Conf. dr. Florea Ioncioaia Facultatea de Litere, Departamentul de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării Universitatea „A. I. Cuza” Iaşi Bvd. Carol I Nr.

11 IASI 700506 ROMANIA E-mail: IONCIOAIA@Web.de / Ioncioaia@Yahoo.com

Anul universitar: 2011-2012

Syllabus:

Teoria şi istoria mentalităţilor,
Disciplină opţională, anul III, specializarea Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării, curs şi seminar, trei ore pe săptămînă (2+1), un semestru

Descrierea disciplinei
Domeniul teoriei şi istoriei mentalităţilor este pe cît de spectaculos pe atît de puţin cunoscut şi mai ales ambiguu. Frontierele sale par a fi fatalmente imprecise, în timp ce conţinutul se schimbă radical aproape cu fiecare generaţie. Termenul de în sine de mentalitate/mentalități este pe cît de comod și uzual pe atît de puternic imprecis: trimiț înd la o refereinț ăfantasmatică, indeterminabilă, dar și de nedepășit, tragică, obsesivă, deopotrivă. În acest sens, pare că sîntem în același timp produsul mentalităților cît și victima lor inocentă: totul se datorează ori își au sursa în mentalități. Acestea au devenit o formulă simplă prin care se descrie un real dominant difuz, limitele individului în raport cu acesta, dar mai ales aleritatea. Astfel că mentalităţile traduc adesea o formulă explicativă spontană şi un substitut simbolic. Ce sînt de fapt mentalitățile și cum pot fi acestea un obiect de studiu? Există o teorie generală și eventuală normativă a mentalităților? La ce ar servi studiul mentalităților și cum poate fi depășit riscul esențialismului? Dincolo de aceste întrebări, conceptul de mentalități pare a servi un instrument destul de util pentru a înțelege mai bine mediul cultural (societatea) în care trăim, ce anume datorăm acestuia, istoriei, trecutului în general. De asemenea, studiul mentalităților ne poate oferi anumite piste pentru a înțelege problematici cu un mare impact asupra vieții și lumii noastre: Ce anume face ca societățile să fie diferite de altele și ce anume le unește și apropie? De ce reacționează diferit în situații similare? Cum se schimbă, evoluează societățile? Ce anume se schimbă cînd nimic nu se schimbă? Ce anume nu schimbă cînd totul se schimbă? De ce anume sînt date performanțele istorice ale unei comunități? Ce rol joacă trecutul și cum anume ne putem dispensa ori folosi de acesta? Există o inteligență colectivă, socială, supraindividuală, un geniu al popoarelor, genius locis, un spirit al locului, o bendicție colectivă? Care este relația dintre dobîndit, moștenit, pe cale culturală, tradiție, cum se spune, și noutate, prezent? Se înțelege că studiul mentalităților nu trebuie să ne inducă ideea că putem aspira la o teorie universală a mentalităților, care să ofere eventual sugestii cu caracter normativ. De altfel cea mai cunoscută tentativă a de a studia sistematic mentalităților care aparține istoriografiei s-a manifestat mai ales ca o suită de ipoteze de lucru, de abordări posibile, ca o reacţie atît faţă de istoria politico-diplomatică, cît şi faţă de maniera pozitivistă de reconstituire a trecutului. Acestei „vechi istorii” i s-a reproşat liniaritatea, înţelegerea faptului istoric doar ca o succesiune de evenimente politico-militare 1

ce este mai importantă: acţiunea manipulatorie sau cea educativă? Prin urmare. a sensibilităţilor şi practicilor sociale. a pierdut teren. spaimele colective etc. Sub influenţa sa.reconstituite exclusiv pe baza unor documente scrise etc. media ca parte a sistemului reproductiv al societăţii. istoriografia concepută exclusiv ca o cercetare a trecutului naţional eroic. ca domeniu de cercetare. Problema receptării. Istoria cotidianului. în cadrul prelegerilor voi încerca să explorez mai cu seamă următoarele categorii de probleme: 1. a modulării mesajului. Văzut pînă atunci ca un cîmp de luptă a diferenţelor. ca formă de educaţie. scandalul caricaturilor şi criza multiculturalismului). un mod de a înţelege profunzimile desfăşurărilor istorice şi afinităţile care aproprie comunităţile istorice occidentale. a obţinerii succesului. istoria sensibilităţilor colective (atitudinea în faţa morţii. a vieţii politice. .familiarizarea studenţilor cu principalele texte şi practici ale istoriei mentalităţilor. cu obiectivul său central de legitimare a modelului politic al statului-naţiune. . dar mai ales de a prezenta o istorie a mentalităţilor pentru uzul jurnaliştilor. către o istorie a „duratei lungi”. media ca sursă a studiului mentalităţilor. Măsura în care media reprezintă mentalităţile. În acelaşi timp. Teoria şi practica studiului mentalităţilor 2. a culturii populare. este evident că Istoria mentalităţilor. Cultură şi mentalităţi 3. a evenimenţialului spectaculos. teorii ale conspiraţiei. care să pună accentul pe faptul cotidian. Media ca sursă a mentalităţilor: cum modifică media mentalităţile. pornind de la recentele dezbateri care problematizează de o manieră sau altă rolul mentalităţilor (problema modernităţii. a indivizilor anonimi. ca şi numeroase altele au trezit un mare interes în rîndul publicului şi au putut influenţa de o manieră semnificativă noile percepţii colective occidentale asupra trecutului. tematica disciplinei va fi împărţită în 3 părţi: 1. Media şi studiul mentalităţilor Obiective . Prin urmare. temporalitatea sau cauzalitatea în istorie. 2 .deschiderea către o discuţie asupra originilor lumii moderne. marele triumf al istoriei mentalităţilor a fost că a reuşit să reapropie istoriografia savantă de publicul larg. receptarea de către autor/jurnalist/publicitar/editor. adaptată tematic şi metodologic intereselor şi imaginarului intelectual al acestora. teorii ale manipulării în masă.formarea un ei grile de lectură non-evenimenţialistă. 2. anul acesta. trecutul a devenit prin aceasta mai curînd un spaţiu de cercetare a similitudinilor culturale. a vieţii sociale. precum şi relaţia dintre media şi mentalităţi. Este vorba însă nu numai de a trece de la o istorie a confruntărilor militare. . pe diferenţialul valorilor şi al referinţelor culturale. a publicului. Istoria mentalităţilor încearcă aşadar să propună o perspectivă alternativă asupra a modului de a înţelege faptul istoric. Acest beneficiu civic şi intelectual va fi primul nivel al acestui curs destinat studenţilor la Jurnalistică. depăşirea moştenirii comuniste.). a modificat într-o măsură semnificativă sensibilităţile contemporane faţă de trecut şi faţă de disciplinele istorice. este ceva ce se poate controla sau nu? Cum se construieşte publicul.iniţierea în lectura realităţilor cotidiene din perspectiva studiului mentalităţilor. 3. a evenimentelor „de suprafaţă”. pe jocul temporalităţilor. Dar. media şi efectele sale asupra publicului.

caracterul practic al acestei acestor seminarii va fi dat mai ales de utilizarea unor texte documentare semnificative pentru tema în discuţie. precum şi în jurul lucrărilor didactice ale studenţilor de la această disciplină. în cadrul seminarului este în mod particular recomandată. Tematică prelegeri 1.Metodologie didactică Tematica acestei discipline este organizată în 14 prelegeri şi 7 seminarii. Sursele teoretice şi intelectuale ale teoriei și istoriei mentalităţilor: Școala de la Chicago și sociologia formelor simbolice 3 . Pentru facilitarea cooperării dintre profesor şi studenţi. redactarea a două lucrări de 3-5 pagini pe o temă de seminar. precum şi o punere în chestiune a implicaţiilor practice ale temei. Prelegerile sunt concepute dintr-o perspectivă adaptată orizontului studenţilor la această specializare: demersuri la jumătatea distanţei între un execurs analitic şi unul sintetic. studenții pot primi. se va urmări mai cu seamă dezvoltarea abilităţilor de lectură calificată a unui text. 25 %. care să fie prezentată liber. De asemenea. absenţa de la cel mult trei seminarii având drept consecinţă invalidarea oricărei activităţi pe semestrul respectiv. cultură și imaginar: introducere în studiul teoriei şi istoriei mentalităţilor 2. dar accentul va fi pus mai ales pe analiza unor cazuri precise decît pe discuţiile generale. Acestea au loc în fiecare joi. În cadrul acestora. un reader în versiune electronică conținînd principalele texte pentru seminar ca și o serie de lucrări teoretice generale din bibliografia recomandată. lucrarea finală. discuţiile libere şi intervenţiile critice sunt de asemenea solicitate. de istorie naţională şi locală. Sursele teoretice şi intelectuale ale teoriei și istoriei mentalităţilor: Freud și invenția inconștientului colectiv 3. Fiecare prelegere va conţine o expunere teoretică. În a doua parte a acestui syllabus. 50%. calitatea intervenţiilor orale. precum şi interpretarea sa din punctul de vedere al istoriei mentalităţilor. săptămînal este organizată o şedinţă de consultaţii pe marginea tematicii prelegerilor şi a seminariilor. studenții pot găsi bibliografia disciplinei. seminariile au în primul rînd un caracter aplicat. nota finală se calculează în felul următor: 25%. marxismul și istoria socială 4. la cerere. Sursele teoretice şi intelectuale ale teoriei și istoriei mentalităţilor: Marx. Astfel. calitatea lucrărilor de seminar. Diferență. La rîndul lor. orele 12-14. Astfel. o trecere în revistă a bibliografiei. sala G 101. seminariile sînt concepute îndeosebi ca studii de caz şi exerciţii metodologice. Condiţii: prezenţa la seminarii este obligatorie. vor fi tratate subiecte de istorie generală. Evaluare Criteriul principal de evaluare este activitatea de la seminar.

Eu însumi ca un altul .studiu de text: Daniel Defoe. traducere de Andrei Niculescu. Custine. Occidentul. Media. Istoria mentalităţilor: concept. 6. Gulliver.dosar de caz: scandalul caricaturilor lui Mahomed ca problemă de teorie şi istorie a mentalităţilor 2. spaţiul și limbajul 10. Negruzzi. Swift. Călătorie. Meridiane. Orientul interior şi noua barbarie: Candide de Voltaire 14. Levi-Strauss și Clifford Geertz 7.dosar de caz: Scandalul Fritzl şi lectura sa mediatico-populară 3. Mentalităţi şi antropologie culturală: C. educaţie şi autoguvernare . Mentalităţile şi spaimele colective 12. violenț a şi studiul mentalităţilor . Lettres Persanes. Identitatea problematică. practici 9.studiu de caz: Descriptio Moldaviae de D.5. Sursele teoretice şi intelectuale ale teoriei și istoriei mentalităţilor: Gustave Le Bon și psihologia socială 6. Alexandru Lăpuşneanu 4. Cultură politică şi mentalităţi: problema tiraniei . Cum se transformă societăţile: comparatism. Orientul şi frustrările modernităţii . Celalalt ca sine însuşi: de la bunul sălbatic la străinul interior .. Cadrele mentalităţilor: timpul. metodologie. Corpul: reprezentăriile şi grija de sine 11.studiu de caz: C. 1996 4 . J. Scrisori din Rusia Bibliografie* . mentalităţi. normă şi autoreprezentare . 7.studiu de caz: Tocqueville: De la démocratie en Amérique. Lost in Translation. Philippe: Omul în faţa morţii. Realul ca text: invenţie. Robinson Crusoe. Cum poţi să fii persan? Mentalităţile ca obiect de cercetare spontană: Montesquieu şi Orientul ca imagine de sine în oglinda Celuilalt 13. Norbert Elias şi teoria civilizării 8. cultură politică: Custine şi Tocqueville în oglinda Celuilalt Tematică seminarii 1.Aries. Cantemir 5.studiu de text: Montesquieu. 2 vol. Bucureşti.

Peter: Istorie şi teorie socială. 1999 . Institutul European. Bucureşti. Iaşi. Histoire de la pensée et des mentalités politiques européennes. 1970 . sat occitan de la 1294 la 1324. 2 vol.Braudel. 1996 . Bucureşti. 2 vol.: Pour en finir avec les mentalités. Bucureşti. . Polirom. Antropologia structurală.: Identitate şi alteritate. Toader: Transilvania la începuturile timpurilor moderne (1680-1800). Geofrey E. Bucureşti. Edmund: Introducere în psihanaliză.Le Roy Ladurie. 1996-1998 . 1992 . Paris.Idem. Institutul European.Cernovodeanu. Plon. 1997 . 1990 .): Istoria tinerilor în Occident. 1978 ..Bloch. 1996. 2001 . 1995 . Iaşi. Cluj-Napoca. Bucureşti.Leroy-Gourhan. 8 vol. Lucien: Religia lui Rabelais. traducere şi note de Maria Carpov. Dan Horia: Lege şi fărădelege în lumea românească veche. Bucureşti. traducere de Claudia Dumitriu.): Psihologia cîmpului social: reprezentările sociale. Iaşi. Polirom. Iaşi. 1999.Gurjewitsch. Cluj-Napoca. ClujNapoca. Bucureşti. 1998 5 . Bucureşti. Ştefan: Sensibilitate şi istorie în secolul XVIII românesc. Timpul şi privirea în civilizaţia românească a secolului XVIII. vol. 1996 . Ştiinţifică. traducere de Miruna Tătaru-Cazaban. Jean Claude (coord. Adrian (coord. Bucureşti. Anul 1000. 1992 . traducere de Ion Herdan et alii. Pavel: Ţara Românească între Bizanţ şi Occident. Meridiane.1997 . Societate rurală şi mentalităţi colective. Meridiane. Iaşi. Editura. Iaşi. Bucureşti. Editura Humanitas. 1997 . Bucureşti. Meridiane. 1992. 1983 . 1992. 1996.Levi-Strauss. traducere de Gabriela Scurtu-Ilovan.Chihaia. traducere şi note de Maria Carpov.): Istoria vieţii private. Cluj-Napoca. Ernest: Spaţiu.Ginsburg. traducere de Leonard Gavriliu. (coord. traducere de Claudia Dumitru. Paris.. Βucureşti. femeia şi preotul (Căsătoria în Franţa feudală).Delumeau.Bernea. 2 vol. Istoria şi noile paradigme ale cunoaşterii.Nicoară. traducere de Oana Vlad şi Marin Ghiţoc. timp şi cauzalitate la poporul român.R. 1-2. Editura Didactică şi pedagogică. La Decouverte. Giovani/Schmitt.Duby.. Iaşi. Humanitas.. traducere de Ingrid Ilinca. Dacia. s. Alexandru: Literatura comparată şi istoria mentalităţilor. . Institutul European.Idem et alii.Le Goff. Antet. traducere de Modest Morariu. s. Nicolaie et alii. traducere de Monica Ilade-Costea şi Maria Zbarcea. traducere de Maria Ivănescu. Bucureşti. Editura Anima. Pentru un alt Ev Mediu. Bucureşti. 1990 . Bucureşti. Polirom. Valori umaniste în cultura şi civilizaţia Evului Mediu. Studii de imagologie.Mazilu. Presa Universitară Clujeană/Mesagerul. CEU Press/Editura DU Style. Problema necredinţei în secolul XVI. traduceri de Ioana Mărăescu et alii. Societatea Ştiinţă şi Tehnică. 2005 . Meridiane. Meridiane. Antet. 1986 . Meridiane.Lloyd. Bucureşti. traducere de Adrian Rizea. Meridiane. .a.): Sexualităţi occidentale. Emmanuel: Montaillou. Claude: Gîndirea sălbatică. Dimensiunea umană a istoriei. Imaginarul medieval. Cluj-Napoca. introducere şi note de Horia Lazăr. (coord. traducere şi note de Maria Carpov. 1994 . 1997 . trad: fr. Editura Silex.. Bucureşti. Iaşi. Le mythe de l’homme différent de l’Antiquité à nos jours. Bucureşti.Burke. 1994 . 1998 . Bucureşti. 1991 . 2 vol. 6 vol.Nicoară.Bocşan. Bucureşti. 1997 .Barthes. 1995 .Pastureau. Lucian: Entre l’ange et bête. Bucureşti. 1986 .. Editura Nemira. Andre: Gestul şi cuvîntul. Presa Universitară Clujeană. 2 vol. Paul/Binder.Boia. Jean : Frica în Occident (secolele XIV-XVIII). Cavalerul. Roland: Mitologii. Michel: Stofa diavolului. Bucureşti.a.Levi. Direcţii în istoria mentalităţilor.. traducere. Despre dragoste şi alte eseuri. 1992 . Bucureşti.Neculau. Institutul European. 1997 . Georges: Evul Mediu masculin...Le Bon. Editura Dacia. Aaron J: Individul in Evul Mediu european. Psihopatologia vieţii cotidiene. Simona şi Toader: Mentalităţi colective şi imaginar social. Gustave: Psihologia mulţimilor. 2005 .. 1986. Fernand: Mediterana şi lumea mediteraneeană în timpul lui Filip II. O cetate asediată. Paul: Cavalerii Apocalipsului. Universul unui morar din secolul XVI.Duţu. traducere de Cristiana Macarovici. Meridiane. Polirom. Editura Politică. Meridiane.Febvre. O istorie a dungii şi a ţesăturilor vărgate. Carlo: Brînza şi viermii. 2 vol. Meridiane.Barbu. Bucureşti. Eseuri.Freud. 1995 . Presa Universitară Clujeană. 1996-1998 . 1986.. Minerva.Lemny. Marc: Societatea feudală în Europa apuseană. Editura Universităţii.Idem et alii. Daniel: Scrisoare pe nisip. Jacques: Omul medieval.

Alexandru-Florin: Societate şi mentalităţi în Europa medievală. cu lucrările existente în limba română. se va proceda la o trecere în revistă a istorigrafiei în introducerea expunerilor propriu-zise. 1991 * Bibliografia cuprinde doar o listă minimală. Concepţiile occidentale despre Orient.) : Temps et changement dans l’espace roumain (fragments d’une histoire des conduites temporelles). Iolanda: Societate şi mentalitate în Ţara Românească şi Moldova. 10 februarie 2012 6 . Max: Sociologia religiei. Universitas. Editura Universităţii „A. Editura Paideia.Weber.Said.. Editura Amarcord.: Orientalism. Cuza”. 1998 . Editura Academiei Române. traducere de Ana Andreescu şi Doina Lică. Iaşi. 1998 . Timişoara. 2000 . Alexandru (ed.Platon. Iaşi. Iaşi. secolele XV-XVII.Ţighiliu. Bucureşti. pentru o bibliografie extinsă a fiecărei probleme tratate în cadrul prelegerilor. I. Edward W. 2001 . Bucureşti.Zub. O introducere în antropologia istorică. traducere de Claudiu Baciu.