Tema: Acţionări hidraulice şi pneumatice

1

CUPRINS Capitolul 1 Schema bloc a acţionarilor hidraulice si pneumatice : identificarea pârtilor componente, rol funcţional 1.1. Sisteme hidrulice de acţionare 1.2. Sisteme pneumatice de acţionare 1.3. Sisteme electropneumatice Capitolul 2 Elemente de execuţie specifice acţionarilor hidraulice si pneumatice 2.1. Elemente de execuţie Capitolul 3 Exemple de acţionari hidraulice si pneumatice\ 3.1. Scheme hidraulice 3.2. Scheme pneumatice 3.3. Scheme electropneumatice

2

Introducere Acţionarea reprezintă operaţiunea prin care se comandă şi se urmăreşte regimul de funcţionare al diverselor instalaţii de lucru sau procese tehnologice. acţionările pot fi: .hidraulice .mixte 3 .pneumatice .electrice . în funcţie de tipul motorului de acţionare.

realizarea tipizării. - - - - - 4 .CAPITOLUL 1 SCHEMA BLOC A ACŢIONARILOR HIDRAULICE SI PNEUMATICE: IDENTIFICAREA PÂRTILOR COMPONENTE. ROL FUNTIONAL 1.1.1. sistemele hidraulice au un raport putere-greutate cu mult mai mare. modularizării si unificării elementelor hidraulice la un preţ de cost si calitate competitive. permiţând frecvente de lucru superioare. caracteristica mecanica relativ rigida.1. Sisteme hidraulice de acţionare 1. deci o mare densitate de putere si o viteza mare de răspuns. In general sistemele hidraulice au următoarele caracteristici: - posibilitatea reglării automate a poziţiei. vitezei si forţei intr-un domeniu larg de valori si cu precizie ridicata. Particularităţile sistemelor hidraulice de acţionare In comparaţie cu alte echipamente utilizate in mod frecvent in cadrul sistemelor automate. fapt care asigura o mare flexibilitate in soluţionarea problemelor de automatizare. inversarea uşoara a sensului de mişcare fara efecte si solicitări dinamice mari. anumite fluide de lucru fîid practic incompresibile fata de legătura prin câmp magnetic care este mult mai elastica. posibilitatea amplasării comode a elementelor hidraulice in locuri accesibile. uzura m ica a e lementelor h idraulice datorita funcţionarii acestora i n mediu lubrifiant.

influenta temperaturii asupra vascozitatii si compresibilitatii fluidului de lucru. Reglarea poziţiei liniare sau unghiulare se intalneste la un număr mare de aplicaţii industriale: masini-unelte. pentru a stabiliza performantele dinamice ale sistemelor hidraulice. Cele mai răspândite sisteme de poziţionare sunt sistemele electrohidraulice care asigura performante dinamice superioare. la 10 m/s. ceea ce conduce la adoptarea unor masuri corespunzătoare de compensare. După cum regulatorul automat este realizat cu elemente mecanice. care afectează comportarea aparaturii de distribuţie si de reglare a debitului si a presiunii. autovehicule. Pentru satisfacerea performantelor impuse. hidraulice sau electronice se deosebesc doua categorii importante de sisteme de poziţionare si anume: sisteme mecanohidraulice si sisteme electrohidraulice. tehnica aerospatiala. forţei sau momentului. Sistemele hidraulice si electrohidraulice se folosesc ca sisteme de reglare a poziţie. iar turaţia pompelor si motoarelor hidraulice la circa 5000 rot/min. pierderi volumice prin elementele de etansare sau prin comprimare. aceasta limitând viteza admisibila de curgere prin conducte. nave maritime. roboti industriali. contaminarea fluidului de lucru. turbine hidraulice si termice etc. vitezei. sistemele de poziţionare sunt prevăzute cu elemente de 5 . - - - Aceste deficiente pot fi eliminate in mare parte prin alegerea optima a structurii sistemelor hidraulice si prin proiectarea corespunzătoare a elementelor de circuit astfel incat sa nu influenţeze decât intr-o măsura redusa folosirea sistemelor hidraulice in cadrul structurilor de reglare automata. legate de stabilitate si precizie in regim tranzitoriu si staţionar.Dezavantajele principale ale acţionarilor hidraulice sunt: - pierderi depresiune liniare si locale in elementele hidraulice care sunt proporţionale cu pătratul vitezei de curgere a lichidului. ceea ce modifica vitezele elementelor de execuţie.

Pompa hidraulica este de tip volumic si realizează transformarea energiei mecanice primite in energie hidraulica. sisteme hidraulice de acţionare de tip hidredinamic. Reglarea automata a vitezei mişcărilor de translaţie.2. Acţionările electrohidraulice cu motoare rotative asigura performante dinamice superioare. utilizabila la organul de lucru. sub forma de presiune hidraulica. fie cu elemente electronice. b) După mediul ambiant in care lucrează: 6 .1. in care se foloseşte energie cinetica (de mişcare) a lichidului. 1.corecţie funcţionala realizate. fiind folosite la maşinile unelte cu comanda numerica. in industria siderurgica la antrenarea laminoarelor. deci funcţia de cutie de viteza (convertizor hidraulic). modificând starea energetica a lichidului de lucru prin variaţia volumului cuprins intre organele mobile si cele fixe ale pompei. îndeplinesc doua funcţii: de cuplare a arborelui conductor cu cel condus (turbocuplaj). Sistemele de acţionare de tip hidrodinamic. Clasificarea sistemelor de acţionare hidraulica a) După principiul de funcţionare distingem: sisteme hidraulice de acţionare de tip hidrostatic (volumic) care se bazează pe folosirea energiei potenţiale a lichidului. fie cu elemente mecanohidraulice. pentru antrenarea locomotivelor cu tracţiune hidraulica. sau de rotaţie se intalneste in mod curent in domeniul masinilor-unelte cu sisteme de copiere hidraulica si electrohidraulica. de variaţie a turaţiei arborelui condus. a maşinilor de ridicat si transportat. Motorul hidrostatic (liniar sau rotativ) transforma energia hidrostatica primita in energie mecanica (forţa sau moment). denumite in mod uzual transmisii hidrodinamice sau turbotransmisii hidraulice.

maşini navale si aviatice. 7 . - maşini de subteran (miniere).maşini la sol (staţionare si mobile).

este nepoluant si neinflamabil. simplifîcandu-se astfel proiectarea maşinilor si micşorând gabaritul acestora. aspect important in cazul sculelor portabile. permiţând proiectarea optima a utilajelor respective. - - - - - - - .1. utilizând dispozitive simple. aerul comprimat este relativ uşor de produs. motoarele pneumatice volumice sunt compacte si robuste. Sisteme pneumatice de acţionare 1.pericolul de accidentare este redus. precum si momentelor de inerţie mici. si viteza motoarelorpneumatice (rotative. care le deosebesc de alte tipuri de acţionari si care explica aceasta tendinţa.2. daca se dispune de personal calificat. posibilitatea amplasării elementelor pneumatice in orice poziţie este un avantaj important. oscilante sau liniare) pot fi reglate in limite largi.1. de stocat si de transportat prin reţele. Acţionările si comenzile pneumatice isi găsesc o tot mai larga utilizare datorita unor caracteristici specifice. domenii de utilizare. fara pericol de avarie: utilizarea acestor transmisii oferă posibilitatea tipizării si unificării elementelor respective. dezavantaje. elementele de comanda ale transmisiilor p neumatice s olicita eforturi mici.2. forţa. durata operaţiilor este mica. 8 . - intretinerea instalaţiilor pneumatice este uşoara. permiţând asigurarea unei calităţi ridicate. Avantajele oferite de utilizarea aerului comprimat ca agent de lucru sunt: - transmisiile pneumatice permit porniri/opriri dese. datorita vitezelor de lucru si de avans mari. Avantaje. iar utilizarea lor in intreprinderi specializate reduce costurile. momentul.

randamentul transmisiilor pneumatice este scăzut. aerul nu poate fi complet purificat cu costuri rezonabile. in toate domeniile unde se pot realiza linii automate de producţie. precum si la coroziunea componentelor. exista tot mai multe situaţii când acţionările pneumatice se impunea fiind de neinlocuit sau chiar sunt mai avantajoase din punct de vedere economic. forţele si momentele oferite de motoarele pneumatice sunt reduse. 9 . maşinile pneumatice sunt voluminoase. in anumite condiţii de mediu exista pericol de inghet. care oferă productivitate mare si repetabilitate. in termocentrale. Acţionările si comenzile pneumatice se utilizează in industriile cu pericol de incendiu sau explozii: chimica. a medicamentelor. fara a lua in calcul raţiunile de securitate si siguranţa a operatorului/instalaţiei. ambalare.datorita limitării presiunii de lucru. rezultând pierdere de energie. - compresibilitatea aerului nu permite reglarea precisa a parametrilor de funcţionare. Consideraţii economice asupra acţionarilor pneumatice. de prelucrare a lemnului. in industriile cu pericol de contaminare: alimentara. cu productivitate mare. asamblare. manipulare. Cu toate acestea. etc. 1. Acţionarea pneumatica are si dezavantaje.2.realiza utilizând elemente logice sau convertoare electropneumatice se pot instalaţii cu funcţionare in ciclu automat. la puteri mari. fapt ce duce la uzura eroziva si abraziva. atunci când este stocat in rezervor aerul comprimat pierde o fracţiune din energia sa interna. - - .2. acestea limitând performantele si domeniile de utilizare ale acestui tip de acţionare: . miniera. Este cunoscut faptul ca prin răcire. De asemenea aerul nu poate fi destins complet pana la presiune atmosferica in timpul funcţionarii unui motor.

hidraulic. Sisteme electropneumatice Un sistem de comanda . electronic. 1) Fig. Aceste patru nivele alcătuiesc lanţul de comanda. -poate fi privit ca o inlantuire a patru sectiunidistincte. etc.electropneumatic. (fig. In circuitul hidraulic si pneumatic semnalul curge de jos in sus. care asigura curgerea semnalului de la sursa (sursele) de alimentare cu energie pana la elementele de acţionare. deci sursa este plasata in partea de jos a schemei.1. 2 arata principalele elemente ale circuitelor electropneumatice si electrohidraulice specifice nivelelor ce alcătuiesc lanţul de comanda. iar elementul de execuţie in partea superioara. 1. 10 . lanţul de comandă Fig. In circuitele electrice curgerea semnalului se produce de sus in jos. astfel vom găsi elemente de comanda finala (de execuţie) in partea de jos a schemei.3.

deci de a scurta ciclurile de funcţionare a instalaţiilor. Comenzile electrice utilizate in acţionările pneumatice si hidraulice au apărut din necesitatea de a minimiza timpul afectat prelucrării semnalelor de comanda. Semnalul electric nu este sensibil la variaţii de temperatura si la variaţii de direcţie ale suportului . aparatele electrice comuta mai repede decât cele pneumatice). se comanda puteri mari (in etajul de execuţie). liniilor de fabricaţie etc. de multe ori.Fig. 2. Elementele de circuit 1. deci cu consum energetic redus. cu scopul eficientizarii proceselor de producţie.Cu puteri mici.1. deci cu productivitate mare. Echipamentele electrice sunt.3. Avantaje: - Utilizarea comenzilor electrice permite realizarea mai uşoara de instalaţii funcţionând in ciclu automat. Utilizarea semnalelor electrice conferă rapiditate etajului de comanda (semnalul electric circula mai repede decât cel pneumatic. Avantajele si dezavantajele comenzilor electropneumatice. - Gabaritul si flexibilitatea suportului 11 pentru semnalul electric . mai ieftine decât cele - - pneumatice.

in funcţie de complexitatea programului si a instalaţiei. 12 . gabaritului si flexibilităţii suportului semnalului pneumatic (furtun. combinarea comenzii electrice cu electronica oferă o mare flexibilitate circuitelor electro pneumatice. tablouri electrice etc. prin interpretarea (prelucrarea) unor parametri funcţionali in cadrul unui program special conceput. poate oferi informaţii si despre cauzele defectului. s cumpe si cu g abarit mare: transformatoare. De exemplu. in cazul apariţiei unui defect. precum si interpretarea lor. ţeava). - Exista pericol de accidentare prin elecrocutare. Sunt n ecesare i nstalatii s uplimentare specifice. instalaţia poate autodiagnostica defectului (aparat defect) si. Aplicaţiile circuitelor electropneumatice sunt limitate datorita - - pericolului de incendiu sau explozie. calitativ vorbind. permiţând modificarea rapida si facila a parametrilor funcţionali (in spaţiu si timp) afişarea si semnalizarea. Dezavantaje: - Instalaţiile echipate electropneumatic depind de doua surse de energie: pneumatica si electrica. - Instalaţiile echipate electropneumatic pot fi programate (comandate) prin intermediul programatoarelor electronice si/sau a calculatoarelor de proces. Deci.(conductorul) sunt superioare.

elementul de execuţie este compus din doua parti: servomotorul si elemente mecanice de reglare. comenzile elaborate de operatori umani sunt finalizate. tot cu ajutorul elementelor de execuţie. abur. Acţiunea efectiva a elementelor de execuţie se concretizează in final prin modificările debitului unei substanţe (gaze combustibile. Din punctul de vedere al comenzii. respectiv. enrgie electrica. Comenzile elaborate de dispozitivele de conducere automata.1. de asemenea. Servomotorul este elementul care pe baza comenzii primite genreaza o deplasare. Noţiuni generale. Prin element de execuţie se intelege acea componenta a dispozitivului de automatizare care pe baza comenzii primite efectuează modificările unui debit de substanţa/energie sau ale unei poziţii. etc.1. regulatoare convenţionale sau calculatoare de proces sunt implementate in proces cu ajutorul elementelor de execuţie.) sau ale unei poziţii.CAPITOLUL 2 ELEMENTELE DE EXECUŢIE SPECIFICE ACŢIONARILOR HIDRAULICE SI PNEUMATICE 2. In general. asa cum este cazul proporţionării sculelor la maşinile uneltei. hidraulice si electrice. servomotoarele cele mai utilizate sunt cele pneumatice. neliniare si discrete. Elemente de execuţie 2. al energiei pe seama căreia se realizează deplasarea. Elementele de execuţie sunt liniare. In perioadele de conducere manuala.1. Elementele mecanice de reglare utilizate in mod obişnuit sunt robinetele de reglare si clapetele de reglare. 13 .

Se realizează cu electromagneti sau cu motoare electrice. cel mai des intrebuintat este motorul de curent alternativ bifazat care se construieşte cu unele caracteristici speciale si anume pentru a avea un răspuns rapid si precis. b) c) 2. După agentul purtător de semnal. . trecerea de la una la alta facandu-se intr-un timp scurt. După tipul mişcării imprimate de servomotor. integrala I sau aperiodica. a) După caracterul prelucrării semnalului. Elementele de execuţie neliniara sunt bipozitionale si tripozitionale. Elementele de execuţie discrete lucrează cu semnale sub forma unei succesiuni de impulsuri. Daca elementul de execuţie necesita o acţionare continua de putere redusa. Elementele de execuţie discrete funcţionează prin impulsuri.1. elementului mecanic de reglare. hidraulice si mixte.3. Acţionarea elementelor de execuţie.2. In acest caz mărimea de execuţie are deci numai doua valori. Elementele de execuţie continue sunt liniare (P. I. Din cauza robustetei lui. de obicei de ordinul secundelor si considerata practic instantanee. acest motor este foarte intrebuintat in 14 . tot sau nimic). aperiodice) si neliniare (bipozitionale si tripozitionale). pneumatice. Clasificarea elementelor de execuţie. Cele bipozitionale lucrează intre doua limite (inchis sau deschis. elementele de execuţie sunt: electrice. elementele de execuţie sunt cu mişcare de rotaţie si de translaţie.Elementele de execuţie liniare sunt cu: acţiune proporţionala P. elementele de execuţie sunt continuea si discrete. iar cele tripozitionale intre trei limite (tot-putin-nimic). Elementele de execuţie acţionate cu ajutorul electromagnetilor nu pot avea decât doua poziţii staţionare. 2.Acţionarea electrica. a posibilităţii unei utilizări foarte variate si a simplităţii circuitelor de comanda.1.

unde de obicei se intalnesc procese lente si unde exista un mare pericol de incendiu si explozie.Principiul compensării forţelor permite realizarea unor aparate cu inalte calităţi metrologice. sensibilitate si viteza de acţionare mare etc.Principiul compensării deplasărilor consta in aceea ca deplasarea determinata de mărimea de intrare este compensata cu o deplasare determinata de mărimea de ieşire.principiul compensării deplasărilor si compensării forţelor . . Sistemele de reglare pneumatice s-au impus in special in industria extracţiei si prelucrării ţiţeiului. Deplasările mici ale elementelor sensibile in sistemele cu compensarea forţelor asigura o caracteristica liniara de funcţionare.Acţionarea pneumatica La baza funcţionarii elementelor convenţionale de acţionare pneumatica se afla cele doua principii fundamentale . in industria uşoara si alimentara etc.sistemul de reglare in care este necesar un motor cu putere mica si viteza de răspuns mare. Metoda a doua este de obicei intrebuintata in sistemele de reglare automata pentru ca pierderile de energie sunt mai mici si mai ales pentru ca stabilitatea unui motor in care variază excitaţia nu este satisfăcătoare. Aparatele care au la baza principiul compensării deplasărilor nu pot avea o precizie mare. In cazul motoarelor de curent continuu comanda se poate face in doua feluri: variind curentul de excitaţie si menţinând constant curentul in indusul motorului sau variind curentul in indusul motorului si menţinând constant curentul de excitaţie. . in chimie. Prin aceasta se obţine o insemnata creştere a durabilităţii elementului sensibil si prin urmare creste siguranţa si durata de funcţionare a aparatului respectiv. datorita apariţiei forţei de frecare in părţile mobile si a neliniaritatii caracteristicii statistice a burdufului de reacţie si a variaţiei rigidităţii in timp a acestuia. 15 .

de obicei. adică viteze si forte sau puteri mari. Inconvenientele acţionarii hidraulice provin din prezenta conductelor hidraulice si din necesitatea ca o pompa sa funcţioneze continuu pentru a asigura alimentarea cu ulei la presiune mare.hidraulic P/H.Acţionarea hidraulica.. Tinand seama de aceste caracteristici. Constanta de timp a acţionarilor hidraulice este foarte mica. Elementele de execuţie cu acţionare hidraulica pot primi mărimea de comanda si de la un regulator pneumatic sau electronic prin intermediul unui convertor electric -hidraulic E/H sau pneumatic . In asemena cazuri. elementul de execuţie formează un singur ansamblu constructiv cu regulatorul si elemntul de măsurare. Avantajele undei asemena acţionari se datorează faptului ca energia transportata printr-un sistem de conducte cu ulei sub presiune inalta este foarte mare si ca aceasta energie se transforma in energie mecanica in motoare de dimensiuni mici. 16 . acţionarea hidraulica se prevede de obicei pentru sarcini grele.

1. In fig. 3. Scheme hidraulice In anumite aplicaţii sistemele de reglare a foitei sunt sisteme cu reacţie de presiune. 3 se reprezintă un sistem de reglare a forţei care foloseşte ca semnal de reacţie presiune la motorul hidraulic.CAPITOLUL 3 EXEMPLE DE ACŢIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE 3. Schema hidraulica FESTO 17 . Fig. proporţionala cu forţa pe care aceatsa o dezvolta. In acest sistem supapa Vi are rol de de protecţie a sistemului. iar supapa cu comanda proporţionala V2 reglează presiunea uleiului in camera din stânga a motorului hidraulic MHL. in asa fel incat acesta urmăreşte variaţia semnalului electric de comanda cu electromagnetul proporţional EMP. deoarece mărimea care se măsoară este căderea de presiune la motorul hidraulic.

cu excepţia celor direct interconditionate cu cele pneumatice. o data ce utilajul a fost realizat. Elaborarea schemei pneumatice este al doilea pas făcut in proiectarea unui sistem pneumatic si. produce dificultăţi in localizarea echipamentelor si urmărirea funcţionarii lor. la confruntarea cu instalaţia reala. Scheme pneumatice Schema pneumatica este reprezentarea grafica. acest tip de reprezentare. Reprezentarea schematica a unui sistem pneumatic se intalneste in doua variante: 1) Reprezentarea pe nivele. cunoaşterea modului de dispunere a elementelor intr-o schema uşurează mult aplicarea algoritmilor de proiectare. aceasta fiind cea rezultata din proiectare. in activitatea practica. diagnosticare si reparare. obţinută prin utilizarea de simboluri si reguli de reprezentare a unui sistem pneumatic si descrie cu acurateţe funcţionarea cestuia. intelegerea si interpretarea schemelor dar.3.2. in principiu. arhitectura schemei nu este in corelaţie cu arhitectura reala a instalaţiei. de reglare a parametrilor de funcţionare. este unul din instrumentele de baza pentru operaţiunile de punere in funcţiune. Fiind o reprezentare a sistemului pneumatic. schmea are o structura identica acestuia. insa in ea nu sunt reprezentate elementele mecanice. deoarece rareori elementele pneumatice pot fi aşezate pe o instalaţie in structura 18 .

luând diferite parti din instalaţie.pe nivele. A doua 19 . se tine seama de poziţia de lucru a elemtelor de execuţie (orizontala. Schemă pneumatică FESTO desenată în două variante stânga-dreapta In fig. de poziţia si modul de grupare a celorlalte elemente. Pentru identificarea echipamentelor pe utilaj. deşi este o schema simpla. Fig. reprezentarea din dreapta este mai facila. 2) Reprezentarea elementelor pneumatice se face tinand seama de poziţia lor reala pe utilaj (desigur. Se poate constata ca. in limitele posibilităţilor). astfel. Din acest motiv. verticala. 4. in documentaţia ce insoteste o instalaţie de intalneste un tip de reprezentare. oblica). 4 este reprezentata o schema pneumatica desenata in ambele variante. reprezentarea din stânga este mai uşor de interpretat la prima vedere.

schemele pneumatice se impart in trei categorii: 1) Scheme cu comanda spaţiala (cu coordonarea mişcărilor): aceste scheme sunt prevăzute cu elemente de semnalizare (limitatoare de cursa) care confirma atingerea anumitor puncte de către elemente de execuţie (de obicei capete de cursa) si care permit efectuarea unui pas numai ddupa ce s-a conformat efectuarea pasului anterior. in cea din dreapta nu se mai poate spune acest lucru. construcţia acestui tip de schema presupune in general existenta a doua elemente de semnalizare pentru fieare element de execuţie si schimbarea unui volum mai mare de informaţii intre 20 .observaţie ar fi ca. daca in reprezentarea din stânga nivelele schemei sunt clar reprezentate. După natura lor.

acest tip de schema este uneori lenta. pentru fiecare pas se aloca un timp (o temporizare). .prin structura ei.comanda este centralizata. fara a efectua verificarea execuţiei respectivului pas. De obicei aceste scheme sunt guvernate cu ajutorul automatelor programabile. schema nu poate verifica corectitudinea funcţionarii instalaţiei. .este fiabila si uşor de reţinut. iar schema ia deciziile corespunzătoare. Dezavantaje: . este relativ complicata si scumpa.schema este mai simpla. Avantajele oferite de acest tip de schema sunt: - siguranţa in funcţionare (nu exista pericolul suprapunerii paşilor) sunt sesizaţi paşii efectuaţi incorect.daca este optimizata. . care pot genera foarte uşor respectivele temporizări. 21 . schema are mai multa flexibilitate. - Dezavantaje: - datorita structurii sale. conform cu fig. . 2) Schemele cu comanda temporala. 5. când comanda se face după timp. timpul T alocat unui pas se măreşte cu o valoare t numita "zona de siguranţa".vitezele elementelor de execuţie nu sunt precis cunoscute (din diferite cauze aceste viteze nu sunt constante in timp) si din acest motiv exista pericolul suprapunerii paşilor. Avantaje: . prin posibilitatea de a poziţiona după dorinţa elementele de semnalizare. Pentru a evita aceasta situaţie. deci a blocării instalaţiei. se obţine performanta de precizie si viteza ridicate.etajul de execuţie si etajele de comanda si procesare.

20 22 .

Comanda acestor scheme este o combinaţie a tipurilor descrise mai sus si reprezintă s olutia optima pentru cele mai multe aplicaţii practice. aceste scheme imbina. după spaţiu si după timp. desigur.Localizarea „zonei de siguranţă” pe ciclograma de funcţionare 3) Schemele cu comanda combinata. 23 . avantajele si dezavantajele descrise mai sus.

Scheme electropneumatice 3. deci distribuitoare cu diametrul nominal Dn mare.3.3. circuitul de alimentare a solenoidului Yi se inchide. distribuitorul revine in poziţia iniţiala (este monostabil). adică forţa de comutare mare. Este necesara comanda indirecta in cazul cilindrului cu viteza si/sau diametru mare. . in aceste situaţii este necesar un debit mare de aer. . determinând retragerea tijei cilindrului sub acţiunea arcului de revenire. Criteriile de alegere a comenzii directe sau indirecte sunt: - forţa necesara comutării distribuitoarelor. Comanda directa (fîg. care este in funcţie de diametrul nominal al acestora. deci avansul tijei acestuia. Comanda unui cilindru cu simplu efect.mărimea solenoidului si tensiunea. 24 .1. 6) la activarea intreruptorului Si. aceasta implica secţiuni de curgere mari.complexitatea circuitului. Se poate face direct sau indirect.3. acesta din urma este activat si distribuitorul monostabil 3/2 normal inchis comuta. permiţând alimentarea cilindrului. Se poate observa ca in momentul eliberării tastei comutatorului Si circuitul de alimentare a solenoidului se deschide.

direct sau indirect. 7. 25 . de asemenea. 6. Se poate face. iar deosebirea fata de cazul cilindrului cu simplu efect cu revenire cu arc este doar in circuitul pneumatic: in cazul de fata schema de comutare a distribuitorului monostabil este 4/2 sau 5/2 (fig.2.Fig. Comanda directă a unui cilindru cu simplu efect Fig. Comanda unui cilindru du dublu efect. 7) se poate observa ca circuitele electrice sunt aceleaşi. Comanda directă a unui cilindru cu dublu efect 3.3.

Sabina Hilohi. Maşini. Dr.Prof.Dorel Damsker 26 . Corneliu Botan 2. Elemente de comanda si control pentru acţionari de reglare automata . Nastase Bichir. Ing. aparate.BIBLIOGRAFIE 1. Dr. Ing. acţionari si automatizări . Conf. Acţionarea electrica . Nastase Bichir. Sabina Hilohi 3.Doinita Ghinea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful