You are on page 1of 2

S.N.S.P.

A
Masterat de Comunicare Managerială şi Resurse Umane

Disciplina : Sănătate Organizaţională Proiect (Reaction Paper)

Anton Andreea-Adriana Anul 2,zi

27.11.2009 Bucureşti

consider că textul prezentat este actual în ciuda depăşirii de către România a perioadei de tranziţie. Stresul ocupaţional acţionează pe cele trei nivele prezentate de autor : la nivelul conducerii unei organizaţii prin intermediul normelor şi deciziilor guvernamentale care afectează direct activitatea organizaţiei respective. Stresul profesional la manageri : corelate ale personalităţii în contextul situaţiei socialeconomică din România. Astfel.” 1 îşi găseşte confirmarea în aceste observaţii. tot acest studiu este punctul de pornire al unor modele de management al stresului ce pot fi aplicate în organizaţii în speranţa obţinerii unor rezultate mai bune pe viitor şi al conştientizării necesităţii dezvoltării unor programe de pregătire a managerilor prin cursuri speciale. Însă la intersecţia tuturor acestor paliere pe care se resimte acţiunea stresului ocupaţional se află managerul. dar şi întreaga activitate a organizaţiei deoarece comportamentul managerului este direct influenţat de gradul de stres pe care acesta îl receptează. Conform acestei teorii. economice şi sociale . politic şi economic foarte specific. profesor universitar în cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Babeş Bolyai din Cluj-Napoca şi a apărut în 2004 în volumul „Noi tendinţe în psihologia personalităţii” la editura ASCR din Cluj. Având în vedere aceste aspecte. Titlul articolului. (ed. Consider că una dintre cele mai importante contribuţii pe care le aduce acest model este identificarea a 6 mari arii de intervenţie care vizează: condiţiile politice. performanţele profesionale şi consecinţele comportamentale . se pare că printre consecinţele stresului se numără atât reacţiile psihice cât şi cele fizice sau psiho-somatice (de comportament). teza de la care voi pleca în analiza textului va avea în vedere existenţa unei strânse corelaţii între mediu. acea persoană care trebuie să fie capabil să ofere o schemă viabilă de organizare şi conducere pentru a minimaliza efectele negative ale stresului ocupaţional asupra individului şi organizaţiei. feedbackul şi timpul. persoană şi răspunsul acesteia la stimuli externi (stresul fiind înţeles ca formă a unui dezechilibru în relaţia ce priveşte individul şi mediu înconjurător). H. În concluzie. Structura de personalitate a individului manager este in mod direct răspunzătoare de echilibrul pe care managerul reuşeşte să îl menţină între elementele producătoare de stres şi performanţa profesională. ideea centrală a articolului priveşte modul în care stresul ocupaţional afectează nu numai individul care este supus stimulilor ce produc stresul. Date fiind informaţiile prezentate şi analizate pe parcursul articolului nu am cum să nu fiu de acord că ipoteza conform căreia „o anumită structură de personalitate sau anumite dimensiuni de personalitate ar putea facilita un management sau control al stresului mai eficient. „Stresul profesional la manageri : corelate ale personalităţii în contextul situaţiei social-economică din România” este un bun indiciu cu privire la conţinutul acestuia. (2004). studiul efectuat a relevat faptul că se poate pune problema unui model al stresului ocupaţional în condiţiile unui context socio-cultural marcat de tranziţie de la un sistem social la altul . Noi tendinţe în psihologia personalităţii. Editura ASCR. Pe altă parte însă. În: Opre A. 1 Pitariu. diminuându-i în acest fel acţiunea. Specific României este însă raportarea stresului ocupaţional la situaţia politică şi economică marcată de tranziţie şi nesiguranţă.D. şi soluţiile propuse sunt încă necesare în organizaţii deoarece stresul este una dintre cele mai dificile probleme din cadrul unei organizaţii şi căruia managerul trebuie să îi găsească soluţia optimă. În opinia mea. la nivelul departamentelor a căror coordonare devine dificilă din cauza unor carenţe tehnologice şi de materie primă şi la nivelul angajaţilor care sunt nemulţumiţi de condiţiile de muncă şi salariu primit. . atributele şi caracteristicile personale care influenţează modul în care fiecare individ este afectat de stres . Iar ideea care stă la baza cercetării pe care autorul o prezintă în continuare porneşte de la diferenţele comportamentale (reacţii diferite în condiţii de stres organizaţional) ce pot fi explicate prin structura de personalitate sau dimensiunile acesteia ce diferă de la o persoană la alta. 93123. cerinţele postului de muncă (înţelese ca nişte forme de presiune) . autorul prezentând câteva aspecte ale stresului profesional şi modul în care acesta afectează mediul de lucru în România într-un context social. sunt de părere că modelul prezentat de autor (teoria MediuPersoană-Reacţie) este foarte potrivit pentru a explica problema stresului ocupaţional în România.Articolul la care vom face referire în continuare aparţine domnului Horia Pitariu. În final. Cluj-Napoca.).