You are on page 1of 11

INSTALATIA DE BALAST - SANTINA

Instalatiile de balast - santina se utilizeaza pentru corectarea pozitiei centrului de masa al navei prin ambarcarea, transferarea si evacuarea peste bord a balastului lichid, precum si pentru evacuarea peste bord a apelor colectate in santina. Instalatiile de balast - santina sunt formate din circuite de balastare si circuite de drenare, interdependente intre ele, putand avea pompe comune si portiuni comune de conducte. Aceasta grupare a doua instalatii diferite ca destinatie este permisa de agentul de lucru comun, apa de mare si de amplasarea ambelor instalatii la nivelul fundului navei. Se obtine astfel utilizarea unui numar mai mic de pompe, tubulaturi de lungime mai redusa si deci se reduc masa si volumul instalatiei. Cerintele impuse instalatiilor de balast - santina sunt: sa asigure corectarea pozitiei centrului de masa a navei conform necesitatilor impuse de stabilitatea navei, in timp util; sa dreneze sau sa umple complet tancurile, sa dreneze casetele de santina si coferdamurile, atat pentru nava cu asieta dreapta, cat si pentru inclinari indelungate, transversala de maxim 15 si longitudinala de maxim 5; sa functioneze astfel incat sa fie excluse posibilitatea inundarii arbitrare a navei, degradarea de catre apa a marfurilor sau patrunderea apei in combustibil; sa nu polueze acvatoriile cu apa amestecata cu reziduri petroliere sau cu alte produse prevazute in conventiile internationale; sa corespunda cerintelor impuse de registrele de clasificatie la construirea navelor si echipamentelor lor, in vederea prevenirii poluarii cu hidrocarburi ca si regulilor internationale privind poluarea, ca de pilda MARPOL din 1973 cu protocolul din 1978; sa dispuna de mijloace de actionare locala si de la distanta a pompelor, de aparate pentru masurarea cantitatii de apa in locurile de colectare; sa dispuna de mijloace de conducere a apei catre locurile de colectare; sa fie executate din materiale rezistente la actiunea apei de mare; sa aiba cat mai putine armaturi de manevra si fitinguri demontabile. 1. Instalatia de balastare a navei Acestea deplaseaza centrul de greutate al navei, pentru a o aduce la asieta dorita, prin ambarcarea, deplasarea sau debarcarea balastului constituit din apa de mare. In acest scop instalatia de balast dispune de tancuri de balast unite prin tubulaturi prin care apa este deplasata cu pompe de balast. 1.1. Elemente de constructie Instalatia de balast a unei nave este independenta de celelalte instalatii, dar pentru marirea sigurante 737s1815h i de functionare, ea se racordeaza cu instalatia de santina. Sorburile conductelor din tancurile de balast nu au filtre, armaturile lor de inchidere nu sunt cu retinere, pentru ca in tubulatura de balast apa circula in ambele

sensuri. Manevrarea armaturilor de inchidere poate fi facuta manual, precum si de la distanta, prin comanda hidraulica, pneumatica sau mecanica, solutia folosita depinzand de amplasarea echipamentului si de gradul necesar de mecanizare sau automatizare a functionarii acesteia. Toate armaturile de reglaj si casetele de valvule se amplaseaza de obicei in zona compartimentului in care se monteaza si pompele de balast. Fiecare tanc este deservit de o conducta independenta, in sistem centralizat, iar toate conductele ajung in compartimentul masini printr-un coridor central, special construit in acest scop, sub puntea dublului fund (la navele mari).
In fig.14 este reprezentata schema instalatiei de balast a unui cargou multifunctional de 15000 tdw (1- afterpic; 2- sorb; 3- pompa de balast; 4- armatura de inchidere; 5- valvula de fund (kingston); 6- caseta de valvule; 7- tanc lateral inferior de balast; 8- tubulatura de balast; 9- tanc de combustibil; 10- perete de coliziune; 11forpic; 12- armatura de inchidere, cu actionare de pe punte, a comunicatiei cu forpicul; 13- armaturi de golire, cu actionare de pe punte, a tancurilor superioare laterale 14; 15- puntea principala; 16 filtru; 17- armatura de bordaj).

Pe conducta care duce la forpic, in interiorul tancului se monteaza armatura de inchidere 12, actionata de pe puntea peretilor etansi, in scopul preintampinarii inundarii navei prin tubulatura de balast, atunci cand in forpic apare gaura de apa. Umplerea tancurilor de sub linia de plutire poate fi realizata si gravitational. Sorburile, executate ca ajutaje convergente (palnii de aspiratie), se plaseaza in pupa fiecarui tanc, in zona planului diametral. In scopul golirii complete a tancului se pot utiliza si sorburi plasate in zona gurnei. Fig.14
O constructie deosebita are valvula de ambarcare a apei, denumita valvula kingston, care poate fi de fund (fig.15) sau de bordaj (fig.16), montata pe un cheson,

la care se deosebesc: 1- armatura de inchidere; 2,3- conducte de alimentare cu abur si cu aer comprimat; 4- racord de aerisire; 5- tub inelar perforat pentru dezghetare si suflare cu abur sau aer comprimat; 6- gratar.

Fig.15

Fig.16

Cantitatile de apa din tancuri se controleaza cu nivelmetre ale caror indicatii sunt transmise la postul de comanda, de unde se executa sau se comanda manevrele de exploatare a instalatiei de balast. Tubulatura instalatiei de balast trebuie sa fie amplasata astfel incat sa functioneze si la inclinari transversale de maximum 5 si sa nu fie expusa inghetarii. De asemenea, ea trebuie sa aiba mijloace de golire (armaturi, dopuri). Tevile instalatiei de balast se probeaza hidraulic, impreuna cu armaturile de inchidere, la cel putin 4 bari. In instalatiile de balast se utilizeaza pompe centrifugale dotate cu mijloace de autoamorsare. Pentru dublarea pompelor de balast pot fi folosite pompe de serviciu general, pompe de incendiu si pompa circuitului exterior de racire a motorului principal. In cazul folosirii pompei de incendiu pentru umplerea tancurilor de balast, presiunea de probare a tubulaturii de balast este data de presiunea de functionare a pompei de incendiu. Este interzisa folosirea pompei de incendiu in instalatia de balast ale carei tancuri sunt mixte, servind si pentru depozitarea combustibilului. 1.2. Elemente de exploatare Inainte de a incepe exploatarea unei instalatii de balast, dupa construirea sau refacerea ei, se procedeaza la probare.

Instalatia de balast se verifica si se probeaza dupa terminarea lucrarilor de amenajari, curatire, vopsire sau cimentare a tancurilor de balast, si dupa executarea si probarea tubulaturilor de sonda si de aerisiri. Initial se verifica traseele de tubulaturi, montarea pompelor, tubulatura de sonde si tubulatura de aerisiri. Se controleaza existenta si corectitudinea amplasarii dopurilor si armaturilor de golire a instalatiei. Apoi se trece la probarea in functionare a instalatiei, conform schemei din documentatia tehnica a navei. Se realizeaza umplerea tancurilor cu pompa de balast si cu pompa de rezerva, masurand timpii de umplere, mai ales pentru tancul cel mai indepartat si determinand debitul mediu al pompei de umplere. Umplerea tancurilor se opreste numai dupa ce apa a refulat prin aerisiri, verificandu-se astfel etanseitatea aerisirilor si capacelor de vizitare a tancurilor. Se golesc tancurile cu pompa de balast si cu pompa de rezerva, masurand timpul de golirecu pompa de balast a celui mai indepartat tanc amplasat in dublul fund si determinand debitul mediu. Golirea tancurilor se opreste numai dupa ce pompele nu mai aspira. Dupa oprirea pompei se masoara nivelul apei ramase in tanc. Se verifica etanseitatea instalatiei si a armaturilor efectuandu-se o proba de vacuum cu tancurile goale, utilizand dispozitivele de autoamorsare a pompelor sau dispozitivul centralizat de vacuum. Se verifica umplerea gravitationala a tancurilor, se executa operatii de transferare a balastului intre forpic, afterpic si tancurile laterale. In timpul functionarii trebuie verificata posibilitatea efectuarii manevrelor conform schemei, accesibilitatea de manevrare a armaturilor si alte conditii de exploatare. De asemenea se urmareste functionarea normala a pompei, notandu-se parametrii de functionare pentru fiecare manevra. Se verifica functionarea necavitationala a pompei (zgomote puternice, pocnituri, reducerea debitului). Se probeaza functionarea pompei de balast si in instalatiile unde ea este folosita ca rezerva (incendiu, santina, racire motor, etc.). Inainte de verificarea functionarii instalatiei se verifica functionarea pompei in regim nominal, timp de cel putin 2 ore. Se inregistreaza puterea absorbita de electromotor la functionarea pompei in regim nominal. Durata efectiva de functionare in regim nominal depinde de puterea electromotorului. Dupa construirea navei, instalatia de balast se verifica si se receptioneaza definitiv in timpul probarii navei la cheu. La plecarea in probele de mars nava trebuie sa aiba instalatia de balast, impreuna cu tancurile ei, predate si receptionate definitiv.

In exploatarea curenta, in timpul functionarii instalatiei de balast trebuie urmarite indicatiile manovacuummetrelor si manometrelor. Se recomanda ca armaturile sa nu functioneze decat complet inchise sau deschise, dupa necesitate. Pe parcursul exploatarii instalatiei trebuie urmarita starea de consumare a protectoarelor catodice din zinc, inlocuindu-le la nevoie. La terminarea balastarii sau debalastarii cu pompa centrifugala, trebuie inchisa armatura de pe ramura de refulare, oprita si inchisa armatura de pe ramura de aspiratie. In vederea conservarii instalatiei de balast se realizeaza golirea ei, demontarea armaturilor, protejarea elementelor componente cu unsoare consistenta, montarea la loc si pastrarea in pozitie inchisa. 2. Instalatia de santina In cadrul functiei de drenaj, instalatia de santina asigura evacuarea peste bord a apei colectate in santina in conditii normale de exploatare. Ea poate proveni din: scapari prin presetupele armaturilor de inchidere si a tubului etambou, purjarea sticlelor de nivel, condensarea pe bordaje a vaporilor de apa din aer, spalarea puntilor de sub linia de plutire si stingerea incendiilor. In cadrul functiei de salvare, instalatia asigura evacuarea cantitatilor mari de apa patrunse in caz de gaura de apa. Navele la care probabilitatea producerii gaurii de apa este mare (remorchere de port, spargatoare de gheata, nave militare) dispun de instalatii autonome de salvare, in afara de instalatia de santina. 2.1. Elemente de constructie Pentru colectarea apei, instalatia dispune de casete de santina, de volum minim 0,2 m3, amplasate la puntea dublului fund in cele doua borduri ale sectiunii transversale din pupa fiecarui compartiment drenat. Pentru latimi peste 20 m, se recomanda amplasarea casetelor de santina si in planul diametral.

Fig.1 Instalatia de santina trebuie sa asigure evacuarea apa din oricare caseta colectoare sau canal de santina, pentru inclinari indelungate ale navei de maxim 15 in plan transversal si 5 in plan longitudinal. Compartimentul masini in care se colecteaza si reziduri petroliere, trebuie sa fie drenat independent de magazii, iar fiecare caseta colectoare trebuie sa dispuna si de tubulatura autonoma de drenare. La capetele racordurilor de aspiratie se monteaza sorburi cu filtre de protectie si armaturi de retinere.

Pe racordurile de drenaj ale compartimentelor masini si caldari, precum si pe magistralele de santina se monteaza filtre de namol. Intrucat se monteaza pe ramurile de aspiratie ele trebuie sa fie ermetice, dar usor accesibile pentru vizitare si curatire. In figura 1 este reprezentata schema instalatiei de santina a unui cargou de marfuri generale: Elemente componente : 1- pompa santina CM ; 2- filtru ; 3- pompa balast santina ; 4- pompa santina magazii de marfa; 5- sorburi salvare; 6- sorb drenare; 7- casete valvula drenare; 8- caseta valvule santina magazii de marfa; 9- sistem de comanda si control al descarcarilor; 10-pompa de apa peste bord ; 11- separator reziduri petroliere; 12- armatura de bordaj; A-bordaj; B- dela scurgeri separator combustibil; C- de la scurgeri separator ulei; D-magistrale santina magazii marfa; E- de la diesel generatoare; F- de la caldarina; G- scurgere in santina; H- la tanc reziduri petroliere. Conform schemei, in conditii normale de exploatare apa colectata in santina compartimentului masini este drenata prin circuit separat, care dispune de separatorul de reziduri petroliere 11, conform conventiei internationale pentru prevenirea poluarii de catre nave, MARPOL 73/78 . Apa colectata in magaziile de marfa ajunge prin traseele D in caseta de valvule 8 si este evacuata peste bord, cu pompele 4 sau 3, fara a fi nevoie de trecerea prin separatorul 11. In caz de incendiu sau gaura de apa in compartimentul masini, debitul necesar este mult mai mare decat al pompei 1, si atunci sunt folosite circuitele casetelor colectoare 5, deservite direct de pompele 4 si 3 sau de o pompa avand debitul mult mai mare, ca de pilda pompa de apa de peste bord 10. Pe navele de pasageri, nave spargatoare de gheata, remorchere si alte nave cu destinatie speciala se utilizeaza pentru salvare pompe sumersibile sau un astfel de aranjament incat una din pompe sa poata deservi orice compartiment inundat. De asemenea, armaturile sunt telecomandate dintr-un loc dispus deasupra puntii peretilor etansi, iar pentru masurarea de la distanta a nivelului de apa, compartimentele sunt inzestrate cu mijloace pentru teleindicarea acestuia. Pentru drenarea compartimentelor mici, departate de compartimentul masini, se utilizeaza sisteme autonome cu ejector apa-apa, pompe cu piston transportabile actionate manual sau racorduri flexibile, legate la tubulatura de aspiratie a apei din compartimentele invecinate. Se recomanda ca pompele de santina sa fie amplasate in compartimente etanse. Pentru impiedicarea patrunderii apei dintr-un compartiment in altul prin instalatia de santina, pe tubulatura ei se monteaza armaturi de retinere si de retinere - inchidere . Fiecare nava trebuie sa dispuna de minim doua pompe de santina antrenate mecanic, capabile sa dreneze orice compartiment si sa asigure in conductele magistrale viteze de deplasare a apei de minim 2 m/s, pentru diametre interioare reglementate de

registrele de clasificatie. La navele de pasageri de cursa lunga, in functie de categoria navei, se ajunge la 3-4 pompe de santina. Debitul total al pompelor de santina trebuie sa fie superior debitului pompelor de incendiu la toate navele, cu exceptia petrolierelor. Ca pompa de santina poate fi utilizata cea de balast sau alta pompa cu destinatie generala actionata mecanic, cu conditia ca debitul si inaltimea ei de aspiratie sa fie suficiente pentru drenarea celui mai indepartat compartiment. Pompele de santina trebuie sa fie autoamorsabile sau sa fie deservite de un sistem centralizat de amorsare prin vidare. Compartimentele de pompe ale petrolierelor se dreneaza cu pompe de santina amplasate in aceste compartimente sau cu pompele de curatire sau de marfa ale petrolierelor, in care caz pe tubulaturile de legatura trebuie sa fie montate armaturi de izolare. Coferdamurile petrolierelor sunt drenate cu pompe sau ejectoare, iar compartimentele prova, amplasate in afara magaziilor de marfa, sunt drenate prin instalatii autonome dotate cu pompe sau ejectoare apa - apa, care primesc agentul de lucru de la instalatia de stingere cu apa. In general, instalatiile de santina utilizeaza pompe centrifugale cu sistem de amorsare sau pompe cu piston, cu debite (15.400)mc/h, sarcini totale (10.30) mCA si inaltimi de aspiratie (5.6) mCA. Circuitele instalatiilor de santina se executa din tevi de otel sudate longitudinal pentru constructii (STAS 7657 -80), zincate pana la grosimi de 120 m pentru apa de mare si 100 m pentru apa dulce, sau acoperite la interior cu polietilena. 2.2. Elemente de exploatare Inainte de a incepe exploatarea unei instalatii de santina, dupa construirea sau repararea ei, se procedeaza la probare. Initial se verifica montarea corecta a elementelor instalatiilor conform schemei, calitatea montajului, se controleaza existenta si corectitudinea de amplasare a dopurilor si armaturilor de golire a instalatiei. Se trece apoi la verificarea functionarii in regim nominal a pompelor de santina si a pompelor de rezerva care apartin altor instalatii. Durata de probare este minimum 2 ore de functionare neintrerupta si depinde de puterea electromotoarelor de actionare. In timpul probarii se noteaza debitul si sarcina pompei, precum si puterea electrica a motorului. Se verifica, de asemenea, etanseitatea instalatiei si armaturilor, efectuandu-se o proba de vacuum, cu casetele din compartimente goale, utilizand mijloacele de autoamorsare ale instalatiei individuale sau centralizate. Instalatia de amorsare din figura 18 deserveste centralizat mai multe pompe.

8 10 Umplere cu apa dulce

4 Drenaj si preaplin De la alte pompe 1 3 2 la santina De la alte pompe

Fig.2 Elemente componente : 1- pompa centrifugala; 2- valvula de amorsare automata cu flotor si ventil inchis - deschis ; 3- valvula de izolare instalatie; 4- tanc de vacuum; 5valvula de retinere; 6- pompa de vacuum; 7- starterul pompei de vacuum; 8- presostat pornire pompa de vacuum la scaderea lui in sistem si de oprire la atingerea vacuumului reglat; 9- manovacuummetru; 10- separator de apa cu racire ce serveste ca rezervor de amorsare pentru pompa de vacuum si pentru evacuarea aerului din sistem. Instalatia se verifica in functionare prin umplerea cu apa a casetelor de santina din magaziile de marfa si prin golirea lor cu pompa principala si pompa de rezerva. In timpul probarii se verifica debitul pompei, functionarea ei necavitationala, posibilitatea manevrarii comode a armaturilor, amplasarea si functionarea corecta a aparaturii de masura si control. Se noteaza parametrii de functionare ai pompei in timpul golirii tuturor casetelor de santina. Pentru compartimentul masini functionarea instalatiei se verifica in mod similar, proband aspiratia cu pompa principala si cu cea de rezerva, la toate sorburile compartimentului. Separatorul de reziduri petroliere al instalatiei de santina se probeaza separat, ca o instalatie de sine statatoare. In exploatarea curenta, in timpul functionarii instalatiei de santina, trebuie urmarite indicatiile manovacuummetrelor. Golirea completa a unei casete de santina este semnalizata de manovacuummetru, care indica presiunea atmosferica. Functionarea in continuare a pompei de santina, pentru golirea celorlalte casete, este posibila numai dupa izolarea ramificatiei cu caseta golita.

Se recomanda ca armaturile sa nu functioneze decat complet inchise sau complet deschise, pentru a reduce la minimum pierderile locale de sarcina provocate de ele. Pe parcursul exploatarii instalatiei, trebuie urmarita starea de consumare a protectoarelor catodice, inlocuindu-se la nevoie. Daca pentru drenare se foloseste o pompa centrifuga, la terminarea operatiei, inainte de oprirea pompei, trebuie inchisa armatura pe ramura de refulare, iar dupa oprire, se inchide si armatura de pe ramura de aspiratie. In acest fel se obtine dezamorsarea pompei. Toate casetele de santina ale navei trebuie drenate in fiecare cart, consemnandu-se acest fapt in jurnalul de bord. In exploatarea instalatiei de santina trebuie acordata o mare atentie prevenirii poluarii apei de mare, conform prevederilor Conventiei Internationale Marpol 73/78. Pentru aceasta apa colectata in santina compartimentelor de masini si caldari poate fi evacuata peste bord numai prin separatorul de reziduri petroliere. Nerespectarea acestei Conventii, prin evacuarea peste bord a rezidurilor de hidrocarburi, constituie o abatere grava care se sanctioneaza cu amenzi severe. In cazuri de forta majora (incendiu sau gaura de apa) cand pentru evacuarea apei din compartimentele de masini sau caldari sunt necesare debite mult mai mari, conform Conventiei sus amintite, se permite evacuarea directa a apei, fara retinere a rezidurilor petroliere. In schema din figura 1 sunt folosite sorburile casetelor de santina 5, racordate la pompele de drenare a magaziilor de marfa 4 si 3, cu debite mari, care evacueaza peste bord, fara a utiliza separatorul de reziduri petroliere.