ACORD DE MEDIU (Proiect) Nr.1 din 17.06.2010 Ca urmare a cererii adresate de MAL PETRU, cu sediul in loclitatea Barateaz, str.

Unirii nr.1, inregistrata la APM Timis cu nr. 4777RP/22.09.2009, in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, a Hotararii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa caz, se emite: ACORD DE MEDIU pentru proiectul “ Amenajare pescarie, imprejmuire ” din localitatea Barateaz – extravilan neproduvtiv , judetul Timis, in scopul stabilirii conditiilor si a masurilor pentru protectia mediului care trebuie respectate pentru realizarea proiectului care prevede: I. Descrierea proiectului, lucrarile prevazute de proiect, inclusiv instalatiile si echipamentele: Proiectul presupune: - construirea unei pescarii extensive pentru uz familial, suprafata de teren cca. 5000 m2, din care 2150 m2 luciu de apa, in imediata vecinatate a unui brat mort al paraului Slatina; - imprejmuirea se realizeaza din plasa de sarma pe stalpi de beton fixati direct in sol si poarta de acces cu rame de otel si impletitura de sârma: o poartã mare pentru utilaje cu deschiderea de 3.0 m şi o poartã micã pentru accesul oamenilor cu deschiderea de 1 m ; - pentru a asigura condiţii optime de viaţă şi dezvoltare a populaţiei piscicole este necesar asigurarea unui debit permanent de primenire cu apă proaspata a bălţii de 0,25 l/s; - pentru a opri temporar fluxul de apa dinspre bratul mort al paraului, pe perioada de excavare se face un stavilar temporar din impletitura de crengi de

-

-

-

-

salcie si pamant batatorit in asa fel ca in cateva saptamani zona mlastinoasa in prezent sa se zvante si sa permita escavarea pentru amenajarea fundului baltii; pamantul inlaturat amestecat cu resturile vegetale de pe amplasament (max. 2000 – 2500 m3) se depoziteaza si imprastie pe terenurile agricole proprii, fiind un sol fertil de buna calitate, restul fiind folosit pentru suprainaltarea si consolidarea malurilor care ajuta la protectia impotriva inghetarii in profunzime a apei din balta, in anotimpul friguros; adancimea este de 1,3 m in amonte, in apropierea gurii de alimentare cu apa si de peste 1,5 m ( pana la 2,3 m ) in aval, la gura de evacuare a apei din bazin; malurile sunt cat mai abrupte pentru a impiedica inghetul sa afecteze prea mult din volumul de apa; speciile cu care se populeaza pescaria imediat dupa amenajare sunt : caras si caracuda; speciile cu care se face popularea sunt similare cu speciile care se regasesc si in zonele umede din apropiere pentru a nu influenta echilibrul ecologic, prin eventuala introducere a unor specii concurente care sa ajunga prin gura de evacuare spre mlastinile de la Satchinez; dupa prima primavara de la introducerea acestor specii, se populeaza cu specia principala, si anume crapul; fiind o pescarie extensiva, cantitatea maxima de peşte cu care se poate popula (capacitatea portanta) raportata la marimea luciului de apa si adancime, este cuprinsa intre 100 – 800 buc. peşte /ha ( in medie 200 kg/ha); fiind o crestere extensiva, pestele nu se furajeaza, acesta hranindu-se strict cu productivitatea naturala; conform programului de populare, populatia piscicola atinge maximul de 500 kg in cca. 3 ani si se mentine la aceasta valoare prin autoreglare si prin extragerea periodica a unor mici cantitati de peste; popularea baltii se face initial cu 40 kg de caras de peste 250 g si 50 kg de caracuda de peste 150 grame/ bucata in primul an de amenajare, apoi, in al doilea an se recomandă introducerea a 100 kg de crap de 2 veri cu masa corporală medie de 300-500 grame; popularile ulterioare se fac doar in urma unor pescuiri de control si dupa stabilirea efectivului piscicol din balta. Zona in care urmeaza sa se realizeze imprejmuirea si amenajarea baltii pentru

pescuit se afla la aprox. 2,5 km de perimetrul ariei naturale protejate “Mlastinile de la Satchinez” in amonte , cu statut de interes comunitar -situl ROSCI0115, respectiv a

ariei Natura 2000 şi în apropierea ariei de protecţie specială avifaunistică- situl ROSPA0078. II. Motivele si considerentele care au stat la baza emiterii acordului, printre altele si in legatura cu calitatea si concluziile/recomandarile raportului privind impactul asupra mediului si ale participarii publicului: -terenul aferent investiţiei se afla in proprietatea privată a statului, în administrarea Consiliului Local Satchinez, CF nr.5159, CF nr. 20014, CF nr. 1401; suprafaţa concesionata pe o perioadă de 20 de ani este de 5000 m2 ( perimetrul zonei care urmeaza sa fie imprejmuita este de 330 m) din care suprafata luciului de apa 2150 m2; -in urma analizarii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului se constata ca au fost abordate aspectele relevante privind impactul proiectului asupra biodiversitatii; -raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru componenta Biodiversitate concluzioneaza : prin uniformitatea biocenozelor, prin lipsa arborilor şi arbuştilor, prin lipsa apei de suprafaţă, sau prin inundarea bruscă a terenului, prin numărul redus de insecte, impactul amenajării piscicole va fi nesemnificativ asupra avifaunei, din punctul de vedere al cuibăritului; in faza de organizare de santier este un factor de deranj minimal, ceea ce nu perturba biodiversitatea; in faza de umplere cu apa a incintei amenajate, pericolul impactului iminent apare mult diminuat. Avantajele implementarii proiectului Realizarea pescăriei creaza o îmbunătăţire a aspectului, posibilităţii şi calităţii vecinatatilor zonei umede a rezervaţiei Mlaştinile Satchinez, prin: -crearea unei suprafeţe deschise de apă, într-o zonă semiaridă, de unde lipseşte apa cu desăvârşire, sau care este inundată ocazional; -oferirea unei posibilităţi suplimentare de staţionare, eventual hrănire, a păsărilor acvatice protejate în rezervaţie; -amenajarea unei baze de agrement, necesare zonei, pentru dirijarea şi controlarea pescuitului într-un loc amenajat şi prin oferirea unei posibilităţi generoase de petrecere a timpului liber; combaterea braconajului piscicol;

nr. . 61/2006 aprobata prin Legea nr 27/2007. pe aer. modificata prin Ord. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile. conservarea habitatelor naturale a florei si faunei salbatice -STAS 12574/1997 privind conditiile de calitate a aerului in zonele protejate. 243/2000 privind protectia atmosferei aprobata prin Legea nr. 465/2001 pentru aprobarea O. 164/2008 pentru modificarea si completarea OUG nr. 265/2006. cu modificarile si completarile ulterioare. reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa. -OUG nr. -OUG nr. 426/2001 pentru aprobarea OG nr. • respectarea cerintelor comunitare transpuse in legislatia nationala : . 236/2001 privind regimul ariilor naturale protejate.OUG nr. conservarea habitatelor naturale a florei si a faunei salbatice.G. apa. sol: Utilitati: . 195/2005 aprobata cu modificari prin Legea nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. -HG nr. si anume: „schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism. • cum raspunde/respecta obiectivele de protectia mediului din zona. cu modificarile si completarile ulterioare. 78/2000 privind regimul deseurilor aprobata prin Legea nr. totodată reevaluarea concepţiei populaţiei locale faţă de valorile patrimoniului natural şi necesitatea protejării acestora . -OUG. -Legea nr. 655/2001. 71(1) din OUG nr. inclusiv deseurile periculoase. 426/2001. -Legea nr. prin management adecvat. 195/2005 aprobata prin Legea nr.-crearea unui model local. 265/2006 privind Protectia Mediului. Acustica urbana“ – limitele admisibile ale nivelului de zgomot. -STAS 10009/1988 privind “Acustica in constructii. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile.titularul are obligatia respectarii art. indiferent de regimul juridic al acestora”. nr.U. prin bunăvoinţă şi toleranţă faţă de fauna sălbatică.

peisaj. -imprastirea namolurilor provenite de la amenajarea baltii se face pe terenul beneficiarului investitiei. -materialele de construcţii pulverulente se vor manipula în aşa fel încât să se reducă la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curenţii atmosferici. -evitarea disipării de pământ şi materiale de construcţii pe carosabilul drumurilor de acces. risc pentru sanatate. -deseurile vegetale uscate (apreciate la aprox. autobasculanta )trebuie oprite si nu lasate la ralanti cand nu sunt in actiune. pentru a limita cat mai mult posibil zgomotele si vibratiile. . exploatarea baltii este in sistem extensiv.) si efectul implementarii acestora: -sursele generatoare de zgomote . zgomot. sol. compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului: a)masuri in timpul realizarii proiectului (se vor preciza pentru: apa.2500 m3) se încarcă într-o autobasculanta. preluarea apei care strabate balta este tot in bratul mort al paraului Slatina. nu exista pericolul cresterii incarcarii apei la deversare . dupa realizarea amenajarii se asigura un debit de primenire permanent al baltii de 0. datorita faptului ca s-a renuntat la alternativele cu hranire si fertilizare artificiala. 3000 m3). vibratii. subsol. apoi se lasa inca 5-6 luni pentru inceperea dezvoltarii plantelor acvatice de substrat. resurse naturale etc. se transportă şi se utilizeaza ca sol fertil pe terenurile agricole ale beneficiarului proiectului. deseuri. radiatii. taluzarea si consolidarea malurilor. respectiv utilajele tehnologice ( excavator. in aproximativ 6 luni. identic cu fenomenele din baltile naturale neamenajate. 1500 kg) se folosesc la incalzire de beneficiar. dupa care incepe procesul de populare.-alimentarea cu apa se face din bratul mort al paraului Slatina. unde este posibil. aer. -se interzice depozitarea de pământ excavat sau materiale de construcţii în afara amplasamentului obiectivelor şi în locuri neautorizate. 2000 . -umectarea drumurilor de acces pentru limitarea antrenării prafului. biodiversitate/arii naturale. reducerea si. Masuri pentru prevenirea. este îndepărtat cu ajutorul escavatorului. după care partial este folosit la suprainaltarea. umplerea cu apa se face la debit mic. III. patrimoniu cultural si istoric. -pescaria nu este generatoare de ape uzate. restul (aprox.25 l /h. -solul vegetal zvantat si uscat care rezulta din amenajarea cuvetei baltii (max.

conditiile si modul/calendarul de implementare a acestora: -realizarea pescăriei se face in sistem extensiv. luciul de apa se mentine probabil mentinut si in continuare. b)masuri in timpul exploatarii si efectul implementarii acestora: -introducerea altor specii. se acopera scurgerile de carburanţi cu material absorbant biodegradabil. fiind un loc populat cu peste in conditii naturale serveste ca un ochi de apa suplimentar pentru hrana pasarilor acvatice care cuibaresc in zona mlastinilor de la Satchinez si care. De asemenea. daca zona nu va mai fi frecventata la acea data de oameni si animale domestice. • masurile de reducere sau eliminare a impactului asupra ariei naturale protejate de interes comunitar. -in cazuri accidentale. in afara celor mentionate in studiul de impact se face numai dupa consultarea unor specialisti in domeniu care sa garanteze ca in aval nu se produc disfunctionalitati in biocenoza raului. -daca se doreste si incetarea existentei baltii. în vederea diminuării şi chiar a eliminării impactului asupra solului. promovand dezvoltarea durabilă şi se realizeaza într-un mod care să nu afecteze speciile rare şi habitatele reprezentive. c)masuri pentru inchidere/demolare/dezafectare si reabilitarea terenului in vederea utilizarii ulterioare.-se interzice alimentarea utilajelor cu combustibil in perimetrul amenajarii pentru a evita orice posibilitate de poluare accidentala a apei sau panzei freatice. . se stavileste temporar sau definitiv alimentarea ei si se realizeaza inchiderea cu umplutura de pamant din zona adiacenta. precum si efectul implementarii acestora. pentru proiectele pentru care s-a luat decizia ca pot avea impact semnificativ asupra integritatii ariilor naturale protejate de interes comunitar. luarea de măsuri de precauţie în caz de scăpări accidentale de combustibil pe sol. se precizeaza masuri corespunzatoare cel putin uneia dintre urmatoarele situatii ( in functie de stadiul in care s-a finalizat evaluarea adecvata ): -dezafectarea imprejmuirii se poate face in cateva ore prin inlaturarea gardului de sarma si a stalpilor de sustinere. vor fi atrase de locatie. -luarea de măsuri de reducere a nivelului încărcării atmosferice cu pulberi în suspensie /sedimentabile. deoarece.

In cursul lucrărilor de renaturare. braconajul. Conditii care trebuie respectate: 1. nu se deranjeaza. Seminţele acestor specii vor ajunge astfel in pămant in compoziţia şi procentajul interspecific caracterisitc zonei de proveninenţă a fânului. In timpul realizarii proiectului: a) conditii de ordin tehnic cerute prin prevederile actelor normative specifice (romanesti sau comunitare).a. împuşcare. „inexplicabile” se anunţa şi se cere părerea unui specialist. cu lucrări de întreţinere periodică. -in timpul lucrărilor nu se practica vânătoarea fără autorizaţie. principala specie să fie crapul si alti pesti din familia ciprinidelor. -realizarea amenajarii să urmareasca obţinerea unui echilibru cât mai firesc cu natura şi cu speciile autohtone din zonă. nu se omoara şerpii întâlniţi. nu se distrug ponte sau puii. sub nici un fel şi nici un pretext. -după terminarea lucrărilor. eventualele familii de păsări şi mamifere întâlnite. cu exploatarea raţională a fondului piscicol propriu. in contacte directe cu fenomene biologice curioase. solul decopertat va fi acoperit cu fân cosit tâziu (sfârsit de august la maturitatea pajiştilor) din apropierea arealului in care se fac lucrarile. sperietori şi alte mijloace nepermise de lege pentru alungarea păsărilor. zona se curata. copaci ş. nemaiîntâlnite. iar habitatele din imediata vecinătate a pescăriei vor fi reconfortate prin plantarea de zone verzi. nu se căuta voit speciile de animale. -popularea cu peşti să fie executată în prezenţa unui specialist in acvacultura si cu anuntarea reprezentantilor de la APM Timiş sau a custodelui rezervaţiei. -să nu se recurgă la capcane. -să se permită observarea şi monitorizarea păsărilor acvatice atrase de ochiul deschis de apă şi posibilităţile de hrană. care va prilejui şi o monitorizare numerică a speciilor aviare. dupa caz (de exemplu.. IV.-introducerea în incinta pescăriei amenajate doar a speciilor de peşti autohtoni. cerintele tehnice legale de construire a unui depozit de deseuri):- .

dupa caz: c) pentru instalatiile care intra sub incidenta legislatiei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii:• nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile aplicabile. pentru poluantii . tipar. -utilizarea baltii se face si in scop de cercetare si eductiv. 265/2006 privind Protectia Mediului cu completarile si modificarile ulterioare. in special crap. precum si alte activitati conexe. In timpul exploatarii: a) conditiile necesare a fi indeplinite in functie de prevederile actelor normative specifice: -toleranta maxima fata de prezenta pasarilor acvatice. dupa caz (de exemplu. cu indicarea componentelor de mediu care urmeaza a fi monitorizate. sau orice alta metoda de ingradire a accesului lor la aceasta biocenoza acvatica amenajata. fara gonirea. . grosimea geomembranei de impermeabilizare.amplasarea organizarii de santier si a depozitelor. otravirea. respectiv din cerintele legislatiei comunitare specifice. productive ale solului. a parametrilor si a amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecarui factor: 2. ca broasca testoasa de lac. -se urmareste si controleaza indeaproape organizarea de santier pentru a preveni orice forma de poluare a mediului. nu se indeparteaza in totalitate straturile vii.): -la amenajarea pescariei. nefragmentarea habitatului etc. a periodicitatii. b) conditii care reies din raportul privind impactul asupra mediului. sigure. prezenta substantei organice este o garantie arefacerii lanturilor trofice specifice baltilor amenajate. iar achizitionarea puietului de peste sa fie din surse inregistrate. -se va avea grija de toate speciile protejate. se vor realiza cu respectarea stricta a prevederilor OUG nr. broasca de mlastina. 195/2005 aprobata prin Legea nr. impuscarea. nu se permite introducerea speciilor de flora si fauna straine zonei.b) conditii de ordin tehnic care reies din raportul privind impactul asupra mediului care integreaza concluziile evaluarii adecvate.):c) conditiile necesare a fi indeplinite in timpul organizarii de santier (de exemplu. in scopul cresterii pestilor si favorizeaza integrarea acestora in peisajul rezervatiei. -cresterea speciilor autohtone de pesti. in special de cele cu statut de conservare vulnerabil. interzicerea amplasarii organizarii de santier in vecinatatea ariilor naturale protejate etc. d) planul de monitorizare a mediului.

modificata prin Ord. inclusiv deseurile periculoase. 236/2001 privind regimul ariilor naturale protejate. cu modificarile si completarile ulterioare. Acustica urbana“ – limitele admisibile ale nivelului de zgomot. 195/2005 aprobata prin Legea nr. -HG nr.G. -STAS 10009/1988 privind “Acustica in constructii. . 243/2000 privind protectia atmosferei aprobata prin Legea nr. protectia naturii: . 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile. parametrii ori masuri tehnice echivalente: • prevederi pentru limitarea efectelor poluarii la lunga distanta sau transfrontiera. 426/2001. 265/2006. 265/2006 privind Protectia Mediului. 655/2001. conservarea habitatelor naturale a florei si a faunei salbatice. . 78/2000 privind regimul deseurilor aprobata prin Legea nr.care pot fi emisi in cantitati semnificative. nr. -OUG nr.OUG nr. managementul apei. -OUG nr. 71(1) din OUG nr. -Legea nr. 164/2008 pentru modificarea si completarea OUG nr. nr. sau. -Legea nr. dupa caz: d) respectarea normelor impuse prin legislatia specifica din domeniul calitatii aerului. cu modificarile si completarile ulterioare.titularul are obligatia respectarii art. 426/2001 pentru aprobarea OG nr. managementul deseurilor. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa. indiferent de regimul juridic al acestora”. conservarea habitatelor naturale a florei si faunei salbatice -STAS 12574/1997 privind conditiile de calitate a aerului in zonele protejate. si anume: „schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism. dupa caz. 465/2001 pentru aprobarea O. -OUG. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile. zgomot.U. 195/2005 aprobata cu modificari prin Legea nr. 61/2006 aprobata prin Legea nr 27/2007.

325/2005. 14. cu indicarea componentelor de mediu care urmeaza a fi monitorizate.) vor solicita avize de gospodarire ape pe baza unor documentatii tehnice întocmite conform normativelor în vigoare.10. cu indicarea componentelor de mediu care urmeaza a fi monitorizate. dezafectarii. . a periodicitatii. 188/2002. refacerii mediului si postinchidere: a)conditiile necesare a fi indeplinite la inchidere/dezafectare/demolare: b)conditii pentru refacerea starii initiale/reabilitare in vederea utilizarii ulterioare a terenului:c)planul de monitorizare a mediului. a parametrilor si a amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecarui factor:V. In timpul inchiderii.e) planul de monitorizare a mediului.toate lucrările de investiţii care vor avea legatură cu apele (reţele distribuţie apă potabilă. a periodicitatii. reţele canalizare. a parametrilor si a amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecarui factor: -monitorizarea impactului asupra speciilor de pasari: trimestrial . . staţie epurare. urmand ca rapoartele sa ajunga anual la APM Timis.2009 ( site APM Timis ). un specialist verifica acest aspect.2009 ( Primaria Satchinez ) .10. modificată şi completată prin HG nr. 3.anunt public privind depunerea solicitarii de obtinere a acordului de mediu : 16. -monitorizarea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate şi încadrarea acestora în limitele admise de HG nr. respectiv NTPA 001/2005. Informatii cu privire la procesul de participare a publicului in procedura derulata: .

05. titularul este obligat sa notifice in scris autoritatea publica pentru protectia mediului emitenta asupra acestor modificari.anunt public privind decizia etapei de incadrare a proiectului ( intocmire raport de evaluare a impactului asupra mediului) : 09. 554/2004.2010 ) a raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului : 07.06. . In cazul in care proiectul sufera modificari. iar la dezbaterea publica nu au fost reprezentati din partea publicului. dupa caz.2009 ( site/fisier APM Timis ). Nu au fost depuse observatii din partea publicului.anunt public privind audierea publica ( 20. .2010 ( site APM Timis ). 445/2009 si ale Legii contenciosului administrativ nr. cu modificarile si completarile ulterioare.11. Prezentul acord poate fi contestat in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr.2010.11. . 13.anunt public privind emiterea acordului de mediu: 17. Nerespectarea prevederilor prezentului acord atrage suspendarea si anularea acestuia.04.2009 ( Primaria Satchinez ). Prezentul acord de mediu este valabil pe toata perioada punerii in aplicare a proiectului..

pelicani) • Imbunatatirea conditiilor de munca si a sigurantei muncitorilor din acvacultura . echiparea si modernizarea instalatiilor de productie in sectorul de acvacultura: • Diversificarea produselor obtinute prin acvacultura catre noi specii (ex: somnul african) si producerea unor specii cu prospecte bune de piata (in particular sturion si calcan) • Modernizarea si extinderea fermenlor existente • Achizitionarea de echipamente in scopul protejarii fermelor de pradatorii salbatici (cormorani. extinderea.Investitii productive in acvacultura « Se finanteaza investitii pentru construirea.

1. spune pentru startups.Masura 1. spune pentru startups. sunt in cadrul in cadrul Axei 2: . 2010. afacerile din pescuit si acvacultura se pot finanta din fonduri europene prin opt masuri si trei actiuni.4 si 1. Director General Adjunct al DGP . .1 Investitii productive in acvacultura (numai pentru IMM-uri) .2 Ajutor public pentru incetarea temporara a activitatilor de pescuit .1 Ajutor public pentru incetarea permanenta a activitatilor de pescuit .5 termenul limita de depunere a solicitarilor este 30 septembrie. Marisanda Piriianu. De mentionat ca doar in Axa 3 exista masuri de finantare destinate companiilor. Senior Consultant la Eurogrant.3 Investitii la bordul navelor de pescuit si selectivitatea .Masura 1. Cinci masuri.Masura 2.ro ca pentru masurile 1. spune pentru startups.1 si 2.6 este de 31 decembrie. anul acesta.6.Proiecte colective.Sprijin pentru pensionare anticipate si Actiunea 3 – Investitii la bordul ambarcatiunilor de pescuit si selectivitate) . 1. “Programul Operational pentru Pescuit (POP) este finantat prin Fondul European pentru Pescuit (FEP) si gestionat de catre Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) prin Directia Generala Pescuit (DGP) ce are rolul de Autoritate de Management pentru POP”. dintre care una cuprinde trei actiuni. Actiunea 2 .ro ca pana la sfarsitul acestui an se vor deschide si masurile de pe Axa 3 si Axa 4. dintre care una are trei actiuni.Masura 2. director la Bridge Europe Consulting (BEC).2. Ozana Giusca.Masura 1.Conform Autoritatii de Management a Programului Operational pentru Pescuit (AM POP) si consultantilor din finantari europene.4 Pescuitul de coasta la scara redusa (Actiunea 1 .5 Compensatii socio-economice pentru gestionarea flotei de pescuit Alte trei masuri.AM POP.ro Andra Brebeanu.3.Masura 1. sunt deschise apelurile de primire proiecte pentru toate cele opt masuri disponibile.Masura 1. In prezent. Actiunea investitii la bordul ambarcatiunilor si selectivitate si Actiunea schimbarea destinatiei ambarcatiunilor catre alte activitati in afara pescuitului) .5 Pescuitul in apele interioare (Actiunea investitii privind facilitatile de pescuit in apele interioare.1. sunt in cadrul Axei 1 “Masuri de adaptare a flotei de pescuit comunitare”: . Investitii in procesare si marketing. iar pentru 2.Masura 2. 1.

Gradul de sustinere financiara prin FEP este de maxim 40% din valoarea proiectului pentru cresterea capacitatilor sau infiintarea unitatilor de productie. la dimensionarea flotelor de pescuit.100%. instruiri. diversificarea activitatilor in comunitatile pescaresti.ondul European pentru Pescuit va implementa Politica Comuna de Pescuit care se refera la asigurarea pe termen lung a activitatilor de pescuit printr-o exploatare eficienta a resurselor acvatice. Fondul European pentru Pescuit este structurat pe cinci axe prioritare: Adaptarea flotei de pescuit a Comunitatii Acvacultura. a lacurilor si zonelor de coasta afectate de activitatile intensive de pescuit si acvacultura. dintre care mentionam reabilitarea flotei de pescuit. Fondul European pentru Pescuit (FEP) ajut a la realiz a rea durabilitatii economice. pescuitul intern. Sprijinul acordat prin FEP poate fi directionat pe cinci prioritati. actiuni de promovare dar si pentru proiecte pilot. precum si dezvoltarea si imbunatatirea vietii marine. Acvacultura. gradul de sustinere este intre 80 . sociale si de mediu prin reducer ea efortului de pescuit si protejarea mediului marin. procesare si marketing Masuri de interes comun Dezvoltarea durabila a zonelor de pescuit Asistenta tehnica . Pentru acele proiecte care vizeaza investitii pentru interes colectiv. Obiectivele care trebuie atinse prin derularea acestor fonduri in Romania sunt facilitarea implementarii Politicii Comune de Pescuit. dar si dezvoltarea sustenabila a zonelor de pescuit costalier.

. 2.certificatul fiscal privind impozitele si taxele locale . Solicitantii vor depune documentatiile la registratura Ministerului Agriculturii.2006 de catre Comisia de examinare a documentatiilor: 1) Proiectele depuse dupa 01. 2. .licente de fabricatie conform OG 42 / 1995. -situatia existenta a societatii si apoi a laboratorului.declaratia pe propria raspundere privind existenta resurselor financiare pentru cofinantare. -specificatia tehnica a echipamentelor sau masurilor propuse. -oportunitati de export. .statutul societatii.3 Proiectul va cuprinde urmatoarele parti : .2. . impreuna cu celelalte sume primite de la buget ca sprijin in ultimii trei ani nu depasesc valoarea de 400. nr. Padurilor si Dezvoltarii Rurale. -elemente care asigura sustenabilitatea rezultatelor estimate ( proiectii ale principalilor indicatori financiari pe urmatorii trei ani).11. privind productia de produse alimentare destinate comercializarii. -elemente care fundamenteaza rezultatele estimate. din Bd. 2) In documentatie se va numerota.certificatul de inregistrare la registrul comertului.000 lei RON. Un agent economic poate beneficia de un singur proiect in cursul unui an.2 Documente pentru indeplinirea conditiilor de eligibilitate pentru agentul economic : . Carol I. Intocmirea documentatiei care va cuprinde urmatoarele : 2. .decizia de numire a comisiei pentru intocmirea si implementarea proiectului.denumirea cu precizarea tipului de proiect.ultimul bilant contabil anual. semna si stampila fiecare pagina. -deviz estimativ si grafic de esalonare a platilor. .declaratia pe propria raspundere privind faptul ca suma solicitata de la buget. .organigrama societatii . .24. la telefoanele : 021 / 3078678 si 021 / 3072482.declaratia pe propria raspundere privind corectitudinea datelor.certificatul de atestare fiscala de la directia finantelor publice.1 Cerere tip conform HG 1557 / 2002. -justificarea propunerii din proiect.10. Precizari stabilite in sedinta din 27. . Sector 3 Bucuresti si vor tine legatura cu secretariatul Comisiei .2006 vor avea documentatia in ordinea stricta a documentelor solicitate in Ghid.

marcatoare. spatii pentru turism piscicol. Beneficiar . adaposturi. anexe specifice statiunilor turistice: platforme. spatii de campare infiintate in gospodarii. Padurilor. sa fie prevazute n cadrul contractului de finantare sa fie efectiv realizate pe perioada executiei proiectului. inclusiv achizitionarea de animale salbatice in vederea repopularii parcurilor de vanatoare Constructia de adaposturi. toalete. redefinit conform ordinului 173/3 martie 2004 Criteri de eligibilitate . spatiilor si utilitatilor pentru conditionarea produselor de acvacultura. turism pentru pescuit. care raspunde de implementarea tehnica si financiara a Programului Special de Pre-Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. sa figureze n registrele contabile ale beneficiarului. panouri de ghidare etc. Sediul central al Agentiei este n Municipiul Bucuresti. sate de vacanta.persoana juridica/persoana fizica autorizata care este eligibil pentru accesarea Programului SAPARD dar care nu a incheiat contract de finantare. Agentia SAPARD este o institutie publica cu personalitate juridica. spatii de parcare. Construirea si modernizarea de infrastructura specifica proiectului (poteci turistice.persoana juridica/persoana fizica autorizata care a incheiat contract de finantare pentru accesarea fondurilor SAPARD.4 . Criteriile de eligibilitate generale ale masurii si cele specifice submasurilor sunt mentionate la punctul 5 din Anexa 3 la Ghidul solicitantului (Fisa tehnica a masurii 1. n subordinea Ministerului Agriculturii. cheltuielile trebuie sa fie necesare pentru desfasurarea proiectului. Potential beneficiar . contributia publica fiind de 30%. generatoare de energie si caldura. imprejmuiri. aductiuni de apa.DEZVOLTAREA SI DIVERSIFICAREA ACTIVITATILOR ECONOMICE CARE SA GENEREZE ACTIVITATI MULTIPLE SI VENITURI ALTERNATIVE Raspunsuri la intrebari curente Ce se poate finanta in aceste domenii (pisciculturii si turismului piscicol)? Alte tipuri de activitati de turism in spatiul rural (turism montan. observatoare. turism ecvestru.contributia obligatorie a beneficiarului pentru accesarea fondurilor SAPARD. sararii.O sa incepem cu citeva definitii : Programul Special de Pre-Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (SAPARD) este programul care furnizeaza o contributie financiara a Comunitatii Europene. pichete de incendiu. dovada existentei contributiei private trebuie facute inainte de contractarea proiectului. Spatiul rural reprezinta spatiul administrativ teritorial al comunelor din Rom nia. Contributie publica . sararii.pentru parcurile de vanatoare Acvacultura Constructia sau modernizarea fermelor. Cheltuieli eligibile sunt acele cheltuieli care pot fi co-finantate prin Programul SAPARD. Contributia privata .fonduri nerambursabile alocate proiectelor SAPARD in baza contractului de finantare doar dupa realizarea primelor investitii prevazute in proiectele respective. este asigurata prin contributia Uniunii Europene (75%) si a Guvernului SAPARD (25%) si acopera 50% din valoarea totala eligibila a proiectului ? cu exceptia cazului in care investitiile sunt realizate in sectoarele zahar si seminte oleaginoase. care prevede: Constructia si modernizarea de cabane turistice. Cheltuieli eligibile . Apelor si Mediului . adapatoare si spatii de hranire etc. sa fie identificabile si verificabile si sa fie sustinute de originalele actelor de plata justificative. pentru vanatoare si pescuit. pentru masurile de preaderare n domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale n tarile candidate din centrul si estul Europei n perioada de preaderare.1). pontoane Achizitia sau modernizarea (inlocuirea motoarelor si a sistemelor de aer conditionat) a barcilor fluviale si pontoanelor echipate si licentiate pentru transportul si cazarea turistilor (2sau 3 stele).) Constructia sau modernizarea de ferme de crestere a vanatului in semi-libertate.cheltuieli care pot fi co-finantate prin Programul SAPARD.conditii obligatorii care trebuie sa fie ndeplinite de catre potentialul beneficiar si la intocmirea proiectului pentru a putea fi selectat n vederea acordarii fondurilor nerambursabile SAPARD. prima procesare si marketingul pestelui si a altor vietuitoare acvatice produse in cadrul fermei . Masura 3. cicloturism). Pentru a fi considerate eligibile n contextul proiectului. cantoane forestiere.

Detaliat categoriile de beneficiari sunt : Producatori agricoli individuali . procesarea fructelor de padure si de arbusti fructiferi. a mijloacelor de transport (echipate cu bazine.numai pentru infiintarea si dotarea cercurilor de masini agricole Cooperative mestesugaresti Cooperative de consum Ce tipuri de proiecte sprijina programul SAPARD pe aceasta masura ? Servicii Agricole Turism rural Alte tipuri de activitati turistice Activitati mestesugaresti Acvacultura Alte activitati: sericicultura. si a plantelor medicinale si aromatice.SA. spatii de refrigerare.SRL) Societati comerciale cu capital integral privat Asociatii fara scop patrimonial (non-profit) .prelucrarea si valorificarea materiilor prime preponderent locale.persoane fizice autorizate Persoane fizice autorizate Asociatii familiale Societati agricole Societati comerciale cu capital integral privat (SNC.servicii si alte asemenea activitati economice de agrement si turism populatia locala este sub nivelul de 5000 locuitori Unde se pot depune proiectele SAPARD ? n functie de regiunea de dezvoltare unde este localizat proiectul.) Achizitionarea de mici barci in folosul fermei sau modernizarea lor (inlocuirea motoarelor) si de pontoane plutitoare Achizitionarea de material biologic pentru prima populare. capitalul/actionariatul solicitantului eligibil poate fi at t integral din Rom nia c t si mixt sau integral strain. piscicole si de acvacultura activitati economice neagricole ? mestesugaresti si de mica industrie. cultivarea si procesarea ciupercilor.persoane fizice autorizate Proprietar individual de padure . Acest lucru inseamna nu numai spatiul administrativ teritorial al comunelor din Romania.Achizitionarea de ehipamente si unelte de pescuit pentru fermele piscicole. Cine poate sa beneficieze de un program SAPARD ? Orice persoana juridica rom na cu capital integral privat.000 si cel maxim de 200. apicultura. ci si toate zonele in care majoritatea terenurilor sunt utilizate pentru: activitati economice de productie si valorificare a productiei agricole. alcatuita astfel: 50% contributie privata (a beneficiarului) si 50% contributie publica SAPARD (a Uniunii Europene si a Guvernului Romaniei) Pe cit timp se poate derula un program SAPARD ? Investitiile facute prin proiect trebuie sa se deruleze n maxim doi ani de la data semnarii contractelor de finantare. echipamente de oxigenare etc.SCA. artizanat. silvice. Cererea de finantare trebuie depusa direct. . Unde se pot amplasa proiectele SAPARD ? In mediul rural asa cum este definit prin ordinul MAPDR 173/03 martie 2004.SCS.000 Euro. melci si broaste Care este valoarea totala a proiectelor sprijinite prin programul SAPARD ? Valoarea totala eligibila a proiectului trebuie sa se incadreze intre palfonul minim de 5.

la care se anexeaza documentele justificative (facturi. Daca nu. la una dintre adresele Birourilor Regionale de Implementare a Programului SAPARD (BRIPS) ? Compartimentul Implementare. nr. Bucuresti . nr. Desigur ca aveti cat de cat o estimare a VALORII TOTALE a investitiei pe care doriti a o realiza . judetul TIMIS. Revolutiei din 22 dec. Prima optiune . Daca din aceasta scadeti in primul rind TVA-ul. Timisoara . 47-49. Adresa: Str. judetul D mbovita. 12. Stefan cel Mare. Pentru amenajarea de bazine piscicole pentru pescuit sportiv le gasiti la pozitia "Turism rural si alte tipuri de activitati turistice n spatiul rural".Regiunea 5 Vest.Adresa: Str. Nu trebuie sa va faceti probleme daca aveti deja o activitate rentabila la aceasta data. 19. BUCURESTI. Craiova. 4.Regiunea 7 Centru. trebuie sa vedeti daca investitia pe care o doriti a realiza se incadreaza in definitia spatiului rural (spatiul administrativ teritorial al comunelor din Romania si cel definit prin ordinul MAPDR 173/03 martie 2004 ). Acestea sunt: Iasi . Fondurile disponibile prin Programul SAPARD sunt publicate la inceputul fiecarei luni pe site-ul oficial al Agentiei SAPARD. Targoviste . Nu uitati ca trebuie sa dovediti la data depunerii proiectului ca aveti jumatate din valoarea eligibila a proiectului . Mircea cel Batr n. Rambursarile sunt facute n termen de maxim 90 de zile de la data nregistrarii cererii de plata conforme la Biroul Regional. Cind pot fi depuse cereri de finantare ? Cererile de finantare pot fi depuse in fiecare luna. Adresa: Str. judetul SATU MARE. Satu Mare . T rgoviste. De acum inainte va apucati serios de treaba ! . 17. nr 13. Cum si cind se efectueaza platile SAPARD ? Programul SAPARD nu acorda plati n avans. judetul CONSTANTA.Adresa: Bdul.Dupa asta.scrisoarea de confort. 13. practic arata disponibilitatea bancii de a va credita dupa semnarea contractului. 3. Problema garantiilor se poate rezolva luind legatura cu Fondul de Garantare a Creditului Agricol. Solicitantii pot sa aleaga p na la 3 transe de rambursare.).Regiunea 4 Sud-Vest. nr. ordine de plata etc. Iasi.Regiunea 1 Nord-Est. judetul IASI. Iuliu Maniu. precum si in trei publicatii cu acoperire nationala. Acest lucru se face prin scrisoare de confort. intre prima si ultima zi lucratoare a lunii. www.Regiunea 3 Sud. Intrebati inspectorul de la banca .personal de catre beneficiarul proiectului. Atentie ! De calitatea muncii depuse de dumneavoastra sau de firma de consultanta depinde intr-o mare masura succesul proiectului. trebuie sa faceti demersurile necesare pentru a deveni persoana juridica incadrata intr-una din categoriile de solicitanti considerati eligibili pentru proiect .Regiunea 2 Sud-Est. contracte. Alba Iulia . p na c nd este acordata finantarea SAPARD. nr. Trebuie sa stiti insa ca nu toate cheltuielile efectuate de dumneavoastra sunt recunoscute de SAPARD ca fiind eligibile.ro. Executia proiectului se efectueaza din surse financiare proprii ale beneficiarului. 1 Decembrie 1918. Toate datele solicitate de catre Agentia SAPARD trebuie sa fie absolut reale si lamuritoare si sa poata fi probate cu documente doveditoare . nr. Primul pas ar fi din partea dumneavoastra sa vedeti daca va incadrati intr-una din categoriile de solicitanti care pot sa aplice.sapard. Satu-Mare. Timisoara. Constanta . Constanta. Alba-Iulia. 1. Unirii.Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov Adresa: Str. care acopera ntreaga cheltuiala eligibila a proiectului. pe care singur o alegeti. judetul ALBA.Adresa: P-ta Libertatii. P-ta Rosetti. Lista cheltuielilor eligibile prin SAPARD o gasiti in Ghidul Solicitantului M3. Si acum detaliat .Adresa: Str. doar ramburseaza cheltuielile deja facute. nr. linie de credit valida sau extras de cont. Craiova . sect. taxele si accizele in cazul importurilor veti obtine estimativ vorbind VALOAREA ELIGIBILA a proiectului dumneavoastra.4 la pagina 9-12.cum sa intocmiti si sa depuneti un dosar de finantare SAPARD : Va puteti intocmi dosarul Cererii de Finantare singur sau sa apelati la serviciile unei firme de consultanta in domeniu. in limita fondurilor disponibile pentru tipul de investitie dorit. judetul DOLJ.va va ajuta sa luati legatura cu ei.Regiunea 6 Nord-Vest. Adresa: Str. Rambursarea se face n Lei pe baza unei cereri de plata.

anexa 6 . Este foarte important sa aveti un Studiu de fezabilitate (SF) sau Memoriu Justificativ (MJ) bine intocmit. Tabel centralizator emis de Primarie semnat de persoanele autorizate conform legii continand sumarul contractelor de arendare cu suprafetele luate in arenda pe categorii de folosinta si perioada de arendare. Atentie! Cheltuielile legate de studiile de fezabilitate.. atunci este vorba de o investitie noua (indiferent daca este vorba de modernizarea sau reabilitarea unor constructii existente . Pentru lucrari de constructii si instalatii . Pentru proiectele care necesita certificat de urbanism:a) Fisa tehnica (anexa la certificatul de urbanism) privind conditiile de protectia mediului necesare pentru obtinerea acordului unic pe care s-a aplicat stampila tip A (Se supune CAU. document atasat obligatoriu la dosarul Cererii de Finantare . Daca proiectul dumneavoastra nu prevede lucrari de constructii si instalatii . pentru proiectele care prevad constructii si/sau modernizari de constructii . inseamna ca faceti numai achizitii directe. Nu face obiectul procedurii de mediu). sau de minim 5 ani (pentru investitii care nu prevad lucrari de constructii) . care contine in anexa acordul de mediu emis de autoritatile competente pentru protectia mediului.5 Certificatul de urbanism. In rest nici o cheltuiala nu poate fi facuta pentru proiect nainte de data semnarii contractului cu Agentia SAPARD. Face obiectul procedurii de mediu fara acord de mediu) avizata de autoritatile competente pentru protectia mediului . avizata de catre autoritatile competente pentru protectia mediului. In cazul in care obiectivul respectiv nu a functionat anterior niciodata cu destinatia pe care doriti sa o dati prin proiect.4.cheltuieli care pot fi efectuate si nainte de semnarea contractului . In acest caz.obligatoriu pentru toate tipurile de investitii 6. trebuie sa intocmiti si un Plan de Afaceri. pentru activitatile cu impact redus asupra mediului. In baza SF sau MJ veti obtine o serie de acorduri. c) Fisa tehnica (anexa la certificatul de urbanism) privind conditiile de protectia mediului necesare pentru obtinerea acordului unic pe care s-a aplicat stampila tip B (Se supune CAU.si dupa caz.3 Strategie de marketing pentru turism . proiectului tehnic si studiile conexe . luati legatura cu un proiectant. except nd cazurile c nd nu sunt prevazute constructii. avize sau autorizatii solicitate de Agentia SAPARD.918/2002 cu . Face obiectul procedurii de mediu cu acord de mediu). Structura pe care trebuie sa o respectati se afla in Ghidul Solicitantului pentru Masura 3. Nu va speriati! Este vorba de documente care oricum trebuiesc luate in cadrul desfasuraii unei activitati economice in conditii de totala legalitate. c nd acesta nu va depasi 5%).sau.Este foarte important sa identificati corect tipul investitiei: noua sau modernizare. actul de proprietate pentru celelalte bunuri imobiliare conform legislatiei in vigoare.b) Fisa tehnica (anexa la certificatul de urbanism) privind conditiile de protectia mediului necesare pentru obtinerea acordului unic pe care s-a aplicat stampila tip B(Se supune CAU.nu trebuie sa depaseasca limita procentajului aprobat n masura (max 12% din valoarea totala eligibila a proiectului.4 Copie dupa actul de proprietate al terenului si a luciului de apa. pentru activitati cu impact nesemnificativ asupra mediului si clasarea cererii de notificare. Structura cadru a Studiului de Fezabilitate sau Memoriului justificativ o obtineti tot din Ghidul Solicitantului M3. Face obiectul unei proceduri simplificate.care insa nu au functionat pe ceea ce doriti dumneavoastra sa faceti). De asemenea acesta trebuie sa va elaboreze Studiul de Fezabilitate.formularul il gasiti in ghid M3. astfel definite in HG nr. Acesta trebuie sa va elaboreze documentatia necesara pentru eliberarea Certificatului de Urbanism. pentru activitatile cu impact semnificativ asupra mediului.sau.investitii noi. turism rural si alte activitati de pescuit sportiv (cu mici comentarii) sunt : 6.6 1. dumneavoastra sau proiectantul va intocmi un Memoriu justificativ.4 6. contractul de concesiune sau orice alt document care sa certifice dreptul de folosinta al terenului pe o perioada de minim 10 ani (pentru investitii care prevad lucrari de constructii). modernizari. reabilitari. 6.4 anexa 4 sau 5 ( la sfirsitul ghidului). Daca valoarea eligibila a proiectului dumneavoastra este mai mare de 50 000 euro. In rest documentele pentru piscicultura.

6.investitii noi . n cazul cofinantarii prin linie de credit cu o valabilitate de un an fata de data lansarii licitatiei de proiecte.b) Extras de cont bancar vizat si datat de banca cu cel mult cinci zile lucratoare nainte de data depunerii cererii de finantare n cazul existentei unor surse de cofinantare de tipul:granturi. eliberat de institutiile abilitate care sa ateste ca investitia este in concordanta cu standardele nationale (pentru investitiile care nu cuprind procesare) sau Avizul sanitar-veterinar pentru solicitantul care prelucreaza. n cazul cofinantarii prin surse proprii (autofinantare) sau prin certificate de depozit nominative si dematerializate. Inspectoratele de Protectia Mediului vor analiza fiecare propunere in parte si vor decide asupra tipului actului de reglementare care urmeaza a se emite.G. cu o scadenta mai mica sau egala cu trei luni fata de data depunerii cererii de finantare. nr. 6.depoziteaza. emise si vizate de banca.sauSituatia privind capacitatea financiara certificata de catre Directia Generala a Finantelor Publice pentru persoanele fizice autorizate sau asociatiile familiale. Face obiectul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri. 410/2002 si Declaratia pe propria raspundere prin care se confirma ca solicitantul nu are obligatii catre banci sau Documente care sa certifice ca graficul de rambursare al imprumutului este respectat.8 Aviz de specialitate eliberat de Ministerul Transporturilor.sauDocument justificativ care sa ateste ca solicitantul nu a desfasurat nici o activitate anterioara depunerii proiectului. 6.. Pentru proiectele care nu necesita certificat de urbanism. conform OUG nr.. 6.7 Avizul sanitar-veterinar pentru solicitantul care depoziteaza. 6.14 Actele de identitate pentru persoanele responsabile de proiect . 75/30 august 2001). 75/2001 cu modificarile si completarile ulterioare. transporta si valorifica produse de origine animala. emis de organizatia care a acordat-o.9 Certificatul de inregistrare (inclusiv anexele) eliberat de Oficiul Registrului Comertului. aprobata prin Legea nr. 76/2001 republicata. sponsorizari. dupa caz. deschis la o bancae) Scrisoare de confort (certificat de confirmare de fonduri) cu o valabilitate de 120 zile.c) Extras de cont bancar si Formularul de achizitie titluri de stat.Numai pentru turism rural si alte forme de turism. transporta si valorifica produse de origine animala. cu completarile si modificarile ulterioare. Constructiilor si Turismului pentru modernizare sau constructie. 2. Pentru cei care pentru pescuitul sportiv construiesc spatii de alimentatie este de asemenea obligatoriu. avizat de administratia financiara cu cel mult o luna inaintea depunerii proiectului.completarile ulterioare. cu modificarile si completarile ulterioare si Declaratie pe propria raspundere prin care se confirma ca nu are obligatii catre banci sau Documente care sa certifice ca graficul de rambursare al mprumutului n derulare este respectat . n cazul cofinantarii prin titluri de stat cu o scadenta mai mica sau egala de trei luni fata de data depunerii cererii de finantared) Extrasul liniei de credit datat cu cel mult cinci zile lucratoare fata de data depunerii cererii de finantare si Contractul de credit vizat de banca. 6.Pentru persoanele fizice autorizate si asociatiile familiale:Certificate care sa ateste lipsa datoriilor fiscale si sociale (vezi Anexa 8 a Ghidului solicitantului) si Cazierul fiscal eliberat de Directia Generala a Finantelor Publice.documentul este obligatoriu pentru turism rural si piscicultura . eliberat de institutiile abilitate care sa ateste ca investitia este in concordanta cu standardele UE (pentru investitiile referitoarea la procesare) . eliberat in conformitate cu OG nr.13 Cazier judiciar onest al responsabilului/responsabililor de proiect 6.12 Documente de la solicitant care sa dovedeasca capacitatea si sursele de cofinantare ale proiectului (unul sau mai multe dintre ele emise de banca si/sau alte institutii financiare autorizate) :a) Extras de cont bancar vizat si datat de banca cu cel mult cinci zile lucratoare nainte de data depunerii cererii de finantare. 6. donatii.11 Pentru persoane juridice:Certificate care sa ateste lipsa datoriilor fiscale si sociale (vezi Anexa 8 a Ghidului solicitantului) si Cazierul fiscal eliberat de Directiile generale ale finantelor publice (O.10 Ultimul bilant precedent anului depunerii proiectului insotit de contul de profit si pierdere avizate de administratia financiara. nsotit de un document care sa ateste sursa respectiva.

depoziteaza.20 Pre/Contract de achizitie material biologic pentru prima populare ?pentru piscicultura si parcuri de vinatoare 6.G. 6.31 (I. 6. conform Ord.33 Acorduri si autorizatii specifice necesare implementarii proiectului (altele decat cele furnizate in Studiul de fezabilitate sau cerute si atasate separat daca este cazul). pentru solicitant persoana juridica. 6. 6.19 Certificat de clasificare eliberat de Ministerul Transporturilor. 661/2001. 567/2003 al MAPAM si MAI.16 Copie dupa diploma de studii care sa dovedeasca pregatirea profesionala in domeniul proiectului a solicitantului (persoana fizica si /sau responsabil tehnic al proiectului)sauCopie dupa certificatul de formare care sa dovedeasca pregatirea profesionala in domeniul proiectului a solicitantului (persoana fizica si /sau responsabil tehnic al proiectului)sauDeclaratie pe propria raspundere care sa mentioneze ca beneficiarul proiectului si/sau responsabilul tehnic de proiect va/vor urma un curs de pregatire profesionala care sa fie recunoscut de institutiile autorizate in domeniu (ex: Ministerul Educatiei si Invatamantului). inaintea ultimei plati a ajutorului.Numai pentru modernizari 6. 6.22 Certificat de producator pentru producatorii agricoli individuali. Constructiilor si Turismului pentru pensiunea respectiva..21 Statutul de functionare ( pentru Asociatiile fara scop patrimonial) 6.daca este vorba despre o structura turistica care a functionat si este deja clasificata. . Constructiilor si Turismului.cu completarile si modificarile ulterioare.64/1995 republicate.pentru societatile agricole infiintate conform Legii 36/1991 6. reorganizare judiciara sau faliment conform Legii nr.6.1) Declaratie pe propria raspundere care sa mentioneze ca solicitantul nu beneficiaza si nu va beneficia de finantari nerambursabile din alte programe pentru proiectul care face obiectul asistentei financiare SAPARD. 6.27 Actul constitutiv ( durata de functionare a asociatiei trebuie sa fie pe termen nedeterminat sau pe minim 8 ani de la data depunerii cererii de finantare) pentru Asociatiile fara scop patrimonial.. 6.507/2002 6. transporta si valorifica produse alimentare.18 Autorizatie de acvacultura 6.23 Copie dupa Cererea privind inscrierea in Registrul Exploatatiilor Agricole.25 Incheierea de inscriere eliberata de judecatorie.29 (I. eliberat de institutiile abilitate care sa ateste ca investitia este in concordanta cu standardele UE ( pentru investitiile referitoare la procesare).26 Certificat de inscriere in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor 6.15 CV-urile persoanelor responsabile de proiect 6. cu completarile si modificarile ulterioare.2) Angajamentul pe propria raspundere a solicitantului ca va introduce obiectivul in circuitul turistic in cadrul unei agentii de turism licentiate de Ministerul Transporturilor. pana la finalizarea proiectului. divizare.31/1990 republicata.32 (I. eliberat conform H. conform Legii nr.30 Avizul sanitar pentru solicitantul care prelucreaza.28 Certificat eliberat de Oficiul Registrului Comertului care sa specifice ca solicitantul are capital social 100% privat si ca nu este in proces de lichidare.si Declaratie pe propria raspundere referitoare la clauza de origine Europeana 6.24 Autorizatie eliberata conform Legii nr.3) Declaratie pe propria raspundere ca solicitantul va achizitiona material biologic certificat. dizolvare. 6. fuziune.

lit.36 Statutul Adunarii Generale adoptat (pentru cooperativele mestesugaresti). sau ca populatia locala este sub nivelul de 5000 de locuitori. 18/1991 cu modificarile si completarile ulterioare. 6.2. b).38 Document eliberat de autoritatile administratiei publice care sa certifice ca: terenul situat in intravilanul si/sau extravilanul localitatilor urbane este utilizat in conformitate cu prevederile art.37 Actul de recunoastere a infiintarii cooperativelor mestesugaresti de catre Consiliul organizatiei cooperatiste mestesugaresti ierarhic superioare. inclusiv pentru cele finantate prin Programul SAPARD.6.a). c) si d) din legea Fondului funciar nr. 6. 6. 6. . descrierea lui.35 Hotarare judecatoreasca definitiva pronuntata pe baza actului de constituire si a statutului propriu. devizul si stadiul de realizare.34 Raport asupra participarii la programe de finantare nerambursabila (rezumat) inclusiv un document eliberat de gestionarul fondurilor de care beneficiaza solicitantul din care sa rezulte titlul poiectului finantat.

Atracţie pentru turişti. unde există pericol de îngheţ. Pentru a ridica nivelul apei. Aceste lucrări. Dacă la evacuare apa din păstrăvărie va avea un debit şi o viteză suficient de mari. în acest caz vorbim despre o creştere semiintensivă. poate chiar extensivă. Acesta trebuie situat în afara incintei păstrăvăriei. se poate instala o turbină pentru producerea energiei electrice. dacă sunt făcute bine. Atenţie. Pentru că tot vorbim de o creştere extensivă. de asemenea. oferind un spectacol nocturn foarte atractiv pentru vizitatori. pot fi folosite şi bazine din pământ. pe care păstrăvii le vor prinde în salturi. Utilitatea diversificată a păstrăvăriei Pescuit sportiv. Cheltuieli mici. a păstrăvului. în această situaţie viteza apei pe canal nu are voie să fie prea mare ca să nu erodeze malurile. un aspect rustic care se încadrează în peisajul specific zonei păstrăvului. precum piatra din râu sau lemnul. Însă. Pereţii laterali ai canalului pot fi întăriţi cu bile sau cu dulapi din lemn. Deşi am prezentat o variantă de construcţie la o capacitate care să aducă profit. În zonele cu ierni aspre. Variante mai ieftine există. Materiale ieftine şi la îndemână La construcţia păstrăvăriei se pot folosi materiale aflate la îndemână. în condiţiile în care băncile au înăsprit condiţiile de creditare. lucrurile nu par a fi totuşi simple. desigur. ceea ce ar contribui la reducerea cheltuielilor. Chiar şi aducţiunea apei poate fi făcută pe un canal din pământ. Dacă solul nu are o permeabilitate prea mare. se poate construi o cascadă podită sau un baraj din lemn cu umplutură din piatră. iar activitatea trebuie diversificată. puteţi construi canalul de evacuare a apei în aşa fel încât să-l populaţi cu păstrăv pentru a practica pescuitul sportiv. ale cărei cheltuieli să fie mai mici decât în cazul soluţiei propuse de mine în numerele anterioare ale revistei. Sursă de energie.La sugestia unui cititor al revistei noastre. vor fi durabile şi vor avea. ca de altfel şi produsele din păstrăv oferite clienţilor. este util să instalaţi deasupra bazinelor corpuri de iluminat care vor atrage pe timp de noapte insectele. confecţionate din lemn. Dacă suprafaţa de teren şi relieful permit. Admisia şi evacuarea (călugărul) pot fi. în acest articol voi face câteva recomandări pentru conceperea şi construirea unei păstrăvării. în vederea captării acesteia pentru alimentarea păstrăvăriei. însă. în acelaşi timp. canalul trebuie acoperit. profit mare .

PROPUNERE . cu intrare gratuită. Dacă nu aveţi suficient de mulţi bani. în final. puteţi începe cu un bazin. fiindcă hrănirea peştilor se face în funcţie de temperatura apei. proaspăt sau afumat la foc cu lemne. De acesta aveţi nevoie obligatoriu. deoarece puteţi urmări cu atenţie comportamentul peştilor în bazin. atunci când ne referim la hrană. În magazinul propriu se vând produse din păstrăv. costul de producţie va fi mai mic. înseamnă că starea lor este bună şi aportul de oxigen este suficient. Ofertă tradiţională variată: model francez Iată. precum şi peştele pescuit din iazul fermei sau vândut pentru repopularea râurilor sau a iazurilor din regiune. spre exemplu. este pregătit. având în vedere că. Dacă se grupează la admisia apei în bazin.” Este vorba de creşterea artizanală a păstrăvului care se valorifică direct în magazinul păstrăvăriei: viu. precum şi o gamă variată de vinuri care se asortează cu produsele proprii. la focul cu lemne. cu condiţia ca aceasta să asigure cel mai mic indice de conversie şi cea mai mare rată de creştere. Experienţa de peste 60 de ani şi producţia limitată le permit să atingă o calitate rar întâlnită. ca şi în trecut. Vă recomand să o luaţi pe cea mai scumpă. Deşi este bine să-l aveţi. Dacă în ceea ce priveşte construirea unei păstrăvării am găsit posibilităţile de reducere a cheltuielilor.Afacerea de familie. Dacă aceştia stau grupaţi şi fac mişcări circulare. urmând ca pe parcurs să măriţi capacitatea de producţie prin extinderea în aval. Nu la fel se procedează cu termometrul. un iaz pentru pescuit păstrăv. prezintă istoricul unei mori vechi de apă şi pe cel al păstrăvăriei. înseamnă că oxigenul este insuficient. peşti pentru ornament şi muzeul ecologic din moara de apă ce datează din secolul al XVI-lea. care este oferta fermei piscicole Villet din Franţa. dacă veţi începe afacerea cu puiet în greutate minim 5 grame. înfiinţată în anul 1896: „Veniţi să descoperiţi produsele noastre tradiţionale: somon afumat. piftie de păstrăv afumat. Investiţia în casa de incubaţie poate fi eliminată. fiind expuse diferite accesorii de epocă. sărat şi apoi afumat. păstrăv afumat. nu putem vorbi de o mâncare mai ieftină în detrimentul calităţii ei. Păstrăvul afumat. O păstrăvărie cu o producţie anuală de până la zece tone de peşte trebuie să fie obligatoriu o afacere de familie pentru a aduce profit. oxigenometrul poate fi tăiat de pe lista de cheltuieli. Reducerea cheltuielilor. şi nu numai. Muzeul ecologic. despre care angajaţii fermei spun că provine din propria păstrăvărie.

care să valorifice tradiţia noastră românească. Este adevărat că acolo nu este nici o păstrăvărie care să dateze din anul 1800.Păstrăvării profitabile. sau trebuie să-l ambalăm în pungi vidate. graiul bănăţean. acum că ne-am integrat în UE. dacă mai putem valorifica păstrăv afumat tradiţional. cu sau fără cetină. jocul şi cântul specifice locului. Mă întreb. Putem spune un produs tradiţional. Şi dacă pe lângă toate acestea ţăranul agricultor ar pregăti vizitatorului şi o porţie de păstrăv cu coleaşă din făină măcinată la morile de pe vale şi cu răchie din cea bună. şi românul are tradiţie în afumatul păstrăvului. sunt multe. precum şi un mod foarte rustic de prezentare . dar avem multe alte tradiţii care să atragă vizitatori. i s-ar duce vestea.în cetină de brad. Putem da ca exemplu morile de apă de la Rudăria din judeţul Caraş-Severin. Apoi. Oare cei de la ferma Villet mai pot produce în mod tradiţional sau toată ferma a devenit un muzeu? . precum sunt portul popular. şi ar putea trăi mult şi bine din activitatea aceasta. însă.

cont IBAN: RO94RNCB0249049294820001.ro P2 Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică Pescuit şi Acvacultură Galaţi. cod IBAN: RO88TREZ7015069XXX002593. cu sediul în Timişoara. tel: 0236/416914. judeţul Timiş. Ciupitu Victoria şi responsabil ştiinţific proiect prof.2007 Perioada de derulare:2007 . univ. OBIECTIVE GENERALE: .ing. cod fiscal RO 3487181.ing. tel.icdeapa. dr.com. e-mail: izometal@rdstm. care vor putea fi fructificate la nivelul . fax 021/2693273. reprezentată prin Director prof. nr. Gângu Vergil. Cod 300072.54. 0256/434431. reprezentat prin Rector prof.inma. cu sediul în Galaţi. cod IBAN: RO78RNCB0072026604710001.0256/277114. Grozea Adrian tel. de creştere superintensivă a peştilor. . -. e-mail: npatriche@xnet. tel: 0256/434431. BCR Timişoara. Fax: 0256/433127.ro. fax: 0256/433127.univ.ro P1 Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara. str. înregistrată la Registrul Comerţului nr -.ing. judeţul Galaţi. siguranta si securitate alimentara Contract nr. 1997/J40/190. Trezoreria Galaţi. cod fiscal RO 2795310.1998. cont IBAN: RO22TREZ3065069XXX001596.crearea şi consolidarea unui parteneriat între cercetare.rnc. BCR sector 1. Contabil Şef ec. cod poştal 013813. învăţământ şi agricultură pentru dezvoltarea de activităţi de cercetare industrială şi precompetitivă şi a unui grup de specialişti în proiectarea şi exploatarea sistemelor acvacole recirculante. 0256/ 490528.biol. cu sediul în Timişoara.dr. OP 1-136 . 51-054/14. str. înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. Georgică Cornu. http:www. judeţul Timiş. înregistrată la Registrul Comerţului nr. B-dul Ion Ionescu de la Brad nr. Victoria Pârva şi responsabil ştiinţific proiect conf.09. email: grozea@animalsci-tm. email: npatriche@xnet. Contabil Şef ec. reprezentat prin Director General dr. Portului. Trezeroria Timişoara.ro.ro.CERCETAREA ŞI DEZVOLTAREA UNEI TEHNOLOGII PENTRU CREŞTEREA SUPERINTENSIVĂ A PEŞTILOR ÎNTR-UN SISTEM RECIRCULANT CU OPTIMIZAREA PARAMETRILOR TEHNOLOGICI ŞI ASIGURAREA PROTECŢIEI SANITAR-VETERINARE Programul: PARTENERIATE IN DOMENIILE PRIORITARE Domeniul: Agricultura. fax: 0236/414270. Director Economic ec. cod IBAN :RO17TREZ6215003XXX000200. Contabil Şef ec. OP-CP 18. reprezentată prin Director Executiv ec. email: adrianamistoiu@gmail. telefon 0256/494023.2010 PARTENERI: CO Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Maşini şi Instalaţii Destinate Agriculturii şi Industriei Alimentare Bucureşti. Trezoreria sector 1. fax 0256/200296. codul poştal 300645. nr.ing.dr.obţinerea de noi cunoştinţe ştiinţifice în domeniul tehnologiilor şi sistemelor acvacole recirculante. 0236/416914. 11. Calea Aradului. Patriche Neculai. tel. email: inmatm@upcnet. http: www. Safciuc Liliana şi responsabil ştiinţific proiect ing. Cod 800211. Patriche Neculai. telefon 021/2693269. cod fiscal RO 10295197. Fax: 0256/277110.ro P3 Societatea Comercială GROUP MET-CAR SRL Timişoara. Alexandru Moisuc. cu sediul în Bucureşti. nr. e-mail: icsit@sunu. Mircea Rusu şi director proiect ing.. Fax: 0236/414270. cod fiscal RO 1640830. David Petru tel. J35/219/02. Fax: 0256/490528. 6. E. Miştoiu Adriana. dr. Baader.119.ro.ro. înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. de creştere superintensivă a peştilor.03.ing. Sectorul 1.

P2). P3).realizarea unor sisteme adecvate de nutrificare biologică pentru menţinerea concentraţiei compuşilor azotului în domeniul optim impus de cerinţa tehnologică. . Etapa 4/Activitatea 4.stabilirea tehnologiei optime de creştere superintensivă a peştilor într-un sistem recirculant (CO. P1. învăţământ. P2).achiziţionarea echipamentelor tehnice (CO. în sensul integrării diferitelor secvenţe ale tehnologiei de creştere cu cele de condiţionare a calităţii apei.1: Experimentarea tehnologiei şi a sistemului de creştere superintensivă a peştilor în sistem recirculant (cercetare industrială): .1: Studiu documentar privind tehnologiile de creştere superintensivă a peştilor într-un sistem recirculant (cercetare industrială): .instituţiilor de cercetare-dezvoltare şi a instituţiilor de învăţământ superior. în corelaţie cu intensivitatea producţiei. P2).fundamentarea capacităţii portante şi a debitelor de apă necesare pentru asigurarea unor condiţii mediale optime în ceea ce priveşte. Etapa 3/Activitatea 3. OBIECTIVE SPECIFICE: .stabilirea componenţei şi a caracteristicilor tehnice ale echipamentelor tehnologice ale sistemului (CO. P1. respectiv cu cantitatea de hrană administrată.1: Experimentarea tehnologiei şi a sistemului de creştere superintensivă a peştilor în sistem recirculant (cercetare industrială): . . . stabilirea condiţiilor şi a aparaturii necesare experimentărilor (CO.crearea unui parteneriat cercetare. . producţie.proiectarea sistemelor de oxigenare (aerare) a apei în funcţie de particularităţile ecofiziologice şi tehnologice ale speciei de cultură. . P2). Proiectarea sistemului de creştere superintensivă a peştilor în sistem recirculant (cercetare industrială): .optimizarea instalaţiei de încălzire/răcire a apei din bazine. .optimizarea managementului tehnologic. . P3). în principal. . . . . P2.întocmirea metodicii de încercări. Etapa 5/Activitatea 5.controlul microsuspensiilor şi substanţei organice dizolvate.stabilirea caracteristicilor tehnice ale echipamentelor tehnice pentru fundamentarea achiziţiilor (CO. conţinutul în oxigen şi compuşi ai azotului.fundamentarea sistemelor de monitoring şi control al dioxidului de carbon şi al alcanilităţii apei în sistemul de cultură. pentru dezvoltarea de activităţi de cercetare industrială (CO. P1.realizarea construcţiei halei de creştere superintensiva a peştilor ( P3). P2). P3).1: Realizare sistem de creştere superintensivă a peştilor în sistem recirculant (cercetare industrială): . Etapa 2/Activitatea 2.execuţia şi montajul echipamentelor şi instalaţiilor (CO. . . P1. în contextul integrării cercetării româneşti în Aria Europeană a Cercetării.elaborarea documentaţiei tehnice de execuţie pentru instalaţiile componente şi pentru întregul sistem (CO. P1.1: . ETAPELE DE DERULARE ALE PROIECTULUI Etapa 1/Activitatea 1.optimizarea managementului privind controlul particulelor solide din cadrul sistemului.asigurarea utilităţilor şi condiţiilor necesare efectuării încercărilor(CO).

precum şi diseminarea rezultatelor cercetării prin publicarea rezultatelor. Studiu prospectiv privind tehnologiile de creştere superintensivă a peştilor într-un sistem recirculant este structurat pe capitole şi tratează tehnologia de creştere a peştilor. Totodată. în funcţie de posibilităţile de amplasare ale utilizatorului şi o transferă apei din sistemul acvacol recirculant. precum şi apei din circuitul de încălzire a halei. Aceste echipamente extrag căldura mediului ambiant conţinută în apa freatică. deoarece factorul de eficienţă COP (coeficientul de performanţă) al pompei este maxim în acest caz. precum şi lărgirea gamei de specii valoroase ce pot face obiectul culturii în România. proiectul propus urmăreşte dezvoltarea unei tehnologii şi a unui sistem de creştere superintensivă cu apă recirculată.2: Comunicarea şi publicarea naţională sau internaţională a rezultatelor (cercetare industrială). prin folosirea pompelor de căldură. peste 65% din producţia acvacolă mondială. . pe când dacă sistemul este subdimensionat. încălzire. P2). În prezent. răcire. (energia consumată pentru încălzirea şi răcirea apei va fi de 6 ori mai mică decât în cazul utilizării directe a energiei electrice).prelucrarea datelor obţinute şi întocmirea raportului de experimentare (CO. proiectarea sistemului de control al calităţii apei din bazinele de creştere. Studiu prospectiv privind tehnologiile de creştere superintensivă a peştilor într-un sistem recirculant (SAR). filtrare şi evacuare a apei din sistem. utilizând suprafeţe şi volume mari de apă pentru realizarea unei unităţi de masă peşte. REZUMATUL PROIECTULUI Acvacultura este domeniul care a înregistrat cea mai rapidă evoluţie pe plan mondial. Proiectul îşi propune realizarea unui studiu de fundamentare a tehnologiei de creştere a peştilor în sistem superintensiv cu apă recirculată. realizarea modelului experimental al sistemului şi determinarea parametrilor de creştere a peştilor. acordarea de consultanţă şi de asistenţă tehnică potenţialilor utilizatori. În cazul proiectului propus se recomandă utilizarea pompelor termice de tip apă – apă. Etapa 6/Activitatea 6. În cazul în care echipamentul este supradimensionat. acesta nu va fi capabil să menţină un mediu propice dezvoltării populaţilor de peşti. peştii deţin cea mai mare pondere. acest sector de activitate furnizează aproximativ 20% din produsele acvatice consumabile. În România. a speciilor valoroase de peşti. Analizele SWOT efectuate de Agenţia Natională pentru Pescuit şi Acvacultură din România au scos în evidenţă oportunitatea introducerii sistemelor şi tehnologiilor de creştere intensivă şi superintensivă ce pot asigura producţii mari pe unitatea de suprafaţă sau volum. sistemele de hrănire.experimentarea sistemului şi a tehnologiei de crestere superintensiva a pestilor in sistem recirculant (CO. se desfăşoară cercetări intense în direcţia stabilirii celor mai adecvate sisteme şi tehnologii intensive de creştere pentru speciile cu valoare mare economică. inovative.1: Experimentarea tehnologiei şi a sistemului de creştere superintensivă a peştilor în sistem recirculant (cercetare industrială) . pentru încălzirea şi răcirea apei şi a spaţiilor de lucru. Deoarece implementarea acestui sistem de creştere este la început de drum. se vor avea în vedere soluţii tehnice moderne. REZULTATE OBTINUTE Până în prezent s-au obţinut următoarele rezultate: 1. Dintre organismele acvatice. (CO.Etapa 6/Activitatea 6. P2). În prezent. P2). piscicultura este încă tributară sistemului extensiv de creştere. tehnologia sistemelor acvacole recirculante. dintre toate ramurile agriculturii. . proiectarea şi realizarea sistemului de alimentare. O importanţă deosebită se va acorda dimensionării corecte a tuturor componentelor sistemului. urmărindu-se atingerea unui nivel ridicat de competitivitate pe piaţa mondială şi realizarea unei protecţii reale a stocurilor naturale. Ca urmare se vor reduce considerabil consumurile energetice ale sistemului. sol sau chiar din aer. funcţionarea sistemului este costisitoare. bazinele de creştere.

precum şi stadiul actual al dezvoltării SAR de creştere superintensivă a peştilor. care sunt grupate în 6 module cu circuite complet separate. nu se pot răspândii în volumul total de apă al întregului sistem. Proiectarea sistemului de creştere superintensivă a peştilor în sistem recirculant este a doua fază a proiectului. deoarece eventualele defecţiuni care pot apărea. Se asigură protecţia sanitar veterinară a materialului biologic împotriva unor eventuale îmbolnăviri. Costurile de operare ale sistemului sunt mai reduse comparativ cu un sistem cu un singur circuit de apă comun.controlul factorilor de mediu. În finalul lucrării se stabilesc soluţiile constructive şi principalele caracteristici tehnologice ale sistemului care se va realiza. În cadrul proiectului s-a optat pentru realizarea unui sistem recirculant de creştere superintensivă a peştilor structurat pe mai multe module independente deoarece prezintă o serie de avantaje faţă de un sistem cu un singur circuit comun. . un grup de dezinfectare cu lămpi UV.metodele de filtrare. Circuitele fiind separate între ele. oxigenare. deoarece se vehiculează acelaşi volum de apă. În acelaşi timp însă. Funcţionarea sistemului este mult mai sigură. necesar colectării apei recirculate de la toate bazinele de creştere. . managementul operării tehnologiei de creştere funcţie de particularităţile eco-fiziologice a speciilor de cultură. dar la o înălţime de pompare mai mică. în special la funcţionarea pompelor şi a filtrelor mecanice. deoarece parametrii apei pot fi optimizaţi la fiecare modul separat. datorat faptului că mai multe filtre mecanice şi pompe de capacitate mică sunt mai scumpe decât un filtru mecanic şi un grup de pompare cu capacitate mare. în funcţie de necesităţile fiecărei specii. deoarece acestea oricum sunt modulare. nu afectează toate bazinele. dezinfecţie şi încălzire/răcire a apei. La celelalte echipamente care compun cele două tipuri de sisteme nu sunt diferenţe de preţ.eficientizarea energetică a sistemelor. Cantitatea de energie consumată pentru pomparea apei este mai mică în cazul sistemului modular. Singurul dezavantaj este costul ceva mai ridicat al investiţiei iniţiale.tratarea efluentului. se elimină bazinul tampon de dimensiuni mari. Fiecare modul are în componenţă un grup de pompare. prin construcţia modulară a sistemului. 2. Proiectarea sistemului de creştere superintensivă a peştilor în sistem recirculant. o instalaţie de filtrare formată dintr-un filtru mecanic tip tobă şi trei filtre biologice. Diferitele module pot fi utilizate pentru creşterea de specii diferite de peşti. Sistemul se compune din bazine cu diametrul de 3 m şi 5 m. . Pe de altă parte acest sistem modular prezintă mai multe avantaje importante.menţinerea stării de sănătate şi a condiţiilor de bio-securitate pe întreaga durata a ciclului de producţie. . pe plan mondial şi în ţară. eventualii germeni patogeni care ar putea apărea într-un bazin aparţinând unui modul. Plecând de la stadiul actual al sistemelor tehnologice superintensive utilizate în acvacultură şi a rezultatelor obţinute de unităţile de cercetare în acest domeniu s-au evidenţiat o multitudine de oportunităţi de utilizare a acestora şi includ: . un schimbător de căldură şi un sistem de aerare. Modulele sunt astfel alcătuite încât volumele de apă conţinute sunt cantitativ apropiate.

grup de pompare. înălţimea 1 m. format numai din 6 bazine. aşa cum au fost ele descrise anterior.8 m şi volum util 5. cu o suprafaţă utilă de cca. Din aceast_ recea apa tehnologic_ este dirijat_ la bazine prin intermediul unor .65 mc. Aceasta este formată dintr-o conductă de PVC cu diametrul de ∅160mm prin intermediul c_reia apa este distribuit_ într-o recea circular_ de conducte din PVC cu diametrul de ∅110mm. Din instalaţia de filtrare. înălţime utilă 0. două cu diametrul 3 m. tip tobă şi filtru biologic.5 m. 161 mp. instalaţie de aerare şi de oxigenare. a nitriţilor şi nitraţilor) este introdusă în instalaţia de alimentare al bazinelor. cu toate componentele sale. sistemul se compune din: Instalaţia de alimentare cu apă a bazinelor Instalaţia de alimentare cu apă are rolul de a asigura alimentarea continuă a bazinelor cu apă tehnologică. Celelalte patru sunt bazine circulare cu diametrul 1 m. înălţimea 1. compusă din hala de creştere propriuzisă. prin cofinanţare. Sistemul de creştere superintensivă al peştilor în sistem recirculant este alcătuit din 6 bazine circulare de creştere.3 mp Întregul sistem a fost amplasat într-o clădire cu o suprafaţă totală de 161 mp. Aspecte din timpul construcţiei halei Hala de creştere superintensivă a peştilor În afară de bazine. dispozitive de furajare. Volumul total al sistemului este: 13. Acest modul va fi amenajat într-o hală de dimensiuni mai reduse.Pentru a se verifica în practică viabilitatea soluţiilor tehnice alese se va realiza un modul mai mic. apa curăţată de impurităţile grosiere şi condiţionată chimic (neutralizarea amoniului. realizată de partenerul P3.3 mc Suprafaţa totală a sistemului (a celor 6 bazine de creştere) este: 17. instalaţie de filtrare a apei compus dintr-un filtru mecanic.2 m. instalaţie UV pentru dezinfectarea apei.6 m şi volum util 0. 3. o încăpere tehnică. înălţime utilă 0. Realizarea sistem de creştere superintensivă a peştilor în sistem recirculant. birou şi două grupuri sanitare. amplasată în imediata vecinătate a halei propriu-zise. bazine cu diametrul de1.5 mc. Modulul se va compune din: bazine cu diametrul de 3 m.

Reglarea debitului de ap_ recirculat_ se face cu ajutorul acestor robineci. fiind practic nulă posibilitatea de blocare a acestuia cu reziduuri deoarece au prevăzute un sistem de autocuraţare. Apa uzată din bazinul de creştere este colectată şi evacuată printr-o sită. coborârea nivelului şi evacuarea apei din bazinul de creştere. spre dispozitivul de menţinere al nivelului apei. prin reţeaua de ochiuri a sitei. Prin ridicarea sau coborârea tubului central se asigură ridicarea. Proporţia de filtrare este de cinci ori mai mare în cazul acestui tip. Din acest dispozitiv apa ajunge în conducta principală de evacuare şi condusă la grupul de filtrare. într-o ţeavă orizontală situată sub bazin. Capacitatea de filtrare maximă a acestei site este de 50 mc/oră. Bazine cu diametrul de 3 m Vedere de ansamblu al sistemului Filtru mecanic rotativ Grup de pompare Instalaţie UV şi filtru biologic . Dispozitivul de menţinere al nivelului este constituit din două tuburi concentrice telescopice. comparativ cu sitele statice. la fiecare bazin în parte. Acest lucru se realizează cu ajutorul unui filtru rotativ tip „tobă”. Instalaţia de filtrare mecanică a apei Instalaţia de filtrare mecanică a apei are rolul de a asigura calitatea corespunzătoare a apei de alimentare a bazinelor de creştere. Sita rotativa este un filtru de mare capacitate cu dimensiuni mult mai mici decât ale altor site utilizate in separarea solid-lichid. Fluxul de apă cu particule solide în suspensie pătrunde axial în tambur şi iese filtrat pe o direcţie radială. Instalaţia de evacuare a apei din bazine Instalaţia de evacuare a apei din bazine are ca scop transportarea prin conducte a apei uzate spre grupul de filtrare.robineci ∅50mm.

cu o capacitate de 20 mc/h având înălţimea de pompare de 6m. Grupul de pompare are rolul de a asigura circulaţia apei în sistem. Bazinele de 3 m sunt prevăzute cu dispozitive de hrănire cu şnec.NO2. tip COM 350/07 fabricaţie LOWARA. la o înălţime de 1. Banda dispozitivului este acţionată de un mecanism de ceas. precum şi a avertiza în cazul apariţiei unor defecţiuni care pot apărea în timpul exploatării. trebuie să cuprindă pe lângă un controler la care se racordează 6 sonde şi care au posibilitatea de monitorizare a 9 parametrii. Dispozitive de furajare Bazinele de 1 m sunt prevăzute cu câte un hrănitor automat cu bandă. parametrii fizico-chimici şi biologici ce influenţează funcţionarea acestora. într-o măsură mai mică şi azotaţii-NO3 sunt toxici atunci când. Este alcătuit din două pompe. ating concentraţii mari. În sistemele recirculante. produsul final al acestui proces fiind amoniul.7m. Sistemul de monitorizare a calităţii apei Un sistem complet de monitorizare a parametrilor fizico-chimici ai apei pentru un sistem recirculant de creştere a peştilor. Instalaţie UV pentru dezinfectarea apei Procedeul de dezinfecţie cu lumină ultravioletă se bazează pe proprietatea radiaţiei UV de a penetra şi distruge toate formele de bacterii prezente în lichide sau gaze. amoniul este oxidat de bacteriile autotrofe în nitriţi (NO2).Apa curăţată de impurităţile grosiere este deversată prin gura de evacuare a filtrului mecanic în rezervorul situat lângă acesta. O lampă FIAP UV Active 130 permite dezinfecţia unui debit de apă de 15 mc/h cu o putere consumată de 130W. nitriţii se transformă prin oxidare în nitraţi (NO3) care devin toxici când se acumulează într-o cantitate prea mare. Instalaţie de aerare Fiecare bazin este prevăzut cu un dispozitiv de insuflare a aerului. sunt toxici.NH3 şi azotiţii . configuraţia filtrelor nitrificatoare. Fiecare pompă are în circuit câte un filtru tip „Y” în vederea reducerii încărcării apei cu particule solide. Descompunerea compuşilor cu azot are o importanţă deosebită în acvacultură deoarece o parte din produşii de descompunere. comandă şi control are rolul de a asigura funcţionarea sistemului în parametrii prevăzuţi. În a doua fază. Instalaţie de oxigenare Fiecare bazin este prevăzut cu câte un dispozitiv special de insuflare a oxigenului care constă dintr-un difuzor cu placă ceramică tip FIAP conectat la o butelie cu oxigen printr-un furtun de cauciuc. Pompele se pot conecta independent prin utilizarea robineţilor de izolare în scopul înlocuirii sau remedierii acestora. dejecţii) este descompusă de către bacteriile heterotrofe în compuşi organici mai simpli. deci întregul modul va putea dezinfecta 30 mc apă cu o putere consumată de 260 W. De aici apa este aspirată de o pompă centrifugală şi refulată prin filtrul UV în biofiltrul montat în apropiere. cu o capacitate de 5 kg de furaj. reglat pentru o funcţionare de 12 ore. compus instabil ce se transformă în amoniac. în principal amoniacul . sub acţiunea altor tipuri de bacterii autotrofe. Instalaţia de filtrare biologică a apei Principalele probleme avute în vedere la stabilirea principiilor de funcţionare ale filtrelor nitrificatoare sunt: cinetica procesului de nitrificare. substanţa organică reziduală (hrană neconsumată. Instalaţie de automatizare. Într-o primă fază. Cea de-a doua pompă are numai rol de rezervă. următoarele: sondă . comandă şi control Instalaţia de automatizare. sub forma unui cadru din ţevi din PVC şi prevăzut cu o serie de orificii prin care se insuflă aer. Un modul format din 2 lămpi cu UV este montat pe conducta de alimentare a instalaţiei de filtrare biologică. Filtrul „Y” este montat pe conducta de aspiraţie a pompei. Italia. prin acumulare.

sondă pentru determinarea suspensiilor solide şi a turbidităţii şi sondă pentru determinarea amoniului.alimentarea cu apă.analiza rezultatelor încercărilor. recomandări şi propuneri. trebuie asigurate toate utilităţiile necesare. sondă pentru determinarea pH-ului.instalaţia de încălzire/răcire. sondă pentru determinarea conductivităţii. condiţiile care trebuie respectate. . Petru DAVID. precum şi metodologia de determinare a indicilor şi a parametrilor tehnico-funcţionali.alimentarea cu energie electrică.clădirea halei expeimentale. . Asigurarea utilităţilor şi condiţiilor necesare efectuării încercărilor. . sondă pentru determinarea nitraţilor. . stabilirea condiţiilor şi a aparaturii necesare experimentărilor.încercări în condiţii de exploatare.încercări în condiţii de laborator. în vederea evaluării performanţelor acestuia. Încercările se vor desfăşura după următorul plan: . . Pentru ca încercările modelului funcţional al instalaţiei de creştere superintensivă a peştilor în sistem recirculant să se poată desfăşura în condiţii optime. Augustin POP. Metodica de încercări este structurat în zece capitole care prezintă etapele ce trebuie parcurse la încercarea sistemului. "INMATEH 2007-V "/ 2007/Pagina 103-108 /ISSN 1583-119 / simpozionul: PROCESAREA ŞI VALORIFICAREA .expertiza tehnică finală a modelului experimental.verificări generale şi expertiza tehnică iniţială. 5. Întocmirea metodicii de încercări. nitriţilor. . ARTICOLE PUBLICATE 1 „Utilizarea pompelor de căldură pentru încălzirea/răcirea apei din sistemele recirculante de creştere superintensivă a peştilor“.concluzii.laborator de analiză a apei.pentru determinarea oxigenului dizolvat şi a temperaturii. . . . Sistem de monitorizare a calităţii apei 4. Utilităţile necesare experimentărilor sunt: . aparatura folosită. în gol şi în sarcină.

Valentin Popovici . DAVID Petru. Szarvas. DAVID Petru. IPA Craiova. pag. Ed. Iulie 2008 5 „Solutii si realizari in domeniul acvaculturii superintensive prin utilizarea sistemelor recirculante de crestere a pestilor“.Bucureşti . Fundatia pentru Democratie si Libertate din Romania. DESPA Gheorghe.A VIEW POINT UPON THE . pag. pag. POPOVICI Valentin. Centrul pentru Studii Strategice si Internationale din Washington. „Experimental farm for sturgeons breeding”. DAVID Petru. Augustin Pop. Hungary. Eng. 28-29 Aprilie şi publicată în Revista AACL Bioflux Vol 2. Valentin POPOVICI – 34th Scientific Conference on Fisheries & Aquaculture. POPOVICI Valentin. ISBN 978-963-9909-40-3. Nyiregyhaza. Agroprint. POP Augustin POPOVICI Valentin a 6-a Conferinţa internaţionala SIPA 2009. 333 – 342 5 4 „Sisteme acvacole recirculante de crestere superintensiva a pestilor”. pag. Hungary. Conferinţa internaţională. Phd. Ed. POPOVICI Valentin. POPOVICI Valentin. DAVID Petru.191 – 194 ARTICOLE ACCEPTATE PENTRU PUBLICARE 1. Lucrări ştiinţifice Facultatea de Agricultură. Petru DAVID. 489 – 496 3 „Energetic consumption optimization for an aquatic recirculating aquatic system by using heat pumps”. ACME IASI 2008 A 3-a Conferinţa internaţională. care a avut loc în cadrul Expozitiei internationale de produse si echipamente din industria alimentară IndAgra Food – 2008 6 „Energetic consumption analysis in a recirculating aquatic system (ras) for superintensive fish breeding”. Camera de Comert. ACVAPEDIA 2009. ISSN 1583 – 1019.INTERNATIONAL CONFERENCE ON FISHERY AND AQUACULTURE . Dorel Lazu. POP Augustin. Neculai Patriche. Timişoara 2008. POPOVICI Valentin. Conferinta „Competitivitate versus dezvoltare durabila?” organizata de EconomixNews – CIT-ENI Romania. 2009.88 – 96 9 „Experimental installation for fish breeding in a recirculating system”.10 – 15 7 „Considerations upon energetic efficiency of an recirculating aquatic system (ras) for super intensive fish culture”. octombrie 2008. Eng. POP Augustin. POP Augustin. POP Augustin. Augustin POP. Institutul National de CercetareDezvoltare pentru Stiinte Biologice (INCDSB). Concepte avansate în ingineria mecanică ISSN 1011 – 2855. Timisoara. POPOVICI Valentin.Eng. ISSN 1583 – 1019. Conferinta „Dezvoltarea si integrarea biotehnologiilor in procesul de retehnologizare a industriei alimentare romanesti” organizata de Economix News – CIT ENI Romania in parteneriat cu CSIS. FDCL. „Pilot station for testing the technologies used at intensive breeding of fish in water recirculating systems” Petru David. ISSN 1221 – 5279. POP Augustin. Institutul pentru Bioresurse Alimentare (IBA). GÂNGU Vergil. Revista INMATEH nr 29/2009. publicata in Integrated Systems for Agri-food Production –Agri-food Production for XXI Century-. POP Augustin. DESPA Gheorghe. DAVID Petru. Industrie si Agricultura din Calarasi. POP Augustin. 2009 ISSN 1844 – 8143.EFICIENTĂ A PRODUSELOR AGRICOLE ÎN SCOPUL CREŞTERII CALITĂŢII VIEŢII ÎN MEDIUL RURAL 2 „Heat pumps installation for heatingcooling the water from recirculating aquatic systems”. 12 – 14 noiembrie 2009. pag. DAVID Petru. DAVID Petru. POPOVICI Valentin. DAVID Petru.153 – 159 8 „Experimental aquatic system for super-intensive breeding of fish”. LAZU Dorel. 2010 2. pag. Revista INMATEH nr 26/2008 . BESSENYEI GYORGY.

„Recirculating aquatic system. INTERNATIONAL CONFERENCE ON FISHERY AND AQUACULTURE . Dorel Lazu. ROMANIA. May 26-28th. modular. ROMANIA. Neculai Patriche. for intensive breeding of fish” Augustin Pop.SUSTAINABLE MANAGEMENT OF THE WATER RESOURCES IN THE BALKAN AREA Galati. May 26-28th. Petru David. 2010 3.A VIEW POINT UPON THE SUSTAINABLE MANAGEMENT OF THE WATER RESOURCES IN THE BALKAN AREA Galati. 2010 . Valentin Popovici.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful