MOTTO Sănătatea seamănă cu pacea. Te poţi bucura de ea numai dacă ştii să o aperi.

1

CUPRINS

Date istorice Motivația lucrari PARTEA TEORETICĂ 1. Noțiuni de anatomie si fiziologie a apendicelui vermiform 2. Apendicita acuta Epidemiologie Etiopatogenie Fiziopatologie

2

Anatomie patologica Formele edogene Formele exogene Simptomatologie Forma acuta tipica Semne generale Examenul general Examenul paraclinic Evolutie Forme clinice dupa gravitate Forme dupa evolutie Forme clinice dupa situatie topografica Incidenta Diagnostic Diagnostic pozitiv Diagnostic diferential Tratamentul apendicitei acute Complicatii postoperatorii Avantajele si dezavantajele apendicectomiei laparoscopice Diagnostic de nursing Rolul nursei

PARTEA SPECIALA Materiale si metoda de lucru Plan de ingrijire preoperator Plan de ingrijire postoperator

3

Consider ca este o tema interesanta. 3 Administrarea medicamentatiei (medicamente utilizate) Fișa tehnică Concluzii Studiul statistic BIBLIOGRAFIE MOTIVATIA LUCRARI Am abordat aceasta tema deoarece in zilele noastre leziunile inflamatorii ale apendicelui. iar cunostintele teoretice le-am putut completa cu cele practice. adolescenta si la adultul tanar. fapt ce ma determinat sa imi aleg aceasta teme de studiu si pentru instruirea mea profesionala. 2 C : Cazul nr. 1 B : Cazul nr.Dealungul acestei teme am ingrijit bolnavi operati de aceasta afectiune si ca pe viitor doresc sa lucrez in aceasta sectie. .Studiu de caz A : Cazul nr. reprezinta azi una din cele mai frecvente cauze de suferinta abdominala fiind considerata urgenta chirurgicala abdominala in copilarie. manifestate sub variate aspecte de evolutie acuta sau cronica. 4 . avand bibliografie vasta pe care am studiat-o.

asa de pilda. la buletinele de analize si am participat la examinarea lor. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE ANATOMIE 5 . mediu de provenienta. pregatire scolara. privim la aceeasi luna. am putut realiza o analiza statistica privind incidenta bolii ca: varsta. tratamentul si complicatiile acestei boli punand accentul pe rolul asistentei medicale in pregatirea preoperatorie si postoperatorie a bolnavilor cu aceasta afectiune. tabloul clinic. Aceasta lucrare va reprezenta o inbunatattrii a intregii mele activitati si desfasurarea in cadrul Corpului Asistentilor Medicali si in acelasi timp un punct de plecare spre viitoarea mea cariera. desi mai greu de identificat. In anul 1886 chirurgul american Reginald Fitz. examenul fizic si paraclinic. Apendicita cronica. termen care va fi adoptat de catre toate scolile medicale din lume. apendicele nu este cunoscut ca entitate anatomica decat in secolul XVI. probleme de dependenta si diagnostice secundare la externare. detaliind pentru cazul apendicitei acute unde am prezentat formele clinice. cand in lucrarile anatomistului Berangario de Carpi din Bologna. forme clinice. zile de spitalizare.Mi-am structurat lucrarea in doua capitole. Pe baza acestor date si din interviul cu pacientii si apartinatorii acestora. Am ales un numar de 10 de pacienti pentru studiul practic. sex. diagnosticul diferential. in care am caracterizat „Apendicele vermiform’’ din punct de vedere general. statueaza filiatia “inflamatia apendiculara-peritonita localizata” si foloseste prima oara pentru definirea acestei leziuni notiunea de apendicita. in secolul XVIII Morgagni descrie anatomic. Cornelius Celsus a mentionat “suferinte ale regiunii cecale”. intre cauzele care provoaca discutatul “sindrom de dispepsie secundara” alaturi de suferinta veziculei biliare se situeaza si inflamatia cronica apendiculara (Chevalier). in lucrarea De arte medica. a trebuit sa mai treaca inca un secol pentru a fi izolate din cadrul asa ziselor “supuratii pericecale” sau “peritiflite” inflamatiile proprii apendicelui si sa se intrevada posibilitatea profilaxiei si vindecarii acestora prin extirparea apendicelui. bazat pe constatari anatomopatologice si clinice. la care am avut acces la foile de observatie. complet atat apendicele cat si valvula ileo-cecala. dar nenumarate sunt drumurile prin care putem ajunge pe culmea cea mai apropiata de ea” Eiji Zoshikawa Date istorice Desi inca la sfarsitul erei premergatoare secolului I. apare citat “apendicele cecal”. sta la baza multor suferinte abdominale pentru care sunt incriminate presupuse alte leziuni ale organelor digestive. “Noi fiintele umane.

Structura peretelui apendicular este asemanatoare cu a cecului. De fapt este prezent la om. Venele apendicelui dreneaza spre vena mezenterica superioara. Lungimea apendicelui este variabila. Lumenul apendicular este inegal si comunica cu cecul in mod normal. Drenajul limfei se face spre ganglionii duodeno-pancreatici (conexiuni evidentiate de profesorul timisorean Dan Berceanu) sau ovarului. asemanandu-se cu o piramida. tesut limfoid. Lumenul apendicular contine mucus clar secretat de glandele sale si uneori fecale aduse de undele antiperistaltice de la cec. prevazut cu un pliu mucos. Artera apendiculara se gaseste in mezoui apendicelui. Apendicele are probabil rol in maturarea limfocitelor si in productia de imunoglobuline. doar dupa cativa ani cecul devine sacular. Cresterea in continuare inegala a cecului determina situarea postero-mediala a apendicelui la 2-3 cm sub valva ileo-cecala. nu este insa un organ indispensabil si prezenta sa este chiar foarte periculoasa cand este inflamat. dar cu extreme de 3-33 cm. Topografia apendicelui este variabila in cavitatea abdominala. la maimutele antropoide si la iepuri. iar restul apendicelui poate fi orientat in orice directie. in submucoasa apare. Apendicele este deci util in anumite situatii. La fat si nou-nascut apendicele prelungeste distal cecul. fiind dependenta in ceea ce priveste baza sa de situatia cecului. pe cand baza apendicelui se gaseste la unirea celor trei tenii cecale.Apendicele vermiform uman este considerat adesea ca un organ vestigial. cu media de 8-9 cm la adult. Apendicele este denumit si „amigdala abdominala'. Situarea apendicelui 6 . Irigatia peretelui apendicular este asigurata de o mica artera apendiculara. varful poate fi orientat in orice directie („ca aratatorul pe cadranul ceasului'). ramura terminala a arterei mezenterice superioare. situatie prezenta la 20-30 ani. Ulterior cu varsta numarul foliculilor limfoizi se reduce. dar cu apendicele in varf. Daca baza apendicelui este de obicei in fosa iliaca dreapta. Numarul foliculilor limfoizi creste treptat pana la aproximativ 200. Diametrul exterior este de 5-8 mm iar al canalului interior de 1-3 mm. normal continutul apendicelui dreneaza spre cec. care provine din artera ileo-ceco-apendiculara. valvula Gerlach. in pozitia sa definitiva. fara functie cunoscuta. la 2 saptamani dupa nastere. prin ostiumul apendicular.

Frecventa Apendicita acuta este denumita boala tineretii. Poate fi prezenta si la batrani sau adulti. Este mai frecvent intalnita la populatia cu alimentatie predominant camata sau exclusiv vegetala. Este cea mai frecventa urgenta abdominala (1/50-60 din locuitori prezinta in timpul vietii apendicita acuta). Fitz.1-Esofag 2-Stomac 3-Duoden(parte fixa a intestinului subtire) 4-Intestin subtire 5. deoarece survine cu precadere intre 10-40 ani. dar are o frecventa foarte redusa la nounascuti si sugari. Apendicectomia constituie 1-2% din toate operatiile chirurgicale.Cec 6-Apendice 7-Colon 8-Rect 9-Anus APENDICITA ACUTA Termenul de apendicita a fost propus de R. 7 . perioada de maxima dezvoltare a aparatului limfatic si a bolilor infectioase. Nu are predispozitie rasiala. care a sustinut ideea de apendicectomie (articol publicat in 1886).

rareori diverticuli. Acestia favorizeaza prin staza realizata in apendice proliferarea germenilor. o apendicita acuta. lungimea excesiva a apendicelui. 2:1 la pubertate. stafilococ sau anaerobi (Clostridium perfringens si Baccilus funduliformis). 1:1 la adulti). in apendicite pot fi identificati anumiti germeni. bride. coproliti prezenti in 30-50% din cazuri. Mai ales la tinerii sub 15 ani apendicita acuta poate fi cauzata de agentii infectiosi. edem al mucoasei. Microbii provin din lumenul apendicelui. Probabil coprolitii si corpii straini au si un efect direct mecanic iritant asupra mucoasei. uneori asociati. de obicei cei prezenti in colon. astfel incat se pare ca totusi apendicita acuta ar fi ceva mai frecventa la barbati (raportul barbati/ femei este de 1:1 inainte de pubertate. determina prin edemul mucoasei si exacerbarea dezvoltarii microbilor din lumenul apendicelui. Se pare ca la pubertate si adolescenta ar predomina sexul feminin. 8 . Uneori enterocolitele. Etiopatogenie Cauza determinanta a apendicitei acute este infectia microbiana (teoria infectioasa a lui Aschoff). corpi straini (diferiti samburi) prezenti in 20-30%. care determina inflamatia intregului intestin.Frecventa pe sexe este considerata egala cel putin in ceea ce priveste numarul de apendicectomii. Factorii favorizanti ai difuzarii infectiei sunt cei care ingusteaza sau obstrueaza lumenul apendicelui (cavitatea inchisa Dieulafoy) cuduri. dar se vindea rapid la nivelul intestinului. strabat mucoasa lezata si infecteaza peretele. aderente. edem) reprezinta porti de patrundere ale germenilor spre foliculii limfatici. Teoria enterogena. cicatrici fibroase dupa un puseu anterior de apendicita acuta sau hipertrofia limfoida la tineri. Leziunile mucoasei (ulceratii. tumori. Escherichia Coli este prezenta aproape constant. infectia se propaga in toate straturile si in formele complicate depaseste peretele apendicelui. asociata uneori cu streptococ. dar de fapt la femei numarul de apendicectomii neconfirmate anatomopatologic este mai mare decat la barbati. De la nivelul foliculilor limfatici.

se cunosc apendicite acute determinate de corpi straini inghititi (publicate 256 cazuri in ultimii 100 ani). Astfel in faza de stare a bolii durerea are. Influxul se transmite pe caile viscerale care nu localizeaza exact durerea. favorizeaza dezvoltarea infectiei. ulterior afecteaza si circulatia arteriala cu instalarea ischemiei parietale. Febra. sediul sau maximum de intensitate in fosa iliaca dreapta. Germenii microbieni patrund in cavitatea peritoneala. situatie care survine mai frecvent la femeile cu anexite. Germenii virulenti prolifereaza si transforma mucusul in puroi. Cand procesul septic depaseste seroasa apendiculara si. Iritatia peritoneului determina aparare si apoi contractura musculara. Microbii ajung la apendice pe cale sangvina de la un focar de infectie. Anatomie patologica Inflamatiile peretelui apendicular se clasifica in forme endogene (localizate la nivelul apendicelui) si exogene (depasesc peretele). durerea devine intensa si localizata exact in functie de topografia organului. Ea explica cele 40% din apendicitele acute la care nu se constata un obstacol evident. tahicardia si cresterea numarului de leucocite se explica prin actiunea toxinelor bacteriene si rezorbtia tesuturilor necrozate. varsaturi.Teoria hematogena. Astfel se explica durerea difuza. prin contact apendicele irita peritoneul parietal. urmata de gangrena parcelara si perforatie. Presiunea si inflamatia irita terminatiile nervoase din peretele apendicelui. epigastrica sau periombilicala resimtita de multi bolnavi la debutul bolii. Compromiterea vascularizatiei apendicelui prin tromboze este urmata de aparitia unor zone ischemice cu infarctizari si necroze. dupa ce presiunea depaseste 100 cm apa (37). Citomegalovirusul este citat in etiologie la bolnavii cu SIDA. Perforatia apendicelui survine prin detasarea unei zone necrozate de obicei de pe marginea antimezenterica. de obicei. Parazitii: in tarile tropicale 0. Factorii vasculari de tip ischemic ca si cudura mezoului sau tromboza arterei apendiculare. La copii s-a descris si o apendicopatie oxiurica (Aschoff) determinata de prezenta parazitilor intestinali la acest nivel. durerea apendiculara este uneori colicativa („colica apendiculara') si reflex determina greata. 9 . Concomitent creste proportional presiunea intraluminala. Distensia stimuleaza miscarile peristaltice. Infectia se poate produce si de la focare din apropiere. Aceasta ipoteza este valabila mai ales la copii dupa bolile infectioase.5 pana la 1% ar fi determinate de amoebii. Fiziopatologie Obstructia segmentara a lumenului apendicelui determina acumularea de mucus in interior. Printre alte etiologii. Acumularea secretilor si cresterea presiunilor in apendicele inextensibil jeneaza drenajul limfatic si venos cu aparitia edemului. in SUA 1-3% din apendicectomii au o posibila etiologie oxiurica. In peritonitele generalizate secundare durerea se extinde si cuprinde intreg abdomenul. Este comunicat si un caz cu debut dupa colonoscopie.

La nivelul mucoasei se constata ulceratii intinse. Seroasa este acoperita cu false membrane de fibrina. urmatoarele trei: • catarala (congestiva): apendicele si mezoul sau sunt congestionate. apendicele este marit de volum. in cavitatea peritoneala se constata prezenta unui exsudat clar sau tulbure (sero-purulent sau purulent. La microscopie se gasesc in peretele apendicelui abcese miliare si infiltrate masive cu polinucleare. in peritoneu gasinduse un revarsat abundent purulent. cu edem si hipervascularizatie a seroasei. Mucoasa prezinta ulceratii si necroze. continand un lichid purulent sub tensiune. inodor sau fetid). Apendicele este tumefiat. turgescent si friabil. Germenii obisnuiti sunt cei anaerobi. Marele epiploon. formand empiemul apendicular. cu abcese si zone de necroza a peretelui. Seroasa este acoperita de false membrane de fibrina. Microscopic. Mezoapendicele foarte infiltrat este friabil. supurata. Vasele apendiculare sunt trombozate. portiunea distala a apendicelui va fi plina de secretie sero-purulenta sub presiune. Mucoasa este congestionata. ileonul si cecul se pot acola prin fibrina la apendice si determina formarea unui bloc. Apendicita acuta flegmonoasa microscopic • gangrenoasa: leziunea poate fi limitata ca o pata. tumefiate.Formele endogene sunt in ordinea gravitatii. In situatia in care lumenul apendicelui este obliterat la baza prin coproliti sau edem. sau cuprinde apendicele in totalitate (forma hemoragica si necrozanta) realizand aspectul de „frunza vesteda'. fetid si hiperseptic. unele tromboze vasculare si hemoragii interstitiale. se constata un infiltrat leucocitar si hipertrofia foliculilor limfatici cu invadare de catre polinucleare. • flegmonoasa (purulenta. 10 . empiem apendicular).

Forma acuta tipica Semne functionale. dar creste treptat in intensitate. atunci acolarea progresiva a anselor intestinale si a marelui epiploon la apendice prin exsudatul fibrinos determina aderente.Formele exogene se caracterizeaza prin propagarea infectiei in afara apendicelui. survine de obicei in plina sanatate sau pe fondul unui usor disconfort digestiv. Perforatiile survin in fazele de apendicita acuta flegmonoasa sau gangrenoasa. Frecvent durerea se manifesta initial in epigastru sau in regiunea periombilicala. semnul major al apendicitei acute. va evita miscarile si mersul. Durerea devine ulterior continua. Simptomatologie Tabloul clinic al apendicitei acute este diferit. Rezulta o peritonita localizata (bloc apendicular). difuza.Daca evolutia a fost mai lenta. Descriem initial forma cea mai frecvent intalnita. Revarsarea rapida a germenilor in cavitatea peritoneala determina o peritonita acuta secundara. La inlaturarea spontana a obstacolului. Initial bolnavul este agitat si mereu isi schimba pozitia. de stadiul evolutiv. greu de disociat. Se realizeaza o zona de efractie parietala cu margini sfacelate. apoi se localizeaza dupa cateva ore sau zile in fosa iliaca dreapta. Dupa cateva ore. Diseminarea germenilor in peritoneu se face pe caile limfatice. Debutul brusc ca o durere paroxistica localizata periombilical sau eventual in epigastru poate evoca debutul unui sindrom ocluziv si reprezinta „colica apendiculara'. Dar este posibila o dehiscenta a organelor aglutinate si evolutia spre o peritonita secundar generalizata in doi sau trei timpi. se datoreste obliterarii lumenului apendicelui prin corp strain. in functie de sediul topografic al organului. apoi stranse. Revarsatul purulent fetid. de teren si de varsta bolnavului. care ii 11 . insotit uneori chiar de gaz sub presiune este prezent in cavitatea peritoneala. La multi bolnavi durerea debuteaza direct in fosa iliaca dreapta. Perforatia apendiculara rezulta din eliminarea unei placi de necroza. Debutul durerii este brusc sau mai insidios. initial laxe. Durerea abdominala. Durerea creste treptat in intensitate si poate cuprinde apoi intreg abdomenul. prin difuziunea transparietala sau prin perforatii vizibile macroscopic. durerile se pot remite.

creste presiunea din lumenul apendicular si astfel creste riscul de perforatie in apendicitele acute. cu blandete. Punctul dureros descris de Mc Burney aproximativ la jumatatea liniei ombilic-spina iliaca antero-superioara dreapta (de fapt in original la 1. sunt semne prezente in perforatia apendicelui. lacobovici a descris in apendicita acuta o zona dureroasa triunghiulara. Examenul obiectiv: bolnavul este linistit. in formele avansate se constata distensia abdomenului. delimitata medial de marginea externa a muschiului drept abdominal. In apendicita acuta. Temperatura se mentine de obicei sub 38°. reflex. bolnavul apasa si imobilizeaza cu ambele maini peretele abdominal din regiunea fosei iliace drepte. adica la 4-5 cm) se afla de fapt in plina zona dureroasa.5-2 inch de spina. Efortul. Halena este fetida. dar nespecific. durerea nu poate fi localizata in anumite puncte deoarece se constata zone dureroase. orice miscare determina o crispare dureroasa. Greata.dreapta apararea musculara. La inspectie se constata o diminuare a miscarilor respiratorii la nivelul hemiabdomenului drept si chiar un blocaj al miscarii peretelui abdominal in inspir.spina iliaca antero-superioara dreapta. Durerea determina prezentarea bolnavului la medic. Limba este incarcata. Palparea se face cu palma intreaga. ulterior bilioase si apoi in peritonite devin fecaloide. Pozitia antalgica consta in mentinerea coapsei drepte in flexie si usoara abductie. si prezinta crispare dureroasa la miscari. Semne generale. febra peste 38°. tusea. Frisoanele. adesea saburala. Inapetenta este un semn foarte precoce si constant. incepand din fosa iliaca stanga spre flancul stang si epigastru. sau in formele toxice si la copii. Daca tuseste bolnavul acuza dureri in fosa iliaca dreapta si. In final poate fi si vomito negro. fiind marcata in fazele tardive ale bolii. inferior de linia orizontala ce uneste spinele iliace antero-superioare si lateral de linia ombilic . 12 . Aceste regiuni nu sunt sensibile la palpare. Tahicardia este proportionala cu gravitatea infectiei si temperatura. Administrarea de purgative este periculoasa deoarece creste secretia de mucus. Constipatia este frecventa. In fazele avansate de boala. uneori chiar pana la oprirea tranzitului. alimentare. varsaturile sunt mai tardive. varsaturile sunt bilioase si survin in cadrul ileusului dinamic prin iritatia peritoneala. dar mobilizarea retrograda a gazelor din colon cu distensia cecului si miscarea peretelui abdominal pot accentua durerea din fosa iliaca dreapta (manevra Rovsing). Adesea se gaseste in fosa iliaca. Palparea fosei iliace drepte exacerbeaza durerea. Caracteristic pentru apendicita acuta este exacerbarea durerii din fosa iliaca dreapta la palpare. Tulburarile de tranzit. care poate fi invinsa prin palpare blanda. accentueaza durerile („semnul tusei'). evita orice miscare si mentine flexia antalgica a coapsei drepte pe abdomen.accentueaza durerea. in peritonitele apendiculare avansate apare discordanta caracteristica dintre pulsul tahicardie de amplitudine mica si temperatura redevenita normala sau scazuta. nu preced durerea! Bolnavul prezinta greturi si varsaturi initial reflexe iritative. Diareea survine mai rar si anume in apendicitele pelvine.

In apendicita acuta muschii peretelui abdominal sunt in stare de contractura tonica permanenta si involuntara. In peritonita apendiculara difuza. considerata caracteristica pentru apendicita acuta de catre Dieulafoy: 1.Extinderea procesului inflamator apendicular determina aparitia semnelor de iritatie peritoneala. • Manevra psoasului: ridicarea membrului inferior drept intins determina accentuarea durerilor din fosa iliaca dreapta in timpul compresiunii fosei de catre examinator si la bolnavul in decubit dorsal. 3. alunecarea degetelor pe tegumente). se utilizeaza cand palparea blanda nu poate localiza sediul maxim al durerii din cauza defensei musculare. 2. Hiperestezia cutanata de la nivelul fosei iliace drepte se evidentiaza prin excitatii blande (ciupire usoara. Apararea musculara este proportionala cu severitatea procesului inflamator. care sunt dureroase. • Mandelpott (semnul clopotelului sau rezonatorului) percutia superficiala a peretelui abdominal constata ca durerile sunt maxime la nivelul fosei iliace drepte. Se mai pot constata colectii lichidiene in fundul de sac Douglas in fazele avansate. Auscultatia releva adesea o rarire sau stingere a zgomotelor intestinale in faza de ileus paralitic. dupa o palpare profunda determina intensificarea brutala a durerii si este caracteristica iritatiei peritoneale. Localizata initial in fosa iliaca dreapta. Tuseul vaginal permite si diagnosticul diferential cu atat de frecventele afectiuni ginecologice ale femeii. aparare musculara in fosa iliaca dreapta. defensa musculara este generalizata. Se descriu urmatoarele semne: • Lanz: diminuarea sau chiar disparitia reflexelor cutanate la nivelul fosei iliace drepte si chiar a hemiabdomenului drept in prezenta unei contracturi musculare subclinice. Tuseul rectal sau vaginal permite gasirea unei dureri pe fata laterala dreapta a rectului sau a fundului de sac vaginal lateral drept. Examenele paraclinice. hiperestezie cutanata. • Manevra Blumberg depresiunea brusca a peretelui abdominal. durere in fosa iliaca dreapta. atingerea tegumentelor. Acestea alcatuiesc triada simptomatica. 13 . contractura se intinde in paralel cu procesul de difuziune a infectiei in interiorul peritoneului.

Plastromul apendicular (blocul apendicular. regimul hidric. Virulenta mai scazuta a germenilor si/sau reactivitatea imunologica.5 ar indica si ar fi mai sensibil pentru acuratetea diagnosticului in comparatie cu numarul absolut de leucocite (23). peritonita localizata cu plastron). care este inlocuita cu o zona de impastare dureroasa. Evolutie Repausul. ecografia rinichilor si urografia sunt utilizate pentru efectuarea diagnosticului diferential cu colica renala. Infectia se extinde in peretele apendicular. Leucocitoza nu trebuie sa influenteze negativ decizia de interventie chirurgicala la cei cu tablou clinic clar de apendicita acuta (49). dar cu riscul aparitiei in orice moment a unor complicatii grave. cu extremitatea distala inchisa. A. Sedimentul urinar este normal in apendicita acuta si ajuta la diferentierea de o afectiune renala. Perforatia se insoteste de leucocitoze pana la 20 000/mmc.Leucocitoza in jur de 10 000/mmc cu/sau fara polinucleoza (80-90%) si VSH-ul marit sunt caracteristice. Cresterea leucocitelor la 12 000 in prezenta tabloului clinic de apendicita acuta este sugestiva pentru diagnostic. Acest plastron apare de obicei la 24-72 ore de la debutul crizei. nedepresibila. numarul de leucocite este in limite normale sau doar usor crescut. Insa in 20-30% din apendicitele acute. leucocite si puroi. Ecografia permite identificarea cu usurinta a stazei reno-ureterale si deci a litiazei. Radiografia abdominala (renala simpla). Imagini hidro-aerice apar in complicatiile mecano-inflamatorii ocluzive. Pentru ameliorarea diagnosticului unele studii mentioneaza ca raportul neutrofile/limfocite cu valoare mai mare de 3. Computertomografia stabileste cu o precizie de 98% diagnosticul de apendicita acuta flegmonoasa. Recent s-a constatat ca ecografia are rol si in diagnosticul pozitiv al apendicitei acute prin evidentierea apendicelui inflamat ca o structura nedeformabila la compresiunea gradata. un apendice inflamat si situat in contact cu ureterul sau cu vezica urinara poate determina un sediment urinar patologic cu hematii. Totusi. in scop de cercetare si in cazuri speciale s-ar putea utiliza leucocite marcate cu Tc99m care ar evidentia apendicita acuta. Se constata pierderea supletei parietale si o rezistenta inegala la 14 . initial buna a organismului. ajungand inclusiv la seroasa pe care o depaseste si contamineaza cavitatea peritoneala. determina propagarea lenta a infectiei si formarea unui exsudat bogat in fibrina pe suprafata exterioara a apendicelui. Foarte rar in perforatiile apendiculare este prezent pneumoperitoneul (0-7%). Prezenta excesiva a hematiilor si piuria masiva este de obicei determinata de o afectiune urologica. Tabloul clinic se agraveaza si se realizeaza diferite forme de apendicita. Dupa tabloul initial clasic de apendicita acuta se constata reducerea contracturii abdominale din fosa iliaca dreapta. antibioticele si punga cu gheata pot determina remisiunea temporara a simptomelor. cu structura tubulara multistratificata si cu un diametru mai mare de 6 mm.

sau evolueaza spre abces apendicular si peritonita generalizata (in doi si trei timpi). B. Bolnavul trebuie internat si se urmareste evolutia durerii locale. In blocul apendicular tratamentul chirurgical de apendicectomie este indicat la 2-3 luni dupa „racirea' completa obtinuta prin tratament medical. in caz de remisiuni se constata scaderea febrei si a leucocitozei. diametrul tumorii. febra. pulsul. Local. nedepresibila. starea generala se amelioreaza.palpare. cu contur sters. pulsul. leucocitoza. renitenta la presiune. Constipatia este frecventa. diametrul impastarii. Sub tratament medical plastronul se poate remite. regim alimentar hidric. Abcesul apendicular. evolutia durerii abdominale. se constata reducerea treptata a diametrului tumorii pana la disparitie. iar cea profunda sonoritate la nivelul blocului. leucocitoza. febra. 15 . Percutia superficiala evidentiaza submatitate. Polul inferior al blocului poate fi atins la tuseul vaginal sau rectal. Se urmareste: starea generala. Se deceleaza o tumora inflamatorie cu o sensibilitate dureroasa vie la palpare. reechilibrare hidro electrolitica si mai ales prin antibioterapie masiva. Local se aplica o punga cu gheata. Rezolutia se obtine prin tratament medical: repaus la pat. a tranzitului intestinal. fixata posterior si uneori aderenta chiar de peretele abdominal anterior. se reia tranzitul intestinal. durerile se reduc. Bolnavul prezinta semnele generale ale procesului septic cu febra si hiperleucocitoza. tranzitul intestinal.

care constituie primul timp. Abcesul apendicular poate fistuliza la piele (rar) intr-un organ cavitar sau mai frecvent in peritoneu (peritonita in doi si trei timpi). Clinic. in formele evoluate bolnavul este socat. Pana in prezent in literatura au fost comunicate 123 fistule apendiculo-vezicale precum si fistule cu intestinul subtire sau colonul.Este mai frecvent in localizarile retrocecale si mezoceliace. Portiunea centrala a plastronului se ramoleste si contine puroi. varsaturi si reacutizarea durerilor. se poate produce o remisiune spontana sau prin tratament medical. Peritonita generalizata. Ascensionarea curbei febrile a leucocitozei si tahicardiei se insoteste de ileus dinamic cu greturi. Starea generala este alterata. Dupa dureri tipice de apendicita acuta. faciesul bolnavului este intoxicat. secundar generalizata in 2 timpi. Tranzitul intestinal este oprit. simptomatologia apare 16 . Limba este saburala. Reprezinta o complicatie grava a apendicitei acute. Peritonita acuta. Dupa un interval variabil de ore sau zile. C. starea generala se agraveaza in continuare sau dupa o perioada de aparenta remisiune. Este prezenta febra de tip septic si leucocitoza de 15-20 000/mmc cu neutrofile. Durerea se exacerbeaza brusc si apoi apar semnele de peritonita. Generalizarea se produce dupa un interval de cateva ore pana la 1-2 zile de la debutul clinic al apendicitei acute. La examenul local se deceleaza la palpare o zona de fluctuenta.

4. varsaturi. Constipatia. adinamic. Infectiile cu germeni foarte virulenti determina apendicite acute grave. care in timpul al treilea fistulizeaza in marea cavitate peritoneala. dar fara aparare musculara. Forma comuna a fost descrisa anterior. Se va repeta examenul obiectiv dupa un scurt interval de timp in care bolnavul nu utilizeaza absolut nici o medicatie analgetica. febra mare. de jena sau chiar dureri in epigastru. cu facies teros. Tabloul clinic se poate declansa spontan sau. diareea este frecventa. greturile. Simptomele clinice prezente sunt mai atenuate decat in apendicita acuta.5 ori mai mult timp pentru a se prezenta la medic si de aceea sunt in mare parte responsabili de evolutia bolii. Forme clinice dupa gravitate 1. uneori. varsaturile si sindromul febril sunt prezente. Diagnosticul este dificil datorita simptomatologiei abdominale reduse. in timpul al doilea. care reprezinta timpul al doilea. apar eventual perioade de exacerbare si remisiune a durerilor. Starea generala este putin alterata si se deterioreaza la aparitia peritonitei. Forma subacuta. Debutul este acut si starea generala a bolnavului se agraveaza in cateva ore. Se produce o deshidratare rapida prin varsaturi abundente chiar sanghinolente si prin scaune diareice frecvente.generalizata in intreg abdomenul. Peritonita apendiculara primitiva a) purulenta: este o peritonita generalizata. 17 . Este precedata de inapetenta si. Forme dupa evolutie Bolnavii cu apendicita acuta perforata asteapta de 2. contractura abdominala difuza. Peritonita acuta secundara generalizata in 3 timpi. Manevra Rovsing si palparea cu coapsa in hiperextensie (atarnand la marginea patului) produc dureri in fosa iliaca dreapta. Forma toxica a peritonitei septice difuze. Sunt intalnite mai frecvent la copil si la adultii tarati. si in fosa iliaca dreapta se deceleaza defensa musculara. mai ales ca sunt de obicei operati foarte repede. constatam prezenta durerilor in punctele apendiculare. plastronul apendicular. uneori prin administrarea eronata si condamnabila de purgative in apendicita sau prin clisme intempestive. Pulsul este tahicardie si abia perceptibil. dar mai intensa in fosa iliaca dreapta. datorita unei peritonite acute generalizate. disociat de temperatura (hipotermie). b) septica difuza: starea generala este alterata: varsaturile sunt mai rar prezente. Gravitatea apendicitei acute creste odata cu intarzierea diagnosticului si cu instituirea tardiva a tratamentului chirurgical. cu debut brutal. Durerea debuteaza brusc si este localizata in fosa iliaca dreapta. Clinic. 2. Este intalnita la tineri. Bolnavul este socat. cu soc toxic grav de la inceput. 3. Abdomenul este usor meteorizat. imediat dupa internare. Dupa o apendicita acuta urmeaza. cu alterarea starii generale.

Uneori diagnosticul diferential este transat si elucidat de prezenta pneumoperitoneului. Diagnosticul diferential cu ulcerul perforat este ajutat de anamneza corecta care releva suferinta ulceroasa veche. dar predominent in firida parieto-colica dreapta. tabloul clinic prezinta anumite particularitati. incizia din fosa iliaca dreapta se va utiliza pentru plasarea unui tub de dren in Douglas care are un rol benefic ulterior. Apendicita acuta retrocecala: reprezinta 30% din cazuri. Debutul bolii este mai insidios. Se recomanda palparea cu doua maini plasate inter costo-iliac drept. Bolnavul mentine pozitia antalgica cu coapsa flectata (semn important la copii) deoarece permite relaxarea muschiului psoas. Deoarece apendicele nu atinge peritoneul parietal anterior adesea lipseste contractura abdominala. Uneori este prezent doar un sindrom febril si diagnosticul este dificil. Prezentarea tardiva a bolnavului cu apendicita acuta in fazele complicate si avansate ale bolii ingreuneaza mult diagnosticul. Forme clinice dupa situatia topografica in functie de pozitia apendicelui. respectiv de muschiul psoas contractat. Manevra psoasului este dureroasa: bolnavul in decubit dorsal ridica membrul inferior drept in timp ce examinatorul comprima fosa iliaca dreapta sau se examineaza pacientul cu membrul inferior drept coborat la marginea patului. A. la bolnavul in decubit lateral stang procedeu prin care se evidentiaza durerea si apararea musculara in zona supra. Forma frusta a apendicitei retrocecale este destul de frecventa.si retro-iliaca Leriche. abcesele hepatice multiple urmate de pilefleblita sunt diagnosticate pe baza prezentei hepatomegaliei fara icter. sau debutul unei dureri epigastrice intense (lovitura de cutit) urmata de coborarea si generalizarea durerii abdominale. veziculara sau a unui piosalpinx. In incertitudinea de diagnostic etiologic al unei dureri abdominale intense cu aparare (contractura musculara) se recomanda efectuarea unei interventii de celiotomie in fosa iliaca dreapta. Prezenta unor semne ca disuria si polachiuria orienteaza 18 . sau un puseu recent dureros epigastric. la radiografia abdominala pe gol. Complicatiile generale grave ca septicemia cu bacilus funduliformis. Sediul durerii este predominant in lomba dreapta sau lombo-abdominal si uneori iradiaza spre perineul anterior. cu hiperleucocitoza si a constatarii la ecografie si scintigrafie a localizarilor hepatice. care este mult mai frecvent in ulcerul perforat decat in apendicita perforata. Prezenta lichidului bilios in peritoneu si a unui apendic normal sau usor congestionat evoca un ulcer perforat si necesitatea unei laparotomii mediane. La palpare fosa iliaca dreapta este putin sensibila. Peritonita acuta difuza cu debut brusc poate fi determinata si de perforatia ulceroasa. prin acest procedeu se comprima apendicele situat inapoia cecului de catre examinator.• peritonita apendiculara localizata cu plastron (blocul apendicular). • peritonita apendiculara generalizata secundar poate avea o forma progresiv difuza (dupa dureri si aparare localizata in fosa iliaca dreapta urmeaza contractura abdominala generalizata) sau peritonita in doi si trei timpi la care survine o scurta faza intermediara de liniste urmata de generalizarea durerilor. durerea si semnele clinice de la nivelul peretelui abdominal anterior sunt mai sterse. care vine in contact cu apendicele inflamat.

spre hipogastru si perineu.rara si grava. disuria. La copii durerile pot ceda usor la aplicarea unei pungi cu gheata. Apendicita la copil: sub 2 ani doar 2% din apendicitele la copii. Se confunda usor cu o hernie strangulata. Apendicita herniara: inflamatia apendicelui din sacul herniar este intalnita mai frecvent la batrani. D. Apendicita mezoceliaca („a promontoriului').Dieulafoy). cistite acute si alte afectiuni urinare. este mai frecventa dupa varsta de 2 ani. Apendicele poate fi orientat pre sau retroileal. erectiile. Aceasta forma poate evolua spre un abces si ulterior spre peritonita generalizata. Debutul durerilor este brusc. tenesmele si. mezenter comun sau lipsa rotatiei intestinului primitiv. Fiind situat profund. In varianta retroileala diagnosticul este dificil. varsaturi abundente. La copil astenia fizica si alterarea starii generale domina tabloul clinic. fiind atribuite unei colecistite acute. Forma toxica este obisnuita. Manevra obturatorului (rotatia interna a coapsei flectate pe bazin cu bolnavul in supin) este dureroasa. Durerile din fosa iliaca stanga determina confuzia cu o sigmoidita acuta. iar pentru tuseu este prea sus situat („prea profund pentru a fi palpat si prea sus pentru a fi tusat'). Bolnavul prezinta febra. Durerea spontana si la palpare este situata mai distal. B. Abcesul format in Douglas se poate deschide spontan in rect si mai rar in vagin sau vezica urinara. iar datele obtinute de la parinti sunt subiective si greu de interpretat. Scaunele sunt cu aspect de pseudoglere. 2. Apendicita la sugari . retentia acuta de urina. La tuseul rectal si vaginal se constata dureri si o formatiune dureroasa in fundul de sac Douglas sau latero rectal. Apendicita subhepatica: durerile sunt localizate sub rebordul costal drept.diagnosticul in mod gresit spre o suferinta urologica. E. Durerea se localizeaza periombilical. Ansele ileale se aglutineaza in jurul apendicelui inflamat. Frecventa este de 20% (din care 15% retroileal). tahicardie. Este descrisa si o inflamatie comuna a apendicelui si ovarului drept (flirt apendiculo-ovarian . F. uneori la copii. Se poate manifesta ca o „ocluzie febrila'. Durerile sunt frecvent difuze in tot abdomenul cu posibilitatea localizarii in fosa iliaca dreapta. La copil este mai frecventa localizarea pelvina si cea subhepatica. diagnosticul este dificil deoarece anamneza este imposibila'. lipsind contractarea abdominala si apendicita evolueaza insidios spre un plastron situat inapoia anselor intestinale si a mezenterului. cu sediu enteral. Apendicita in stanga (0. Apendicita acuta pelvina: reprezinta 10% din cazuri. blocul este dificil perceptibil la palparea abdomenului. Se impune diagnosticul diferential cu diverticuloze sigmoidiene. Polachiuria. sunt prezente. iar la femei in special cu salpingite sau flegmoane ale ligamentului larg.1%). Apendicita survine frecvent dupa o afectiune infecto contagioasa. Uneori se constata si situs inversus. dar 19 . Unele apendicite subhepatice sunt insotite chiar de un subicter sau icter conjunctival (semn descris de romanul Poenaru-Caplescu). C. Forme clinice dupa varsta 1.

tradeaza fata'). in timpul examinarii abdomenului se va urmari mimica micului pacient („ceea ce ascunde cuvantul. Diagnosticul de certitudine este uneori stabilit doar intraoperator si se confirma la examinarea intraoperatorie a apendicelui si colonului. starea generala se altereaza rapid. Desigur examinarea histopatologica a apendicelui extirpat si uneori doar examinarea zonei ileocecale rezecate poate stabili cu certitudine diagnosticul. b) pseudotumora: plastron. Leucocitoza.forma mai rara. La batrani durata suferintei pana la prezentarea la chirurgie este mai mare. Durerea spontana si la palpare la nivelul fosei iliace drepte este de intensitate redusa. 4. Disgravidiile si contractiile uterine cu greturi. durerile din apendicita sunt localizate proximal de zona clasica din fosa iliaca dreapta. in aceasta situatie uterul gravid se deplaseaza spre stanga si apendicele este accesibil 20 . Frecventa acestei forme este de 5% din apendicitele acute ale varstnicului. Apendicita la batrani .atentie ca urmeaza brusc complicatiile. De mentionat ca durerile se deceleaza la palparea fosei iliace drepte daca bolnava se aseaza in decubit lateral stang. Chiar in peritonitele apendiculare starea generala a batranilor poate fi initial relativ buna. iar acestea au mortalitate de 30%. Stabilirea diagnosticului diferential cu cancerul de cec si de colon ascendent este dificila. Localizarea durerii spre fosa iliaca dreapta si asocierea cu febra trebuie sa ridice suspiciunea de apendicita. Dupa luna a 4-a datorita dezvoltarii uterului. Tumora a prezentat o crestere progresiva. Diagnosticul se stabileste de obicei in momentul aparitiei complicatiilor. La batrani sunt posibile trei forme clinice: a) ocluzia febrila: peritonita prin perforatie apendiculara cu ocluzie mecanoinflamatorie si febra. Apendicita si sarcina. Rareori la interventie se constata apendici normali (48). Totusi bolnavii peste 60 ani reprezinta 1% din apendicectomizati (lacobovici). varsaturi si dureri abdominale sunt frecvente la gravide. deoarece se produce o regresie a foliculilor limfoizi. De aceea. Boala este intalnita mai ales in lunile 2-5. Reactivitatea varstnicilor este redusa si tabloul clinic este mai estompat la debut. este dureroasa spontan si la palpare si se constata o alterare a starii generale. doar semnul Blumberg pozitiv ne indica prezenta unei peritonite. Semnele de iritatie peritoneala sunt importante pentru stabilirea diagnosticului. Leucocitele pot fi mult crescute sau normale. in final. 3. De frica copiii mai mari nu relateaza durerea. Daca situatia permite. Se deceleaza mai greu contractura musculara deoarece plansul creste tonusul muschilor abdominali. c) apendicita cu peritonita in doi timpi. iar la examinare lipseste contractura musculaturii abdominale. Durerea abdominala este cheia diagnosticului si in apendicitele acute la gravide (30). La peste 70 de ani se mentioneaza ca jumatate din apendicite sunt perforate. clisma baritata evidentiaza deformarea si compresiunea extrinseca a ceco-ascendentului in plastronl apendicular spre deosebire de imaginea lacunara tipica din cancerul de colon. abces apendicular constatat dupa o colica apendiculara atipica sau se deceleaza la examinare direct o tumora in fosa iliaca dreapta. cresterea VSHului si proteina C reactiva permit diagnosticul corect de apendicita acuta la 96% din apendicitele copiilor. Starea generala a batranului este adesea buna si bolnavul este subfebril.

nu constituie dificultati de diagnostic. Se va preciza etiologia prin testare. dureri abdominale cu intensitate maxima in cadranul inferior drept si sindrom febril. si uneori chiar la cei operati (apendice dublu. cand predomina afectarea barbatilor. ar explica incidenta redusa. Incidenta globala a apendicitei este mult mai scazuta in tarile subdezvoltate. iar contractura musculara a peretelui abdominal este absenta. Afectiunea poate fi intalnita in orice perioada a vietii. in ultimele luni de sarcina uneori se deceleaza doar o contractura unilaterala dreapta a uterului datorita iritatiei in contact cu apendicele inflamat. cu aproximativ 40% intre 1940 si 1960. Apendicita si febra tifoida: exceptional apendicita reprezinta debutul unei febre tifoide. Perforatia este relativ mult mai frecventa la copiii mici si la varstnici. fruste. in raport de 3/2. in semestrul II de sarcina se poate opera laparoscopic cu rezultate bune. Clinic este de mare utilitate ‘’triada Dieulafoy’’ – hiperestenzie cutanata. stare febrila. varsaturi. la mai putin de 1/100 000 de locuitori in 1970 si ulterior. Din acest motiv suspiciunea de apendicita acuta trebuie formulata sistematic in prezenta oricarui semn din cele care pot surveni in evolutia bolii. Formele tipice.1/100 000 de locuitori in 1941. dar este relativ rara la varste extreme. DIAGNOSTIC -DIAGNOSTIC POZITIV SI DIFERENTIALDiagnosticul pozitiv se stabileste clinic pe baza triadiei simptomatice: dureri abdominale. Postoperator se vor administra numai medicamente fara risc teratogen. Barbatii si femeile sunt afectati in mod egal.examinarii. si in regiuni cu dezvoltare socio-economica redusa. cu localizari atipice. 6. diferiti factori. Rata mortalitatii a scazut constant in Europa si Statele Unite. Diagnosticul ramane o problema de mare responsabilitate din cauza riscurilor la care expune orice omisiune. la orice bolnav neapendicectomizat. Acestea incep cu formele incomplete. posibil letala pentru mama si fat. dar intarzierea operatiei determina instalarea unei peritonite foarte grave. perioade in care si mortalitatea este cea mai crescuta. Apendicita si infectia bacilara. Apendicectomia este singura solutie terapeutica. prezinta riscul de avort. de asemenea. sensibilitate la presiune si contractura musculara – la bolnavii care se prezinta pentru sindrom dispeptic instalat brusc. cu simptomatologie completa. Pentru pastrarea sarcinii se vor administra antispastice si progesteron. dar motivele reale nu au fost elucidate. Totusi. 21 . cum ar fi schimbarea obiceiurilor alimentare. INCIDENTA Incidenta maxima a apendicitei acute apare in decadele a doua si a treia de viata. alterarea florei intestinale si o alimentatie mai echilibrata. cu exceptia perioadei dintre pubertate si 25 de ani. in special in regiuni ale Africii. dar de atunci a ramas neschimbata. Incidenta absoluta a bolii a scazut. de la 8. 5. si este sustinut de explorarile paraclinice. cu aport crescut de vitamine.

deoarece diferentierea de alte apendicite nu se poate face clinic. dizenteria. febra. Afectiunile respiratorii cu junghi toracic drept (pneumonii. Limfadenita mezenterica se caracterizeaza prin discrepanta dintre simptomele generale alarmante (cefalee. a fost determinata de o apendicita acuta si sub 22 . ileita. porfirinuria. colica saturnina. Unele afectiuni medicale. dupa necesitati. in pneumonii. pot fi confundate cu apendicita. se poate constata si un punct dureros in fosa iliaca dreapta. tifosul exantematic. pleurezii bazale) sunt usor de diferentiat clinic si radiologie de apendicita. aparare musculara poate fi confundata cu o apendicita. In incertitudinea diagnosticului de limfadenita la interventie se constata un apendic normal si ganglionii mezenterici inflamati. crizele tabetice. Gastroenteritele acute. Afectiuni medicale. Ecografia este foarte utila pentru diagnosticul diferential Se cunosc pacienti litiazici care au antecedente de eliminare a numerosi calculi din dreapta. ca purpura abdominala Schonlein Henoch. reactii anafilactice abdominale pot determina tablouri clinice de fals abdomen acut si se pot confunda cu o apendicita. Radiografia renala simpla si examenul sumar de urina furnizeaza date utile diagnosticului diferential. Recent. colite si apendicita acuta. mai ales edematoasa. Diagnosticul clinic este mai dificil in situatia unui calcul ureloral pelvin. prezenta tulburarilor urinare si manevra Giordano pozitiva in dreapta. La copil. de etiologie neprecizata. debutul unei hepatite epidemice prin dureri abdominale. Infectia poate fi limitata sau generalizata. in consult cu chirurgul. sunt caracteristice. mai rare. Unele forme de pancreatita acuta. infectionistul sau urologul. Cistopielita si pielonefrita au o simptomatologie clinica usor de diferentiat de apendicita acuta. Infectiile cu Yersinia (enterocolitica sau pseudotuberculosis) determina sindroame clinice diferite de adenita mezenterica. Boala Crohn prin dureri. Totdeauna se impun cateva investigatii simple dar decisive. in colica renala dreapta. dar la care o noua durere. in sindromul dureros al fosei iliace drepte. ginecologul. Examenul obiectiv complet. Diagnosticul diferential Diagnosticul diferential poate include intreaga patologie abdominala si cu deosebire toate varietatile de abdomen acut. durerile debuteaza in regiunea lombara dreapta si iradierea este specifica. tuse. La suspiciunea acestui diagnostic interventia nu trebuie amanata daca durerile sunt in fosa iliaca dreapta. se recurge la interventii laparoscopice.cicatrice cutanata fara apendicectomie). virozele cu manifestari digestive trebuie recunoscute deoarece interventia chirurgicala este contraindicata. eventual usor modificata fata de cele anterioare. numarul de leucocite este normal sau chiar scazut. febra tifoida. Afectiuni urologice. dureri musculare difuze) si suferinta redusa din fosa iliaca dreapta. inclusiv tuseul rectal sau vaginal si urmarirea dinamica trebuie sa certifice diagnosticul in primele ore. febra. care precizeaza diagnosticul si permit la nevoie sanctiunea chirurgicala pe cale laparoscopica sau prin conversiune la operatia clasica.

abces de psoas. la un bolnav initial afebril. Peritonita apendiculara trebuie diferentiata de celelalte tipuri de peritonite si in primul rand de ulcerul perforat. In prezenta acestui context clinic interventia chirurgicala efectuata in urgenta. in colecistita acuta durerile sunt localizate in hipocondrul drept si iradiaza spre umarul drept. colica dar sa nu perforeze'). Formele neglijate cu ileus paralitic trebuie deosebite de ocluziile intestinale. Confuzia cu un piosalpinx. mai ales in situatia unui sindrom ocluziv impune laparotomia mediana. recunoasterea se face de obicei doar in cursul operatiei. Formele subhepatice pot mima o colecistita acuta sau un hidrops vezicular. cu un chist de ovar eventual torsionat. epiploite etc. durerile sunt prezente si la jumatatea ciclului (Mittelschmerz din a 14-a zi de ciclu al autorilor germani) sau in flirt apendiculo-anexial (Pozzi). nu este grava deoarece au indicatie chirurgicala. care permite explorarea corecta a cavitatii peritoneale si sanctiunea chirurgicala adecvata. a scaderii ponderale si a tulburarilor de tranzit in ultimele luni atrage atentia asupra posibilitatii cancerului de colon. Afectiuni chirurgicale. de invaginatiile ileocecale. torsiune de epiploon. de tumorile retroperitoneale. rupt sau nu. care adesea are antecedente de ulcer. de ptoza renala dreapta. in ulcerul perforat durerile au debut brusc („lovitura de cutit') cu sediul epigastric insotite de contractura abdominala. in ulcerul perforat pot fi prezente dureri in fosa iliaca dreapta determinate de scurgerea continutului digestiv prin firida parieto-colica dreapta. de chisturile de ovar drept torsionate. La radiografia abdominala pe gol se deceleaza nivele hidro-aerice situate mai frecvent la unghiurile colonului. Apendicitele descendente (pelvine) la femei trebuie diferentiate de afectiunile ginecologice. Afectiuni ginecologice acute utero-anexiale: se vor diferentia prin tuseu vaginal. Greata si varsaturile fara simptome abdominale clare la o femeie tanara pot fi prezente in cadrul disgravidiei din primele luni de sarcina. Prezenta inapetentei. Inflamatiile diverticulului Meckel se deosebesc de apendicita prin sediul centro-abdominal al durerilor. dar anamneza si examenul ginecologic clarifica diagnosticul. de ileita terminala si localizarile ileale si colice ale bolii Crohn. 23 . mai ales la varstnici. Alte afectiuni chirurgicale care trebuie excluse sunt infarctul enteromezenteric. apendicitele acute retrocecale subhepatice pot fi confundate cu o colica biliara sau o colecistita. permite decelarea unor pseudo-apendicite proximal de un neoplasm de colon. pancreatita acuta si ocluzia intestinala Plastronul apendicular trebuie diferentiat de neoplasmele de cec sau colon. de tuberculoza ileo-cecala.tratament antispastic diagnosticul corect a fost stabilit tardiv in faza de peritonita cu evolutie uneori chiar infausta („colica. cu o anexita acuta dreapta. Anamneza atenta. de volvulus intestinal sau cecal. cu ruptura unui folicul De Graaf sau cu o sarcina extrauterina dreapta. Diagnosticul diferential al apendicitei acute se va face in functie de forma topografica. Apendicitele retrocecale trebuie deosebite mai ales de afectiunile urologice.

cand e indicat. antispasticele si punga cu gheata la nivelul fosei iliace drepte nu asigura vindecarea apendicitei acute. Apendicita acuta in stanga este rara si greu de diagnosticat. deoarece predomina ileusul si durerile centroabdominale. La copil se impune diagnostic diferential cu peritonita primitiva pneumococica la care febra este inalta de la inceput. de nivelul economic din teritoriul respectiv. mai ales in prezenta unui deficit de lactaza. daca nu se deceleaza un situs inversus. exploratori. statistica suedeza mai veche . in functie 24 . Procentajul acestor apendicectomii abuzive este diferit. iar in alte statistici s-a constatat o ameliorare clinica. (19) in acest context se accepta astazi practicarea ablatiei chirurgicale a apendicelui in urgenta ca metoda optima de tratament. Tratamentul chirurgical profilactic. Clismele evacuatorii si administrarea de purgative si analgetice majore sunt contraindicate in situatia cand suspicionam o posibila apendicita acuta. frecvent dupa o scurta perioada de ameliorare urmeaza etapa complicatiilor cu risc major si interventii chirurgicale mult mai dificile (50% din bolnavii ameliorati recidiveaza. Se recomanda tratamentul chirurgical radical in toate cazurile de apendicite acuta. fara complicatii. incercat de chirurgii americani intr-o anumita perioada a fost abandonat datorita riscurilor si complicatiei unei apendicectomii pe un apendice absolut indemn. se recolteaza lichidul sau puroiul din cavitatea peritoneala si se decide daca trebuie efectuata sau nu apendicectomia. Incertitudinea diagnosticului poate impune o mica laparotomie prin care se verifica aspectul apendicelui. la care se asociaza. diagnosticul este orientat de obicei catre colita. Apendicectomiile abuzive: studii recente au evidentiat apendicectomii pe apendici indemni la examenul histopatologic.Apendicitele mezoceliace.40% cu reducere remarcabila in ultimii ani.12%. care se pregatesc pentru marile concursuri internationale. In aceasta situatie in prezent indicatiile apendicectomiei profilactice se fac doar la:   persoane care stau izolate un timp indelungat: marinari. Suferinta dureroasa in unele statistici a persistat. Statistica finlandeza . sigmoidita sau diverticulita. Tratamentul apendicitei acute Gravitatea si frecventa crescuta a complicatiilor posibile din apendicita acuta neoperata contrasteaza cu evolutia favorabila a bolnavilor dupa interventia efectuata in timp util. Procentul acestora depinde de legislatia sanitara. Postoperator acesti bolnavi au evoluat favorabil. adica apendicectomia la toti copiii. Expectativa sub tratament medical nu este acceptata in apendicitele acute cu exceptia blocului apendicular. drenajul cavitatii peritoneale. astronauti. in peritonita apendiculara difuza interventia chirurgicala se amana cateva ore. retroileale sunt dificil de diagnosticat. iar la examenul clinic se constata un focar primitiv pulmonar sau pleural si examenul de laborator evidentiaza o nefroza. Terapia medicala cu antibiotice. iar la 10% din acestia survine perforatia apendicitei acute in intervalul pana la un an). Diagnosticarea apendicitei acute in primele 48 de ore de la debut impune de urgenta apendicectomia. persoane in care se investesc fonduri mari pentru un anumit moment: sportivi de mare performanta. statistica americana 15%.

rapida si practicabila in conditii foarte bune printr-o incizie relativ mica si acceptabila pentru estetica pacientului. Se prinde peritoneul cu pense anatomice. Inciziile pentru apendicectomie pot fi:   oblice: Mc Burney (1889). nu se sacrifica vase si nervi. datorita caracterului unghiular al inciziei bransate in situatia extinderii laparotomiei. unghiulare (Willy-Meyer. Incizia Aperidicectomia clasica este o interventie simpla din punct de vedere tehnic. Aceste dezechilibre sunt rezultatul acumularii de lichide intraperitoneal si in ansele intestinale. fara complicatii. transversale (Chaput. verticale: pararectala (Jalaguier . incizie mare'. Nu se sectioneaza muschii.se incizeaza foita anterioara si posterioara a tecii muschiului drept abdominal din dreapta si se tractioneaza acest muschi catre linia mediana). mediana . Dupa incizia tegumentelor si tesutului celular se sectioneaza fascia oblicului mare si se disociaza muschiul oblic mic si transvers abdominal. Incizia Mc Burney se poate prelungi la nevoie la nivelul tecii dreptului abdominal proximal sau distal in functie de necesitate. In formele grave de apendicita sa nu uitam insa ca este preferabila o incizie mai mare care sa permita interventia chirurgicala la vedere in conditii optime. Anestezia Anestezia pentru apendicectomia clasica deschisa poate fi generala cu intubatie oro-traheala. apoi se sectioneaza peritoneul si se patrunde in cavitatea peritoneala. Delageniere). transrectala (prin dreptul abdominal). dupa Mc Burney). A nu se uita unele recomandari de tipul „chirurg mare. si 8 cm sub aceasta linie. Aceste incizii nu sacrifica musculatura. Roux. Edebols). peridurala sau locala.   Incizia obisnuita pentru apendicectomie (Mc Burney . rahidiana. Morris. chiar daca pacientii solicita o miniincizie neadecvata leziunilor lor apendiculare daca preoperator tabloul clinic pledeaza pentru leziuni apendiculare avansate. ceea ce favorizeaza o evolutie postoperatorie buna.de starea bolnavului pentru instituirea terapiei de reechilibrare hidro-electrolitica si volemica.verticala. care in prezent a fost desigur mult diminuata.1889) este situata la 3 cm (aproximativ 2 laturi de degete) de spina iliaca antero-superioara dreapta. Cautarea si exteriorizarea apendicelui 25 . perpendicular pe linia de unire cu ombilicul si cu lungimea de 12 cm (4 cm deasupra. inervatia sau vascularizatia peretelui. mai ales supuratii ale plagii. Sonnenburg. Finney. Explorarea cavitatii peritoneale evidentiaza prezenta lichidului seros. in aceasta situatie trebuie o atentie deosebita la refacerea peretelui abdominal. Fowler. care se poate preleva si pentru antibiograma. purulent (inodor sau foarte fetid in peritonite).

Acest procedeu este imposibil la apendicele care prezinta zone de stenoza sau in lungimi excesive ale apendicului.Orientandu-se dupa tenii se recunoaste cecul care se exterioreaza. Evolutia bolnavului apendicectomizat este de regula benigna. doua burse . Bontul apendicular se infunda de obicei. Exceptional se pun trei burse. Zona infundarii se poate acoperi cu mezoapendicele. Se leaga mezoul apendicelui care contine artera apendiculara. in apendicectomiile obisnuite bontul se poate infunda cu una. hemoragie la plasarea firului de bursa pe cec si lezarea arteriolelor cecului. Se poate aplica o a doua bursa sau un fir in „Z'. hemoragia prin deraparea ligaturii de pe mezoapendice. Exereza apendicelui Apendicectomia poate fi efectuata prin tehnica directa. Se infunda bontul apendicular legandu-se bursa. Antibioterapia energica se instituie preoperator sau intraoperator si este absolut necesara in apendicitele gangrenoase si peritonite. in inflamatii cu peretele friabil. se lasa atunci bontul neinfundat. Mentionam posibilitatea de a surveni: • • • lezarea anselor intestinale sau a cecului la izolarea apendicelui in blocul apendicular. se zdrobeste apendicele in apropierea bazei cu o pensa si apoi se leaga la acest nivel cu un fir resorbabil (catgut. dar in situatia in care cecul este cartonos si bursa ar putea leza peretele la tentativa de strangere. Se repereaza si se exterioreaza apendicele in plaga.de obicei suficient. in peritonitele apendiculare este indicata toaleta peritoneului si spalarea cavitatii peritoneale. Se sectioneaza apendicele imediat distal de ligatura cu un bisturiu cu iod si se dezinfecteaza transa prin badijonare cu iod. Complicatiile postoperatorii 26 . eventual si in Douglas sau in alte zone declive considerate necesare. in astfel de situatii ligatura apendicelui se face cu fir neresorbabil si evolutia este adesea foarte buna. In peritonitele apendiculare este necesara postoperator reechilibrarea corecta hidroelectrolitica. Refacerea peretelui in continuare se inchide peretele pe straturi anatomice. Tassos). este obligator drenajul in focar. Se plaseaza pe cec o bursa cu fir neresorbabil. Vierii). respectiv. respectiv fir in „Z'. la unirea celor 3 tenii se afla baza apendicelui. Manevrele de cautare a unui diverticul Meckel si de inspectie a organelor genitale interne sunt recomandate si absolut necesare in situatia in care leziunea apendiculara nu justifica suferinta. ceea ce constituie mezoplastia. in unele apendicite congestive se poate utiliza daca este posibila tehnica de infundare a apendicelui ca un deget de manusa in cec cu ajutorul unui fir in bursa dupa ce initial s-a legat mezoul si s-a triturat baza apendicelui cu o pensa (procedeul A. Incidentele intraoperatorii sunt relativ rare. retrograda sau prin decorticare subseroasa.

peritonite localizate sau difuze. In plastromul apendicular mai vechi de 5 zile si in lipsa semnelor de reactie peritoneala se interneaza pacientul la spital la chirurgie si se urmareste atent si continuu evolutia sub tratament medical.Sunt rare la bolnavii operati la timp si frecvente. peritonite generalizate. se temporizeaza interventia si se continua tratamentul medical pana la disparitia blocului. al leziunii intraoperatorii la nivelul cecului sau ileonului in blocul apendicular disecat intempestiv. complicatii medicale: pneumonie. care realizeaza inchiderea fistulei la nivelul intestinului si plasarea unor drenaje in apropiere. Terapia consta in repaus la pat. regim hidric. subaponevrotic). impunand reinterventia de urgenta. se impune diferentierea ileusului paralitic de ocluzie mecanica. sau leziuni de decubit realizate de tuburi de dren compresive. abcese reziduale intraabdominale. fistule digestive: cecale. Pot surveni: • • • • infectii: abcesul peretelui (preaponevrotic. 27 . Fistula stercorala postapendicectomie se trateaza initial conservator deoarece inchiderea spontana survine adesea. comprese).2% in statisticele recente. grave. corpi straini (uitati intraperitoneal: tampoane. in esecul tratamentului conservator se impune reinterventia. ileale. Morbiditatea prin complicatii dupa apendicectomie este de pana la 20%. ocluzii: precoce mecano-inflamatorii (dupa 5-6 zile) sau tardive prin bride si aderente. reechilibrare hidro-electrolitica si comprese reci (de obicei punga cu gheata) la nivelul fosei iliace drepte. inclusiv in complicatii este de 0. La nivelul plagii apar secretii fetide specifice. hemoragii: in situatia deraparii ligaturii de pe artera apendiculara rezulta un hemoperitoneu sau un hematom voluminos. Semnele remisiunii sunt: • • • reducerea progresiva a diametrului pana la disparitia tumorii. la cei operati tardiv (10% la apendicitele neperforate si 20% la apendicitele perforate). • • • • Mortalitatea postapendicectomie. antibiotice cu spectrul larg si in doze mari. analgezice. remisiunea febrei. apendicitele „reziduale' dupa drenajul blocului apendicular sau dupa o extirpare partiala a apendicelui. tromboflebite. Daca sub tratament medical semnele obiective indica remisiunea. ameliorarea starii generale si reluarea tranzitului intestinal. embolii pulmonare. Fistulele sunt rezultatul deraparii ligaturii si dezunirii bontului apendicular.

28 . deci constituirea abcesului. febra de tip supurativ. In situatia blocului apendicular operatia de apendicectomie este riscanta datorita aderentelor la nivelul viscerelor. prevenirea aderentelor postoperatorii. rapida si practicabila in conditii foarte bune chiar printr o incizie mica si acceptabila pentru estetica pacientului. Semnele evolutiei nefavorabile sunt: • • • • alterarea progresiva a starii generale a bolnavului. simpla din punct de vedere tehnic. Evidentierea riscanta si dificila este frecventa. in ultimii ani a fost introdusa tehnica de apendicectomie laparoscopica [Semm (1983)]. Adesea se gaseste doar un rest de apendice. De aceea se recomanda sa se limiteze interventia la evacuarea abcesului si plasarea unui tub de dren in focar. „deschisa' este o interventie realizabila in anestezie rahidiana sau locala. imobilizarea si uzarea instrumentarului si echipamentului complex de laparoscopie (argument in tarile cu posibilitate economica limitata). reinsertia profesionala si sociala mai rapida. Dezavantajele apendicectomiei laparoscopice ar fi: • • necesitatea. in situatia lasarii apendicelui pe loc se va interveni dupa 6 luni si se efectueaza apendicectomia. in cazul evolutiei spre plastron abcedat. Aceasta tehnica este inca dezbatuta si are o raspandire redusa in prezent in comparatie cu acordul unanim asupra colecistectomiei laparoscopice. Se recomanda apendicectomia bontului apendicular deoarece astfel se previne o noua apendicita cu evolutie frecvent grava. necesitatea unei echipe antrenate in chirurgia laparoscopica. simptomele devin alarmante si se recomanda interventia chirurgicala de drenaj spre exterior a abcesului. adica apendicectomia. cresterea diametrului plastronului si mai ales ramolirea sa centrala. portiunea sa distala fiind amputata spontan in procesul de abcedare a plastronului. Avantajele apendicectomiei laparoscopice sunt: • • • evolutie postoperatorie mai buna. Apendicectomia „clasica'. La 2-3 luni dupa stingerea fenomenelor inflamatorii acute prin tratament medical se recomanda efectuarea interventiei radicale.• normalizarea progresiva a rezultatelor investigatiilor paraclinice. respectiv. cresterea leucocitelor spre 20 000/mmc. De aceea apendicectomia va fi efectuata daca apendicele se ofera extirparii si se renunta daca recunoasterea elementelor anatomice si disectia este dificila si cu riscul lezarii anselor intestinale. persistenta.

operatorul va examina obligatoriu scopic cavitatea peritoneala si va aprecia pe baza bilantului lezional daca este indicata si daca se poate extirpa laparoscopic apendicele. in introducerea a trei trocare pentru telescop si instrumentele chirurgicale. La nevoie se poate drena peritoneul. supraantrenate in chirurgia laparoscopica si deci nu sunt inca un standard. imposibilitatea identificarii apendicelui. iar pe artera apendiculara se plaseaza clipuri hemostatice. Tehnica apendicectomiei laparoscopice consta in realizarea insuflatiei peritoneului cu ajutorul acului Veress. Se dezbat diferitele atitudini posibile. Infirmarea diagnosticului si renuntarea la interventie chirurgicala este reprezentata de aproape 20% din cazuri. apoi se repereaza apendicele in apropierea jonctiunii acesteia. durata crescuta a operatiei.• • • • necesitatea anesteziei generale. Se cunosc statistici cu apendicectomii laparoscopice in ambulator. in situatiile mai dificile se identifica in special cecul si ileonul. Pe apendice se aplica o ansa cu catgut si apoi se sectioneaza apendicele. pozitionarea bolnavului in Trendelenburg risca sa contamineze spatiile subfrenice si sa favorizeze ulterior dezvoltarea abceselor subfrenice. Indicarea apendicectomiei laparoscopice se justifica in sindromul dureros de cadran abdominal inferior drept la femeie. urmate de aspiratie. datele asupra fezabilitatii si sigurantei de executie provin deocamdata din centre de referinta. Apendicectomie laparoscopica este in perioada de testare si dezvoltare eficace. Initial. Tehnica laparoscopica este contraindicata in situatiile unei dotari cu echipament neadecvat sau de experienta insuficienta a echipei de chirurgie laparoscopica si in mucocelul apendicular. 29 . Localizarile retrocecale necesita mobilizarea cecului si a colonului ascendent. Conversia operatiei laparoscopice la tehnica deschisa (peste 10%) este impusa de: • • • pozitia anormala a apendicelui. dificultatile tehnice. apendicita perforata cu peritonita generalizata grava. Mezoapendicele se diseca si se sectioneaza cu electrocauterul. in prezent nu exista un consens pentru indicarea interventiei laparoscopice in apendicita certa. la obezi si eventual pentru unele considerente estetice. in abcesele apendiculare si perforatiile apendiculare debridarea se face cu blandete iar puroiul se spala prin irigatii abundente cu ser fiziologic. S-a testat laparoscopia pentru stabilirea diagnosticului corect si in situatia prezentei leziunilor apendiculare se continua cu apendicectomie laparoscopica. riscurile diseminarii infectiei (procentul mai mare de abcese intraperitoneale).

la respectivul pacient considerat asimptomatic. la evenimente de viata ale unei persoane. 30 . examenul anatomopatologic a constatat pe langa portiuni fibrozate si leziuni ulcero-flegmonoase ale apendicelui (40). accidente hemoragice sau alte complicatii operatorii care nu pot fi rezolvate laparoscopic. Chirurgul trebuie sa abordeze cu o deosebita atentie si aceasta afectiune care face parte din abdomenul acut. asistenta poate sa defineasca problemele pacientului si sa puna un diagnostic de ingrijire (de nursing). abcesele periapendiculare. altfel spus diagnosticul de ingrijire reprezinta o forma simpla si precisa care descrie raspunsul (reactia) persoanei (grupului) la o problema de sanatate. tumori apendiculare. Apendicita acuta. boala foarte cunoscuta si frecventa. cand s-a efectuat apendicectomia. DEFINITIE: Diagnosticul de nursing reprezinta enuntul unei judecati clinice asupra reactiilor la problemele de sanatate prezente sau existentiale. Intarzierea interventiei chirurgicale si dezvoltarea peritonitei apendiculare creste mult riscurile si mortalitatea care ajunge la 3%. Atentie deosebita necesita infundarea bondului apendicular in necrozele apendiculare propagate la cec. nu este inca stabilit locul interventiei laparoscopice in tratamentul apendicitei acute. Prin colonoscopie retrograda s-a intubat orificiul apendicelui si s-a aspirat puroiul obtinanduse remisiunea clinica. In apendicita acuta greselile de diagnostic sau complicatiile interventiilor au intotdeauna un rasunet amplu. De asemenea. Boala si operatia sunt considerate simple si in principiu fara riscuri de catre familie si pacient. deoarece surprizele intraoperatorii sunt frecvente si uneori dificil de rezolvat pentru chirurgul incepator sau cu experienta operatorie medie. DIAGNOSTICUL DE NURSING Pornind de la informatiile culese si de la departajarea manifestarilor de dependenta. Diagnosticul de nursing este format din:    problema de dependenta a persoanei.• • • • aderente extinse in fosa iliaca dreapta. Viitorul poate aduce inca surprize in apendicita acuta. Dezvoltarea aparaturii medicale permite azi efectuarea de microlaparoscopii diagnostice cu tuburi cu diametrul sub 2 mm si stabilirea astfel cu certitudine a diagnosticului. mai ales mucocel cu risc de rupere. familii sau unei colectivitati. cauza problemei de dependenta. insa dupa cinci luni. care pot impune chiar o ileohemicolectomie in urgenta. semne si simptome. determina inca decese si vina nu este intotdeauna a bolnavului prin neprezentare la medic sau a destinului.

etiologie (cauza). supravegherea si notarea deranjelor operatorii. Diagnosticul de ingrijire este de trei tipuri:    diagnostic actual. administrarea tratamentului medicamentos si a tuturor masurilor terapeutice ce au drept scop vindecarea/ameliorarea afectiunii pentru care pacientul s-a internat. pregatire preoperatorii (in vederea efectuarii investigatiei chirurgicale). a functiilor vitale (TA. Materiale si metoda de lucru 31 . schimbarea lenjeriei de corp si de pat. ROLUL NURSEI IN INGRIJIREA BOLNAVIILOR CU APENDICITA ACUTA Rolul nursei este important si priveste toate masurile necesare pentru diagnostic si tratament. diagnostic posibil. sa pregateasca materialele si instrumentele necesare interventie chirurgicale. O mare atentie trebuie acordata igienei: spalarea bolnavului. diureza. convulsii etc. in grafic. Nursa trebuie sa obtina consimtamantul scris al pacientului pentru efectuarea:       investigatiile clinice si paraclinice (pentru stabilirea diagnosticului). Bolnavii trebuie supravegheati permanent si orice semn nou aparut (varsaturi. respiratie.descrie o problema a carei prezenta nu este sigura (personalul atentionat poate infirma sau confirma diagnosticul). tranzit intestinal pentru gaze si materii fecale si efectuarea zilnica a bilantului hidric). rezultatele examinarii). semne. hemoragii. temperatura.manifestarile de dependenta sunt prezente si observabile. foaia de observatie clinica. Nursa instituieste si urmareste respectarea recomandarilor dietetice pre si postoperatorii.) va fi semnalat medicului.poate surveni o problema daca nu se previne aparitia ei. cauza acestei probleme si semnele prin care se manifesta. diagnostic potential.Sau formula PES:    probleme de dependenta. puls. Formularea diagnosticului de nursing se face pornind de la informatiile culese. urmarirea si notarea zilnica. analiza si interpretarea lor de nursa si exprima problema pacientului. simptome. nursa trebuie sa specifice educatia sanitara. sa pregateasca documentele medicale (fisa de consultatii.

bisturiu. materiale pentru sutura: ata chirurgicala de diferite grosimi. cadgut. sonda canelata. chiureta. absorbant in plagile supurante. Materiale necesare pentru efectuarea unui pansament. materiale pentru drenaj: tuburi de cauciuc. sa nu fie dureros.              pense anatomice si chirurgicale. pensa de pus si scos agrafe Michel. Solutii degresante: benzina iodata. suflet butonat. eter. Cerintele unui bun pansament sunt:       sa izoleze bine plaga de mediul exterior. port-ac. 32 . lame de cauciuc. sa nu fie prea strans sa nu impiedice circulatia. ace pentru sutura. sa fie executat cu materiale sterile si in conditii de perfecta asepsie.Efectuarea pansamentului Pansamentul este actul chirurgical prin care se aseptizeaza. tampoane de vata. se trateaza si se protejeaza o plaga cu scopul de a-I favoriza vindecarea. materiale moi. cicatrizarea. foarfece chirurgicale. pense hemostatice Pean si Kocher. bromocet. vata. sterile in casolete: comprese tifon de diferite marimi. agrafe Michel. sa fie bine fixat. mese. protector. sa fie in functie de plaga: hemostatic in plagile sangerande.

mai ales pe propriile picioare. 3% solutie de permanganat de potasiu 1/5000. Se mai pot adauga si alte materiale si instrumente in functie de specificul sectiei.Solutii antiseptice: apa oxigenata. cu pansamentele sa fie executate cu manusi sterile. In cazul in care bolnavul nu poate sa mearga la sala de pansamente . el va fi transportat pe brancarda sau pe un scaun cu rotile. ser fiziologie. ace de siguranta. cu sulfamida. Este absolut contraindicata ridicarea pansamentelor cu mana. este indicat. ci ii vor programa in asa fel. tinctura de iod. chibrituri. Sala de pansamente ofera. Mai mult chiar. solutie de cloramina. Pansamentele se vor efectua numai cu ajutorul penselor si totdeauna cu doua pense. si nu pe scaun. solutie de nitrat de argint 1%. alcool iodat. incat atunci cand acestia sosesc (intotdeauna adusi din camera lor de catre un cadru mediu sau auxiliar). degete de manusi. spirtiera. Trebuie sa se tina seama ca bolnavii in genere au o jena fireasca atunci cand altii din jurul lor asista la efectuarea pansamentelor lor. pot face stari lipotimice si pot cadea de pe scaunul pe care sunt asezati. Aici plaga operatorie poate fi curatata fara riscul de a se murdari lenjeria de pat. se pot face manevrele necesare unui pansament corect. nitrat de argint sub forma de cristale sau creion. Materiale si solutii de lipit: Galifix. tavita renala. este un factor ajutator insanatosirii lui: de aceea si din acest motiv este recomandabil ca pansamentele sa se efectueze in sala de pansamente. bolnavul va sta culcat pe masa de pansamente. sa fie introdusi imediat in sala de pansamente. Tot pentru a feri bolnavii de traumatisme psihice inutile. Cu atat mai mult ei trebuie sa stea in picioare. vaselina. Mastisol. Numai in cazuri cu totul exceptionale pansamentele se vor efectua la pat (bolnavi cu contraindicatie neta de transport). in sala de pansamente bolnavii vor fi introdusi unul cate unul. fata de salonul bolnavului. In timpul executarii pansamentului. chiar atunci cand este vorba de o plaga de minima importanta deoarece adeseori. Deplasarea bolnavului in sala de pansamente. Unguente: oxid de zinc. leucoplast. rivanol. Medicul si asistenta medicala vor avea insa grija sa nu lase bolnavii sa astepte la usa salii de pansamente in conditii incomode. acid boric. asistenta medicala care efectueaza sau ajuta medicul la executarea pansamentului trebuie sa dea dovada de foarte multa intelegere fata de bolnav. iar ceilalti pacienti bolnavi sunt feriti de traumatisme psihice inutile. In fiecare sectie de chirurgie trebuie sa existe o sala pentru pansamente aseptice si o sala pentru pansamente septice. solutie Dakin. indeosebi pentru plagile infectate. Alte materiale: manusi sterile. 1/6000. pulberi de sulfamide. Tehnica de executare Pansamentele se fac in sala de pansamente. fesi de diferite marimi. mai ales pentru cei carora li se fac pansamente ce provoaca dureri. conditii optime de lucru. Spray-uri: Bioxiteracol. In timpul efectuarii pansamentului. alcool medicinal. bolnavii cu un tonus nervos aparent bun. In timpul 33 . antibiotice.

unui pansament manevrele trebuie sa fie extrem de blande si sa se incerce a se indeparta atentia bolnavului de la actul care se executa. Pentru aceasta. fie o imbibare puternica cu ser fiziologic sau apa oxigenata. Daca pentru fixarea pansamentului nu s-a folosit fasa. Apoi. care se toarna pe plaga (dupa cateva minute de asteptare serul sau apa oxigenata desfac compresele de pe plaga). ci o compresa lipita cu mastisol. fie o baie calduta. de asemenea. dinspre plaga spre exterior. Se revine apoi la plaga. se va controla daca tuburile de dren functioneaza in perfecte conditii ( sunt plasate in locul indicat. In caz ca plaga este drenata. care sunt adusi in plaga. executandu-se badijonarea.  se ridica vata si compresele care acopera plaga. pentru ca aceasta face ca stratul aderent al leucoplastului sa ramana pe piele si curatirea acestuia este foarte anevoioasa. deoarece exista riscul de a se infecta plaga cu germenii de pe piele. Nu folosim benzina. se face o curatire sumara a plagii daca ea este prea murdara. intr-un vas steril. Pentru desprinderea compreselor de pe plaga atunci cand acestea sunt aderente. fara secretii. in loc de a fi desfasurata. se va face curatirea cu tampoane uscate sau imbibate in solutii antiseptice. indelungata. nu sunt astupate si au un calibru suficient. imediat dupa ce fost ridicat pansamentul. se aseptizeaza tegumentele din jurul plagii cu tinctura de iod diluata cu alcool. in care s-a pus o solutie foarte diluata de permanganatde potasiu sau un detergent slab. se va dizolva mastisolul cu un tampon inmuiat in benzina sau eter. Astfel. in functie de necesitati si indicatii. se foloseste. Pentru executare pansamentului se va proceda astfel:  se desface fasa aplicata peste pansament. In aceasta baie se introduce segmentul de corp pe care exista plaga. Daca pansamentul a fost lipit cu leucoplast. Plaga care se panseaza trebuie lasata la sfarsitul pansamentului pe cat posibil curata. care este tratata in functie de caracterul ei. daca pe ele se scurg secretii). din apropierea plagii catre exterior. Este preferabil ca aceasta fasa sa fie taiata cu o foarfeca butonata pe partea opusa plagii. folosindu-se solutiile antiseptice sau alte preparate. 34 . Pentru acesta. dupa care sunt sterse bine tegumentele cu un tampon inbibat in neofalina sau eter pornind circular si centrifug. Nu rareori medicul poate sa indice ca unele pansamente – mai ales cele care se executa la bolnavii cu plagi intinse sau arsuri – sa se faca sub anestezie generala sau dupa efectuarea prealabila a unei injectii cu mialgin sau cu algolcamin . cu multa blandete. sau fortral. sau sa se asigure ca injectia calmanta s-a administrat cu circa 30 de minute inainte de efectuarea pansamentului. La nevoie se va folosi spalarea plagii cu un curent de solutie calduta de permanganat de potasiu si se vor extirpa sfacelurile cu foarfecele. asistenta medicala trebuie sa aiba pregatire cele necesare.  dezinfectarea plagii si a zonelor din jurul plagii se va face conform unei tehnice extrem de stricte. Nu se va proceda invers. desfacem cu blandete banda de leucoplast de pe piele.

trebuie sa existe grija ca aceasta sa nu se miste de pe plaga. pe care infirmiera il transporta la crematoriu. foarte aproape de aceste comprese. sau in curtea spitalului. Ori de cate ori exista cea mai mica banuiala ca plaga va secreta atat de mult incat secretia sa depaseasca pansamentul si totdeauna cand plaga este drenata. astfel compresa nu adera. Pansamentul. Aplicarea se face cu ajutorul unui tampon de vata care se inmoaie in mastisol. In orele sau zilele care urmeaza dupa pansament. se va renunta la acesta.Se acopera plaga cu comprese. peste pansament se va aplica un cearceaf mic (o aleza). Mastisolul se aplica pe piele. Dupa aplicarea mastisolului se asteapta 20-30 secunde. In timpul manevrarii recipientului cu pansamente folosite. dupa care se aplica o compresa de tifon suficient de larga ca sa acopere tot pansamentul aplicat pe plaga si toata zona pe care s-a dat pelicula de mastisol. corect inchis. Compresele cu care acoperim plaga trebuie sa depaseasca plaga in toate directiile cu cel putin 5-6 cm. pentru a se evapora cea mai mare parte din solventul (benzenul) in care este dizolvata substanta adeziva (colofoniul). cu conditia ca aceasta sa fie lipsita de par. o data aplicat pe plaga. unde materialele sunt arse. pansamentul se va reface. Excesul de tifon se taie cu un foarfece special. De cate ori se observa reactii de intoleranta.aleza. pentru a se evita transmiterea de germeni infectiosi. sau o foaie din material plastic. sange. care evita ranirea pielii bolnavului. Nu se va utiliza acelasi tampon la mai multi bolnavi. pentru a retine toate secretiile si a nu risca sa se imbibe rufaria bolnavului sau cea de pat cu germeni patogeni. Aceasta masura de precautie fereste salteaua de a se imbiba cu secretii purulente. Daca in 35 . In toate aceste cazuri se va aseza peste cearsaful care acopera salteaua bolnavului o musama cauciucata. leucoplast sau fasa. vata) cu care s-a facut pansamentul. Nu este permisa aruncarea materialelor cu care s-au facut pansamentele la intamplare prin sala de pansamente. intr-o pelicula fina si pe o latime de circa 3 cm. operati sau neoperati inca. Asistenta medicala va reveni frecvent la astfel de bolnavi si va cerceta daca pansamentul s-a imbibat mult. Bolnavii care au secretii purulente trebuie spitalizati separat de ceilalti bolnavi. in recipiente de gunoi. Unii bolnavi au o sensibilitate speciala la mastisol. In cazul cand executarea pansamentului face dificila intoarcerea pe jos a bolnavului la pat (bolnavul a fost sub narcoza sau este intr-o fizica precara). Materialele cu care s-au facut pansamentele si care se ridica de pe plaga. daca da. sau intr-un sac din material plastic care se inchide la gura. Benzile de leucoplast se lipesc usor de piele. Pielea trebuie sa fie lipsita de par. de jur imprejurul materialelor (comprese. se arunca intr-un recipient special. asistenta medicala se va ingriji ca el sa fie transportat cu brancardul. pe Sali. infiermiera va purta manusi de cauciuc. Pansamentul sa fie facut cu material suficient (comprese si vata). se fixeaza cu mastisol. peste care se va asterne transversal un cearsaf. indoit in patru.

garou. musama. cu aerul evacuat de pe tub se ataseaza la bolnav dupa punctionarea venei cu un ac steril. Pregatirea materialelor. incidente. Se face pregatirea fizica si psihica a bolnavului. se intrerupe perfuzia inainte ca rezervorul sa se goleasca complet pentru a impiedica patrunderea aerului in vena. manusi de cauciuc. situatii in care se intrerupe perfuzia si se continua mai lent dupa ce au trecut 36 . scop depurativ (diluand si favorizand eliminarea din organism a produsilor toxici). dureri precordiale. romplast. Accidente. tampoane de vata. Se vor pregati pe o masa sau o tava medicala:  perfuzor ambalat. Perfuzie intravenoasa Calea intravenoasa: administrarea se face prin perfuzie rapida. perfuzia facandu-se in una din venele vizibile si proeminente de la plica cotului. administrarea medicamentelor la care se urmareste un efect prelungit. pensa hemostatica sterila foarfece. prin injectii masive de lichide si prin perfuzie lenta si continua picatura cu picatura. valabilitate si diametrul acelor potrivite. alimentarea pe cale parenterala. iar in stari de soc cand venele sunt colabate. Scopul:      hidratarea si mineralizarea organismului. cu integritate. sprijinite la marginea patului. complicatii:  introducerea unor cantitati bruste de lichide in circulatie poate supraincarca inima. alcool iodat sau spirt pentru aseptizare. dand semne de insuficienta circulatorie ca: dispnee. un stativ. steril. seringi si ace de unica folosinta. solutia de perfuzat. perfuzia se poate face in zona subclaviculara sau se descopera o vena pe cale chirurgicala. el va fi mutata intrun salon cu plagi septice.cursul spitalizarii se constata ca plaga unui bolnav devine purulenta. Se stabileste ritmul de administrare si dupa consumarea cantitatii de lichide prescrisa de medic. Bolnavul va sta in decubit dorsal cu bratul si antebratul relaxate. Se fixeaza acul cu banda de romplast. completarea proteinelor sau a altor componente sangvine. Aparatul de perfuzie montat si incarcat cu solutia de perfuzat. comprese sterile.

Clisma evacuatoare. pe toata durata perfuziei.  Sursele de contaminare a perfuziei sunt: inainte de montarea sau adaptarea la vena. revarsarea lichidului de perfuzat in tesuturile perivenoase poate da nastere la flebite sau chiar necroze (in aceasta situatie se infiltreaza zona de jur imprejur cu ser fiziologic). 1-2 canule rectale sterile. datorita substantelor aditionale. ceea ce numim hiperhidratare. manusi de cauciuc. izoland patul cu un paravan. Materiale necesare: irigator Esmarch cu tub de cauciu lung de 1. 250 ml pentru adolescenti. musama si traversa invelitoare pentru bolnav. 150 ml pentru copil. Clisma evacuatoare simpla se face pentru a provoca scaun sau pentru a pregati bolnavul in vederea unor interventii chirurgicale sau pentru anumite examinari (rectoscopia). compresa sterile. La tubul irigatorului se fixeaza canula la robinet inchis si se suspenda pe stativ astfel incat sa nu se atinga de obiectele din jur. hartie absorbanta. vata. sapunul are actiune dizolvanta asupra fecalelor. in apa se poate adauga 1-2 lingurite de sapun ras dizolvat sau 2-3 linguri de glicerina sau 3-4 lingurite de ulei sau 1 lingurita de sare de bucatarie dizolvata si filtrata. se verifica tensiunea arteriala. se poate face intr-o incapere sau in salon. tavita renala. 37 . In functie de starea pacientului.    patrunderea aerului in curentul circulator provoaca embolie gazoaza insotita de sincopa cardiaca.5 m cu robinet sau clema. prin aer poluat sau prin infectii complementare. manuierea nesterila a aparatului si lichidului de perfuzat sau folosirea unor solutii cu substante pirctogene. I se face pregatirea psihica corespunzatoare. in timpul perfuziei se face prin schimbarea flaconului. substanta lubrefianta. Se umple irigatorul cu cantitatea de apa pregatita si se suspenda pe un stativ la o inaltime de aproximativ jumatate de metru deasupra nivelului patului. Lichide folosite: apa fiarta si racita la temperatura de 35-37ºC in cantitate de 5001000 ml pentru adult. uleiuri si glicerina lubrefiaza caile de eliminare. se previne prin perfuzarea lichidului cu solutie de heparina. contaminarea se face prin manevre necorespunzatoare.fenomenele supraincarcarii. canula. coagularea sangelui pe ac. Nu este permisa introducerea canulei in irigator. pot provoca frisoane si stari febrile. apa destinde colonul si provoaca senzatia de scaun. stativ pentru suspendarea irigatorului. o plosca acoperita.

Se reorganizeaza locul de munca. apoi in decubit lateral drept. apoi prin ansa sigmoida in intestinul gros. VÂRSTA: 25 ani SEX: feminin STARE CIVILĂ: căsătorită RELIGIE: ortodoxă 38 . se aeriseste incaperea. Dupa introducerea apei. cu mana stanga indeparteaza fesele. cu mana dreapta introduce canula prin anus in rect. se elimina aerul si apa rece de pe tubul irigatorului. P. se face toaleta regiunii anale. apa patrunde in jet puternic. Persoana care executa. Dupa introducere este ridicat la o inaltime prea mare. se izoleaza patul cu musama si aleza. imbraca manusi de cauciuc sau foloseste comprese de tifon. dandu-I apoi directia catre spate introducand cativa cm. timp in care apa patrunde in rect.Date subiective NUME: C. irigatorul se ridica ceva mai sus. Se unge canula cu o substanta lubrefianta. se scoate canula si se pune in tavita renala. plosca acoperita va fi indepartata din salon. Se deschide robinetul canulei. Recomandam pacientului sa retina apa 10-15 minute timp in care ii vom schimba pozitia in decubit dorsal. PLAN DE ÎNGRIJIRE . Daca irigatorul este ridicat la o inaltime prea mare. nu se lasa sa patrunda aer si se inchide robinetul. acoperim bolnavul cu o invelitoare lasand descoperita regiunea care ne intereseaza. Se inchide robinetul. la inceput cativa cm pe o linie imaginara care uneste anusul cu ombilicul. mareste peristaltismul intestinal si este evacuata. Persoana care a facut clisma se spala si noteaza in foaia de observatie tehnic executata. cand bolnavul sesizeaza senzatia de scaun va fi condus la toaleta. daca nu se poate deplasa I se aseaza sub bazin plosca.Il asezam in decubit lateral stang cu membrele inferioare flectate pe abdomen.CAZUL I – Culugerea datelor 1. mareste peristaltismul intestinal si este evacuata. apa patrunde in jet puternic. ceea ce favorizeaza patrunderea lichidului cat mai in profunzime.

COLATERALE: neagă boli importante.scăzută .durere în fosa iliacă dreaptă ANTECEDENTE PERSONALE: .scaun – absent (3 zle) diureză.greutate: 52 kg. OBIŞNUINŢE DE VIAŢĂ: nu consumă alcool. RH pozitiv.menarha la 15 ani . locuieşte cu soţul şi copilul.un avort spontan . 5 zile.NAŢIONALITATE: română PREGĂTIRE PROFESIONALĂ: liceul OCUPAŢIA: educatoare DOMICILIUL: com. Date obiective DATA INTERNĂRII: 04. consumă o cafea zilnic. .02.flux menstrual la 30 zile. .grup sanguin: A II. SEMNE PARTICULARE: . jud. la casă. fără dureri ANTECEDENTE HEREDO. Vaslui CONDIŢII DE VIAŢĂ: bune. nu ţine regim. 1. Lipovat. .2012 39 . ambii sunt salariaţi.o naştere normală .nu se ştie alergică la nici un medicament FUNCŢII VITALE: TA = 135/ 70 mm Hg AV = 96 b/min R = 23 r/min T0 = 380 C FUNCŢII VEGETATIVE: .apetit – scăzut .68 cm.inălţime: 1.

curate.febră moderată (380C ). iar de 24 de ore au apărut dureri în fosa iliacă dreaptă.tahipnee.vărsături. . . . ISTORICUL BOLII: Pacienta declară că în urmă cu 5 zile au apărut greţurile şi vărsăturile. 40 . DIAGNOSTIC MEDICAL: apendicită acută flegmonoasă MOTIVELE INTERNĂRII: . stare generală uşor alterată.greţuri.OBSERVAŢII: sistem osteo. .articular integru. tegumente integre. .cefalee. .durere ăn fosa iliacă dreaptă.tahicardie.

Medicul indică intervenţia chirurgicală. DI. a Metroclorpramid f.Dispnee cu polipnee R = 23 resp/min.fistule. .peritonita.I. 04. . VSH. salon aerisit. .I. grup sanguin şi Rh. D.NEVOI AFECTATE ORA 8. OBIECTIVE 41 IMPLEMENTARE R = 20 r/min AV = 88 b/min Pacenta colaborează echipa de îngrijire.La recomandarea medicului pregătesc pacienta pentru efectuarea echografiei abdominale.hemoragie postoperatorie . Vulnerabilitatea faţă de pericole. . Durere în zona inghinală cu iradieri în membrul inferior şi hipocondrul drept. EVALUARE ORA 1100 TA = 125/70 mm Hg R = 29 r/min AV = 88 b/min Pacienta este mai liniştită din punct de vedere emoţional. păstrez temperatura şi umiditatea tahicardiei şi a constante în salon. glicemie.Tahicardie 96 b/min . cu EVALUARE .ocluzie intestinală.02. Reducerea durerii.IM.2012 1)Nevoia de a evita pericole. Asigur pacientei o poziţie antalgică.evisceraţii. Discut cu pacienta pentru a+i înlătura anxietatea a anxietăţii. şi IMPLEMENTARE . IM .Recoltez sănge pentru investigaţii de laborator în urgenţă: HLG.Anxietate . Anxietate TA = 135/70 mm Hg R = 23 r/min AV = 96 b/min 2) Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie. .Mă prezint pacientei şi asigur un microclimat favorabil ( temperatura camerei de aproximativ 200C.O.I. Masor funcţiile vitale şi le notez în F. lenjerie de pat şi de corp curată). .Administrez la indicaţia medicului Algocalmin F.Port discuţii cu pacienta pentru a înlătura anxietatea şi pentru a-i mări încrederea în echipa de îngrijire şi pentru a colabora cu aceasta. .Aplic punga cu gheaţă în zona inghinală pentru a diminua durerea. . umiditate. a Aerisesc salonul. Risc potenţial de complicaţie imediată şi tardivă: . polipneei Pentru reducerea durerii aplic punga cu gheaţă în regiunea inghinală şi comprese reci pe frunte.Durere în fosa iliacă dreaptă NEVOI AFECTATE OBIECTIVE -Reducerea anxietăţii -Combaterea durerii -Prevenirea complicaţiilor posibile infecţilor interioare.

Asigur lenjerie de pat curată parţial 42 . susţinând-o în poziţie de decubit Greaţă permanentă.Aerisesc camera. satisfacerea nevoii D. calde. susţinându-i capul.I. patul fiind protejat cu muşama şi aleză şi apoi aduc la cunoştinţă medicului. (normale) . limite constante limite fiziologice.I. captez lichidul de vărsătură în tăviţa renală. alimenta şi hidrata.Pregătesc materialele necesare şi ajut pacienta în Vărsături: 1 timpul vărsăturilor. . Hipertermie . .Durere . 5( Nevoia de a se Autonomie îmbrăca şi dezbrăca. Febră moderată (380C ). .Ofer pacientei un pahar cu soluţie aromată pentru a-şi clăti gura. tegumente roşii uscate.La indicaţia medicului administrez IM. lateral. vărsăturilor şi a greţurilor D.Algocalmin F.I. la 370C. 4) Nevoia de a-şi păstra Combaterea febrei şi . realizat . . D.Hipertermie .Ajut pacienta să se îmbrace şi să se dezbrace cu Obiectiv lenjerie de spital. Inapitenţă .Aplic pacientei comprese reci pe frunte . datorită procesului inflamator.Anzietate în .Greaţă şi vărsături datorită procesului inflamator . Dificultate de a se îmbrăca şi dezbrăca .I.Lenjeria de corp şi pat curată şi uscată.3) Nevoia de a se Reducerea durerii.Asigur pacientei condiţii de microclimat Temperatura a scăzut temperatura corpului în păstrarea temoeraturii în corespunzător.

I. -Transpiraţii moderate.Oligurie ( 900ml/24h) . Eliminare inadecvată . apoi notez în F.Durere. . 43 .Anxietate EVALUARE . ore.Febra înlătura anxietatea. . .Efectuez o clismă evacuatoare.Discut cu pacienta pentru a-i . D. Constipaţie – absenţa scaunelor de 3 zile.Igienă satisfăcută.Greaţă IMPLEMENTARE .I. . D.Nevoie parţial satisfăcută. are mare încredere în echipa de îngrijire. Somn întrerupt de cca 4 de un somn corespunzător salon aerisit.Rog pacienta să facă exerciţii de respiraţie profundă pentru înlăturarea senzaţiei de greaţă. .Pacienta ingeră 200 ml ceai.NEVOIA AFECTATĂ OBIECTIVE 6) Nevoia de a elimina . .Tranzit intestinal normal. . lenjerie curată.Combaterea oliguriei. Pacienta este liniştită.Creez un mediu adecvat: linişte.O. . calitativ şi cantitativ. . .Pacienta să beneficieze .Explic pacientei importanţa spălării pe măini după satisfacerea nevoii.Deservesc pacienta la pat cu plosca pentru satisfacerea nevoilor şi observ cantitatea şi aspectul eliminărilor.Incurajez pacienta şi îi explic importanţa ingerării de lichide. 7) Nevoia de a se odihni .

intervenţiei chirurgicale.8) Nevoia de a fi curat şi îngrijit Asigurarea aseptizării D. TA = 120/70 mm Hg. badijonare cu tinctiură de iod a abdomenului. Conduc pacienta la sala de operaţie pentru intervenţia chirurgicală.O. Pregătesc pacienta pentru intervenţia chirurgicală prin: pregătire fizică şi psihică. Pacienta este echilibrată psihic. Dificultate în satisfacerea tegumentelor în vederea nevoii datorită durerii. febrei. degresare. La indicaţia medicului administrez Diazepam ½ f. pregătire locală prin: epilare. spălare. Acceptă intervenţia chirurgicală. Câmpul operator este pregătit. AV = 96 b/min. anxietăţii.I. R = 19 r/min 44 . Măsor funcţiile vitale şi le notez în F.

care va fi operată la orele 1600.RAPORT DE PREDARE ZIUA I – preoperator La schimbarea turei predau pacienta C. Câmpul operator este efectuat.P. Pacienta nu a prezentat complicaţii post operatorii: NEVOIA AFECTATĂ OBIECTIVE IMPLEMENTARE EVALUARE 45 . Evaluarea funcţiilor vitale este efectuată.

ORA 800.Risc potenţial de complicaţii imediate şi tardive: -Hemoragie postoperatorie .ceai neîndulcit .02.Dureri diminuate .Aerisesc salonul .Asigur o poziţie antalgică pacientei.compot .Monitorizez funcţiile vitale .I.Reducerea durerii 1)Nevoia de a evita -Prevenirea pericole complicaţiilor D. 05. Incapacitatea de a-şi satisface nevoile de igienă Intervenţia chirurgicală .Efectuează toaleta parţială a pacientei la pat . Vulnerabilitatea faţă de pericole .2012 . de decubit dorsal fără pernă .Evisceraţii Risc pentru infectarea plăgii operate 2) Nevoia de a fi curat şi îngrijit D.Pacienta să prezinte tegumente şi mucoase curate şi pansamente curat aplicate .I.Discut cu pacienta în vederea Pacienta este curată şi se comportă conştientizării următoarelor tehnici ce bine cu privire la atitudinea faţă de urmează să i le aplic îngrijirile igienice . IM şi antibioticePenicilină 1000000 U.Administrez la indicaţia medicului antialgice: Algocalmin f. la 6 ore ORA 1200 .Nu prezintă complicaţii post operatorii TA = 110/70 mm Hg AV = 80 b/ min R = 20 r/min .supă de zarzavat 3) Nevoia de a se alimenta şi hidrata D. Dificultate de a se alimenta şi hidrata O alimentare şi o hidratare calitativă şi cantitativă corespunzătoare la o zi după intervenţia chirurgicală NEVOIA AFECTATĂ OBIECTIVE 46 IMPLEMENTARE EVALUARE .I.Mobilizez pasiv pacienta .Port discuţii cu pacienta în vederea îngrijirilor programate .Efectuez pansarea plăgii operatorii în condiţii de asepsie Port discuţii cu pacienta şi o încurajez să Pacienta are o toleranţă digestivă consum lichide: bună şi este echilibrată emoţional .I.Durere ( plaga operatorie) .Asigur un microclimat favorabil pacientei .I.Pausez plaga operatorie .

Asigur pacienta cu lenjerie de corp şi pat curată şi confortabilă. 5) Nevoia de a dormi şi a se . are încredere în echipa de îngrijire şi a dormit o ora în timpul zilei.somn întrerupt . Rog pacienta să se relaxeze citind o revistă sau privind la televizor.Diureză normală intestinal (1500ml/24 h ) Transpiraţii moderate Refuză să meargă la toaletă din teama de a nu se deschide plaga operatorie . un somn eficient calitativ şi D.Reducerea durerii . .I. Temperatură şi umiditate adecvate în salon. Aerisesc salonul.Pacienta să beneficieze de odihni. atenuarea durerii.Incapacitatea de a se cantitativ suficient odihni .Observ şi notez diureză în F. NEVOIA AFECTATĂ OBIECTIVE IMPLEMENTARE EVALUARE 47 . Administrez la indicaţia medicului un Algocalmin IM (f. asigurarea unei igiene corporale corespunzătoare.O. Poziţionez pacienta cât mai confortabil.I. Stabilesc cu pacienta un orar de somn şi odihnă.disconfort abdominal Creez un mediu adecvat:linişte.Ajut pacienta să meargă la toaletă pentru .Port diverse discuţii cu pacienta pentru .Pacienta are tranzit mişcare intestinal pentru gaze .I) înainte de culcare pentru a diminua durerea şi pentru ca pacienta să aibă un somn cât mai liniştit Pacienta este mai liniştită.4) Nevoia de a elimina Reluarea tranzitului D.Urinează normal 1500 satisfacerea nevoii ml/24 h .Scaun normal.durere .

. RAPORT DE PREDARE 48 .Ajut pacienta să se deplaseze şi să facă diverse exerciţii. uscate şi Administrez. . . Febra se menţine 0 37. Comunicare inadecvată la nevoile.Independenţă în satisfacerea nevoii Pacienta merge greu în poziţia aplicată. Explic pacientei importanţa acumulării de noi cunoştinţe în ceea ce priveşte afecţiunea sa. Dificultate în efectuarea mişcărilor necesare îmbrăcării şi detbrăcării.O fac să înţeleagă că imobilitatea este o stare trecătoare şi că în curând va putea relua mersul normal. Pacienta manifestă interes pentru a comunica şi are încredere în echipa de îngrijire şi în persoanele apropiate.Mobilizarea activă. Pacienta să-şi exprime D.Durere . O antrenez în diferite activităţi ( citit. . menţinânduşi cu mâna plaga operată.Calmarea durerii. O încurajez să-şi exprime emoţiile sau nevoile şi să comunice cu cei din jurul său. Prevăd intrevederea cu cei dragi. temperatura corpului în limitele anxietăţii. 7) Nevoia de a-şi menţine . privit la televizor) care să îi dea sentimentul de utilitate. la indicaţia medicului.I.Discut cu pacienta pentru a lua o poziţie adecvată în pat. la 6 h. diminua febra. . aplic comprese reci pe frunte pentru a normale.I.La indicaţia medicului administrez antialgice. . Port discuţii cu pacienta pentru a trece de această stare.excreta pe 24 h. 8) Nevoia de a comunica.6) Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca. comunica eficient la nivel afectiv.Anxietate Algocalmin fI IM şi respectiv Penicilina . .Combaterea febrei şi a Aerisesc încăperea. Hipertermie Calculez bilanţul ingesta.Tegumente roşii. medicaţia antitermică şi antiinfecţioasă: . . D.Anxietate .Febra de resorbţie 1000000 U. discut cu pacienta. să poată nivel afectiv.I. calde.I. D.5 C( subfebrilitate ) la Obiectiv parţial realizat.

AV = 92 b/min .I.Algocalmin f. Tratament medicamentos: . la 6 ore.postoperatorie La schimbarea turei predau pacienta C.I IM. .TA = 120/70 mm Hg.P.II –a .Penicilină: 1000000 U.tegumente şi mucoase uşor colorate. NEVOIA AFECTATĂ OBIECTIVE IMPLEMENTAREA EVALUARE 49 .febră moderată 37. Am administrat Algocalminul pentru a diminua durerile provocate de plaga operatorie.ZIUA a.R = 18 r/min. cu stare generală uşor alterată datorită intervenţiei chirurgicale. . .20C. . Pacienta prezintă: .

Ora 1100 Obiectiv parţial realizat. D. nu alimenta şi a se hidrata. D.O.Mobilizez pacienta activ şi pasiv şi asigur un microclimat favorabil (salon aerisit. compot. suficient din punct de vedere .Durere .Încurajez pacienta la o plimbare în curtea Pacienta are un somn liniştit.Reducerea durerii şi asigurarea unui somn calitativ şi cantitativ normal. fiziologice. 2) Nevoia de a fi curat şi îngrijit.Asigur aerisirea salonului şi deschiderea cantitativ. . . funcţiile vitale. să respire aer curat.I.Măsor şi notez în F. Dificultate în a se diureză în limite nevoii. Pacienta colaborează şi şi-a schimbat în bine încrederea faţă de sine. lenjeriei de corp şi pat. . se alimenta.Urmăresc cu atenţie şi o însoţesc la baie unde îşi face toaleta parţială.Risc de infectare a plăgii operatorii. la 6 ore.Diminuarea anxietăţii.I.I. . nu prezintă complicaţii.Port discuţii cu pacienta pentru a-i reda singură nevoile.06.Măsurarea funcţiilor vitale. .Dezinfectez şi pnsez plaga operatorie. nevoie satisfăcută. încrederea în sine. Pacienta să-şi satisfacă . . D.I. TA = 110/60 mm Hg AV = 80 b/min R = 19 r/min . supă de zarzavat sau alte prezintă probleme. 5) Nevoia de a dormi şi a se odihni. IMPLEMENTARE EVALUARE NEVOIA AFECTATĂ OBIECTIVE 50 . Nevoia parţial satisfăcută datorită durerii . alimenta şi a se hidrata. D.Administrez la indicaţia medicului Algocalmin f. spitalului.Discut cu pacienta. . 3) Nevoia de a se Reducerea dificultăţii de a Încurajez pacienta să se alimenteze cu Pacienta se alimentează eficient. Satisfacerea parţială a nevoii. 4) Nevoia de a elimina.Asigur liniştea în salon. îi asigur o poziţie antalgică. 1500ml/24 ore. . Observ şi notez diureza în F. . Vulnerabilitatea faţă de pericole. alimenta şi a se hidrata. O însoţesc la baie.02. temperatura camerei constantă).I.2012. . D.Plagă curată.Reducerea durerii şi a riscului infecţios. . . Dificultate în a se alimente uşoare ca: iaurt. ORA 800 1) Nevoia de a evita pericolele. fără risc de infecţie.I.Dureri diminuate. Pacienta să prezinte o Discut cu pacienta în vederea satisfacerii Diureză normală. ceaiuri.I IM şi tot IM Penicilina 1000000 U.O. . brânză de vaci.

Pacienta colaborează.Redarea autonomiei se dezbrăca. min. activităţi recreative care să îi crească buna dispoziţie. D. se simte mai bine. interesată de efectuarea prin: ieşirea la plimbare 20-30 Lipsă de interes pentru diverse diverselor activităţi recreative. are autonomie în satisfacerea nevoii. Dificultate în efectuarea mişcărilor necesare datorită durerii.I.6) Nevoia de a se îmbrăca şi a . Pacienta colaborează. este echilibrată. 7) Nevoia de a se recrea. planificarea de activităţi. RAPORT DE PREDARE 51 .I. apoi prin parcul spitalului. satisfacerea nevoii. în Diacut şi încurajez pacienta în vederea efectuării mişcărilor necesare la îmbrăcat. pe zi. Neplăcerea de a efectua bună dispoziţie şi să fie momentul dificil în care se află activităţi recreative. Pacienta să prezinte o stare de Ajut pacienta să depăşească D. Ajut pacienta să facă exerciţii de mişcare la început prin salon.

III –a – postoperatorie Predau pacienta C. AV = 78 b/min. T0 = 37. R = 18 r/min. afebrilă.P. 52 .I.10C. Tratament cu antibiotice: Penicilină: 1000000 U. Pacienta are tranzit intestinal prezent. la 6 ore. Am evaluat funcţiile vitale: TA = 115/60 mm Hg.ZIUA a. cu stare generală bună.

inălţime: 1.apetit – inapetenţă . RH pozitiv. . . VÂRSTA: 34 ani SEX: feminin STARE CIVILĂ: divorţată RELIGIE: ortodoxă NAŢIONALITATE: română PREGĂTIRE PROFESIONALĂ: liceul OCUPAŢIA: muncitoare DOMICILIUL: com.Date subiective NUME: S.greutate: 70 kg.scaun – normal .CAZUL II – Culugerea datelor 1. într-o cameră închiriată OBIŞNUINŢE DE VIAŢĂ: nu consumă alcool.nu se ştie alergică la nici un medicament FUNCŢII VITALE: TA = 140/ 75 mm Hg AV = 97 b/min R = 24 r/min T0 = 38. fumează ( 10 ţigări/zi ).durere: durere acută în fosa iliacă dreaptă ANTECEDENTE PERSONALE: .menarha la 14 ani 53 .30 C FUNCŢII VEGETATIVE: . Tanacu. jud. locuieşte singură. 2 cafele zilnic SEMNE PARTICULARE: .diureză: scăzută .grup sanguin: B III.74 cm. Vaslui CONDIŢII DE VIAŢĂ: medii.PLAN DE ÎNGRIJIRE . .D.

. . greţuri. .02.febră moderată (38. ameţeli. .articular integru. .naşteri 0 .tahicardie. tegumente integre. ISTORICUL BOLII: Afecţiunea a debutat în urmă cu trei zile. Date obiective DATA INTERNĂRII: 10. 2.vărsături.cefalee. DIAGNOSTIC MEDICAL: apendicită acută MOTIVELE INTERNĂRII: . . 54 . curate. motiv pentru care este transportată la spital..30C ). 3 zile.greţuri. vărsături.COLATERALE: neagă boli importante.tahipnee. în urma unui efort fizic menţinut.flux menstrual la 28 zile.durere în fosa iliacă dreaptă. stare generală uşor alterată.2012 OBSERVAŢII: sistem osteo. inapetenţă.un avort la cerere . Pacienta afirmă că au apărut dureri în zona inghinală ( fosa iliacă dreaptă ). dureri moderate ANTECEDENTE HEREDO.

55 .

.O.I.IM. a anxietăţii. glicemie. DI. a avea o bună circulaţie. complicaţiilor Risc potenţial de posibile complicaţie imediată şi tardivă: . . Discut cu pacienta pentru a o linişti. Asigur pacientei o poziţie antalgică.Recoltez sânge pentru investigaţii de laborator în urgenţă: HLG. Masor funcţiile vitale şi le notez în F.Administrez la indicaţia medicului Algocalmin F.fistule. . EVALUARE ORA 1200 TA = 130/70 mm Hg R = 22 r/min AV = 892b/min Pacienta este mai liniştită psihic. . Metroclorpramid f.02.Aplic punga cu gheaţă în zona inghinală pentru a diminua durerea.NEVOI AFECTATE ORA 8. Pentru reducerea durerii aplic punga cu gheaţă în regiunea inghinală şi comprese reci pe frunte.I. durerii D.I. VSH. anxietate. Aerisesc salonul.hemoragie postoperatorie .ocluzie intestinală.Mă recomand pacientei şi îi asigur un microclimat favorabil ( temperatura camerei de aproximativ 20-220C. -Menţinerea polipnee (24 r/min) funcţiilor vitale în Datorită durerii în fosa limitele iliacă dreaptă (proces fiziologice. -Reducerea anxietăţii 1)Nevoia de a evita -Combaterea pericolele. Durere în zona inghinală cu iradieri în membrul inferior şi hipocondrul drept. R = 22 r/min AV = 90 b/min Pacenta este liniştită şi cooperează cu echipa de îngrijire.Port discuţii cu pacienta pentru a înlătura anxietatea şi pentru a avea încrederea în echipa de îngrijire .Tahicardie (97 b/min ). IM . 10. . lenjerie de pat şi de corp curată). grup sanguin şi Rh. salon aerisit. inflamator).La recomandarea medicului pregătesc pacienta pentru efectuarea echografiei abdominale. Vulnerabilitatea faţă -Prevenirea de pericole.evisceraţii.2012 OBIECTIVE IMPLEMENTARE . 56 . Anxietate TA = 140/75 mm Hg R = 24 r/min AV = 97 b/min 2) Nevoia de a respira şi de Reducerea durerii.peritonita. .

Menţinerea temperaturii în limite fiziologice. rece. OBIECTIVE IMPLEMENTARE EVALUARE NEVOIA AFECTATĂ 57 . satisfacerea nevoii.Reducerea durerii şi a anxietăţii. .30C) Anxietate. .Asigur pacientei o hidratare corespunzătoare: ceai a greţurilor îndulcit.Aerisesc salonul .Transpiraţii moderate.Asigur un microclimat favorabil (lenjerie curată şi la 37. .I. D. durere. D. . efectuez o clismă evacuatoare.Rog pacienta să respire aânc pentru a-i diminua senzaţia de greaţă. . o însoţesc la baie pentru .Elimină urină în în limite fiziologice. are încredere în echipa de îngrijire. fiind provocată numai de durere. în cantităţi mici. Algocalmin f. aerisesc salonul. OBIECTIVE IMPLEMENTARE Reducerea vărsăturilor şi . .Greaţă 4) Nevoia de a-şi păstra temperatura corpului în limite normale.50C uscată.I. Hipertermie Febră moderată (38. D.I.I. Colaborează.La indicaţia medicului. . notez în F. . .Oligurie 750 ml/24 h. 5) Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: D. .Reducerea durerii.Autonomie în satisfacerea nevoii.proces inflamator. durere. .Explic pacientei importanţa spălării pe mâini. aplic comprese reci pe frunte.NEVOI AFECTATE 3) Nevoia de a se alimenta şi hidrata.atât de corp cât şi de pat). curată. Temperatura a scăzut .Greaţă. -Discut cu pacienta. îi explic că această incapacitate de a se îmbrăca şi dezbrăca este temporară.Discut cu pacienta.Pacienta se simte mai bine.Ajut pacienta în satisfacerea nevoii.Asigur lenjerie de pat şi de corp curată şi lejeră. . EVALUARE Greaţa persistă. Incapacitate în satisfacerea nevoii: proces inflamator. în caz de nevoie. Inapetenţă . schimbată. 6) Nevoia de a elinima. .Vărsături alimentare la ora1000. . . durere. Eliminare inadecvată.Asigurarea unei diureze . normal. -Administrez.O.I IM. la indicaţia medicului. observ cantitatea şi culoarea cantitate şi aspect eliminărilor.

Medicul a hotărât inervenţia chirurgicală la ora 1300. febrei. .I. operaţie.Însoţesc pacienta la sala de nevoia datorită durerii. a 8) Nevoia de a comunica. funcţiile vitale. . pentru intervenţia pacientei prin radere şi degresare D.Îi fac cunoştinţă cu o pacientă deja operată şi cu o evoluţie bună. Somn întrerupt .Efectuez toaleta parţială a îngrijit.Anxietate .Pregătirea tegumentelor . este pregătită fizic şi echilibrată psihic. . .Realizarea câmpului .7) Nevoia de a se odihni D. 200C. Pacienta este mai liniştită. RAPORT DE PREDARE 58 . 9) Nevoia de a fi curat şi . operator. imposibilitatea de a-şi satisface .Creez un mediu adecvat: linişte.Discut cu pacienta pentru a-i înlătura anxietatea.I.O. curată din punct de vedere fizic şi liniştită psihic. . Izolare socială.Discut cu pacienta pentru înlăturarea anxietăţii. La indicaţia medicului administrez Diazepam ½ f.Pregătirea psihică şi durere) fizică a pacientei pentru intervenţia chirurgicală. Intervenţia chirurgicală. . anxietăţii . . .chirurgicală. cu alcool. D.Durere.Discut cu pacienta şi parcurg etapele pregătirii preoperatorii.I.Măsor şi notez în F.Reducerea anxietăţii.( anxietate. şi de corp. . Pacienta colaborează cu echipa de îngrijire. lenjerie curată de pat adormit o oră în timpul zilei. salon aerisit. temperatură de aprox. Reducerea durerii.Pacienta să beneficieze de un somn corespunzător calitativ şi cantitativ. Pacienta se simte bine.Febra .

Analize recoltate în urgenţă. Evaluarea funcţiilor vitale este efectuată şi notată în F. NEVOIA AFECTATĂ OBIECTIVE IMPLEMENTARE EVALUARE 59 . Câmpul operator este efectuat.ZIUA I – preoperator La schimbarea turei predau pacienta S.O.D.

Evisceraţii -Risc pentru infectarea plăgii operate 2) Nevoia de a se alimenta .Reluarea tranzitului intestinal . .I.ORA 800. de zarzavat.Măsor şi notez în F. temperatură moderată. Vulnerabilitatea faţă de pericole Risc potenţial de complicaţii imediate şi tardive: -Hemoragie postoperatorie .I.Nu prezintă complicaţii TA = 140/70 mm Hg AV = 90 b/ min R = 23 r/min . supă cantitate suficientă de lichide. .Aerisesc salonul. complicaţiilor posibile D. compot.I. .Ajut pacienta să se aşeze într-o poziţie comodă pentru a se putea hodrata.Reducerea durerii 1)Nevoia de a evita -Prevenirea pericolele. funcţiile vitale. . Inapetenţă corespunzătoare Dificultate de a se alimenta şi hidrata .Dureri s-au mai diminuat.Urmărirea şi şi hidrata. Diureză aproximativ în limite normale. IM. 3) Nevoia de a elimina.Ajut pacienta să ia o poziţie antalgică în pat. la 6 ore.Ocluzie intestinală . Penicilină 1000000 U. efectuarea unei hidratări D. . satisfacerea nevoii Diureză în limite fiziologice.Administrez la indicaţia medicului Algocalmin f.(1200 ml/24h) .2012 .Ajut pacienta să meargă la toaletă pentru Tranzit intestinal prezent. . 11.O.I.02. dar există.O.Asigur un microclimat favorabil pacientei .Discut cu pacienta şi o încurajez să Pacienta înţelege şi consumă o consume lichide: ceai îndulcit. lenjerie de pat şi corp curată şi uscată. NEVOIA AFECTATĂ OBIECTIVE 60 IMPLEMENTARE EVALUARE .Autonomie în satisfacerea nevoilor .Observ şi notez diureza în F. ORA 1200 .

30C.4) Nevoia de a fi curat şi îngrijit. diminua febra.Combaterea febrei. pat adecvată. durerii -Aplic comprese reci pe frunte pentru a Pacienta este mai liniştită.Pacienta se simte mai bine curată şi schimbată.Plaga este curată. Febra a mai scăzut.I. . . nu prezintă risc de infecţii 5) Nevoia de a-şi menţine . . . Hipertermie (febră .Redarea autonomiei în satisfacerea nevoii. .Menţinerea tegumentelor curate. T0 = 37. durere.Aerisesc salonul şi asigur lenjerie de corp şi moderată 37.Calculez bilanţul ingesta .80C. anxietate) NEVOIA AFECTATĂ OBIECTIVE IMPLEMENTARE EVALUARE 61 . D.Efectuez pansarea plăgii operatorii în perfecte condiţii de asepsie . Dificultate în satisfacerea nevoii. limite normale. temperatura corpului în şi anxietăţii.I.excreta pe 24 h. D. corect aplicate. .Ajut pacienta să se deplaseze la baie pentru efectuarea toaletei parţiale şi îi explic importanţa efectuării acestei tehnici. .Pansamente curate.

familia şi restul pacienţilor din salon. 8) Nevoia de a comunica. Izolare socială. este mai liniştită. salon aerisit. dezbrăca.Pacienta să beneficieze de un somn suficient cantitativ şi calitativ.(durere.Comunicare eficientă D. fiind provocată satisfacerea nevoii. Stabilesc cu pacienta un orar de somn şi odihnă.I. Creez un mediu adecvat odihnei: linişte.Ajut pacienta în satisfacerea nevoii.Discut cu pacienta şi îi explic că această Pacienta înţelege şi incapacitate de a se îmbrăca şi a se colaborează pentru dezbrăca este temporară. relaxată.Reducerea durerii.Autonomie în D. Comunicare atât cu echipa de îngrijire ineficientă la nivel afectiv.I. O încurajez să-şi exprime emoţiile şi să comunice cu cei din jurul său ( echipa de îngrijire. RAPORT DE PREDARE 62 .Asigur lenjerie de corp şi pat curată şi uscată.Ajut pacienta să ia o poziţie antalgică în pat. colegi de salon ). cât şi cu restul pacientelor din salon. durerea s-a mai diminuat 7) Nevoia de a se îmbrăca şi . lenjerie curată. Incapacitate în satisfacerea satisfacerea nevoii nevoii. familie. . . de durerea postoperatorie locală. Prevăd intrevederea cu cei dragi.Pacienta înţelege. . Administrez la indicaţia medicului o tabletă Algocalmin per os pentru combaterea durerii Pacienta a dormit o oră şi jumătate în timpul zilei.I. Explic pacientei importanţa acumulării de noi cunoştinţe în ceea ce priveşte afecţiunea sa.Calmarea durerii. . Somn întrerupt (datorită durerii plăgii operatorii) . . anxietate) . Asigur o poziţie antalgică. colaborează şi comunică eficient cu echipa de îngrijire. Port discuţii cu pacienta pentru a trece de această stare. . D. .6) Nevoia de a dormi şi a se odihni.

30C.AV = 92 b/min .D. Tratament medicamentos: . .TA = 120/70 mm Hg. 63 . .postoperatorie La schimbarea turei predau pacienta S.I.I IM.febră moderată 37.Penicilină: 1000000 U. cu stare generală uşor alterată datorită intervenţiei chirurgicale. .II –a .tegumente şi mucoase uşor colorate.Algocalmin f.R = 20 r/min.ZIUA a. la 6 ore. Am administrat Algocalminul pentru a diminua durerile provocate de plaga operatorie. . Pacienta prezintă: .

să se relaxeze EVALUARE ORA12 TA = 130/70 mm Hg AV = 82 b/min R = 19 r/min T0 = 37. .risc de infecţie la nivelul plăgii operatorii .I.administrez la indicaţia medicului. administrez IM.60C.2012 ORA 8 . .reducerea durerii şi eliminarea 1)Nevoia de a evita pericolele.NEVOIA AFECTATĂ OBIECTIVE 00 12. riscului infecţios D. . -observ şi notez în F.O.însoţesc la toaletă pentru satisfacerea nevoii.explic pacientului importanţa hidratării -încurajez pacientul să consume: ceaiuri neîndulcite. 64 . IM .pacientul să prezinte o temperatura corpului în limite temperatură în limite fiziologice fiziologice: D. IMPLEMENTARE .asigur poziţia antalgică.tranzit intestinal prezent Pacientul este mai liniştit T0 0 370C. . . funcţiile vitale. .efectuez toaleta plăgii în condiţie de asepsie. relaxată a pacientului. hidratării corespunzătoare a D. subfebrilitate T0 = 37. piureuri de legume. supe de zarzavat. . .asigur un microclimat favorabil: salon aerisit. algocalin f I.70C Dureri diminuate Plaga operatorie fără risc de infecţie.durere . cantitatea şi aspectul diurezei.mobilizez activ şi pasiv pacientul. Vulnerabilitatea faţă de pericole: .I. 3) Nevoia de a elimina .la indicaţia medicului.să prezinte tranzit intestinal.O.pacientul să prezinte o diureză . 00 Pacientul se hidratează şi se alimentează corespunzător. 4) Nevoia de a-şi menţine .diureză normală fiziologică .elimină gaze .diureză normală 1500 ml/24 h .anxietate 2) Nevoia de a se alimenta şi .aerisesc salonul discut cu pacientul şi-l rog să stea liniştit.I. compot.măsor şi notez în F.02.asigurarea alimentării şi hidrata. lenjerie curată: . o fiolă de algocalmin. Inapetenţă pacientului Dificultate de a se alimenta şi hidrata.

să D. Îşi efectuează toaleta pe regiuni. de o oră în timpul zilei. 7) Nevoia de a se mişca şi a . 8) Nevoia de a comuica.NEVOIA AFECTATĂ OBIECTIVE 5) Nevoia de a fi curat şi . .I.Discut cu pacienta. uscate . .Să poată comunica eficient la . Somn întrerupt ( durere ) . . EVALUARE Pacienta colaborează. .I.Rog pacienta să se relaxeze. Comunicare inadecvată la nivel afectiv. cantitativ.discut cu pacienta pentru a-şi recăpăta încrederea în sine 6) Nevoia de a se odihni.Îi ofer o revistă să citească înainte de a adormi. Nevoi satisfăcute. .Mă asigur că ocupă o poziţie antalgică în pat.Reducerea durerii. şi se Pacienta comunică cu echipa de îngrijire. mişcării şi o încurajez spre astfel D. odihnitor. Pacienta are un somn liniştit.Reducerea durerii.Pacientul să aibă autonomie în îngrijit. unde işi efectuează toaleta parţială -îi ofer schimburi curate. o încurajez D. să respire aer curat. Mişcări active insuficiente de activităţi ca plimbarea. îngrijire.I. cu familia şi colegele de salon.Îi explic pacientei importanţa avea o bună postură. îi ( durere ) explic că în curând va putea pleca acasă. satisfacerea nevoii Dificultate în satisfacerea nevoii IMPLEMENTARE -însoţescpacientul la baie. Pacienta colaborează mobilizează suficient.Pacienta să beneficieze de un iasă în curtea spitalului câteva somn eficient calitativ şi minute. să comunice cu echipa de nivel afectiv. . 65 .

66 . T0 = 370C. Pacienta are tranzit intestinal prezent. cu stare generală bună.I.III –a – postoperatorie Predau pacienta S. Funcţii vitale: măsurate şi notate în F.D. la 6 ore. R = 18 r/min. Continuă tratamentul cu antibiotice: Penicilină: 1000000 U.RAPORT DE PREDARE ZIUA a. AV = 78 b/min. Sunt în limite fiziologice. TA = 120/60 mm Hg.O. afebrilă.

greutate: 76 kg. RH negativ. .Date subiective NUME: M.grup sanguin: A II. VÂRSTA: 23 ani SEX: B STARE CIVILĂ: necăsătorit RELIGIE: ortodoxă NAŢIONALITATE: română PREGĂTIRE PROFESIONALĂ: liceul OCUPAŢIA: agent vânzări DOMICILIUL: Vaslui CONDIŢII DE VIAŢĂ: bune.PLAN DE ÎNGRIJIRE . locuieşte cu părinţii la bloc.nu se ştie alergică la nici un medicament FUNCŢII VITALE: TA = 120/ 75 mm Hg AV = 95 b/min R = 24 r/min T0 = 38.77 cm.C. apartament cu trei camere OBIŞNUINŢE DE VIAŢĂ: fumează ( 10-15 ţigări/zi ). .CAZUL III – Culugerea datelor 1. o cafea zilnic SEMNE PARTICULARE: . .70 C 67 .inălţime: 1.

cefalee.tahipnee. Date obiective DATA INTERNĂRII: 17. Pacientul afirmă că durerea în fosa iliacă dreaptă a apărut brusc.02.FUNCŢII VEGETATIVE: .apetit – inapetenţă .dureri în fosa iliacă dreaptă.diureză: scăzută . 68 .bolile copilăriei dureri moderate ANTECEDENTE HEREDO. intacte. motive pentru care pacientul s-a prezentat la spital.tahicardie.2012 OBSERVAŢII: sistem osteo. fiind însoţită de febră. cefalee.durere vie în fosa iliacă dreaptă ANTECEDENTE PERSONALE: .articular integru. . greaţă.70C ). ISTORICUL BOLII: Debutul afecţiunii de 24h după un efort fizic prelungit.COLATERALE: neagă boli importante. . stare generală uşor alterată. uşor congestionate de febră .scaun – normal . . DIAGNOSTIC MEDICAL: apendicită acută MOTIVELE INTERNĂRII: . 3.febră moderată (38.greaţă. tegumente curate. . .

I.Aplic punga cu gheaţă în zona inghinală pentru a AV = 90b/min D. urgenţă: HLG. lenjerie curată. R = 22 Pacientul se simte mâini. curată şi uscată. VSH.NEVOI AFECTATE 17)ORA 8. nevoii. şi de 38. .Anxietate.900 ml/24h ).Pacientul este mai odihni asigurarea unui somn . de pericole. eliminare indecvată. temperatură moderată. cantitatea în F.Risc de complicaţii complicaţiilor investigaţii de laborator în NEVOI AFECTATE OBIECTIVE Recoltez sânge pentruIMPLEMENTARE EVALUARE postoperatorii. 5) Nevoia de0a elimina. Asigur pacientului o poziţie antalgică.Însoţesc pacientul la toaletă pentru satisfacerea . Anxietate.Rog pacientul să respire adânc pentru a-i diminua este mai dinimuată.Aerisesc salonul hidratează suficient. în zona inghinală Pacientul să se hidrateze . . inflamator. . fiind mai bine. uacată şi Febră moderată (38.Notez -Menţinerea Masor funcţiile vitale şi le de pat în F.Elimină urină în în limite fiziologice.2012 OBIECTIVE IMPLEMENTARE EVALUARE -Reducerea .IM. Pacientul este mai liniştit şi . D. satisfacerea nevoii: . DI. durere. AV =maib/mindupă 90 bine . 7) Nevoia de a dormi şi a se .avea o bună circulaţie.O.I IM. Incapacitate în îmbrăcării şi Colaborează cu la 0 limite fiziologice. .Asigur lenjerie de pat şi de corp curată.O. . îi explic importanţa tehnicii de a se spăla pe cantitate normală. durerii.70C) durerii şi a . diminua durerea. T0 = 38.Port discuţii cu pacientul pentru a înlătura anxietatea. dezbrăca: . ORA 1200 anxietăţii .I.I. senzaţia de greaţă. salonul.Reducerea durerii şi . Inapetenţă (greaţă) corespunzător. . îngrijire.Menţinerea în efectuarea de a la indicaţia medicului.Febră: 38.Aerisesclejeră. proces anxietăţii. 69 .Asigur lenjeriepacientul în satisfacerea nevoii. a Transpiraţii moderate.I. Aerisesc salonul. .Reducerea -Discut cu pacientul. Temperatura a scăzut echipa D.Creez un climat favorabil odihnei: salon aerisit. comprese reci pe frunte. 6) Nevoia de a se îmbrăca şi fiziologice. Reducerea durerii.Reducerea pat. curat.. în limite fiziologice. TA = 120/75 mm Hg R = 24 r/min AV = 95 b/min. funcţiilor vitale în Pentru durere şi febră aplic punga cu gheaţă în regiunea cooperează cu echipa de limitele inghinală şi comprese reci pe frunte.Pacientul se simte 3) Nevoia de a-şi păstra .Mă recomand pacientului.Administrez la indicaţia medicului Algocalmin f.Ajut curată şi uscată. durere. durerii. Hidratare insuficientă. Algocalmin f.Discut cu pacientul pentru a-i înlătura anxietatea. Pacientul se dreaptă. .Scăderea febrei.Asigur pacientului hidratare glicemie.Asigur lenjerie notez şi corp schimbarea hainelor. linişte. .I.atât de corp cât de D.Autonomie temperatura corpului în temperaturii în dezbrăcării.2 C îngrijire. o oră în timpul insomnie (durere) adecvată anotimpului). Senzaţia de greaţă 4) Nevoia de a se alimenta şi posibile Reducerea greţurilor. 2) Nevoia de a respira şi de ( Oligurie. Tahipnee (24 r/min) . . TA = 120/70 mm Hg 1)Nevoia de a evita -Combaterea – Îl asigur să aibă încredere în echipa de îngrijire R = 22 r/min pericolele.7 C. .Durere D. .20C. Pacientul este mai liniştit. hidrata.Aplic provocată de durere. 17.Asigurarea unei diureze . odihnitor. doarme D. -Prevenirea . Hipertermie . grup sanguin şioRh. Somn întrerupt.Tahicardie (95 b/min). se îmbrăca şi dezbrăca este temporară. diureza. Vulnerabilitatea faţă . liniştit. zilei. liniştit. -Administrez.02. .I. îi explic că această incapacitate .I. limite fiziologice. .r/min a febrei. aprox.

NEVOIA AFECTATĂ 8) Nevoia de a fi curat şi îngrijit. RAPORT DE PREDARE 70 . mai liniştit intervenţiei chirurgicale la ora 1500. . OBIECTIVE .Măsor şi notez funcţiile vitale. IMPLEMENTARE EVALUARE -Medicul a hotărât efectuarea Pacientul se simte bine. pacientului. D. . Imposibilitatea satisfacerii nevoii. colaborează cu echipa de -Efectuez toaleta parţială a îngrijire. psihic. pregătesc locul (zona) operatorie prin radere şi dezinfectare cu alcool.Pregătirea tegumentelor pentru intervenţia chirurgicală.I.

Tratament medicamentos: Penicilină 1000000 U.C.I. Pacientul este liniştit din punct de vedere psihic. Câmpul operator este efectuat. la 6 ore (început preoperator ).ZIUA I – preoperator La schimbarea turei predau pacientul M. NEVOIA AFECTATĂ OBIECTIVE IMPLEMENTARE EVALUARE 71 .

compot.Asigur o poziţie antalgică pacientului în pat . Inapetnţă în limite normale.O. . îi explic importanţa unei hidratări corespunzătoare. Pacientul înţelege şi cooperează consumând lichide pentru asigurarea necesarului hidric al organismului.Să se reia tranzitul intestinal. nu prezintă semne de infecţie. . observ Diureza – limite normale (1500 şi notez diureza în F.Evisceraţii Risc pentru infectarea plăgii operatorii.Durere . IM şi antibioticePenicilină 1000000 U.Pansarea plăgii în perfecte condiţii de asepsie.I.I. efectuarea unei hidratări D. .Ocluzie intestinală. 18.Să prezinte o diureză D.02. 3) Nevoia de a elimina .Îl încurajez să consume ceai îndulcit.Risc potenţial de complicaţii imediate şi tardive: -Hemoragie postoperatorie . în limite fiziologice. . ml/24h ) Tranzit intestinal prezent. Vulnerabilitatea faţă de pericole . NEVOIA AFECTATĂ OBIECTIVE IMPLEMENTARE EVALUARE 72 .Combaterea durerii -Prevenirea complicaţiilor imediate şi tardive. 1100ml/24h ) .I.2012 1)Nevoia de a evita pericolele. D.Nu prezintă complicaţii .ORA 800.Dureri diminuate .Asigur un microclimat favorabil -Administrez la indicaţia medicului antialgice: Algocalmin f.Plagă curată.I.Asigur pacientului o poziţie antalgică. .I. . ORA 1200 . la 6 ore. Dificultate de a se alimenta şi hidrata.Ajut pacientul să meargă la toaletă. supă de zarzavat strecurată. TA = 115/60 mm Hg AV = 85 b/ min R = 20 r/min 2) Nevoia de a se alimenta Urmărirea şi şi hidrata. Oligurie ( aprox. . Măsor funcţiile vitale şi le notez în F.O.

plaga operatoriesatisfacerea nevoii. se linişteşte. a durerii. linişte. la indicaţia medicului . doarme aproximativ o oră şi jumătate în timpul zilei. Scăderea febrei.asigur un climat favorabil odihnei: salon aerisit. -discut cu pacientul pentru a-i înlătura anxietatea. I IM.pacientul înţelege.însoţesc pacientul la baie. o poziţie antalgică. îl ajut la efectuarea toaletei pe regiuni.I. .administrez Algocalmin f. indicaţia medicului Durerea este mai diminuată. relaxată.I.10C. .salon aerisit. colaborează. Subfebrilitate (37. .durere.I.calmarea durerii. febra a scăzut la 37. NEVOIA AFECTATĂ OBIECTIVE IMPLEMENTARE EVALUARE 73 . 5) Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite fiziologice.autonomie în satisfacerea nevoii. îi explic importanţa igienei în viaţa omului. .administrez o fiolă de Algocalmin. . D. suficient cantitativ şi calitativ ..4) Nevoia de a fi curat şi .Menţinerea tegumentelor îngrijit. curate.efectuez pansarea plăgii în condiţii de asepsie. -plaga prezintă semne de vindecare. la Pacientul s-a mai liniştit. lenjerie curată. Dificultate în .. Somn întrerupt ( durere) . D. se simte bine fizic şi psihic.să beneficieze de un somn liniştit. înlăturarea anxietăţii. . pansament curat. . anxietate 6) Nevoia de a se odihni şi a dormi. . uscat.50C) .stabilesc împreună cu paientul un orar de somn şi odihnă Pacientul înţelege. D.

postoperatorie 74 . îl rog să se relaxeze. RAPORT DE PREDARE ZIUA a. . şi uscată şi îi explic că această problemă se va rezolva odată cu calmarea durerilor operatorii . Incapaitate în satisfacerea mai prezinte dureri la nevoii. Pacientul înţelege. se simte asigurându-i lenjerie de corp şi pat curată mai bine în haine curate.6) Nevoia de a se îmbrăca şi Să prezinte autonomie în dezbrăca..II –a .Ajut pacientul să-şi schimbe hainele. satisfacerea nevoii şi să nu D.I. nivelul plăgii operatorii.ajut pacientul să ocupe în pat o poziţie cât mai comodă.

2012. funcţiile vitale. lenjerie curată: la indicaţia medicului.I IM.Algocalmin f. .asigur un microclimat favorabil: salon aerisit.reducerea anxietăţii.R = 19 r/min.T0 = 37.risc de infecţie la nivelul plăgii operatorii . . Vulnerabilitatea faţă de pericole: .O.mobilizez activ pacientul.I.prevenirea eventualelor infecţii IMPLEMENTARE .I.10C.La schimbarea turei predau pacientul M.O.Penicilină: 1000000 U. la 6 ore.C. D.durere OBIECTIVE . Confirmă tratamentul cu: . NEVOIA AFECTATĂ 19. .. cu o stare uşor alterată Pacienta prezintă: dureri moderate la nivelul plăgii operatorii.efectuez toaleta plăgii în condiţie de asepsie.02. ORA 800 1)Nevoia de a evita pericolele.AV = 78 b/min . Funcţii vitale în limite fiziologice – măsurate şi notate în F. . administrez IM. a durerii .TA = 120/60 mm Hg. astfel: . o fiolă de algocalmin.40C Dureri diminuate Plaga operatorie fără risc de infecţie. . 75 EVALUARE ORA1200 TA = 120/60 mm Hg AV = 82 b/min R = 21 r/min T0 = 37. . măsor şi notez în F.

aerisesc salonul 3) Nevoia de a elimina . Dureri diminuate .însoţesc la stea liniştit. observ şi notez în F.anxietate NEVOIA AFECTATĂ OBIECTIVE .asigur un microclimat 19. subfebrilitate discut cu pacientul şi-l rog să 0 0 T = 37. ceaiuri neîndulcite. stea liniştit.însoţesc .administrez la indicaţia medicului. pacientului importanţa Pacientul se hidratează şi se asigurarea alimentării şi .diureză 0C.risc de infecţie la nivelul plăgii administrez IM.să prezinte tranzit intestinal. o fiolă de T0 = 37. . . legume.efectuez toaleta plăgii în Plaga operatorie fără risc de 2) Nevoia de a se alimenta .anxietate condiţie importanţa infecţie.6 să se relaxeze . 3) Nevoia de a elimina . F.tranzit intestinal prezent T = 37. ORA 8 . Inapetenţă pacientului pacientul săpacientul.administrez la indicaţia Pacientul este mai liniştit temperatura corpului în limite temperatură în limite fiziologice medicului.I. vitale. lenjerie TA = 130/70 mm Hg D. algocalin f I. colaborează.pacientul să prezinte o .reducerea durerii şi eliminarea ORA12 1)Nevoia de a evita pericolele.asigur poziţia IMPLEMENTARE a antalgică.mobilizez activ şi încurajez se hidratează şi se alimentează D. Inapetenţăa-şi menţine . nevoii. supe 0 0 36.aerisesc salonul D.tranzit intestinal prezent 2) Nevoia de a se alimenta şi să. cantitatea şi aspectul diurezei.I. .măsor zarzavat. Pacientul este liniştit pacientului -încurajez pacientul să consume: 4) Nevoia de Dificultate de corpului în temperatură a se alimenta şi ceaiuri temperatura în limite algocalin f I.pacientul să prezinte o .2005. IM neîndulcite.la indicaţia medicului.elimină gaze 4) Nevoia de a-şi menţine .I. hidratării corespunzătoare a şi alimentării corespunzătoare.6 C. diureză în limite normale.I.asigurarea alimentării şi . cantitatea . subfebrilitate discut cu .explic pacientului de asepsie. la toaletă pentru satisfacerea .I.. relaxată EVALUARE 00 00 pacientului. consume: Dificultate de a se alimenta compot. fiziologice: .pacientul să prezinte o diureză pacientul şi-l rog sătoaletă pentru .O. 0 .diureză normală 1700 ml/24 h relaxată a pacientului.01. hidratării Pacientul înţelege. Vulnerabilitatea faţă de curată: AV = 82 b/min pericole: . T hidrata. . să se relaxeze 76 . de zarzavat.O. -observ şi notez în F..pasiv . corespunzător.O. hidratării corespunzătoare a hidratării alimentează corespunzător. intestinal.asigur poziţia antalgică. riscului infecţios favorabil: salon aerisit.tranzit intestinal prezent D.durere . R = 19 r/min . limite fiziologice: fiziologice . IM T0 0 370C.diureză normală 1500 ml/24 h D. normală fiziologică satisfacerea nevoii. şi hidrata. compot. piureuri de legume. funcţiile şi hidrata.explic hidrata.prezinte tranzit şi aspectul diurezei. supe de şi notez în piureuri de .90C.pacientul să prezinte o .70C operatorii algocalmin.

III –a – postoperatorie 77 . satisfacerea nevoii işi efectuează toaleta parţială Îşi efectuează toaleta pe regiuni. uscate Nevoi satisfăcute.NEVOIA AFECTATĂ 5) Nevoia de a fi curat şi îngrijit.Pacientul să aibă autonomie în -însoţescpacientul la baie. -îi ofer schimburi curate.discut cu pacienta pentru a-şi recăpăta încrederea în sine RAPORT DE PREDARE ZIUA a. . Dificultate în satisfacerea nevoii OBIECTIVE IMPLEMENTARE EVALUARE . unde Pacienta colaborează.

I.O. la 6 ore. Continuă tratamentul cu antibiotice: Penicilină: 1000000 U.Predau pacientul M. TA = 125/70 mm Hg.C. AV = 75 b/min. Funcţii vitale: măsurate şi notate în F. Sunt în limite fiziologice.80C. Pacientul are tranzit intestinal prezent. cu stare generală bună. T0 = 36. R = 19 r/min. diureză corespunzătoare. 78 .

Fiole de 2 ml a lg (50%).v. dureri artrozice. copii peste 15 ani: 1 comprimat de 2-3 ori/zi sau la nevoie comprimatele se administreaza cu un pahar mare de apa. din poliartrita cronica evolutiva.ADMINISTRAREA MEDICAMENTATIEI Medicamente utilizate ALGOCALMIN COMPOZITIE Metamizol sodic   ACTIUNE FARMACEUTICA Comprimate: 500 mg. dureri dentare si de sfera O. slab antiinflamator. puternic miotrop.. afectiuni renale. profunda. artrice. POSOLOGIE SI MOD DE ADMINISTRARE Adulti: pana la 1-2 comprimate de 2-3 ori/zi sau 1-2 fiole in injectie i. DIAZEPAM 79 .   1 comprimat sau 1 fiola la nevoie. afectiuni hepatice.R. leucopenie. sindrom febril. mialgii. CONTRAINDICATII Alergie la derivati pirazolonici. Analgezic de doua ori mai intens decat aminofenazona si antipiretic cu actiune intensa la administrare i. deficitde glucoza6-fosfat dehidrogenaza.m. INDICATII Alergii de diverse cauze: nevralgii.. antispastic. granulocito-penie. porfirie.L.

COMPOZITIE

Diazepam, comprimate a 2mg. Un comprimat contine diazepam a 2 mg si excipienti: lactoza, stearat de magneziu, dioxid de siliciu coloidal, celuloza microcristalina.

ACTIUNE FARMACEUTICA

Tranchilizant: miorelaxant si anticonvulsivant. Antispastic uterin.

INDICATII

Diazepamul are urmatoarele indicatii terapeutice anxietate, convulsii, starea de rau epileptic, contracturi musculare, tetanos. Se mai poate utiliza in tratamentul insomniei, sevrajului alcoolic (inclusiv delerium tremens) pregatirea preanestezica si ingrijirea postoperatorie in cazul interventiilor chirurgicale.

CONTRAINDICATII

Hipersensibilitate la diazepam sau la oricare dintre componentii produsului. Glaucomul acut sau cu unghi inchis. Intoxicatie cu alcool sau cu alte deprimante ale sistemului nervos central. Insuficienta hepatica severa. Miastenia gravis. Copii sub 6 luni.

PRECAUTIUNI

Administrarea prelungita sau in doze mari a benzodiazepinelor poate determina dezvoltarea dependentei psihice si fizice. Se recomanda administrarea cu prudenta la pacientii cu antecedente de alcoolism sau dependenta medicamentoasa.

DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE

Adulti: 2-10 mg de 2-3 ori/zi, in functie de severitatea simptomelor. Varstnici: initial 2-2,5 mg de 1-2 ori/zi; la nevoie, doza poate fi crescuta treptat in functie de toleranta clinica a pacientului. Copii peste 6 luni: tratamentul se incepe cu doze mici, 1-2,5 mg de 3-4 ori/zi; la nevoie doza poate fi crescuta treptat in functie de raspunsul terapeutic. In general se recomanda ca durata tratamentului sa nu depaseasca cateva saptamani, iar in cazul intreruperii medicatiei dozele trebuie

80

reduse treptat.

FENOBARBITAL COMPOZITIE Fiole continand solutie 10% (200 mg) si a 4 % (40 mg) fenobarbital in propilenglicol Comprimate continand 100 mg si 15 mg fenobarbital. ACTIUNE FARMACEUTICA INDICATII Sedativ, hipnotic cu actiune prelungita, anticonvulsivant. Sedativ in diferite stari de hiperexcitabilitate, afectiuni medicale sau chirurgicale care necesita sedare, insomnii, epilepsie, convulsii la sugari, copii si adulti, medicatie prenarcotica, adjuvant al fototerapiei in icterul neo-natal. Stari precomatoase si comatoase, parkinsonism, intoleranta la fenobarbital, insuficienta renala, cardiopulmonara si hepatica grava, diabet, porfirie latenta. Adulti ca sedativ, cate un comprimat de 15 mg la 4 ore; hipnotic 1 comprimat de 100 mg seara la culcare; in boala Basedow ½ comprimat de 100 mg/zi; anticolvulsivant, in intoxicatiile cu stricnina, in tetanos 2-3 fiole/zi i.m; in epilepsie se incepe cu ½ comprimat de 100 mg de 2-3 ori/zi continuandu-se cu 200-300 mg/zi fractionat pana la disparitia convulsiilor. Doza unica maxima de 300 mg; doza zilnica maxima 600mg. Copii - sedativ 6mg/kg corp/zi in 3 prize oral sau i.m. anticonvulsionat 3-5 mg/kg corp/doza oral sau i.m. Se poate repeta pana la maximum 300mg. METOCLOPRAMID COMPOZITIE Un comprimat contine clorhidrat de metaclopramida 10 mg si excipienti: lactoza, dioxid de siliciu coloidal, stearat de magneziu, celuloza microcristalina. Un ml solutie injectabila contine clorhidrat de metaclopramida 5 mg si excipienti: clorura de sodiu, metabisulfit de sodiu, fosfat disodic, acid citric, apa distilata pentru preparatele injectabile. ACTIUNE TERAPEUTICA Propulsiv si antivomitiv.

CONTRAINDICATII

MOD DE ADMINISTRARE

81

Metoclopramida stimuleaza motilitatea tractului gastrointestinal, creste tonusul si amplitudinea contractiilor gastrice, creste tonusul sfincterului esofagian inferior, relateaza sfincterul piloric si bulbul duodenal, creste peristaltismul duodenului si jejunului; accelereaza golirea stomacului si tranzitului intestinal. De asemenea are proprietati antiemetice. INDICATII TERAPEUTICE Esofagita de reflux. Sindrom de hipomotilitate gastrica. Greturi si varsaturi de diferite cauze. Sughit persistent. In cazul anumitor procedee diagnostice intubare duodenala, examen radiologic. CONTRAINDICATII Hemoragii gastrointestinale, obstructii mecanice si perforatii ale tractului gastrointestinal, feocromocitom, hipersensibilitate cunoscuta sau intoleranta la unul din componentii produsului, epilepsie. Sindrom de hipomobilitate gastrica: oral 10 mg cu 30 minute inainte de fiecare masa si seara la culcare. Daca sunt prezente simptome severe este recomandata administrarea parenterala a metoclopramidei in doze de 10 mg intramuscular sau intravenos, de 3-4 ori/zi. Esofagita de reflux: oral 10-15 mg cu 30 minute inainte de fiecare masa si seara la culcare (10-15 mg de 4ori/zi). Sughit; oral 10-15 mg de 4 ori/zi, timp de 7 zile. Daca este necesar, prima doza se poate administra parenteral (10 mg i.m.). Antiemetic: oral 5-10 mg de 3 ori/zi sau cu ½ h inaintea efectului dorit. Intravenos in perfuzie 2 mg/kg repetand la nevoie dupa 2 ore, cel mult 3-5 doze. La copii 5-14 ani: oral 2,5-5 mg de 3 ori/zi, cu 30 minute inainte de masa si la culcare. Perfuzie intravenoasa 1mg/kg ca doza unica. Se poate repeta inca o data dupa 60 minute. PIAFEN COMPOZITIE Noraminofenazona: 500 mg (comprimate), 2,5000 g (fiole). Clorhidrat de pitofenona: 5 mg (comprimate), 0,0100 g (fiole). Bromometilat de fenpipramida: 0,1 mg (comprimate), 0,0001 g (fiole).

DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE

82

cistalgii. entorse.5 ml/minut). fracturi. de asemenea un mecanism central. tahicardie. Oral. de asemenea. 83 . glaucom cu unghi inchis. adenom de prostata cu tendinta la retentie urinara. CONTRAINDICATII Alergie la metamizol si alti pirazoli. porfirie hepatica acuta. megacolon. beneficiaza de preparat in special persoanele cu intoleranta digestiva la salicilati sau cu sensibilizare la derivati pirazolonici. In cadrul acestor indicatii. Prudenta in asocierea cu amantadina chinidina. lent (1-1. sau i. Substanta cu actiune analgezica asemanatoare cu a fenacetinei si cu efect antipiretic apropiat de al salicilatilor. Forma injectabila este indicata. migrene. dureri dupa unele interventii chirurgicale. INDICATII TERAPEUTICE Combaterea simptomatica a febrei (peste 38ºC) de cauza infectioasa. 1-3 fiole/zi. colaps. dismenoree. Efect analgezic are. Comprimatele sunt destinate pentru tratamentulunor algii mai putin acute (cefalee. in sindroamele algice severe (colica nefretica. pancreatita cronica). MOD DE ADMINISTRARE Injectii i. efecte antipiretice. dureri postoperatorii si posttraumatice). angina pectorala. sciatice).Excipienti pana la 690 mg. combaterea simptomatica a durerilor medii (cefalee. PARACETAMOL COMPOZITIE ACTIUNE TERAPEUTICA Paracetamol. ACTIUNE TERAPEUTICA INDICATII Actiune analgezica puternica. dismenoree. in interventiile abdominale pe abdomen si pe micul bazin si in unele manevre de explorare instrumentala. fiind influentate durerile de intensitate medie. apa distilata pentru preparare injectabile pana la 5 ml. Nu are actiune antiinflamatoare-antireumatica.v. in special. cate 2 comprimate de 1-3 ori/zi. nevralgii dentare.m. antidepresive triciclice (cresc efectele atropinice). deficit de G-6 PD. antecedente de agranulocitoza toxica. dischinezii hepatobiliare. colica biliara. odontologii. infarct miocardic acut. obstructie mecanica a tubului digestiv. luxatii). artralgii nereumatismele. insuficienta cardiaca grava. colite. efecte antispastice directe asupra fibrei musculare netede.

urinare. biliar). meningite). biliare. IM. IM. Nu se administreaza la copii sub 3 ani. stafilococul auriu). endocardite. la copii intre 3 si 7 ani este preferabil sa se utilizeze INDICATII TERAPEUTICE  infectii locale. biliare si urinare. parenteral (IM). oral. AMPICILINA ACTIUNE TERAPEUTICA    INDICATII TERAPEUTICE MOD DE ADMINISTRARE    cu spectru larg. GENTAMICINA ACTIUNE TERAPEUTICA INDICATII TERAPEUTICE    MOD DE ADMINISTRARE  asupra germenilor gram-pozitiv si gram-negativ (bacilul coli. IV (perfuzie continua in solutie glucozata 5%).5 g (5 comprimate). septicemii. endocardite. infectii cu enterococ si bacil tific.   MOD DE ADMINISTRARE   infectii respiratorii. Nu se  germenul de electie in afectiunile cu stafilococ va depasi doza zilnica de 2. cutanate. concentrare biliara inalta (antibiotic.PENICILINA G ACTIUNE TERAPEUTICA CONTRAINDICATII Durerile  bacteriostatica.250 g (½ comprimat) la 6 ore.  bactericida. digestive si generalizate (septicemii. FIŞE TEHNICE 84 . regionale sau generale cu germeni sensibili. meningite. infectii generale cu stafilococ sau bacili gram-negativ. supozitoarele a 250 mg. ani cate 0. MOD DE ADMINISTRARE  adulti si copii peste 12 ani. cate 3-4 comprimate/zi. infectii urinare. cele de origine viscerala. infectii pulmonare. venerice. neproducator de penicilinoza cu streptococ β hemolitic sau cu intre 7 si 12  Copii pneumococ. durerile intense in special reumatice.

Faţa externă a braţului. Stabilirea locului injecţiei: se descoperă regiunea aleasă pentru injecţie. Faţa externă a coapsei. se reperează următoarele puncte: 85 . Scop: introducerea în organism a unor substanţe medicamentoase. în treimea mijlocie.EFECTUAREA INJECŢIEI INTRAMUSCULARE Injecţia intramusculară constituie introducerea unei soluţii izotonice. uleioase sau a unei substanţe coloidale în stratul muscular prin intermediul unui ac ataşat la seringă. Romergan) Materiale necesare: Etape şi tipuri de execuţie 1. Pregătirea psihică a bolnavului se anunţă bolnavul şi i se explică necesitatea tehnicii. în muşchiul deltoid tava medicală cu medicamentul de injectat în flacon închis. poziţie şezândă sau în picioare. medicamente pentru eventuale accidente ( Adrenalina. lateral. 2. seringă sterilă: 1-2 ace ( 40-50 mm lungime ) sterile. pile de metal pentru desfacerea fiolei. tampoane de vată cu alcool. Calciu. pentru injecţie în regiunea fesieră. se aşază bolnavul în decubit ventral. Pregătirea instrumentelor şi a materialelor necesare se pregătesc materialele necesare se transportă materialele lângă bolnav. Locuri de elecţie: Regiunea superoexternă deasupra marelui trohauter.

după verificarea fiolei. se aşază bolnavul în poziţie comodă unde va sta în repaus fizic timp de 10-15 min. pătrunzând ( 4-6 cm) cu rapiditate şi siguranţă cu acul montat la seringă. se dezinfectează locul injecţiei cu un tampon de vată cu alcool. se montează seringa în condiţii de asepsie perfectă. se elimină bulele de aer.. Efectuarea injecţiei: spălarea pe mâini cu apă şi săpun. Punctul Smârnov. se încarcă seringa cu substanţă de injectat.a) lui. 86 . se injectează lent lichidul. se verifică poziţia acului prin aspiraţie. ambalaje). după injectare se scoate brusc acul cu seringa. îndepărtându-l pe cel cu care a fost inspirată substanţa şi se adaptează un ac potrivit pentru injecţie. se înţeapă perpendicular pielea. la un lat de deget deasupra marelui trohauter şi înapoia Punctul Barthelewy la unirea treimei externe cu cele două treimi interne Zona situată deasupra liniei care uneşte spina iliacă posterioară cu marele ale liniei care uneşte spina iliacă antero-superioară cu extremitatea superioară a şanţului interfesier. 4. se schimbă acul. Reorganizarea locului de muncă: se aruncă la coş deşeurile de la injecţie (fiole golite. activând circulaţia pentru a favoriza absorbţia. spălarea pe mâini cu apă şi săpun 4. se invită bolnavul să-şi relaxeze musculatura şi să stea liniştit. dezinfectarea mâinilor cu alcool. b) c) Trohauter. acoperind locul cu un tampon de vată cu alcool. se întinde pielea între police şi indexul sau mediul mâinii stângi. se masează locul cu tamponul de alcool pentru a disocia planurile ţesuturilor străpunse.

lumina): necesitatea unui pat accesibil şi care să permită aşezarea pacientului în diferite poziţii. asistentul trebuie să înţeleagă raţionamentul fiecărei etape. Pregătirea locului unde se desfăşoară: unele tehnici presupun modificarea mediului ( temperatura. pe baze ştiinţifice. orice procedură contraindicată este aceea pentru care există motive ca răspunsul pacientului să fie advers. În unele situaţii o procedură poate fi contraindicată din cauza unor schimbări în starea de sănătate a pacientului. TEHNICI DE EVALUARE ŞI SATISFACERE A NEVOILOR FUNDAMENTALE PRINCIPII GENERALE 1. 2. să asigure confortul şi să prevină accidentele. 3.Efectuarea tehnicii cu competenţă asistentul trebuie să-şi perfecţioneze acţiunile şi procedurile care-i sunt familiare. Aprecierea necesităţii tehnicii şi a performanţei acestuia pentru pacient: asistentul trebuie să cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile fiecărei proceduri. acul şi tampoanele de vată se pun în cutia ce va fi dusă la crematoriu.- seringa. 87 .

dacă nu cunosc ce-i aşteaptă). în termeni accesibili. fără exagerări. echipament de protecţie corespunzător. 9. Respectarea măsurilor de asepsie material şi instrumentar deznfectat sau sterilizat. Pregătirea psihică a pacientului explicarea tehnicii ( pacienţii sunt mai puţin capabili să facă faţă durerii.prin pregătirea lui lângă pacient şi la îndemâna asistentului. Asigurarea intimităţii pacientului: se va descoperi doar partea necesară efectuării tehnicii: se vor utiliza paravanul de protecţie: nu se vor face aprecieri asupra aspectului fizic al pacientului sau asupra mirosului emanat. 6. în funcţie de cerinţe. asigurarea timpului între tehnici.î 8. 10. spălarea pe mâini înainte şi după efectuarea fiecărei tehnici.ajutarea şi menţinerea în poziţie pentru a preveni accidentele). să i se permită pacientului să pună întrebări şi să i se răspundă prompt.asigurarea poziţiei ( când nu este capabil. stresului situaţional. Asigurarea echipamentului necesar în funcţie de tehnica executată. pentru ca pacientului să i se asigure senzaţia de independenţă. Pregătirea fizică a pacientului: . Respectarea comportamentului obişnuit al pacientului: . 5. să asigure creşterea eficienţei şi reducerea timpului necesar şi a energiei. 88 . Îngrijirea după procedură poziţie confortabilă.4. 7.asigurarea orelor de somn.

89 . Curăţirea. Ele sunt frecvent utilizate ca indicatori ai stării de sănatate sau de boală. 11. 12.- menţinerea în repaus timp corespunzător.Notarea tehnicii şi a incidentelor sau accidentelor. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE Evaluarea funcţiilor private Funcţiile vitale includ: respiraţia. tensiunea arterială şi temperatura. pulsul. 13. Pregătirea specimenelor obţinute pentru laborator. dezinfectarea şi sterilizarea echipamentului utilizat.

. al apariţiei unor complicaţii şi al prognosticului.ceas cu secundar. Elemente de apreciat: .când intervine o schimbare în starea de sănătate a unei persoane.Măsurarea funcţiilor vitale . Materiale necesare: .tipul respiraţiei. înainte şi după proceduri invazive de diagnostic.frecvenţa. când este admis într-o unitate spitalicească ( la internare. fiind un indiciu al evoluţiei bolii. 90 . .ritmul. înainte şi după administrarea medicamentelor care au efect asupra sistemlui respirator şi cardiovascular. . OBSERVAREA ŞI MĂSURAREA RESPIRAŢIEI Scop: evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului. .amplitudinea mişcărilor respiratorii. înainte şi după efectuarea intervenţiilor de îngrijire care pot influenţa funcţiile vitale.pix cu pastă verde. pe toată perioada spitalizării şi la externare).

aprecierea celorlalte elemente ale funcţiei respiratorii se face prin simpla observare a mişcărilor respiratorii. plasarea mâinii cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui. amplitudine medie). în alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obţinută. numărarea inspiraţiilor timp deun minut. consemnarea valorii obţinute printr-un punct p foaia de temperatură ( fiecare linie orizontală a foii reprezintă două respiraţii).amplitudine. Intervenţiile asistentului: pregătirea psihică a pacientului: asigurarea repausului fizic şi psihic 10-15 min spălarea pe mâini reperarea arterei 91 .. temporală.aşează bolnavul în decubit dorsal. poplitee.ceas cu secundar: . cât şi caracteristicile respiraţiei ( R = 18 resp/min. carotidă. pentru obţinerea curbei. pedicioasă Materiale necesare: .foaie de temperatură.frecvenţa.foaia de temperatură. Intervenţiile asistentului: . Elemente de apreciat: .celeritatea .pix cu pastă roşie: . femurală. Locuri de măsurat: orice arteră accesibilă palpării şi care poate fi comprimată pe un plan osos: artera radială.ritmicitatea. . MĂSURAREA PULSULUI Scop: evaluarea funcţiei cardio-vasculare. fără a explica tehnica ce urmează a fi efectuată. . humerală. unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioară.

ţinând cont că fiecare linie orizontală a foii reprezintă patru pulsaţii unirea valorii prezente cu cea anterioară cu o linie. puls regulat) 92 .- fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vârful degetelor numărarea pulsaţiilor timp de un minut consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foia de temperatură. pentru obţinerea curbei consemnarea în alte documente medicale a valorii obţinute şi a caracteristicilor pulsului ( AV = 82 b/min.

până când se percepe primul zgomot arterial ( care prezintă valoareatensiunii arteriale maxime) se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau acul manometrului.palpatorie .ascultatorie Intervenţiile asistentului: a) Pentru metoda asculatorie: pregătirea psihică a pacientului asigurarea repausului fizic şi psihic timp de 15 minute spălarea pe mâini se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului. până la dispariţia zgomotelor palsatile se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei.aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale ( tensiometru) . sub marginea inferioară a manşetei se introduc olivele stetoscopului în urechi ( care în prealabil au fost dezinfectate) se pompează aer în manşeta pneumatică. aceasta reprezentând tensiunea arterială minimă 93 . Elemente de evaluat: . pentru a fi consemnată se continuă decomprimarea.tensiunea arterială diastolică ( minimă) Materiale necesare: .MĂSURAREA TENSIUNII ARTERIALE Scop: evaluarea funcţiilor cardio-vasculare ( forţa de contracţie a inimii.stetoscop biauricular . cu ajutorul peri de cauciuc. rezistenţă determinată de elasticitatea şi calibrul vaselor).tampon de vată cu alcool . sprijinit şi în extensie se fixează membrana stetoscopului pe artera humerală.tensiunea arterială sistolică ( maximă) . în momentul în care zgomotele dispar.pix cu pastă roşie Metode de determinare: . zgomotele arteriale devenind tot mai puternice se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau de acul manometrului.

T.sângerarea 300-500 ml în edemul pulmonar acut.Terapeutic – administrarea unor medicamente sub foema injecţiei şi perfuziei intravenoase: . PUNCŢIA VENOASĂ Definiţie: Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin intermediul unui ac de puncţie. Scop: .A.recoltarea sângelui în vedere transfuzării sale . serologice şi bacteriologice . min = 75mm Hg. hipertensiune arterială Locul puncţiei: 94 .executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui .- se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de culoare roşie. Se dezinfectează olivel b)Pentru metoda palpatorie: determinarea se face prin palparea arterei radiale nu se foloseşte stetoscopul biauricular etapele sunt identice metodei ascultatorii are dezavantajul obţinerii unor valori mai mici decât realitatea. palparea pulsului periferic fiind posibilă numai după reducerea accentuată a compresiunii exterioare.recoltarea sângelui pentru examene de laborator biochimice. hematologice.Explorator. socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur se unesc liniile orizontale cu liniile verticale şi se haşurează spaţiul rezultat în alte documente medicale se înregistrează cifric: TA max = 150 mm Hg.

Pacientul o Pregătirea psihică: se informează asupra puncţiei o Pregătirea fizică: pentru puncţia la venele braţului. 10/10 mm în funcţie de scop. pense porttampon. mănuşi chirurgicale.venele de la plica cotului. Alte materiale: garou. alcool medicinal. unde se formează un „M” venos prin anastomozarea lor . alcool medicinal.se aşează într-o poziţie confortabilă atât pentru pacient cât şi pentru persoana care execută puncţia . antebraţului: . alcool iodat. soluţii perfuzabile. tinctiură de iod. tampoane. mănişi sterile din cauciuc. diametrul 6/10.pernă elastică pentru sprijinirea braţului .venele antebraţului venele de pe faţa dorsală a mâinii venele subclaviculare venele femurale venele maleolare interne venele jugulare şi epicraniene – mai ales la sugari şi copii mici Pregătirea puncţiei: Materiale: De protecţie: . cilindru gradat. 7/10. tăviţă renală.se aşază braţul pe perniţă şi muşamaua în abducţie şi oxtensie maximă 95 . câmpuri sterile pentru izolarea locului.se examinează calitatea şi starea venelor având grijă ca hainele să nu împirdice circulaţia de întoarcere la nivelul braţului . aparat de ras. Instrumentar şi materiale sterile: ace de 25-30 mm. eprubete uscate şi etichete. fiole cu soluţii medicamentoase. pense.muşama şi aleză Pentru dezinfecţia tegumentului tip I protecţia câmpului cutanatŞ apă şi săpun.. seringi de capacităţi diferite în funcţie de scop.(materialele se vor folosi în funcţie de scopul puncţiei). Pentru dezinfecţia şi protecţia mâinilor: apă şi săpun.

În caz de sângerare.se pătrunde cu acul traversând. recoltarea sângelui.se supraveghează pacientul.se schimbă direcţia acului 1-2 cm în lumenul venei se controlează pătrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa se continuă tehnica. Pregătirea sângelui pentru trimiterea la laborator: .se fixează vena cu policele mâinii stângi la 4-5 cm sub locul puncţiei. perfuzie.se asigură o poziţie comodă în pat. gradaţiile fiind în sus. în mâna dreaptă. . 96 . . acul ataşat cu bizonul în sus. se prelungeşte acul perfuziei cu un tub din polietilenă care se introduce în vasul colector. Se aplică tamponul îmbibat în soluţie dezinfectantă la locul de pătrundere a acului şi se retrage brusc. tegumentul îndirecţie oblică ( unghi de 30 grade) apoi peretele venos învingându-se o rezistenţă elastică.se face imediat. Se comprimă locul puncţiei 1-3 minute.se aplică garoul la o distanţă de 7-8 cm deasupra locului puncţiei.se dezinfectează tegumentele . . între police şi restul degetelor. executând o uşoară compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine. strângându-l astfel încât să oprească circulaţia venoasă fără a comprima artera . . garoul rămânând legat de braţ. braţul fiind în poziţie verticală.se schimbă lenjeria dacă este murdară .se fixează seringa. venele devenind tengescente Execuţia puncţiei .asistentul îmbracă mănuşile sterile şi se aşează vis-a-vis de bolnav . până când acul înaintează în gol. în ordine.se face toaleta locală a tegumentului .. Se îndepărtează staza venoasă după executarea tehnicii prin desfacerea garoului şi pumnului. Îngrijirea ulterioară a pacientului . în funcţie de scopul puncţiei venoase: injectarea medicamentoasă.se recomandă pacientului să strângă pumnul.

eprubetele se etichetează. 97 .Pregătirea produsului recoltat .pentru examene de laborator. se completează formularele de trimitere. Se măsoară cantitatea.

PUNCŢIA RAHIDIANĂ Definiţie: Puncţia rahidiană reprezintă pătrunderea cu un ac în spaţiul subarahnoidian printre vertebre. Scop: - Explorator: - măsurarea presiunii lichidului cefalorahidian. - recoltarea lichidului în vederea examenului macroscopic şi de laborator. - injectarea de substanţe radioopace pentru examenul radiologic al măduvei (aer sau substanţe pe bază de iod). - Terapeutic- prin puncţie se face decomprimarea în cazul sindromului de hipertensiune intracraniană. introducerea medicamentelor citostatice, serurile imune în spaţiul subarahnoidian sau antibioticelor. - Anestezia- introducerea substanţelor anestezice- rahianestezia. Indicaţii: - boli inflamatorii ale sistemului nervos central ( meningită, encefalită), scleroză multiplă, hemoragie subarahnoidiană, tumori cerebrale. - intervenţie chirurgicală cu scop anestezi. Locul puncţiei: - puncţie lombară D12- L1 sau L4-L5 - puncţie dorsală D6-D7 - puncţie suboccipitală externă şi apofiza axisului, pe liia mediană. Pregătirea puncţiei: Materiale: - de protecţie a patului sau a mesei. pentru dezinfecţia pielii tip II. Instrumente şi materiale sterile: ace lungi cu diametrul 1-1,5 mm cu manechin, seringi, ac şi seringă pentru anestezie, câmpurichirurgicale, comprese şi tampoane, mănuşi de cauciuc, pense hemostatice, eprubete, lampa de spirt, tăviţa renală, manometru Claude. Medicamente: anestezice locale pentru anestezie, antibiotice, citostatice, seruri imune, preparate cortizonice ( materialele se aleg în funcţie de scopul puncţiei).

98

Pacientul: - Pregătirea psihică- se infoemează pacientul cu privire la necesitatea puncţiei şi i se explică poziţia în care va sta. - pregătirea fizică: pacientul este „ajejun”; poziţia este dată în funcţie de locul puncţiei şi starea lui. - poziţia de decubit lateral în pat cu spatele la marginea patului, coapsele flectate pe abdomen, bărbia atinge pieptul ( poziţia „spate de pisică” sau asemănătoare cu cea a embrionului). - poziţia şezând pe masa de operaţie sau de tratament cu mâinile pe coapse, capul în hiperflexie. Pacientul este ţinut în poziţia respectivă de asistenta medicală. Execuţia puncţiei se face de către medic ajutat de 1-2 asistente medicale. Se desfăşoară în salon, în sala de tratament sau în sala de operaţie (puncţie anestezică). Îngrijirea ulterioară a pacientului: - pacientul stă în decubit dorsal fără pernă 24 ore. - după 6 ore se poate alimenta şi hidrata la pat. - se supraveghează semnele vitale: puls, tensiune arterială, respiraţie. se informează medicul în cazul apariţiei unei manifestări, cum ar fi:vărsături, greţuri, cefalee. Pregătirea produsului pentru examinare: - examinarea macroscopică se face imediat, apreciindu-se culoarea, aspectul, presiunea lichidului este limpede, clar ca apa de stâncă, se scurge picătură cu picătură; în stări patologice, cefalorahidian poate fi : hemoragic, purulent, iar viteza sa de scurgere poate creşte. pentru examenul citologic, biochimic, bacteriologic, lichidul este trimis la laborator. Notarea puncţiei în foaia de observaţie: se notează aspectul lichidului şi presiunea, precum şi data, ora, numele persoanei care a executat puncţia.

99

Accidente: - sindromul postpuncţional ( ameţeli, cefalee, vărsături, rahialgii) datorat hipotensiunii lichidiene provocate de puncţie; - hemoragii care apar prin ac în timpul puncţiei, fără importanţă. - contractura feţei, gâtului sau a venei membre prin atingerea măduvei cervicale, când s-a executat puncţia suboccipitală. şocul reflex poate duce la sincope mortale; accidentul este foarte rar (se vor pregăti mijloace obişnuite de reanimare).

100

curate.se aşază în poziţie şezând cu mâna sprijinită.hematologice .pulpa degetului .bacteriologice . tampoane de vată. Recoltarea sângelui capilar pentru examene hematologice Pregătiri: Materiale:. pipete Potain . şlefuite.i se explică necesitatea efectuării tehnicii.faţa plantară a halucelui .mănuşi de cauciuc sterile: ace.la copil. 101 .RECOLTAREA SÂNGELUI Sângele se recoltează pentru examene: . degresate. Recoltarea se face prin: înţepare: . cameră umedă.călcâi puncţie venoasă. Puncţie arterială.se anunţă să nu mănânce. seruri terte nesterile: tavă medicală curată. Pregătire fizică.biochimice .la adult.parazitologice serologice. .se aseptizează pielea degetului inelar sau mediu cu un tampon cu alcool 900 Pregătire psihică.de protecţie.lobul urechii .soluţii dezinfectante: alcool 900 Pacient: Execuţii: . lame uscate.

garou vată.). .se aşteaptă evaporarea alcoolului . . Pregătirea produsului de laborator. . . păstrând aceeaşi înclinaţie şi antrenând toată picătura fără să o fragmenteze.se agită lamela pentru uscare.la extremitatea unei lame se pune o picătură de 3-4 mm diametru. 102 . muşama . Viteza de sedimentare a hematiilor ( V.sterile:.pernuţă. .: Materiale:.rapiditatea cu care se produce depunerea lor.se evită congestionarea printr-o frecare puternică şi prelungită.seringa de 2 ml uscată . se şterge cu un tampon de alcool.lamela se trage către partea liberă a lamei. se echitează şi se trimite la laborator.statice şi pipeta Westergreen .S. Pregătirea pentru V.. . se lasă să se formeze o altă picătură de sânge din care se recoltează cu pipeta sau lama. . perpendicular pe straturile cutanate.S.ace pentru puncţie venoasă.se aşează o lamelă cu marginile şlefiute în unghi de 45 grade cu lama. Recoltarea sângelui venos pentru examene hematologice Sedimentarea.nesterile:.H.se şterge cu un tampon prima picătură.eprubete .tăviţă renală . Aşezarea progresivă a elementelor figurate spre fundul eprubetei din sânge necoagulat lăsat în repaus ( fenomen fizic).cu o mişcre bruscă se înţeapă pilea pulpei degetului în partea laterală a extremităţii.H.efectuarea frotiului .soluţie de citrat de Na 38%.

retrage acul şi aplcă tampon de vată cu alcool .Soluţii dezinfectante: alcool 700.se păstrează repaus fizic.Pregătire psihică:. uscată prin evaporare.5 ml soluţie.se anunţă să nu mănânce. .se completează buletinul de analiză .asistentul se spală pe mâini cu apă şi săpun .scurge amestecl sânge-citrat în eprubetă şi omogenizează lent .pregătire fizică:.aşează eprubeta în stativ îngrijirea pacientului Pregătirea produsului pentru laborator . . Pacientul .i se explică cu 24 ore înainte necesitatea efectuării examinării. Se recoltază 2 ml de sânge pe cristale de EDTA.4 ml citrat de Na 38% . în poziţie strict verticală ( cândexamenul se face la patul pacientului) Hematocrit Recoltarea sângelui pentru determinarea hematocritului se face prin puncţie venoasă.( acid etilen diaminotetraacetic 1%).se etichetează produsul se aspiră cu pipeta Westergreen până la gradaţia 200 şi se aşază în stativ pe dopul de cauciuc.0.se recoltează sângele pentru obţinerea globulelor roşii 103 .aspiră în seringă 0.îmbracă mănuşi de cauciuc sterile . Rezistenţa globulară . Execuţia: .puncţionează vena fără garou şi aspiră sânge până la 2 ml .

semnul unei defibrinări complete. maladiilor.frotiul de sânge se fae numai cu sânge praospăt. .recoltarea VSH-ului se face numai cu seringa şi acul uscat şi numai seringa de 2ml . .se continuă amestecarea picăturilor până se formează un mic cheag. se trimite la laborator 104 . .numele bolnavului şi numărul buletinului de analiză se înscriu direct pe lamă cu un creion dermatograf. . formând o pară circulaară cu diametrul de aproximativ 1 cm. .uscarea frotiului se face prin agitarea lamei. . .Cu colţul unei lame şlefuite se amestecă picăturile.se evită hemoliza şi coagularea sângelui .un frotiu bun este fără goluri. . cu un strat regulat.pentru examenul în „picătură groasă” sângele se recoltează sub formă de picătură groasă.picătura groasă se execută pentru punerea în evidenţă a plasmodiilor.sângele se defibrinează şi nu se mai coagulează De reţinut: ..sângele recoltat (5-6 ml) se trece imediat într-un balon Erlenmyer de 100 ml în care s-au pus 5-10 perle de sticlă.se agită balonul timp de 5-10 minute cu mişcări circulare .se recoltează pe fiecare extremitate a lamei câte 2-3 picături cât mai apropiate între ele. .

Pacient:. Îngrijirea ulterioară: . .după vărsătură se îndepărtează tăviţa. 105 .2 tăviţe renale curate şi uscate. . cu capul întors lateral. pentru stabilirea diagnosticului. .va fi încurajat şi susţinut în timpul vărsăturilor. .dacă varsă după intervenţia chirurgicală intraabdominală va fi sfătuit să comprime uşor cu palma plaga operatorie. aleză. Execuţii: . . . . Pregătire: Materiale:.Psihic:. .se aşază în poziţie şezândă sau decubit dorsal. . bacteriologice.i se oferă tăviţa renală sau o susţine asistentul. se protejează lenjeria de pat şi de corp cu muşama şi aleză. Scop:. chimice. Fizic:. dar întâlnit şi ca un simptom în alte afecţiuni sau în sarcină.muşama. . de obicei în afecţiuni digestive.se şterge gura pacientului.pahar cu soluţie aromată.explorator: se fac examinări macroscopice.Recoltarea vărsăturilor Definiţie: Vărsătura este un conţinut gastric care se elimină spontan.se aşează pacientul în poziţie comodă şi se acoperă. prosop.sprijină fruntea bolnavului.se aeriseşte salonul.se îndepărtează materialele folosite.i se oferă paharul cu apă să-şi clătească gura. .se îndepărtează proteza dentară (unde e cazul).se aşază un prosop sub cap sau în jurul gâtului. .

Notarea în foaia de observaţie: . prin căile naturale.se trimite produsul la laborator.. vertij.se completează buletinul de analiză. în jet). Pregătirea produsului pentru examenul de laborator .se supraveghează pacientul în continuare. . Ranspiraţii.unele semne însoţitoare sau premergătoare (cefalee. Sondajul vezical Definiţie 106 . . emisie fără efort. cantitate. într-o cavitate natură a sondajului. Sondaje Definiţie: Sondajul reprezintă introducerea unei sonde sau cateter din metal. cauciuc sau material de plastic.se notează aspectul macroscopic.

executarea unor procedee terapeutice prin sondaj. .terapeutic.sterile.muşama şi aleză . Sondajul vezical la femei Pregătire: Materiale:.de protecţie. .2 pense hemostatice .casoletă cu pansamente.ser fiziologic . aproape de vârf.materiale pentru toaleta organelor genitale . Generalităţi: În îngrijirea curentă a pacientului.mănuşi sterile de cauciuc . bazinet.2 sonde lungi de aproximativ 15 cm cu vârful uşor îndoit. precum şi drenarea vezicii urinare. . . . complet rotunjit.medii de cultură în funcţie de germenii căutaţi.evacuarea conţinutului (când nu se face spontan). .Prin sondaj vezical se înţelege introducerea unui instrument tubular (sondă sau cateter) prin uretră în vezica urinară.nesterile.recoltarea unei cantităţi de urină pentru examenul de laborator.1-2 eprubete pentru urocultură. . având 1-2 orificii laterale. Scop:.modificarea unor modificări patologice ale uretrei şi vezicii urinare. asistentul trebuie să cunoască tehnica sondajului evacuator la feme şi bărbaţi. . realizând astfel o comunicaţie instrumentală între interiorul vezicii şi mediul extern.paravan 107 .explorator.tăviţă renală.

se anunţă şi se explică necesitatea tehnicii pregătire fizică: .dezinfectează cu oxicianură de mercur orificiul uretral de sus în jos. .se izolează patul cu paravan.ulei de parafină steril. examen biochimic sau într-un recipient de colectare). apoi în recipientele pregătite în funcţie de scop (urocultură.se acoperă pacienta.- recipient pentru colectare.se protejează cu muşama şi aleză .primele picături se lasă să se scurgă în tăviţa renală. . cât şi a mâinilor celui care o execută .sondajul se efectuează în condiţii de perfectă asepsie.asistentul îmbracă mănuşi sterile .evidenţiază meatul urinar . extremitatea acesteia va fi coborâtă print-o mişcare în formă de arc pentru a-i uşura trecerea în vezică. oxiciameră de mercură 1/5000 108 .se îndepărtează perna şi pătura.se aşază bazinetul şi se efectuează toaleta organelor genitale externe. Pacienta: pregătire psihică. orientată cu vârful în sus. Medicamente:.lubrefiază sonda cu ulei steril.scoate sonda cu o pensă şi o prinde între degetele mediu şi inelar ale mâinii drepte . . . lăsând liberă regiunea genitală. în direcţia anusului.se îndepărtează bazinetul şi se aşază tăviţa enală între coapsele pacientei Execuţie: . .paralel cu înaintarea sondei.se aşază pacienta în decubit dorsal cu ghenunchii şi coapsele îndepărtate (poziţie ginecologică) . . atât a pacientei şi a instrumentelor. sonda se introduce în uretră 4-5 cm .

se va supraveghea în continuare.. Îngrijirea ulterioară a pacientului .aspectul macroscopic al urinei Sondajul vezical la bărbaţi 109 .se notează tehnica şi numele persoanei care a efectuat-o .se efectuează toaleta regiunii vulvare .se îmbracă şi se aşează comod în pat .extragerea sondei se face după pensarea orificiului extern prin aceleaşi mişcări în sens invers. Notarea în foaia de observaţie .cantitatea de urină recoltată .

tăviţă renală.ulei de parafină steril Pacient: psihic.recipient pentru colaborare .2 pense hemostatice nesterile:.de protecţie:.se acoperă pacientul lăsând accesibilă regiunea genitală .paravan .1-2 eprubete pentru urocultură . complet rotunjit.se aşază pacientul în decubit dorsal cu picioarele întinse şi uşor îndepărtate. având 1-2 orificii laterale aproape de vârf .Medicamente:.materialele pentru toaleta organelor genitale . alege sonda şi o lubrefiază dezinfectează meatul urinar cu ser fiziologic şi oxicianură de mercur se aşează tăviţa renală între coapse. oxiceanură de mercur 1/5000 110 .ser fiziologic .mănuşi sterile de cauciuc .sterile:.muşama şi traverse . bazinet .Pregătire: Materiale:.medii de cultură în funcţie de germenii căutaţi .se anunţă şi se explică necesitatea tehnicii fizic:.se izolează patul cu paravan .se face toaleta organelor genitale .casoleta cu pansamente .sub bazin se aşează o pernă tare. .2 sonde lungi de aproximativ 15 cm cu vârful uşor îndoit. muşama şi aleză Execuţie: asistentul îmbracă mănuşi sterile.

111 . . .se schimbă lenjeria care s-a pătat de urină Notarea în foaia de observaţie .crearea unei căi false prin forţarea sondei. astuparea sondei în cursul evacuării vezicii (oprirea curentului de urină).se fixează sonda până se evacuează urina . asistentul retrage sonda şi pregăteşte alta de calibru mai mic.imediate:.eventuale accidente sau incidente Complicaţii: . densitate) .între degetele inelar şi mic ale mâinii drepte printre extremitatea liberă a sondei şi cu ajutorul unei pense sterile ţinute în aceeaşi mână.se efectuează toaleta şi se îmbracă pacientul .lezarea traumatică a mucoasei uretrale (se trădează prin hemoragie la diferite grade).cantitatea de urină colectată (volum.se recoltează urina în eprubetele sau recipientele pregătite în funcţie de examenele de laborator ce se vor efectua . .pătrunderea sondei în vezică se semnalizează prin scurgerea urinei prin sondă.restul urinei se captează în tăviţa renală sau în alt recipient îndepărtarea sondei se face cu ajutorul unei pense după ce extremitatea liberă a fost închisă prin comprimare Pregătirea ulterioară a pacientului . apucă sonda în imediata vecinătate a vârfului .dacă pe parcursul înaintării sondei are obstacole anatomice sau funcţionale.introducerea vârfului sondei în meat şi împingerea uşor cu pensa în timp ce mâna stângă întinde penisul cât mai bine pentru ca să dispară cutele transversale ale mucoasei uretrale care ar împiedica pătrunderea sondei în vezică.numele persoanei care a efectuat-o . .aspectul macroscopic al urnei . se previne prin efectuarea sondajului cu blândeţe şi răbdare fără să se forţeze înaintarea sondei.. se destupă prin insuflarea cu aer sau injectarea a câţiva ml de soluţie dezinfectată. se impune întreruperea imediată a tehnicii.

asistentul se spală pe mâini şi se dezinfectează .îndepărtează fesele pacientului cu mâna stângă . 112 .se evacuează aerul şi prima coloană de apă .se fixează irigatorul pe stativ .se lubrefiază canula cu o compresă de tifon .se verifică temperatura apei sau a soluţiei medicamentoase .introduce canula prin anus în rect (cu mâna stângă) perpendicular pe suprafaţa adiacentă. prin manevre sau instrumente nesterilizate.se umple irigatorul . cu vârful îndreptat înainte în direcţia vezicii urinare.infecţioase prin introducerea germenilor patologici.Tardive:.se fixează canula la tubul irigatorului şi se închide robinetul . Clisma Dfiniţie: Clisma este o formă specială a tubajului prin care se introduc lichide în intestinul gros (prin anus în rect şi colon) Cliama evacuatoare Execuţie: a) Clisma evacuatoare simplă: .

. c) Clisma prin sifonaj .după ce vârful canulei a trecut prin sfincter se ridică extremitatea externă şi se îndreaptă vârful în axă . . să-şi relaxeze musculatura abdominală.se închide robinetul înainte ca nivelul apei să se apropie de nivelul tubului de scurgere. exudatele sau toxinele microbiene de pe suprafaţa mucoaselor. .pacientul este adus în poziţie de decubit lateral drept.se ridică pâlnia la înălţimea de 1m şi se dă drumul apei..se deschide robinetul sau pensa şi se reglează viteza de scurgere a apei prin ridicarea irigatorului la aproximativ 50 cm deasupra patului pacientului .5l se umple pâlnia cu apă caldă la 350C şi se deschide robinetul sau pensa lăsând să iasă aerul. apoi în decubit dorsal pentru a uşura pătrunderea apei la o adâncime mai mare .se adaptează în tubul irigatorului o pâlnie de 1.5 cm diametru. din cauciuc semirigid şi prevăzută cu orificii largi . . a) Clisma înaltă .se introduce canula 10-12 cm .se ridică irigatorul la 1.temperatura apei va fi mai scăzută.5 m pentru a realiza o presiune mai mare a apei.se lubrefiază canula şi se introduce până în colonul sigmoid.se procedează la fel ca la clisma evacuatoare simplă .se foloseşte o canulă rectală de 35-40 cm lungime şi 1. . ocluzia intestinală. . .în pareze intestinale.înainte ca aceasta să se golească se coboară sub nivelul colonului . să reţine soluţia 10-15 minute .se introduce o canulă flexibilă la 30-40 cm în colon.se captează scaunul la pat sau la toaletă.se practică pentru a îndepărta mucozităţile puroiului.pacientul este rugat să respire adânc. .se repetă operaţia de 5-6 ori până ce prin tub se evacuează apă curată 113 .se goleşte pâlnia într-un recipient .se îndepărtează canula şi se aşează în tăviţa renală .

evacuarea colonului prin acţiunea purgativă.se menţin în rect 6-12 ore . e) Clisma purgativă .se introduce la presiune joasă.se utilizează soluţie concentrată de sulfat de magneziu.se mai poate folosi bila de sare care are acţiune stimulentă asupra perstaltismului intestinal Administrarea medicamentelor Definiţie: Medicamentele sunt produse de origine minerală.d) Clisma uleioasă . fecalom. .aproximativ 200 ml ulei se introduc în 15-20 minute . ransformate într-o formă de administrare (preparate solide sau soluţie) prescrise de medic. care prin mecanism osmotic produce o transsudaţie de lichid prin pereţii intestinali ou lumen formând un scaun lichid abundent .introducerea în rect se face cu ajutorul unui irigator la care rezervorul este înlocuit cu o pâlnie sau cu ajutorul unei seringi. . animală sau chimică (de sinteză).se folosesc uleiuri vegetale încălzite la 380C în apa de baie . . vegetală. 114 .se recomandă în constipaţii cronice.

drajeuri.se impune evitarea circulaţiei portale Forme de prezentare a medicamentelor .medicamentul este inactivat de secreţiile digestive . sisteme. uleiuri. pătrund în sânge.lichide: soluţii. extracte. tinctiuri. mixturi. secreţia gastrică în cazul lipsei acestora. vasodilatatoare.Efecte locale: favorizează cicatrizarea ulceraţiilor mucoasei digestive protejează mucoasa gastro-intestinală înlocuieşte fermenţii digestivi. cardiotonice. lapte.pacientul refuză medicamentele medicamentul prezintă proprietăţi iritante asupra mucoasei gastrice se impune o acţiune promptă a medicamentelor medicamentul nu se resoarbe pe cale digestivă . infuzii. sticla picurătoare. pipeta. apoi funcţionează asupra unor organe. emulsii . linguriţa. granule. 115 . . ceaşcă apă.Administrarea medicamentelor pe cale orală Definiţie: Calea orală este calea naturală de administrare a medicamentelor. acestea putându-se resorbi la nivelul mucoasei bucale şi a intestinului subţire sau gros. ceai.lingura. Efecte generale: dezinfectează tubul digestiv medicamentele administrate pe cale locală şi resorb la nivelul mucoasei digestive.materiale: .solide: pulbere. tablete. decocturi. pahar gradat. Contraindicaţii: . apaate ( antibiotice. Scop: Administrarea este obţinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor. Pregătirea administrării medicamentelor . mucilogii. sedative).

soluţiile. Tabletele care se resorb la nivelul mucoasei sublinguale (nitroglicerina) se aşează sub limbă pentru a fi înghiţite. drajeurile. Reorganizarea: . calea respiratorie) noţiunea de cale parentală a fost considerată. apoi pacientul bea apă. ceai şi apoi se administreză sub formă de soluţii. acul fiind adaptat la seringă. i se dă în poziţie şezândă. se dezinfectează. 116 . păstrând în sfera ei numai calea injectabilă de administrare a medicamentelor. ceai Medicamentele se pot dilua cu ceai. unele pulberi se dizolvă în apă. în înţelesul strict al cuvântului.pulberile nedivizate se dozează cu linguriţa. Administrarea medicamentelor pe cale parentală Definiţie: Calea parentală. se aşează pe limba pacientului şi se înghite ca atare. uleiuri. Injecţia constă în introducerea substanţelor medicamentoase lichide în organism. .Pacient:.Solide: . . extractele se dozează cu pipeta sau sticla picurătoare. Administrarea medicamentelor .instrumentele folosite se spală. dacă starea lui permite. ape minerale. reprezintă calea care ocoleşte tubul digestiv.tabletele. emulsii se măsoară doza unică în pahar. apă sau se administează ca atare. prin intermediul unor ace care traversează ţesuturile. emulsiile se măsoară cu lingura.Lichide: siropuri. ceaşcă de cafea mixturile.. Dat fiind faptul că în afara injecţiilor şi alte căi ocolesc tubul digestiv (ex.este informat asupra efectelor urmărite prin administrarea medicamentului respectiv şi a eventualelor efecte secundare. linguriţa tinctiurile.

care constă în testarea sensibilităţii organismului faţă de diferite substanţe . Scopul injecţiilor .obţinerea unui efect rapid .dozarea precisă a medicamentelor . .5 ml. seringă de 0. cu o capacitate în funcţie de cantitatea de soluţie medicamentoasă. vărsături.injecţie intravenoasă şi injecţie intraarterială în inimă. seringa cu amboul situat excentric Se preferă seringile de unică folosinţă. Alegerea căii de executare a injecţiei este făcută de către medic în funcţie de: scopul injecţiei. cu hemoragie digestivă. gradată în sutimi de ml.risc de contaminare a pacientului redus la maximum .terapeutic: administrarea medicamentelor Locul injecţiilor: îl constituie ţesuturile în care se introduc medicamentele: grosimea dermului. .seringi sterile.pentru injecţia intradermică. .condiţii maxime de sterilitate .explorator.economie de timp 117 . Pregătirea injecţiei Materiale: .injecţie intracardiacă injecţie intraosoasă în spaţiul subarahnoidian.injecţie intramusculară în vasele sangiune. rapiditatea efectului urmărit şi compatibilitatea ţesuturilor cu substanţă injectată. care prezintă următoarele avantaje.injecţie subcutanată ţesutul muscular.Avantajele căii parentale: .posibilitatea administrării medicamentelor la pacientul inconştient. în ţesutul celular subcutanat. în ambalajul individual. sterilizate.injecţia intradermică sub piele.pentru injecţia intravenoasă.

pregătirea psihică: se informează privind scopul şi locul injecţiei şi eventualele reacţii pe care le va prezenta în timpul injecţiei . capacitatea. calea de administrare. tăviţa renală.se flambează gâtul de oţel şi se taie gâtul fiolei 118 . soluţii dezinfectante (alcool). doza. termenul de valabilitate. termenul de valabilitate al sterilizării.acele se găsesc împreună cu seringa în acelaşi ambalaj sau în ambalaje separate. menţionându-se numele medicamentului. se pregăteşte un ac cu diametrul mai mare pentru aspirarea soluţiilor şi altul pentru injectare. sunt etichetate. muşama. garou de cauciuc. Pregătirea pacientului pentru injectare: . eticheta. Se îndepărtează ambalajul seringii. flacoanele. acoperit cu protectorul şi se aşează pe o compresă sterilă a)Aspirarea conţinutului fiolelor . Alte materiale: tampoane sterile din vată sau tifon. Medicamentul prescris se poate prezenta: a) ca medicament direct injectabil în fiole sau flacoane cu doza unică sau mai multe doze în seringa gata pregătită de întrebuinţare.economie de personal (pentru pregătirea în vederea refolosirii) . se verifică integritatea fiolelor sau flacoanelor.se dezinfectează gâtul fiolei prin flambare sau prin ştergere cu tamponul îmbibat cu alcool. Fiolele. termenul de valabilitate al sterilizării. .pregătirea fizică: se aşează în poziţie confortabilă în funcţie de tipul şi locul injecţiei. lampa de spirt.. se verifică seringa şi acele.se spală pe mâini cu apă curată. se adaptează acul pentru a aspira soluţia. Încărcarea seringii: .manipulare uşoară . pile din metal pentru deschiderea fiolelor. perniţa. pudră sau produse liofilizate în fiole sau flacoane cu dop de cauciuc însoţite sau nu de solvent. b)ca medicamente indirect injectabile.

- se deschide fiola astfel: se ţine cu mâna stângă iar cu policele şi indexul mâinii drepte protejate cu o compresă sterilă se deschide partea subţiată a fiolei. - se trage gura fiolei şi se deschide asupra flăcării. - se introduce acul în fiola deschisă ţinută între police, indexul şi degetul mijlociu al mâinii stângi, seringa fiind ţinută în mâna dreaptă. - se aspiră soluţia din fiolă retrăgând pistonul cu indexul şi policele mâinii drepte şi având grijă ca buzoul acului să fie permanent acoperit de soluţia se aspirat, fiola se răstoarnă progresiv cu orificiul în jos. - se îndepărtează acul din seringă în poziţie verticală cu acul îndreptat în sus, prin împingerea pistonului până la apariţia primei picături de soluţie prin ac. - se schimbă acul de aspirat cu cel folosit pentru injecţia care se face. b)Dizolvarea pulurilor - se aspiră solventul în seringă - se îndepărtează căpăcelul metalic al flaconului, se dezinfectează dopul din cauciuc, se aşteaptă evaprarea alcoolului - se pătrunde cu acul prin dopul de cauciuc şi se introduce cantitatea de solvent precisă - se scoate acul din flacon şi se agită până la dizolvarea completă. c) Aspirarea soluţiei din flaconul închis cu dop de cauciuc - se dezinfectează dopul de cauciuc, se aşteaptă evaporarea alcoolului - se încarcă seringa cu cantitatea de er egală cu cantitatea de soluţie ce urmează a fi aspirată se introduce acul prin dopul de cauciuc în flacon până la nivelul dopului şi se introduce aerul - se retrage pistonul sau se lasă să se golească singur conţinutul flaconului în seringă sub presiunea din flacon acul cu care s-a perforat dopul de cauciuc se schimbă cu acel pentru injecţie.

119

Pregătirea pacientului pentru explorarea radiologică gastro-intestinală Examinarea radiologică a tubului digestiv se efectuează după administrarea unei substanţe de contrast pe cale orală sau rectală. Scop: studierea morfologiei şi funcţionalităţii tubului digestiv pentru stabilirea diagnosticului gastrite cronice, ulcer gastro-duodenal, tumori ale tubului digestiv. Examinarea radiologică este contraindicată la pacienţiicaşectici, în stare gravă, adinamici, care suferă de tromboze, ileus, în perforaţia tubului digestiv, cu hemoragie gastro-intestinală acută, cu peritonită acută precum şi femeile gravide în prima jumătate a sarcinii.

Pregătirea instrumentelor şi materialelor necesare: Sulfat de bariu 150, cană sau pahar, apă, lingura de lemn, purgativ (ulei de parafină). - se pregăteşte suspensia de bariu: cele 150 g sulfat de bariu se amestecă cu o cantitate mică de apă până se obţine o pastă omogenă la care se adaugă apă rece până la 200-300g, amestecându-se cu lingura de lemn. Pregătirea psihică a pacientului - se anunţă pacientul cu 2 zile înainte, explicându-i necesitatea tehnicii şi importanţa ei pentru diagnosticul bolii - se aplică pacientului tehnica de investigaţie - se anunţă pacientul că în dimineaţa zilei de examinare nu trebuie să mănânce - se atenţionează pacientul că trebuie să nu fumeze pentru că fumatul creşte secreţia gastrică - se informează pacientul de regimul alimentar pe care trebuie să-l respecte.

Pregătirea fizică a pacientului: - se administrează pacientului cu 1-2 zile înaintea examinării regim alimentar neflactuent şi uşor de digerat, format din supă, paie, pâine prăjită, unt, făinoase, produse lactate. - seara- în ajunul examinării- se efectuează bolnavului o clismă evacuatoare

120

-

în ziua examenului, dimineaţa, pacientul este condus la serviciul radiologic

Participarea la examen: - pacientul, după ce şi-a dezbrăcat toracele este condus sub ecran unde i se oferă cana cu sulfatul de bariu pregătit înaintea examenului - la comanda medicului, pacientul va înghiţi sulfatul de bariu dizolvat şi amestecat cu o lingură de lemn - după terminarea examinării, pacientul este ajutat să se îmbrace şi este condus la pat - pacientul este readus la serviciul de radiologie (conform indicaţiilor medicului) după 2,3,24 ore pentru a se urmări pe ecran evacuarea stomacului, umplerea intestinului subţire şi a colului. - la 2 ore de la începutul examinării, pacientul poate să mănânce Îngrijirea pacientului după tehnică: - se administrează un purgativ, o lingură de ulei de parafină după terminarea examinării - pacientul va fi informat că va avea scaunul colorat în alb Substanţa de contrast poate fi introdusă în tubul digestiv şi prin alte metode: a) direct în jejun prin sonda duodenală (Einhorn); înaintea sondei se controlează sub ecran radiologic; când diviziunea75-80 ajunge în dreptul arcadei dentare substanţa de contrast s introduce cu ajutorul unei seringi în sondă direct în jejun b) fracţionat, pacientul luând din 10 în 10 minute câte o înghiţitură din substanţa opacă. c) metoda contrastului gazos pentru examinarea stomacului se realizează prin insuflarea de aer în stomac cu ajutorul unei sonde sau prin administrarea unui amestec gazos (acid tartric şi bicarbonat de sodiu).

121

trebuie să fie riguroasă şi avută în vedere încă de la internare. În pregătirea preoperatorie a bolnavului chirurgical se impun măsuri de ordin general. Nu se admite lenjeria particulară. . Regimul alimentar (lichide.înlăturarea tuturor factorilor care influenţează negativ analizatorii vizuali. . Acestor bolnavi li se va recomanda o dietă alimentarănormală până în ziua operaţiei. bolnavului i se administrează premedicaţia ( preanestezia). odihnitor).prelungirea somnului fiziologic. proteine. glucide. lipide). 122 . olfactivi. anesteziei. Concomitent cu psihoterapia se acţionează şi printr-o terapie medicamentoasă: . cu 30-60 minute înainte de a intra în sala de operaţie. Baia generală este obligatorie.Pregătirea psihică Pregătirea psihică se adresează atât bolnavilor fără risc cât şi celor cu risc chirurgical. Pentru realizarea acestui tip de pregătire. aplicabile tuturor bolnavişor şi măsuri particulare în funcţie de amploarea intervenţiei. trebuie să asigure 2000 calorii/zi.în seara dinaintea operaţiei se va administra o fiolă de diazepam (realizează un somn liniştit. În dimineaţa intervenţiei. 1) Dieta. bolnavul va fi ras în regiunea pe care se desfăşoară intervenţia. Pregătirea fizică a bolnavului fără risc operator De obicei aceşti bolnavi beneficiază de măsuri de ordin general. . trebuie creat un regim de protecţie care constă din: .tratarea suferinţelor psihice mari în legătură cu boala . lămuriri asupra operaţiei. auditivi.suprimarea senzaţiilor dureroase. organul căreia i se adresează şi terenul biologic al bolnavului. În acest sens sunt recomandate discuţii încurajatoare cu bolnavii.în dimineaţa operaţiei pacietnul nu va mânca şi va fi sfătuit să-şi golească vezica urinară. asupra avantajelor aduse de actul chirurgical. 2) Igiena bolnavului. Pentru realizarea acestor obiective personalul mediu care întră în contact cu bolnavul trebuie să dea dovadă de profesionalism şi conştiinţă profesională.

În operaţiile ginecologice (examinarea secreţiei vaginale este obligatorie) se vor face spălături vaginale zilnic cu soluţii antiseptice (permanganat de K 1/400). Nu se folosesc purgative sau soluţii saline deoarece congestionează şi irită intestinul. Operaţiile pe extremităţi care impun rezecţii osoase (necretomii. flebite). amputaţii) obligă la aseptizarea regiunii prin badijonaj cu tinctură de iod şi protejarea cu un pansament până în ziua operaţiei. produc tulburări hidroelectrolitice (deshidratare) şi hemoconcentraţie. Pentru extragerea unor corpi străini este obligatorie seroprofilaxia antitetanică. 4) Alte măsuri.3) Evacuarea conţinutului intestinal.prin clisme evacuatoare este în tradiţia pregătirii preoperatorii. Dacă vor fi executate intervenţii laborioase pe stomac se vor face spălături gastrice. intervenţiile pe colon necesită o pregătire specială. chiar dacă intervenţia nu presupune pătrunderea în cavitatea peritoneală (se face o clismă în seara zilei dinaintea operaţiei şi altă clismă dimineaţa c cel puţin 4-6 ore înaintea intervenţiei). pulmonar. Tot preoperator se impune asanarea focarelor de infecţie de diferite localizări (dentar. 123 . Când există riscul apariţiei unor infecţii postoperatorii se vor face antibioterapie (se începe cu 48 de ore preoperator şi se continuă postoperator). sinusal.

pentru operaţiile mici şi mijlocii chiar în ziua operaţiei. a) Poziţia bolnavului în pat este de regulă în decubit dorsal. Îngrijirea posoperatorie obişnuită Indiferent de amploarea intervenţiei. Analgeticele pe bază de opiacee se folosesc cu prudenţă pentru că deprimă respiraţia. Se previn astfel complicaţiile ca: Trombofeblite. poziţia Trendelenbueg (circulaţia cerebrală deficitară). la îmceput cantităţi mici. escare. c)Mobilizarea bolnavului trebuie iniţiată cât mai precoce. ceai puţin îndulcit). în funcţie de timpul intervenţiei. După anumite intervenţii poziţia trebuie însă modificată: decubit ventral (intervenţie pe coloana vertebrală). poziţia Flower (drenaje pleurale. la 48 ore postoperator. Intensitatea durerii postoperatorii urmează o curbăascendentă cu maximum în noaptea ce urmează operaţiei. b)Calmarea durerii postoperatorii. pentru ca apoi să diminueze progresiv.favorizarea drenajului). accentuează pareza postoperatorie şi maschează eventualele complicaţii peritoneale. pentru cele de aploare în funcţie de starea generală a bolnavului. apoi din ce în ce 124 .Îngrijirea postoperatorie Îngrijirea şi urmărirea postoperatorie a bolnavului vor începe imediat ce acesta va ajunge la pat. Se permite bolnavului să bea lichide (apă. Bolnavii cărora li s-au practicat intervenţii de amploare vor fi supravegheaţi 24-48 ore sau mai mult în funcţie de evoluţie în secţia de terapie intensivă. decubit lateral (intervenţii pe rinichi. insuficienţă respiratorie). d) Reluarea alimentaţiei: se va face cât mai precoce. bolnavii operaţi beneficiază de îngrijiri speciale. bronhopneumonii.

medicaţie de stimulare a micţiunii (alfa şi betablocante). . acestia nu se prezinta la medic. Ulterior se prescriu: supă de zarzavat srecurată şi sărată normal. clisme uşoare ( contraindicate în suturile digestive joase ). gimnastică respiratorie. Reapariţia parezei intestinale sau menţinerea ei cu toate măsurile de combatere alături de alte semne indică de regulă o complicaţie inflamatorie peritoneală. lapte. Pentru combaterea parezei se folosesc amestec alfa-blocant(Plegomazin+miostin). . În mod normal la 48-72 ore de la operaţie . apoi are primul scaun.complicaţiile trombo-embolice se previn prin mobilizarea precoce dar supravegheată.complicaţiile pulmonare se previn prin aspirarea secreţiilor. CONCLUZII O concluzie deosebit de importanta este aceea ca rolul nursei vizavi de aceasta afectiune nu se rezuma numai la tratarea ei ci si in preventia acestei boli. piure de legume. antibiotice.Tocmai aici intervine misiunea nursei de promovare a sanatatii care printr-o activitate bine coordonata poate descoperi afectiunea din stadii incipiente si astfel tratamentul sau are rezultatele scondate. masaj toracic. tuse asistată. anticoagulante. 125 .este un alt parametru al unei evoluţii postoperatorii favorabile. ulei de ricin sau parafină administrat per os sau pe sondă vazo-gastrică. f) Prevenirea şi combaterea complicaţiilor inflamatorii .Rolul nursei in educatia sanitara mai ales a tinerelor mame este deosebit de importanta prin a le determina pe acestea de a se prezenta cu copii sau orice persoana de alta de varsta diferita la medic imediat ce se observa dureri ale abdomenului datorita faptului ca unul din factorii favorizanti al este temperatura ridicata. carne fiartă sau friptă în funcţie de reluarea tranzitului. mucolitic. g) Supravegherea evoluţiei plăgii şi drenajului. pareza postoperatorie dispare şi bolnavul emite gaze. Asa cum spuneam la inceputul lucrarii boala este descoperita uneori intamplator datorita faptului ca desi pacientii acuza dureri la nivelul abdomenului din pudoarea fals inteleasa sau pur si simplu din lipsa de educatie sanitara. supozitoare emoliente.complicaţiile urinare se previn prin evitarea sondajului vezical.mai mari. e)Reluarea tranzitului intestinal. iaurt.

nursa va face tot ce-i sta in putinta pentru a le oferi suportul fizic si psihic de care au nevoie la un nivel calitativ si cantitativ cat mai ridicat. Impactul emotional al descoperirii afectiunii este in mare dat fiind de varsta tanara a pacientilor. ignoranta si sentimentul de vina. STUDIUL STATISTIC Tabel cu repartizarea pacientilor in functie de mediul de provenienta pe sectii si procentul de incidenta al apendicitei acute pe mediul de provenienta Mediul de provenienta al pacientilor URBAN RURAL Chirurgie cazuri 4 4 Chirurgie sectie 5 2 Cazuri pe mediu 9 6 Procent de incidenta 60% 40% 126 . Prognosticul destul de grav al majoritatii formelor de apendicita necesita o atenta observare a tuturor formatiunilor si o evaluare rapida si corecta a afectiunii. Apendicita acuta este o afectiune grava cu un prognostic in general sumbru. Manifestarile clinice ale apendicitei acute sunt cunoscute dat fiind simptomatologia bogata. pacientii vor avea de suportat o interventie chirurgicala. cunoscandu-se doar o serie de factori de risc. Este mai frecvent intalnita la populatia cu alimentatie predominant camata sau exclusiv vegetala. De obicei apendicita acuta se descopera cu ocazia manifestarilor altor semne decat cele specifice si atunci. Deoarece. Crearea unor conditii ambientale cat mai bine si asigurarea unui sprijin moral neconditionat pot avea un rol important in desfasurarea optima a actiunilor ce le vom desfasura pentru o cat mai buna rezolvare a problemelor de dependenta ale pacientului. intre 10-40 ani. Bolnavii trebuie supravegheati cu atentie si orice semn nou aparut trebuie raportat medicului. este foarte important ca pacientul si familia sa inteleaga ce reprezinta aceasta afectiune si mai ales faptul ca prognosticul initial poate fi modificat respectand indicatiile terapeutice. perioada de maxima dezvoltare a aparatului limfatic si a bolilor infectioase. Rolul nursei in ingrijirea pacientilor cu apendicita acuta este important si priveste toate masurile necesare pentru diagnostic si tratament. care au fost radical imbunatatite datorita ultimelor descoperiri din domeniul medicinei.. chirurgia apendicelui cecal si am aflat informatii utile pentru instruirea mea profesionala. De asemenea.Am studiat cu real interes si curiozitate. pentru a putea lua cat mai repede masurile necesare aplicarii formelor actuale de tratament de specialitate. de regula afectiunea se afla intr-un stadiu avansat sau mai putin. atat teoretic cat si practic. Etiologia apendicitei acute este infectia microbiana (teoria infectioasa a lui Aschoff).

TOTAL 8 15 100% Tabel cu incidenta de aparitie a apendicitei acute intervale de sex si varsta si procentul de incidenta varsta inainte de pubertate la pubertate la adulti sex Barbati Femei Barbati Femei Barbati Femei Total Raport cazuri 1 1 2 1 1 1 Total cazuri 1 1 2 1 1 1 Procent de aparitie apendicita acuta 50% 50% 60% 40% 50% 50% 127 .

Rezistenta la medicamente 128 .

Factori favorizanti aparitiei apendicitei acute 129 .

130 .

Ionescu.Tratat de patologie chirurgicala. 1982 Dragomirescu C.Atlas de histologie 131 . .vol.Ed. C. Celsius. TH.Onicescu 1996 . N.. Celsius 1998 Lucretia Titirica – Ghid de nursing. Editura Viata Medicala Romaneasca. . Leila Torsan – Anatomia si fiziologia omului. Niculescu.H.Proca .Popescu.. .Burlui ..Patologie chirurgicala. Shmookler B. Carmaciu. Editura Medicala. Editura Viata Medicala Romaneasca. I 2002 R.Appendiceal mucocele. Popescu I.M. .Chirurgie generala. Contraindication to laparoscopic appendectomy L. Bucuresti 1997 D..Actualitati in chirurgie. 1998 Lucretia Titirica – Manual de ingrijiri speciale acordate bolnavilor de asistenti medicali.M. Bucuresti. Bucuresti vol VI 1986 Angelescu N. 1983 Gonzalez Moreno S. Sugarbaker P. 1998 Ghid de practica medicala . D.BIBLIOGRAFIE E. Ed.