TARTRAZINA Introducere Progresul continuu al societăţii umane a dus la o omniprezenţă a tehnologiei în toate domeniile.

Produsele alimentare sunt şi ele obţinute astăzi cu ajutorul tehnologiilor şi procedeelor moderne, iar cererea tot mai mare care se înregistrează duce la o supraproducţie şi o ofertă variată din partea producătorilor alimentari. Astfel se face tot posibilul ca alimentele să aibă succes, să poată fi conservate pe perioade cât mai lungi, să aibă culori cât mai atractive, să fie cât mai bogate în vitamine chiar dacă sunt obţinute pe cale artificială. Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se înţelege orice substanţă care, în mod normal, nu este consumată ca aliment în sine şi care nu este ingredient alimentar caracteristic având sau nu o valoare nutritivă şi prin a cărui adăugare intenţionată la produsele alimentare în scopuri tehnologice, în decursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament şi ambalare a unor asemenea produse alimentare devine o componentă a acestor produse alimentare. Aditivii alimentari sunt substanţe adăugate în alimente pentru păstrarea sau îmbunătăţirea gustului şi aspectului alimentului. Unii aditivi sunt folosiţi de secole: de exemplu conservarea alimentelor cu oţet, prin sărare, cum ar fi şunca, conservarea dulciurilor, sau folosirea dioxidului de sulf în unele vinuri. Odată cu apariţia alimentelor procesate în a doua jumătate a secolului al 20-lea, mult mai mulţi aditivi au fost introduşi, fie de origine naturală, fie obţinuţi pe cale sintetică. Pentru a reglementa aceşti aditivi şi pentru a informa consumatorii, fiecărui aditiv îi este atribuit un număr unic. Iniţial aceste numere au fost „numerele E” folosite în Europa pentru toţi aditivii aprobaţi. Această schemă de numerotare a fost adoptată şi extinsă de Comitetul Codex Alimentarius pentru identificarea internaţională a tuturor aditivilor, indiferent pentru ce scop sunt aprobaţi. Numerele E încep cu „E”, dar ţările din Europa folosesc numai numărul, indiferent dacă aditivul este aprobat în Europa sau nu. De exemplu, acidul acetic este scris E260 pe produsele vândute în Europa, dar este cunoscut simplu, sub numele de aditivul 260 în unele ţări. Aditivul 103, alkanet, nu este aprobat pentru folosire în Europa, deci nu are un număr E, deşi este aprobat pentru folosire în Noua Zeelandă. În Statele Unite, Food and Drug Administration a listat aceste numere ca „recunoscute în mod general ca sigure” sau GRAS şi sunt listate atât cu rezumatul folosirii lor, cât şi cu reglementarea FDA. Coloranţii alimentari Coloranţii alimentari sunt folosiţi pe o arie mare, deoarece puterea de colorare este mai mare decât a tuturor produselor derivate din cele naturale. Astfel, producătorii de alimente trebuie să folosească cantităţi mici de pigmenţi. Coloranţii sunt adăugaţi mâncărurilor pentru a improviza culoarea şi a reduce culoarea pierdută în procesele ce au loc la temperaturi înalte, în timp coloranţii naturali nu sunt stabili la temperaturi ridicate. Astfel, sunt necesari pentru conservarea căpşunilor, mazării. Coloranţii reprezintă combinaţii organice, sintetice sau naturale, care au proprietatea de a colora produse alimentare lipsite de culoare, a restabili o culoare sau a potenta o aroma. Coloranţii alimentari trebuie să îndeplinească anumite condiţii fizico-chimice, să nu fie toxici şi să fie avizaţi de legislaţia sanitară. Aceştia pot avea atât surse naturale cat şi artificiale. Dintre coloranţii utilizaţi frecvent în industria alimentară sunt: Coloranţi sintetici, obţinuţi prin sinteză chimică, au o putere de colorare mare şi sunt mai ieftini decât cei naturali. 5

aceştia se formează prin degradarea termică a glucidelor.azorubina (carmoisina) E 122 . marmelade. Puritatea substanţei colorantă activă peste 85%. produsele alimentare ar fi albe sau incolore şi ar lipsi atractivitatea prin culoare. Principalii coloranţi din carne şi produsele din carne sunt hemul din hemoglobină şi mioglobina. sucuri de fructe. puţin solubilă în alcool etilic. peste. margarine. • green (verde) E 102. regnul vegetal şi animal (carotenoide) ş. Puritatea substanţei colorantă activă peste 85%.pulbere oranj. xantofilă (culoare galbenă). panificaţie.pulbere de culoare roşie. • negru briliant BN (negru) E 151 . Coloranţii pot fi nativi (preexistenţi în materiile prime). adăugaţi sau incorporaţi. peste. licopen (culoare roşie). emulsii de grăsimi.a. Coloranţi naturali: sunt substanţele care se obţin prin extracţie din plante. berea neagră. • orange S . unele produse zaharoase). creme. se prepară şi distinct pentru colorarea produselor alimentare. roşii etc. • curcumina (galben) E 100 . Coloranţii nativi se găsesc cu precădere în produsele de origine vegetală. • tartrazina (galben) E 102 . jeleuri.pulbere solidă solubilă în apă şi alcool etilic. pateuri. iar prin adaos de acid citric sau acid acetic o coloraţie roşu aprins. zeama de varză roşie prin adaos de bicarbonaţi de sodiu capătă o coloraţie albastră.pulbere oranj. • beta-caroteni (galben-portocaliu) E 160 . Coloranţii rezultaţi din procesele tehnologice sunt de două feluri: produşi de caramelizare: caramelul (un amestec de caramelan. lichidă sau emulsie. Puritatea substanţei colorantă activă peste 82%.suspensie solidă. se găsesc în legume frunzoase (culoarea variază de la verde .pulbere solidă. • indigotina (albastru) E 132 . băuturi răcoritoare şi alcoolice. clorofila b (colorit verde albastru).pulbere solida solubila în alcool etilic. solubilă în apă. . bitter.pulbere galbena.pulbere galbenă solubilă în apă. E 133 . cârnaţi. În cantităţi extrem de reduse.pulbere şi substanţă lichidă vâscoasă. brânzeturi.pulbere roşie. Puritatea substanţei colorantă activă peste 85%. rezultaţi din procesele de prelucrare şi păstrare.pulbere brun-roşcată insolubilă în apă.pulbere galben-oranj. toate produsele de culoare brun conţin caramel (berea brună. solubilă în apă. solubilă în apă. În funcţie de pH aceşti coloranţi îşi modifică culoarea. solubilă în apă şi insolubilă în alcool. este folosit la patiserie. Se foloseşte la: bomboane.coloranţi carotinoidici: caroten (culoare portocalie). frunze flori (antocianii). caramelen.galben spre verde închis ca urmare a proporţiei între pigmenţi). gemuri.violaceu la albastru închis. Fără acestea. caramelin). pateuri. Folosit la margarină. cartofi prăjiţi. insolubilă în apă. gemuri. marmelade. jeleuri. glicerină şi alcool etilic. insolubilă în glicerină şi propilenglicol.coloranţi antocianici (antocianine): culoarea variază de la roşu spre roz . varza roşie. • albastru briliant (albastru) E 133 .sunset yellow (portocaliu) E 110 . • brun HT (brun) E 155 . • quinolina (galben) E 104 . • ponceau 4R (roşu) E 124 . ei se găsesc în morcovi. vin. prăzuliu).Puritatea substanţei colorantă activă peste 85%. Puritatea substanţei coloranta active peste 80%. uleiuri vegetale. De exemplu. 6 • .coloranţi clorofilieni: clorofila a (colorit verde deschis. • caramel (brun) E 150 . solubilă în apă. reprezentanţi fiind: . cârnaţi. . bere. coloranţii contribuie la nuanţa coloristică a produselor alimentare. • albastru patent (albastru) E 131 .pulbere solubilă în apă. Puritatea substanţei colorantă activă peste 85%. sfecla roşie (betaciane). prezintă coloraţie brună. • riboflavina (galben) E 101 .

care se formează prin interacţiunea dintre zaharurile reducătoare şi acizii sau aminoacizii. azorubina (roşu) E 122. Descriere Tartrazina. eritrozina (roşu) E 127. coloraţie brună în diferite nuanţe. ponceau 6R (roşu) E 126. ori alterarea produselor. verde acid briliant (verde) E 142. ci este un compus complex ce conţine multe componente chimice diferite. ponceau 4R (roşu) E 124. Brilliant Blue FCF sau E 142 Verde S. negru briliant BN (negru) E 151. folosiţi ocazional. să fie pregătiţi înainte de utilizare. Structura spaţială a tartrazinei este prezentată în figura de mai jos: Tartrazina nu este numai un colorant. albastru patentat (albastru) E 131. Pentru uz alimentar sunt selectaţi puţini coloranţi artificiali.melanine sau melanoide. Structura chimică a tartrazinei este prezentată în figura de mai jos. stabilite prin Normele de igienă şi sănătate publică privind alimentele. Coloranţii incorporaţi (adăugaţi) sunt coloranţi extraşi din alte materii prime faţă de cele alimentare sau din subproduse. Colorarea nu se face pentru a masca defectele de calitate sau un fenomen degradativ. Istoric al cunoaşterii si utilizării tartrazinei 7 . de asemenea. Legislaţia noastră acceptă următorii coloranţi: tartrazina (galben) E 102. Denumirea chimică a acesteia este 5-hidroxi-1-(4-sulfonatofenil)-4-(4-sulfonatofenilazo)-H-pirazol-3-carboxilat. Formula chimică este C16H9N4Na3O9S2. dintre cei mai puţin periculoşi. este un colorant produs artificial. deşeuri din industria alimentară. laptele concentrat (când nu a fost bine prelucrat). indigotina (albastru) E 132. cunoscută şi sub numele de FD&C Yellow 5. apar în produsele de panificaţie. Regula de colorare a produselor alimentare este ca să fie utilizaţi numai coloranţi admişi legal şi acceptaţi pe plan naţional şi internaţional. Tartrazina este un colorant azoic. Există domenii nominalizate de utilizare a pigmenţilor de sinteză. prezintă. Este un colorant foarte folosit în Africa şi Suedia pentru colorarea în galben a produselor împreună cu E 133. precum şi coloranţi de sinteză. derivat din gudronul de huilă. Din punct de vedere legal există obligaţia să se declare pe etichete sau ambalaje coloranţii utilizaţi şi acceptaţi prin normele igienice sau sanitare. orange S (portocaliu) E 110.

să fie aprobaţi prin legislaţia sanitară în vigoare. să fie disponibili şi relativ ieftini. băuturi. Categoria D cuprinde coloranţii pentru care nu există practic date toxicologice. solubilă în apă rece şi apă fierbinte. pentru a putea fi folosit. Toxicitatea tartrazinei În prezent. studii biochimice. Categoria C 3 cuprinde coloranţii pentru care datele toxicologice sunt insuficiente pentru evaluarea lor şi care prezintă riscul unor efecte nocive. Categoria C 2 cuprinde coloranţii pentru care datele toxicologice sunt insuficiente pentru evaluarea lor. să nu fie afectat de temperaturile la care se face tratamentul termic (pasteurizare. să nu reacţioneze cu urmele de metale şi nici cu agenţii oxidanţi sau reducători. Această doză reprezintă cantitatea de colorant ce poate fii ingerată zilnic. deşi se dispune de un număr important de date privind toxicitatea la termen lung. sterilizare). folosind un coeficient de siguranţă. suplimente vitaminice. toxicitatea la termen scurt. în funcţie de specificaţiile chimice. Astăzi. Categoria E cuprinde coloranţii care sunt consideraţi nocivi şi care nu trebuie să fie introduşi în produsele alimentare. la pH cuprins între 2 şi 8. Aplicarea acestui coeficient este necesară pentru acoperirea 8 . În vederea protejării sănătăţii consumatorilor. caracteristicile să fie identice de la un lot la altul.În 1884. La temperaturi ridicate se descompune. Proprietăţi fizice şi chimice Tartrazina este o pudră solidă. Are greutatea moleculară de 534. toxicitatea la termen lung. C1 sau C2. În general. Categoria A cuprinde coloranţii acceptaţi ca aditivi alimentari pentru care s-au fixat doze zilnice admisibile. iar toxicitatea pe termen lung este necunoscută. studii asupra reproducerii. să fie stabil la lumină atunci când este introdus în produs şi se găseşte sub formă dispersată sau solubilizată. Absorbanţa maximă în soluţie apoasă pe care o are tartrazina este de 427 ± 2 nm. medicamente. pentru ca un colorant să fie autorizat pentru folosire în industria alimentară. coloranţii au fost clasificaţi în mai multe categorii (FAO/OMS). să fie stabil în timpul depozitării produsului alimentar în care s-a introdus. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un colorant ideal sunt următoarele: să nu fie toxic şi să nu fie cancerigen la diferite niveluri de utilizare.37 g/mol. FAO/OMS au introdus noţiunea de doză zilnică acceptabilă (DZA). B. de-a lungul întregii vieţi fără riscuri. Doza zilnică admişi pentru om se obţine prin extrapolarea datelor de la animale la om. sunt necesare o serie se studii toxicologice şi anume: studii de toxicitate acută. După rezultatele evaluării toxicologice. Culoarea tartrazinei este galben – portocalie. Categoria C 1 cuprinde coloranţii pentru care datele toxicologice sunt insuficiente pentru evaluarea lor. colorantul trebuie să aibă dispersabilitate şi/sau solubilitate adaptate la încorporarea sa în faza apoasă şi/sau în faza lipidică din produsul alimentar. cosmetice. să nu conţină impurităţi toxice. fierbere. tartrazina a fost unul dintre primii pigmenţi sintetici patentaţi. Categoria B cuprinde coloranţii pentru care datele toxicologice nu sunt suficiente pentru a putea clasifica aceşti coloranţi în categoria A. cancerogenitatea şi mutagenitatea şi în final observaţiile la om. produse de toaletă şi alte produse nealimentare. este un aditiv larg folosit în alimente. prin alimente. să nu imprime gust şi miros particular produsului alimentar în care se încorporează. coloranţii folosiţi în majoritatea ţărilor europene aparţin categoriilor de toxicitate A.

depresie clinică. până la 72 de ore după ingerare. tartrazina cauzează urticarie şi febră la mai puţin de 10000 persoane sau 0. în special la persoanele care manifestă o intoleranţă la aspirină sau suferă de astm. FDA ia în considerare: 1) compoziţia şi proprietăţile substanţei. Evitarea totală a tartrazinei este o cale de a face faţă sensibilităţii la acest compus. reglementate şi monitorizate decât în orice altă perioadă a istoriei. aditivii şi coloranţii pentru alimente sunt mai strict studiate. aproximativ 0. Pentru a comercializa un aliment sau un aditiv nou (sau înainte de folosirea unui aditiv deja aprobat în altă manieră decât cea deja aprobată). fie când trebuie aprobată. Unele studii au relaţionat tartrazina cu obezitatea. alterările cromozomale şi hiperactivitatea sunt presupuse a fi rezultatul consumului de produse cu conţinut de tartrazină. slăbiciune generală. Legislaţie. nivelele de utilizare care obţin aprobarea sunt mult mai joase decât cele care sunt aşteptate să producă reacţii adverse. La copiii. Cu alte cuvinte. O varietate mare de răspunsuri imunologice au fost atribuite ingestiei de tartrazină. mâncărimi. sentiment de sufocare. incluzând anxietatea. vedere tulbure. Când se evaluează siguranţa unei substanţe. a variaţiilor de sensibilitate din cadrul populaţiei şi a faptului că numărul de animale este mic în comparaţie cu populaţia umană ce ar putea fii expusă. dar existenţa mai multor efecte extreme rămâne o controversă. Ca şi rezultat al legislaţiei recente. migrenele. tulburarea compulsivă şi hiperactivitatea la copii.diferenţelor dintre animale şi om. Aceste cereri trebuie să conţină evidenţe că substanţa este sigură pentru scopurile în care va fi folosită. Incidenţa intoleranţei la tartrazină este destul de scăzută şi există multe controverse despre cum tartrazina afectează indivizii care manifestă intoleranţa la aceasta. valuri de căldură şi deranjamente în somn.12% din totalul populaţiei. aditivii indirecţi au fost aprobaţi printr-o notificare premarket cerându-se aceleaşi informaţii care au fost şi pentru cerere. Intoleranţa la tartrazină a fost estimată că afectează aproximativ 360000 de americani. reglementări pe plan internaţional şi naţional referitoarea la utilizarea tartrazinei în procesarea alimentară Astăzi. Nu este clară legătura dintre aceste simptome şi consumul de tartrazină. atacurile astmatice. 2) cantitatea care va fi consumată. FDA are responsabilitatea primară legală pentru determinarea siguranţei lor în utilizare. Unele persoane acuză aceste simptome la tartrazină chiar şi la ingerarea unor doze suficient de mici. tumorile tiroidiene. Conform datelor furnizate de către FDA. un producător sau un sponsor trebuie prima dată să facă o cerere de aprobare către FDA. Evaluarea determină un nivel adecvat de folosire care include limită de siguranţă bine definită – un factor care permite un grad de nesiguranţă asupra nivelelor de consum considerate ca fiind inofensive. 4) diferiţi factori de siguranţă. Alte studii au relevat faptul că atunci când este folosită în combinaţie cu alţi aditivi. Mecanismul acestei sensibilităţi este obscur şi a fost numit pseudoalergie.01% din totalul populaţiei. a fost observată o creştere a nivelului de hiperactivitate la copii. Acest coeficient se apreciază a fii de ordinul zecilor. Simptomele acestor reacţii la tartrazină se produc la ingestie sau la expunerea cutanată la o substanţă care are în conţinutul ei tartrazină. pete purpurii pe piele. 9 . Existenţa acestei reacţii este bine cunoscută. Tartrazina provoacă cele mai mari reacţii alergice şi intoleranţă dintre coloranţii azoici. dar au fost făcute multe progrese în ceea ce priveşte reducerea sensibilităţii la tartrazină la persoanele care manifestă o sensibilitate şi la aspirină. 3) efectele imediate sau pe termen lung asupra sănătăţii.

5% însumând acid 4-hidrazinobenzensulfonic. Materii extractibile în eter: nu mai mult de 0.2%.56 Sinteza tartrazinei 10 . conform ordinului 772/2004 se prevede o doză de 100 mg/kg. De aceea. calculate ca şi săruri de sodiu. Identificarea potenţialului de colorare: colorant puternic.Datorită limitărilor inerente ale ştiinţei. Materiile insolubile: nu mai mult de 0. Datorită intoleranţei manifestate de unele persoane la tartrazină. Metode de analiză mg. Componente organice. acid tetrahidroxisuccinic. dacă există o certitudine rezonabilă a absenţei riscului pentru consumatori atunci când este folosit un anume aditiv. Utilizarea tartrazinei a fost interzisă în Norvegia. Se foloseşte solvent developator. În 1999.7 g substanţă tampon: 15 g tartrat de sodiu şi hidrogen cantitatea de materii colorante (D) echivalează cu 1.6 – 0. În România. Se determină direct conţinutul total prin titrarea cu clorură de titan. sau dacă limitele de consum s-au schimbat destul de mult încât să fie necesară o revizuire.1 N: 13. procedurile s-au schimbat. după cum urmează: cantitatea de probă: 0. altele decât materiile colorante: nu mai mult de 0. FDA trebuie să determine. Statele Unite ca prezenţa tartrazinei în produse să fie semnalată pe eticheta produsului respectiv. Teste calitative şi cantitative necesare pentru identificarea şi caracterizarea tartrazinei Solubilitatea: solubilă în apă. Reglementările cunoscute sub numele de GMP limitează cantitatea de ingrediente folosite în alimente la cantitatea necesară pentru obţinerea efectului dorit. 4. bazat pe datele existente. pentru tartrazină. Înălţimea la care se ridică frontul de solvent este de aproximativ 12 cm. Plumb: nu mia mult de 2 mg/kg. Amine primare aromatice nesulfonate: nu mai mult de 0.4´-diazoaminodi (acid benzensulfonic). Pierderile la uscare la 1350C: nu mai mult de 15% împreună cu clor şi sulfaţi.00 ml de TiCl3 0. Dacă sunt evidenţe care sugerează că un produs poate fi nesigur. singură sau în combinaţie cu alţi compuşi. cantitatea maximă admisă şi felul în care trebuie recunoscut pe eticheta produselor. acid 4-aminobenzensulfonic. Austria şi Germania până când interdicţia a fost ridicată de către directivele Uniunii Europene.01% calculate în anilină.2%. astfel că FDA se consultă astăzi cu USDA în timpul revizuirii ingredientelor ce sunt propuse pentru utilizarea în carne şi produsele de pasăre. FDA a sesizat prezenţa tartrazinei nedeclarate în tăiţeii cu ou chinezeşti. puţin solubilă în etanol. FDA nu poate niciodată absolut sigură de absenţa oricărui risc al unei substanţe. Se determină prin folosirea unei tehnici de absorbţie adecvate specificităţii nivelului. autorităţile federale pot interzice folosirea acelui produs sau pot declanşa studii pentru a determina dacă poate fi considerat în continuare sigur. reglementările FDA care pot include tipurile de alimente în care poate fi folosit. acid 5-oxo-1-(4-sulfofenil)-2pirazolin-3-carboxilic. Dacă aditivul este aprobat. Materiile colorante auxiliare: nu mai mult de 1%.

amestecuri pentru prăjituri. tartrazina s-a adăugat în proporţii diferite. chipsuri. pulberi pentru creme. supe instant. 11 . în timp ce în prezent există o tendinţă tot mai mare a o evita sau de a o substitui cu substanţe colorante naturale. Tartrazina se foloseşte la produse de cofetărie. praf de budincă. băuturi răcoritoare. aluaturi. În alimente începând din 1950. cum ar fi anatto. . cereale. malţul sau betacarotenii.Utilizări în industria alimentară Tartrazina se utilizează într-o gamă larga de produse alimentare şi nealimentare.

...2%..... creioane şi farduri pentru ochi.......... Medicamentele în care se utilizează tartrazina sunt: vitamine... creme hidratante........... chipsuri şi multe tipuri de mâncare ce conţin glicerină..... lămâie sau miere... F... În cadrul operaţiei de curăţare se înregistrează pierderi de 2..... 90 kg parte edibilă . marţipan. antacizi... iar pierderile de colorant sunt de 1.. marmelade.. salată asortată şi amestecuri iuţi.... diferite tipuri de piure de fructe..... a kg parte edibilă .. tăiţei.. iar pe întreg procesul tehnologic pierderile cantitative sunt de 7% din partea edibilă.... gem..D. Randamentul de aditivare cu tartrazină este de 98%........ capsule medicinale şi reţete speciale. gustări de fructe....... Rezolvare Necesarul de tartrazină Corecţii de impurităţi la mazărea recepţionată 100 kg mazăre .... şampoane şi alte produse de îngrijire a părului.. unele tipuri de orez. jeleuri... cosmetice.. 95 kg mazăre curată 1200 kg mazăre .. Parte tehnologică Tartrazina..sosuri.5% din partea edibilă. 5 (E 102) este un colorant alimentar sintetic. utilizat în industria alimentară şi pentru aditivarea mazărei ambalată în conserve....... 5 kg impurităţi mecanice . Produsele nealimentare care conţin tartrazină sunt: săpunuri.&C... iaurt..... muştar.. Yellow No......y kg mazăre curată x= 1200 ⋅ 5 = 60 kg (impurităţi mecanice) 100 1200 ⋅ 95 y= = 1140 kg (mazăre curată) 100 Corecţii ale părţii edibile din mazărea recepţionată 100 kg mazăre ......... gelatine.. 10 kg parte needibilă 1140 kg mazăre ........ Doza de aditivare recomandată de FAO/OMS şi Codexul alimentar este de 100 mg/kg............... recepţionată cu 5% impurităţi mecanice şi 90% parte edibilă..... Precizaţi prin răspunsuri şi calcule tehnologice adecvate următoarele: Necesarul de tartrazină pentru a procesa 1200 kg de mazăre........ gumă de mestecat... galben.. îngheţate. bomboane. b kg parte needibilă 1140 ⋅ 90 = 1026 kg (parte edibilă) 100 1140 ⋅ 10 b= = 114 kg (parte needibilă) 100 a= Corecţii ale pierderii din partea edibilă la operaţia de curăţare 12 ...... x kg impurităţi mecanice ..

............... 2....5 kg rămân 1026 kg parte edibilă ...8 1..094 = 0........................... i kg nu aditivează 100 ⋅ 0.......2 ⋅ 0.. 2 kg nu aditivează h kg tartrazină .....97...5 d= = 1000.001 kg (tartrazină care nu aditivează) 98 h= Corecţiile de pierderi tehnologice în tartrazină la procesul de aditivare 100 kg tartrazină .... 0.....................8 j= Bilanţul tabelar al procesul de aditivare a mazărei 13 ............. k kg se pierd ...02 kg (parte edibilă pierdută) 100 1000...d kg rămân c= 1026 ⋅ 2.................35 ⋅ 93 f = = 930... g mg tartrazină g= 930......32 kg (parte edibilă rămasă) 100 Necesarul de tartrazină pentru aditivarea a 930.094 kg rămân 100 ⋅ 0.32 kg mazăre .....................32 kg mazăre 1 kg mazăre .....8 kg rămân j kg tartrazină ............ 1..... 98..c kg se pierd . 98 kg aditivează ........................093 = 0.001 kg (tartrazină care se pierde) 98..............2 kg se pierd ............65 kg (parte edibilă pierdută) 100 1026 ⋅ 97...................35 ⋅ 7 = 70...35 kg parte edibilă . e kg se pierd ........5 kg se pierd ...35 kg (parte edibilă rămasă) 100 Corecţii ale pierderilor din partea edibilă pe tot procesul tehnologic 100 kg parte edibilă .... f kg rămân e= 1000...............093 kg (tartrazină necesară) 1kg Corecţiile de randament la aditivarea mazărei 100 kg tartrazină ...095 kg (tartrazină necesară) 98.. 0.. 100 mg tartrazină 930...094 kg (tartrazină necesara la randament 98%) 98 0........7 kg se pierd ............5 = 25...100 kg parte edibilă .......093 kg aditivează .......094 k= = 0..........................32kg ⋅ 100 mg = 93032 mg = 0..93 kg rămân 1000..................093 ⋅ 2 i= = 0.....

001 1200.INTRĂRI (kg) Mazăre Tartrazină 1200 0.093 0.095 IEŞIRI (kg) Mazăre parte edibilă Parte needibilă Impurităţi mecanice Pierderi parte edibilă la spălare Pierderi parte edibilă procesare Tartrazină necesară Tartrazină neconsumată Pierderi tartrazină TOTAL 930.02 0.65 70.085 14 .095 TOTAL 1200.32 114 60 25.001 0.