la costul de înlocuire mai pu in amortizarea corespunz toare. 5. Ex. În func ie de destina iile úi traseul pe care îl parcurg bunurile úi serviciile pe pia se disting mai multe categorii de pre uri. Pre ul reprezint num rul unit ilor monetare (echivalentul b nesc) necesare pentru a vinde / cump ra un bun. Dac un activ imobilizat este reevaluat toate celelalte active din clasa din care face parte trebuie evaluate cu excep ia situa iei când nu exist nici o pia activ pentru acel activ. a) Pre ul de vânzare al produc torului (Pvp) (pre ul de livrare) se formeaz baza: costurilor directe materiale (Cdmt). etc. produs.6. maúini úi echipamente. Ra ionamentul profesional trebuie s primeze în problematica reevalu rii. alte costuri directe de produc ie (Acdp) úi costurile indirecte de produc ie (Cindp) repartizate. în sensul c profesioniútii contabili trebuie s stabileasc frecven a reevalu rii úi tratamentul contabil adecvat. etc. Pvp cu TVA = Pvp + (Pvp x C%TVA) Pre ul de vânzare al produc torului se poate ob ine úi pornind de la costul complet comercial (Ccc) influen at cu rata profitului (rp%). Baza stabilirii valorii de intrare la care sunt înregistrate activele úi pasivele unei întreprinderi o reprezint pre urile úi tarifele. Atunci când nu exist nici o posibilitate de a identifica o valoare de pia din cauza faptului c acel gen de imobiliz ri este foarte rar vândut. Pvp = Cdmt + Cdmp + Acdp +Cind + Mbp Dac se adaug taxa pe valoarea ad ugat vânzare al produc torului cu TVA.

valoarea extern în vam a bunului importat la pre de cump rare. . folosit de întreprinderile din sfera produc ii de bunuri materiale de larg consum. b) Pre ul importatorului. .rata profitului Dac se adaug taxa pe valoarea ad ugat ob inem pre ul de vânzare cu TVA Pvp cu TVA = Ccc + (Ccc x rp%) + [ Ccc + (Ccc x rp%)] x C%TVA Pentru bunurile considerate de lux în pre ul de vânzare al produc torului se includ úi accizele (Acc) sau alte impozite pe circula ie (Aic) formând pre ul de livrare (Pl). . Pvp = Ccc + (Ccc x rp%) rp% . .accizele pentru unele produse considerate de lux (Acc). în lei la cursul de schimb oficial existent la data tranzac iei (Vev).pre ul de contractare úi achizi ie pentru produsele agricole.costuri de desfacere directe úi indirecte Cga . .costuri generale de administra ie. . . . pân la consumatorul final.taxa pe valoarea ad ugat pentru elementele ce intr sub inciden a acesteia (TVA). Cunoaúte dou forme de manifestare: . 49 . Pl = Pvp + Acc + Aic Pre ul de vânzare al produc torilor (pre ul de livrare) cunoaúte mai multe forme de manifestare úi anume: . Pre ul de vânzare cu ridicata.pre ul de produc ie. lucr rilor úi serviciilor provenite din import.marja importatorului (comisionul importatorului) (Mi).comisioanele vamale (Cv).taxele vamale (Tv). se formeaz în sfera circula iei m rfurilor la nivelul fiec rei verigi comerciale.Ccc = Cdmt + Cdmp + Acdp + Cind + Cdsf + Cga în care: Cdsf . Se formeaz pe baza urm toarelor elemente: . este aferent bunurilor.pre ul de deviz aferent lucr rilor de construc ii – montaj. rezultat din transferarea valorii în valut . .pre ul de vânzare cu ridicata (en gross).pre ul de vânzare cu am nuntul (en detail). numit úi pre ul engrosistului este aferent m rfurilor comercializate în loturi (partizi) mari.cheltuielile de transport úi asigurare pe parcurs extern în valut transformate în lei (Chtra). Pimp = Vev + Chtra + Tv + Cv + Acc + Mi + TVA c) Pre ul comerciantului.

. . b) În cazul elementelor care au ca baz de evaluare costul curent: . Adaosul comercial practicat de SC „A” este de 20%.activele sunt înregistrate la suma pl tit în numerar sau în echivalente ale numerarului sau la valoarea just din momentul cump r rii lor. la valoarea ce se aúteapt s fie pl tit în numerar sau echivalente ale numerarului pentru a stinge datoriile potrivit cursului normal al afacerilor.activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau echivalente ale numerarului care ar trebui pl tit dac acelaúi activ sau unul asem n tor ar fi achizi ionat în prezent. în vederea furniz rii de m rfuri diversificate úi în cantit i mari. Pre ul de vânzare cu am nuntul este pre ul la care se vând bunurile úi serviciile c tre popula ie în cantit i mici (cu bucata) prin magazine specializate de desfacere a m rfurilor cu am nuntul.000 lei (pre de cump rare f r TVA). .datoriile sunt înregistrate la valoarea echivalentelor ob inute în schimbul obliga iei sau în anumite împrejur ri (ex.adaosul comercial (Ac).costul de achizi ie (pre ul de cump rare f r TVA) (Ca). a) Pentru elementele care au ca baz de evaluare costul istoric evaluarea se realizeaz astfel: .000 + 20. Exemplu: Societatea Comercial „A” specializat în comer ul cu am nuntul.800 lei. Pre ul comercian ilor (Pc) indiferent de forma de manifestare se formeaz din: .000 + 22.000 X 20% = 20. impozitul pe profit). Pc = Ca + Ac + TVA Ca = 100.taxa pe valoarea ad ugat (TVA) Pc = Ca + Ac + TVA Adaosul comercial reprezint surplusul de valoare ad ugat de comercian i la pre ul de cump rare (în sum fix sau în cote procentuale) din care aceútia îúi acoper cheltuielile de comercializare úi ob in un anumit profit necesar func ion rii úi dezvolt rii activit ii.000 lei Ac = 100. Baze de evaluare utilizate în prezentarea activelor úi pasivelor Recunoaúterea structurilor situa iilor financiare presupune determinarea valorilor la care acestea vor fi prezentate în bilan úi contul de profit úi pierderi. achizi ioneaz m rfuri de la Societatea Comercial „B” (produc tor) în sum de 100.7. Pc = 100.000 LEI TVA neexigibil = (Ca + Ac) x 19% = 120. Aceasta se realizeaz prin alegerea unei anumite baze de evaluare. 50 .800 = 142.Întreprinderile cu ridicata sunt considerate verigi intermediare dispuse între societ ile cu activitate de produc ie sau între produc tori úi comercian ii cu am nuntul.800 lei 5.000 x 19% = = 22.

înregistreaz in cursul lunii urm toarele opera iuni: a. Caracteriza i si exemplifica i metoda LIFO. c) Atunci când baza de evaluare o reprezint valoarea realizabil : . Caracteriza i si exemplifica i metoda CMP. 7. 3. 51 . SC GAMA SRL.activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau echivalente ale numerarului care poate fi ob inut în prezent prin vânzarea normal a activelor. 4. d) Când baza de evaluare o reprezint valoarea actualizat : . achizitioneaza de la furnizori 200 de perechi de cizme pentru barbati la pre de achizitie de 210 lei/pereche. 6.datoriile sunt înregistrate la valoarea neactualizat în numerar sau echivalente ale numerarului. reprezentând valoarea neactualizat în numerar sau în echivalente de numerar care trebuie pl tit pentru a achita datoriile conform cursului normal al afacerilor. 2. pre ul de vânzare cu am nuntul si valoarea stocului final. 8. achizitioneaza de la furnizori 250 de perechi de pantofi de dama. Ce intelegeti prin evaluare? 1. Adaosul practicat de societate este de 30%. Care sunt principiile evalu rii in contabilitate? Care sunt criteriile de baza ale evalu rii? Cum sunt evaluate activele si pasivele la data intr rii lor in întreprindere? 5. c.datoriile sunt înregistrate la valoarea lor de decontare. achizitioneaza de la furnizori 100 de perechi de pantofi de barbati la pre de achizi ie de 170 lei/pereche. numerar care se aúteapt s fie necesare pentru a deconta datoriile potrivit cursului normal al afacerilor. b. PROBLEME PROPUSE: 1. ÎNTREB RI: Defini i si caracteriza i evaluarea . Enumera i metodele de evaluare la data ieúirii din întreprindere. . necesar pentru a deconta în prezent obliga ia. la pre de achizi ie de 150 lei/pereche.. Caracteriza i si exemplifica i metoda FIFO. 9. având ca obiect de activitate comercializarea m rfurilor cu am nuntul. Cum se realizeaz evaluarea la inventariere? Dar la închiderea exerci iului? 11. Cum se realizeaz evaluarea periodica? 10.activele sunt înregistrate la valoarea actualizat a viitoarelor intr ri nete de numerar care urmeaz s fie generate de derularea normal a activit ii întreprinderii. SE CERE: Sa se calculeze costul de achizi ie al m rfurilor achizi ionate.

FIFO si LIFO.FIFO si LIFO.5 lei/kg.N se achizitioneaza 1200 de kg la pre ul de 1.N – 100 m la un pre de 14 lei/m . SC OMEGA SRL având ca obiect de activitate fabricarea articolelor de imbracaminte din piele.08.170 m la un pre de 12 lei/m. In data de 05. iar in data de 10.08.05.intr ri: 12.50 m la un pre de 11 lei/m . SE CERE: Sa se stabileasc valoarea ieúirilor si stocul r mas prin cele trei metode: CMP.2 lei/kg.ieúiri: 18.N se achizitioneaza inca 1500 kg la pre ul de 1. SC BETA SRL având ca obiect de activitate fabricarea pâinii.08. In data de 15. SE CERE: Sa se evalueze ieúirile de faina prin cele trei metode: CMP.05.N .intr ri: 10.000 kg de faina. de ine la începutul lunii august anul N urm torul stoc din piele: .N .180 m .08.N .150 m la un pre de 10 lei/m . 52 .2. 3.N se dau in consum 4. In cursul lunii au avut loc urm toarele opera iuni: .ieúiri: 29.05.200 m. de ine la începutul lunii mai un stoc de materii prime in valoare de 2000 de kg de faina la pre ul de 1 leu/kg.

se impune verificarea integrit ii materiale úi financiare a elementelor de activ úi de pasiv. cel pu in o dat pe an pe parcursul func ion rii lor.ori de câte ori intervine o predare – primire de gestiune. prezent úi viitoare a unei unit i patrimoniale. 82/1991.F. 53 . .P. .1. indiferent de modul de organizare úi tipul propriet ii. precum úi a bunurilor úi valorilor de inute cu orice titlu. 6. sunt obliga i s organizeze úi s efectueze inventarierea general a elementelor de activ úi de pasiv de inute la începutul activit ii. func ii. în cazul fuziunii sau încet rii activit ii precum úi în urm toarele situa ii cum ar fi: .ca urmare a calamit ilor naturale sau a unor cazuri de for major . clasificare Inventarierea are ca scop principal stabilirea situa iei reale a tuturor elementelor de activ úi de pasiv ale fiec rei unit i.CAPITOLUL 6 INVENTARIEREA – PROCEDEU DE DETERMINARE A SITUA IEI REALE A PATRIMONIULUI În conformitate cu Legea contabilit ii nr. calitativ úi valoric. agen ii economici. Rolul inventarierii rezult din func iile acesteia. 1753/2004. Întrucât între datele înregistrate în contabilitate úi realitatea din teren pot s apar unele nepotriviri de ordin cantitativ. . care nu pot fi stabilite cert decât prin inventariere. presupune o activitate laborioas . republicat în anul 2005 úi O.ori de câte ori sunt indicii c exist lipsuri sau plusuri în gestiune. . importan . care pot fi sintetizate astfel: a) Determinarea situa iei reale a elementelor de activ úi de pasiv Are ca obiectiv construc ia unui bilan care s respecte principiul fundamental al contabilit ii „imaginea fidel ”. cu prilejul efectu rii controlului sau a altor organe prev zute de lege. . în vederea întocmirii situa iilor financiare anuale care trebuie s -i ofere o imagine fidel a pozi iei financiare úi a performan ei unit ii pentru respectivul exerci iu financiar. Inventarierea activelor úi pasivelor: no iune.M. úi în acelaúi timp s fac posibil determinarea unor indicatori semnificativi ai activit ii economico – financiare. apar inând altor persoane juridice sau fizice. Inventarierea reprezint procedeul de stabilire faptic .cu prilejul reorganiz rii gestiunilor.la cererea organelor de control. de mare r spundere în ceea ce priveúte situa ia trecut . cantitativ úi valoric sau numai valoric a elementelor de activ úi de pasiv în vederea compar rii acestora cu datele consemnate în contabilitate.în alte cazuri prev zute de lege. Aceast opera iune se realizeaz prin intermediul procedeului numit inventariere. Inventarul ca instrument de control al gestiunii.

referindu-se numai la anumite categorii de elemente patrimoniale (ex. an). atât cele care apar in de drept întreprinderii.la începutul activit ii. calamit i naturale). Cuprinde doar o parte din elementele de activ úi de pasiv. risip ). etc. inventarierea poate fi: Inventariere anual . Este considerat o opera iune obligatorie. manipularea. depozitarea. stocurile de bunuri. Inventarierea periodic . . fireasc ). etc. transportul bunurilor. Complexitatea opera iunilor pe care le presupune inventarierea. b) Dup perioada la care se desf úoar . dinainte stabilite (lun . custodie. depozit rii. încet rii activit ii ori reorganiz rii gestiunilor. face necesar clasificarea acesteia în func ie de mai multe criterii: a) Dup sfera de cuprindere. existente pe teren. . etc.) datorit c rora elementele de activ au suferit modific ri fa de starea lor ini ial (normal . b) Controlul asupra integrit ii materiale úi financiare a elementelor de activ úi de pasiv Se realizeaz prin verificarea periodic a gestiunilor de valori materiale úi b neúti. Inventariere par ial . Se efectueaz cu ocazia pred rii – primirii unei gestiuni. manipul rii. . neglijen e. Inventariere ocazional .. situa ii extraordinare (calamit i naturale. Cuprinde toate elementele de activ úi de pasiv. Prin aceast func ie se determin diferen ele dintre stocurile scriptice consemnate în contabilitate úi cele faptice. 54 .descoperirea unor acte de indisciplin (furturi. calitative úi valorice ce au avut loc în structura elementelor de activ pe parcursul transportului. semestru. etc. trimestru. . . respectiv tarifelor. iar ulterior exprimarea valoric a acestora cu ajutorul pre urilor.descoperirea unor erori sau omisiuni la înregistrarea în contabilitate a elementelor de activ úi de pasiv. la fuzionarea unor unit i sau la apari ia unor evenimente extraordinare (ex.cel pu in o dat pe an.constatarea unor nereguli în ceea ce priveúte p strarea.în situa ia fuziunii. importan a úi rolul acesteia în activitatea unit ii patrimoniale. Aceasta este obligatorie în urm toarele momente: .). loca ie. inventarierea poate fi: Inventariere general . cât úi cele aflate temporar în unitate (închiriate. Are loc la anumite intervale de timp.modific rile cantitative. înaintea întocmirii situa iilor financiare anuale.Presupune determinarea stocurilor faptice din punct de vedere cantitativ. Prin acest control se urm resc: .) sau la anumite elemente patrimoniale cu rol important în activitatea unit ii úi cu o vitez de rota ie diferit de a celorlalte componente ale gestiunii. de regul la sfârúitul anului (exerci iului financiar).

. .regularizarea diferen elor constatate la inventariere.inventarierea propriu – zis . inventarierea trebuie organizat în mod corespunz tor.m suri organizatorice.1. a) M surile de natur organizatoric se refer la: . .regiile autonome. . . 6. .stabilirea elementelor care urmeaz a se inventaria. Aceste m suri pot fi împ r ite în dou categorii: . 55 . Preg tirea inventarierii Preg tirea inventarierii este etapa premerg toare inventarierii propriu – zise în cadrul c reia se iau o serie de m suri pentru a se asigura condi iile desf úur rii corespunz toare a opera iunii în întregul s u.institu iile publice. úi urm reúte verificarea corectitudinii acestuia în ceea ce priveúte gestionarea bunurilor pe care le are în administrare. Etapele inventarierii Ca activitate complex . . R spunderea în acest sens revine managerului.2. Se desf úoar f r anun area prealabil a gestionarului. Activitatea laborioas de inventariere se efectueaz pe parcursul mai multor faze sau etape úi anume: . diversificat úi de importan vital în activitatea unei întreprinderi.preg tirea inventarierii. Sunt obligate s organizeze úi s efectueze inventarierea activelor úi pasivelor: .persoanele fizice care au calitatea de comerciant úi orice entitate care administreaz bunuri úi valori.societ ile comerciale.desemnarea comisiilor. .2. .Inventarierea inopinat .stabilirea rezultatului inventarierii. ordonatorului de credite sau altei persoane care are obliga ia gestion rii elementelor de activ úi de pasiv. 6.lucr ri de natur contabil . respectiv a subcomisiilor de inventariere.unit ile cooperatiste úi alte persoane juridice cu úi f r scop patrimonial. dar în prezen a acestuia.

. se stabileúte o comisie central úi mai multe subcomisii de inventariere. a spa iilor în care se g sesc bunurile gestionate de c tre acesta.dotarea comisiei cu sisteme de sigilare a spa iilor inventariate. iar dac nu este posibil. Aceasta va lua obligatoriu urm toarele m suri: . cânt rire. din care una este preúedintele comisiei (responsabilul). prin decizie scris . . Cu ocazia inventarierii de mare amploare. respectiv cânt rire. inclusiv cu rechizitele necesare.s bareze úi s semneze dup ultima opera ie de intrare – ieúire. Comisia de inventariere trebuie s cuprind cel pu in dou persoane. . numirea comisiilor de inventariere se face de c tre conduc torul unit ii. etc. se men ioneaz : . consemnat în documentele gestiunii (not recep ie.s solicite o declara ie scris gestionarului.) . inclusiv cu dou rânduri de încuietori diferite. Ca m sur organizatoric .participarea la inventariere a întregii comisii dar úi a gestionarului sau al înlocuitorului de drept al acestuia.asigurarea protec iei membrilor comisiei de inventariere în conformitate cu normele de protec ie a muncii.dotarea cu aparate úi instrumente pentru m surare.verificarea modului de func ionare a aparatelor úi sistemelor de m surare.identificarea tuturor locurilor de depozitare a valorilor materiale ce urmeaz a fi inventariate. . aceasta s se fac în prezen a comisiei. .. Din comisia de inventariere nu pot face parte: gestionarii úi contabilii care conduc eviden a gestiunii respective. . Atribu ii importante înaintea începerii inventarierii propriu – zise. etc. de prim importan . revin úi comisiei de inventariere.asigurarea personalului necesar pentru manipularea bunurilor inventariate. .sistarea opera iilor de predare – primire a bunurilor pe timpul inventarierii. f cânduse men iunea pe documentul justificativ „primit” sau „eliberat” în timpul inventarierii. din care s rezulte urm toarele: 56 .închiderea úi sigilarea în prezen a gestionarului.luarea de c tre comisia de inventariere a celor mai eficiente m suri pentru efectuarea inventarierii în bune condi iuni. raport de gestiune. fiúe de magazie. Dintre m surile organizatorice ce vizeaz asigurarea condi iilor corespunz toare de lucru pentru comisia de inventariere.crearea condi iilor corespunz toare de lucru pentru comisia de inventariere. . .

pre ul unitar úi valoarea elementelor inventariate. În mod concret.dac de ine bunuri apar inând ter ilor. m surare. cu sau f r documente legale. 57 . evaluarea principalelor categorii de bunuri se face astfel: . se evalueaz la valoarea de intrare. etc. 6. în vederea compar rii acestora cu rezultatelor inventarierii. verificarea exactit ii înregistr rilor în conturi úi stabilirea soldurilor pentru conturile sintetice úi analitice. consemnare în documente úi evaluare a elementelor de activ úi de pasiv. Evaluarea elementelor inventariate se face la nivelul valorii actuale. În cadrul acestora se consemneaz : denumirea. bunurile apar inând altor persoane. neutilizabile sau f r desfacere asigurat . codul. b) Lucr rile premerg toare de natur contabil se refer la înregistrarea la zi. num rare. fil cu fil .dac de ine valori materiale pentru care nu s-au întocmit documente de recep ie sau a expediat bunuri f r documente legale. real úi direct a existen ei úi m rimii elementelor patrimoniale. se trec în liste separate. denumit úi valoare de inventar. calitatea. în func ie de natura elementelor supuse inventarierii. . dar aflate în unitate cu ocazia inventarierii. fa de cele deteriorate. prin care se în elege: pre urile la care au fost înregistrate la intrarea în patrimoniu. cantitatea. atât de c tre gestionar. prin: cânt rire.dac are documente de predare – primire neoperate în eviden a gestiunii sau nepredate compartimentului de contabilitate. . a tuturor opera iilor economico – financiare.dac gestioneaz bunuri úi valori în alte locuri decât cele cunoscute de comisie. pe categorii de bunuri inventariate. în mod distinct pentru bunurile corespunz toare calitativ. De asemenea.activele imobilizate. Inventarierea propriu – zis Inventarierea propriu – zis este opera iunea cea mai important în cadrul c reia se realizeaz din punct de vedere practic. .2. opera iunea de constatare. Listele de inventar se întocmesc pe locuri de depozitare úi pe gestionari. felul. . În aceast etap are loc stabilirea concret .dac are cunoútin a de existen a unor plusuri sau minusuri în gestiune. natura. stocurile úi celelalte bunuri corespunz toare calitativ.2. cubare.. Listele de inventariere se semneaz . Descrierea elementelor inventariate se face în cadrul listelor de inventariere. cât úi de c tre comisia de inventariere.

Valoarea de înlocuire reprezint costul de achizi ie al unui bun cu caracteristici úi grad de uzur similare celui lips în gestiune la data constat rii pagubei. în listele de inventar se vor înscrie valorile din contabilitate. Rezultatele inventarierii sunt consemnate într-un proces verbal care trebuie s con in obligatoriu urm toarele: 58 .plus de inventar.minus de inventar. cheltuielile de transport.crean ele úi datoriile se evalueaz la valoarea nominal . atunci când stocurile faptice determinate valoric prin inventariere sunt mai mari decât cele scriptice (din contabilitate) de asemenea valoric. în vederea compar rii cu situa ia scriptic eviden iat în contabilitate. la care se adaug taxele nerecuperabile.s existe riscul de confuzie între costurile aceluiaúi bun material din cauza asem n rii în ceea ce priveúte aspectul exterior. úi va cuprinde: pre ul de cump rare practicat pe pia . respectiv plusului de inventar. obiecte de inventar. altfel spus. pot rezulta dou situa ii distincte. În func ie de raportul dintre rezultatele inventarierii úi cele stabilite prin documente contabile. Listele de inventariere constituie documente de baz pentru stabilirea rezultatelor inventarierii. úi anume: .3. 6. (exprimate valoric). Administratorii vor lua m sura imput rii lipsurilor în gestiune la valoarea lor de înlocuire.2. Bunurile constatate ca plusuri în gestiune se vor evalua la valoarea just .. respectiv de plat .bunurile depreciate se evalueaz în func ie de utilitatea acestora úi pre ul pie ei. ambalaje. iar în situa ia în care valoarea de inventar este mai mic decât valoarea din contabilitate. etc. inclusiv TVA. se va avea în vedere posibilitatea compens rii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate. în listele de inventar se vor înscrie valorile de inventar. a minusului. atunci când stocurile faptice sunt mai mici decât stocurile scriptice. iar cele incerte. aprovizionare úi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau pentru intrarea în gestiune a bunului respectiv. .diferen ele constatate în plus sau în minus s priveasc aceeaúi perioad de gestiune úi aceeaúi gestiune. dac sunt îndeplinite urm toarele condi ii: . se centralizeaz . în cazul în care lipsurile în gestiune nu sunt considerate infrac iuni. la valoarea probabil de încasat. La stabilirea valorii debitului.). grupându-se pe categorii de elemente patrimoniale (m rfuri. . Stabilirea rezultatelor inventarierii Este etapa în cadrul c reia rezultatele opera iunii de inventariere propriu – zise. Dac valoarea de inventar este mai mare decât valoarea din contabilitate. .

ceea ce permite construc ia unui bilan bazat pe principiul „imaginii fidele a pozi iei financiare úi a performan elor întreprinderii”.concluzii úi propuneri f cute de comisia de inventariere. Lipsurile constatate cu ocazia inventarierii pot avea cauze obiective (spargeri. depistate la inventariere. se asigur corela ia dintre datele consemnate în contabilitate úi realitatea constatat prin inventariere.bunurile depreciate. Vor fi exprimate de asemenea în declara ie. Plusurile constatate la inventariere se înregistreaz ca intr ri în gestiunea unit ii. Regularizarea diferen elor constatate la inventariere Pentru a se asigura concordan a între datele din contabilitate úi cele constatate la inventariere. . diminuându-se cu valoarea acestora cheltuielile de exploatare sau financiare ale unit ii patrimoniale. etc) sau cauze subiective datorate unor neglijen e sau sustrageri.gestiunile inventariate. 6.compens rile efectuate. sc z minte în limite normale. cauzele care au condus la situa ia de fapt úi modalitatea de recuperare a eventualelor pagube (lipsuri în gestiune) atunci când este cazul. la nivelul rezultatelor determinate prin inventariere. 59 . .felul inventarierii. punctele de vedere ale gestionarului cu privire la rezultatul inventarierii. lipsurile se consider imputabile úi ca atare trebuie recuperate de la cei vinova i. este necesar a se efectua înregistr rile adecvate prin care s se pun de acord rezultatele inventarierii cu cele eviden iate în contabilitate. .rezultatul inventarierii. indiferent de rezultatele acesteia. .2. când datele din contabilitate (scriptice) sunt aduse prin înregistr ri contabile adecvate. acestea înregistrându-se în contabilitate prin afectarea cheltuielilor perioadei de gestiune.elementele inventariate. se va solicita gestionarului o declara ie scris din care s rezulte impresiile acestuia cu privire la modul de desf úurare a inventarierii. În cel de-al doilea caz. . . Se poate spune c prin aceast opera iune are loc regularizarea rezultatelor inventarierii . respectiv a minusurilor la inventariere. În primul caz se consider c lipsurile sunt neimputabile.4. Dup finalizarea opera iunii de inventariere. . Prin înregistrarea în contabilitate a plusurilor.perioada inventariat ..

Cum se clasifica inventarierea dup sfera de cuprindere? Dar dup perioada la care se desfasoara? 3. în cadrul documentului obligatoriu numit „Registru inventar”. Enumera i etapele inventarierii. ÎNTREB RI: 1.Datele consemnate în listele de inventariere úi procesul verbal de inventariere sunt centralizate úi grupate conform posturilor din bilan ul contabil. Cum se realizeaz inventarierea propriu-zise? 6. Care este etapa premerg toare inventarierii propriu-zise si ce presupune aceasta? 5. Defini i inventarierea. 4. Preciza i modul in care se pot stabili rezultatele inventarierii? 7. Cum pot fi regularizate diferentele constatate la inventariere? 60 . 2.

prin care se dovedeúte dreptul de proprietate al detinatorului asupra unei parti din capitalul social al societatii care a emis-o. separarea unei sume din contul întreprinderii la banca intr-un cont special la dispozi ia unui anumit furnizor din care urmeaz sa se efectueze pl ti c tre acest furnizor pentru materialele aprovizionate.GLOSAR: Acciza Taxa suportata de consumatori. cumulat de la începutul anului. o obliga ie pers. patrimoniul agentului economic in întregul sau. bazat pe principiul dublei înregistr ri. Pe baza acesteia se intocmeste bilan ul. este format din contul corespondent debitor. precum si rezultatele financiare ale activitatii sale. diminu ri ale beneficiilor economice pe perioada exerci iului financiar. lucr rile executate sau serviciile prestate. valoarea bunurilor aduse ca aport in societate. care se include in pre ul de vânzare a unor m rfuri determinate. destinata acoperirii cheltuielilor de circula ie si ob inerii profitului de c tre toate societatile comerciale participante la cump rarea si revanzarea m rfurilor. este un procedeu al metodei contabilitatii. prin deschiderea acreditivului. suma si data opera iei. sub forma ieúirilor sau sc derilor de valoare a activelor si a creúterilor de datorii care au ca rezultat Acreditiv Act Ac ionar Ac iune Activ Adaosul comercial Amortizarea Articolul contabil Balan a de verificare Balan a úah Bilan Capital social Cartea Mare Cheltuieli 61 . adic mijloacele economice si sursele acestora. o balan a de verificare care ofer posibilitati suplimentare de descoperire a erorilor de înregistrare. se completeaz numai la sfarsitul lunii si serveúte pentru stabilirea rulajelor si soldurilor fiec rui cont sintetic. exprimata in moneda na ionala. prin care se atesta un fapt. Acreditivul se foloseúte atunci când unitatea pl titoare nu si-a achitat la timp obliga iile fata de furnizor si acesta solicita garantarea încas rii drepturilor ce i se cuvin. de verificare a exactitatii înregistr rilor si de centralizare a conturilor. este procedeul specific metodei contabilitatii care cuprinde. document emis de o persoana fizica sau juridica. la un moment dat. in expresie baneasca. una din formele cele mai r spândita a impozitelor indirecte. fizica sau juridica ce de ine una sau mai multe ac iuni hârtie de valoare emisa de o societate pe ac iuni. un drept. contul corespondent creditor. suma cuprinsa intre pre ul cu am nuntul si pre ul cu ridicata. pe baza c reia detinatorul primeúte dividend se înscriu mijloacele economice sub aspectul componentei materiale si al drepturilor de a dispune de ele. partea din valoarea imobiliz rilor inclusa in costul produc iei sau in cheltuielile de circula ie pentru recuperarea treptata pe m sura uz rii lor.

in întregime sau in parte. global. document de dispozi ie care reflecta comanda care se da de Comanda c tre un agent furnizorului pentru livrarea unor materiale. ele trebuiesc excluse din cheltuielile înregistrate curente ale exerci iului si incorporate apoi in cheltuielile in avans exerci iului la care acestea se refera. document de execu ie prin care se consemneaz încasarea Chitan a unei sume la casieria unitarii. si pe elementele sale componente. societatea a primit anterior. Dup epuizarea primului lot evaluarea se face la costul de achizi ie al celui de-al doilea lot ieúit 62 . cu acordul creditorului sau. persoana cu studii economice superioare. in vederea determin rii randamentului si utilitatii economice a activitatii desfasurate. da posibilitatea cunoaúterii rezultatelor financiare. a rezultatelor acestora. formular cu regim special de inseriere si numerotare ce Factura serveúte ca : document pe baza c ruia se intocmeste fiscala instrumentul de decontare a produselor si m rfurilor livrate. ca document justificativ de înregistrare in contabilitatea furnizorului si a cump r torului. iar la scadenta. in locul restituirii sumei. altele decât cele legate de sumele distribuite participan ilor la capitalul propriu. Contabilitate stiinta economica. bugetelor locale. a factorilor care au determinat rezultatele. ce are ca obiectiv principal înregistrarea opera iunilor efectuate intr-o întreprindere. sunt reprezentate de cheltuielile anticipate si de cheltuielile Cheltuieli constatate in avans. toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de Debitori valorile avansate urmeaz sa dea un echivalent corespunz tor venituri pe care societatea le încaseaz propor ional cu Dividende num rul titlurilor de inute si in raport de profitul ob inut de societatile respective.diminu ri ale capitalului propriu. bugetului asigur rilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de c tre persoanele fizice si persoanele juridice romane sau str ine. a lucr rilor executate sau a serviciilor prestate. FIFO (primul metoda potrivit c reia costul unitar de achizi ie al primei intr ri intrat/primul (lot) se atribuie primei ieúiri. in acest caz. creditorul devine ac ionar la in ac iuni societate (posesorul unui num r de ac iuni in valoare egala cu suma împrumutata si nerestituita). cuprinde date cu privire la rezultatele activitatii financiare Contul de desfasurata de agen ii economici concretizata in profit profit si (beneficii) sau pierderi. un împrumut pe Conversia obliga iunilor baza de obliga iuni. denumite in continuare contribuabili. Aceasta raportare ofer o imagine de pierderi ansamblu asupra situa iei patrimoniului in expresie b neasca. taxelor si a altor sume datorate bugetului fiscala de stat. ca document de insotire a m rfii pe timpul transportului. specializata in Economist stiintele economice sustragerea prin orice mijloace. de Evaziunea la plata impozitelor.

d.m. etc. pentru ieúiri se atribuie costurile de achizi ie in ordin inversa intr rilor. a fuziunilor si prin opera iuni interne de capitalizare. a existentei elementelor patrimoniale ale unitatii. din punct de vedere cantitativ si valoric. biletele de odihna si tratament balnear. sistem de finan are indirecta a investi iilor are loc pe calea emisiunilor de noi ac iuni sau parti sociale. precum si cu restructurarea societatii si care nu se concretizeaz in bunuri materiale. stat sau agen i economici (deci si de societatile comerciale) care confer posesorului ei calitatea de creditor fata de institu ia emitenta si care are dreptul sa primeasc pentru suma împrumutata un anumit venit fix sub forma de dobânda. Ca dezavantaj al metodei se mentioneaza faptul ca in perioadele de infla ie are loc micúorarea profitului real al unitatii. sumele cheltuite in leg tura cu infiintarea (fondarea) societatii comerciale. la date fixe. evaluate in expresie b neasca. pot avea un patrimoniu. rezultând din experien a francizorului si verificate de c tre acesta.a. totalitatea bunurilor mobile si imobile (inclusiv terenuri). de castiguri prin trageri la sorti sau sub ambele forme. drepturi si obliga ii. reprezentând o obliga ie cuprinsa intr-un act juridic.d. tichetele de calatorie. drepturile si obliga iile banesti izvorâte din rela iile cu ter ii. oficiu in cadrul c ruia sunt înregistrate datele si actele necesare atribuirii calitatii de persoana juridica unei societati 63 . hârtie de valoare emisa de b nci.a. Metoda prezint dezavantajul ca in perioadele de infla ie apare un profit brut mai mare decât cel real si unitatea va pl ti un impozit pe profit mai mare. acordându-le un statut juridic pe baza c ruia pot fi proprietari. reprezentan i suma de bani sau renta datorata periodic. bonurile de benzina. bunul material depus drept garan ie de c tre un debitor la dispozi ia creditorului sunt considerate timbrele fiscale si m rcile poútale. ac iunea de constatare faptica. document de înregistrare prin care se înregistreaz o anumita opera ie ce nu are la baza alt document justificativ. titlurile de valoare. se înscriu aceleaúi mijloace economice sub aspectul sursei sau al modului de dobândire si al obliga iilor pe care le genereaz pentru agentul economic. la o anumita data.how LIFO (ultimul intrat/primul ieúit) Leasing Majorarea capitalului social Nota de contabilitate Obliga iunea Pasivul bilan ului Patrimoniu Persoana juridica Redeven a Registrul comer ului intrat s. disponibilitatile banesti. a aportului întreprinz torilor. Primele cantitati ieúite se evalueaz la pre ul de achizi ie al ultimei intr ri si dup epuizarea lotului se trece la preturile lotului achizi ionat înaintea acestuia s. nebrevetate. este un titlu de credit. persoana sau grupul de persoane c rora legea le recunoaúte existenta. un ansamblu de informa ii practice.Gaj Hârtii de valoare Imobiliz ri necorporale Inventarierea Know .m.

Bucureúti. Timiúoara. Editura Na ional. Bojian O. Caciuc Leonora Megan O. altele decât cele legate de contribu iile participan ilor la capitalul propriu. Calin O. 2001 . C lin O. Editura Tribuna Economic .Rezervele Rulajul Scadenta Soldul TVA colectata TVA deductibila TVA de plata TVA de recuperat Venituri comerciale se constituie in principal prin acumularea profitului din exerci iile financiare precedente. 3. 2000 .Bazele contabilit ii.Bazele contabilit ii. Editura Economic . 2. arata m ririle sau micsorarile elementului patrimonial pentru care se foloseúte contul. BIBLIOGRAFIE SELECTIV 1. Bucureúti. . 2003 64 . Bucureúti. Editura Mirton. 4. creúteri ale beneficiilor economice pe perioada exerci iului financiar sub forma intr rilor si ieúirilor de active sau a reducerii datoriilor care au ca rezultat creúteri ale capitalului propriu. In mod excep ional. 2003 Contabilitate de gestiune. termenul sau data la care trebuie îndeplinita o obliga ie reprezint existenta la un moment dat a elementului înregistrat in cont TVA aferenta vânz rilor TVA aferenta cump r rilor diferen a rezultata daca TVA colectata (din vânz ri) > TVA deductibila ( din cump r ri) diferen a rezultata daca TVA deductibila (din cump r ri) > TVA colectata (din vânz ri). rezervele se pot constitui si din alte elemente ale situtiei nete cum sunt diferentele din reevaluare si primele legate de capital.Bazele contabilit ii. Ristea M.

Mateú D. 1996 Bazele contabilit ii. 24. Craiova.Bazele contabilit ii.Bazele Contabilit ii. * * * 65 . 1994 . Teaciuc M. Oprean I. 2004 . Editura Intelcredo. Operea C. 2002 Bazele contabilitatii agentilor economici din Romania.Bazele teoretice úi aplicative ale contabilit ii. Pereú I. 6.Legea contabilit ii nr. (coord. Pereú I.Bazele Contabilit ii. International Accounting Standards Bords. 19. (coord. Oprean I. vol I –2002. Editura Intelcredo. Demetrescu C.Norme metodologice pentru întocmirea úi utilizarea 27.Bazele contabilitatii. Dobrot N. Iaúi. 22. 21. Editura Mirton. Editura Economic .2004 . Editura Humanitas. (coord. B b i Valeria 10. Matiú D. Timiúoara. 17. 1980 Reglement ri contabile pentru agen ii economici. 2000 .) 16. Timiúoara. Mateú D. Editura Didactica si Pedagogica. Popa E..Teoria general a contabilit ii. 13. Tipografia Universit ii Timiúoara.) 23. Editura Economic . Editura Mirton. 2002 . Editura Mirton. 2002 .Contabilitatea útiin fundamental úi aplicativ . * * * .5. 1995 . Collase B. Editura Economic 2002 . Timiúoara.Contabilitate General (traducere). Ristea M.01. 2000 Bazele contabilit ii. Editura Scrisul Românesc.2005 . Mateú D.Contabilitatea în perspectiv (traducere). Mateú D. 1999 .Contabilitatea financiar a întreprinderii. Editura Moldova.Bazele contabilit ii. Malciu Liliana 12. Imbrscu C 18. Herbei M.) 14. Editura Eurostampa.) 8. 9. Editura Intel credo. Ristea M. Editura Mirton. Voica V. Feleag N. Possler L. 1979 . Bucureúti. 1996 . Timiúoara. Pântea I. nr. Deva.Standardele Interna ionale de Contabilitate 2001. Teaciuc M. Universitatea Creútin „Dimitrie Cantemir” Bucureúti. Bucuresti.G. 20. 82 din 24 decembrie 1991 modificat úi republicat . 2001 .Contabilitatea opera iilor specialei.. 15. Malciu Liliana Bunea ùt 11. 2002 . Bucureúti. Editura Eurobeea. Editura Economic .Bazele cobtabilit ii. 7. 2003 .Cererea úi oferta de informa ii contabile. Timiúoara. vol II 2003 Contabilitatea întreprinderii ~ aplica ii practice~. Bucureúti. Puchi V. Cluj-Napoca.48/ 14. Epuran M. Caciuc L Iosif A. Pereú I. Timiúoara. (coord. M. Deva.P. MFP 25. Of.Pereú C. Deva. Capron M. 1998 . * * * 26. Editura Dacia. 2005 .Dic ionar de economie.

1998 . Editura Economic .28. Bucureúti.Catalogul formularelor cu regim special privind activitatea financiar úi contabil . Editura Economic . Ministerul Finan elor Publice. 2001 66 . Modele úi norme de întocmire úi utilizare. Bucureúti. * * * formularelor comune privind activitatea financiar contabil úi modelele acestora. Ministerul Finan elor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful