Paolo Coelho Alchimistul

(ALQUIMISTA, 1988)

PREFATA
Este important sa spunem citeva lucruri despre faptul ca Alchimistul este de Jurnalul unui magician, care n-a fost
0 0

carte simbolica, diferita

lucrare de fictiune.

Unsprezece ani de viata am dedicat Alchimiei. Simpla idee de a transforma metalele in aur sau de a descoperi Elixirul tineretii fiira batrinete era prea fascinanta ca sa treaca neobservata de orice novice in ale magiei. Marturisesc ca Elixirul tineretii fiira batrinete rna seducea eel mai tare: inainte de a intelege ~i simti prezenta lui Dumnezeu, ideea ca totul se va sfirsi intr-o buna zi rna aducea la disperare. Astfel, aflind despre posibilitatea de a obtine un lichid in stare sa-rni prelungeasca pentru multi ani existenta, am hotarit sa rna dedic trup ~i suflet fabricarii lui. Era
0

perioada de mari transformari sociale - inceputul anilor '70 -

~iinca nu existau publicatii

serioase cu privire la Alchimie. Am inceput, la fel ca unul dintre personajele cartii, sa cheltui putinii bani pe care ii ave am pe cumpararea unor carti din strainatate, si-mi dedicam multe ore din zi studiului simbologiei lor complicate. Am cautat doua-trei persoane serioase din Rio de Janeiro care se dedicasera in mod serios Marii Opere, dar acestea au refuzat sa rna primeasca. I-am cunoscut ~i pe altii care i~i spuneau alchimisti, i~i aveau laboratorul propriu ~i promiteau sa rna invete tainele Artei in schimbul unei adevarate averi; azi inteleg ca acestia nu stiau nimic din ceea ce pretindeau sa rna invete. Dar cu toata staruinta mea, rezultatele au fost zero absolut. Nu se intimpla nimic din ceea ce manualele de Alchimie afirmau in limbajullor complicat. Era un sir nesfirsit de simboluri, de dragoni, de lei, sori, luni ~i argint viu, iar eu aveam mereu impresia ca mergeam pe un drum gresit, pentru ca limbajul simbolic permite de
0 0

cantitate uriasa de erori. In 1973, disperat de absenta oricarui progres, am comis un act

iresponsabilitate suprema. In acel timp eram angajat la Secretariatul pentru Educatie din Mato Grosso,

pentru a tine cursuri de teatru in acel stat, asa ca am hotarit sa-rni folosesc studentii la niste ateliere de teatru care aveau ca tema Tabla de Smarald. Aceasta, impreuna cu unele incursiuni ale mele in zonele mocirloase ale magiei, au facut ca in anul urmator sa pot simti pe propria piele adevarul proverbului: "Dupa fapta, ~i rasplata". Totul in jurul meu s-a prabusit complet. Mi-am petrecut urmatorii sase ani din viata intr-o atitudine destul de sceptica in ceea ce priveste tot ce era legat de mistica. In acest exil spiritual am invatat multe lucruri importante: ca acceptarn un adevar numai dupa ce l-am negat din tot sufletul, ca nu trebuie sa fugim de propriul nostru destin ~i ca mina lui Dumnezeu este infinit de generoasa, in pofida severitatii ei.
1

In 1981, am facut cunostinta cu RAM, organizatia oculta unde mi-am gasit ~iun Maestru, care avea sa rna readuca pe drumul ce-mi era scris. Si in timp ce el rna pregatea in invatatura mea, m-am apucat din nou sa studiez Alchimia pe cont propriu, intr-o noapte, cind stateam de yorba dupa telepatie, am intrebat de ce limbajul alchimistilor era atit de vag ~i de complicat. Sint trei tipuri de alchimisti, spuse Maestrul meu. Aceia care sint imprecisi pentru ca nu stiu ce
0

epuizanta sesiune de

vorbesc; aceia care sint imprecisi pentru ca stiu ce vorbesc, dar stiu ~i ca limbajul Alchimiei este un limbaj adresat inimii ~i nu ratiunii. Si al treilea tip? am intrebat. Aceia care nu au auzit niciodata vorbindu-se despre Alchimie, dar care au reusit, prin experienta

lor, sa descopere Piatra Filosofala. A~a s-a hotarit Maestrul meu care apartinea celui de-al do ilea tip sa-rni predea lectii de Al-

chimie. Am descoperit ca limbajul simbolic, care rna irita ~i rna descumpanea atit, era unicul mod de a atinge Sufletul Lumii, sau ceea ce Jung a denumit "inconstientul colectiv". Am descoperit Legenda personala ~i Semnele lui Dumnezeu, adevaruri pe care rationamentul meu intelectual refuza sa le accepte din cauza simplitatii. Am descoperit ca a ajunge la Marea Opera nu este misiunea unor alesi, ci a tuturor fiintelor omenesti de pe fata Pamintului. Sigur ca nu totdeauna vedem Marea Opera sub forma unui ou sau a unui flacon cu lichid, dar toti putem rara umbra de indoiala sa ne cufundam in Sufletul Lumii.

De aceea Alchimistul este ~iun text simbolic. De-a lungul paginilor sale, in afara de faptul ca am transmis tot ce am invatat despre aceasta, am incercat sa aduc un omagiu marilor scriitori care au reusit sa ajunga la Limbajul Universal: Hemingway, Blake, Borges (care a folosit ~i el istoria persana intr-una din povestirile lui), Malba Tahan ~i altii. Pentru a completa aceasta lunga prefata ~i a ilustra ceea ce Maestrul meu voia sa spuna cu al treilea tip de alchimisti, merit a sa amintim
0

intimplare pe care el insusi mi-a povestit-o in laboratorullui.
0

Sfinta Maria, cu pruncul Isus in brate, s-a hotarit sa vina pe Pamint ca sa viziteze

minastire. Mindri

foarte, calugarii au facut un sir lung ~i fiecare s-a inrati~at in fata Sfintei Fecioare pentru a I se inchina. Unul a dec1amat poeme frumoase, altul I-a ararat miniaturile sale pentru Biblie, al treilea I-a recitat numele tuturor sfintilor. Si asa unul dupa altul, fiecare calugar si-a adus omagiul Maicii Domnului ~iPruncului Isus. Dar ultimul din sir era eel mai umil calugar din minastire, care niciodata nu invatase inteleptele scrieri ale epocii. Parintii lui fusesera oameni simpli care lucrau la un vechi eire din imprejurimi ~itot ee-l putusera invata era sa arunce mingi in sus ~i sa faca citeva jonglerii. Cind a venit rindul acestuia, ceilalti calugari au vrut sa puna capat inchinaciunilor, pentru ca fostul scamator nu avea nimic important de spus ~i putea strica imaginea minastirii. Dar calugarul simtea, in adincul sufletului,
0

dorinta arzatoare sa daruiasca ceva lui Isus ~i Sfintei Fecioare.

Rusinat, simtind privirea mustratoare a fratilor lui, a scos citeva portocale din sutana ~i a inceput sa le arunce in sus ~i sa jongleze cu ele, asa cum stia el.
'2

Si doar in acel moment Pruncul Isus a zimbit ~i a inceput a bate din palme in bratele Sfintei Marii. Si Maica Domnului numai lui i-a intins bratele, lasindu-l sa-l atinga pe Prune. AUTORUL

$i pe cind mergeau ei, EI a intrat intr-un sat, iar 0 femeie, cu numele Marta, L-a primit in casa ei. $i ea avea
0

sora ce se numea Maria, care, asezindu-se la picioarele Domnului, asculta cuvintul Lui.

far Marta se silea cu multa slujire si, apropiindu-se, a zis: Doamne! au nu socotesti cii sora mea m-a lasat singura sa slujesc? Spune-i deci sa-mi ajute. $i raspunzind, Domnul i-a zis: Marto, Marto, te ingrijesti §ipentru multe te silesti. Dar un lucru trebuie: caci Maria partea cea buna a ales, care nu se va lua de la ca. LUCA, 10: 38-42

PROLOG

Alchimistul lua

0

carte pe care

0

adusese cineva din caravans, Tomul era lara coperta, dar reusi sa-i
0

identifice autorul: Oscar Wilde. In timp ce-i rasfoia paginile, gasi

povestire despre Narcis.

Alchimistul cunostea legenda lui Narcis, frumosul baiat care-si contempla zilnic propria frumusete intr-un lac. Era atit de fascinat de el insusi ca intr-o bun a zi a cazut in lac ~i a murit inecat. In locul acela, a aparut
0

floare care s-a numit narcisa.

Dar nu asa i~i incheia Oscar Wilde povestirea. EI spunea ca atunci cind a murit Narcis, au venit naiadele zeitele izvoarelor ~i ale padurii ~i au vazut lacul transformat dintr-unul cu apa dulce, intr-un

ulcior cu lacrimi sarate. - De ce plingi? au intrebat naiadele. - PIing pentru N arcis, raspunse lacul. Ah, nu-i de mirare ca plingi pentru Narcis, continuara ele. La urma urmelor, desi noi am alergat

mereu dupa el prin padure, tu erai singurul care puteai sa-i contempli de aproape frumusetea. - Dar Narcis era frumos? intreba lacul. Cine altul poate sti mai bine decit tine? raspunsera, surprinse, naiadele. La urma urmelor, doar pe

marginile tale se apleca el in fiecare zi. Lacul ramase tacut
0

vreme. Intr-un tirziu, zise: 3

Apoi i~i lua toiagul ~iincepu sa-si trezeasca oile care inca mai dormeau. folosind cartea pe care 0 terminase de citit drept perna. I~i mina toate oile prin ruinele portii ~i apoi puse niste scinduri pentru ca acestea sa nu fuga in timpul noptii. Dar statu 0 clipa ~i se gindi ca ar fi putut sa fie ~i invers: s-o fi obisnuit el cu orarul oilor. Se ridica ~i lua 0 inghititura de yin. I~i intinse haina pe jos ~i se aseza. S-au obisnuit atita cu mine ca-rni cunosc obiceiurile. se gindi el. eu puteam sa vad reflectata. in fundul ochilor lui. . propria-mi "Ce povestire frumoasa''. ~i iarasi se trezise inainte de sfirsit. I~i spuse. sau sa vorbeasca despre singuratatea ~ibucuria unui cioban pe cimp. 11pling pe Narcis pentru ca de fiecare data cind se apleca deasupra apelor mele. ori sa comenteze ultimele noutati pe care le vedea prin orasele pe unde se intimpla sa treaca. dar niciodata n-am stint ca el era frumos. i~i spuse in soapta. Dar erau ~iunele oi care intirziau sa se scoale. Era inca intuneric cind se trezi. durau mai mult pina se inainte de a adormi. pling pe Narcis. cea mai mare parte a animalelor se desteptau ~i ele. "Voiam sa mai dorm putin''. Partea intii Baiatul se numea Santiago. spuse Alchimistul. ~i in locul unde pe vremuri se afla sacristia crestea acum un . ca ar trebui sa inceapa sa citeasca niste carti mai groase sfirseau ~i erau perne mai confortabile in timpul noptii.-11 frumusete. Ca ~i cum ar fi existat 0 energie misterioasa care ii unea viata de aceea a oilor cu care strabatuse pamintul de doi ani incoace in cautare de hrana ~i apa. Avusese acelasi vis ca ~i saptamina trecuta. sicomor unas. Privi in sus ~i vazu stelele care straluceau prin acoperisul aproape naruit. Observase ca imediat ce se trezea el. strigind-o pe fiecare pe nume. Baiatul le trezi pe rind cu toiagul. De aceea obisnuia uneori sa le citeasca parti din cartile care il impresionasera. Nu erau lupi pe acolo. Acoperisul se prabusise de mult. Totdeauna crezuse ca oile sint in stare sa inteleaga ce vorbeste el. Hotari sa petreaca noaptea aici. 4 . Se intuneca tocmai cind ajunse cu turma lui in fata unei vechi biserici parasite. dar odata ii scapase una in timpul noptii ~i a trebuit sa-si piarda toata ziua urmatoare pentru a gasi oaia ratacita.

Pe masura ce trecea timpul. si-i vorbi despre viata din acea asezare unde fiecare zi era la fel cu cealalta. Si ca pastorii.Nu-i nimic. anul trecut. . Apoi ii plati cit ii datora si-i ceru sa revina anul urmator. La scoala. ii spuse negustorului. despre ultimele noutati pe care le vazuse in orasele pe unde trecuse. "Poate de asta stau mereu linga mine. Dar in strafundul inimii stia ca are importanta. Pravalia era plina de clienti ~i negustorul il ruga sa astepte pina seara. Era multumit ca vorbea ~i cu altcineva. raspunse baiatul. Cum ai invatat sa citesti? intreba fata la un moment dat. Era incredintat ca fata nu va intelege niciodata. nu numai cu oile. asa ca ciobanul i~i dusese oile acolo. sa-l vada tot ocupat pe tatal fetei care sa-i ceara sa astepte trei zile. A inteles ca simtea un lucru pe care nu-l mai simtise: dorinta de a ramine intr-un singur loc pentru totdeauna. gindi el. baiatul i~i dorea sa nu se mai sfirseasca ziua. .Nu stiam ca ciobanii citesc carti. ca ~i marinarii sau comis-voiajorii. Ii spusese un prieten despre pravalie. le spuse flacaul oilor lui. Cita vreme baiatul stia cele mai verzi pasuni din Andaluzia. cu parul negru ~i neted ~i ochi ce aminteau vag de vechii cuceritori mauri. Asta pentru ca oile te invata mai multe decit cartile. cunosteau cite un oras unde se afla cineva in stare sa-i faca sa uite de bucuria de a calatori liberi prin lume. Pe acolo treceau multi ciobani care vindeau lina.Insa in ultimele doua zile avusese ajunga peste patru zile. Linga fata cea oachesa zilele n-ar fi fost niciodata la fel una cu cealalta. Se iveau zorile ~i ciobanul i~i mina oile in asa fel incit sa mearga dupa soare. ca sa se fereasca de hotii. Nu fusese decit 0 0 singura grija: fata negustorului care locuia in orasul unde avea sa 0 singura data acolo. cum de esti doar un simplu cioban? Baiatul balmaji ceva ca sa ocoleasca raspunsul. "Astea niciodata nu trebuie sa ia 0 hotarire''. Negustorul avea pravalie de stofe ~itesaturi ~i ii placea totdeauna sa vada cu ochii lui cum sint oile tunse. chiar daca ele nu citisera niciodata 0 carte in scurta lor viata ~i nu cunosteau limba oamenilor care ) . Era 0 fata ce arata leit ca acelea din Andaluzia. Ea ii spuse ca era fata negustorului. Au stat de yorba mai bine de doua ore. ele ii vor fi credincioase." Aveau nevoie doar de apa ~ihrana. Vreau sa vind ceva lina. Dar negustorul veni ~i ii ceru sa tunda patru oi.Dar daca stii sa citesti. Ciobanasul ii povesti despre cimpiile Andaluziei. se auzi un glas feminin linga el. Peste doar patru zile ajungea din nou in oraselul acela. raspunse baiatul. Si eu cunosc alte fete in alte erase. Era agitat ~i nesigur pe el: poate ca fata il ~i uitase. cu ore nesfirsite care se tirau intre rasaritul ~i apusul soarelui. Chiar daca zilele erau toate la fel. Ca toata lumea. I~i continua povestile de calatorie ~i ochisorii cei mauri c1ipeau de frica ~i mirare. . El se aseza pe caldarimul din fata magazinului ~i scoase 0 carte din desagi.

stia pe dinafara toate asezarile din regiune. numai cio- banii umbla de colo-colo. Raina i~i avea rostul ei. Dar cind se gindea la greutate. Erau multumite sa gaseasca apa ~i hrana. " Baiatul incepu sa se minuneze de propriile lui ginduri. dupa ce ne vad paminturile ~i femeile. Au venit in cautare de lucruri noi. 0 Tatal nu mai spuse nimic. Bau putinul yin care ramasese de la cina de cu seara si~i strinse haina la mijloc. cu sicomorul crescut intr-insa. De doi ani pe cimpiile Andaluziei. Oamenii acestia. cu soarele in virful sulitei caldura va fi asa de mare ca nu~i va mai putea duce oile pe cimp. spaniola ~iteologie. Se duc pina pe deal ca sa vada cetatea ~i sint de parere ca trecutul era mai bun decit prezentul. iar asta era mult mai important decit sa-l cunosti pe Dumnezeu sau pacatele oamenilor. Oamenii acestia au tot timpul punga plina cu bani. Ii inspirase acelasi vis pentru a doua oara. cind se afla in vizita la ai sai. "Trebuie sa fim mereu pregatiti pentru surprizele vremii". Se gindise ca sa-i explice fetei cum de un simplu cioban stia sa citeasca: fusese chiar la seminar. pina la 0 saisprezece ani. raspunse tatal. Si asta numai pentru ca eu le min la mincare ~i la adapatoare. Dar inca de mic visa sa cunoasca lumea. i~i ofere au cu marinimie lina. i~i lua inima-n dinti si-i spuse tatalui sau ca nu voia sa fie preot. imediat ii venea in minte ca nu simtise frigul diminetii numai pentru ca 0 avea. Voia sa calatoreasca. ca ~i oile lui. Atunci rna fac cioban. In schimb. pentru ca aceasta era marea pasiune a vietii lui de data asta 0 sa calatoreasca. mai spuse tatal. ~i asta ii dadea 0 senzatie de furie impotriva tovaraselor lui. dar nu-s deosebiti de oamenii din satul nostru. Invatase latina. intr-o seara. ~i se simtea multumit cu greutatea hainei. 6 . Oameni din toata lumea au trecut prin satul asta.povesteau noutatile de prin sate. Caldura tinea pina seara ~iin toata aceasta vreme el trebuia sa-si care dupa el haina. A doua zi ii dadu punga cu trei monede spaniole vechi de aur. ~i baiatul de asemenea. "Daca eu acum as deveni un monstru ~i m-as hotari sa le omor una cite una. Era ora cind toata Spania dormea in timpul verii. ele ar vedea abia la urma ca turma a fost exterminata''. Parintii lui voiau ca el sa devina preot. se gindea el atunci. compania ~i din cind in cind carnea. zise baiatul. spuse baiatul. Stia ca peste citeva ore. Poate biserica aceea. "Pentru ca au incredere in mine ~i au uitat sa se bizuie pe propriile lor instincte. spun ca le-ar placea sa traiasca pentru totdeauna aici. fiule. Vreau sa cunosc femeile ~i tinuturile de unde yin ei.Dar eu nu cunosc cetatile din tinuturile de unde yin ei. ~i sa fie motiv de mindrie pentru familie de simpli tarani care muncea din greu doar pentru mincare ~i apa. gindi baiatul. sa fi fost cu ghinion. Sint balai sau tuciurii. mereu asa de credincioase. dar au ramas aceiasi. atita le era de ajuns. . Pentru ca acestia nu se asa-za niciodata pe aici. continua tatal. Dintre ai nostri.

separata de sufragerie printr-o perdea facuta din fisii de plastic colorate. Parea 0 rugaciune tiganeasca. Si mai spuneau ca facusera intelegere cu diavolul. dar nu aveau grija oilor. Batrina il conduse pe flacau intr-o incapere din fundul casei. baiatul citi aceeasi dorinta de a cutreiera lumea. Nu mai fusese niciodata pe la acele ruine ale bisericii. ~i daca s-ar fi lasat numai un pic condus de oi. iar femeile noastre. Acolo putea sa schimbe cartea pentru una mai groasa. Lumea era mare ~i nesfirsita. mereu i-a fost groaza sa nu-l fure tiganii. Baiatul i~i aminti de discutia cu taica-sau ~i se simti usurat. cele mai frumoase. cunoscuse deja multe cetati ~i multe femei (dar nici una ca aceea care il astepta peste doua zile). ~inici nu voia sa se gindeasca la posibilitatea ca alt cioban sa fi ajuns inaintea lui cu mai multe oi. "Chiar ~i cu mine. pentru ca sint ocupate numai cu adapatul ~i cu mincarea. se gindi el in timp ce privea rasaritul soarelui. " "Poate ca asa este cu noi toti". Avea 0 haina. ~i sa-i ceara mina. ca zestre a tao Cumpara-ti 0 turma ~i bate lumea in lung si-n lat. multe ocazii de a fi fericit. multe femei. Tocmai i~i adusese aminte ca la Tarifa statea Iar el avusese de doua ori acelasi vis in acea noapte. De cite ori putea 0 lua pe alt drum. ~i ca furau copii ca sa-i faca sc1avi in misterioasele lor tabere. 0 carte pe care 0 putea schimba pentru alta ~i 0 turma de oi. reflecta el in timp ce iarasi privea cerul ~i grabea pasul. Cind se va satura de mare va fi cunoscut deja multe erase. Cind va obosi de cimpiile andaluze va in fiecare zi i~i implinea marele vis al vietii lui - putea sa-si vinda oile ~i sa se faca marinar. "Tocmai posibilitatea sa-ti implinesti un vis face viata interesanta''. Nu-si dau seama ca pasunile se schimba.. 0 dorinta inca vie. Totusi. Flacaul mai intilnise multi tigani in drumurile lui. mincare ~i acelasi culcus pentru toate noptile. Cind fusese mic. Orizontul se colora in rosu. sa-si umple carafa cu Yin. care nu rna mai gindesc la alta femeie de cind am vazut-o pe fata negustorului. desi tre- cuse de atitea ori prin apropiere. in ciuda zecilor de ani cit incercase sa 0 inabuse cu apa. Urmau sa fie ale bisericii. i~i zise ciobanasul. " Privi cerul ~i socoti ca pe la prinz ar ajunge la Tarifa. sa se rada ~i sa se tunda. pina ai sa intelegi ca cetatea no astra e cea mai insernnata. Apoi ii lua miinile ~i se ruga in soapta. trebuia sa se pregateasca pentru ca s-o intilneasca pe fata. acestia umblau din loc in loc.Le-am gasit intr-o zi pe cimp. Apoi il binecuvinta. eel mai important era ca sa calatoreasca. "Nu stiu cum il cauta pe Dumnezeu la seminar". ~i aceeasi frica veche simti cind tiganca ii lua miinile. ca anotimpurile tree. Batrina se aseza si-i ceru ~i lui sa faca la fel. apoi aparu soarele. masa. 7 0 . Oamenii spuneau ca viata unui tigan era facuta numai ca sa-i insele pe ceilalti. Inauntru avea 0 0 batrina care stia sa interpreteze visele. In ochii tatalui. "Problema este ca ele nu stiu ca fac drumuri noi in fiecare zi. 0 icoana cu Sfinta Inima a lui Isus ~i doua scaune. ar fi descoperit ~i mai multe lucruri interesante.

Da' vreau a zecea parte din cornoara daca 0 gasesti. ai sa gasesti comoara ascunsa. Dar batrina ramase linistita. Intr-un tirziu. Nu stiu de ceoNu stiu cum de cunosc animalele virsta oamenilor. ii ceru baiatul. Se facea ca eram pe 0 pasune cu oile. Apoi tacu din nou. Ai venit pentru vise. Dar se hotari sa riste. iar batrina vazu. incepu el.Nu-ti iau nici un ban acuma. Flacaul deveni nervos." Dar cind sa- mi arate locul exact. Si le trase repede. Si cind el vorbeste pe Lim- bajul Lumii. usor intimidat. Si pe urma. Visele sint limbajul Domnului. spuse. Vasazica baba stringea ban pe ban din putinul care-i pica. la Piramidele din Egipt ~ipronunta ultimele trei cuvinte rar. Se opri putin pentru ca sa vada daca batrina stia ce sint acelea piramidele din Egipt. Baiatul jura. gindi el. caindu-se ca intrase in casa aceea. Dar daca EI vorbeste limba sufletului matale. pot sa-l interpretez ~i eu. Mie nu-mi place sa se bage cineva pe oile mele. De asta cred ca merit 0 parte din ce gasesti. se sperie de straini. zise batrina fiira a-si lua ochii de la mina baiatului. .N-am venit ca sa-rni ghicesti in palma. Nu voia ca mina sa inceapa a-i tremura. raspunse batrina. spuse ea. continua baiatul. m-am trezit. iar batrina sa-si dea seama ca-i e frica. Da' io iti iau oricum banii. Atunci. ca tiganii sint prosti. pentru ca batrina sa le 0 inteleaga bine - copilul mi-a spus: "Daca ai sa vii pina aici. . Baba ii ceru sa repete juramintul cu ochii la icoana Sfintei Inimi a lui Isus Cristos. Un cioban risca mereu sa se-ntilneasca cu lupii sau cu seceta. Am avut de doua ori la rind acelasi vis. 8 . luti iarasi miinile flacaului ~i le cerceta atent. Intoarce-te la vis. Jura ca 0 sa-rni dai 0 zecime din comoara ta in schimbul vorbelor mele. Spuse Tatal nostru in gind. Flacaul rise. Inca 0 hotie.E un vis in Limbajul Lumii."Dar are icoana cu Sfinta Inima a lui Isus". Ce interesant. Am 0 oala pe foe. ii ceru batrina. dar e 0 talmacire foarte grea. incercind sa se linisteasca. Batrina ramase tacuta. Miinile incepura sa-i tremure fiira voie. m-a luat de mina ~i m-a dus la Piramidele din Egipt. cind a aparut un copil care a inceput sa se joace cu animalele. Stiu sa-l interpretez. Atunci spune ce inseamna vi sul. Jura mai intii. dar asta face ocupatia de pastor mai atractiva. Dar copiii totdeauna reusesc sa se apropie de animale fiira sa le sperie. . Si deodata. ai bani putini. se gindi flacaul. Daduse prea multa importanta unui vis care se repetase. La amindoua visele. zise ea. Chiar se gindi ca mai bine-i platea acum ~i pleca fiira sa fi aflat nimic. nu-mi pot pierde tot timpul cu tine. ~i asta datorita unui vis care vorbea de comori ascunse! Batrina trebuie ca era tiganca get-beget. Copilul s-a mai jucat cu oile inca 0 vreme. numai talica poti s-o intelegi. De fericire.

Si cum 0 0 0 0 comoara care te va face bogat.Eu doar interpretez vise. Cunostea multa lume din partile acelea. zise. se gindi el. De-asta trebuie sa traiesc din ce-mi dau fetele mele. Pe linga aceasta. Dar apoi i~i aminti ca nu trebuia sa plateasca nimic. Cind vezi aceleasi fete mereu.Ramin fiira plata. caute pe batrina pentru atita inteleapta. Ca femeia cu visele. ca pierduse prea mult timp cu el. . reusea sa-l racoreasca putin. Ii ceru baiatului sa plece. Era 0 0 banca zi fierbinte de vara ~i vinul. Lucrurile simple sint cele mai grele. cum i se intimpla lui la Seminar. dar pe urma se supara. Era despre 0 0 carte groasa. I~i aminti ca avea mai multe de rezolvat. Pentru ca toti stiu exact cum trebuie sa traim noi. ajungi sa-i consideri ca facind parte din viata tao Si daca fac parte din viata no astra. Si niciodata n-au habar de cum trebuie sa-si traiasca propriile lor vieti. printr-una din acele taine de nepatruns. N-am auzit niciodata de ele. ceea ce ii dadea el ~iincepu sa-i vorbeasca. inseamna ca exista. pentru ca vorbea despre 0 in- senzatie de frig sub soarele acela teribil . pentru ca cititorii sa nu trebuiasca sa retina tot felul de nume. Si daca nu ajung in Egipt? . Flacaul pleca dezamagit ~i hotarit sa nu mai creada niciodata in vise.Pentru atita lucru nu trebuia sa-rni pierd timpul. se supara. doar de asta ii placea sa calatoreasca.De-asta ti-am zis ca visul e foarte greu de interpretat. Nu stiu sa le transform in realitate. Oile le lasase la intrarea in oras. trebuie sa cunosc alte arte. care nu stia sa le transforme in realitate. incep sa vrea sa ne-o ~i schimbe. care vorbea ingropaciune chiar din prima pagina. Incepu sa citeasca din cartea pe care i-a daduse un preot din Tarifa. Si cum eu nu mi-s in palma. avea sa puna un singur personaj. Si batrina nu mai spuse nimic. ~i numai inteleptii reusesc sa le vaza. Nu trebuia sa lucru. Cind reusi sa se concentreze putin asupra lecturii mormintare pe zapada.un batrin se aseza linga . la stina unui prieten. Ce fac aia acolo? intreba el. numele personajelor erau ingrozitor de 0 complicate.Iar intelesul e asta: trebuie sa mergi pina la Piramidele din Egipt. schimba cartea pe una mai groasa ~i se aseza pe in piata principala pentru ca sa guste vinul pe care tocmai il cumparase. Daca intr-o buna zi sa scrie 0 carte. aratind spre oamenii din piata. Peste trei zile avea sa fie alaturi de fata negustorului. dar daca ti le-a ararat un copil. cum ar fi cititul sa ajung eu pina-n Egipt? . Daca nu esti asa cum vor ei. . 9 0 ~i era buna. Merse la magazin sa cumpere de mincare. Cu prietenii pe care si-i face omul nu trebuie sa stea zi de zi. Acolo matale ai sa gasesti Flacaul ramase descumpanit. Se hotari sa astepte sa mai coboare soarele spre asfintit inainte de a pleca cu oile spre cimp. N-o sa fie prima oara.

Asta-i cea mai gogonata minciuna din lume. Au vrut ca eu sa fiu preot. ca sa vada ~i ea ca era in stare sa faca lucruri interesante. Eu sint pastor ~iumblu prin multe parti. dar eu m-am hotarit sa rna inapoia. In acest timp. mai avea timp sa -E 0 0 0 schimbe pe alta. dupa cumparaturi ~i spuneau rugaciuni bizare de mai multe ori pe zi. . raspunse sec flacaul ~i se prefacu prins din nou de lectura. Despre neputinta oamenilor de a-si alege propriul destin. Baiatul se gindi sa fie aspru ~i sa se mute pe alta banca. fac cioban. Ii spuse ca era obosit. asta: intr-o anume clipa din existenta. Dar mosul voia sa stea la tac1ale cu tot dinadinsul. "Mi-a ghicit gindurile". dar avea sa le spuna ca ~i cum le-ar fi trait cu adevarat. ca ~i cum ar fi fost cine stie ce ciudatenie. E carte importanta. ca-i era sete. de fiecare data. sucind cartea pe toate partile. Africa se afla la numai citeva ore de Tarifa. In realitate. Pe cele mai multe le citise in carti. 10 .Muncesc. pentru ca nu stia sa citeasca titlul. zise batrinul. Dar batrinul insista. batrinul rasfoia cartea groasa. se gindea sa tunda oile in fata fetei negustorului. pentru ca daca nici batrinul nu stia. dar sint dintr-un singur loc.De unde sinteti? intreba. Atunci sa spunem ca m-am nascut la Salem. Acolo m-am nascut. cum spunea el. i~i spuse baiatul. Si care e cea mai mare minciuna din lume? intreba mirat baiatul. . Ea n-o sa stie niciodata adevarul fiindca nu stia sa citeasca. Flacaul a raritate prin partile acelea. Si incerca sa-si aminteasca ~i citeva povestiri frumoase pe care sa i le istoriseasca in timp ce el ar fi tuns oile. I~i inchipuise aceasta scena de mii de ori. riposta flacaul. zise batrinul. ba chiar citise acea carte. continua batrinul. doar -doar 0 0 gura de yin baiatului.Pai. dar taica-sau il [nvatase sa fie respectuos cu batrinii. ceea ce nu era 0 0 Cu mine nu s-a intimplat asa. A~a ca ii intinse batrinului cartea. ~i n-aveai decit sa strabati Strimtoarea cea mica cu vaporul. carte care vorbeste despre ce vorbesc cam toate cartile. pentru ca-ti place sa calatoresti. s-ar fi mutat singur pe alta banca pentru ca sa nu se simta umilit.Hmmm.Nimeni nu poate fi din mai multe locuri.Din mai multe locuri. Acesta ii tacea batrinul. Si se termina facind in asa fel incit toata lumea sa creada cea mai gogonata minciuna din lume. 11 intreba ce carte citeste. fata se minuna cind el ii explica ca oile trebuie tunse de la coada spre cap.. spuse flacaul. . pierdem controlul asupra vietii noastre care incepe sa fie guvernata de soarta. si-i ceru intinse carafa. fiira cea mai mica intentie de a observat ca purta niste haine ciudate: parea arab. Deseori apareau arabi in oras.E mai bine asa. Iar al doilea. din doua motive: primul. Flacaul ramase surprins. dintr-un oras aproape de 0 cetate veche. . Si mosul citea. . Iar daca acea carte era plicticoasa. . dar e foarte plicticoasa.

omul acesta. Toti oamenii. eu sint Regele Salemului! "Oamenii spun lucruri foarte ciudate". pe care el nu-l cunoscuse. Oamenii treceau de colo colo ~ipareau foarte ocupati. Dar stia ca Salemul nu se afla in Andaluzia. care povestesc istorii de necrezut numai atunci cind omul vrea sa le asculte. flacaul citi numele tatalui ~i al mamei sale. Citi lucruri pe care niciodata nu le spusese cuiva. Abia atunci i~i aminti baiatul de vis ~i dintr-o data totul se limpezi. Apoi citi povestea vietii lui pina in acel moment. Cum a fost intotdeauna. ca sa nu se simta umilit de propria-i nestiinta. la adolescenta. stiu care este Legenda lor Personala.Numele meu este Melchisedec.Este ceea ce tu ai vrut dintotdeauna. Cind s-a aplecat. Flacaul se enerva. . Ce fac eu la Salem? pentru prima oara batrinul rise cu pofta. Atunci avem in fata 0 dilema: nu te pot ajuta daca chiar crezi ca ai oi destule. raspunse flacaul. "Uneori e mai bine sa stai cu oile. Vederea baiatului reveni la normal ~i putu sa desluseasca ce scria batrinul pe jos. Sint mai multe motive. fiindca daca ar fi fost l-ar fi cunoscut. Prea voia sa afle multe despre viata lui. sau prima ~i singura lui experienta sexuala. Batrinul ii ceruse ~i Yin. zise.Da-rni cartea inapoi. ~i cartea. Doar nu cerea ajutor. a stralucit ceva la gitullui." . cautind un punct de orientare. .Dar cum se face ca un rege sta de yorba cu un pastor? intreba flacaul. spusese batrinul. In acest moment al vietii totul este lim pede. rusinat ~i peste masura de uimit. Pai. dar batrinul. jocurile copilariei ~i noptile reci de la seminar. spun niste lucruri de nu stii ce sa le raspunzi.Destule. . luti un bat ~iincepu sa scrie pe nisipul pietei. Nu nimerise. gindi baiatul. Pesemne ca ~i mosul era tigan. Dar hai sa zicem ca eel mai important e ca tu esti in stare sa-ti implinesti Legenda Personals. totul este posibil ~i oamenii nu se tern sa viseze ~i sa 11 . Dar cu 0 miscare neobisnuit de iute pentru virsta lui. A mai ramas 0 vreme privind piata. urma sa stoarca mult mai multi bani pentru un pont care nu exista. cum ar fi ziua in care a furat pusca tatalui sau ca sa vineze cerbi. Trebuie sa-rni caut oile ~i sa plec.Baiatul nu stia unde se afla Salemul. In praful pietei centrale din micul oras. . ca aproape l-a orbit.Da-rni 0 zecime din oile tale. Baba nu-i luase nimic. spuse batrinul. Dar inainte ca baiatul sa spuna vreo Yorba. care tac si-si cauta doar hrana ~i apa. Si cum mai e la Salem? intreba flacaul. Cite oi ai? . "Eu sint Regele Salemului". ~i conversatie. Sau sa stai cu cartile. Si ce faceti la Salem? insista el. care poate era barbatu-sau. dar asa de tare. Baiatul nu stia ce este aceea Legenda Personals. dar nu vru sa intrebe. batrinul se apleca. spuse batrinul. Iar eu te inva] cum sa ajungi la comoara ascunsa. batrinul i~i acoperi pieptul cu haina. Dar cind vorbesti cu oamenii. Citi numele fetei negustorului.

Dar esti pe punctul de ate lasa pagubas. dar e drept ca niciodata nu am lipsit. Cu to ate acestea. apoi il intrerupse in acelasi facuse ~i el.Pentru ca imi place sa calatoresc. dar care in realitate te invata cum sa-ti realizezi Legenda Personals. sa dovedeasca faptul ca Legenda Personals este imposibil de realizat. Batrinul vorbi primul: . a unei idei bune. Si acelui vinzator de floricele i-a placut sa calatoreasca cind era mic. parerea oamenilor despre vinzatori de floricele ~i despre ciobani ajunge mai importanta pentru ei decit Legenda Personala. Sint forte care par mirsave. Au ramas 0 vreme in tacere. intr-un moment de rascruce. In orasul ei trebuie sa fi existat vreun vinzator de floricele. Voia sa afle ce erau acele "forte misterioase". dar vinzatorii de floricele sint mai importanti decit ciobanii. privind piata ~i oamenii.Pentru ca tu incerci sa-ti traiesti Legenda Personala. cind doresti ceva cu adevarat. Ce spunea batrinul nu prea avea inteles pentru baiat. Dar a preferat sa-si cumpere 0 un carucior de floricele ~i sa stringa bani buni. Chiar daca e numai dorinta de a calatori? Sau de ate casatori cu fata unui negustor de tesaturi? Sau sa-ti cauti 0 cornoara.De ce pasti oile? . casa. Este misiunea ta pe Pamint. Cind sa fie batrin. fata negustorului avea sa ramina cu gura cascara auzind toate acestea. N-a inteles niciodata ca omul poate totdeauna sa-si implineasca visele. incet. Flacaul astepta un timp. gindi baiatul cu voce tare.Nu totdeauna sub forma asta. Dar majoritatea oamenilor nu baga de seama. Sau cu nefericirea. pe masura ce timpul trece. raspunse batrinul. ~i asa mai departe. S-a gindit la asta. ani de zile. incet. Oamenii prefera sa-si dea fetele dupa vinzatori de floricele decit dupa ciobani.doreasca tot ce le-ar placea sa faca in viata. Dar batrinul ii arata un vinzator de floricele. Si cind tu vrei ceva cu adevarat.De ce vorbiti despre toate lucrurile astea cu mine? . Batrinul rasfoi cartea ~i ramase citind fel in care 0 0 pagina. cu caruciorul lui rosu. Intotdeauna apareti in asemenea momente? . Uneori apar sub forma unei iesiri din impas. cu invidia. Alteori. vrei pentru ca aceasta dorinta s-a nascut in sufletul Universului. 0 forta misterioasa incearca. . pe cita vreme pastorii dorm sub cerulliber. care se afla intr-un colt al pietei. Totul este un singur lucru. Baiatul simti 0 impunsatura in inima. 0 sa petreaca 0 luna in Africa. gindindu-se la fata negustorului. pentru ca pe lumea asta exista un mare adevar: oricine ai fi ~i orice ai face. Iti pregatesc spiritul ~i vointa. Implinirea Legendei Personale este singura indatorire a oamenilor. fac in asa fel incit lucrurile sa fie mai simple. 12 . cu gelozia lor. Au 0 Trebuia sa fi ales sa se faca cioban. Sufletul Lumii se hraneste cu fericirea oamenilor. tot Universul conspira la realizarea dorintei tale. In sfirsit.

dar era atit de obisnuit cu caruciorul lui . Dar a azvirlit-o cu atita putere.Batrinul povesti cum saptamina trecuta fusese obligat sa apara unui cautator de pietre scumpe sub forma unei pietre. Oamenii afla foarte devreme care e ratiunea lor de a trai.Daca-rni fagaduiesti ce nu ai inca.Miine. putea ajunge de partea idee care-l inspaiminta. N-are bani de calatorie. pentru a-si descoperi smaraldul.Dar nu se poate sa-ti dau Batrinul il privi dezamagit. Buna seara. ~i sparsese 999999 de bolovani in cautarea unui smarald. S-a transformat intr-o piatra care s-a rostogolit la picioarele cautatorului. . in timp ce baiatul se indeparta. Daca i-ar fi spus ceva. Tiganii sint destepti. imi aduci cunsa. Putea sa-l crute de aceasta suferinta. dar nu reusi sa se concentreze. zecime tigancii. Era 0 0 oaie.. cu 0 unda de tristete in priviri. . batrinul se hotari sa intervina. Atunci baiatul ii spuse ca fagaduise 0 0 0 zecime din cornoara? sa-ti pierzi dorinta de a obtine acellucru. Asta este ceea ce incearca sa ne invete Razboinicii Luminii. Cum omul i~i pusese in joe Legenda Personala. Cinci ani trudise pe un riu. cumpara un cornet de floricele. . tot la ora asta. . Inca un visator. Si acum voia sa renunte. Si disparu dupa un colt al pietei. doar 0 PIATRA. Oricum. pentru ca stia ca batrinul spusese adevarul. e bine sa inveti ca totul in viata are un pret. ~i nu lipsea decit 0 piatra. Iar eu te voi invata cum sa capeti comoara as- ferestruica de unde oamenii cumparau bilete. Porni agale fiira tinta prin oras ~i ajunse in port. se gindi flacaul ~i ramase tacut. Era agitat ~iincordat. a aruncat piatra cit colo. Acolo era cladire mica. Comorile sint scoase de sub pamint de suvoaiele de apa ~i sint ingropate tot de suvoaie. murmura baiatul departindu-se. efta batrinul. Batrinul inapoie cartea baiatului. Abia atunci si-a amintit baiatul ca discutia incepuse cu comoara ascunsa. dind la iveala eel mai frumos smarald din lume. zise functionarul de la ghiseu ajutorului lui. Acesta insa. gindindu-se daca trebuia sa-i povesteasca ce zisese batrinul. Daca vrei sa afli ceva despre comoara ta. Daca vindea numai cealalta a strimtorii. . Poate ca din cauza asta renunta la tot atit de curind. spuse batrinul. ca aceasta s-a lovit de alta piatra care s-a spart. spuse batrinul. vinzatorul avea sa se framinte trei zile cu gindul de a lasa totul balta. Egiptul era in Africa. Dar asa e lumea.Poate miine. .Doriti ceva? intreba tipul de la ghiseu. Se duse pina la vinzatorul de floricele. "Uneori e bine sa lasi lucrurile cum sint". Baiatul incerca sa mai citeasca din carte. coplesit de minie ~i de neimplinirea celor cinci ani de munca zadarnica. ~i aceasta avea 0 0 0 zecime din oi.. Omul acela lasase totul balta ca sa caute smaralde. trebuie sa-rni dai a zecea parte din oile tale.

. Adusese cu el sase oi. toate zilele erau la fel. Erau oameni singuratici care nu mai credeau in viata ~i nu intelegeau ca pastorii ajung sa fie legati de oile lor. si-i fu teama sa se intoarca la ele. Pentru ca Levantul se intetise iar. "Sint intre oi ~i comoara''. ele vor suferi . Odata cineva ii explicase ca pe acolo venisera maurii. Cunostea pretul exact de vinzare ~i cumparare al fiecarui animal pe care-l avea. "Vinzatorul de floricele . Nimic nu-l impiedica. El i~i stia indeaproape fiecare animal: stia care Schioapata. iar el se hotari sa suie panta pietruita ~i sa se aseze pe unul din zidurile sale. sa-si apere animalele de lupi. i~i spunea baiatul. ~i cetatea. Poate nici nu-si mai amintea de el. din inaltime. De sus. Incepu sa bata vintul. ~i orasul. care ocupasera atitia ani aproape toata Spania. Ei ii adusesera pe tigani.. inc1usiv piata unde statuse de yorba cu batrinul. Oile. Niciodata nu se gindise. Aducea sudoarea ~i visurile barbatilor care intr-o buna zi plecasera in cautarea necunoscutului. e adevarat.La ghiseu. dar aducea ~i izul desertului ~i parfumul femeilor acoperite cu valuri. ". ~i eu. privi piata. Oile se vor obisnui ~i ele cu lipsa mea". dar ea nu avea aceeasi importanta ca oile. Nici femeia. "Blestemat ceasul cind l-am intilnit pe mosul asta". i~i spuse in sinea lui. Mai era ~i fata negustorului. De acolo de sus putea sa vada Africa. ~i care erau cele mai lene~e. Vinzatorul de floricele continua sa-si vinda marfa . Si orasul acesta avea 0 cetate.. pentru ca 0 data cu el sosisera ~i hoardele de pagini. fata nici n-ar fi bagat de seama: pentru ea. se gindi flacaul. ca Africa era asa de aproape. Se dusese doar sa gaseasca 0 femeie priceputa la interpretarea viselor. 0 pereche tinara se aseza pe banca unde statuse el de yorba cu batrinul ~i se sarutau. sa ingrijeasca de oile gestante. ~i cind toate zilele sint egale inseamna ca oamenii au incetat sa vada lucrurile bune care apar in viata lor de cite ori soarele traverseaza bolta. nici batrinul nu dadusera vreo importanta faptului ca el era pastor. gindi el. pentru ca nu depindea de el. ~i nu mai continua fraza. Era sigur ca daca n-ar fi aparut in urmatoarele doua zile. fata negustorului. mama.. Doi ani petrecuse invatind totul despre arta pastoritului. Flacaul ii dispretuia pe mauri. Trebuia sa aleaga intre un lucru cu care se obisnuise ~i ceva ce i-ar fi placut sa aiba. Tot de acolo se putea vedea orasul in intregime. Acesta era un mare pericol: maurii puteau navali din nou. a aurului. a aventurilor ~i a piramidelor. 14 . Vintul ii aducea pe mauri. care avea sa fete peste doua luni. Mai stia ~i cum sa le tunda ~i cum sa le taie. Cunostea toate cimpurile ~i pasunile Andaluziei. A doua zi baiatul se intilni cu batrinul la amiaza. stia sa tunda. Flacaul incepu sa invidieze libertatea vintului ~i intui ca putea fi ca el. baiatul i~i aminti de oile lui. S-au obisnuit ~i ei. "Mi-am parasit tatal.. 11 cunostea. pina nu cunoscuse Tarifa. Se hotari sa se intoarca la stina prietenului lui pe drumul eel mai lung. Daca se hotara sa plece.. cimpiile Andaluziei erau doar etape ale Legendei sale Personale. Levantul incepu sa sufle mai tare. iar el simti vintul biciuindu-i fata. in afara de el insusi. oamenii ii spuneau Levantul.

Baiatul ramase impresionat de ce vazu si-si zi inainte. Unde e comoara? Comoara se afla in Egipt. aproape de Piramide. Nu uita de limbajul semnelor. cind era mic. mi-ar placea sa-ti spun poveste. Baiatul ii spuse ca asta nu are Apoi incepu sa cerceteze nici 0 importanta. menii. un sfint. batut cu pietre scumpe. Flacaul se sperie. va trebui sa urmezi semnele. Numim asta inceputul de bun augur. piatra alba ~i una neagra ce se aflau prinse in mijlocul colanului "da". De acum incolo doar el avea sa hotarasca. Pune-le totdeauna Comoara 0 0 0 intrebare la obiect. Se numesc Urim ~i Tumim. te ajuta ele. Zicea ca toata viata a visat sa se faca pastor ~i ca acela era un semn bun. Cind nu reusesti sa iei de aur. Totdeauna e asa. un fluture aparu zburind intre el ~i batrin. Exact cum te-a invatat bunicul. Si de ce? Pentru ca viata vrea sa-ti traiesti Legenda Personala. dar trebuie sa platesti cu sase oi pentru ca eu te-am ajutat sa iei hotarire. raspunse batrinul. Prietenul meu mi-a cumparat imediat oile. 0 0 Insa in loc sa intilneasca extraordinara: vinzoleala era un du-te vi no de negustori.- Sint uimit. nu uita 0 sa mergi pina la capatul Legendei "Un negustor oarecare Dar mai intii. aproape sigur ai cistiga. mica orchestra 15 . Daca te-ai duce sa joci pentru prima oara carti. tale Personale. in general. Norocul incepatorului. 0 la astea. sopirlele ~i trifoiul cu patru foi. Ca sa ajungi la ea. Flacaul a pus pietrele in desaga. incearca singur hotaririle. ~i dadea lina destula. zise batrinul. spuse el. ca sa se fereasca de hoti. - pentru ca era cea mai inteligenta intreba. semne. dar nu-i luase nimic. Si batrina ii spusese acelasi lucru. Astea sint pieptul. Nu uita ca totul este unul ~i acelasi lucru. eroul nostru s-a trezit intr-o incapere unde a vazut oameni care stateau de yorba prin colturi. Cea neagra inseamna sa deslusesti semnele. in virful unui munte. Pesemne scotind ca trebuia sa umble deghizat. Dumnezeu a scris in lume drumul pe care fiecare om trebuie sa mearga. cele sase oi ~i descoperi ca una schiopata. Baiatul a umblat patruzeci Acolo traia inteleptul pe care il cauta. omul i~i desfacu haina care ii acoperea aminti de stralucirea Era intr-adevar zarita cu 0 A~a este. Ca ~i greierii. si-a trimis fiul sa invete Taina Fericirii de la eel mai intelept dintre toti oade zile prin desert pina a ajuns la un frumos castel. iar cea alba inseamna "nu". Pe urma. cosarii. Dar. zise batrinul. Batrinul avea un colan de aur masiv. un rege. Trebuie numai sa citesti ce a scris El pentru tine. Inainte ca baiatul sa apuce sa spun a ceva. se afla la Piramide ~i asta stiai deja. Si mai cu seama. care ii putea citi gindurile. acesta ii spunea ca fluturii sint semn de noroc. I~i aminti de bunicu-sau.

Dar pina atunci. rafinamentul cu care fiecare opera de arta fusese asezata la locul ei. Cit mergi. s-a prezentat iar in fata inteleptului. Pe dealul micului oras Tarifa se ridica un vechi fort construit de mauri. dar nu uita niciodata de oile lui. Melchisedec. . Intelesese istorioara batrinului rege. Nu poti avea incredere intr-un om daca nu-i cunosti casa. baiatul vazu ca 0 varsase. ~i mai era ~i 0 masa plina cu cele mai alese bucate din acea parte a lumii. gingasia florilor. Nu avea sa-l mai vada niciodata pe baiat." . ~i cu amindoua miinile facu niste gesturi ciudate deasupra capului flacaului. Regele Salemului. ~i nelinistite de atitea schimbari. ai vazut tapiseriile persane din sufragerie? Ai vazut gradina care i-a luat Maestrului gradinar zece ani ca s-o creeze? Ai observat frumoasele pergamente din biblioteca mea? Rusinat. ~i cine se aseza pe zidurile lui putea zari 0 piata ~i 0 bucata din Africa. Cind ar fi vorbit despre mine ar fi spus ca sint Melchisedec. s-a asezat pe zidul fortului in seara aceea ~i a simtit Levantul in obraji. Dupa doua ore. Ii sugera baiatului sa dea 0 raita prin palat ~i sa se intoarca peste vreo doua ore. "Trebuia sa i-l fi 16 repetat de mai multe ori. Intors la intelept. iar baiatul a trebuit sa astepte doua ore pina sa-i vina ~i lui rindul. A vazut gradinile. Singura lui preocupare fusese sa nu verse picaturile de untdelemn pe care i le incredintase inteleptul. dar ii spuse ca in acel moment nu avea timp sa-i explice Taina Fericirii. dind baiatului lingurita in care picura doi stropi de untdelemn. Dar i~i indeplinise misiunea. muntii din jur. "Pacat ca 0 sa-mi uite repede numele". incepu inteleptul. vreau sa te rog ceva. Zeii nu trebuie sa aiba dorinte. ii relata amanuntit tot ce vazuse. Atunci intoarce-te ~i cunoaste minunile lumii mele. a completat inteleptul. Batrinul il privi. Inteleptul asculta cu atentie motivul vizitei. Unui pastor ii place sa calatoreasca. Privind lingurita. se gindi el. Oile se foiau pe linga el. Baiatul a inceput sa suie ~i sa coboare scarile palatului. Taina Fericirii sta in a privi toate minunile lumii ~i a nu uita niciodata de cele doua picaturi de untdelemn din lingurita. baiatul marturisi ca nu vazuse nimic.cinta melodii suave. ii spuse inteleptul. Acesta este singurul sfat pe care ti-l pot da. Melchisedec privi la vaporasul care ridica an cora din port. Dar Regele Salemului dorea in sinea lui ca flacaul sa izbuteasca. Regele Salemului. Tot ce voiau ele nu era decit hrana ~i apa. 0 . cu frica de noul stapin. pentru ca zeii nu au Legenda Personala. inteleptul vorbea cu toata lumea. Mai linistit de aceasta data. Apoi lua animalele si-si vazu de drum. la fel cum niciodata nu l-a mai vazut pe Avraam. baiatul lua lingurita ~i reincepu sa se plimbe prin palat. Vasazica. poarta aceasta lingurita fiira sa versi untdelemnul din ea. cu ochii atintiti la lingurita. dupa ce a incasat tributul. spuse inteleptul inteleptilor. " Flacaul ramase tacut. de data aceasta observind toate operele de arta care atirnau de tavane ~i pe pereti.Dar unde sint cele doua picaturi de untdelemn pe care ti le-arn incredintat? a intrebat inteleptul.

Ceaiul parea mai putin amar. Niste barbati fumau 0 pipa uriasa. iar baiatul stia ca banul 0 cu el nimeni nu mai este singur. uitase un amanunt. trintite la picioarele lui. si-a spus flacaul. asta. poate chiar in citeva zile. cu tot aurul acela pe piept. Stapinul barului se apropie ~i flacaul ii arata 0 0 privire bautura care fusese servita la alta masa. Invatase ca 0 anume pasare trada apropierea unei cobre. dar care putea sa-l tina departe de comoara pentru mult timp: in acea tara toti vorbeau arabeste. se deprinsese sa desluseasca pe pamint ~i pe cer cum era drumul pe care avea sa-l urmeze. Baiatul simti - mare usurare. Sintem la doua ore de Spania. Necredinciosii aveau sinistra. In putine ore vazuse barbati care se tineau de mina. Flacaul se simtea rau ~iingrozitor de singur. unul singur. Dar ~iun rege batrin trebuie citeodata sa se simta mindru de sine. Era un ceai amar. voce in spaniola. "Daca Dumnezeu conduce asa de bine oile. El ar fi preferat sa bea yin. reflecta el ~i se mai linisti. Cum de vorbesti spaniola? intreba. care trecea din gura in gura.Nu exista yin pe aici. femei cu chipul acoperit. Urasc ceaiul 17 . Sedea intr-un soi de bar asemanator altora pe care le intilnise pe stradutele inguste ale orasului. in scurt timp. cu sabia scoasa. n-avea de ce sa minta ca sa cistige sase oi. Noul venit era un tinar imbracat dupa moda occidentala. pe cal alb. ~i ca un anume arbust era semn de apa peste citiva kilometri. preoti care urcau in niste turnuri inalte ~i cintau. in grab a plecarii. Da. Cind era copil vazuse mereu in biserica din satullui 0 icoana cu Santiago Matamouros. ~i figuri ca ale celor de acum. In plus. Ia loc ~i cornanda ceva. Vinzarea oilor ii adusese destui bani in buzunar. Trebuia sa se gindeasca la comoara lui ~i la modul de a e fermecat 0 capata. asa cum ai spus Tu." "Ce ciudata e Africa". Si cere niste yin pentru mine. Oile il invatasera toate acestea. Tocmai se gindea la semne ~i iata ca cineva a ~i aparut. Batrinul ii pomenise de semne. ingenuncheau ~i se loveau cu fruntea de pamint. Cine esti dumneata? auzi 0 0 0 sa-l conduca ~i pe om". Religia nu ingaduie. in timp ce toti. "Treaba de pagini''.Apoi privi spre cer cu 0 umbra de cainta: "Stiu ca este desertaciunea desertaciunilor. Un batrin. Doamne. in jurul sau. Dar nu trebuia sa-l preocupe asta acum. platesc eu spuse flacaul. Cit traversase mare a. se gindise la ele. i~i spuse in sinea lui. Era cam de virsta ~iinaltimea lui. . dar culoarea pielii arata ca era probabil de prin partea locului. Toata lumea vorbeste spaniola aici. Ucigatorul de mauri. zise noul venit. stia despre ce e yorba: cit timp statuse pe cimpiile Andaluziei. sa fie linga Piramide.

Patronul barului se apropie ~i el sa priveasca.Pai. ai idee cum se ajunge acolo? Flacaul vazu ca stapinul barului sta pe aproape ~itragea cu urechea la discutie. 11 ajutase intr-o situatie critica. Cit p-aci sa-i pomeneasca de comoara. dar i~i zise ca ar fi fost nepoliticos. Nu se simtea la largul lui cu prezenta aceluia. Asta nu vrea sa continuam discutia aici. Baiatul rasufla usurat. iar garda neagra. Poate ii cerea ~i arabul despre oferte. Teaca era argintata. Scoase banii din buzunar .Miine putem ajunge la Piramide. Dar avea incredere in vorbele batrinului. era mai puternic decit celalalt. covoare linga fel ~i fel de pipe. Si pentru asta e nevoie de bani. o apucara pe stradutele inguste ale Tangeru-lui. Voia sa-ti ia banii. Se gindi sa-i ceara inapoi. daca poti. cumparau. iar acesta ii spusese ca atunci cind vrei un lucru. zise nou-venitul. legume amestecate cu pumnale. Putea sa aiba incredere in noullui prieten. Intreaba-I pe stapinul tarabei cit costa. Trebuie strabatut tot desertul Saharei. i~i spuse. Ajunsera in sfirsit in mijlocul unei piete mario Mii de oameni discutau. batuta cu pietre scumpe. La urma urmelor. Flacaul i~i fagadui ca. spuse celalalt. la intoarcerea din Egipt. zise noul venit. Noul sau prieten il imbrinci pe patron si-l impinse afara pe baiat. Dintr-o data. Tangerul nu este la fel ca restul Africii. dar stapinul il prinse de brat ~iincepu sa vorbeasca fiira pauza. Se ridica sa plateasca. zise. A~ vrea sa rna duci pina acolo. ii spuse prietenului sau.Hai sa mergem. Flacaul era voinic. 0 parte ca sa-l duca pina acolo. La fiecare colt erau baraci cu lucruri de vinzare. in mijlocul invalmaselii. "E de ajuns sa stau cu ochii pe el". Oricum. Am sa te platesc. dar era in tara straina. Dar baiatul nu-l slabea din ochi pe noullui prieten. El nu cunostea obiceiurile acestor paminturi straine pe unde calca. - 18 . Vreau sa stiu daca ai destui bani. Sintem intr-un port ~iin porturi misuna totdeauna hotii. luind banii. ~1-1numara. 0 sa cumpere spada. . I~i aminti ce-i spusese batrinul . Baiatului i se paru ciudata intrebarea. acesta avea toti banii lui in mina. universul lucreaza in favoarea tao Scoase toti banii din buzunar si-i arata nou-venitului. Dar gasise 0 calauza ~i nu voia sa piarda ocazia. aparu cea mai frumoasa spada pe care 0 vazuse in viata lui.Atunci flacaul ii spuse ca trebuie sa ajunga la Piramide. Stapinul barului parea iritat. Cei doi schimbara citeva cuvinte in araba. Dar trebuie sa cumpar doua camile. dar se stapini ~i tacu. vindeau.

oamenii intr-un du-te vino strigau ~i cumparau covoare amestecate cu alune. Dupa aceea. Dar nu gasi decit cartea cea groasa. nu asa cum este. "Si toate astea intre un rasarit ~iun apus de soare". desprinse dintr- un colan de aur. Plingea pentru ca Dumnezeu era nedrept si-i rasplatea astfel pe oamenii care credeau in propriile vise. toti oamenii au ingenuncheat. Dar acum. "Cind eram cu oile eram fericit ~i raspindeam in juru-mi numai fericire. Apoi." 19 . "Acum am sa fiu mai destept". la scurta vreme. inainte ca omul sa se poata obisnui cu ideea. gindi baiatul. ca ~i cum pieptul s-ar fi strins deasupra. Acum nu mai era pastor. 0 sa-i urasc pe aceia care gasesc comori ascunse. Privind pietrele.Dar intelese pe data ca-l pierduse din priviri. fiindca eu n-am gasit-o pe a mea. ca niste furnici harnice. au batut pamintul cu fruntile ~i au cintat. el era in alta tara. avea saizeci de oi ~i 0 intilnire cu 0 fata. haina ~i cele doua pietre pe care i le daduse batrinul. Si totdeauna 0 sa caut sa pastrez putinul pe care-l am. poate mai ramasese vreo bucatica din sandviciul mincat pe vapor. piata era pustie iar el era departe de tara lui. pentru ca sint prea mic ca sa imbratisez lumea. Putea vinde pietrele ~i cumpara biletul de intoarcere. era pastor. gindi baiatul scotind pietrele din desaga pentru a le ascunde in buzunar. pina ce baiatul i~i lua inima-n dinti ~i se intoarse. cind soarele se ascundea. cu ochii la spada. Si-i fu mila de sine insusi. dar nicaieri. miros de mincare straina. Acum intelegea ~i disperarea stapinului barului: incerca sa-i spuna sa nu se increada in acel om. I~i aminti ca dimineata. Dar acum. Baiatul incerca sa se minta spunindu-si ca se pierdusera in invalmaseala. ~i nu mai avea de nici unele. salate alaturi de tavi de arama. simti 0 imensa usurare. fiindca stia ce avea sa vada. Baiatul privi soarele indelung. I se IaCU inima cit un purice. Se hotari sa ramina pe loc. Dimineata el stia tot ce avea sa se intimple cit timp umbla pe cimp. barbati tinindu-se de mina pe strada. pentru ca uneori lucrurile se schimba in viata cit ai c1ipi. un tip se sui intr-unul din turnurile acelea ~i incepu sa cinte. Si soarele se pregati de plecare. Daduse sase oi pentru doua pietre pretioase. Ochii au mai ramas citeva momente ficsi sa priveasca spada. pina ce disparu dupa casele albe care dadeau ocol pietei. asteptind ca celalalt sa se intoarca. femei cu valuri. el se afla pe alt continent. Dar acum sint trist ~i nefericit. Imprejurul Iui piata. strain in tara straina unde nu putea nici macar sa inteleaga limba ce se vorbea. Ii era rusine sa plinga. si-au desfacut tarabele ~i au plecat. 0 sa rna amarasc ~i n-o sa mai am incredere in oameni. Niciodata nu plinsese in fata oilor lui. absolut nicaieri chipul insotitorului sau. Ii fu frica sa priveasca linga el. Oamenii rna vedeau ca yin ~i rna primeau bine. Se afla intr-un port ~i asta era singurul adevar rostit de omul acela: un port e tot timpul plin de hoti." I~i deschise desaga ca sa vada ce mai avea in ea. nici macar bani pentru a se intoarce ~i a 0 lua de la capat. Baiatul incepu sa plinga. pentru ca un om m-a tradat. "Sint ~i eu ca toti ceilalti oameni: vad lumea asa cum vreau eu sa fie. cind acel soare rasarise.

Un semn. Nu mai trebuia sa caute apa ~i hrana. gindi. Simpla atingere a pietrelor il linisti. stia tot despre pusca tatalui lui ~i despre prima lui experienta sexuala. "Ei. ii spusese batrinul rege. "Cind vrei ceva. el a ajuns mult mai departe decit oricare din pastorii pe care-i cunostea. Apoi culese cele doua pietre ~i le puse la loc in desaga. Baiatul nu observase pina atunci ca ar fi avut desaga rupta." Baiatul aseza din nou pietrele in desaga ~i se hotari sa faca 0 incercare. ~i viata ei era pe punctul de a reincepe. Privi in jur. Baiatul rise in sinea lui. Deodata simti ca putea privi lumea. Se trezi ca-l imboldeste cineva. "Pietrele servesc la ghicit. Nici nu se gindea sa coasa gaura pietrele puteau iesi pe acolo cind ar fi vrut. tocmai asta voia ~i el: sa cunoasca lumi noi. Dar pietrele erau dovada ca intilnise un rege. Se numesc Urim ~i Tumim. dac-ar sti ei ca la numai doua ore de calatorie pe mare exists lucruri atit de diferite!" Lumea noua ii aparea in fata ochilor sub forma unei piete pustii. a mai intrebat baiatul. Batrinul ii spusese sa puna intrebari clare. Chiar daca n-ar fi ajuns niciodata la Piramide. Adormise in mijlocul pietei. Pietrele ii spusesera deja ca batrinul se mai afla in preajma lui. ii spusese batrinul. ~i nu avea s-o mai uite niciodata. tot Universul conspira pentru ca tu sa obtii ceea ce doresti''. La urma urmelor. Nu era 0 lume straina. dar avea . cautindu-si oile. Atunci baiatul intreba daca binecuvintarea batrinului inca mai staruia asupra lui. Ele erau comoara lui. fiira un sfant in buzunar ~i fiira oi de pazit in acea noapte. Ii aminteau de batrin. fie ca un aventurier in cautarea unei comori. ~i asta ii dadu mai multa incredere. inainte de a cadea frint de somn. biata victima a unui hot. "Invata sa respecti ~i sa urmezi semnele". dar vazu ca se afla intr-o alta lume. "0 sa gasesc comoara?". Nu avea un sfant in buzunar. Era "da". A bagat mina in desaga ~i cind sa ia 0 piatra. alta fraza ii rasuna in urechi. EI intelesese ca sint unele lucruri pentru a nu fugi de soarta. Le atinse cu grija pe fiecare. "Am fagaduit sa iau singur hotaririle". despre care omul n-ar trebui sa intrebe i~i spuse. Privi din nou piata pustie ~i nu mai simti disperarea dinainte. Voia sa inteleaga cum se putea adeveri asta. In loc sa se simta trist. se simti fericit. I~i aminti de spada l-a costat foarte scump s-o priveasca un pic.Privi pietrele indelung. dar el vazuse ~i piata plina de viata. simtindu-le temperatura ~i suprafata neteda. pentru ca pietrele foloseau numai celui care stie ce vrea. au alunecat amindoua printr-o gaura a sacului. dar nici 0 nu mai vazuse asa ceva vreodata. S-a aplecat sa le ia pe Urim ~i Turim de jos ~i sa le puna la loco Cind le vazu pe jos insa. un rege care-i cunostea povestea. era 0 lume noua. putea sa caute 20 0 cornoara. Scoase 0 piatra. Se afla intr-o piata pustie. fie ca "Sint un aventurier in cautarea unei comori".

Asta cerea multa rabdare. in ajun. Era de aproape treizeci de ani in acelasi loc. I~i traise treizeci de ani din viata cumparind ~i vinzind cristaluri. iar el se gindea cum avea sa se imbogateasca ~i cum avea sa aiba multe femei frumoase la batrinete. Toata dimineata a stat sa priveasca putinii trecatori de pe strada." "Totul e un singur lucru". gloria orasului. 0 pravalie pe 0 culme abrupta de deal unde rareori venea cite un cumparator. 0 sa descifrez lumea.incredere in viata. ~i care totusi erau noi. Se hotari sa umble fiira graba sau teama pe strazile inguste ale Tangerului: numai asa avea sa reuseasca sa vada semnele. Acum era prea tirziu sa mai schimbe ceva: tot ce invatase in viata era sa vinda ~i sa cumpere cristaluri. Au fost vremuri in care multa lume cunostea pravalia: negustori arabi. Si se intelesesera perfect. cofetarul i-a intins prima prajitura pe care 0 facuse. il ajuta pe un cofetar sa-si monteze baraca. ii spusese batrinul. Nu le observase. geologi francezi ~i englezi. "Daca invat sa deslusesc acest limbaj fiira cuvinte. 0 zi buna "E user. Mai lipseau doar citeva minute pina la prinz. data intelese ca aplica acelei lumi straine aceleasi lectii pe care le invatase de la oile lui. Doar privindu-l. interesat de viata. Negustorii i~i puneau iar tarabele pe picioare. iar acum mi se intimpla ~i cu oamenii. ~i stia programul fiecarei persoane. Alesese. Ceuta s-a dezvoltat mai mult decit Tangerul. iar comertul a luat-o pe alte cai. "Cofetarul asta nu face prajituri pentru ca vrea sa calatoreasca sau sa se insoare cu fata unui negustor. Era un zimbet care ii amintea de batrin. Negustorul de cristaluri nu avea de ales. pentru ca se deprinsese cu ele. cu el." Cind au sfirsit de montat baraca. Vecinii s-au mutat de pe povirnis ~i n-au ramas decit citeva pravalii. sa fie un aventurier la fel cu personajele cartilor pe care ii placea sa le citeasca. a multumit ~i si-a vazut de drum. "Mi s-a intimplat deja asta cu oile. Ayea un zimbet diferit acel cofetar: era vesel. spaniola. "Totul e un singur lucru". cind un flacau strain s-a oprit in 21 . ii spusese batrinul. dar rabdarea era prima virtute pe care Inca 0 0 invata un pastor. Apoi timpul a trecut si. Negustorul de Cristaluri vazu zorile ~i fu cuprins de aceeasi teama care-l incerca in fiecare zi. Pe vremea aceea era 0 adevarata aventura sa vinzi cristaluri. acel rege batrin ~i misterios pe care-l cunoscuse. reflecta baiatul. Porni prin piata fiira graba. ~i observa ca avea aceleasi puteri ca ~i batrinul stia daca un om este aproape sau departe de Legenda sa Personals." Invata tot felul de lucruri noi. Facea asta de ani de zile. iar acum era prea tirziu ca sa mai schimbe ceva. dar eu niciodata nu mi-am dat seama de asta. se gindi baiatul. Abia dupa ce s-a departat putin si-a dat seama ca baraca fusese ridicata de un om care vorbea araba ~i altul. soldati germ ani cu buzunarul mereu doldora. gata sa inceapa de lucru. Lucruri pe care elle traise deja. "Exista un limbaj care se afla dincolo de cuvinte". pentru ca trecusera pe linga el fiira sa-si fi dat seama. Cofetarul asta face prajituri fiindca ii place sa le faca". Baiatul a mincat-o satisfiicut. Nimeni nu mai suia dealul pentru citeva pravalii.

~i asta-i semn bun. am nevoie de bani ca sa ajung miine in Egipt. pina ce baiatul avea sa plece. de parea ca tot orasul a adormit. i-a cerut negustorului 0 farfurie de mincare. a spus Negustorul de Cristaluri. comoara ~iPiramidele. n-o sa le cumpere nimemo Barbatul il privi ~i nu spuse nimic. In schimb. spadele frumoase cu miner incrustat. Si amindoi simteam nevoia sa ne limpezim mintea de gindurile rele. nici suferinta. Intr-o jumatate de ora stersese toate vasele din vitrina. Nu mai exista speranta ~i aventura. regii batrini ~iLegendele Personale. . "Oamenii vorbesc mult despre semne". Atunci de ce m-ati lasat sa fac asta? a intrebat flacaul. 0 A atirnat tablita pe u~a ~i s-au dus intr-un bar minuscul in susul strazii. Negustorul a zimbit: . Sint mii de kilometri de desert intre Tanger ~iPiramide. spuse. oamenii care urcau in minarete ~i cintau. Scoase haina ~iincepu sa stearga vasele de praf. " Vrei sa lucrezi la mine? insista Negustorul. Cind au ispravit de mincat.fata vitrinei lui. dar ochiul experimentat al Negustorului de Cristaluri trase conc1uzia di nu avea bani. in acest timp au ~i intrat doi clienti ~i i-au cumparat omului niste cristaluri. Negustorul se intoarse spre flacau: A~ vrea sa lucrezi in pravalia mea. La fel cum ani de zile eu n-am priceput ca vorbeam cu oile un limbaj lara cuvinte.Pot sa va sterg vasele astea daca doriti. ~ibaiatul simti ca trebuie sa ia hotarire. 0 sa spal pina-n zori chiar toate cristalurile din pravalie. ~itot trebuie sa mai iei cu imprumut ca sa mergi in Egipt. spuse baiatul.Pentru ca erau murdare cristalurile.Nu trebuia sa cureti nimic. Nu mai exista durere. Azi au intrat doi clienti cit ai sters vasele. Cum s-au asezat la unica masa existenta. Flacaul vazu un barbat aparind de dupa tejghea. Pe u~a era un anunt care spunea ca acolo se vorbesc mai multe limbi. Nu mai erau bazaruri. In schimb. 0 Omul continua sa taca. Batrinul rise din nou. A~a cum sint acuma. Era ca ~i cum lumea toata a ramas stana de piatra pentru ca sufletul baiatului amutise. . Chiar daca-rni speli cristalurile un an intreg. se hotari sa se intoarca in pravalie ~i sa astepte putin.Pot sa lucrez pina diseara. . S-a lasat 0 tacere asa de adinca. Legea Coranului te obliga sa dai de mincare cui ii este foame. Dar ~i asa. "Dar nu pricep ce spun. chiar daca primesti un comision bun pentru fiecare cristal vindut. discutiile negustorilor. In desaga se afla haina - nu-i mai trebuia in desert. Era imbracat ca toti oamenii. dumneavoastra imi cumparati 0 farfurie cu mincare. nici 22 . Sa mergem sa mincam. Cind a ispravit de curatat totul. se gindi pastorul. raspunse baiatul.

Banii imi ajung sa traiesc mai bine.deceptie: doar 0 privire goala prin mica u~a a circiumii. norocul incepatorului. "Se numeste inceput de Bun Augur. Simpla lui prezenta in pravalie era un semn. raspunse Negustorul. spuse. ii zise baiatului dupa ce iesi clientul. Iti pot da bani ca sa te intorci acasa. ~i nu prea era 0 treaba care sa-l faca fericit. de a se termina cu toate. ele puteau muri daca intilneau vreun sarpe. ca ~i cum lumea s-ar fi intors in timp. Dar negustorul intelegea ce voia sa spuna flacaul. A~ vrea sa fac 0 etajera pentru cristaluri. ii scapa baiatului. cum el totdeauna fusese convins ca vinzarile n-or sa se schimbe.De ce voiai sa vezi Piramidele? il intreba. . nu-i parea rau ca-l angajase pe spaniol. ii spusese batrinul. Apoi s-a ridicat. flacaul primea un comision frumusel pentru fiecare bucata vinduta ~i reusise deja sa string a ceva bani. ca sa schimbe yorba de la problema tarabei. ii oferise un comision mare.Pentru ca trebuie sa urmam semnele. ~i cu trecerea zilelor. iar intuitia ii spunea ca in scurt timp pustiul avea sa se intoarca la oile lui. iar pe tine te vor ajuta in scurt timp sa-ti recapeti oile. ~i se cai de ce spusese. Vinzarile au crescut destul de mult. in vremurile cind strada era una din principalele atractii ale Tangerului. Cind umblam cu oile pe cimp. chiar daca era un batrin circotas. sa nu cumva sa sparga vreunul. Pentru ca viata vrea sa-ti traiesti Legenda Personala''. 0 sa muncesc la dumneavoastra. Chiar daca baiatul cistiga mai mult decit se cuvenea. Dar asta face parte din viata oilor ~i a ciobanilor. spuse Negustorul de Cristaluri. . cu banii ce intrau in casa. Dar nu pleca. pentru ca Negustorul nu intilnise niciodata un rege. De ce sa ceri mai mult de la viata? . 0 Baiatul nu scotea - yorba. Vindea mai bine ca oricind. Oamenii tree ~i se lovesc de ea. n . Negustorul i~i trecea ziua bombanind dupa tejghea. ii spuse baiatul Negustorului. cerindu-i sa aiba grija de fiecare obiect. Negustorul privi mirat la baiat. adauga: Am nevoie de bani ca sa-rni cumpar citeva oi. nu era necinstit. si-a netezit hainele ~i si-a luat desaga. Negustorull-a servit pe un client care voia trei pahare de cristal. Si dupa alta tacere nesfirsita. fiule.N-am avut niciodata taraba afara. aproape Tara voie. pentru totdeauna. in chiar clip a aceea. Ar putea fi asezata afara ~i astfel sa-i atragem pe trecatorii din josul strazii. i-ar fi trebuit un an intreg ca sa poata cumpara citeva oi. Cristalurile se sparg. pentru ca Negustorul. In dimineata aceea i~i facuse niste socoteli: daca ar fi continuat sa munceasca tot asa. ~i 0 dorinta imensa de moarte. PARTEAADOUA De aproape 0 luna lucra flacaul pentru Negustorul de Cristaluri. Parea ca toata bucuria pe care 0 privise in dimineata aceea s-a risipit.

pentru ca 24 .De ce nu mergi acum la Mecca? intreba flacaul.Profetul ne-a dat Coranul ~i nu ne-a lasat decit cinci porunci ca sa le urmam in viata. vedeam multi oameni trecind prin fata pravaliei. Daca el da gres intr-o afacere. in orasul sfint Mecca. Acum doua zile mi-ai spus ca n-am visat niciodata sa calatoresc. Apoi spuse: . Nici eu. . macar 0 data in viata. evitind sa vorbeasca despre vis. Acum comoara era 0 amintire dureroasa.Eu nu cunosc pe nimeni pe aici care sa vrea sa traverseze desertul numai ca sa vada Piramidele. ~i pe urma sa nu mai am nici un motiv sa traiesc.Pentru ca Mecca rna tine in viata. A cincea 0 porunca pentru oricare musulman este sa faca calatorie.De ce vrei etajera aceea? mai intreba Negustorul. reflecta baiatul. spre Mecca. Trebuie sa mergem. Sau "norocul incepatorului". zise baiatul. vasele astea tacute pe rafturi. mi-a povestit c-a umblat aproape un an prin desert. nu l-ar atinge prea multo Dar noi doi trebuie sa traim cu greselile noastre. Ma face sa suport toate zilele astea neschimbate. Ayea ochii in lacrimi cind a pomenit despre Profet. Doua zile mai tirziu batrinul incerca sa aduca yorba despre etajera. care mergeau cu alai de servitori ~i de camile. dar nu puteam sa las pe nimeni sa aiba grija de cristaluri. . servind inca un client care intrase in pravalie. . Asta se numeste inceput de Bun Augur. Esti deosebit de mine. Era un om cucernic ~i cu tot neastimparul lui incerca sa-si traiasca viata dupa rinduiala musulmana. am ales sa string putinii bani pe care-i aveam ca sa deschid pravalia asta. ~i sa facem totul ca sa-l ajutam tot asa cum ne ajuta ~i el pe noi. Cind eram tinar. Vreau sa rna intorc mai repede la oile mele. Si-n timpul asta. dar era mult mai obosit cind trebuia sa bata citeva strazi din Tanger ca sa cumpere piele. Unul dintre ei. Batrinul ramase 0 vreme tacut. Trebuie sa profitam cind norocul e de partea no astra. Celelalte sint: sa ne rug am de cinci ori pe zi. ~i puneau la usa caselor lor simbolurile pelerinajului. incepu Negustorul. Am inceput sa cistig. Tu traiesti cu visul oilor ~i al Piramidelor. raspunse Negustorul. spuse Negustorul. "E adevarat". Cea mai importanta e urmatoarea: exista un singur Dumnezeu. . . pentru ca acestea sint lucruri gingase. comerciantul eel bogat. Mi-e frica sa-mi implinesc vi sul. Se duceau ~i se intorceau cu totii multumiti. . prinzul ~i cina in taverna aia oribila. nici tu nu sintem ca Hassan.Nsati visat niciodata sa calatoriti? a intrebat baiatul. Si care este a cincea porunca? intreba baiatul. ~i flacaul evita sa se gindeasca la ea.- Am auzit multe despre ele. dar cei mai multi erau mult mai saraci decit mine. sa postim in luna Ramadanului.Nu-mi plac schimbarile. Poti sa-ti faci ~itu una in batatura. sa-i miluim pe saraci. Ma gindeam c-o sa fiu bogat intr-o zi ~i 0 sa merg la Mecca. Nu sint decit un munte de pietre. Mecca e mult mai departe decit Piramidele. un cizmar care traia din cirpacitul incaltarilor altora. Unii erau pelerini bogati. Se opri.

Au mai trecut doua luni ~itaraba a adus multi clienti in pravalia de cristaluri.De fapt. Acum baiatul era multumit cu munca lui ~i se gindea mereu la ziua in care avea sa debarce la Tarifa ca invingator. asa cum este. Eu nu vreau decit sa visez la Mecca. inca sase luni daca ar mai munci. Nu vreau sa rna . dupa ce si-a facut rugaciunile. a raspuns NegustoruI.Dar noi putem vinde ceai in pahare de cristaI. Poate comoara lui insemnase tocmai sa ajunga pe acel pamint strain. in fata mea. Nu toti pot vedea visurile in acelasi fel. Dupa dimineata aceea din piata nu se mai folosise de Urim ~i Turim pentru ca Egiptul devenise un vis tot asa de departat pentru el cum era orasul Mecca pentru Negustor. Asta rna facea foarte trist.doresti sa-ti realizezi visurile. ~i atunci prefer doar sa visez. sa se intilneasca cu un hot ~i sa-si dubleze turma rara sa fi cheltuit un ban. Daca tu pahare. Negustorul il privi pe flacau 0 0 sa le placa ceaiul. in timp ce prietenii mei se tot schimbau. precum comertul cu cristaluri. 2) 0 aiba. Dar mi-e teama sa nu fie mare dezamagire. Negustorul ii dadu voie flacaului sa mestereasca etajera. Flacaul socoti ca. Cum baiatul cunostea limbajul semnelor. momentul sosirii in piata unde se afla Piatra Sfinta. . Era mindru de el. ~i stiu toate maruntisurile 0 negustoriei ~i pravaliei. Cunosc cristalul bun. dar vor cumpara vreme. ii spusese batrinul rege.Multi oameni vind ceai pe-aici. Invatase lucruri importante. s-ar putea intoarce in Spania. Sint deprins cu marimea ~i cu angaralele ei. Mi-am inchipuit de mii de ori traversarea desertului. . ce vrei sa faci? a intrebat batrinul Negustor de cristaluri. ii spuse el. . A~a oamenilor ~i paharele. Pentru ca ce-i place omului eel mai mult este frumusetea. ~i pentru asta muncea. In mai putin de un an si-ar dubla turma ~i ar putea face negot cu arabii pentru ca acum reusea sa vorbeasca limba aceea ciudata. Inainte sa vii tu. il cherna pe batrin ca sa-i vorbeasca. Intr-o dupa-amiaza. Nu i-a raspuns nimic. Am pravalia asta de treizeci de ani. in acea zi. Si nu e bine? Sint obisnuit cu viata mea. dadeau faliment sau prosperau.Hai sa vindem ceai oamenilor care suie straduta. s-a asezat pe trotuar impreuna cu el ~i l-a poftit sa fumeze din narghilea. si-a inchis pravalia. . Sint deja foarte obisnuit cu mine insumi. ~i pe eel prost. in discutiile ~i rugaciunile 0 pe care le vom impartasi cu totii. Dar seara. pipa aceea ciudata pe care 0 foloseau arabii. apoi trase indelung din pipa. limbajul rara cuvinte ~i semnele. Batrinul mai puse niste jaratec in narghilea. Mi-am inchipuit citi oameni ar fi in jurul meu. rna gindeam ca mi-am pierdut atita timp stind pe loc. Pentru asta am nevoie de bani. Acum stiu ca nu era chiar asa: pravalia are exact marimea pe care eu am vrut totdeauna sa schimb fiindca nu stiu cum sa rna schimb. "Incearca sa stii totdeauna ce vrei". pravalia 0 sa vinzi ceai in sa creasca. cele sapte ocoluri pe care trebuie sa i le dau inainte de a 0 atinge. Trebuie sa cumpar la intoarcere oi. a vazut un barbat in susul strazii plingindu-se ca nu gasea un loc potrivit ca sa bea ceva dupa urcusul acela. ar putea cumpara saizeci de oi ~i chiar mai mult de saizeci. Baiatul stia. Atunci eu 0 sa trebuiasca sa-mi schimb felul de viata. V-am mai spus.

Flacaul nu stia ce sa spuna. Batrinul continua: Tu ai fost
0

binecuvintare pentru mine. Si acum inteleg un lucru: orice binecuvintare care nu e

acceptata se schimba in blestem. Eu nu mai vreau nimic de la viata. Iar tu rna silesti sa vad bogatii ~i orizonturi pe care nu le-arn banuit niciodata. Acum ca le cunosc si-mi cunosc posibilitatile uriase, rna voi simti mai rau ca inainte. Pentru ca stiu ca pot avea tot ~i eu nu vreau. "Bine ca nu i-am spus nimic vinzatorului de floricele", gindi baiatul. Au continuat sa fumeze narghilea pina ce soarele s-a ascuns. Vorbeau in arab a, ~i baiatul era multumit de sine, pentru ca vorbea araba. Fusese Dar iata, oile nu stiau araba. "Trebuie sa mai fie in lume ~i alte lucruri pe care oile nu le stiu", si-a spus baiatul, privindu-l pe Negustor in tacere. "Pentru ca ele nu fac altceva decit sa caute apa ~i hrana." "Cred ca nu ele sint cele care rna invata: eu sint eel care invat." - Maktub, spuse Negustorul in cele din urma. scris. " Si-n timp ce stingea jarul din narghilea, ii spuse flacaului ca putea sa inceapa sa vinda ceai in pahare. Uneori e imposibil sa stavilesti suvoiul vietii. Oamenii urcau straduta ~i oboseau. Dar sus pe culme ii intimpina
0 0

vreme cind el credea ca oile il pot invata totul despre lume.

Ce inseamna asta? Trebuia sa te nasti arab ca sa intelegi, raspunse el. Dar traducerea ar fi ceva precum: "A~a sta

pravalie de cristaluri frumoase cu

ceai de menta racoritor. Oamenii intrau sa bea ceaiul care era servit in minunate pahare de cristal. Niciodata nu s-a gindit nevasta-mea la asa ceva, i~i amintea cite unul, ~i cumpara citeva pahare, pentru ca avea musafiri in seara aceea: invitatii lui or sa ramina impresionati de frumusetea cupelor. Altcineva incredinta ca ceaiul era totdeauna mai gustos cind era servit in vase de cristal, pentru ca pastra mai bine aroma. Un al treilea spunea ca in Orient era traditia sa se foloseasca vase de cristalla ceai, pentru ca aveau puteri magice. In scurt timp se raspindi vestea ~i 0 multime de oameni suia dealul pina sus ca sa cunoasca pravalia care facea ceva nou intr-o negustorie asa de veche. S-au mai deschis pravalii de ceai in cupe de cristal, dar nu erau in virful dealului, asa ca erau tot timpul pustii. Curind, Negustorul a trebuit sa mai angajeze doi oameni. Incepu sa importe, pe linga cristaluri, cantitati enorme de ceai care erau zilnic consumate de barbatii ~i femeile insetate de lucruri noi. A~a s-au scurs sase luni. Flacaul se destepta inainte de rasaritul soarelui. Trecusera unsprezece luni ~i noua zile de cind calcase pentru prima oara pe continentul african.

26

Se imbraca cu vesmintele lui arabe de in alb, cumparate special pentru ziua aceea. I~i aseza valul pe cap, fixindu-l cu un inel facut din piele de camila. I~i incalta sandalele noi ~i cobori fiira nici un zgomot. Orasul mai dormea inca. I~i facu un sandvis cu susan ~i bau un ceai fierbinte din paharul de cristal. Apoi se aseza in pragul usii, fumind singur din narghilea. A fumat singur, fiira a se gindi la nimic, ascultind doar fosnetul necontenit al vintului care sufla, aducind mireasma desertului. Dupa ce a ispravit de fumat, si-a virit mina intr-unul din buzunarele hainelor ~i a ramas contemplind ceea ce scosese dinauntru. Era un maldar de bani. Destul cit sa cumperi de comert intre tara lui ~i tara unde se afla. A asteptat rabdator ca batrinul sa se trezeasca ~i sa deschida pravalia. Atunci amindoi or sa mai bea un cear. Azi plec, a spus flacaul. Am bani ca sa-rni cumpar oile. Dumneata ai bani ca sa mergi la Mecca.
0

suta douazeci de oi, un bilet de intoarcere ~i 0 licenta

Batrinul nu-i raspunse. - Binecuvinteaza-ma, ii mai ceru baiatul. Dumneata m-ai ajutat. Batrinul continua sa pregateasca ceaiul in tacere. Dupa 0

vreme insa, se intoarse spre baiat.

Sint mindru de tine, spuse. Ai adus suflet in pravalia mea de cristaluri. Dar sa stii ca eu nu rna duc

la Mecca. La fel cum stiu ca tu n-o sa cumperi iar oi. Cine ti-a spus asta? intreba flacaul speriat.

- Maktub, rosti simplu batrinul Negustor de Cristaluri. Si-l binecuvinta. Flacaul se duse in camera lui si-si strinse toate lucrurile. Erau trei saci mari ~i plini. Cind sa iasa, observa ca intr-un colt al camerei ramasese vechea lui desaga de pastor. Totul era strins ~i el aproape ca nu~i mai amintea de ea. Inauntru se mai aflau aceeasi carte ~i haina. Cind scoase haina, cu gind s-o dea vreunui baiat pe strada, cele doua pietre cazura pe jos. Urim ~i Tumim. Flacaul si-a adus aminte de batrinul rege, ~i s-a mirat cind si-a dat seama de cita vreme nu se mai gindise la asta. Un an intreg muncise fiira preget, gindindu-se numai la cum sa faca rost de bani ca sa nu se intoarca cu capul plecat in Spania. "Nu renunta niciodata la visurile tale", ii spusese batrinul rege. "Urmeaza semnele." Flacaul le ridica pe Urim ~i Tumim de jos ~i avu iar senzatia aceea ca batrinul ar fi fost pe-aproape. Muncise din greu un an, iar semnele aratau acum ca venise momentul sa plece. "0 sa fiu din nou ce eram inainte", si-a spus flacaul. "Iar oile nu m-au invatat sa vorbesc araba." Cu toate acestea, oile il invatasera un lucru mult mai important: ca exista un limbaj pe lume pe care il intelegeau toti ~i pe care flacaul il folosise in tot acel timp ca sa faca sa prospere pravalia. Era limbajul entuziasmului, allucrurilor facute cu dragoste ~ivointa, in cautarea unui lucru pe care-l doreai sau in care 27

credeai. Tangerul nu mai era un oras strain, iar el simti ca in acelasi fel cum cucerise acel oras putea cuceri ~i lumea. "Cind iti doresti un lucru, tot Universul conspira la realizarea dorintei tale", spusese batrinul rege. Numai ca batrinul rege nu pomenise nimic despre tilharii, de deserturi nesfirsite, de oameni care-si cunosc visele dar nu vor sa ~i le implineasca. Batrinul rege nu-i spusese ca Piramidele nu erau decit un munte de pietre ~i oricine si-ar fi putut face unul in ograda lui. Si mai uitase sa spuna ca atunci cind ai bani ca sa-ti cumperi
0

turma mai mare decit cea pe care ai avut-o, chiar trebuie sa cumperi acea turma.
0

Flacaul lua desaga ~i 0 puse linga ceilalti saci. Cobori scarile; batrinul servea

familie de straini in

timp ce alti doi clienti se aflau in pravalie bind ceai din paharele de cristal. Era miscare destula pentru ceasul acela al diminetii. Din locul unde statea, vazu pentru prima oara ca parul batrinului Negustor semana bine cu parul batrinului rege. I~i aminti de zimbetul cofetarului, din prima lui zi la Tanger, cind nu avea unde se duce nici ce minca; ~i acel zimbet amintea de batrinul rege. "Ca ~i cum ar fi trecut pe aici ~i ar fi lasat semne", reflecta. "Ca ~i cum fiecare I-ar fi cunoscut pe regele acesta intr-un moment al vietii lui. Dar la urma urmelor, el a spus ca se arata tuturor celor care-si traiesc Legenda Personals, " Pleca lara a-si lua ramas bun de la Negustorul de Cristaluri. Nu voia sa plinga, pentru ca oamenii l-ar fi putut vedea. Dar
0

sa-i fie dor de vremea aceea ~i de toate lucrurile bune pe care le invatase. Avea mai

multa incredere in sine ~i dorea sa cucereasca lumea. "Dar rna duc pe cimpurile pe care le cunosc deja, ~i voi conduce iarasi oile." Si nu mai fu multumit cu hotarirea lui. Muncise un an intreg ca sa-si implineasca un vis, iar acest vis i~i pierdea din importanta cu fiecare minut. Poate pentru ca nu era visullui. "Cine stie,
0

fi mai bine sa fii ca Negustorul de Cristaluri: sa nu mergi niciodata la Mecca ~i sa tra0

iesti din dorinta de a

cunoaste." Dar le stringea pe Urim ~i Tumim in mina ~i aceste pietre ii dadeau forta ~i sau un semn, gindi flacaul 0

dorinta batrinului rege. Printr-o coincidenta -

ajunse chiar la barul unde

intrase in prima zi. Nu mai era nici urrna de hot, iar patronul ii aduse

ceases de ceai.

"Oricind voi putea sa redevin pastor", gindi flacaul. "Am invatat sa ingrijesc de oi ~i n-o sa uit niciodata. Dar s-ar putea sa nu mai am alta ocazie sa ajung la Piramidele din Egipt. Batrinul avea un colan de aur si-mi stia povestea. Era un rege adevarat, un rege intelept." Se afla la doar doua ore de mers pe mare de cimpiile Andaluziei, insa avea un desert imens intre el ~i Piramide. Dar flacaul intelese poate in alt fel aceeasi situatie: in realitate el era cu doua ore mai aproape de comoara lui. In plus, pentru a face aceste doua ore de mers, intirziase aproape un an intreg. "Stiu pentru ce vreau sa rna intorc la oile mele. Le cunosc deja; nu-ti dau mult de lucru ~i pot fi iubite. Nu stiu daca desertul poate fi iubit, dar desertul ascunde comoara mea. Daca nu reusesc s-o gasesc, voi putea oricind sa rna intorc acasa. Dar dintr-o data, viata mi-a dat bani destui, iar eu am tot timpulla dispozitie; de ce nu?"

Frecventase cele mai bune biblioteci din lume si-si cumparase cartile cele mai importante ~i mai rare despre alchimie. Dar cercetarile lui ajunsesera intrun punct de unde nu mai puteau progresa deloc. daca un prieten de-allui - cind s-a intors dintr-o expeditie arheologica din desert . ii spusese batrinul rege. in acel depozit semanind cu 0 hardughie de grajd. Dar totul ar fi ramas doar 0 legenda. un faimos alchimist arab vizitase Europa. Tot le mai tinea pe Urim ~i Tumim in mina. Oricind putea sa redevina vinzator de cristaluri. Englezul sedea intr-o hardughie mirosind a animale. Toata viata lui. "Trebuie sa-l cunosc pe blestematul asta de Alchimist". Trebuia sa creada in semne. i~i strinse cartile cele mai importante ~i acum statea aici. gindi Englezul. Reusise sa descifreze lucruri importante.nu i-ar fi povestit despre un arab inzestrat cu puteri extraordinare. in timp ce rasfoia distrat 0 revista de chimie. ca sa ajung sa tree printr-un loc ca asta". "Zece ani de studiu sa rna conduca la grajd. in timp ce afara 0 caravana imensa se pregatea sa traverseze Sahara. intra in adapostul unde era Englezul si-l saluta. poate nu descoperisera taina Marii Opere -inchideau in tacere. "Intotdeauna sint in preajma celor care-si traiesc Legenda Personala''. Intr-una din ele descoperi ca in urrna cu multi ani. Harabaia nu se putea chema depozit. e-adevarat. Iar oamenii spun ca are doua sute de ani ~i ca stie sa transforme orice metal in aur. Se spunea ca numara peste doua sute de ani. 2Y . intelegea perfect felurite religii. datorita acelor doua pietre revenise pe drumul comorii lui. Oricind putea sa redevina pastor. "Toata viata m-am chinuit. Insa alchimistii erau oameni ciudati care se gindeau numai la ei ~i aproape totdeauna refuzau sa dea de ajutor. Era multumit cind iesi din bar. toate studiile le dedicase cautarii limbajului unic pe care-l vorbea Universul. dar inca nu devenise Alchimist. Cine stie. Caravana trecea prin Al-Fayoum. Renunta imediat la toate obligatiile. abia daca era un sopron. ca descoperise Piatra Filozofala ~iElixirul Vietii Lungi. apoi de religii. I~i aminti ca unul dintre furnizorii Negustorului aducea cristalurile in caravane care strabateau desertul. Englezul ramasese impresionat de povestire. i-a spus prietenul. Nu costa nimic daca mergea pina la depozit ca sa afle daca intr-adevar Piramidele chiar erau asa de departe. Poate ca lumea avea multe alte comori ascunse. sudoare ~ipraf. de Alchimie. ~iin sfirsit. incarcat cu 0 multime de cufere." Dar trebuia sa mearga mai departe. Englezul nu mai putea de bucurie. La inceput se interesase de esperanto. Si duhoarea de animale deveni parca mai usor de suportat. Un tinar arab. dar el avusese un vis repetat ~i intilnise un rege.Simti 0 bucurie imensa in acel moment. Asta nu i se intimpla oricui. Locuieste in oaza Al-Fayoum. gindi. Incercase in zadar sa intre in contact cu vreun alchimist. Stia sa vorbeasca esperanto. Cheltuise deja 0 0 mina numita Piatra Filozofala - ~i de aceea se parte din averea mostenita de la tatal lui in cautarea zadarnica a Pietrei Filozofale.

Unde mergeti? intreba tinarul arab. " Chiar ~i lara a fi intrerupt de vreun rege. "De aproape doi ani vreau s-o citesc ~i nu reusesc sa tree de paginile astea. Pastorii au fost primii care au recunoscut un rege pe care restullumii a refuzat sa-l cunoasca. acestea sint Urim ~i Tumim. de fapt se cufunda intr-un torent puternic ee-l ducea in locuri pe care nici nu le vi sase in momentul luarii hotaririi. atita doar. . si-si continua lectura. Dar incepuse sa inteleaga un lucru important: deciziile erau abia inceputul unui lucru. gindi tinarul. Strainul striga deodata: . "Ce lucru caraghios". JU . ca pentru a-si confirma rationamentul. replica flacaul.Nu fac prea mult. spuse flacaul. tot nu izbutea sa se concentreze. ~i daca flacaul asta mergea pina la Al-Fayoum. Trebuia sa-si aminteasca tot ce invatase in zece ani. Nu voia sa mai faca nimic din ceea ce il putea face asemanator europeanului. . Stia spaniola mai bine decit araba. dar parcursul ei va fi un mister. Sint milioane de cristale de roca pe pamint. Scoase pe Urim ~i pe Tumim din buzunar ~iincepu sa se joace cu ele. si-l privise cu dispret cind intrase. caravana asta poate fi decizie de-a mea. raspunse englezul. De aceea este foarte probabil ca regii sa stea de yorba cu ciobanii. raspunse Englezul. . Nu avea acum chef de tac1ale. Cartea era in spaniola. niciodata nu mi-am inchipuit ca voi lucra intr-o pravalie de cristaluri". Europeanul era antipatic. gindi Englezul. Apoi baga mina in buzunar ~i scoase. tremurind. "Tot e bine". gindi flacaul pe cind incerca inca 0 data sa citeasca scena inmormintarii cu care incepea cartea. Si nu credeti ca regii stau de yorba cu ciobanii. fiindca Alchimistul pesemne ca avea sa-l supuna la ceva incercari. zise. Strainul amuti. "Cind m-am hotarit sa plec in cautarea comorii mele. Poate chiar ar fi putut deveni prieteni. Ai spus ceva despre un rege. Tinarul arab scoase 0 carte ~iincepu sa citeasca. avea cu cine sta de yorba cind nu va mai fi ocupat cu lucruri importante. Cind cineva lua 0 decizie. Inca se mai indoia de hotarirea lui. incercind astfel sa incheie discutia.Un Urim ~iun Tumim! Flacaul viri iute pietrele in buzunar. Flacaul a inchis cartea. dar europeanul i-a taiase scurt. zise. dar pentru cine se pricepe. Nu stiam ca exista in partea asta a lumii. " In fata lui se afla un european care ~i el citea 0 0 carte. In desert. doua pietre identice. Sint cristale de roca.Nu-s de vinzare.. "La fel. Sint darul unui rege.Dimpotriva.

Poate ca ~i asta este un semn. pe linga alte lucruri. . completa flacaul. copii ~i mai multi barbati cu spada la cingatoare ~i lungi archebuze agatate pe umar.Dar eu merg in Egipt. baiatul era european. . . revista pe care 0 0 citea. Cu aceste cuvinte se scrie Limbajul Universal. - de teama ca baiatul sa nu inteleaga gresit: Scrie in Biblie. Apoi ii spuse baiatului ca nu fusese nici 0 "coincidenta" sa-l intilneasca cu Urim ~i Tumim in mina.Dar nu stiu ce inseamna Alchimie. ~i dumnezei diferiti in inima fiecaruia. Un Alchimist. iar Conducatorul trebui sa repete de mai multe ori pentru ca sa auda toti. Englezul avea 0 0 due. ~i eu tot asta caut. Preotii le purtau intr-un colan de aur.Eu sint Conducatorul Caravanei. ~i pe El jur ca voi face tot ce va fi posibil ~i tot ce va fi mai bine ca sa mai birui 31 0 data .Si cornpleta. De aceea sint aici. Asta seara pleaca 0 caravana spre Al-Fayoum. . Al-Fayoum este in Egipt. Englezul se bucura: chiar daca era imbracat arabeste. magari. parca gindind cu voce tare. dar se cai imediat. Daca as putea. raspunse baiatul. In aceeasi carte care m-a invatat cum sa le fac pe acest Urim ~i acest Tumim. Dar singurul meu Dumnezeu este Allah. zise Englezul dupa ce arabul eel gras iesi. spuse Englezul. Pentru ca trebuie sa intilnesc un om care cunoaste acest Limbaj universal. . Intr-un fel. Flacaul era multumit ca intrase in acel depozit. zise arabul eel gras. as scrie 0 enciclopedie uriasa despre cuvintele "noroc" ~i "coincidenta''. . 11 intreba daca ~i el mergea in cautarea Alchimistului.El numeste semnele "noroc". dar acum a uitat-o. Englezul insa paru ca nu a bagat de seama cuvintele lui. Universul este creat intr-o singura limba pe care toata lumea intelege. Am drept de viata ~i de moarte asupra fiecarei persoane pe care ii scoate din minti pe oameni. Ce fel de arab esti tu? Flacaul i-a raspuns ca era spaniol. Pentru ca desertul e 0 femeie capricioasa ~iuneori multime de cufere pline cu carti. Erau femei. ii raspunse stapinul. inchizind. Aceste pietre erau singura forma de ghicit ingaduita de Dumnezeu. cai. zise flacaul. Cine v-a spus despre semne? Interesul flacaului crestea vazind cu ochii. spuse un barbat cu barba lunga ~i ochi intunecati. pasari.Exista multe soiuri de oameni. de data aceasta. Erau aproape doua sute de oameni ~i de doua ori mai multe animale: camile. Aveti noroc. Eu caut acest limbaj universal. Totul in viata este numai semne. Discutia a fost intrerupta de patronul depozitului. a spus Englezul. .Eu sint in cautarea unei comori. tocmai cind patronul depozitului ii cherna afara. Un vacarm ingrozitor umplea locul.

Jurau toti. era in stare sa stea ore intregi tacut. Flacaul vorbea putin cu Englezul. Un murmur scazut traversa multimea. care-si petrecea mai tot timpul cu cartile. gindi baiatul. Flacaul intelese ce voia omul acela sa spuna. cu carti. Poate ca acum atingea usor lina oilor lui care continuau sa caute hrana ~i apa pe cimpiile Andaluziei. asezat pe fortificatiile din Tarifa.. spuse un camilar intr-o seara. Chiar ~i calauzele vorbeau putin intre ele. "Am invatat ceva ~i cu oile ~i cu cristalurile". Stia insa exact despre ce era yorba: lantul misterios care uneste un lucru cu altul. invalmaseala ~i strigate. si-si reluau drumul pe inserat. ~i sa ajunga intr-un oras aproape de Africa. 32 . Murmurul dura mai mult decit un simplu juramint: oamenii cereau ~i protectia cerului." Vintul nu se oprea niciodata. ca mi se va supune in orice imprejurare. te fac sa te simti mic ~i sa taci. era incarcata cu ditamai zarea asa de departe. in desert. sa aiba de doua ori acelasi vis. ~i sa intilneasca in piata un rege. incercind sa continue discutia inceputa in depozit. ~i fiecare incaleca pe animalullui. gindi el. Calatoreau dimineata. Caravana i~i incepu drumul spre apus. incet. plinsete de copii. Dar in desert. Englezul ramase tacut. Dar desertul asa de mare. faceau popas cind soarele ardea prea tare. ~i. Acum totul era foarte diferit de ziua plecarii: in ziua aceea. nesupunerea inseamna moarte. ~i era imposibil sa auzi ce spunea Englezul. Flacaul ~i Englezul cumparasera camile. "Pot sa inva] ~i cu desertul. Dar caravana porni la drum. ~i sa fie tilharit pentru ca sa cunoasca pe negustorul de cristaluri. nechezat de animale. Acesta mi se pare mai batrin ~i mai intelept. care-l facuse sa devina pastor. De cite ori privea marea sau focul. "Cu cit ajungi mai aproape de vis. fiindca il cunostea pe un arab care . cufundat in imensitatea ~i forta elementelor. linistea ~i copitele animalelor.Nu exista coincidente... rep eta Englezul. Flacaul jura pe Isus Cristos. Un prieten m-a adus pina aici. .. Se auzi un sunet lung de goarna. Flacaul i~i aminti de ziua in care a simtit chiar vintul acesta. Acum vreau ca fiecare dintre voi sa jure pe Dumnezeul in care crede. Am traversat de multe ori nisipurile astea. in adincul sufletului lui. chiar daca nu mai calcase vreodata printr-un desert. Tara sa se gindeasca la nimic.desertul. totul se amesteca cu poruncile nervoase ale calauzelor ~i negustorilor. in fata Dumnezeului lor. stapineau doar vintul etern. asa ca s-au suit mai greu. Flacaului ii era mila de camila Englezului poverile. cu atit Legenda Personals se transforms intr-o adevarata ratiune de a trai". Atunci incepu sa observe in tacere mersul animalelor ~i al oamenilor prin desert.

Era superstitie 0 povara inutila. cum obisnuia mama lui sa spuna. ''Maktub''." Apoi i~i aminti de fata negustorului ~i avu certitudinea ca se maritase. daca se aflau in fata unei stinci. ~i asta imi placea. intr-un an. Tot ce gindisem ca numai altora li se poate intimpla. i~i zise in sinea lui. stie ca vine nevoie sa pleci. doar nu era singurul. stapinul de camile a inceput sa vorbeasca despre viata lui. in ciuda faptului ca baiatul i~i crease 0 de cite ori deschidea cartea. Aveam gradina mea de zarzavat. stiau ca ea arata un loc cu apa. treceau de partea inselatoare a drumului ~iincarcau din nou animalele. ~i nu simti nici un dor. Atunci animalele se impotmoleau. in spinare. Uneori solul era acoperit de sare. cind se opreau in jurul focurilor de tabara. cautau un drum cu nisip mai mare. copiii mei ~i 0 viata care nu trebuia sa se schimbe pina la moarte. unde istoriile tuturor oamenilor sint legate intre ele ~i putem afla tot pentru ca totul sta scris. alteori din piatra. Daca nisipul era prea fin pentru copitele camilelor. faceau un ocol mai lung. A invatat sa-si cunoasca mai bine camila ~i sa prinda drag de ea. obisnuia sa-i povesteasca aventurile lui de pastor. Vecinii mei s-au speriat ca-si vor pierde maslinii in JJ . care cuprinde trecutul ~i prezentul tuturor oamenilor. Apoi luau poverile chiar ei. Si flacaul avea 0 0 0 zi cind e calauza se imbolnavea sau murea. Asta e bine. Flacaul incepu sa inteleaga ca presimtirile sint cufundari rapide pe care sufletulle facea in Curentul Universal al vietii. Cind caravana ajungea in dreptul unei pietre. Puteam sa mor in pace. oocolea. asa ca a aruncat cartea. ne-am dus cu totii la Mecca ~i mi-am indeplinit singura obligatie care mai lipsea vietii mele. Numai Englezul nu baga de seama nimic: era mai tot timpul cufundat in lectura cartilor lui. Intr-un tirziu se imprieteni cu un camilar care calatorea mereu alaturi de el. la urma urmelor."Nu mai sint oile mele". pe care incercase sa 0 citeasca in primele zile de calatorie. cu vreun vinzator de floricele sau cu un pastor care ~i el stia sa-i citeasca ~i sa-i povesteasca istorii nemaiauzite. Noaptea. povesti el. Si toate acestea se intimplau cu un singur scop: indiferent de cite ocoluri dadeau. cum sint oile. caravana merge a totdeauna spre aceeasi directie. Cine stie. ea intorcea fruntea din nou catre astrul care indica pozitia oazei. Cind oamenii vedeau acea stea stralucind pe cer in zori.Eu locuiam undeva aproape de Cairo. mi s-a intimplat mie. Desertul era uneori din nisip. intilnea pe cineva important. curmale ~i palmieri. Cine este obisnuit sa umble. Dar il impresiona presimtirea lui: poate ca ~i el va invata intr-o zi istoria asta a Limbajului Universal. iar stapinii camilelor coborau ~i descarcau animalele. Daca calauza. Dupa ce depaseau obstacolele. Dar intr-o zi pamintul a inceput sa tremure ~iNilul a crescut peste poate. stapinii de camile trageau la sorti ~i alegeau 0 noua carte. acolo unde trebuie sa fi existat vreun lac. zise flacaul. "Presimtiri''. amintindu-si de negustorul de cristaluri. cind recolta a fost mai buna. Intr-una din aceste conversatii. "Pesemne di s-au obisnuit cu un nou pastor ~i m-au uitat. Dar gasea mult mai interesant sa priveasca la caravans ~i sa asculte vintul. femei. .

34 . a raspuns Englezul. Uneori caravanele se intilneau in timpul noptii. dar tin drumul catre acelasi punct. Uriasul grup de oameni ~i animale incepu sa mearga mai repede. Limbajul Universal. Englezul intreba daca-i ameninta vreun pericol. Englezul nu reusea sa inchida ochii. spuse stapinul de camile. Conducatorul Caravanei hotari ca nu se mai puteau aprinde nici focuri. Sint zvonuri de razboi intre c1anuri. acum ~i noptile cind oamenii se stringeau la tac1ale in jurul focurilor . Calatorii au inceput sa aseze roata animalele. Intr-o noapte.inundatie. Dar n-am avut de ales. ca ~i cum intr-adevar totul fusese scris de 0 singura Mina. intotdeauna una avea lucrul de care cealalta avea nevoie. pentru ca oricine poate sa dobindeasca orice vrea ~i ii face trebuinta. ~i flacaul ii povesti Englezului povestea vietii lui. Pamintul n-a mai putut fi folosit ~i a trebuit sa caut alt mijloc de trai. Pe linga tacerea din timpul zilei. camilarul veni la focul unde stateau flacaul ~iEnglezul. Si acum am inteles cuvintullui Allah: nimeni nu se sperie de necunoscut. Era 0 11 cherna pe flacau ~iincepura sa se plimbe peste noapte cu luna plina. Englezul a fost fascinat de felul cum a inflorit pravalia imediat ce baiatul a inceput sa lucreze acolo. Restul ramine in grija lui Allah. Conducatorul a pus santinele inarmate in jur. Si cind nu mai ai cale de intoarcere. iar ei dormeau toti la mijloc. Acum sint stapin de camile. ~i se stringeau in jurul focurilor. Intr-o buna zi. fie vietile. cu vesmintele lor negre ce nu lasau decit ochii la vedere. Iar eu m-am ingrozit ca 0 sa-rni vad distrus tot ce realizasem pina atunci. dupa ce omul cu camilele a plecat. erau beduinii care spionau ruta caravanelor ~iintrebau de drumul ce aveau sa-l urmeze. Camilarii schimbau inforrnatii despre furtunile de nisip. Vindeau pontul tilharilor ~itriburilor barbare. fie plantatiile noastre. incercind sa se apere cum puteau de frigul noptii. trebuie sa te gindesti numai la eel mai bun mod de a merge mai departe. Veneau in tacere ~i plecau in tacere. Cartile se aseamana caravanelor. Si incheie spunind acel cuvint misterios: ''Maktub''.Dumneavoastra ar trebui sa fiti mai atent la caravane. Flacaul simti ca teama plutea in aer. Ele fac multe ocoluri. spuse camilarul. Alteori veneau oameni misteriosi cu capetele ascunse sub glugi. Dupa - 0 Cine intra in desert nu se mai poate intoarce. vreme. Inca 0 data. Au ramas toti trei tacuti. dunele din apropierea taberei. . ii spuse flacaul Englezului. intelegea limbajul lara cuvinte. inc1usiv primejdia. Dar ne trece frica atunci cind intelegern ca istoria no astra ~i istoria lumii au fost scrise de aceeasi Mina. pentru a nu atrage atentia asupra caravanei. povestind istoriile desertului. Intr-o noapte. nevasta-mea s-a temut ca nu cumva fiii nostri sa fie luati de ape.incepusera sa fie tacute. Iar tu ar trebui sa citesti mai mult despre lume. chiar daca nimeni nu rostise nici un cuvint. Ne temem doar sa nu pierdem ce avem.

Cind doresti ceva din toata inima. Vorbeau despre argint viu. vegetal. Am vazut caravana traversind desertul. Ii incearca fiecare pas. ii veni rindul Englezului sa vorbeasca. Noi sintem parte a acestui Suflet. credeau ca atunci cind un metal este top it timp de multi ani la rind. privind luna ~i nisipul alb. Si ea. spuse intr-un tirziu.Este Tabla de Smarald. balauri ~i regi. indiferent daca era mineral. ~i desertul vorbesc aceeasi limba. ea va ajunge pina la oaza. la ce bun atitea carti? raspuns. spuse intr-un tirziu. Flacaul tacu 0 vreme. Trebuie sa dau mai multa atentie caravanei. . In Alchimie se numeste Sufletul 0 Lumii. ~i are suflet. dar fiira sa inteleaga aceasta limba. Acest Lucru Unic facea ca alchimistii sa inteleaga orice de pe fata Pamintului. Erau oameni care i~i dedicasera toata viata purificarii metalelor in laborator. sfirseste prin a se elibera de toate proprietatile lui individuale ~iin locullor ramine numai Sufletul Lumii. Erau niste carti ciudate. te afli mai aproape de Sufletul Lumii. Tot ce este pe fata Pamintului se transforms neincetat. continua baiatul. ~i daca este. amindoi. ~i cum vorbeste sufletul caravanei cu sufletul desertului. Este totdeauna pozitiva. Era insa 0 idee care parea sa se repete in aproape fiecare carte: toate lucrurile erau manifestarea unui singur lucru. raspunse Englezul. spuse el. Numeau aceasta descoperire Marea Opera. Au ramas privind la luna. Dar dumneata trebuie sa intelegi ca in pravalia de cristaluri pina ~i paharele lucrau pentru reusita dumitale. pentru ca Pamintul este viu. Dupa 0 vreme. ~irareori stim ca el lucreaza mereu in favoarea noastra. forta Si mai spuse ca acesta nici nu era un har exc1usiv al oamenilor: toate lucrurile de pe fata Pamintului aveau un suflet. Daca unul dintre noi ar veni aici cu mult curaj. despre sare. J) Ca sa intelegi aceste citeva rinduri. animal sau doar un simplu gind. pentru ca acela era limbajul prin care comunicau toate lucrurile. ii spuse Englezul. fiira insa a parea prea convins de propriul . raspunse flacaul. dar el nu reusea sa priceapa nimic. Am vazut cum citesc calauzele semnele desertului. Intr-una din carti descoperi ca textul eel mai important de Alchimie avea doar citeva rinduri ~i fusese scris pe un simplu smarald. mindru ca-l poate invata ceva pe flacau. . care era alcatuita dintr-o parte lichida ~iuna solida. ar muri din prima zi. Cartea care l-a interesat eel mai mult pe flacau relata istoria alchimistilor celebri.Dar atunci.- Acesta este principiul care urneste toate lucrurile. ca sa vada daca este in perfecta armonie cu el. ~i de aceea el ii ingaduie sa-l traverseze. Iar eu trebuie sa citesc cartile dumneavoastra. Oare nu este de ajuns sa observi oamenii ~i semnele ca sa descoperi acest limbaj? intreba flacaul. Asta este magia semnelor.

savirsisera minuni in fata neincrezatorilor. spuse el. Fulcanelli. Numai cei staruitori. Alchimistii petreceau ani de zile in laboratoare. plin de curiozitate. Calatorisera. Geber. ii raspunse Englezul iritat. Singurullucru pe care-l observase era ca zvonurile despre razboi se inmulteau pe zi ce trecea. Cind au fost scrise cartile astea? intreba flacaul.- Ai mania sa simplifici totul. plin de de sene? Englezul nu raspunse. Dar cind voia sa inteleaga cum se obtine Marea Opera. E nevoie ca fiecare pas sa fie urmat exact asa cum ne-au invatat maestrii.Nu este usor sa descoperi Piatra Filozofala. Dupa aceste cuvinte. . De ce atunci limbajul asta asa de ciudat. numai aceia reusesc sa obtina Marea Opera. A citit viata mai multor oameni care reusisera: Helvetius. Intr-o bun a zi. Nu afla in carti decit desene. Flacaul i~i aminti de Negustorul de Cristaluri. Observase ~i ca Englezul era cam plictisit ~i simtea lipsa cartilor. Flacaul a aflat ca partea lichida a Marii Opere se numea Elixirul Vietii Lungi ~i lecuia toate bolile. . Iar partea solida se numea Piatra Filozofala. insista flacaul. 0 zi cind descopereau ca purificarea metalelor sfirsise prin a-i purifica - Afara de asta. Piatra Filozofala are 0 proprietate fascinanta. Erau istorii fascinante: toti traisera pina la capat Legenda lor Personala. Alchimia este 0 treaba serioasa. Elias. 0 mica aschie din ea este in stare sa transforme mari cantitati de metal in aur.Pentru ca numai aceia care au responsabilitatea de a intelege sa inteleaga. Ca sa intilnesc un Alchimist adevarat. . se intilnisera cu intelepti.De ce vorbesc atit de incilcit? il intreba intr-o noapte pe Englez. pentru ca ~i ei sa se spele de gindurile rele. Asadar. 36 . doar cu putina rabdare. putea transforma totul in aur. venea pe ei insisi. Era din ce in ce mai convins ca Alchimia putea fi invatata din viata de Zl CU Zl. unora le piereau cu totul din cap desertaciunile lumii. cei care cauta indelung. care sa rna ajute sa descifrez codurile. observind focul care purifica metalele. instructiuni codificate. Credea ca. vorbi Englezul. baiatul se pierdea cu totul. Avea nevoie de cineva cu care sa vorbeasca pentru ca sa mai uite de teama razboiului. De aceea rna aflu ~i eu in mijlocul acestui desert. Ce-ar fi daca toata lumea s-ar apuca sa transforme plumbul in aur? In scurt timp aurul nu ar mai face doi bani. . Si atunci. Si de atita privit la foe. ai invatat multe lucruri? intreba celalalt.Pe vremea aceea nu exista tiparul. texte de neinteles. flacaul inapoie cartile Englezului. Spuse ca de multe zile observa caravana ~i nu reusea sa descopere nimic nou. Nu oricine avea cum sa afle despre Alchimie. Cu multe secole in urma. El spusese ca a fost bine ca au spalat paharele. flacaul deveni foarte interesat de Alchimie. posedau Piatra Filozofala ~iElixirul de Viata Lunga. pe linga faptul ca alchimistul nu imbatrinea niciodata. spuse Englezul.

spuse camilarul. Anii de studiu. iar stapinul de camile care devenise prietenul flacaului i-a explicat ca izbucnise razboiul intre c1anuri. cind un simplu nechezat de camila care inainte nu era decit un nechezat de camila. Daca merg. Dar mai ales am invatat ca lucrurile acestea sint asa de simple incit pot fi scrise pe un smarald. ~i atit . doar atit voi face. pentru ca deasupra desertului sc1ipeau sute de stele. Nu am decit prezentul. aparatele de laborator. Intoarce-te la caravana ta. ~i ca razboinicii se lupta pentru ca asta face parte din rasa omeneasca. unde in timpul noptii fusesera stelele. iar oamenii. 37 . gindi el. cind se pregatea sa se culce. nimic din toate astea nu-l impresionasera pe flacau. i~i rep eta el. Flacaul deschise ochii cind soarele incepuse sa apara la orizont. ~i cine va intelege acest Suflet va intelege limbajullucrurilor. ~i numai el rna intereseaza. Dar camilarul nu parea prea impresionat de amenintarea razboiului. Linistea era ~i mai inspaimintatoare noaptea. Sint in viata. nu fac nimic altceva decit sa maninc.ii speria acum pe toti ~i putea fi semn ca navalea dusmanul. Animalele erau frinte de oboseala. voi umbla. Piatra Filozofala ~iElixirul. cuvintele dificile. Si de ce nu mergem acolo imediat? . "Trebuie sa aiba un suflet din cale-afara de primitiv ca sa inteleaga asa''. Lua cartile ~i le puse in sacii care atirnau de camila. Vor avea mult noroc daca vor reusi sa ajunga la oaza. Nici ea nu m-a invatat nimic pe mine. Englezul fu dezamagit. flacaul privi in directia stelei pe care urmau noaptea. ~i pentru asta eu ii port respect. "Felullui nu este ~i al meu. zise el.E oaza. nici in viitor. . 0 Doua nopti mai tirziu. Am reusitl exclama Englezul. Dar amindoi sintem in cautarea Legendei noastre Personale. 0 0 mare sarbatoare pentru ca ea este numai ~i numai momentul in care traim. ca cerul are stele. " Caravana incepu sa mearga zi ~i noapte. felul meu nu e ~i allui. Vei simti ca in desert exista viata. care tocmai se trezise ~i el. "Fiecare are felullui de a invata". Daca vei putea ramine mereu in prezent. in timp ce minca 0 farfurie de curmale in noaptea lara focuri ~i lara luna. se intindea un sir nesfirsit de curmali. din ce in ce mai tacuti. Daca va trebui sa lupt. vei fi un om fericit. I s-a parut ca orizontul era putin mai jos. orice zi va fi la fel de buna ca sa mor. Flacaul conternpla din nou tacerea desertului ~i nisipul ridicat de animale. ii spuse flacaului. Viata va fi sarbatoare.Pentru ca trebuie sa ~i dormim. simbolurile magice. Cind maninc. In fata lui.- Am invatat ca lumea are un Suflet. Si asta pentru ca nu traiesc nici in trecutul meu. Am invatat ca multi alchimisti si-an trait Legenda Personals ~i au ajuns sa descopere Sufletul Lumii. acoperind toata intinderea desertului. In fiecare ceas apareau solii ascunsi sub glugi.

ii apare inaintea ochilor verdele curmalilor. care priveau curiosi animalele. Nu gasea decit 0 singura explicatie: lucrurile trebuiau sa fie transmise astfel pentru ca erau alcatuite din Viata Pura. dar raminea acelasi pe care-l cunoscuse de copil. Dar nimic din toate acestea nu-l interesau pe Alchimist. Nou-venitii au fost imediat dusi in fata sefilor de triburi din Al-Fayoum. Tot asa 0 cum un nechezat de camila se putea transforma in pericol. cincizeci de mii de curmali ~i 0 multime de corturi colorate raspindite printre ei. dimpotriva. Stia ca in acea caravana venea un barbat pe care trebuia sa-l invete 0 parte din tainele lui. Intr-o buna zi. frunza de curmali putea sa insemne 0 minune. dar Oaza ~i desertul ramineau neschimbate. Dar pentru el. iar copiii topaiau agitati la vederea strainilor. gindi el. "Lumea vorbeste multe limbaje". reflecta Alchimistul cind vazu sute de oameni ~i animale intrind in Oaza. Dar ~i asa nu reusea sa-si dornoleasca. din cauza vintului. dupa atita pamint galben ~i cer albastru. praful acoperea soarele desertului. Spera sa fie cineva la fel de capabil ca ~iucenicullui precedent. Inca nu-l cunostea pe acel om. in strafundul inimii. apa ~iun refugiu in fata razboiului. Oamenii strigau dupa noii veniti. Vazuse atita lume venind ~i plecind. acea dimineata nu va mai fi decit amintire. iar el incerca sa 0 0 traiasca prin invatamintele din trecut ~i cu visurile din viitor. Vazuse regi ~i cersetori calcind acel nisip care-si schimba forma tot timpul. imaginea aceea a miilor de curmali va fi doar 0 amintire. Apoi se hotari sa se concentreze asupra unor lucruri mai practice. iar femeile i~i disputau tesaturile ~i pietrele pretioase aduse 38 §i una de nopti. Caci oamenii ramin fascinati de tablouri sau cuvinte ~itermina prin a uita Limbajul Lumii. reflecta flacaul. sarbatoarea despre care ii vorbise camilarul. care era nerabdator sa dea cit mai re- .Parca am fi in 0 mie pede ochii cu Alchimistul. mult mai mare decit multe sate din Spania. Semnele ii spusesera asta. Au fost incercuiti imediat de copii. Barbatii voiau sa stie daca vazusera vreo lupta. "Nu stiu de ce lucrurile astea trebuie sa fie transmise prin viu grai". gindea el. dar ochii lui experimentati aveau sa-l recunoasca cum il vor vedea. Mai avea inca mult de mers pina la Piramide. iar acest fel de Viata cu greu ar putea fi captata in picturi sau cuvinte. in acest moment insemna umbra. camilele ~i oamenii abia sositi. Dumnezeu i~i revela cu marinimie secretele tuturor fiipturilor. ~i caravanele alearga". Nu ca lucrurile ar fi fost chiar secrete. Dar acum ea era prezentul. .Flacaul insa ramase tacut. Flacaul nu-si putea crede ochilor: in loc sa fie 0 fintina inconjurata de citiva palmieri - cum citise cindva intr-o carte de istorie - oaza era. ~iintr-o buna zi. 0 tresarire din fericirea de a trai pe care orice calator 0 simte cind. Invatase tacerea desertului ~i se multumea sa priveasca la curmalii din fata lui. ii spuse Englezului. "Poate ca Dumnezeu a facut desertul pentru ca omul sa poata zimbi la vederea curmalilor". Avea trei sute de fintini. "Cind timpurile se grabesc. Alchimistul ii zari pe sefii de triburi cum se apropiau de Conducatorul Caravanei cu care statura indelung de yorba.

iar stapinul de camile ii explica flacaului ca oazele erau totdeauna considerate teren neutru. "A~a cum a spus camilarul. a explicat Conducatorul Caravanei. inc1usiv Englezul. " In prima zi toti au dormit frinti de oboseala. Ca sa inva] sa am incredere in oameni. Astfel. Acum nu mai mergea ceea ce batrinul rege numise "norocul incepatorului''. rep eta flacaul in sinea lui. vor imparti corturile cu locuitorii oazei. Aveau sa ramina acolo pina ce razboiul dintre c1anuri se va fi terminat. Linistea desertului parea un vis indepartat. Si erau oaze atit de 0 parte cit ~i de cealalta. Conducatorul Caravanei ii strinse pe toti cu oarecare greutate. 3Y . ~iincepu sa dea instructiuni. Cum erau oaspeti. Aici lipseau precautiile.de negustori. "Dumnezeu le-a pus in calea mea". astfel ca razboinicii se duceau sa lupte in nisipurile desertului ~i lasau oazele ca locuri de refugiu. pentru ca majoritatea locuitorilor lor erau femei ~i copii. ~i nici nu-si putea pierde rabdarea. maninca la ora de mincat.L-am cautat toata dimineata. "Nu-ti pierde rabdarea". raspunse Englezul. oamenii vorbeau neincetat. Erau oameni ai desertului ~i voiau sa auda povesti din marile erase. sa predea armele oamenilor indicati de sefii de triburi.La ce bun un revolver? il intreba. Pina in acel moment considera semnele ca pe ceva lumesc. Era multumit ca ajunsese la capatul cautarilor lui. Si umbla la ora de umblat. ar fi sfirsit prin a nu mai vedea semnele pe care Dumnezeu le pusese in calea lui. Erau multumiti ~i fericiti. Daca s-ar fi purtat asa. Am nevoie de ajutor ca sa descopar unde sta Alchimistul. . asemenea minca-tului sau somnului. ospitalitatea era Lege. . spuse. Flacaul povesti cite ceva din viata lui de pastor. rideau ~i strigau ca ~i cum ar fi iesit dintr-o lume spirituala pentru a se amesteca din nou printre oameni. cu atit lucrurile deveneau mai anevoioase. Apoi ceru ca toti. Acestea sint reguli1e razboiului. inc1usiv propriile lui garzi. in timp ee-l tragea pe flacau afara. Englezul scoase din haina un revolver cromat si-l dadu omului care stringea armele. oazele nu vor putea adaposti ostiri sau razboinici. care aveau sa le cedeze cele mai bune locuri. De aceea el nu se putea grabi. ~itocmai incepuse sa istoriseasca experienta lui din pravalia de cristaluri cind Englezul intra in cort. spre deosebire de ziua precedenta. intrun cort cu alti cinci tineri cam de aceeasi virsta cu el. Aici. Nu mergea decit testul staruintei ~i al curajului celui care i~i cauta Legenda Personals. Spre surprinderea flacaului. Cu cit se afla mai aproape de visul sau. Flacaul ramasese departe de el. se gindi flacaul. cautarii unei iubiri sau obtinerii unei slujbe. surprins de el insusi. Dar flacaul se gindea la comoara lui. Nu se gindise niciodata ca era un limbaj pe care Dumnezeu il folosea pentru a-i arata ce avea de facut.

A~ dori sa stiu unde sta un Alchimist din oaza aceasta. Asteptati sa se sfirseasca razboiul. Dumneavoastra cautati galetica mica. Erau pe drumul eel bun. Nu incercati sa patrundeti in viata oazei. i~i cauta de drum.Poate ar fi mai bine sa intrebam. tot Universul se straduieste pentru ca omul sa reuseasca ceea ce-si doreste. ~i el. in timp ce se departa. . Si flacaul se intrista. Si atunci plecati cu caravana. spuse Englezul.Buna seara. 0 . Pina ce. Numai cind socoteste el.Fiindca prietenul meu a facut 0 intrebare.De ce vreti sa cunoasteti un asemenea om? raspunse arabul tot cu . ~i pleca repede. Flacaul se apropie de 0 Am pierdut aproape toata ziua. Allah vindeca toate bolile. asa ca era cam nehotarit. Un Alchimist trebuia sa locuiasca altfel decit ceilalti din oaza. oazei. sa intrebe. in sfirsit. Asta e! Probabil ca aici nimeni nu stie ce este un alchimist! intreaba de omul care vindeca toate Inainte n-am mai auzit vorbindu-se de alchimisti niciodata. Facuse toata calatoria aceea degeaba. incheie el. a spus baiatul. Nici sefii de triburi n-ar reusi sa-l vada cind ar vrea. cu multe sute de corturi. zise batrinul. 4U . Iar cind cineva face asta. Se cuvenea sa respecte ~i el Traditia.Mai intii au incercat sa-l gaseasca printre cei care erau singuri. tovarasul lui i~i cauta. Dar mai inainte ii atrase atentia flacaului ca nu trebuia sa vorbeasca femeilor imbracate in negru. sugera flacaul. Dar a acceptat intr-un tirziu ~i l-a rugat pe baiat. asezindu-se cu flacaul aproape de una din fintinile femeie care venise la fintina ca sa umple un sac din piele de berbec. Acela nu putea minti pe nimeni. Dar Englezul nu-si mai incapea in piele de bucurie. pentru ca erau femei maritate. Si dupa ce a recitat citeva cuvinte din Coran. . iar in cortullui era foarte probabil sa arda in permanenta un cuptor. Femeia ii raspunse ca nu auzise niciodata vorbindu-se despre asa ceva. dupa ce se gindi citeva c1ipe. vrajitori. Era mai batrin ~i abia ducea 0 Cunoasteti pe cineva care vindeca bolile in sat? intreba flacaul.Daca omul acesta se afla in oaza. ajut. Ca as fi incercat sa va bolile din sat! Mai multe femei imbracate in negru venira dupa apa la put. vizibil speriat de straini. Flacaul rep eta intrebarea. Au colindat mult pina ce s-au convins ca oaza era mult mai mare decit i~i imaginasera ei. se apropie un barbat. Englezul a fost foarte dezamagit. doamna. care vorbea mai bine decit el arab a. oricit starui Englezul. intreba el. . Se mai apropie un barbat. calatorie de luni de zile pentru a-I intilni. raspunse barbatul. Ceva sc1ipi in ochii Englezului. trebuie sa fie foarte puternic. Englezul nu voia sa dezvaluie ~i celorlalti prezenta lui in oaza. Legenda Personals. spuse flacaul. dar flacaul nu vorbi cu ele. asa spusese batrinul rege.

iar capul ii era aco- perit cu un val. Linga ea. Fara asta n-ar avea nici ''Maktub II'. sa cunosti bine fata ~i sa ai bani. Flacaul s-a apropiat pentru a 0 intreba de Alchimist. Iar fata arata spre sud. Ea zimbi din nou. un lucru mai vechi decit oamenii ~i decit insusi desertul. ~i acela era un semn. dar avea fata descoperita. El ii intoarse zimbetul. asa ca flacaul intreba despre omul care vindeca toate bolile. Englezul se ridica de unde statea si-l zgiltii pe flacau. Si asta se chema Iubire. atita timp din viata lui. 0 noima visurile omenirii. Acela era limbajul pur allumii.E un om care cunoaste tainele lumii. ~iramine numai acel moment ~i acea certitudine incredibila ca toate lucrurile sub soare sint scrise de aceeasi Mina. Fata. buzele nehotarite intre zimbet ~itacere. Si cind vietile unor asemenea oameni se intretaie. fiira sa fie nevoie de cuvinte. totdeauna e usor sa intelegi ca pe lume exista 0 persoana care 0 asteapta pe cealalta. Tot ce intelegea flacaul in c1ipa aceea era ca se afla in fata femeii vietii lui si. . pe care il cautase intre oi ~i prin carti. orice trecut ~i orice viitor i~i pierd importanta. fiindca atunci cind te cufunzi in el. fie in mijlocul marilor erase. aparu 0 fata care nu era imbracata in negru.Hai. Cum te cheama? a intrebat-o. Cine spunea asta poate ca n-a cunoscut niciodata limbajul universal. un semn pe care el il asteptase fiira sa stie. Cind i-a privit ochii negri. vorbea de razboinici cu mindrie. Vorbeste cu djinii desertului. ~i ochii li se intilnesc. intreab-o! Flacaul s-a apropiat de fata. lasind privirea in jos. ~i ea trebuia sa stie asta. Djinii erau demoni. sa fii logodit. fie in mijlocul desertului. pentru ca Universul nu avea nevoie de explicatii ca sa-si continue drumul in nesfirsit.Este numele fiicei Profetului. se odihneste ~i cauta comori sub soare. Englezul insista. . iar Sufletul Lumii ar fi aparut cu toata vigoarea in fata flacaului. chiar daca parintii lui ~i parintii parintilor lui i-ar fi spus ca se cuvenea mai intii sa faci curte. ~i abia pe urma sa te casatoresti. a inteles ca cea mai importanta ~i mai inteleapta parte a Limbajului pe care-l vorbea lumea era aceea care facea ca toti pamintenii sa-si inteleaga inimile. si-a spus flacaul. spuse Fatima. spuse ea. . spre locul unde acel barbat ciudat locuia. Ducea un ulcior pe umar. in cristaluri ~iin linistea desertului. . Razboinicii l-au adus pina aici. care totusi rasarea mereu cu aceeasi forta oriunde doua perechi de ochi se intilneau cum se intilnisera acelea doua in fata fintinii. Si atunci a fost ca ~i cum timpul s-a oprit in loc.E un nume pe care unele femei il poarta ~ipe meleagurile de unde yin eu. 41 . . spuse fata.Ma cheama Fatima. fiira explicatii. Era mai sigur de asta ca de orice altceva pe lume.In sfirsit. gingasa. 0 Mina care trezeste Dragostea ~i care face un suflet geaman pentru fiecare om care munceste. Buzele s-au hotarit in sfirsit sa zimbeasca.

Flacaul ramase multa vreme asezat linga fintina. Fata lasa apa sa i se verse din ulcior. . despre rege. Fusese pastor. El a sosit 0 data cu primele stele. ~i nici nu ne putem urma calatoria. Si-a amintit ca ~i el ii daduse batrinului rege sase oi pentru acelasi lucru. Razboiul a fost pentru mine de tine. dureaza mai mult decit altele. In fiecare zi flacaul se ducea la fintina ca sa 0 astepte pe fata.Razboinicii i~i cauta comorile.Nu stim cind se va sfirsi razboiul. il gasi acolo pe Englez. . I-a povestit viata lui de pastor. poate chiar ani.Razboiul 0 nenorocire. Si aici erau destule oi. Flacaul privi curmalii din oaza. 42 0 0 luna in oaza cind Conducatorul Caravanei ii asemenea lupta. S-au imprietenit. desertul. I-am povestit ce cautam. Curind dupa ce Englezul pleca. Luptele mai pot dura multa vreme. Vreau sa fii nevasta mea. Si am sa incep chiar acum. spuse Englezul. A fost tot ce mi-a spus: "Du-te ~iincearca. vorbi flacaul. Acum este 0 binecuvintare. le-a spus el. Englezul pleca ~i el sa-l caute pe Alchimist. Chiar asta am sa fac. spuse fata ca ~i cum ar fi ghicit gindurile flacaului. Seara." Flacaul ramase tacut. Nu e un razboi intre buni ~i rai. Atunci m-a intrebat daca transformasem vreodata plumbul in aur. Fatima veni sa ia apa cu ulciorul. 0 sa te astept in fiecare zi aici. Te iubesc. privind. ca s-o astepte pe fata. Se aflau de aproape strinse pe toti ca sa le vorbeasca. Spre uimirea lui. A doua zi. despre pravalia de cristaluri. ~iin afara celor cincisprezece minute cit petrecea cu ea. flacaul s-a intors la fintina. I-am raspuns ca asta era ceea ce voiam sa inva]. . Sint razboinici puternici ~i viteji de ambele parti. Apoi i~i umplu din nou ulciorul ~i a plecat. intelegind ca intr-o zi Levantul ii asternuse pe obraz parfumul acelei femei ~i ca iubea inainte chiar de a sti ca exists ~i ca iubirea pentru ea ii va aduce toate comorile din lume. Oamenii s-au risipit.Apoi i~i umplu ulciorul ~i pleca. pentru prima oara. restul zilei se scurgea ingrozitor de greu. a spus fata. Am traversat desertul in cautarea unei comori care se gaseste linga 0 Piramide. M-a trimis sa incerc. pentru ca Allah este in amindoua . Fatima era mai importanta decit comoara. Am asteptat 0 0 dupa-amiaza ~i 0 noapte. ~i i-a povestit despre adunare. flacaul s-a intilnit iar cu Fatima. Atunci incearca. iar onoarea de a lupta insufleteste ambele tabere. ii spuse Englezului. lar femeile desertului sint mindre de razboinicii lor. Am venit sa-ti spun un lucru simplu. E un razboi intre forte care lupta pentru aceeasi put ere ~i cind incepe taberele. Englezul calatorise atita ca sa auda ceea ce stia deja. pentru ca rna lasa aproape sa se sfirseasca intr-o buna zi.

Pastorilor casatoriti le venea foarte greu sa-si convinga nevestele ca trebuiau sa umble pe cimpuri. Toate astea m-au facut sa devin. spuse Fatima. . Trebuie sa separ sulful impur. Pentru asta nu-mi este ingaduit sa-mi fie frica de vreo greseala. Acum astept. de batrinul rege ~i de cornoara. du-te spre legenda tao Dunele se schimba dupa vint. pentru ca aceste semne mi te-au adus. Apoi m-ai invatat lucruri frumoase. Mi-ai vorbit despre semne. mai spuse. Inainte eu priveam la femeile astea cu invidie ~i le pizmuiam fericirea. Si vreau sa-mi pot vedea ~i eu barbatul in nori. pentru ca barbatii pe care ii asteapta ele s-ar putea inapoia ~i ei intro zi. . A doua zi i-a povestit lucrul acesta ~iFatimei. Voia sa-i povesteasca despre Fatima. De cind eram copil visam ca desertul o sa-rni faca eel mai frumos cadou din viata mea. Flacaul vru sa ia mina fetei. Ei incep sa faca parte din toate. mi-ai vorbit de iubirea dumitale. Ramase surprins cind vazu ca Englezul construise un cuptor linga cortullui. spuse Englezul. cum ar fi Limbajul ~i Sufletul Lumii. Si atunci ne obisnuim cu asta. Dar Fatima tinea ulciorul. cum ii spui tu. Daca trebuie sa astepti sfirsitul razboiului. in animale ~i in apa. 43 . ~i 0 gasea mai frumoasa decit fosnetul vintului in frunzisul curmalilor. in apa care ti~ne~te generoasa din pamint. I~i aduse aminte de cita lume cunoscuse. Dar sint fericit ca n-am asteptat douazeci de ani pentru asta. dar desertul ramine acelasi. . Dragostea cerea sa fii alaturi de fiinta iubita. Teama de greseala a fost aceea care m-a impiedicat sa incerc Marea Opera pina in ziua de azi. Nu reusesc sa-rni mai amintesc de trecutul meu.De-a doua zi de cind ne-am intilnit. Sint 0 0 sa am ~i eu pe cine sa femeie a desertului ~i sint mindra de asta. foarte bine. incep sa fie Sufletul Lumii. din Legenda personala. cu un vas straveziu in virf. Asta e prima faza a operatiei. De aceea.Mi-ai vorbit de visele tale. Unii se intorc. Ochii lui pareau sa straluceasca mai intens decit atunci cind i~i petrecea timpul citind carti.E mult de cind yin aici la fintina sa te astept. A~a va fi ~i cu iubirea noastra. incet-incet. Englezul punea lemne pe foe ~i privea desertul. de Traditie. in lighioanele care se ascund sub pietre. inseamna ca te vei intoarce intr-o buna zi. ''Maktub''. spuse ea. de felul in care barbatii doresc sa se poarte femeile din desert. Flacaul ii auzea vocea. ~i esti acela dumneata. Flacaul se duse sa-l caute pe Englez.. o parte din dumneata. Iar ei incep sa dainuie in norii fiira ploaie. Iar eu sint parte din visul tau.Desertul ne ia barbatii ~i nici macar nu-i aduce totdeauna inapoi. Acest cadou a sosit in sfirsit. Era un cuptor ciudat. vreau sa-ti urmezi drumul pentru care ai plecat. Flacaul pleca trist de la intilnirea cu Fatima. Vreau ca ~ibarbatul meu sa umble liber ca vintul care valureste dunele. Dar daca trebuie sa mergi inainte. Daca eu sint parte din Legenda ta. Acum nu mai mi-e frica de nimic. Atunci toate celelalte femei sint fericite. Abia acum incep ceea ce puteam incepe acum zece ani.

dar totusi aveau oarece sens pentru flacau. simtea pietrele sub 0 picior. Apoi se aseza pe 0 scoica si-si amintea ca acel desert. Si flacaul se gindi la Fatima. Poate ca femeie. sau privea miinile oamenilor. flacaul a avut 0 0 0 sa izbuteasca sa descifreze ceva. Am avut 0 vedenie. pina ce simti 0 miscare deasupra capului. Camilarul sta asezat la radacina unui curmal. navalea in oaza. ii spusese batrinul rege. fiira sa se gindeasca la nimic. Cind a facut miscarea aceasta. Si profita de asta pentru a multumi ca era indragostit de adinc". iar oaza se preschimbase in peri col. Atunci simti pentru ca sa vada daca linistea reusea sa raspunda intrebarilor lui. I se facu somn. Viziunea disparu imediat. pina ce dorinta enorma de a merge pina acolo. atunci Ramase asa.Si continua sa puna lemne pe foe ~i sa priveasca desertul. "Cind iubesti. Deodata. Flacaul incepu sa observe eretii ~i desenele pe care le faceau pe cer. I~i aminti de ce vazuse ~i presimti ca totul se va petrece foarte curind. Privi spre cer ~i vazu doi ereti zburind foarte sus. Se ridica ~i se indrepta spre curmali. Inca 0 data pricepea multitudinea de limbaje ale lucrurilor: de data aceasta. trebui sa se supuna. raspunse camilarul. Incerca inca data sa se concentreze asupra desertului de culoarea trandafirului ~i asupra pietrelor. 0 Se gindi sa uite totul ~i sa se intoarca la meditatiile lui. pina ~i zborul eretilor". se cufundase deodata in Sufletul Lumii. cu sabiile scoase. "Eram pe cale sa patrund in Limbajul Lumii. sau 44 . Pareau dezordonate. caci totul pe lumea asta are un sens. gindi.Desertul umple de vedenii inima unui om. L-a vazut pe flacau aparind de dupa dune. ~i daca ar fi putut cineva sa-l invete asta. un erete se repezi spre cer ~i apoi plonja rapid. in timpuri indepartate. desertul devenise sigur. Dar ceva din sufletullui nu-i dadea pace. Se hotari sa urmareasca cu privirea miscarile pasarilor. Stia ca orice lucru de pe fata pamintului poate povesti istoria tuturor lucrurilor. Dar el nu dorea 0 oaste care sa invadeze oaza. Dar flacaul ii povesti despre ereti: cum le privise zborul. Camilarul tacea. i~i zise. . fusese 0 mare piatra ~i se lasa hipnotizat de orizontul din fata lui. intelegea ce voia flacaul sa spuna. femeie a desertului. Se apropie 0 armata. poate desertul ar putea sa-i explice iubirea fiira posesiune. Daca deschidea 0 carte la orice pagina. atacindu-l pe celalalt. Doar ca nu reusea sa inteleaga semnificatia. ~i chiar vazuse citeva: erau dorinte care se materializau pe nisipul desertului. lucrurile capata un sens ~i mai viziune fulgeratoare: 0 armata. privind ~i el asfintitul. Merse fiira tinta 0 0 0 vreme. Cu mare greutate iesi din transa in care se cufundase. dar el se cutremura. Asculta vintul. Nu putea intelege iubirea fiira 0 sentimentul posesiunii: dar Fatima era numai desertul putea. Cind ~i cind intilnea cite uriasa. spuse. fiira sa scape din ochi curmalii oazei. vreme. Auzise vorbindu-se de miraje. "Urrnareste totdeauna semnele". Flacaul ramase linga el desertul incepu sa se imbujoreze cu lumina inserarii. Inima insa il imboldea sa nu doarma: in pofida oboselii.

sa suferi cu mult inainte ca ele sa se intimple. Camilarul unde se afla calul. Si In prezent sta tot secretul. i-a spus ghicitorul. ~i temuti de femei ~i batrini. pinza ~i le-a pus la loc in sac. Ghicitorul interpretate ramase tacut 0 vreme. Dar poate ca vreau sa-rni cunosc viitorul pentru ca sa rna pregatesc Daca vor fi lucruri bune. in ziua aceea n-a mai aruncat betisoarele. apartine lui Dumnezeu Prin semnele prezentului. descopereau 0 legatura cu lucrul pe care nu lucrurile aratau ceva. El era specialist in aruncarea betisoarelor care cadeau pe jos ~i erau Le-a infasurat intr-o apoi dupa felul in care cadeau. daca priveau spre lucruri. Erau cunoscuti ca era imposibil necunoscutului. 0 surpriza placuta. va fi 0 pentru lucrurile ce au sa vina. spuse camilarul. daca iti imbunatatesti zi in invataturile Camilarul - ce a fost uitat ~i sa inteleg Cind rna consulta oamenii eu nu citesc viitorul. Cunosc stiinta betisoarelor sa descopar ~i stiu cum sa pa- trund in acest spatiu unde totul e scris. Pentru ca viitorul ii ~i el il arata numai in imprejurari deosebite. Pentru ca voia ca baiatul sa fie unealta 45 . Iar Dumnezeu arata viitorul foarte rar. ~i tot ce scrisese El. nu era razboinic. Dumnezeu Lui.carti de ghicit. altii lucruri gresite. Razboinicii Lumii. cu usurinta in Sufletul felul in care se patrundea Desertul era plin de oameni care-si cistigau viata pentru ca puteau patrunde ca Prezicatori. Legii ~i cu increderea vru sa stie in ce imprejurari ingaduie Dumnezeu Cind il arata El insusi. Si cum reusesc eu sa ghicesc viitorul? poti sa-l imbunatatesti. pentru ~i emotia sa intri intr-o lupta stiind cind vei muri. apoi va fi mai bine. orice om avea sa descopere tocmai il traia. ce lovitura trebuia sa dea pentru a-si salva viata. in Sufletul Lumii. asa incit fusese la citiva prezicatori. A~a ca razboinicii era plin de surprize ~i trebuiau sa fie atenti la multe lucruri: traiau numai pentru prezent. se gindi camilarul. eel mai batrin (si toto data eel mai temut) intreba de ce era stapinul de camile asa de interesat in a cunoaste viitorul. mai spuse camilarul. Multi ii spusesera lucruri adevarate. tot ce se va intimpla ca Dumnezeu prezentul. sa se vada viitorul. Imi cistig piinea ghicind viitorul oamenilor. Pina ce unul dintre ei. Vreau sa-rni cunosc viitorul pentru ca sint om. Razboinicii preferau gustulluptei viitorul fusese scris de Allah. Daca vor fi lucruri rele. Aici pot sa citesc trecutul. zise el. daca dai atentie prezentului. ii consultau foarte rar. sau zbor de pasare sau orice altceva. Uita de viitor ~i traieste in fiecare are grija de copiii Lui. pentru ca prezentul unde era spada inamicului. Fiecare poarta in sine vesnicia. semnele prezentului. ghicesc viitorul. Si sa schimb ce nu mi-ar placea sa se intimple. oamenii erau aceia care. ~i pentru un singur motiv: cind este un viitor care a fost scris sa fie schimbat. Atunci acesta nu va mai fi viitorul tau. Si oamenii traiesc in functie de viitorullor. Pentru ca sa pot actiona. In realitate. ii aratase un viitor baiatului. era spre bine1e omului.

flacaul se gindi la Fatima. odihnindu-si bratele ~i picioarele pe perne de matase cu broderii grele. Au intrat ~i au iesit tot felul de arabi ~i de cornercianti. Linga el statea tinarul arab cu care vorbise mai inainte. S-a mai intimplat de multe ori inainte. Aduc semne din desert.. . Vreau sa fiu primit de capetenii.Fiindca ochii mei nu s-au obisnuit inca cu desertul. Se lasa noaptea. ii spuse paznicului care statea la usa imensului cort alb din mijlocul oazei. Niciodata nu si-ar fi inchipuit ca. in mijlocul desertului. Si de ce ar povesti desertul toate astea unui strain. iar flacaul vazu imediat care era eel mai important: un arab imbracat in vesmint alb brodat cu aur. In sfirsit. Flacaul se gindi la Fatima. dupa multe ore de asteptare. Si se hotari sa mearga la sefii de triburi. Dar azi.Du-te sa vorbesti cu sefii de triburi. Sint oameni ai desertului. atunci sa vina cineva sa le spuna. Ceea ce vazu illasa lara grai. Cine este strainul care vorbeste de semne? intreba unul dintre sefi.Eu sint. privindu-l. gindi in sinea lui. acest mesager esti tu. Dar nu spuse nimic. Pe jos erau asternute cele mai frumoase covoare pe care calcase vreodata ~i de tavan atirnau candelabre cizelate dintr-un metal galben incrustat. Numai lumina din cortul eel mare continua sa fie aprinsa. asezat in mijlocul semicercului. Sefii de triburi stateau asezati in fundul cortului. Acesta ii ceru sa mai astepte putin ~i intra rar. ~i oamenii desertului sint deprinsi cu semnele. in semicere. cind stie ca noi sintem aici de mai multe ge- neratii? zise alt sef de trib. Apoi iesi cu un arab tinar. Flacaul ii povesti tinarului ce vazuse. Povesteste-le despre razboinicii care se apropie. imbracat in vesmint alb brodat cu aur. ~i povesti tot ce vazuse. Or sa rida de mine. Servitorii intrau ~i ieseau cu tavi de argint pline cu mirodenii ~i cu ceai. . ar fi putut exista un cort ca acela. Putin cite putin focurile se stingeau ~i oaza incepu sa fie la fel de tacuta ca ~i desertul. Erau opt conducatori.Nu sint atenti la asta. "Si pentru ca eu mai stiu ~i despre Sufletul Lumii". raspunse. Unii inteteau jaratecul din narghilele. Si eu pot sa vad lucruri pe care ochii prea deprinsi cu ele nu reusesc sa le vada. Paznicul nu scoase 0 yorba. Intra ~i zabovi mult inauntru. 0 . raspunse flacaul. i-a zis camilarul. 46 . paznicul il pofti pe flacau sa intre. lara sa fi inteles discutia din seara aceea. Atunci pesemne ca stiu deja. In tot acest timp. Un parfum suav de fum plutea in aer. pentru ca arabii nu cred in asemenea lucruri. Ei cred ca daca ar trebui sa stie ceva ce vrea Allah sa le comunice. purtind luminari aprinse.

el se intoarse spre flacau. ~i pesemne ca avea aproape virsta tao Linistea se instapini iar. Ramasera tacuti. Sint capricioase ca desertul. . semnele ii spuneau ca ceva nu este in regula. vei primi un ban de aur. Si el era un strain pe pamint strain. Flacaul se pregati sa iasa. Nu- mele lui era Iosif. 47 . Intuitia ii spunea ca actionase corect venind. Toata ziua ii vom astepta pe inamici. ca tine. Deodata batrinul din mijloc zimbi aproape imperceptibil ~i flacaul se linisti. Ayea de mers douazeci de minute pina la cortullui ~i pleca intr-acolo. Interpretind visele faraonului cu vacile slabe ~i grase.Eu spun doar ce am vazut. Ii paru rau ca a vorbit despre asta cu stapinul de camile. Batrinul facu un semn ~itoti arabii se ridicara. Dar armele nu pot iesi din locullor fiira sa cunoasca lupta. Batrinul nu participase la discutie ~i nu scosese nici 0 yorba pina atunci. Traditia ne invata cum sa strabatern desertul ~i cum sa ne casatorim fetele. pentru ca ambele tabere au oaze ~i sint vulnerabile. Vorbeau intr-un dialect arab pe care flacaul nu-l intelegea. Nimeni nu ataca 0 oaza. de la desert stim. data viitoare s-ar putea sa le fie lene sa traga. ~i daca le invatam cu asta. spuse batrinul. . Apoi. de data aceasta. ascultindu-i pe batrin.- Oaza este teren neutru. pe un pamint departat. Dar toti stim ca cine crede in vise stie sa le ~i interpreteze. barbatii imi vor preda armele. Asupra cortului cazu 0 liniste desavirsita. gindi flacaul.Dar Traditia mai spune ca trebuie sa credem ~iin soliile desertului.Miine dimineata noi vom rupe 0 intelegere care spune ca nimeni in oaza nu poate purta arme. Pentru fiecare zece inamici morti. Narghilelele au fost stinse ~i garzile s-au asezat in pozitie de drepti. dar batrinul mai spuse: . Acum doua mii de ani. "Dar nu totdeauna reuseste sa le transforme in realitate".Noi am urmat totdeauna Traditia. un paznic ii spuse sa ramina pe loco Flacaul incepu sa se teama. Traditia spune ca 0 oaza este teren neutru. Ochii batrinului continuau sa fie reci. Dar flacaul era obisnuit cu Limbajul Lumii ~i putu sa simta o vibratie de Pace traversind cortul dintr-un colt in altul. a fost aruncat in fintina ~i apoi vindut ca sc1av un barbat care credea in vise. amintindu-si de batrina tiganca. dar cind a dat sa plece. Discutia se termina. Oaza tocmai incepea sa fie luminata de luna plina cind iesi baiatul. nu faceti nimic. Daca nu vreti sa credeti. Daca nici una nu va fi folosita miine. Cind soarele va cobori la orizont. acest om a scapat Egiptul de foamete. urmata imediat de 0 discutie aprinsa intre sefii de triburi. Traditia a salvat Egiptul de foame in acele vremuri. 0 Nimeni nu scoase yorba cit timp vorbi batrinul. Adunarea se termina. ~i l-a facut eel mai bogat dintre popoare. spuse alt sef . eel putin una va fi folosita pentru tine. Tot ce stim. fata lui era rece ~i distanta. Negustorii nostri l-au cumparat ~i l-au adus in Egipt.

rep eta flacaul si-si pleca capul ca sa primeasca lovitura spadei.Era speriat de tot ce se intimplase. Nu se gindi nici clip a sa fuga. Imediat i~i aduse aminte de imaginea sfintului Santiago Matamouros pe calullui alb care strivea necredinciosii sub copite. lucrase intr-un magazin de cristaluri. ~iDusmanul avea sa faca parte din el. lasind sa se vada numai ochii. Cine a indraznit sa citeasca zborul eretilor? intreba cu 0 0 purta prinsa la sa. In scurt timp avea sa faca parte din el. Totul depindea numai de un cuvint: ''Maktub II'. Deodata auzi 0 bubuitura ~i fu aruncat la pamint de forta unui vint pe care nu-l cunostea.De ce ai citit zborul pasarilor? . Daca avea sa moara miine. dar prezenta lui era mai puternica decit a tuturor oamenilor pe care-i cunoscuse in viata lui. Nu se caia. In fata lui. in fata lui era Dusmanul dar el nu mai trebuia sa se preocupe de moarte.N-am citit decit ce voiau pasarile sa povesteasca. Numai ca acum situatia era pe dos. Dar pariase scump inca din ziua cind i~i vinduse oile pentru a-si urma Legenda Personals. Oricare zi era facuta pentru a fi trait a sau pentru a parasi lumea. Si pentru Fatima. Dar murea dupa ce traversase Strimtoarea. Exact asa era. Merse in tacere. pentru ca exista un Suflet al Lumii. Mina strainului se lasa incet. Se amestecase in Sufletul Lumii ~i pretul pentru credinta in acel lucru era viata lui. fie ca mori in alta zi este acelasi lucru. . fie ca mori miine. ~i flacaul era mindru de asta. Pe cal statea un calaret imbracat in negru cu un soim pe umarul sting. Straniul cavaler scoase spada enorma ~i curbata pe care lunii. Era asa de ascutita incit ti~ni Calaretul statea nerniscat ca sufletului. Otelul straluci in lumina voce rasunatoare. 4~ 0 sa pieriti. in sfirsit. Multe vieti vor fi salvate pentru ca ati uitat de Sufletul Lumii. Iar miine. Si asa cum spunea stapinul de camile. . Traise intens fiecare zi de cind plecase de acasa cu atita vreme in urma. Insa strainul abia daca ii atingea capul cu spada. raspunse flacaul. Parea solul desertului. ochii lui vazusera deja mai multe lucruri decit ochii oricarui alt pastor. Dar spada nu cobori imediat. dar cind praful se mai potoli. . Flacaul abia vedea ce se petrece. cunoscuse tacerea desertului ~i ochii Fatimei. In strafundul bucurie ciudata pusese stapinire pe el: avea sa moara pentru Legenda lui Personals. un enorm cal alb se cabra scotind un nechezat ingrozitor. Un pariu scump. 0 0 0 picatura de singe.Eu. pina ce virful otelului atinse fruntea flacaului. Locul se umplu de praf care aproape ca acoperi luna.Eu am indraznit. Ele vor sa salveze oaza ~ivoi are mai multi oameni decit voi. Purta turban ~iun val care-i ascundea toata fata. Daca avea sa moara a doua zi. 0 stana. La fel ~i flacaul. simti ca-l cuprinde 0 groaza care nu-l mai incercase niciodata. Semnele se adevereau. incit ecoul ei se auzi parca printre cei cincizeci de mii de curmali din Al-Fayoum. Oaza . va fi pentru ca Dumnezeu nu voia sa schimbe viitorul.

Copiii se aflau in cealalta parte a livezii de curmali ~i n-au vazut nimic. n-ai cum sa le eviti. zise strainul. Cind lucrurile sint deja scrise. Daca n-ar fi fost lesurile. Flacaul il intilnise pe Alchimist. continua el. . spuse strainul. Calul se cabra din nou. spuse strainul. Si au atacat un cort gol. parea 0 expeditie pasnica. A doua zi in zori erau doua mii de barbati inarmati printre curmalii din Al-Fayoum. Omul acela vorbea despre niste lucruri pe care putini le cunosteau. in sfirsit. Aceeasi mina care tinuse spada in~Iaca acum un bici. Femeile se rugau pentru barbatii lor in corturi. intr-o jumatate de ora patru sute nouazeci ~i noua de trupuri zaceau raspindite pe nisip. dar toti ascundeau arme sub mantiile albe.Spada se rezema tot pe fruntea lui. 0 Trebuie sa iubesti desertul. iar soimul de pe umarul lui dadu un tipat ciudat. 0 0 oarecare usurare. Ceva ce n-o sa intelegeti niciodata. cinci sute de razboinici au aparut la orizont. amintindu-si de cuvintele camilarului.Dar unde locuiti? striga flacaul in timp ce calaretul se departa. sa rna cauti. Strainul ii lua. . dar sa nu te increzi pe de-a-ntregul niciodata in el. spuse flacaul. asa ca nici ele n-au vazut nimic. spuse flacaul. Pentru ca desertul este incercare pentru toti oamenii: ii incearca la fiecare pas si-l ucide pe eel neatent. Dar continua sa tina spada in mina. 49 . . Barbatii din oaza i-au incercuit pe cavalerii desertului. chiar daca ai ajuns atit de departe. Cine esti tu sa schimbi vointa lui Allah? Allah a facut ostirile. oaza ar fi parut ca traieste 0 zi normala. Ce cauta un strain pe paminturi straine? Imi caut Legenda Personals. Cavalerul paru multumit de raspuns. Nu am vazut rezultatul bataliei.Eu n-am vazut decit armata. ridicind alt nor de praf. Cind au ajuns aproape de marele cort din centrul oazei Al-Fayoum. Flacaului incepu sa-i vina inima la loco Trebuia sa-ti incerc vitejia. Cavalerul puse spada in teaca. dar tot el a facut ~i pasarile. au scos iataganele ~i pustile. spada de deasupra capului. Curajul este darul eel mai de pret pentru cine cauta Limbajul Lumii. Flacaul ramase surprins. Cuvintele lui aminteau de vorbele batrinului rege.Nu trebuie sa te culci vreodata pe 0 ureche. Allah mi-a dezvaluit limba pasarilor. Dar nu putea . Inainte ca soarele sa ajunga in inaltul cerului. Flacaul simti fugi. Totul a fost scris de aceeasi Mina. Mina cu biciul arata spre sud. Ai grija cu prezicerile.Daca yin razboinicii ~iinca vei mai avea capul pe umeri dupa apusul soarelui. Calaretii au patruns in oaza prin partea de nord.

Erau numai citeva carti puse teanc. sleiti de atitea zile de lupte. spuse flacaul. mort ~i el. Avea doi ereti morti pe umar. care avea luxul din basmele cu zine. Trupul i se legana cu vintul desertului.Nu trebuia sa fii aici. Seful tribului spuse ca-i pare rau pentru razboinici. E celalalt strain. a murit spinzurat intr-un curmal. Si ca ai nevoie de . raspunse Alchimistul. raspunse Alchimistul. Nu este po sibil sa traversez desertul. Era un cort la fel cu toate celelalte pe care le vazuse in oaza. comandantul batalionului.Este razboi intre c1anuri. Si vom minca impreuna acesti zi inainte. Cind soarele a apus pe deplin ~i primele stele au inceput sa apara (nu straluceau prea tare.Din cauza semnelor. fiindca vreau sa pregatesc un ceai. Dar e pe drumul eel bun. dar nu spuse nimic. cu exceptia cortului celui mare. .El trebuie sa gaseasca alte lucruri inainte de a rna intilni. ereti. Seful de trib l-a chemat pe flacau ~i i-a dat cincizeci de monede de aur.Nu eu. dar Traditia nu poate fi incalcata niciodata. aici sint. Flacaul a banuit ca erau aceleasi pasari pe care le vazuse cu 0 0 masina de gatit ~i peretii plini de de sene misterioase. Cauta cu privirea aparatele ~i cuptoarele de alchimie.De ce ati vrut sa rna vedeti? intreba flacaul. cind sufla vintul. spuse Alchimistul. Sau Legenda ta Personals era sa ajungi aici? . . . in loc de sabie sau de glont. Englezul. S-a apucat sa priveasca desertul. ~i citiva arabi care treceau pe acolo spuneau ca locul era plin de djini. Vintul mi-a dat de stire ca ajutor. . Singurullucru care se schimba in desert sint dunele. Apoi a reamintit povestea lui losif din Egipt ~i i-a cerut sa fie Sfetnicul Oazei. Era mai placut decit parfumul de narghilea. Flacaul insa se aseza ~i se puse pe asteptat. central. lata-rna. Asaza-te. Al- chimistul aprinse focul ~iin scurt timp un miros delicios de carne umplu cortul. Pe seara a fost condus in fata sefilor de trib care I-au intrebat de ce incalcase Traditia. Si eu? 0 sa vii. ~i hotarisera sa cucereasca 0 oaza pentru a putea sa reinceapa lupta. dar nu vazu nimic. El va cauta.Numai un razboinic a fost crutat. Nu era decit un cort. Alchimistul aparu cind luna era sus pe cer. Alchimistul cobori de pe cal ~i facu un semn pentru ca flacaul sa-l urmeze in cort. pentru ca era luna plina) flacaul porni spre sud. 0 Apoi il osindi pe comandant la moarte rusinoasa. Comandantul a raspuns ca oamenii lui sufereau de foame ~i sete. .

Era Yin." Vru sa se intoarca ~i sa-i marturiseasca asta Alchimistului. zise Alchimistul. Stii tot ce e nevoie. Se asezara afara linga cort. In scurt timp scoase capastrul calului ~i acesta porni liber peste pietre ~i nisip. Atunci 0 sa rna invatati? . Eo comoara mai mare decit tot ce am izbutit sa string. Am 0 camila. . spuse Alchimistul. spuse flacaul. pentru ca tot ce ai descoperit pe drum sa capete un sens. Au pornit sa mearga pe nisipuri. Ajunsera la locul cu pietre. 0 sa te ajut doar sa gasesti drumul spre comoara. . privind stralucirea lunii care umbrea stelele. Caii obosesc treptat. . Noaptea urmatoare flacaul veni cu un calla cortul Alchimistului. . "Nu stiu daca voi fi in stare sa gasesc viata in desert". "Inca nu cunosc desertul. raspunse Alchimistul. Miine vinde-ti camila ~i cumpara-ti un cal. Dar dintr-o data se pun in genunchi ~i mor. observind ca flacaul devenea din ce in ce mai vesel. iar calul flacaului a umblat aproape )1 0 jumatate de ora. Altcineva aparuse in drumullui pentru a-I conduce spre Legenda lui Personals.Eu mi-am gasit deja comoara. . repetind cuvintele batrinului rege. Stiu ca exista. Pot fi un om bogat la mine acasa.- Cind iti doresti un lucru.Dar nimic din lucrurile acestea nu este aproape de Piramide. Odihneste-te cum se odihneste un razboinic inainte de lupta. spuse Alchimistul. Alchimistul ii urma tacut. Nu mai vedeau curmalii . Si vei sti totdeauna cit poti cere de la ei sau cind le soseste ceasul. dar nu reusesc s-o descopar. banii de la magazinul de cristaluri ~i cincizeci de monede de aur. unul dintre cele mai bune vinuri pe care le bause in viata lui. Camilele sint inselatoare: fac mii de pasi ~i nu dau vreun semn de oboseala. comon. cu luna inca stralucind deasupra lor. Alchimistul deschise 0 carafa ~i varsa un lichid rosu in paharul flacaului. spuse Alchimistul.Nici ea nu este aproape de Piramide. totul era liniste ~ivint. Dar vinul era interzis prin lege.Bea ~i distreaza-te nitel. dar ii fu teama de el. calare pe cal ~i cu soimul pe umarul sting. Numai cine gaseste viata poate descoperi Flacaul intelese.Eu cunosc desertul. . .E razboi intre c1anuri. 0 am pe Fatima. Flacaul intelese. Dar nu uita ca inima ta este acolo unde este comoara.Nu. tot Universul conspira pentru ca sa-ti realizezi vi sul. . Dar Alchimistul ii inspira teama. Curind aparu ~i acesta. Mincara eretii in tacere. se gindi flacaul. Arata-rni unde e viata din desert. unde baiatul vazuse eretii pe cer. Viata atrage viata.Nu pot sa gasesc viata in desert. acum. rep eta flacaul. spuse Alchimistul. Rau este ce iese. Flacaul incepu sa se simta vesel din cauza vinului.Rau nu este ce intra in gura omului. Si ca aceasta comoara a ta se cere sa fie gasita.

Trebuie sa fi stint cum sa umble cu cobrele in desert. spuse Alchimistul. pentru ca desertul este un magistru mai bun ca toti. Vreau sa ramin in oaza. . Aici exists viata. Nu cunosc limbajul desertului. Acum asteapta ca tu sa gasesti ceea ce cautio Si daca rna hotarasc sa ramin? Vei fi sfetnicul Oazei. cu un salt care-l sperie pe flacau. Ea si-a gasit comoara: pe tine. semnul de care eu aveam nevoie. Iar ea. . intr-un loc unde nu mai fusese niciodata. Animalul se linisti imediat. . Cu ea. "Alchimistul are doua sute de ani". Si. "Atentie la venin". Ai aur destul ca sa cumperi multe oi ~i multe camile. spuse Alchimistul. inaintind incet. ~itu vei incerca sa le treci cu ei. Te vei in sura cu Fatima ~i Yeti trai fericiti in primul an. Sefii de triburi iti vor vederea.Fatima este 0 femeie a desertului. N-o sa iasa de aici. Te voi calauzi prin desert. Descalecara. Vei observa cum cresc. flacaul nu-i putea vedea decit ochii s-au micsorat de Inauntru se misca ceva iar ochii Alchimistului - efort ~i de incordare.Pentru ca Piramidele sint inconjurate de desert. apoi bratul pina la umar. ii spuse flacaul Alchimistului. Incepu sa priveasca pietrele. ci numai luna enorma pe cer ~i pietrele stralucind cu culoarea argintului. Iti vei folosi cunostintele numai pentru bine1e oazei ~i allocuitorilor multumi pentru asta. Alchimistul trase bratul ~i sari in picioare. inseamna mai mult decit comoara. Camilele iti vor aduce bogatie ~i putere. Bratul parea ca se lupta cu ceea ce era in gaura.De ce era asa de important? . Sufletullui era greu de tristete inca din noaptea precedenta. desena un cere pe nisip ~i aseza sarpele in mijloc. Era un sarpe cu clopotei al carui venin putea ucide omul in citeva minute. Alchimistul nu-i raspunse. In al treilea an semnele vor continua sa-ti Y2 . dar inapoi. Daca-si continua cautarea comorii insemna s-o paraseasca pe Fatima. dezvaluind 0 lume care se schimba mereu. pentru mine. Mina lui tinea strins un sarpe. Iar tu ai descoperit viata in desert. dar calul meu cunoaste limbajul vietii. Insa chipullui era linistit. Alchimistul viri mina in gaura.oazei. raspunse flacaul. Se opri brusc ~i se apleca cu mare grija. spusese Englezul. prins de coada. Cobra se zbatea neincetat. gindi flacaul. Dar Alchimistul i~i bagase mina in gaura ~i pesemne ca fusese deja muscat. Stie ca barbatii trebuie sa plece pentru a putea sa se intoarca. Intre pietre era 0 gaura. Si flacaul sari. Semnele vor incepe sa vorbeasca insistent despre asta. Deodata. In al do ilea an. Flacaul nu voia sa auda de Piramide. Flacaul vazu cind tovarasul lui se duse la cal ~i scoase spada cea lunga in forma de semiluna. iti vei aminti ca exista 0 cornoara. Si vei intelege din ce in ce mai mult semnele. Vei invata sa iubesti desertul ~i vei cunoaste fiecare din cei cincizeci de mii de curmali.Poti sa stai lara grija. Am intilnit-o pe Fatima. flacaul vazu cum calul se opreste. spuse Alchimistul. emitind zgomote ~i suieraturi care raneau linistea desertului.

Flacaul i~i petrecu toata noaptea treaz. inainte de rasaritul soarelui.PIecam miine in zori. Amindoi au plecat printre curmali. . 0 sa stai nopti in sir ratacind prin oaza. Flacaul i~i mai aminti ~i de care-l dorea ca iubit. iar Fatima va deveni 0 femeie trista pentru ca a facut ca drumul tau sa fie intrerupt. care se intoarse la cortullui ca sa se culce. iar sarpele fugi ~i disparu printre pietre. este pentru ca nu era Iubirea Adevarata. cu multe camile ~i multe marfuri. Si nu vei intelege ca Iubirea nu-l impiedica niciodata pe un om sa-si urmeze Legenda Personals. Sin acel moment. Sefii de triburi vor intelege asta ~ivei fi destituit din Sfat. Iar cind se intimpla asta. Acum lasa-ne singuri.Nu spune nimic. Drept plata. spuse flacaul. Si deodata i~i simti inima impacata. In ziua aceea nu fusese la fintina din cauza luptei. Iubesti pentru ca iubesti. Am sa plec. ~i de data asta baiatul il urma pe Alchimist.vorbeasca despre comoara ~i despre Legenda Personala. )3 . Dar vei umbla multe nopti prin nisipul desertului ~i printre curmali gindindu-te ca poate ai fi putut sa-ti urmezi calea.. Au iesit impreuna ~i au mers pina acolo. ~i de Englezul care cauta un Alchimist. Pentru ca ceea ce te tine in oaza este propria ta frica de faptul ca nu te vei mai intoarce niciodata. Dar ii vei darui iubire ~i ea iti va 0 raspunde cu iubire. Iti vei aminti ca ea nu ti-a cerut niciodata sa ramii. Alchimistul sterse cercul de pe nisip. . dar asta nu avea acum nici 0 importanta. Flacaul i~i aminti de Negustorul de cristaluri care a vrut mereu sa mearga la Mecca. Vintul aducea zgomotele oazei. fiindca astepte barbatul. In al patrulea an semnele te vor parasi pentru ca n-ai vrut sa le asculti. spuse el. Dar in noaptea aceasta. sa te increzi mai mult in iubirea ta pentru Fatima. mindru ca-l ajutase pe sfetnicul Oazei. Apoi ii ceru sa caute unde dormea Fatima. Dar iti vei petrece restul zilelor ratacind printre curmali ~i prin desert.Merg cu dumneavoastra. Fatima aparu in usa cortului. ~i capata in schimb alti bani cu care sa-si mai cumpere - oaie. De asta nu 0 femeie a desertului stie sa-si sa-i gasesti nici 0 vina. semnele iti vor arata ca acea comoara a ta este ingropata pe vecie. Cu doua ore inainte de rasaritul soarelui. Eu te iubesc pentru ca. il intrerupse Fatima. fu singurul raspuns al Alchimistului. Tinarul arab ~i acest lucru. ~i multumit ca avea bani ca sa-si cumpere oi. Nu exista nici un motiv pentru ca sa iubesti. straniul calaret cu soimul pe umar ii vorbise de iubire ~i comori. flacaul ii dadu bani ca sa-si cumpere ooaie. . Flacaul stia ca era impotriva Traditiei. stiind ca nu ti-ai implinit Legenda Personals ~i ca in acel moment va fi prea tirziu pentru asta. cind priveau la un sarpe inchis intr-un cere. Si vreau sa stii ca rna voi intoarce. de femeile desertului ~i de Legenda sa Personals. ii spuse flacaul baiatului arab. il trezi pe unul dintre baietii care dormeau in cort si-i ceru sa-i arate unde locuia Fatima. iar el incerca sa ghiceasca vocea Fatimei. sa IaCU 0 femeie care s-a increzut in desert ~i desertul i-a adus intr-o bun a zi pe omul pe 0 trezeasca ~i sa-i spuna ca el 0 0 astepta. In acel moment vei fi devenit un negustor bogat. aceea care vorbeste Limbajul Lumii. Au incalecat.

Oamenii viseaza mai mult la intoarceri decit la plecari. Oaza.Plingi? Sint femeie a desertului. Tatal meu a plecat intr-o zi.Nu te gindi la ce a ramas in urma. Dar flacaul stia ca se referea la Fatima. . Avea sa-si trimita sarutarile vintului.Dar flacaul continua: . . dar totul se schimbase acum. niciodata nu va putrezi. ea avea sa iasa ~i sa faca ce facuse atitia ani inainte. dupa pentru ea. Si te vei putea intoarce intr-o buna zi. Dar mai inainte de toate sint femeie. Cind se va fi facut ziua. . gindi baiatul. ii spuse Alchimistul cind incepura cavalcada peste nisipurile desertului. laboratorullui. Flacaul inca mai vedea curmalii. Era greu sa nu te gindesti la ce a ramas in urma. Era prima oara cind trupurile li se atingeau. Incepind cu ziua aceea. bucurosi. Acum 0 voi face cu speranta. Incepind cu ziua aceea desertul va deveni mai important. am vindut cristaluri. Fatima intra in cort. Avea sa priveasca mereu in zare. . avea sa fie un loc gol femeie il asteapta pe un barbat curajos. Dar vei fi vazut 0 0 clipa de lumina. Eu te iubesc pentru ca tot Universul a contribuit ca eu sa ajung la tine. ascunzindu-si fata. spuse Fatima. cu peisajullui aproape neschimbat. Flacaul nu mai era in oaza. se umplea de vise. clanurile au declarat razboi ~i am fost la 0 fintina pentru a afla unde statea un Alchimist. I~i dadu seama ca ochii Fatimei inotau in lacrimi. Daca nu a fost decit inapoiere. 0 lasa la intrarea in cort.Eu te iubesc pentru ca am avut un vis. Totul este gravat in Sufletul Lumii ~i acolo va ramine pentru vecie. fintinile ~i chipul femeii iubite. dar s-a intors la mama. ca explozia unei stele. "Poate ca Alchimistul n-a iubit niciodata". atunci nu vei mai gasi nimic la explozie de lumina.Ma voi intoarce. Nu avea sa mai fie locul cu cincizeci de mii de curmali ~i trei sute de fintini unde poposeau pelerinii. plecat in cautarea viselor ~i a comorilor.Ma voi intoarce asa cum tatal tau s-a intors la mama ta. ca-l astepta asa cum 0 0 calatorie atit de lunga. in speranta ca ele vor atinge chipul flacaului si-i vor povesti ca era in viata. Cei doi s-au imbratisat.Daca ceea ce ai gasit este facut din materie pura. iar oaza nu mai insemna acelasi lucru. ~itot va fi meritat. zise flacaul care se obisnuise iar cu tacerea desertului. Barbatul vorbea in limbajul alchimiei. In scurt timp soarele avea sa apara. incercind sa afle ce stea urmeaza flacaul in cautarea comorii lui. repeta flacaul. Si numai asta. Inainte priveam desertul cu dorinta. Nu si-au mai spus nimic. am intilnit un rege. Au mers putin pe sub curmali. apoi flacaul . de acum incolo. spuse ea. am traversat desertul. Desertul. spuse. desertul avea sa fie un singur lucru: speranta intoarcerii lui. )4 11 vedea pe Englez cu ~i pe camilar care era un invatator fiira sa stie. ~i continua sa se intoarca mereu. .

soimul se intoarse cu hrana. Dupa sapte zile de drum. Pesemne se daduse vreo batalie in apropiere. . Cautau comoara Legendei lor Personale lara sa doreasca sa-si traiasca propria legenda. cu soimul pe umar. Iar dumneavoastra m-ati calauzit in tacere. Flacaul vru sa stie care era acela. Dupa sapat 0 vreme. Alchimistul incepu sa deseneze ceva pe nisip dar nu zabovi mai mult de cinci minute. Prin actiune. Si ce era gresit la ceilalti alchimisti. Nu mai lipseste decit un lucru. Soimul cunostea bine limbajul desertului. 0 Dar Alchimistul continua sa priveasca orizontul. pleca de pe umarul Alchimistului ~i zbura in cautare de hrana. Credeam ca rna Yeti invata ce stiti. Felicitarile mele pentru ca ti-ai urmat Legenda Personals. iar vintul aducea uneori miros dulceag de singe. Au groapa ~i au aprins focul in ea. Noptile din desert erau reci ~i se intunecau pe masura ce luna descrestea pe cer. care au invatat-o de la bunicii lor ~itot asa pina la facerea lumii. Soimul pleca la vinatoare. Am invatat stiinta asta de la batrinii mei. Timp de 0 saptamina au mers in tacere. ~i vintul ii amintea flacaului ca exists Limbajul Semnelor. Si unii au inceput sa spuna ca stiau drumul mai bine decit ceilalti. dar Alchimistul ramase cu ochii in zare. replica Alchimistul. Insa Tabla de Smarald este vie pina in zilele noastre. Ce scria pe Tabla de Smarald? vru sa stie flacaul. Sint Alchimist pentru ca sint Alchimist. astfel incit nimeni sa nu vada lumina flacarilor. asteptind intoarcerea soimului. In prima zi a adus un iepure. iar el scoase bidonul de apa si-l oferi flacaului. .Pentru ca asta sint. In timp ce el desena. dar nu aprindeau focul. ii raspunse insotitorul lui. A doua zi a adus doua pasari. Calatoria te-a invatat tot ce trebuia sa stii. zise el in timp ce pregateau mincarea. vorbind doar despre precautiile necesare pentru a ocoli luptele dintre c1anuri. raspunse flacaul. interpretari ~i studii filozofice. parca trecusera ani ~i ani de atunci. toata stiinta Marii Opere se putea scrie pe un singur smarald.Esti aproape de sfirsitul calatoriei. )) .Nu exista decit un singur fel de a invata. Razboiul continua. Ce nu stiu eu inca? insista flacaul.De ce vi se spune Alchimistul? . Dar n-am reusit sa inva] nimic. mereu gata sa-i arate ceea ce ochii nu reuseau sa vada. De curind am strabatut desertul alaturi de un om care avea carti de Alchimie. Noaptea i~i asterneau paturile pe jos. spuse Alchimistul.Alchimistul calarea inaintea lui. care cautau aur ~i nr reuseau sa-l obtina? . ~i cind se opreau. . Alchimistul hotari sa faca popas mai devreme decit de obicei. In acele vremuri.Nu cautau decit aur. Dar oamenii n-au dat importanta lucrurilor simple ~i au inceput sa scrie tratate. flacaul i~i aminti de batrinul rege ~i de piata unde se intilnisera in acea zi.

Dumnezeu a creat-o pentru ca. daca ai fi intr-un laborator de Alchimie. Uneori il speria cu gindul 56 . pentru ca a venit din Sufletul Lumii ~iintr-o zi se va intoarce inima cornplicata: inainte era obisnuita sa plece mereu. Tabla de Smarald este natural a este doar 0 0 trecere directa spre Sufletul Lumii. . zise Alchimistul cind termina de desenat. Uneori inima lui statea ore in sir povestindu-i istorii de dor.Poate. pentru ca se apropiau de zona luptelor celor mai crincene. . povesti despre oameni care plecasera in cautarea comorilor lor ~i nu le gasisera niciodata. . Mai mersera in tacere inca doua zile. Asculta in continuare tot ce are sa-ti spuna. Imi cere tot felul de lucruri ~i nu rna lasa sa dorm nopti in sir cind rna gindesc la ea. Asta este ceea ce eu numesc Actiune. Este ca zborul eretilor. cam dezamagit de Tabla de Smarald. . iar acum voia sa ajunga cu orice pret. in el. acolo va fi ~i comoara tao Inima mea e agitata. Trebuie sa inteleg Tabla de Smarald? intreba flacaul. acum ar fi momentul sa studiezi eel mai bun mod de a intelege Tabla de Smarald.Pentru ca acolo unde este ea.Ba nu. lar flacaul incerca sa-si asculte inima. Inima ta e vie. nici chiar cind flacaul nu schimba nici 0 yorba cu Alchimistul. se emotioneaza ~i e indragostita de 0 femeie din desert. Asta-i bine. alteori se emotiona de rasaritul soarelui in desert si-l facea pe flacau sa plinga pe ascuns. Este la fel de bun pentru a intelege lumea ca oricare alt lucru de pe fata pamintului. Alchimistul era din ce in ce mai precaut. Inima flacaului incepu sa vorbeasca despre frica. prin mijlocirea lucrurilor vizibile. Flacaul se apropie ~i citi cuvintele de pe nisip. mai perfecta decit ea. Dar niciodata nu tacea. . spuse flacaul. Ea cunoaste totul.- lata ce era scris pe Tabla de Smarald. Inima batea mai repede cind ii vorbea flacaului despre comoara ~i abia se mai simtea cind ochii flacaului se pierdeau in nesfirsirea desertului.E un cod. Seamana cu cartile Englezului. zise baiatul. nu trebuie sa fie inteles pur ~i simplu prin ratiune. raspunse Alchimistul. Inteleptii au inteles ca lumea aceasta 0 imagine ~i 0 copie a Paradisului. Era 0 Cum sa fac sa rna cufund in desert? Asculta-ti inima. In urmatoarele trei zile cei doi s-au intilnit cu citiva razboinici ~i i-au vazut pe altii la orizont. Simpla existenta a acestei lumi este garantie ca exista alta lume. oamenii sa poata intelege invataturile spirituale ~i minunile stiintei Lui. Dar acum esti in desert.De ce trebuie sa ne ascultam inima? intreba flacaul cind se oprira in acea zi. Ii povestea istorii pe care le auzise de la Sufletul Lumii. Nu ai nevoie sa intelegi desertul: este de ajuns sa privesti un simplu graunte de nisip ~i vei vedea in el toate minunile Creatiei. Viseaza. Deci cufunda-te in desert.

om. ca-si gasise iubirea ~i gasise multi bani de aur. Este normal sa-ti fie frica sa dai pentru un vis tot ce ai capatat pina acum. Ii spuse ca omul fericit este omul care il poarta in sine. niciodata nu va reusi asta. pentru ce trebuie sa-rni ascult inima? Pentru ca niciodata nu vei reusi s-o faci sa taca. am cautat comoara. pentru ca intr-o seara inima ii "0 Atunci flacaului nu i-a mai fost frica ~i n-a mai vrut sa se intoarca. Si ca nici 0 inima nu a suferit cind a plecat in cautarea visurilor Dumnezeu ~i cu V esnicia. De aceea e mai bine sa asculti ce spune. Flacaul continua ~i trucurile sa-si asculte inima in timp ce strabateau lovitura pe care n-o desertul. Nu vrea ca eu sa merg mai departe. cind s-au oprit ca sa-si odihneasca putin caii. ~i inimile oamenilor "Chiar daca eu mai cirtesc putin''. Alteori ii spunea flacaului ca e multumita. sa fuga de Pentru ca tu ii vei cunoaste visele ~i dorintele ~i vei sti ce sa faci cu ele. Noaptea. inimile. spuse ca era multumita. Le este teama sa-si implineasca fac pentru ca sint inima de visuri. Pentru ca atunci cind se intimpla dar au ramas pentru totdeauna - asa ceva. pentru ca fiecare moment de cautare este un moment de intilnire cu "Fiecare clip a de cautare este 0 clip a de regasire". Si ca fericirea putea fi intilnita intr-un simplu graunte de nisip din desert. am descoperit pentru ca stiam ca fiecare ora facea parte din visul de a n-as fi visat sa le intilnesc gasi. Incepu sa-i cunoasca siretlicurile ~i incepu s-o accepte asa cum era. murim de frica numai la gindul unor iubiri care dispar pentru totdeauna. Spune-i ca frica de suferinta este mai rea decit suferinta insa~i. la comori care ar fi putut fi descoperite ingropate in nisip. ii spuse flacaul Alchimistului. Noi. ea va sta in pieptul tau repetind mereu tot ce crede despre viata ~i lume. flacaul dormi linistit ~i cind se trezi. asa cum ii 57 . Si daca e inselatoare? Inselaciunea este 0 lovitura neasteptata. ii spuse flacaul inimii lui. " 0 daca n-as fi avut curajul sa incerc lucruri imposibile Si atunci sufletullui se potoli pentru intreaga dupa-amiaza. Atunci.di nu va avea niciodata comoara sau ca putea muri in desert. Asta e bine. Si chiar daca te prefaci ca nu asculti ce spune. Cit pe drum lucruri pe care niciodata pentru pastori. Daca iti cunosti bine inima. suferim ingrozitor. pentru ca li se cele mai indraznete pare ca nu merit a sau ca nu vor reusi. la clipe care ar fi putut sa fie bune ~i n-au fost. raspunse Alchimistul. inima incepu sa-i povesteasca pe Dumnezeu despre Sufletul Lumii. Nimeni nu reuseste sa nu vina 0 propria inima. Pentru ca niciodata astepti. "Cit mi-am cautat 0 comoara am avut numai zile luminoase. Dovedeste ca inima ta e vie. Inima mea e inselatoare. ii spuse flacaul Alchimistului cerul fiira luna. asa sint. ii spunea inima. ei." intr-o noapte cind priveau Inimii mele ii este frica de suferinta.

Si fii atent la semne. Flacaul i~i aminti de un vechi proverb de la el de-acasa. Pentru di un graunte de nisip este un moment al Creatiei ~iUniversului i-au trebuit mii de milioane de ani ca sa-l creeze. Asta era ceea ce trebuia sa aflu? . . ii spuse inima.spusese Alchimistul." . Flacaul a jurat ca de cite ori va auzi acest semnal. obisnuim sa vorbim putin despre aceste comori pentru ca atunci oamenii nu mai vor sa le gaseasca. Ce sa fac acum? intreba flacaul. raspunse el. spuse Alchimistul. Spunea ca ora cea mai intunecata era aceea dinaintea rasaritului. Acum inima ta este in stare sa-ti arate comoara. Incepind din ziua aceea. ci ca sa put em. Ca sa ajung in Egipt. inima sa-i bubuie in piept ~i sa-i dea semnalul de alarma. din nefericire. A doua zi a aparut primul semn concret de primejdie. Si evitam ca vorbele noastre sa fie auzite: nu vrem ca oamenii sa sufere pentru ca nu si-au urmat inimile. Este momentul in care cea mai mare parte a oamenilor renunta. totdeauna Sufletul Lumii hotaraste sa puna la inc ere are tot ce visatorul a invatat pe parcurs. impreuna cu visul nostru. raspunse Alchimistul. Am venit la vinatoare cu soimul. in limbajul desertului. Noi. Apoi lasam viata sa-l indrepte pe fiecare spre destinul sau. avea sa-l asculte. Dar. "Si atunci noi.Nu. cind vazu punga flacaului. spuse unul dintre razboinici. Continua-ti drumul spre Piramide. Trei razboinici s-au apropiat ~i au intrebat ce faceau cei doi acolo. flacaul si-a ascultat inima. vorbim din ce in ce mai incet. "sa mori de sete cind curmalii au aparut la orizont".Pentru ca. . inimile. ~i de aceea lumea chiar devine amenintatoare. "Pe fiecare om de pe fata Pamintului il asteapta 0 comoara undeva". I-a cerut ca.La ce-ti trebuie atita banet? intreba razboinicul. Ceea ce trebuie sa afli este urmatorul lucru: Inainte sa implineasca un vis. Trebuie sa va controlam ca sa vedem daca nu aveti arme. sa posedam ~i lectiile pe care le-arn invatat urmind drumul catre vis. Vorbim despre ele numai copiilor. Este ceea ce numim. raspunse Alchimistul. Alchimistul descaleca fara graba. in cazul acesta. I-a cerut sa nu-l mai paraseasca niciodata. El face asta nu pentru ca stie mai multe. Si termina totdeauna cu Proba Cuceritorului. Toata noaptea aceea statu de yorba cu Alchimistul.De ce inimile nu spun oamenilor ca trebuie sa-si urmeze visele? il intreba flacaul pe Alchimist. atunci cind se departa de visele lui. inimile. putini urmeaza drumul care le este trasat. . Ei cred ca lumea este un lucru amenintator. Iar Alchimistul intelese ca inima flacaului se intorsese catre Sufletul Lumii. inima sufera eel mai multo Iar inimilor nu le place sa sufere. 0 cautare incepe totdeauna cu Norocul incepatorului. dar nu tacem niciodata. Flacaul facu acelasi lucru. adica drumul Legendei Personale ~i al fericirii.

Inimile ii ajuta totdeauna pe oameni? il intreba flacaul pe Alchimist. spuse flacaul. ceva mai mare decit oul de gaina. Gasisera raspunsul foarte caraghios. Ce sint astea? intreba paznicul. pentru ca putea foarte bine sa se raneasca cu el.Nu-i nici un pericol. ~i sa soarba impreuna cu flacaul din Sufletul Lumii. cind se departara putin de tabara. Cine va bea din acest elixir nu va mai cunoaste boala ~i 0 fiirima din aceasta piatra transforms orice metal in aur. . Si-i mai povesti despre un lucru pe care el niciodata nu-l observase: despre primejdiile care trecusera pe linga el ~i el nu le luase in seama niciodata. Dar cum flacaul n-a aparut.unul deveni incapabil sa-l tradeze pe celalalt. Si-an continuat drumul prin desert. pe betivi ~i pe batrini. Sint Marea opera a Alchimistilor. Soldatii au ris cu pofta. Intr-o seara au trecut pe la tabara unuia dintre c1anuri. De ce ati facut simpla lege a lumii acesteia.Paznicul care-l controla pe Alchimist gasi un flacon mic de cristal plin cu un lichid ~iun ou de sticla galbuie. Nimeni nu-i baga in seama pe cei doi drumeti. nici de cele viitoare. . Cu fiecare zi care trecea. Cind ne aflam in fata marilor comori. Sint Piatra Filozofala ~i Elixirul de Viata Lunga. Alchimistul se infurie. Cind vorbea. iar Alchimistul rise ~i el. asa ca-i lasara sa plece fiira nici asta? Ca sa-ti arat 0 0 piedica. inima 0 facea ca sa-l imboldeasca ~i sa-i dea put ere flacanlui. apoi cazuse intr-un somn adinc ~i lung: mai departe. se multumea sa contemple ~i ea desertul. nu le vedem niciodata. 59 . Erau arabi in haine albe aratoase. au plecat crezind ca el i~i schimbase traseul. El ~i inima lui s-au imprietenit la catarama . cu arme asezate prin toate colturile.Numai pe aceia care-si traiesc Legenda Personala. cu toate lucrurile lor. Sinteti nebun? il intreba flacaul pe Alchimist. Nu mai voia sa stie nici de lucrurile trecute. Dar ii ajuta mult pe copii. care uneori gasea in- grozitor de enervante zilele de tacere. inima flacaului devenea tot mai tacuta. Barbatii fumau narghilea ~i vorbeau despre lupte. Si stii de ce? Pentru ca oamenii nu cred in comori. Inima i-a spus ca odata ii ascunsese un pistol pe care el il furase de la tatal lui. Si-i mai aminti acea zi in care flacaului i se facuse rau in plin cimp ~i vomitase. raspunse Alchimistul. dupa ce se departasera indeajuns. pe drumullui. de a-si trai Legenda Personala. sau entuziasmullui la pravalia de cristaluri. erau doi tilhari care planuisera sa-i fure oile ~i sa-l omoare. Vreti sa spuneti ca in aceste cazuri nu sintem in primejdie? Vreau numai sa spun ca inimile fac tot ce le sta in putinta. Inima ii povesti pentru prima oara despre marile lui calitati: curajul de a-si fi parasit oile.

unul dintre ei ii privise fix. . Si pentru intelepti. Acestia nu au descoperit niciodata taina. cind au inceput sa traverseze niste munti care se intindeau de-a lungul zarii. niciodata nu si-o va descoperi pe a lui. Nimeni nu e scutit sa sufere consecintele fiecarui lucru care se petrece sub soare. avanseaza ~itot ce este in jurullui. sufletele lor erau mai treze decit ale celorlalti oameni.I-ati dominat cu 0 privire. descopereau Piatra Filozofala. Si era asa de departe ca nici nu-i puteai vedea fata. ~i dupa aceea s-a intors la simplul nechezat. privind fix in ochii razboinicilor. Au uitat ca plumbul.Nu merg prea departe. Se incuiau in laborator ~iincercau sa evolueze ca aurul. Observase ca. Era adevarat. nu cautau decit aur. . raspunse Alchimistul. Altii au obtinut piatra din intimplare.Daca ne despartim curind. aurul este metalul eel mai evoluat. . raspunse Alchimistul. cementa el. Am vazut cind nechezatul camilei era doar un nechezat. Dar a tacut. Erau inzestrati. Totul evolueaza in Univers. S-a aplecat ~i a luat sertului. Altii. 6U 0 scoica de pe nisipul de- . Stiu numai ca Traditia este totdeauna adevarata. Am cunoscut alchimisti adevarati. spuse flacaul. i~i aminti flacaul. spuse unul dintre ei. arama.- Increde-te in inima ta.Nu asta vreau sa aflu. in sfirsit. Nu intreba de ce. Cuvintele Alchimistului au sunat ca un blestem. dar nu uita di esti in desert. fierul i~i au ~i ele 0 Legenda Personals pe care trebuie sa si-o implineasca. Cine se amesteca in Legenda Personals a altuia. Si ca ~i cum desertul ar fi vrut sa arate ca batrinul Alchimist avea dreptate. o. spuse el. Acestia ramasera nerniscati citeva minute. "Toate sint un singur lucru". doi calareti aparura pe urmele calatorilor. . apoi se invoira ca cei doi sa-si vada de drum. Pesemne ca Alchimistul stia toate acestea. Alchimistul spuse ca mai aveau doua zile pina sa ajunga la Piramide. apoi a redevenit semn de pericol. Alchimistul respects linistea desertului ~i nu vorbi decit cind se oprira sa manince.Lucrurile vorbesc multe limbaje. spuse flacaul. In sfirsit. ~i Sufletul Lumii simte strigatele de lupta. Dar flacaul era sigur ca-i privise pe ei. Cind este razboi.Nu puteti merge mai departe. nu stiu. - Ochii dezvaluie puterea sufletului. Dar acestia nu conteaza pentru ca sint rari. Flacaul asista fascinat la toate acele lucruri. Pentru ca au inteles ca atunci cind evolueaza un lucru. in mijlocul multimii de soldati din tabara. A~a ca din simbolul evolutiei. Vreau sa transform plumbul in aur. Va aflati pe nisipuri unde luptele sint in toi. aurul a devenit semnul razboaielor. gindi flacaul. 0 stii deja. continua el. Oamenii nu au interpretat corect cuvintele inteleptilor. Inseamna sa patrunzi in Sufletul Lumii ~i sa descoperi comoara pe care ne-a rezervat- . invatati-ma Alchimia. .

raspunse Alchimistul. Si vrea sa-i arate comandantului puterile lui extraordinare. In copilarie facuse asta de multe ori. dar acesta parea ca nu a observat nimic. pina ce desertul se va acoperi din nou de apa. spuse. Si niciodata n-o va parasi. pina ce dunele uriase au fost napadite de Erau razboinici imbracati in albastru. poate distruge tabara aceasta numai cu forta vintului. Incalecara apoi. ~i ascultase murmurul marii. in cele din urma. pentru ca este Legenda ei Personals. Erau oameni ai desertului ~i se temeau de vrajitori. zise flacaul. Sint un om care calatoreste prin desert ~i cunoaste stelele. Ajungeau pentru ca sa cumpere multe arme. Daca vrea. Ce e acela un alchimist? intreba. Mi-am calauzit prietenul pina aici. Un soldat i-a imbrincit pe flacau ~i pe Alchimist intr-un cort. cu tot albastru. Iar ochii vorbeau despre moarte. .Nu sintem decit calatori. Am bagat de seama. Pina sa apuce sa-i spuna ceva Alchimistului. . . Si ati stat de yorba cu unul dintre razboinici. si-si continuara drumul spre Piramidele din Egipt. Soarele incepuse sa coboare cind inima flacaului dadu semnalul de pericol. 0 suta. zise Alchimistul. Si cu frica. Erau obisnuiti cu forta razboiului. Ce face un strain pe pamint strain? intreba altul. dar vintul nu avea 61 0 lovitura mortala. Insa in pieptul fiecaruia inimile au tresarit. Aveau fetele acoperite de un val Chiar de la departare. Nu am inforrnatii despre trupe sau despre miscarile c1anurilor. dadu banii generalului.Un alchimist. cu siluetele proiectate contra luminii. raspunse Alchimistul. Cunoaste fortele naturii. Ati fost vazuti in tabara inamica acum trei zile. . Cinci minute mai tirziu. raspunse Alchimistul. 0 tiara neagra peste turban. aici era un comandant impreuna cu statul lui major. Era un cort deosebit de acelea pe care le vazuse in oaza.Marea continua sa se mai afle in aceasta scoica. A adus bani ca sa-i ofere c1anului acestuia. apoi el. Flacaul asculta in tacere.- Aici a fost cindva 0 mare. Cine e prietenul dumitale? intreba comandantul. Alchimistul ii ceru baiatului sa apropie scoica de ureche. Oamenii au ris. Acestia sint spionii. Si luind punga flacaului. Se aflau in mijlocul unor dune uriase ~i flacaul il privi pe Alchimist. cei doi calareti se transforrnara in zece. Arabul ii lua in tacere. I-au dus pe cei doi la 0 tabara militara din apropiere. . ochii lasau sa se vada forta sufletelor lor. inainte ca flacaul sa deschida gura. spuse unul din oameni. lasind sa se vada numai ochii. flacaul zari doi calareti in fata lui.Un om care cunoaste natura ~i lumea.

Flacaul era incremenit de groaza.Nu mi-e frica sa dau gres. ~i mai multi raniti au fost adusi in tabara. Nu era nevoie de inchisoare: doar arabii le luasera caii. cind erau deja in mijlocul taberei. E mult mai bine decit sa mori ca milioane de oameni. stie tot ce are nevoie sa stie. Sint oameni curajosi si-i dispretuiesc pe lasi. . Si inca limbajele ei multiple: desertul. Banii te-au salvat pentru trei zile. Dar le acorda calatorilor ragazul celor trei zile cerute. "Nimic nu se schimba cu moartea". Dar oricum ai fi sfirsit tot murind. . 0 unda de liniste ii umplu trupul in timp ce Alchimistul morrnaia niste cuvinte pe care el nu reusea sa le inteleaga. Numai ca nu stiu cum sa rna transform in vint. Dar flacaul era prea speriat ca sa auda cuvinte intelepte.Nu lasa sa se vada ca ti-e frica. 62 . Si daca nu reusesc? 0 sa mori traindu-ti Legenda Personals. spre gloria c1anului vostru. zise Alchimistul. . repeta flacaul.Nu stiu sa rna transform in vint. Nu stia cum avea sa se transforme in vint. Razboinicii care mureau erau inlocuiti de altii. Puteai sa fi murit cind venea pacea. . spuse paznicul catre trupul unui camarad. Alchimistul a cerut ceai unui razboinic. gindi flacaul. nu-ti face griji. spuse arogant generalul. Nu era Alchimist. Viata ta depinde de asta.Puteai sa fi murit mai tirziu. daca tot mureai? raspunse Alchimistul. A fost 0 batalie crincena in apropiere. noi va oferim cu umilinta vietile noastre. 0 . Cine i~i traieste Legenda Personala. Iesi din cort pentru ca Alchimistul il prinsese de brat. cu vorbesti cu inima tao . . Pina atunci. El se va preschimba in vint numai pentru a-si arata puterile. Avem nevoie de trei zile.Nu te lasa prada disperarii. ~i viata curgea mai departe. Foarte rar servesc banii pentru ca sa amini moartea.Le-ati dat toata averea mea! zise flacaul. mai inainte 0 0 data. Atunci va trebui sa inveti.Dar eu nu stiu sa rna preschimb in vint. Reusi sa ingaime ceva doar dupa mult timp. Un singur lucru face visele 0 voce ciudat de blinda. Acesta i~i ducea soimul in desert. prietene. .- Vreau sa vad. In general. spuse generalul. La sfirsitul zilei. spuse Alchimistul.Nu-mi poti oferi ceea ce este deja al meu. Dar flacaul ramasese lara glas. lumea i~i dezvalui zona libera lara sfirsit. Prima zi a trecut. ~i a tumat putin pe incheieturile flacaului. moartea face ca oamenii sa devina mai sensibili fata de viata. Daca nu reuseste. flacaul il cauta pe Alchimist. era acum un zid de netrecut. Asta te impiedica sa imposibile: frica de esec. Tot ce-am cistigat eu - viata intreagal Si la ce ti-ar fi servit. 0 care n-au avut habar vreodata ca exista Legenda Personala.

cu putina mea apa il hranesc. dunele. In aceasta parte mica intilnise englezi. raspunse desertul. Iubire este atunci cind soimul zboara peste nisipurile tale. de netrecut. Ani in sir eu ii intretin vinatul. Ce inseamna iubire? intreba desertul. caravane. In plus. zise Alchimistul. Pentru ca eu stiu sa rna transform in vint. Ce faceti aici? Imi hranesc soimul. razboaie intre c1anuri ~i 0 oaza cu cincizeci de mii de curmali ~itrei sute de fintini. Si-a ascultat inima. A stat toata dupa-amiaza celei de-a doua zile privind desertul.Daca nu reusesc sa rna preschimb in vint soimul? Tu 0 sa murim. Iar desertul i-a ascultat frica.- Aminteste-ti de ce ti-am spus: lumea este numai partea vizibila a lui Dumnezeu. In departare erau munti. 0 sa dureze putin. Si atunci cind iti pri- vesc nisipurile. spuse flacaul. spuse flacaul. Vreau sa rna intorc la ea ~i pentru asta am nevoie de ajutorul tau ca sa rna transform in vint. desertul era un zid urias. tu esti un cimp verde de pe care nu s-a intors niciodata lara vinat. La ce bun sa mai hranesti sa mori. erau dune. A treia zi. Alchimia inseamna sa aduci in plan material perfectiunea spirituala. spuse flacaul. Baiatul ii conduse pina la locul unde fusese in ajun. raspunse Generalul. . Si intr-o zi coboara soimul din cer chiar atunci cind simt mingiierea vinatului pe nisipurile mele. 0 . Flacaul incepu sa priveasca orizontul. raspunse Alchimistul. Sa-l vedem pe pustiul care se preschimba in vint. Sintem oameni ai desertului. 63 . generalul i~i strinse principalii comandanti. Acolo le ceru tuturor sa sada.Nu ne grabim. dar din care oricum cunostea 0 parte foarte mica. Ciocul soimului ia pietre din mine. privesc ~i pe ea. Santinelele I-au lasat sa treaca: auzisera deja de vrajitorul care se transforma in vint. ii arat unde este hrana. El iti cunoaste Stincile. Nu ne-am privit destul inainte? Intr-un anume loc. aproape de tabara. tu 0 0 pastrezi pe fiinta pe care eu 0 iubesc. Amindoi vorbeau aceeasi limba. Si-mi ia tot ce am crescut. Pentru el. Aici era desertul pe care el il strabatuse atitea luni. 0 A doua zi flacaul se duse pe stinca inalta. muntii. ~itu esti generos cu el. ii spuse Generalul Alchimistului. Sa-l vedem. Astazi ce-ti mai doresti? intreba desertul. stinci ~i plante tiritoare care se incapatinau sa traiasca acolo unde supravietuirea era imposibila. ~i nu voiau sa aiba de-a face cu el.

deserturile. oamenii ar fi putut planta copaci in desert ~i chiar creste oi. sa spulber nisipul care-mi acopera comoara. iar aurul. Strabatea lumea fiira un loc anume de nastere. Atunci intelege macar ca intr-un loc de pe nisipurile tale 0 femeie rna asteapta. spuse vintul.-- Dar pentru asta ai crescut vinatul. stelele ~i tot ce a fost creat in Univers. oamenii se gindeau ca vintul se nastea in Andaluzia. oceanele. se ruga flacaul. omul iti va hrani nisipurile. Pentru a-I hrani pe soim. raspunse flacaul.Nu e adevarat. Intr-o zi mi-ai adus vocea iubitei mele. pentru ca se credea ca aduce nisipurile desertului ~i strigatele de razboi ale maurilor. zise desertul. Si intr-o buna zi. o briza n-o cunosteau. Vreau sa fiu ca tine. trebuie sa rna transform in vint. Iar soimul il va hrani pe om. spuse vintul. ~i omul din nou. Am ascultat discutia ta cu Alchimistul de acum citeva zile. fiira un loc unde sa moara. - Si asta inseamna iubire? Asta e iubirea. Comandantii il priveau pe flacau de departe vorbind 0 limba pe care Alchimistul zimbea. pentru ca vintul stie intotdeauna tot. Dar vintul nu venea de nicaieri. Invata-ma sa fiu vint pentru citeva c1ipe. Vintul avea multe nume. Si pentru asta. unde locuiau oameni negri.Nu-ti inteleg cuvintele. soimul sa devina om. Aici i se spunea siroco. intr-o zi. In locurile departate de unde venea flacaul il numeau Levant. El a spus ca fiecare lucru are Legenda lui Personala. Am cunoscut secretele Alchimiei pe cind rataceam prin lume cu tine. 64 . Cine te-a invatat sa vorbesti limbajul desertului ~i al vintului? Inima mea. . ii spuse flacaul vintului. dar niciodata n-aveau sa reuseasca sa stapineasca vintul. sa se ascunda sub pamint. pentru ca arabii credeau ca vine de pe paminturi acoperite de ape. usoara incepu sa sufle. Ascultase discutia cu desertul. desert. ~i avem acelasi Suflet.Eu iti dau nisipurile mele pentru ca vintul sa poata sufla. Tu nu poti fi vint. raspunse flacaul. . . Vintul ajunse aproape de flacau si-i atinse fata. Dar singur. sa strabat marile. Ca sa putem vorbi despre posibilitatile nelimitate ale omului ~i ale vintului. Poate intr-un loc mai departat de cimpurile oilor lui. nu pot face nimic. Oamenii nu se pot transforma in vint. ~i vinatul va rasari din nou. Este ceea ce face plumbul sa se transforme in aur. sa aduc aproape vocea iubitei mele. Este ceea ce face ca vinatul sa devina soim. Am fost facuti de aceeasi Mina. raspunse flacaul. Cere ajutorul vintului. sa patrund in toate colturile. din nou. Ajuta-ma. ~i nu mergea niciunde ~i de aceea era mai puternic decit desertul. Desertul ramase tacut citeva c1ipe. Port in mine vinturile. Sintem de naturi diferite. A~a se misca lumea.

Daca cunosti Iubirea cu adevarat. furios ca trebuia sa-si recunoasca limitele. vazind ca vintul aproape ca cedase ruga- mintilor lui. desigur. soare. am observat ca multi oameni vorbeau de iubire privind spre cer. Si nu cunostea Iubirea. Vreau sa vad cum se preschimba 0 Atunci ajuta-ma. Oamenii desertului cunosteau acel vint. Incepu sa sufle mai tare. Pe stinca. Sa incetam. Cind hoinaream prin lume. tot ce-ar fi pe ea ar muri ~i Sufletul Lumii ar inceta sa mai existe. ~i acela era un lucru pe care nu-l stia. Poate ca ar trebui sa intrebi cerul. impreuna. la sfirsit. pot vedea Sufletul Lumii. Umple locul asta de prafpentru ca eu sa pot privi soarele rara sa rna Vintul sufla atunci cu toata puterea. orbeasca. De aici de unde rna aflu ~i sint foarte departe de lume am invatat sa iubesc. Daca vintul ii ajuta. Atunci ne privim ~i ne indragim. Dar i~i nota in minte numele celor doi barbati care au ararat frica.De aici de unde rna aflu. spuse vintul. culca la pamint paduri intregi ~i se plimba prin orase pline de muzica ~i de zgomote ciudate. Stiu ca. ca ~i daca a strabatut toata lumea. Aproape ca nu-l mai zareau pe flacau. cunosti ~i Sufletul Lumii. spuse generalul cu respect. Imediat ce se va opri avea sa-i destituie din postul de cornanda pentru ca oamenii desertului nu stiu ce este frica. Vintul era foarte mindru. I-ar fi placut sa vorbeasca despre acellucru. ridicind nisipurile desertului. daca m-as apropia putin mai mult de Terra. ~i eu ii dau viata ~i caldura. Se credea nernarginit. Vreau sa vad maretia lui Allah. iar armele s-au oamenii in vint. In tabara era greu sa mai zaresti ceva. Dar trebui sa recunoasca. Cind iubesti nu-ti trebuie sa intelegi ce se petrece pentru ca totul se petrece in noi ~i oamenii se pot transforma in vint. continua flacaul. Cind iubesti reusesti sa fii orice lucru al Creatiei. dar nu stia cum sa transforme oamenii in vint. EI cornunica cu sufletul meu ~i amindoi. iar ea imi da un motiv sa traiesc. zise flacaul. Chipurile erau acoperite de valurile albastre iar ochii nu aratau acum decit spaima. scufunda nave. Vintul mi-a spus ca stii ce este Iubirea. spunind: . ~i dintr-o data venea baiatul asta care spunea ca mai sint inca lucruri pe care le putea face vintul. tot nu stia cum sa-l transforme pe om in vint. care e facut din Iubire. Caii nechezau.Poate ca e mai bine sa ne oprim aici. Chiar daca el stia atitea lucruri! Plasmuia deserturi. Si lucrul asta care se cheama Iubire. unul dintre cornandanti se intoarse spre general.Vintul era curios. facem sa creasca plantele ~i sa umble oile in cautarea umbrei. asa ca a fost foarte iritat cind auzi vorbele flacaului. spuse soarele. . ~i cerul se umplu de nisip lasind doar un disc aurit in loc de furtuna pe mare - pentru ca ei nu cunosteau marea. starui alt comandant. 6) . Se numea Simum ~i era mai rau decit acoperit de nisip. se adresa flacaul Soarelui.

nici sa privesti totul de la distants. Vintul. Si atunci este nevoie sa te transformi in ceva mai bun ~i sa ai Personala. Dar nu stiu cum sa te preschimb in vint. pentru totdeauna plumb. spuse flacaul. plumbul. 66 . de cite ori cautam sa fim mai buni decit sintem. Incearca sa stai de yorba cu Mina care a scris totul. raspunse flacaul. fiindca atunci cind iubim.- Va sa zica stii ce este Iubirea. Apoi am vazut ca era 0 oglinda a tuturor fiintelor ~ii~i avea razboaiele ~i patimile lui. 0 noua Legenda . ~i cuprul ar fi pentru totdeauna cupru. continua flacaul. raspunse flacaul. Cind am patruns in el pentru prima oara. Vintul tragea cu urechea ~i avea sa umple lumea cu stirea ca intelepciunea aceluia era limitata. .De aceea exista Alchimia. pina ce Sufletul Lumii va fi cu adevarat un singur lucru. cum faci tu. iar animalele au rupt haturile. . Vintul tipa de bucurie ~i sufla cu mai multa put ere ca oricind. Fiecare i~i are Legenda lui Personala.Natura rna cunoaste ca cea mai inteleapta faptura. Sa rna ajuti sa rna preschimb in vint. oamenii se agatasera unii de altii ca sa nu fie aruncati cine stie unde. vrem totdeauna sa fim mai buni decit sintem. Iubirea este forta care transforms ~i face ca Sufletul Lumii sa fie mai bun.Esti intelept pentru ca vezi totul de la distanta. Daca n-ar fi existat a sasea zi a Creatiei n-ar fi existat omul. Corturile au fost smulse din nisip. Atunci cu cine trebuie sa vorbesc? Soarele nu raspunse. pentru ca am stat mult de yorba in calatoria asta fiira sfirsit prin Uni- verso EI imi spune ca necazullui eel mai mare este ca pina in ziua de azi numai mineralele ~i vegetalele au inteles ca totul e un singur lucru. Aici intra in joe forta Iubirii. Dar pina una alta nu avea chef sa fuga de linga acel flacau care vorbea Limbajul Lumii. Fiecare i~i are rolullui in acest lucru unic ~i totul ar fi fost 0 Simfonie a Pacii daca Mina care a scris totul s-ar fi oprit in a cincea zi a Creatiei. iar pamintul pe care traim va fi mai bun sau mai rau dupa cum noi vom fi mai buni sau mai rai. spuse Soarele. dar intr-o buna zi aceasta Legenda Personals se va fi implinit. Si ce vrei de la mine? intreba Soarele. ~i atunci el va trebui sa se transforme in aur. . Pe stinca. Pentru ca fiecare om sa-si caute comoara ~i s-o gasease a ~i pe urma sa vrea sa fie mai bun decit pina atunci. Si cunosc ~i Sufletul Lumii. Dar a existat ~i 0 a sasea zi. Si de ce spui ca eu nu cunosc Iubirea? intreba Soarele. raspunse Soarele intr-un sfirsit.Pentru ca iubirea nu inseamna sa fii nerniscat precum desertul. Si pentru asta nu trebuie ca fierul sa fie la fel cu cuprul. Arata ca. totul in jurul nostru devine mai bun. e drept. Alchimistii fac acest lucru. Noi sintem aceia care hranim Sufletul Lumii. iar cuprulla fel cu aurul. sufla ~i el mai tare. Plumbul i~i va implini rolul sau pina ce lumea nu va mai avea nevoie de plumb. am crezut ca este perfect. raspunse Soarele. pentru ca soarele sa nu-l orbeasca pe flacau. caruia ii placuse discutia. Dar nu cunosti Iubirea. Soarele cazu pe ginduri ~i se hotari sa straluceasca mai tare. nici sa cutreieri lumea precum vintul.

simti ca Universul ramase tacut. Cind se insera ajunsera linga inapoi ~i descaleca. Alchimistul batu la poarta minastirii. I-am cerut sa rna lase putin la bucatarie. Alchimistul scoase din sac acel ou ciudat de sticla galbena.Multumesc. . flacaul intelese ca desertul. Razui un strat de marimea unui fir de par. spuse Alchimistul. Numai Mina aceea avea un motiv pentru toate astea ~i numai ea era in stare sa savirseasca minuni.De aici incolo mergi singur. Cind plumbul se facu lichid. Nu multumea pentru oile 0 care gasisera un islaz. . Cind simumul s-a oprit. Acesta nu mai era acolo. In linistea care urma. o forta a Iubirii ti~ni din sufletullui. raspunse flacaul. Numai doi zimbeau Alchimistul. Stia ca acele semne erau raspindite pe Pamint ~iin Spatiu ~i ca aparent nu aveau nici un rost. . asa incit tacu ~i el.Eu ti-am amintit numai ceea ce stiai deja. sa transforme oceanele in deserturi ~i oamenii in vint. Vintul simum sufla in ziua aceea cum n-o mai facuse niciodata. pentru ca i~i gasise adevaratul discipol. ~i Generalul. Alchimistul trimise escorta Se dusera la bucataria minastirii. Oamenii s-au inspaimintat de vrajitorie. nici nu cerea ca femeia pe care intilnise sa-i astepte intoarcerea. Un calugar imbracat tot in negru veni sa-i deschida. zise el. Era 0 0 rugaciune pe care n-o mai spusese niciodata pina atunci. Domnia ta m-ai invatat Limbajul Lumii. era rugaciune fiira cuvinte ~i fiira nici 0 cerere. 0 0 escorta care sa-i minastire copra. calugarul aduse putin plumb pe care Alchimistul il topi intr-un vas de fief. statea linga 0 0 tabara militara ~i a infruntat puterea santinela ingropata aproape cu totul in nisip ~i care pazea de fapt cealalta latura a taberei. Nu mai sint decit trei ore pina la Piramide. nici nu implora sa vinda mai multe cristaluri. vintul ~i soarele cautau semnele pe care acea Mina le scrisese ~i care incercau sa-si implineasca menirea ~i sa inteleaga ce statea scris pe un simplu smarald. Multe generatii dupa aceea arabii siau povestit legenda unui flacau care s-a transformat in vint ~i a nimicit celui mai mare general din desert. Dar in loc sa vorbeasca ceva. A doua zi. Si ca putea deci sa faca minuni. pentru ca discipolul intelesese gloria lui Dumnezeu. 6/ . toti au privit spre locul unde se aflase flacaul. nici vinturile. Umblara toata ziua. Au vorbit ceva in limba copta ~iAlchimistul il pofti pe flacau sa intre. il acoperi cu ceara ~iil arunca in vasul cu plumb. Alchimistul aprinse focul. Generalul si-a luat ramas bun de la flacau ~i de la Alchimist ~i le-a dat insoteasca pina unde vor dori ei sa mearga. ~i ca nici deserturile. nici sorii ~i nici oamenii nu stiau pentru ce fusesera creati. ~i flacaul incepu sa se roage. nici un temei. Pentru ca numai ea intelegea ca un scop major impingea Universul spre un punct unde cele sase zile ale Creatiei se vor transforma in Marea Opera. Flacaul s-a cufundat in Sufletul Lumii ~i a vazut ca Sufletul Lumii era 0 parte a sufletului lui Dumnezeu ~i a vazut ca Sufletullui Dumnezeu era propriullui suflet.Flacaul se intoarse spre Mina care Scrisese Totul.

poate. Aceasta este pentru dumneata. Atunci de ce lasati inca una? 0 . se va intimpla cu siguranta ~i a treia oara. raspunse Alchimistul. Asta este tot pentru flacau. Sa nu mai spui asta niciodata. Pentru ca trebuie sa rna intorc in desert ~i acolo este razboi intre c1anuri. raspunse calugarul. Atunci lua ~i a patra parte ~i se intoarse catre calugar. Flacaul era sa spuna ca era mult mai mult decit ii daduse generalului. Dar tot ce se intimpla de doua ori. 0 sa mai dureze. Calugarul era satul. Eu sint un arab batrin ~i superstitios care cred in proverbele de-acasa. toti banii pe care i- ai cistigat de la inceputul drumului. In acelasi timp statea de yorba cu calugarul despre razboiul dintre c1anuri. Cind se raci vasul. ii spuse el calugarului. intinzindu-i 0 0 sa inva] ~i eu vreodata sa fac asta? intreba flacaul. intari ~i Alchimistul. Viata te poate auzi ~i data viitoare iti da mai putin. Pentru marinimia dumitale fata de pelerini. Asta e pentru mine. Sint foarte aproape de ea acum! - Si sint sigur ca 0 vei gasi. Asta este pentru tine. In caz ca are trebuinta de ea. Flacaul i~i apropie calul: 68 . pastrindu-si 0 parte. spuse Alchimistul. Era aur. Dar voiam sa-ti arat ca se parte. . Dar tacu. "Dar faca-se voia Domnului".Dar rasp lata este mai mare decit generozitatea mea. Vreau sa-ti istorisesc 0 poveste despre vise. ii spuse calugarului. Mersera inapoi pina la poarta minastirii. dar nu mai era plumb. Plumbul se intarise dupa forma rotunda a vasului. calugarul ~i flacaul privira uimiti.Amestecul dipata 0 culoare de rosu aprins ca singele. poate sa nu se mai intimple niciodata. Apoi s-a apropiat de flacau.. Asta a fost Legenda mea Personala. data cu hotul ~i alta data cu generalul. Chiar asa. nu a ta. pentru ca auzise ce-i spusese Alchimistul calugarului . vorbi Alchimistul. Alchimistul imparti discul in patru. spuse flacaul.Dar eu rna due acum dupa comoara. Caravanele se oprisera la Gizeh de nu mai stia cind. Alchimistul lua vasul de pe foe si-l lasa sa se raceasca. Aici. spuse Alchimistul. . ~itot asteptau sa se sfirseasca razboiul.. " Si au incalecat. Ca sa te despagubesc pentru ce i-ai dat generalului. spuse el. Si exista un proverb care zice: "Tot ce se intimpla 0 data.Pentru ca ai pierdut deja de doua ori.

si-a insusit invataturile aceluia ~i chiar daca era centurion roman. "Fiul acesta s-a dus intr-un loc departat ~i a devenit centurion. Se facea ca-i aparuse un Inger care i-a spus ca vorbele unuia dintre fiii lui vor fi cunoscute ~irepetate in toata lumea de catre toate generatiile viitoare. "Ai fost un om bun. eu nu sint demn sa-mi calci pragul. cuvintele fiului meu. Acum pot sa-ti implinesc orice dorinta. poetul. Mi-ar placea sa vad. a fost trimis in cele mai departate regiuni ale imperiului. Ti-ai trait viata in iubire ~i ai murit demn.s" bY . a inteles ca se afla in fata Fiului Domnului ~i atunci toti cei care-l inconjurau s-au ridicat in picioare. traia un om foarte bun care avea doi baieti: unul era militar. Aceste cuvinte sint ale fiului care s-a dus la armata. ii spuse ingerul. raspunse batrinul. poetul. in viitorul departat. Celalalt fiu era poet. Pentru ca versurile fiului meu vor ramine in amintirea oamenilor in secolele viitoare. ~iincinta Roma intreaga cu versurile lui frumoase. "Versurile fiului tau. In jurullor aparu un loc imens cu mii de oameni care vorbeau Pe batrin il podidira lacrimile. au fost foarte populare la Roma. Dar centurionul era om cu credinta. Pina ce intr-o dimineata ajunse aproape de Rabin.- In Roma antica. Putin dupa aceea. se duse drept in rai ~i se intilni cu ingerul care-i aparuse in vis. am simtit ca toate stradaniile mele n-au fost zadarnice. batrinul avu un vis." Ingerul l-a atins pe umar pe batrin ~i amindoi au fost proiectati in viitorul departat. I-a povestit ca avea un rob bolnav. ~i cind a intrat in armata. Pe drum. erau geniale ~i nemuritoare. Cum se purtase corect ~i drept toata viata lui. " Batrinul se uita surprins la Inger. mergind zile intregi in cautarea acestui om. Intr-o seara. " "Si viata a fost bun a cu mine." "lata cuvintele fiului tau. Batrinul se trezi plingind de fericire in acea noapte. ~i care niciodata nu au mai fost uitate. dar spune numai un cuvint §i robul meu meu va fi tamaduit. Acestea spun: «Doamne. unul dintre sc1avii lui s-a imbolnavit ~itragea sa moara. A~ vrea sa-rni spui care dintre poeziile lui sint recitate de acesti oameni. Fiul tau a auzit vorbindu-se despre un rabin care-i vindeca pe bolnavi ~i a plecat. ~i privind adinc in ochii Rabinului. banca. lar rabinul s-a oferit sa mearga pina la el acasa. pe timpul imparatului Tiberiu. Tuturor le placea ~i se amuzau cu ele." Ingerul se apropie de batrin cu blindete ~i amindoi se asezara pe 0 0 limba ciudata. s-a convertit la credinta lui. a spus ingerul. ii spuse ingerului printre lacrimi. Cind mi-ai aparut in vis. Dar 0 data cu sfirsitul domniei lui Tiberiu ~i versurile lui au fost date uitarii. a descoperit ca omul pe care-l cauta era Fiullui Dumnezeu. N-am nimic de cerut pentru mine. ii spuse ingerul batrinului. orice tata s-ar mindri sa vada faima de care se bucura cineva pe care l-a crescut ~i l-a educat. "Stiam eu ca versurile baiatului meu. Intr-o noapte. Si era un om bun ~i drept. Sint cuvintele pe care el i le-a spus Rabinului in acel moment. pentru ca viata era generoasa si-i dezvaluise un lucru pe care orice parinte ar fi fost mindru sa-l cunoasca. A mai intilnit ~i alti oameni care fusesera vindecati de el. batrinul muri incercind sa salveze un copil care era cit pe ce sa fie strivit de rotile unei sarete.

Dar inima lui ii vorbea de alte lucruri. orice om de pe acest Pamint joaca un rol principal in Istoria lumii. Cind. inima-i tresari. Povestea despre Legenda Personals ~i de oamenii multi care si-au implinit-o. . ii spusese Alchimistul. si-n acelloc se afla comoara ta. pe duna aceea. Cit timp petrecuse in desert invatase ca. Multele veacuri ale Piramidelor egiptene il contemplau. intr-unjoc de umbre care facea desertul sa para 0 mare valurita ~i facea ca flacaul sa-si aminteasca de ziua in care i~i lasase slobod calul prin desert. acolo iti va fi ~i inima". chiar daca stia sa transforme plumbul in aur. Ii multumi lui Dumnezeu ca a crezut in Legenda lui Personals ~i ca a intilnit intr-o buna zi un rege. in Egipt. dindu-i semnul eel bun Alchimistului. se vedea din nou luna plina. care plecasera in cautarea unor tarimuri departate sau femei frumoase. 70 0 . un englez ~i un alchimist. . Flacaul cazu in genunchi ~i plinse. "Unde va fi comoara ta. acum se putea intoarce in oaza. de sus. Tot timpul vorbi despre calatorii. Indiferent ce face. mersesera timp de 0 luna prin desert. fireste. invatase toate lucrurile de care avea nevoie ~itraise tot ce visase sa traiasca. ajunse pe creasta dunei. infruntindu-si semenii cu judecatile ~i prejudecatile lor. In timp ce merge a catre Legenda lui Personala.Ramii cu bine. Pe cerul. incercind sa asculte atent ce anume ii spunea inima. s-o ia pe Fatima ~i sa traiasca ca un simplu pastor de oi. Pentru ca in acelloc sint eu. descoperiri.Ramii cu bine. ii spuse Alchimistul. dupa citeva minute. luna lumina linistea desertului ~i calatoria facuta de oamenii care cauta comori. Luminate de lumina lunii pline ~i de albul desertului. plin de stele. Povestea cu mindrie istoria unui pastor care-si parasise oile pentru un vis care se repetase doua nopti la rind. flacaul plinsese.Alchimistul i~i imboldi calul. Flacaul zimbi. ii raspunse flacaul. a spus el. Cind tocmai incepuse sa suie 0 duna - dar exact in acel moment - inima ii susura la ureche: "Fii atent la locul unde vei plinge. carti ~i mari schimbari. un negustor. Dar ajunsese la comoara lui. Flacaul a umblat doua ore ~ijumatate prin desert. Si mai ales pentru ca a intilnit femeie a desertului care l-a facut sa inteleaga ca Iubirea nu-l va abate niciodata pe un om de Legenda lui Personala." Flacaul incepu sa suie duna incet. scarabeii erau simbolullui Dumnezeu. Nu trebuia sa dezvaluie nimanui stiinta ~i arta lui. Pentru ca Alchimistul traia in desert chiar daca intelegea Limbajul Lumii. Si. Si in sfirsit. Numai ea ii putea dezvalui locul exact unde era ascunsa comoara lui. ~i 0 opera este desavirsita numai atunci cind telul este atins. Privi in pamint ~i vazu ca acolo unde cazusera lacrimile se plimba un scarabeu. Niciodata nu se gindise ca viata unui pastor putea sa fie asa de importanta. Luna lumina ~i duna. Daca voia. Acolo. pe flacau. nu stie acest lucru. se ridicau maiestuoase ~i solemne Piramidele Egiptului.

spusese Alchimistul. luptindu-se cu vintul. 0 0 Piramida. Din inaltimea Piramidelor secolele il contemplau. a spus unul dintre tilhari. Toata noaptea flacaul a sapat in locul marcat. Si flacaul incepu sa sape. Pesemne ca a furat aurul asta. ~iunde in sacristie 71 . . Dar se simti infricosat. Luna lumina fata celui care-l cauta prin buzunare. tacute. Flacaul sapa. sa caut 0 biserica in ruine unde ciobanii obisnuiau sa deanna cu oile. Numai ca flacaul privea Piramidele. Trebuia sa dezgroape - comoara. Sintem refugiati de la razboiul intre c1anuri. spuse un altul. Aici. dar flacaul avea incredere in inima lui. Caut 0 comoaral striga flacaul intr-un tirziu. Avem nevoie de bani. Deodata. Altul incepu sa-l buzunareasca. Apoi. flacaul auzi niste pasi. Dar unul dintre ei il trase afara din groapa. am avut ~i eu un vis repetat. comoara care era as- Cel ce parea sa fie seful bandei ramase tacut multa vreme. in urma cu aproape doi ani. care de multe ori umplea la loc groapa cu nisip. in locul unde te afli. cind incerca sa scoata niste pietre ce-i aparusera in cale.Lasa-l.Nu ascund nimic. Si l-au silit pe flacau sa sape. zise seful celorlalti. dar nu a gasit nimic. nici chipurile. doi ochi i-au cautat pe ai lui: era seful tilharilor. Are aur. Am visat ca trebuia sa merg pe cimpiile Spaniei. 0 sa traiesti si-o sa inveti ca omul nu poate fi asa de prost. Flacaul cazu cu fata in nisip. spuse flacaul. ii spuse. Dar flacaul nu se lasa: sapa ~i iar sapa. nici chiar daca ar ingramadi acolo pietre 0 viata Flacaul nu raspunse. dar nu era nimic acolo. Stateau cu luna in spate ~i flacaul nu le putea vedea nici ochii. Trebuie sa stim ce ascunzi acolo. ~i baiatul vazu moartea in ochii aceluia.lata deci inca un semn. Atunci incepura sa-l batao L-au snopit pina ce aparura pe cer primele raze de soare. Apoi ii spuse unuia dintre ai lui: . lar inima-i spusese sa sape acolo unde au cazut lacrimile. Apoi se intoarse spre flacau: . Miinile ii obosisera. spuse alta umbra. de aceea ii era frica. Trebuie sa mai fie aur ascuns in pamint. Sa mergem. Citiva oameni se apropiara de el.N-o sa mori. Nu mai are nimic. Si ii gasira bucata de aur. apoi i se umplura de rani. Ce faci aici? l-a intrebat una din umbre. dupa ce-si aduse aminte de Negustorul de cristaluri: rumeni n-ar reusi sa aiba in ograda lui intreaga. Hainele ii erau sfisiate ~i simtea ca moartea era aproape. 0 Si gura lui umflata ~i stilcita de lovituri povesti tilharilor ca vi sase de doua ori cunsa linga Piramidele din Egipt. "La ce mai folosesc banii daca tot trebuie sa mori? Rareori banul e capabil sa scape pe cineva de la moarte".

. I~i aminti ca odata fusese aici cu oile ~i fusese 0 noapte linistita. avea inaintea-i un cufar plin cu monede vechi de aur. ~i daca sapam la radacina lui. care-i spunea: "Daca ti-as fi spus. Flacaul le scoase pe Urim ~i Turim din desaga. lista e lunga.. Si ele erau de un batrin rege pe care nu avea sa-l mai intilneasca. "Vrajitor batrin''. Chiar mi-ai lasat ceva aur ca eu sa rna pot intoarce la biserica asta. ~i elle intoarse EPILOG Flacaul se numea Santiago. Dar drumul era scris ~i eu nu aveam cum sa rna pierd". 0 ora mai tirziu. 0 jumatate de ora mai tirziu. Flacaul zimbi ~i continua sa sape. Calugarul a ris cind m-a vazut intorcindu-rna in zdrente. cu exceptia visului. 0 A ramas multa vreme privind la cer. soarele era sus pe cer. idoli de piatra incrustati cu diamante. spaniole. Piramidele i-au zimbit. iar cuceritorul uitase s-o povesteasca copiilor. Flacaul se ridica cu greutate ~i mai privi zimbetul cu inima cuprinsa de fericire. nici un tilhar. pentru ca aminteau 72 . Apoi a scos din desaga carafa cu yin ~i a baut. I~i descoperise comoara. "Bine. Sint foarte frumoase. Erau ~ipietre scumpe. Ajunse la mica biserica parasita cind aproape se lasase noaptea. Le puse pe Urim ~i Turim in cufarul plin cu aur. sapa lovi in ceva tare. nu-i asa?" Era vocea Alchimistului. Dar nu-s prost sa data spre Piramide. 0 Acum nu mai avea turma. cind privise ~i acolo stelele ~i bause yin cu Alchimistul. auzi el vintul. nu intilnea 0 tiganca. Si-a amintit de noaptea din desert. Atunci incepu sa sape la radacina sicomorului. Apoi pleca. 0 0 comoara ascunsa. iar prin acoperisul aproape naruit inca se mai vedeau stelele stralucind. Folosise pietrele numai piata. intr-o dimineata.crestea un sicomor. masti de aur cu pene albe ~i rosii. Daca nu credea in visele ce se repeta. Sicomorul inca mai crestea in sacristie. aveam sa gasesc strabat desertul numai pentru ca am avut acelasi vis de doua ori. Piese dintr-o cucerire de care tara uitase de mult. Viata ~i drumul ii fusesera mereu pline de semne. ~i cind se trezi. In schimb luase cu el sapa. Adormi fiira sa-si dea seama. i~i zise flacaul. cind se afla intr-o parte a comorii lui. n-ai fi vazut Piramidele. nici . Se gindi la drumurile lungi pe care le facuse ~i la modul straniu in care Dumnezeu ii aratase comoara. Nu puteai sa rna scutesti de asta?!" "Nu". 0 0 data. "Stiai totul. i~i spuse. nici un rege.

Dimpotriva. aducea un parfum pe care flacaul il cunostea prea bine ~i boarea unui sarut. reflecta flacaul. pe care-l vazu plutind incet. pina ce se opri pe buzele lui."Intr-adevar. Yin. " Dar vintul incepu sa sufle. Flacaul zimbi. Nu aducea miresmele desertului. spuse el. vintul care venea din Africa. 0 zecime din tot ce avea. Era Levantul. Era prima oara cind ea facea asa ceva. viata este darnica pentru cine-si traieste Legenda Personala''. Atunci i~i aminti ca trebuia sa mearga la Tarifa ca sa dea tigancii gindi el. "Ce destepti sint tiganii''. nici amenintarea vreunei invazii a maurilor. Fatima. se 73 . "Poate pentru ca umbla atita.