You are on page 1of 49

Proiectarea instalatiei de separare prin

absorbtia in apa a amoniacului dintr-un
amestec gazos aer-amoniac






























CUPRINS:

Cap. I Tema de proiectare
1.1. Prezentarea temei
1.2.Functionarea instalatiei
1.3.Schema instalatiei
Cap. II Procese tehnologice de fabricatie
Cap. III Dimensionarea utilajelor
3.1. Alegrea tipului de coloana
3.1.1. Materiale de constructie si umpluturi pentru coloane
3.1.2. Dispozitive interioare pentru coloane cu umplutura
3.2. Bilant de materiale pentru absorbtie
3.3. Bilant termic la absorbtie si desorbtie
3.4. Calculul diametrului coloanei de absorbtie
3.5. Calculul inaltimii coloanei
3.6. Calcularea inaltimii coloanei de absorbtie
3.7. Dimensionarea racordurilor (absorbtie)
3.8. Dimensionarea racordurilor (desorbtie)
3.9. Dimensionarea schimbatoarelor de caldura
3.10. Dimensionarea pompei centrifuge
3.11. Dimensionarea ventilatorului
3.12. Dimensionarea rezervoarelor
Cap. IV Consumul de materii prime, auxiliare si utilitati
Cap. V Norme de protectia muncii, masuri P.S.I. si protectia mediului
Bibliografie










CAP. I –Tema de proiectare
1.1. Prezentarea temei

Sa se proiecteze o instalatie pentru separarea amoniacului in apa prin absorbtie
dintr-un amestec gazos aer-amoniac. Procedeul presupune desorbtia NH
3
.
Se dau urmatoarele date necesare pentru proiectare:
- Presiunea de lucru la absorbtiei: 1 ata;
- Debitul de amestec gazos: 4500 m
3
/h;
- Compozitia amestecului gazos initial: 5 %;
- Gradul de separare impus, minim: 94 %;
- Coeficientul de exces al absorbantului: 1,2;
- Concentratia initiala a amoniacului in absorbant: 0%;
- Temperatura absorbantului la intrare: 10
o
C;
- Presiunea aburului utilizat la desorbtie: 1 ata;
- Temperatura a solutiei la desorbtie: 60
o
C.

Utilitatile, apa potabila, canalizare, energie electrica, abur, aer, se vor asigura de
la platforma combinatului, unde va fi amplasata instalatia.

Instalatia poate fi automatizata si va functiona in regim continuu minim 300
zile/an in 3 schimburi.



















1.2. Functionarea instalatiei (vezi figura 1)
Amestecul gazos, aer-NH
3
, preluat cu ventilator (1) este trimis la partea
inferioara a coloanei de absorbtie (2). Absorbantul (apa) intra in coloana de absorbtie
(2) pe la partea superioara. Dupa contactarea fazelor, solutia amoniacala rezultata la
partea inferioara a coloanei este depozitata in rezervorul de solutie amoniacala (3).
Din acesta, folosindu-se pompa centrifuga (4), solutia amoniacala este trimisa in
coloana de desorbtie (5), dupa o preincalzire pana la temperatura de 60
o
C.
Pentru antrenarea amoniacului (pentru desorbtie) se foloseste abur ce se
introduce pe la partea inferioara a coloanei de desorbtie (5).
Lichidul fara amoniac, ce rezulta la partea inferioara a coloanei de desorbtie (5),
este depozitat in rezervorul de absorbant (6) de unde, folosindu-se pompa centrifuga
(7), este trimis la partea superiora a coloanei de absorbtie (2), dupa care racitorul (8)
il va raci.



























CAP. II – Procese Tehnologice de Fabricatie


Separarea NH
3
din amestecul gazos initial constituit din aer si NH
3
se
realizeaza prin absorbtie in apa, intr-o coloana.
Absorbtia este operatia prin care unul sau mai multi componenti dintr-un
amestec gazos se separa intr-un lichid selectiv in care componentii nu se dizolva.
Operatia inversa, prin care un gaz dizolvat intr-un lichid trece in faza gazoasa
se numeste desorbtie.

Clasificare:
a). Dupa natura interactiunilor care intervin intre moleculele de absorbant si,
moleculele substantei absorbite:
- absorbtie fizica;
- chemosorbtie;
b). Dupa natura si numarul straturilor moleculare care acopera suprafata:
- monostrat;
-multistrat;
c). Dupa gradul de localizare al moleculelor absorbite:
- absorbtie localizata;
- absorbtie nelocalizata;
d). Dupa mobilitatea moleculelor absorbite:
- absorbtie mobile;
- absorbtie nemobila.

Scopul absorbtiei:
- Indepartarea unui component nedorit dintr-un amestec gazos;
- Recuperarea unui component valoros dintr-un amestec gazos;
- Realizarea unei reactii in sistemul G-L.

Absorbtia se aplica pentru:
- Separarea CO
2
din amestecuri cu alte gaze prin absorbtie in apa sub
presiune, sau prin absorbtie in solutie de etanol amina;
- Separarea C
6
H
6
din gaze de cocserie prin absorbtie in ulei de gudron urmata
de desorbtie;
- Indepartarea CO din amestec cu N
2
si H
2
pentru sinteza NH
3
absorbtia se
face in solutie de cupru amoniacala;
- Chemosorbtia oxizilor de azot in apa la fabricarea HNO
3
;
- Absorbtia SO
3
cu formare de H
2
SO
4
monohidrat sau oleum.
Procedeele de absorbtie decurg pana la stabilirea echilibrului de baza cand
concentratia componentului solubil sau a solutiei in faza gazoasa sau in faza lichida
corespunde valorii de echilibru.

Difuzia
Definitie: Miscarea moleculelor unei substante printr-un mediu datorita
energiei termice. Factorul care reduce numarul de ciocniri intre doua coleziuni, vor
influenta pozitiv difuziunea.

Rectificarea
In rectificare, cele doua procese, fierberea lichidului si condensarea vaporilor
de apa, se repeta printr-o succesiune de contractari a celor doua faze: faza lichida si
faza de vapori.
Contactarea poate fi diferentiata sau in trepte si se realizeaza in aparate tip
coloana, numite coloane cu contact diferential sau continue si, coloane contact in
trepte sau discontinue.
Dupa fiecare contactare are loc o imbogatire a vaporilor in compusi usor
volatili si a saracirii lichidului in acelasi component.
Temperatura in coloana de rectificare variaza de la temperatura rezidului,
apropiata de temperatura de fierbere a componentului greu volatil care paraseste
coloana.
Coloana de rectiticare este imbogatita in doua faze de talerul pe care se face
alimentarea. Zona de deasupra acestui taler se numeste zona de concentrare, iar zona
de sub taler se numeste zona de epuizare.

Atmoliza
Atmoliza este operatia de separare a unor amestecuri gazoase prin
introducerea unor diferente de compozitie a gazelor in diferite zone si, separarea
zonelor de concentratie diferita cu ecrane perforate ce micsoreaza efectul convectiv
de amestecare a gazelor.
Gradientul de concentratie apare ca urmare a difuziunii in amestecul de gaze.
Dificultatea de a anihila efectul contrar a convectiei reduce aplicabilitatea industriala
a analizei.





CAP.III – Dimensionarea utilajelor

3.1. Alegerea tipului de coloana

Alegerea tipului de coloana cu talere sau cu umplutura depinde de mai multi
factori care au fost grupati in:
- Caracteristici constructive
- Factori hidrodinamici
- Caracteristicile gazelor participante.

Caracteristici constructive

a) Dimensiuni principale (inaltime, diametru)
La coloanele cu umplutura, spatial sunt delimitate pe inaltime (o coloana cu
umplutura necesita o inaltime mai mica decat o coloana cu talere). La coloanele cu
talere, spatial sunt limitate pe orizontala (coloanele cu talere necesita un diametru
mai mic decat coloanele cu umplutura).
b) Conexiuni laterale
Coloanele laterale cu umplutura nu necesita scoaterea sau introducerea
intermediara a unui lichid sau gaz. La coloanele cu talere este necesara scoaterea sau
introducerea intermediara a unui lichid.
c) Curatarea coloanei
La coloanele cu umlutura, curatarea se face numai in perioada reviziilor
anuale si consta in scoaterea umpluturii, sortarea si apoi spalarea ei. La coloanele cu
talere, curatarea coloanei trebuie efectuata periodic.
d) Costul coloanei
Coloanele cu umplutura sunt folosite pentru diametrele pana la 0,75m, iar
coloanele cu talere sunt folosite la diametre mai mari de 1,35m.










Factori hidrodinamici
a) Debitele celor doua fluide
La coloanele cu umplutura debitele de lichid si de gaz sunt prea mari, iar la
coloanele cu talere debitele sunt variabile.

b) Caderea de presiune
In operatiile effectuate sub vid se impune o cadere de presiune mica,
folosindu-se coloana cu umplutura. La coloanele cu talere caderile sunt mai mici.

c) Viteza de curgere
In coloanele cu umplutura faza gazoasa se gaseste in miscare turbulenta
rezultand un transfer de masa bun, cand determinat de viteza este transferul prin faza
gazoasa. La coloanele cu talere, faza lichida se gaseste in miscare turbulenta
favorizand sistemul in care viteza transferului de masa este determinat de rezistenta
fazei lichide.

d) Eficacitatea
La coloanele cu umplutura, dar si la cele cu talere, valorile eficacitatii variaza in
limite largi.

e) Functionarea discontinua
Coloanele cu umplutura cu diametre mari au masa foarte mare si prezinta
probleme deosebite la realizarea unei distributii uniforme a celor doua faze. La
diametre mai mici de 400 mm coloanele cu talere sunt greu de construit. La diametre
mari coloanele cu talere sunt mai ieftine decat cele echivalente cu umplutura.


Caracteristicile fazelor participante
a) Sisteme corozive
Este mai usor si mai ieftin sa se construiasca o coloana cu umplutura din
materiale rezistente la coroziune, decat o coloana cu talere care presupune un cost
foarte ridicat.

b) Sisteme care spumeaza
La coloanele cu umplutura pentru sistemele care spumeaza datorita
barbotarii in lichid se formeaza pe talere o emulsie fina G-L formata din picaturi de
lichid si spuma, care va determina o uniformizare a concentratiei in coloana si, prin
urmare o scadere a eficientei.


c) Sistemele care contin solid sau slamuri
Coloanele cu umplutura sunt sisteme care nu contin solide sau slamuri, iar
coloanele cu talere sunt sisteme care contin solide sau slamuri in concentratie mare.

d) Sisteme termostabile
Coloanele cu umplutura sunt sisteme stabile din punct de vedere termic, iar
coloanele cu talere sunt sisteme care nu prezinta stabilitate din punct de vedere
termic.

e) Sisteme vascoase
Coloanele cu umplutura sunt sisteme cu vascozitate mare, iar coloanele cu
talere sunt sisteme cu vascozitate mica.

f) Sisteme cu degajari de caldura
Daca efectul termic al procesului este mare la coloanele cu umplutura se
monteaza dispozitive pentru colectare si redistribuire. In cazul coloanelor cu talere se
monteaza serpentine de racire pe talere care favorizeaza absorbtia. Exista sisteme cu
degajari mari de caldura la absorbtie, iar la coloanele cu umplutura sunt sisteme cu
degajari neinsemnate de caldura la absorbtie.





















3.1.1. Materiale de constructie si umpluturi pentru coloane

a) Materiale de constructie
Corpul cilindric al coloanelor cu talere sau umplutura, se construieste din
otel carbon, fonta, oteluri special aliate cu Cr, Ni, Mo, oteluri emailate sau se
captuseste cu materiale rezistente la actiune coroziva a celor doua faze care participa
la absorbtie. Elementele interioare ale coloanelor cu umplutura si cu talere sunt
confectionate din materiale specificate anterior.
In cazul coloanelor cu umplutura, daca substantele cu care se lucreaza sunt
puternic corozive corpul acestor utilaje se captuseste in interior cu o caramida
antiacida.
Alegerea materialelor necesare pentru corpul si elementele interioare ale
absorbantului se face in functie de natura substantelor vehiculate in coloana, sub
actiunea lor coroziva. Materialul cel mai des folosit in industria chimica este tabla
din otel (otel carbon, otel slab aliat, otel aliat).
Tabla din otel aliat si otel slab aliat se poate utiliza frecvent in constructia
utilajelor cu conditia ca acestea sa nu contina fluide toxice, inflamabile, explozive
sau care dezvolta coroziunea fisurata sub sarcina.
Tablele din otel aliat se utilizeaza in cazul mediilor corozive si la
temperature ridicate. Fonta se utilizeaza pentru constructiile recippientilor care
lucreaza la presiuni interioare de calcul de 0,3-0,12 MPa si diametre mai mici de
3000-1000 mm. Fonta cu adaosuri de Cr, Ni, Mo, Si, poate fi utilizata in medii
corozive.
Fonta Ni este rezistenta la solutii alcaline, concentratii de H
2
SO
4
si alti acizi
anorganici la temperaturi de pana la 850
o
C.
Materialele metalice sulfuroase utilizate in constructia recipientilor, atat ca
material de baza cat si ca material de constructie, sunt: Al, Cu, Ni, Ti, Zn. Cu si
aliajele sale sunt folosite ca materiale de constructie pentru utilaje in cazul mediilor
corozive si temperaturi mai mici de 200
o
C, pentru medii puternic corozive. Ni in
stare pura sau aliat poate fi utilizat la topiri de alcooli.
Materialele nemetalice pot fi anorganice si organice. Dintre ele, cele
anorganice pot fi: sticla, gresia, portelanurile, acestea fiind recomandate la
temperaturi foarte ridicate.

Pentru alegerea corecta a unui otel inoxidabil sau orice alt material metalic,
se va tine seama de:
- Proprietatile fizice si chimice ale otelului;
- Conditiile de lucru (presiune, temperatura);
- Economia realizarii produsului pentru a avea fiabilitate ridicata.

b) Umpluturi pentru coloane
Umpluturile utilizate pentru coloane se pot imparti in 3 categorii:
- Corpuri de umplere de forma neregulata;
- Corpuri de umplere de forma definite;
- Gratare.
Pentru a fi eficiente umpluturile, trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
- Sa prezinte o suprafata cat mai uniforma raportata la unitatea de volum;
- Sa realizeze o distributie cat mai uniforma a fazei gazoase printre golurile
umpluturii;
- Sa prezinte rezistenta mica la curgerea fluidelor;
- Sa realizeze o amestecare buna a celor doua faze;
- Sa prezinte o rezistenta mecanica si chimica corespunzatoare;
- Sa fie ieftine.
Corpurile de umplere de forma neregulata, sunt in general foarte rar utilizate.
Pentru a obtine o marime cat mai uniforma este necesara o sortare cu atentie.
Corpurile de umplere pot fi asezate in mod regulat in coloana sau pot fi
turnate. La umpluturile asezate in vrac distributia lichidului depinde de forma si
marimea corpurilor de umplere, diametrul coloanelor, inaltimea straturilor, si
distributia initiala.
Umpluturile mici duc la formarea unor purje de lichid datorita efectelor
capilare ce apar la punctele de contact intre corpuri, ceea ce determina micsorarea
suprafetei udate a umpluturii si prin urmare scaderea eficacitatii coloanei.
In scopul realizarii unei bune distributii a lichidului in coloana, in sectiunea
transversala a straturilor de umpltura, se recomanda ca diametrul nominal al
corpurilor de umplere sa fie de cel putin 8 ori mai mic decat diametrul coloanei.
Evitarea formarii canalelor se face prin turnarea uniforma a umpluturii in
strat, distributia uniforma a fazei lichide, impartirea umpluturii in mai multe straturi
in care se interpune dispozitive interioare pentru redistribuirea lichidului.
Gratarele se construiescdin lemne, materiale ceramic, metalice, plastice, in
forma simpla de bare paralele sau forme complexe, care permit dirijarea celor doua
fluide. In timp ce gratarele simple se demonteaza usor, se realizeaza o scadere de
presiune si nu se infunda cand lichidul contine particole solide in suspensie.
Gratarele complexe asigura o umezire aproape completa a umpluturii, preintampina
aparitia unor curgeri partiale si a pungilor cu lichid.





3.1.2. Dispozitive interioare pentru coloane cu umplutura

Dispozitivele interioare care se utilizeaza in cazul coloanelor cu umplutura
sunt:
- Gratarele de sustinere a umpluturii;
- Distribuitoarele pentru faza lichida;
- Redistribuitoarele pentru faza lichida.

a) Gratarele de sustinere
Dintre cele mai vechi si mai simple gratare de sustinere sunt placile
perforate care isi gasesc si astazi o larga utilizare, in special cand se lucreaza cu
debite mici de lichid si gaz.
Sectiunea libera pentru trecerea celor 2 faze este mai mica decat in stratul de
umplere, fapt ce determina in cazul unor debite mari de lichid si gaz, o cadere mare
de presiune si o reducere a eficientei coloanei.

b) Distribuitoarele pentru faza lichida
Distribuitoarele au rolul de a asigura o repartizare uniforma a absorbtiei si
intreaga suprafata transversala a coloanei. Realizarea unei distributii uniforme a
lichidului determina eficacitatea ridicata a coloanei de absorbtie cu umplutura.
Distribuitoarele tip dus se confectioneaza dintr-o centrala de alimentare
prevazuta cu ramificatii, din mai multe inele concentrice, din teava sau dintr-o teava
cu duzina la un capat.
Aceste distribuitoare sunt recomandabile atunci cand presiunea lichidului
este mai mare si cand absorbantul este lipsit de impuritati mecanice.
Distribuitoarele tip taler sunt formate dintr-o placa cu diametrul de 250-180
mm, prevazuta cu orificii circulare cuprinse intre 25-500mm.
Distribuitoarele cu jgheaburi sunt formate dintr-un anumit numar de
jgheaburi prevazute cu creneluri in forma de V, pe peretii laterali.
Sunt recomandate pentru coloane cu diametre mari si pot realiza distributia
uniforma a unor debite specifice de 5-120 m
2
/h.
Distribuitoarele cu preaplinuri se utilizeaza la coloane cu diametre mici. Ele
sunt formate dintr-o placa suport prevazuta cu orificii in care se fixeaza tevi cu un
decupaj in forma de V.

c) Redistribuitoare pentru faza lichide
Necesitatea mai multor straturi de umplutura intr-o coloana, necesita
folosirea unor dispozitive de redistribuire a lichidului.
Pentru redistribuirea lichidului pot fi utilizate dispozitive de distributii sau
dispozitive speciale cunoscute sub denumirea de redistribuitoare.
Aceste redistribuitoare constau in doua placi suprapuse, ce indeplinesc rolul
de suport redistribuitor alimentar si evacuare a fazelor.
Placa superioara este identica gratarului de sustinere, iar placa inferioara este
prevazuta cu un orificiu de diametru de 3-5 cm, in care se fixeaza tevile.
Conurile de distributie sunt cele mai simple dispozitive care se aseaza unul
fata de altul la distanta de 1,5-2 cm, in care se fixeaza tevile de diametrul coloanei si
prezinta ca dezavantaj principal, forma sectiunii coloanei.
Conurile cu gauri stantate sunt mai complicate din punct de vedere
constructiv, dar asigura o ingustare mai redusa a sectiunii aparatului.































3.2. Bilant de materiale pentru absorbtie

Operatia de absorbtie presupune existenta a doua faze: gazoasa si lichida,
care sunt constituite din unul sau mai multi componenti.
Pentru simplificarea bilantului de materiale, se considera faza gazoasa
formata din componentii A si B, A fiind solutul si B solitul, iar faza lichida din
componentul A provenit din faza gazoasa si B fiind absorbant.


L, Xi G, Yf
















L, Xf G, Yi
Fig. 2. Coloana de absorbtie cu fluxurile de materiale care intra in procesul de
absorbtie

G – debitul de gaz inert ce trece prin coloana (aer) kmoli/h;
Y
i
– raportul molar intre amoniac si aer la intrarea in coloana, kmoli NH
3

/kmoli aer;
Y
f
– raportul molar intre NH
3
si aer la iesirea din coloana;
L – debitul de absorbant (apa) kmoli/h;
X
i
– raportul molar intre NH
3
si H
2
O la intrarea in coloana, kmoli NH
3
/kmoli
H
2
O;
X
f
– raportul molar intre NH
3
si H
2
O la iesirea din coloana kmoli NH
3
/kmoli
H
2
O;
N
A
– cantitatea de amoniac care se transfera cu unitatea de masura kmol/h

Bilantul la absorbtie:

4500 =
v
M h m /
3


2 , 1
% 94
% 5
=
=
=
|
o
i
y

( ) ( )
A i f f i
N G Y Y L X X = ÷ = ÷ kmol NH
3
/h

NH3/h kmoli 84 , 190
4 , 22
100
5
1 4500
4 , 22
100
1
= ¬
|
.
|

\
|
÷
=
|
.
|

\
|
÷
=
G G
y
M
G
i
V

100
i
i
i
y
Y
y
=
÷

0526 , 0
5 100
5
= ¬
÷
=
i i
Y Y kmoli NH
3
/kmoli aer
1
100
f i
Y Y
o | |
= ÷
|
\ .

0031 , 0
100
94
1 0526 , 0 = ¬
|
.
|

\
|
÷ =
f f
Y Y kmoli NH
3
/kmoli aer
( ) 4465 , 9 0031 , 0 0526 , 0 84 , 190 = ¬ ÷ =
A A
N N kmoli NH
3
/h

x y
0,0212 0,0159
0,0264 0,0200
0,0318 0,0244
0,0422 0,0338
0,0548 0,0435
0,0795 0,0703
0,106 0,1007


Din grafic avem: 065 , 0
*
=
f
X
( ) 33 , 145
065 , 0
4465 , 9
0
min * min
*
min
= ¬ = = ¬ ÷ = L
X
N
L X L N
f
A
f A
kmoli NH
3
/h

396 , 174 33 , 145 2 , 1
min
= ¬ · = ¬ · = L L L L | kmoli H
2
O/h;
0 =
i
X
( )
L
N
X X X L N
A
f i f A
= ¬ ÷ · =
054 , 0
396 , 174
4465 , 9
= ¬ =
f f
X X kmol NH
3
/ kmol apa



Se completeaza tabelul urmator cu debitele si concentratiile fiecarui
component al fazei lichide si gazoase la intrarea si iesirea din coloana de absorbtie:





































































3.3. Bilantul termic la absorbtie si desorbtie

Bilantul termic la absorbtie

Din punct de vedere al regimului termic, absorbtia poate decurge izoterm sau
neizoterm. Este de preferat sa se realizeze izoterm, dar acest lucru complica mult
constructia utilajului. In cazul unor efecte reduse se conduce procesul de absorbtie
adiabat si prin ecuatii de bilant termic, se verifica temperatura maxima ce se poate
atinge in timpul procesului:
Ecuatia generala de bilant termic este urmatoarea:
Q
Gi
+ Q
Li
= Q
Gf
+ Q
Lf
+ Q
Ab
+ Q
p


Q
Gi
- fluxul termic introdus cu faza gazoasa initiala [W];
Q
Li
– fluxul termic introdus cu faza lichida initiala [W];
Q
Gf
– fluxul termic iesit cu faza gazoasa finala[W];
Q
Lf
- fluxul termic iesit cu faza lichida finala [W];
Q
Ab
– fluxul termic al procesului de absorbtie [W];
Q
p
– fluxul termic pierdut in mediul inconjurator [W].


( )
9 , 28
1
· =
· · + · =
G G
t Cp Y G Q
i
gi gi i i Gi

aer i NH i gi
Cp y Cp y Cp · ÷ + · = ) 1 (
3

1000 = =
aer gi
Cp Cp J/ Kg · K
C t
o
gi
10 =
276 , 5515 =
i
G Kg/h
( ) 925 , 5685 9 , 28 17 1 = · + · · = + · G Y G Y G
i i i

4
10 925 , 5685 10 1000 925 , 5685 · = · · =
Gi
Q W

li l i Li
t Cp L Q · · =
128 , 3139 18 = · = L L
i
Kg/h
l
Cp - caldura specifica a apei la intrare
4190 =
l
Cp J/ Kg · K
C t
o
li
10 =
4
10 946 , 13152 10 4190 128 , 3139 · = ¬ · · =
Li Li
Q Q W

( )
f g f f Gf
t Cp Y G Q · · + · = 1 ; Y
f
se neglijeaza.
f g f Gf
t Cp G Q · · =
333 , 5525 9 , 28 17 = ¬ · + · · =
f f f
G G Y G G Kg/h
1000 =
g
Cp J/ Kg · K
f Gf
t Q · · =
3
10 333 , 5525
t
f
– temperatura de absorbtie

( )
f l f f Lf
t Cp X L Q · · + · = 1
( ) 3299,222 1 = + ·
f f
X L Kg/h
4190 =
l
Cp J/ Kg · K
f Lf
t Q · · = 4190 222 , 3299
f Lf
t Q · · =
3
10 74 , 13823

Ab A Ab
H N Q A · =
095 , 160
18
17
N
A
= ¬ · · =
A f
N X L Kg/h
Ab
H A - efectul termic la absorbtie.
3
10 2048 · = A
Ab
H J/ Kg
4 3
10 456 , 32787 10 2048 095 , 160 · = ¬ · · =
Ab Ab
Q Q W

Ab p
Q Q · = % 10
4 4
10 7456 , 3278 10 2848 , 23470
100
10
· = ¬ · · =
p p
Q Q W

Din ecuatia: Q
Gi
+ Q
Li
= Q
Gf
+ Q
Lf
+ Q
Ab
+ Q
p
, t
f
= ?

4 4
3 3 4 4
10 7456 , 3278 10 456 , 32787
10 13823 10 333 , 5525 10 946 , 13152 10 925 , 5685
· + ·
+ · · + · · = · + ·
f f
t t

C t t
f f
0
4
4
37 , 28
10 9073 , 1934
10 0726 , 54905
= ¬
·
·
=

































Bilantul termic la desorbtie

Desorbtia se realizeaza prin antrenarea NH
3
cu un agent antrenant (abur cu
presiunea de 1 atm), bilantul termic furnizand informatii cu privire la cantitatea de
abur de antrenare necesara.
Ecuatia generala de bilant termic este urmatoarea:
O
Li
+ O
Gi
+ O
Ab
= O
Gf
+ O
Lf
+ O
p

O
Li
- caldura cu care intra faza lichida in absorbtie [W];
O
Gi
- caldura cu care intra faza gazoasa in absorbtie [W];
O
Gf
–caldura cu care iese faza gazoasa [W];
O
Lf
- caldura cu care iese faza lichida [W];
O
Ab
– caldura procesului de desorbtie [W];
O
p
– caldura pierduta in mediul inconjurator [W].

( )
li l f Li
t Cp X L O ' 1 · · + · =
( ) 3299,222 1 = + ·
f f
X L
4190 =
l
Cp J/ Kg · K
li
t ' - temperatura lichidului la desorbtie;
o
li
t 60 ' = C;
5
10 244 , 8294 60 4190 222 , 3299 · = · · =
Li
O W

( )
Ab ac aa Ab Ab Gi
r M M r M O · + = · =
aa
M - debitul de abur de antrenare
5 , 1
3
·
·
=
NH
abur A
aa
N
M
µ
µ
Kg/h abur
095 , 160 =
A
N
5790 , 0
7589 , 0
4 , 22
17
3 3
=
= ¬ =
abur
NH NH
µ
µ µ

4292 , 81
5 , 1 7589 , 0
5790 , 0 095 , 160
= ¬
·
·
=
aa aa
M M Kg/h abur
3
10 2264 · =
Ab
r J / Kg
( ) ¬ · · + =
3
10 2264 4292 , 81
ac Gi
M O
ac Gi
M O · · + · =
3 5
10 2264 10 557 , 1843 W
5
10 7456 , 3278 · = =
Ab Ab
Q O W

gf NH A Ab aa Gf
t Cp N r M O · · + · =
3

2000
3
=
NH
Cp J / Kg· K
C t
gf
0
100 =
5 3
10 747 , 2163 100 2000 095 , 160 10 2264 4292 , 81 · = ¬ · · + · · =
Gf Gf
O O W
ac Lf
ac lf l ac lf l Lf
M O
M t Cp M t Cp L O
· · + · =
¬ · · + · · = · · + · · =
3 5
10 419 10 946 , 13152
100 4190 100 4190 3139,128


ac p
Lf p
M O
O O
3 5
10 9 , 41 10 2946 , 1315
% 10
· + · =
· =


Din ecuatia de bilant rezulta:

¬ · = · ·
· · + · = · · + ·
· + · + · · + ·
+ · = · + · · + · + ·
5 3
3 5 3 5
3 5 3 5
5 5 3 5 5
10 441 , 3215 10 1 , 1803
10 9 , 460 10 9876 , 16631 10 2264 10 5466 , 13416
10 9 , 41 10 2946 , 1315 10 419 10 946 , 13152
10 747 , 2163 10 7456 , 3278 10 2264 10 557 , 1843 10 244 , 8294
ac
ac ac
ac ac
ac
M
M M
M M
M

328 , 178 =
ac
M Kg/h


ac aa abur
M M M + =
76 , 259 328 , 178 4292 , 81 = ¬ + =
abur abur
M M Kg/h
3.4. Calculul diametrului coloanei de absorbtie


Diametrul coloanei de absorbtie cu umplutura se determina cu ecuatia
debitului:
3600
4
3600
4
2
· ·
·
=
· ·
·
=
f
v
f v
v
M
D
v
D
M
t
t


v
M - debitul de amestec gazos prelucrat.
f
v - viteza fictiva

Viteza fictiva a gazului,
f
v , poate atinge valori atat de mari incat datorita
fortelor de frecare prin pelicula, lichidul se acumuleaza in goluri si gazul barboteaza
sub forma de bule pana cand greutatea coloanei de lichid este atat de mare incat
invinge rezistenta, dupa care procesul d acumulare a lichidului se reia.
In practica se prefera sa se lucreze la viteza apropiata de innec:
( )
i f
v v · ÷ = 9 , 0 7 , 0

Viteza de innec se calculeaza cu ecuatia lui Kaffarov:

125 , 0 25 , 0
3
16 , 0 2
75 , 1 022 , 0 lg
|
|
.
|

\
|
·
|
|
.
|

\
|
· ÷ =
|
|
.
|

\
|
· ·
· · ·
l
g
l
l g i
G
L
g
a v
µ
µ
µ c
q µ


a – suprafata specifica a umpluturii m
2
/m
3
;
ε – porozitatea stratului de umplutura m
3
/m
3
;
ρ
g
– densitatea gazului (aerului) Kg/m
3
;
ρ
l
– densitatea lichidului (apa) Kg/m
3
;
η
l
– vascozitatea dinamica a lichidului Cp;


C t
m Kg
t
g
a
f
g
f
g
0
3
37 , 28
/ 168 , 1
273
273
4 , 22
9 , 28
74 , 0
81 , 9
204
=
= ¬
+
· =
=
=
=
µ µ
c
1 =
l
q Cp
1000 =
l
µ Kg/m
3
.


125 , 0 25 , 0
3
16 , 0 2
1000
168 , 1
5515,276
3139,128
75 , 1 022 , 0
1000 74 , 0 81 , 9
1 168 , 1 204
lg
|
.
|

\
|
· |
.
|

\
|
· ÷ =
|
|
.
|

\
|
· ·
· · ·
i
v


( )
0599 , 0
2336 , 0
10 0599 , 0
4299 , 0 8685 , 0 75 , 1 022 , 0 0599 , 0 lg
6314 , 0 2
2
=
= ·
· · ÷ = ·
÷
i
i
i
v
v
v

97 , 1 =
i
v m/s
576 , 1 97 , 1 8 , 0 = ¬ · =
f f
v v m/s

3600 576 , 1
4 4500
· ·
·
=
t
D
005 , 1 = D m
1 =
STAS
D m





















3.5. Calculul inaltimii coloanei de absorbtie


Inaltimea coloanei de absorbtie se calculeaza prin 3 metode:

I. Calculul din suprafata de transfer
II. Calculul din inaltimea unitatii de transfer (IUT) si numarul unitatilor
de transfer (NUT)
III. Calculul din inaltimea echivalenta a unei trepte teoretice (IETT) si
numarul de trepte (n)


I. Calculul din suprafata de transfer:

med x med y A
X A K Y A K N A · · = A · · =
A
N - fluxul de NH
3
care este tranferat
y
K - coeficientul global de transfer de masa
A - suprafata de transfer de masa
med
Y A - forta motoare a transferului de masa

x
H
y
y
k
k
k
K
+
=
1
1

y
k - coeficientul individual raportat la faza gazoasa;
x
k - coeficientul individual raportat la faza lichida;
H
k - constanta lui Henry

( )
33 , 0 8 , 0
Re 2 , 0 1 , 0
g g g
Sc Sh · · ÷ =
g
g
g
a
q
q ·
·
=
4
Re
g
q - debitul masic specific de gaz
g
q - densitatea aerului la 28,37

2
4
STAS
g
D
G
q
·
·
=
t


532 , 1 = G Kg/s
95 , 1
1
532 , 1 4
2
= ¬
·
·
=
g g
q q
t

384 , 2012
10 019 , 0 204
95 , 1 4
Re
3
=
· ·
·
=
÷ g

3
10 019 , 0
÷
· =
g
q Pa· s

g g
g
g
D
Sc
·
=
µ
q

g
D - coeficientul de difuzie al amoniacului in faza de gaz
4
5 , 1
4
2 / 3
0
10 2296 , 0
273
37 , 28 273
10 198 , 0
÷ ÷
· = ¬
|
.
|

\
| +
· · =
|
|
.
|

\
|
· =
g
o
g g
D
T
T
D D
4
3
10 2296 , 0 168 , 1
10 019 , 0
÷
÷
· ·
·
=
g
Sc
7085 , 0 =
g
Sc

33 , 0 8 , 0
7085 , 0 384 , 2012 1 , 0 · · =
g
Sh
226 , 39 =
g
Sh

g
g g
g
g
g g
g
d
D Sh
k
D
d k
Sh
·
= ¬
·
=
g
d - diametrul echivalent al corpurilor de umplere pentru faza de gaz;
0145 , 0
4
= ¬
·
=
g g
d
a
d
c
m

0145 , 0
10 2296 , 0 226 , 39
4 ÷
· ·
=
g
k
062 , 0 =
g
k

RT
P
k k
g y
· =

P - presiunea atmosferica, Pa;
R - constanta generala a gazelor;
T - temperatura de absorbtie, L.

5
10 013 , 1 · = P Pa
37 , 301 8314
10 013 , 1
062 , 0
37 , 301 273
8314
5
·
·
· =
= + =
=
y
f
k
t T
R

3
10 506 , 2
÷
· =
y
k


5 , 0 5 , 0
Re 013 , 0
l l l
Sc Sh · · =

l
l
l
a
q
q ·
·
=
4
Re
l
q - vascozitatea apei la 28,37
o
C
3
10 87 , 0
÷
· =
l
q Pa· s
2
4
STAS
l
D
L
q
·
·
=
t

8719 , 0 = L Kg/s
11 , 1
1
8719 , 0 4
2
= ¬
·
·
=
l l
q q
t


3
10 87 , 0 204
11 , 1 4
Re
÷
· ·
·
=
l

01 , 25 Re =
l


l l
l
l
D
Sc
·
=
µ
q

9
10 76 , 1
÷
· =
l
D m
2
/s
9
3
10 76 , 1 1000
10 87 , 0
÷
÷
· ·
·
=
l
Sc
318 , 494 =
l
Sc

5 , 0 5 , 0
318 , 494 01 , 25 013 , 0 · · =
l
Sh
4454 , 1 =
l
Sh
l
D Sh
k
D
l k
Sh
l l
l
l
l
l
·
= ¬
·
=
0145 , 0
4
= ¬
·
= l
a
l
c

0145 , 0
10 76 , 1 4454 , 1
9 ÷
· ·
=
l
k
7
10 75 , 1
÷
· =
l
k

18
1000
10 75 , 1
7
· · = ¬ · =
÷
x
l
l x
k
M
k k
µ

5
10 9722 , 0
÷
· =
x
k


065 , 0
0526 , 0
*
= ¬ =
H
f
i
H
k
X
Y
k
809 , 0 =
H
k

5 3
10 9722 , 0
809 , 0
10 506 , 2
1
1
÷ ÷
·
+
·
=
y
K
5
10 196 , 1
÷
· =
y
K


Determinarea fortei motoare medii

}
÷
÷
= A
i
f
Y
Y
f i
med
Y Y
dY
Y Y
Y
*


Y 0,0031 0,0086 0,014 0,0195 0,025 0,030 0,036 0,042 0,047 0,0526
y* 0 0,0018 0,0032 0,0056 0,008 0,01 0,0122 0,0146 0,018 0,0208
Y-y* 0,0031 0,0068 0,0108 0,0139 0,017 0,02 0,0238 0,0274 0,029 0,0318
1/Y-y* 322,58 147,05 92,59 71,94 58,82 50 42,01 36,49 34,48 31,44

01033 , 0
79 , 4
0495 , 0 0031 , 0 0526 , 0
0526 , 0
0031 , 0
*
= A ¬ =
÷
÷
= A
}
med med
Y
Y Y
dY
Y

3
10 6237 , 2
÷
· =
A
N
med y
A
med y A
Y K
N
A Y A K N
A ·
= ¬ A · · =
2
5
3
10 364 , 212
01033 , 0 10 196 , 1
10 6237 , 2
· = ¬
· ·
·
=
÷
÷
A A
¢
t
· · ·
·
= a H
D
A
A
u
STAS
4
2


¢ - coeficientul de umezire a suprafetei umpluturii
9 , 0 = ¢

A
u
H - inaltimea umpluturii prin varianta A

9 , 0 204 1
10 364 , 212 4 4
2
2
2
· · ·
· ·
= ¬
· · ·
·
=
t ¢ t
A
u
STAS
A
u
H
a D
A
H
47 , 1 271 , 147 = ¬ =
A
u
A
u
H H m


II. Calculul din inaltimea unitatii de transfer (IUT) si numarul
unitatilor de transfer (NUT)

B
u
H - inaltimea umpluturii prin varianta B
x x
B
u
y y
B
u
IUT NUT H
IUT NUT H
) ( ) (
) ( ) (
· =
· =

3
2 2
*
10 23 , 4 ) (
204 1 0781 , 0
053 , 0 4 4
) (
79 , 4 ) (
÷
· = ¬
· · ·
·
=
· · ·
·
=
=
÷
=
}
y y
Y
Y
y
IUT
a D Kg
G
IUT
Y Y
dy
NUT
i
f
t t

G - debitul de aer kmoli/s
Kg - coeficientul global de transfer de masa la faza gazoasa
q - debitul molar specific

57 , 0 41 , 0
076 , 0
g l
q q a Kg · · = ·

047 , 222
1
396 , 174 4
4
2
2
= ¬
·
·
=
·
·
=
l l
l
q q
D
L
q
t
t

985 , 242
1
84 , 190 4
4
2
2
= ¬
·
·
=
·
·
=
g g
g
q q
D
G
q
t
t


0781 , 0
204
985 , 242 047 , 222 076 , 0
57 , 0 41 , 0
=
· ·
=
Kg
Kg


2 3
10 02 , 2 10 23 , 4 79 , 4
÷ ÷
· = ¬ · · =
B
u
B
u
H H m


III. Calculul din inaltimea echivalenta a unei trepte teoretice (IETT)
si numarul de trepte (n)

C
u
H - inaltimea umpluturii prin varianta C
y
C
u
IETT n H ) ( · =
n - numarul de unitati de transfer determinat prin metoda grafica
3 = ¬ ÷ = n
b
a
n n
e

e
n - numarul de puncte de pe curba de echilibru
y
IETT ) ( -inaltimea la echilibru a unui taler teoretic
4 , 0
2 , 1
1
200 ) (
f
y
v a
IETT · |
.
|

\
|
· =
c
m
1965 , 0 ) (
576 , 1
1
204
74 , 0
200 ) (
4 , 0
2 , 1
= ¬ ·
|
.
|

\
|
· =
y y
IETT IETT m
5895 , 0 1965 , 0 3 = ¬ · =
C
u
C
u
H H m


) , , max(
C
u
B
u
A
u u
H H H H =
47 , 1 =
u
H m



















3.6. Calcularea inaltimii coloanei de absorbtie


u
H h h H + + =
2 1

1
h - inaltimea partii inferioare, daca:
u
H >1m
1
h ¬ =1 2 m
u
H <1m
1
h ¬ =0,5 1 m
2
h - inaltimea partii superoiare ,daca:
u
H >1m
2
h ¬ =0,5 1,5 m
u
H <1m
2
h ¬ =0,5 1 m
u
H >6 m
STRAT u
H n H · = ¬
5 4 ÷ =
STRAT
H m
47 , 1 =
u
H m
5 , 1
1
= h m
1
2
= h m

97 , 3 47 , 1 1 5 , 1 = ¬ + + = H H m







3.7. Dimensionarea racordurilor

Racorduri – toate elementele de legatura existente in instalatie.
Ecuatia de dimensionare a racordurilor se numeste ecuatia debitului:

3600
4
2
· · ·
·
= v
d
M
i
m
µ
t
Kg/h


m
M - debitul masic ce trece prin acea conducta;
µ - densitatea fluidului/gazului ce trece prin acea conducta
v - viteza medie a fluidului prin conducta
29 , 1 =
gaz
µ Kg/m
3


3600
4
· · ·
·
=
v
M
d
m
i
µ t




3.7.1. DIMENSIONAREA RACORDURILOR LA ABSORBTIE:

a) Intrare faza lichida
1000 = µ Kg/m
3

v -viteza apei; 2 5 , 0 ÷ = v m/s
mm d m d d
i i i
27 027 , 0
3600 5 , 1 1000
3139,128 4
= ¬ = ¬
· · ·
·
=
t

3 32mmx d
STAS
=

b) Iesire faza lichida
1000 = µ
v -viteza apei; 2 5 , 0 ÷ = v m/s
mm d m d d
i i i
37 037 , 0
3600 8 , 0 1000
3139,128 4
= ¬ = ¬
· · ·
·
=
t

3 42mmx d
STAS
=

c) Intrare faza gazoasa
29 , 1 = µ Kg/m
3
v -viteza gazului; 25 5÷ = v m/s
mm d d d
i i i
317 317 , 0
3600 15 29 , 1
5515,276 4
= ¬ = ¬
· · ·
·
=
t

d
STAS
= 356mm

d) Iesire faza gazoasa
29 , 1 = µ Kg/m
3
v -viteza gazului; 25 5÷ = v m/s

mm d d d
i i i
317 317 , 0
3600 15 29 , 1
5515,276 4
= ¬ = ¬
· · ·
·
=
t

d
STAS
= 356mm 12



3.7.2. DIMENSIONAREA RACORDURILOR LA DESORBTIE:


3600
4
2
· · ·
·
= v
d
M
i
m
µ
t
Kg/h

1 lichid

2 1 1 ÷ ¬ m/s
4 100
o
C 40 2 ¬ m/s
1 5 , 0 3 ÷ ¬ m/s
5 2 4 ÷ ¬ m/s

2 abur
24
o
C



3 lichid






a) Intrare faza lichida

mm d m d d
i i i
27 027 , 0
3600 5 , 1 1000
3139,128 4
= ¬ = ¬
· · ·
·
=
t


3 32mmx d
STAS
=

b) Iesire faza lichida

( )
mm d m d d
i i i
38 038 , 0
3600 8 , 0 1000
0473 , 0 1 3139,128 4
= ¬ = ¬
· · ·
+ · ·
=
t


3 42mmx d
STAS
=

c) Intrare faza gazoasa

mm d m d
M
d
i i
ac
i
261 261 , 0
3600 40 02304 , 0
4
= ¬ = ¬
· · ·
·
=
t

328 , 178 =
ac
M
d
STAS
=406mm 12

d) Iesire faza gazoasa

mm d m d
M N
d
i i
aa A
i
133 133 , 0
3600 3 5970 , 0
) ( 4
= ¬ = ¬
· · ·
+ ·
=
t


4292 , 81 =
aa
M
4465 , 9 =
A
N
d
STAS
=219mm 12








3.8. Dimensionarea schimbatoarelor de caldura

(
̅
+Mac); tc
i
=100
o
C



̅
t
Ri
=20
o
C t
Rf
=60
o
C





t
Cf


8719 , 0 = L Kg/s
0495 , 0 =
ac
M Kg/s
C t
C t
C t
Ci
Rf
Ri
0
0
0
100
60
20
=
=
=


Bilantul termic:

TR ac ced
Q Q Q = =

) ( ) (
Cf Ci c ac ced
t t Cp M L Q ÷ · · + =
4190 = =
l c
Cp Cp J / Kg · K
) 100 ( 666 , 3860
Cf ced
t Q ÷ · =


4
10 61 , 14
) (
· =
÷ · · =
ac
Ri Rf l ac
Q
t t Cp L Q



C t
t t
Cf
Cf Cf
0
4
16 , 62
84 , 37 100 ) 100 ( 666 , 3860 10 61 , 14
=
÷ = ¬ ÷ · = ·


C t t
R R
0
40
2
20 60
= ¬
+
=
C t t
C C
0
08 , 81
2
16 , 62 100
= ¬
+
=

R
R R R
R
d v
q
µ · ·
= Re
Adoptam Re
R
= 11000
s m v
v
R
R
/ 28 , 0
10 657
026 , 0 992
11000
6
= ¬
·
· ·
=
÷

342 , 4
10 4 , 63
10 657 4190
Pr
2
6
=
·
· ·
=
·
=
÷
÷
R
R R
R
Cp
ì
q


25 , 0
43 , 0 8 , 0
Pr
Pr
Pr Re 021 , 0
|
|
.
|

\
|
· · · =
pR
R R R
Nu
536 , 67 1 342 , 4 11000 021 , 0
43 , 0 8 , 0
= ¬ · · · =
R R
Nu Nu

91 , 5
28 , 0 992 026 , 0
4 8719 , 0
4
83 , 1646
026 , 0
10 4 , 63 536 , 67
2
2
2
2
2
2
= ¬
· · ·
·
=
· ·
· ·
=
=
· ·
=
·
= ¬
·
=
÷
n n
v
d n
L
d
Nu d
Nu
R R
i
R
R R
R
R
R
t
µ
t
o
ì
o
ì
o

6 = n tevi

93 , 0
Pr
Pr
Pr
Pr
Pr Re 021 , 0
25 , 0
25 , 0
42 , 0 8 , 0
=
|
|
.
|

\
|
|
|
.
|

\
|
· · · =
pc
pc
c c c
Nu


4
3
10 19 , 57 Re
10 3521 , 0
576 , 0 36 , 0 149 , 971
Re Re · = ¬
·
· ·
= ¬
· ·
=
÷ c c
c
c c c
c
d v
q
µ


3
10 3521 , 0
÷
· =
C
q
149 , 971 =
C
µ
( )
c c
c
ac
v
d
M L · ·
·
= + µ
t
4
2


( )
576 , 0
1
4 4
4
4
2 2
= ¬
· +
·
|
|
.
|

\
| · ·
÷
·
· =
·
=
c
e e
e e
c
d
d n D
d n D
P
A
d
t
t t

36 , 0
576 , 0
9214 , 0 4
2
= ¬
· ·
·
=
c
c
c
v v
µ t
m/s
1856 , 2 Pr Pr = ¬
·
=
c
c
c c
c
Cp
ì
q


2
10 5 , 67
÷
· =
c
ì kcal / m· grd
( ) 99 , 1102 93 , 0 1856 , 2 10 19 , 57 021 , 0
43 , 0
8 , 0
4
= ¬ · · · · =
c c
Nu Nu

576 , 0
10 5 , 67 99 , 1102
2
1
1
1
÷
· ·
= ¬
·
= ¬
·
=
o
ì
o
ì
o
c
c c
c
c
c
d
Nu d
Nu

566 , 1292
1
= o
grd mm W · = / 5 , 17
0
ì

2 0
0
1
1 1
1
o ì
o
o
+ +
= K W / m
2
· K
745 , 644
000607 , 0 000171 , 0 000773 , 0
1
= ¬
+ +
= ¬ K K


med TR
T A K Q A · · =
07 , 41 854 , 586 10 61 , 14
4
· · = · A

:
med
T A


07 , 41
16 , 42
40
ln
16 , 42 40
= A ¬
|
.
|

\
|
÷
= A
med
med
T
T

m A
T K
Q
A
med
TR
06 , 6 = ¬
A ·
=

m l l
l d n A
R
36 , 12 026 , 0 6 06 , 6 = ¬ · · · =
· · · =
t
t

l = 12,07m > 6m z l d n A
R
· · · · = ¬ t
z – numarul de treceri; adoptam z=3
m l l 12 , 4
3 026 , 0 6
06 , 6
= ¬
· · ·
= ¬
t


l = 4,12m
n = 6
z = 3
m D
D l d t n D
e d
8276 , 8
12 , 4 2 026 , 0 0312 , 0 18 2 ) 1 (
=
· + + · · = ¬ · + + · ÷ =

m t t d t
e
0312 , 0 026 , 0 2 , 1 ) 25 , 1 15 , 1 ( = ¬ · = ¬ · ÷ =
19 =
d
n

L= 4,12 m
D = 8,82 m
n = 6
z = 3























3.9. Dimensionarea pompei centrifuge

Pompele sunt utilaje care transforma energia mecanica preluata de la o sursa
de antrenare in energie hidraulica.
Dupa criteriul constructiv avem:
- pompe cu piston;
- pompe rotative;
- pompe centrifuge;
- pompe fara element mobil.
Se alege o pompa centrifuga utilizata pentru transportul solutiei amoniacale
de la rezervor pana la coloana de absorbtie.
Pompele centrifuge au un debit constant si reglabil cu ajutorul unui robinet
plasat pe conducta de refulare, ocupa spatii mici, sunt ieftine si pot fi cuplate direct la
motorul de actiune.

Se va calcula puterea pompei centrifuge folosita la transportul absorbantului:

KW
P M
P
T
T V
q ·
A ·
=
3
10

h kg L
L
M
l
l
V
T
/ 3139,128
1000
3600
5 , 0
=
=
·
=
=
µ
µ
q

s m M
V
/ 10 72 , 8
3 4 ÷
· =

rl f g d st T
P P P P P P A + A + A + A + A = A


Pa P
Patm P
Patm P
P P P
st
st
0
1
2
1 2
= A ¬
=
=
÷ = A


Pa P
v
P
d
l
l d
8 , 1344 3448 , 1 1000
2
2
= A ¬ · = · = A µ
s m v
d
M
v
l
conducta
v
l
/ 64 , 1
026 , 0
10 72 , 8 4 4
2
4
2
=
·
· ·
= ¬
·
·
=
÷
t t


Pa P H g P
g g l g
4 , 77891 94 , 7 81 , 9 1000 = A ¬ · · = · · = A µ
H
g
– inaltimea geometrica intre nivelul minim din rezervor si intrarea
lichidului in coloana de adsorbtie.
94 , 7 2 = ¬ · =
g col g
H H H m


88 , 15 4
03 , 0
86 , 24640 8 , 1344 769 , 610 03 , 0
= · =
=
= A ¬ · · = A · · = A
col
f d
cond
f
H L
Pa P P
d
L
P
ì
ì



5 , 25
8 2 2 4 5 , 0 1
4 , 34292 8 , 1344 5 , 25 ) (
cot
=
· + · + + = · + · + + =
= A ¬ · = A = A
¿
¿
¿
ç
ç ç ç ç ç
ç
rob e i
rl d rl
m n
Pa P P P


4 , 35292 86 , 24640 4 , 77891 8 , 1344 0 + + + + = A
T
P
Pa P
T
4
10 81 , 13 · = A

KW P P 24 , 0
5 , 0 10
10 81 , 13 10 72 , 8
3
4 4
= ¬
·
· · ·
=
÷


7 , 1
408 , 0
=
= ¬ · =
|
| Pa P P P
i i


m H
g
P
H
m
i
T
m
07 , 14 = ¬
·
A
=
µ














3.10. Dimensionarea ventilatorului


Ventilatoarele sunt masini care transporta gazele prin ridicarea presiunilor cu
ajutorul unui rotor cu palete. In acest caz se foloseste un ventilator de joasa presiune.

Puterea ventilatorului:
s m
G
M
KW P P
P M
P
g
V
V V
T
T V
V
V
V
/
3600
05 , 7
4 , 0 10
485 , 2391 18 , 1
10
3
3 3
µ
q
·
=
= ¬
·
·
= ¬
·
A ·
=

M
Vv
– debitul ventilatorului.
4 , 0 =
T
q
h kg G / 5515,276 =
s m M
V
V
g
/ 18 , 1
29 , 1
3
=
= µ

Pa P P P P P P P
T col rl f d st T
485 , 2391 = A ¬ A + A + A + A + A = A

0
1 2
= A ¬ ÷ = ÷ = A
st atm atm st
P P P P P P Pa

m d
s m v
d
M
v
Pa P
v
P
condg
g
condg
V
g
d
g
g d
V
275 , 0
/ 86 , 19
4
4 , 254
2
2
2
=
= ¬
·
·
=
= A ¬ · = A
t
µ


m L m L
Pa P P
d
L
P
f d
condg
f
7 , 3 4 2
03 , 0
68 , 102
= ¬ ÷ =
=
= A ¬ A · · = A
ì
ì


Pa P P P
rl d rl
1272 ) ( = A ¬ A · = A
¿
ç
¿
= 5 ç

405 , 762 93 , 711 0709 , 1 = A ¬ · = A ¬ A · = A
col col uscat col
P P P K P Pa
2 4
2
3
f
g
u
uscat
v
a H
P · ·
·
·
· = A µ
c
ì
s m v
f
/ 41 , 1 =
29 , 1
74 , 0
204
=
=
=
g
a
µ
c
95 , 1
3600 1
5515,276 4
3600
4
18 , 2124
10 018 , 0 204
95 , 1 4
Re
4
Re
402 , 2 34 , 2
Re
133
2 2
3
= ¬
· ·
·
=
· ·
·
=
=
· ·
·
= ¬
·
·
=
= ¬ + =
÷
g
c
g
g
g
g
g
g
q
D
G
q
a
q
t t
q
ì ì


3
10 018 , 0
÷
· =
g
q Pa· s
93 , 711
2
576 , 1
29 , 1
74 , 0 4
204 47 , 1
402 , 2
2
3
= A ¬ · ·
·
·
· = A
uscat uscat
P P
3
10
10 65 , 1 1
÷
÷
(
¸
(

¸

÷ · · ÷ = A
a
K
c

67 , 0
Re
748 , 1
0226 , 0
81 , 9 2
67 , 0
74 , 0
204
1000
11 , 1
2
3 , 0
2
3
2
3
2
= ¬ =
= ¬ |
.
|

\
|
·
· ·
|
.
|

\
|
=
|
|
.
|

\
|
·
· ·
|
|
.
|

\
|
=
l
l
l
l
l
l
b b
m A
g
b a q
A
c µ

45 , 24 Re
10 89 , 0 204
11 , 1 4 4
Re
3
= ¬
· ·
·
=
·
·
=
÷ l
l
l
l
a
q
q

3
10 89 , 0
÷
· =
l
q Pa· s
3600
4
2
· ·
·
=
STAS
l
D
L
q
t

3139,128 = L Kg/s
11 , 1
3600 1
3139,128 4
2
= ¬
· ·
·
=
l l
q q
t

0709 , 1 0226 , 0
74 , 0
204
10 65 , 1 1
3
10
= ¬
(
¸
(

¸

÷ · · ÷ =
÷
÷
K K


11. Dimensionarea rezervoarelor


Se alege ca tip de rezervor un rezervor cilindric cu capac cilindric dispus orizontal pe
suporti de beton.


3
61 , 19
8 , 0
69 , 15
m V
V
V
rez
l
rez
= ¬ = =
¢

÷
l
V volumul de lichid
÷ ¢ coeficientul de umplere al rezervorului;
8 , 0 85 , 0 7 , 0 = ¬ ÷ = ¢ ¢

3
69 , 15 5
1000
3139,128
m V t
L
V
l s
l
l
= ¬ · = · =
µ

÷
s
t timpul de stationare al lichidului in rezervor.
h t h t
s s
5 8 4 = ¬ ÷ =

R R
R
R
R
R
rez
D L
D
L
L
D
V
· = ¬ =
·
·
=
2 2
4
2
t
¬

mm L m L
mm D m m D D
V
R R
R R R
rez
4600 6 , 4 5 , 2 2
2300 3 , 2 32 , 2
2
3
= ¬ = · =
= ¬ ~ = ¬ =
·
t
















CAP IV. CONSUMUL DE MATERII PRIME,
AUXILIARE SI UTILITATI

Materia prima reprezinta un ansamblu de material destinat prelucrarii intr-o
instalatie industriala in vederea obtinerii unui produs.
Industria chimica utilizeaza materii prime de diferite proveniente, acestea
putand fi:
- Materii prime naturale;
- Materii prime fabricate industrial;
- Produse secundare ale industriei chimice.

Utilitati
Apa, aburul, gazele inerte si energia electrica folosite in industria chimica
sunt uzual inglobate in denumirea de utilitati.

Apa
In functie de utilitatea pe care o are, apa se imparte in mai multe categorii:
- Apa tehnologica;
- Apa de racire;
- Apa potabila;
- Apa de incendiu;
- Apa de incalzire.
Apa de racire poate proveni din fantani de adancime, temperatura ei
mentinandu-se intre 10 – 15
o
C in tot timpul anului sau apa de la turnurile de racire
cand se recicleaza, avand temperatura in timpul verii de 25-30
o
C.
Pentru evitatrea formarii crustei, temperatura apei de iesire din aparate nu
trebuie sa depaseasca 50
o
C.
Racirile de apa industriala se pot realiza pana la 35-40
o
C.
Apa ca agent de racire poate fi:
- Apa calda cu T

≤ 90
o
C
- Apa fierbinte, sub presiune, pana la temperatura de 130-150
o
C.
Apa este un agent termic cu capacitatea calorica mare, usor de procurat.
Pentru incalzire se prefera apa dedurizata in scopul evitarii depunerilor de piatra.

Aburul
Este cel mai utilizat agent termic si poate fi:
- Abur umed;
- Abur suprasaturat;
- Abur supraincalzit.
Aburul umed contine picaturi de apa si rezulta din turnurile de
contrapresiune. Este cunoscut sub denumirea de abur mort.
Aburul suprasaturat este frecvent folosit ca agent de incalzire, avand caldura
latenta de condensare mare si coeficienti individuali de transfer de masa.
Temperatura aburului suprasaturat poate fi reglata usor cu modificarea presiunii.
Aburul supraincalzit cedeaza in prima faza, caldura sensibila de racire pana
la atingerea temperaturii de saturatie, cand coeficientul individual de transfer de
caldura este mic.

Energia electrica
Reprezinta una din formele de energie cele mai folosite in industria chimica
datorita transportului cu usurinta de distilare mari si randamentului mare cu care
poate fi transferat in energie mecanica, termica sau luminoasa.


Material Unitate
de
masura
CONSUM Observatii
Orar Zilnic Anual Specific
Amestec
gazos
m
3
/h 4274,816 102595,58 33,85· 10
6
20,202 y
i
= 5
Absorbantul
(apa)
kg 3139,128 75339,072 24,86· 10
6
19,6 X
f
= 0,054
Abur kg 259,76 6234,24 20,57· 10
5
27,49 P=1ata
Energie
electrica
kw 7,29 174,96 57,736· 10
3
0,77 -



















CAP. V- Norme de protectia muncii, masuri P.S.I.
si protectia mediului


In industria chimica problema securitatii muncii este deosebit de importanta
deoarece pe langa factorii de periculozitate comuni cu alte ramuri industriale
(elemente periculoase ale utilajelor, actiunea curentului electric, degajari
importantede caldura, zgomote si trepidatii) intervin si numerosi factori specifici
industriei chimice cum ar fi:
- Degajari de substante toxice;
- Prezenta frecventa a unor substante inflamabile;
- Posibilitatea exploxiilor cauzate de amestecuri explozibile;
- Operatii cu lichide agresive care pot provoca arsuri chimice.
Protectia muncii are urmatoarele aspecte:
a) Protectia judiciara a muncii, reprezentata de legislatia referitoare la
protectia muncii.
b) Protectia sanitara a muncii cuprinde masuri pentru crearea unor
conditii fiziologice normale de munca si suprimare a muncii.
c) Protectia tehnica a muncii care consta in marimi si masuri tehnice si
organizatorice pentru usurarea muncii si prevenirea accidentelor de munca.
Masurile tehnice a securitatii muncii se pot clasifica in masuri generale care
se refera la alegerea amplasamentului intreprinderii la planul general al acesteia si la
protectia muncii in cladirile principale, care se refera la folosirea echipamentului si
am materialelor de protective industrial.

Norme de igiena a muncii
Se refera la principalii factori profesionali din mediul de productie. Aceste
norme stabiliesc valorile limita ale acestor factori, valori care trebuiesc respectate
deoarece previn imbolnavirile si asigura conditiile normale de munca. In aceste
norme sunt tratate probleme referitoare le efortul fizic, microclimatul incaperilor de
lucru, etc.
Se dau concentratii maxime chimice (MA) in atmosfera zonei de lucru in
mg/m
3
la circa 400 de substante. De asemenea norme referitoare la iluminat, nivel de
zgomot si vibratii.

Masuri P.S.I.
Incendiile si exploziile se produc numai atunci cand sunt prezente in cantitati
insuficiente, 3 elemente: substanta combustibila, oxigen si caldura.
Cauzele accidentelor se datoreaza, pe de alta parte, aprinderii si
autoaprinderii sip e de alta parte, nerespectarea parametrilor procesului tehnologic si
a lipsei de atentie.
Exploziile produse de gaze, combustibilii, vapori sau praf in amestec cu aerul
sau O
2
, au loc numai la anumite concentratii, care variaza la temperatura si presiunea
amestecului.
In ziua de 25 august 2010 o conducta care transporta NH
3
s-a fisurat
provocand scurgeri de NH
3
in atmosfera.
Muncitorii care incercau sa remedieze aceasta defectiune au suferit intoxicatii
grave cu amoniac.
Acestia au primit primul ajutor medical si au fost transportati de urgent la
spital, unde au primit ingrijiri medicale.
Pentru a preintampina aceste accidente se vor lua urmatoarele masuri:
- Se vor face revizii generale asupra instalatiilor si a coloanelor de absorbtie si
desorbtie;
- Se vor verifica conductele care tansporta NH
3
, iar cele care prezinta semen
de coroziune vor fi inlocuite;
- Se vor controla permanent parametrii de lucru a procedeului tehnologic
pentru a evita aprinderea si autoaprinderea.





















Bibliografie:


1- R.Z. Tudor – ‘Fenomene de transfer si utilaje in industria chimica’
2- C.F. Pavlov – ‘Procese si aparate in industria chimica’, Ed. Tehnica si
Pedagogica, Bucuresti, 1981
3- R.Z. Tudose – ‘Procese si utilaje in industia chimica’, Ed. Tehnica, 1987
4- E. Bratu – ‘Operatii unitare in industria chimica’, Ed.tehnica, 1980
5- Octavian Floarea – ‘Operatii si utilaje in industria chimica’, Ed. Tehnica,
1980
6- C. D. Nenitescu – ‘Manualul inginerului chimist’ Ed. Tehnica, 1993










CUPRINS:
Cap. I Tema de proiectare 1.1. Prezentarea temei 1.2.Functionarea instalatiei 1.3.Schema instalatiei Cap. II Procese tehnologice de fabricatie Cap. III Dimensionarea utilajelor 3.1. Alegrea tipului de coloana 3.1.1. Materiale de constructie si umpluturi pentru coloane 3.1.2. Dispozitive interioare pentru coloane cu umplutura 3.2. Bilant de materiale pentru absorbtie 3.3. Bilant termic la absorbtie si desorbtie 3.4. Calculul diametrului coloanei de absorbtie 3.5. Calculul inaltimii coloanei 3.6. Calcularea inaltimii coloanei de absorbtie 3.7. Dimensionarea racordurilor (absorbtie) 3.8. Dimensionarea racordurilor (desorbtie) 3.9. Dimensionarea schimbatoarelor de caldura 3.10. Dimensionarea pompei centrifuge 3.11. Dimensionarea ventilatorului 3.12. Dimensionarea rezervoarelor Cap. IV Consumul de materii prime, auxiliare si utilitati Cap. V Norme de protectia muncii, masuri P.S.I. si protectia mediului Bibliografie

CAP. I –Tema de proiectare
1.1. Prezentarea temei
Sa se proiecteze o instalatie pentru separarea amoniacului in apa prin absorbtie dintr-un amestec gazos aer-amoniac. Procedeul presupune desorbtia NH3. Se dau urmatoarele date necesare pentru proiectare: - Presiunea de lucru la absorbtiei: 1 ata; - Debitul de amestec gazos: 4500 m3/h; - Compozitia amestecului gazos initial: 5 %; - Gradul de separare impus, minim: 94 %; - Coeficientul de exces al absorbantului: 1,2; - Concentratia initiala a amoniacului in absorbant: 0%; - Temperatura absorbantului la intrare: 10oC; - Presiunea aburului utilizat la desorbtie: 1 ata; - Temperatura a solutiei la desorbtie: 60oC. Utilitatile, apa potabila, canalizare, energie electrica, abur, aer, se vor asigura de la platforma combinatului, unde va fi amplasata instalatia. Instalatia poate fi automatizata si va functiona in regim continuu minim 300 zile/an in 3 schimburi.

1.2.

Functionarea instalatiei (vezi figura 1)

Amestecul gazos, aer-NH3, preluat cu ventilator (1) este trimis la partea inferioara a coloanei de absorbtie (2). Absorbantul (apa) intra in coloana de absorbtie (2) pe la partea superioara. Dupa contactarea fazelor, solutia amoniacala rezultata la partea inferioara a coloanei este depozitata in rezervorul de solutie amoniacala (3). Din acesta, folosindu-se pompa centrifuga (4), solutia amoniacala este trimisa in coloana de desorbtie (5), dupa o preincalzire pana la temperatura de 60oC. Pentru antrenarea amoniacului (pentru desorbtie) se foloseste abur ce se introduce pe la partea inferioara a coloanei de desorbtie (5). Lichidul fara amoniac, ce rezulta la partea inferioara a coloanei de desorbtie (5), este depozitat in rezervorul de absorbant (6) de unde, folosindu-se pompa centrifuga (7), este trimis la partea superiora a coloanei de absorbtie (2), dupa care racitorul (8) il va raci.

Operatia inversa. . sau prin absorbtie in solutie de etanol amina. Indepartarea CO din amestec cu N2 si H2 pentru sinteza NH3 absorbtia se face in solutie de cupru amoniacala. Separarea C6H6 din gaze de cocserie prin absorbtie in ulei de gudron urmata de desorbtie. . Dupa mobilitatea moleculelor absorbite: .absorbtie nemobila. d). Dupa natura si numarul straturilor moleculare care acopera suprafata: . Clasificare: a). -multistrat.absorbtie mobile. intr-o coloana. .monostrat. Dupa natura interactiunilor care intervin intre moleculele de absorbant si. Absorbtia este operatia prin care unul sau mai multi componenti dintr-un amestec gazos se separa intr-un lichid selectiv in care componentii nu se dizolva. prin care un gaz dizolvat intr-un lichid trece in faza gazoasa se numeste desorbtie. b).absorbtie nelocalizata. moleculele substantei absorbite: . Scopul absorbtiei: Indepartarea unui component nedorit dintr-un amestec gazos. Recuperarea unui component valoros dintr-un amestec gazos.absorbtie localizata. Dupa gradul de localizare al moleculelor absorbite: . II – Procese Tehnologice de Fabricatie Separarea NH3 din amestecul gazos initial constituit din aer si NH3 se realizeaza prin absorbtie in apa. Absorbtia se aplica pentru: Separarea CO2 din amestecuri cu alte gaze prin absorbtie in apa sub presiune. .absorbtie fizica.CAP. c). Realizarea unei reactii in sistemul G-L.chemosorbtie.

Zona de deasupra acestui taler se numeste zona de concentrare. Rectificarea In rectificare. se repeta printr-o succesiune de contractari a celor doua faze: faza lichida si faza de vapori.Chemosorbtia oxizilor de azot in apa la fabricarea HNO3. Factorul care reduce numarul de ciocniri intre doua coleziuni. iar zona de sub taler se numeste zona de epuizare. Dupa fiecare contactare are loc o imbogatire a vaporilor in compusi usor volatili si a saracirii lichidului in acelasi component. - Difuzia Definitie: Miscarea moleculelor unei substante printr-un mediu datorita energiei termice. separarea zonelor de concentratie diferita cu ecrane perforate ce micsoreaza efectul convectiv de amestecare a gazelor. Procedeele de absorbtie decurg pana la stabilirea echilibrului de baza cand concentratia componentului solubil sau a solutiei in faza gazoasa sau in faza lichida corespunde valorii de echilibru. Absorbtia SO3 cu formare de H2SO4 monohidrat sau oleum. Gradientul de concentratie apare ca urmare a difuziunii in amestecul de gaze. . Contactarea poate fi diferentiata sau in trepte si se realizeaza in aparate tip coloana. fierberea lichidului si condensarea vaporilor de apa. Atmoliza Atmoliza este operatia de separare a unor amestecuri gazoase prin introducerea unor diferente de compozitie a gazelor in diferite zone si. Coloana de rectiticare este imbogatita in doua faze de talerul pe care se face alimentarea. vor influenta pozitiv difuziunea. cele doua procese. numite coloane cu contact diferential sau continue si. Dificultatea de a anihila efectul contrar a convectiei reduce aplicabilitatea industriala a analizei. apropiata de temperatura de fierbere a componentului greu volatil care paraseste coloana. coloane contact in trepte sau discontinue. Temperatura in coloana de rectificare variaza de la temperatura rezidului.

1. spatial sunt limitate pe orizontala (coloanele cu talere necesita un diametru mai mic decat coloanele cu umplutura). curatarea se face numai in perioada reviziilor anuale si consta in scoaterea umpluturii. sortarea si apoi spalarea ei. c) Curatarea coloanei La coloanele cu umlutura. iar coloanele cu talere sunt folosite la diametre mai mari de 1.CAP. La coloanele cu talere. d) Costul coloanei Coloanele cu umplutura sunt folosite pentru diametrele pana la 0. La coloanele cu talere. La coloanele cu talere este necesara scoaterea sau introducerea intermediara a unui lichid. . spatial sunt delimitate pe inaltime (o coloana cu umplutura necesita o inaltime mai mica decat o coloana cu talere). b) Conexiuni laterale Coloanele laterale cu umplutura nu necesita scoaterea sau introducerea intermediara a unui lichid sau gaz. Alegerea tipului de coloana Alegerea tipului de coloana cu talere sau cu umplutura depinde de mai multi factori care au fost grupati in: - Caracteristici constructive Factori hidrodinamici Caracteristicile gazelor participante.III – Dimensionarea utilajelor 3.35m. Caracteristici constructive a) Dimensiuni principale (inaltime. diametru) La coloanele cu umplutura.75m. curatarea coloanei trebuie efectuata periodic.

e) Functionarea discontinua Coloanele cu umplutura cu diametre mari au masa foarte mare si prezinta probleme deosebite la realizarea unei distributii uniforme a celor doua faze. d) Eficacitatea La coloanele cu umplutura. decat o coloana cu talere care presupune un cost foarte ridicat. dar si la cele cu talere. folosindu-se coloana cu umplutura. cand determinat de viteza este transferul prin faza gazoasa. . La coloanele cu talere caderile sunt mai mici. faza lichida se gaseste in miscare turbulenta favorizand sistemul in care viteza transferului de masa este determinat de rezistenta fazei lichide. care va determina o uniformizare a concentratiei in coloana si. prin urmare o scadere a eficientei. Caracteristicile fazelor participante a) Sisteme corozive Este mai usor si mai ieftin sa se construiasca o coloana cu umplutura din materiale rezistente la coroziune. La diametre mari coloanele cu talere sunt mai ieftine decat cele echivalente cu umplutura. La coloanele cu talere. c) Viteza de curgere In coloanele cu umplutura faza gazoasa se gaseste in miscare turbulenta rezultand un transfer de masa bun.Factori hidrodinamici a) Debitele celor doua fluide La coloanele cu umplutura debitele de lichid si de gaz sunt prea mari. iar la coloanele cu talere debitele sunt variabile. b) Sisteme care spumeaza La coloanele cu umplutura pentru sistemele care spumeaza datorita barbotarii in lichid se formeaza pe talere o emulsie fina G-L formata din picaturi de lichid si spuma. valorile eficacitatii variaza in limite largi. b) Caderea de presiune In operatiile effectuate sub vid se impune o cadere de presiune mica. La diametre mai mici de 400 mm coloanele cu talere sunt greu de construit.

Exista sisteme cu degajari mari de caldura la absorbtie. In cazul coloanelor cu talere se monteaza serpentine de racire pe talere care favorizeaza absorbtia. . iar coloanele cu talere sunt sisteme care contin solide sau slamuri in concentratie mare. iar coloanele cu talere sunt sisteme cu vascozitate mica. iar coloanele cu talere sunt sisteme care nu prezinta stabilitate din punct de vedere termic. e) Sisteme vascoase Coloanele cu umplutura sunt sisteme cu vascozitate mare.c) Sistemele care contin solid sau slamuri Coloanele cu umplutura sunt sisteme care nu contin solide sau slamuri. iar la coloanele cu umplutura sunt sisteme cu degajari neinsemnate de caldura la absorbtie. d) Sisteme termostabile Coloanele cu umplutura sunt sisteme stabile din punct de vedere termic. f) Sisteme cu degajari de caldura Daca efectul termic al procesului este mare la coloanele cu umplutura se monteaza dispozitive pentru colectare si redistribuire.

gresia. explozive sau care dezvolta coroziunea fisurata sub sarcina. concentratii de H2SO4 si alti acizi anorganici la temperaturi de pana la 850oC.Conditiile de lucru (presiune. portelanurile. Si.3-0. Dintre ele.1. oteluri emailate sau se captuseste cu materiale rezistente la actiune coroziva a celor doua faze care participa la absorbtie. oteluri special aliate cu Cr. otel slab aliat. se va tine seama de: . otel aliat). fonta. Mo. Cu si aliajele sale sunt folosite ca materiale de constructie pentru utilaje in cazul mediilor corozive si temperaturi mai mici de 200oC. cele anorganice pot fi: sticla. Tablele din otel aliat se utilizeaza in cazul mediilor corozive si la temperature ridicate. Zn. daca substantele cu care se lucreaza sunt puternic corozive corpul acestor utilaje se captuseste in interior cu o caramida antiacida. Alegerea materialelor necesare pentru corpul si elementele interioare ale absorbantului se face in functie de natura substantelor vehiculate in coloana. temperatura). Ni. pentru medii puternic corozive.12 MPa si diametre mai mici de 3000-1000 mm. Tabla din otel aliat si otel slab aliat se poate utiliza frecvent in constructia utilajelor cu conditia ca acestea sa nu contina fluide toxice. Cu. Materialele nemetalice pot fi anorganice si organice. Ni in stare pura sau aliat poate fi utilizat la topiri de alcooli. Ni. atat ca material de baza cat si ca material de constructie. Materialul cel mai des folosit in industria chimica este tabla din otel (otel carbon. Fonta Ni este rezistenta la solutii alcaline. Mo. acestea fiind recomandate la temperaturi foarte ridicate. Ti. sub actiunea lor coroziva.3. Fonta se utilizeaza pentru constructiile recippientilor care lucreaza la presiuni interioare de calcul de 0.1. Elementele interioare ale coloanelor cu umplutura si cu talere sunt confectionate din materiale specificate anterior. sunt: Al. poate fi utilizata in medii corozive. . inflamabile. Ni. In cazul coloanelor cu umplutura. Materiale de constructie si umpluturi pentru coloane a) Materiale de constructie Corpul cilindric al coloanelor cu talere sau umplutura.Proprietatile fizice si chimice ale otelului. Pentru alegerea corecta a unui otel inoxidabil sau orice alt material metalic. Fonta cu adaosuri de Cr. se construieste din otel carbon. Materialele metalice sulfuroase utilizate in constructia recipientilor. .

Corpuri de umplere de forma definite. care permit dirijarea celor doua fluide. .Sa prezinte rezistenta mica la curgerea fluidelor. in sectiunea transversala a straturilor de umpltura. La umpluturile asezate in vrac distributia lichidului depinde de forma si marimea corpurilor de umplere.Sa prezinte o suprafata cat mai uniforma raportata la unitatea de volum.Sa fie ieftine. se recomanda ca diametrul nominal al corpurilor de umplere sa fie de cel putin 8 ori mai mic decat diametrul coloanei. . In timp ce gratarele simple se demonteaza usor.Sa realizeze o distributie cat mai uniforma a fazei gazoase printre golurile umpluturii. ceea ce determina micsorarea suprafetei udate a umpluturii si prin urmare scaderea eficacitatii coloanei. In scopul realizarii unei bune distributii a lichidului in coloana. inaltimea straturilor. diametrul coloanelor. . Umpluturile mici duc la formarea unor purje de lichid datorita efectelor capilare ce apar la punctele de contact intre corpuri.Sa realizeze o amestecare buna a celor doua faze. metalice. distributia uniforma a fazei lichide. se realizeaza o scadere de presiune si nu se infunda cand lichidul contine particole solide in suspensie. si distributia initiala. . plastice. . b) Umpluturi pentru coloane Umpluturile utilizate pentru coloane se pot imparti in 3 categorii: . Pentru a obtine o marime cat mai uniforma este necesara o sortare cu atentie. Pentru a fi eficiente umpluturile. sunt in general foarte rar utilizate. trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: .Corpuri de umplere de forma neregulata.Gratare. .- Economia realizarii produsului pentru a avea fiabilitate ridicata. impartirea umpluturii in mai multe straturi in care se interpune dispozitive interioare pentru redistribuirea lichidului. preintampina aparitia unor curgeri partiale si a pungilor cu lichid. Gratarele complexe asigura o umezire aproape completa a umpluturii. .Sa prezinte o rezistenta mecanica si chimica corespunzatoare. . materiale ceramic. in forma simpla de bare paralele sau forme complexe. Corpurile de umplere de forma neregulata. Corpurile de umplere pot fi asezate in mod regulat in coloana sau pot fi turnate. Evitarea formarii canalelor se face prin turnarea uniforma a umpluturii in strat. Gratarele se construiescdin lemne.

Aceste distribuitoare sunt recomandabile atunci cand presiunea lichidului este mai mare si cand absorbantul este lipsit de impuritati mecanice.2. Dispozitive interioare pentru coloane cu umplutura Dispozitivele interioare care se utilizeaza in cazul coloanelor cu umplutura sunt: Gratarele de sustinere a umpluturii. . b) Distribuitoarele pentru faza lichida Distribuitoarele au rolul de a asigura o repartizare uniforma a absorbtiei si intreaga suprafata transversala a coloanei. o cadere mare de presiune si o reducere a eficientei coloanei. din mai multe inele concentrice. prevazuta cu orificii circulare cuprinse intre 25-500mm. Distribuitoarele cu preaplinuri se utilizeaza la coloane cu diametre mici.1. in special cand se lucreaza cu debite mici de lichid si gaz. Sectiunea libera pentru trecerea celor 2 faze este mai mica decat in stratul de umplere. Ele sunt formate dintr-o placa suport prevazuta cu orificii in care se fixeaza tevi cu un decupaj in forma de V. a) Gratarele de sustinere Dintre cele mai vechi si mai simple gratare de sustinere sunt placile perforate care isi gasesc si astazi o larga utilizare. Redistribuitoarele pentru faza lichida. Distribuitoarele pentru faza lichida. Distribuitoarele tip taler sunt formate dintr-o placa cu diametrul de 250-180 mm. Sunt recomandate pentru coloane cu diametre mari si pot realiza distributia uniforma a unor debite specifice de 5-120 m2/h. fapt ce determina in cazul unor debite mari de lichid si gaz. din teava sau dintr-o teava cu duzina la un capat. necesita folosirea unor dispozitive de redistribuire a lichidului. Realizarea unei distributii uniforme a lichidului determina eficacitatea ridicata a coloanei de absorbtie cu umplutura. c) Redistribuitoare pentru faza lichide Necesitatea mai multor straturi de umplutura intr-o coloana. Distribuitoarele cu jgheaburi sunt formate dintr-un anumit numar de jgheaburi prevazute cu creneluri in forma de V. Distribuitoarele tip dus se confectioneaza dintr-o centrala de alimentare prevazuta cu ramificatii. pe peretii laterali.3.

Aceste redistribuitoare constau in doua placi suprapuse. in care se fixeaza tevile. ce indeplinesc rolul de suport redistribuitor alimentar si evacuare a fazelor.Pentru redistribuirea lichidului pot fi utilizate dispozitive de distributii sau dispozitive speciale cunoscute sub denumirea de redistribuitoare.5-2 cm. Placa superioara este identica gratarului de sustinere. in care se fixeaza tevile de diametrul coloanei si prezinta ca dezavantaj principal. forma sectiunii coloanei. . Conurile cu gauri stantate sunt mai complicate din punct de vedere constructiv. iar placa inferioara este prevazuta cu un orificiu de diametru de 3-5 cm. dar asigura o ingustare mai redusa a sectiunii aparatului. Conurile de distributie sunt cele mai simple dispozitive care se aseaza unul fata de altul la distanta de 1.

A fiind solutul si B solitul. L. Yf – raportul molar intre NH3 si aer la iesirea din coloana. care sunt constituite din unul sau mai multi componenti. Pentru simplificarea bilantului de materiale. iar faza lichida din componentul A provenit din faza gazoasa si B fiind absorbant. se considera faza gazoasa formata din componentii A si B. Coloana de absorbtie cu fluxurile de materiale care intra in procesul de absorbtie L. Xi – raportul molar intre NH3 si H2O la intrarea in coloana. . kmoli NH3 /kmoli aer. Bilant de materiale pentru absorbtie Operatia de absorbtie presupune existenta a doua faze: gazoasa si lichida. 2.3. Xi G. Yi – raportul molar intre amoniac si aer la intrarea in coloana. Xf – raportul molar intre NH3 si H2O la iesirea din coloana kmoli NH3 /kmoli H2O.2. L – debitul de absorbant (apa) kmoli/h. Yi Fig. kmoli NH3 /kmoli H2O. Xf G – debitul de gaz inert ce trece prin coloana (aer) kmoli/h. Yf G.

4465 kmoli NH3/h Yi  x 0.0159 0.84kmoli NH3/h G 22.1007 Din grafic avem: X *  0.0795 0.0200 0.0031   N A  9.0264 0.4 Yi  yi 100  yi 5  Yi  0.0338 0.0526  0.0244 0.NA – cantitatea de amoniac care se transfera cu unitatea de masura kmol/h Bilantul la absorbtie: M v  4500 m 3 / h yi  5%   94%   1.0548 0.84 0.065 f .0031 kmoli NH3/kmoli aer  100  N A  190 .0435 0.0212 0.0526 1    Y f  0.4 5   45001    100   G  190.2 N A  G (Yi  Y f )  L( X f  X i ) kmol NH3/h y   M V 1  i   100  G 22.0703 0.0526 kmoli NH3/kmoli aer 100  5    Y f  Yi  1    100  94   Y f  0.106 y 0.0422 0.0318 0.

33 kmoli NH3/h X* 0.054 kmol NH3/ kmol apa 174 .2 145 .4465   Lm in  145 .065 f L    Lmin  L  1.396 kmoli H2O/h.4465  X f  0. Xi  0 N A  L  X f  X i   X f  Xf  NA L 9.33  L  174 .N A  Lm in X *  0  Lm in  f   N A 9.396 Se completeaza tabelul urmator cu debitele si concentratiile fiecarui component al fazei lichide si gazoase la intrarea si iesirea din coloana de absorbtie: .

.

fluxul termic iesit cu faza lichida finala [W].fluxul termic introdus cu faza gazoasa initiala [W].3. Bilantul termic la absorbtie si desorbtie Bilantul termic la absorbtie Din punct de vedere al regimului termic. Este de preferat sa se realizeze izoterm. QLi – fluxul termic introdus cu faza lichida initiala [W]. absorbtia poate decurge izoterm sau neizoterm.9 Cp gi  y i  Cp NH 3  (1  y i )  Cp aer .3. QGi  Gi  1  Yi   Cp gi  t gi Gi  G  28. In cazul unor efecte reduse se conduce procesul de absorbtie adiabat si prin ecuatii de bilant termic. se verifica temperatura maxima ce se poate atinge in timpul procesului: Ecuatia generala de bilant termic este urmatoarea: QGi + QLi = QGf + QLf + QAb + Qp QGi . QLf . QGf – fluxul termic iesit cu faza gazoasa finala[W]. dar acest lucru complica mult constructia utilajului. Qp – fluxul termic pierdut in mediul inconjurator [W]. QAb – fluxul termic al procesului de absorbtie [W].

925  1000  10  5685 .caldura specifica a apei la intrare Cp l  4190 J/ Kg · K t li  10 o C QLi  3139 .333 Kg/h Cp g  1000 J/ Kg · K QGf  5525.74 103  t f Q Ab  N A  H Ab NA  L  X f  H Ab 17  N A  160. QGf  G f  Cp g  t f G f  G  Yf 17  G  28.128 Kg/h Cp l .946  10 4 W QGf  G f  1  Y f  Cp g  t f .925  10 4 W Q Li  Li  Cp l  t li Li  L  18  3139 .efectul termic la absorbtie.222  4190  t f L f  1  X f   3299.276 Kg/h Gi  1  Yi   G  Yi  17  G  28. Yf se neglijeaza.456 10 4 W .925 QGi  5685 .9  5685 .128  4190  10  QLi  13152 .333103  t f tf – temperatura de absorbtie QLf  L f  1  X f  Cpl  t f Cp l  4190 J/ Kg · K QLf  3299 .095 Kg/h 18 .095  2048 10 3  Q Ab  32787 . H Ab  2048  10 3 J/ Kg Q Ab  160 .Cp gi  Cp aer  1000 J/ Kg · K t gi  10o C Gi  5515 .9  G f  5525.222 Kg/h QLf  13823.

456 104  3278.9073  10 4 .2848 104  Q p  3278.37 0 C 1934 .925 104  13152.7456 104 W 100 Din ecuatia: QGi + QLi = QGf + QLf + QAb + Qp.Q p  10 %  Q Ab Qp  10  23470.0726  10 4  t f  28.333 103  t f  13823103  t f  32787.946 104  5525.7456 104 tf  54905 . tf = ? 5685.

bilantul termic furnizand informatii cu privire la cantitatea de abur de antrenare necesara. OGf –caldura cu care iese faza gazoasa [W]. OAb – caldura procesului de desorbtie [W].222  4190  60  8294 . Op – caldura pierduta in mediul inconjurator [W]. OLi  3299 .Bilantul termic la desorbtie Desorbtia se realizeaza prin antrenarea NH3 cu un agent antrenant (abur cu presiunea de 1 atm).caldura cu care iese faza lichida [W]. OLf . Ecuatia generala de bilant termic este urmatoarea: OLi + OGi + OAb = OGf + OLf + Op OLi .244  10 5 W . OLi  L  1  X f  Cpl  t 'li L f  1  X f   3299.caldura cu care intra faza lichida in absorbtie [W].222 Cp l  4190 J/ Kg · K t' li . t ' li  60 o C.caldura cu care intra faza gazoasa in absorbtie [W].temperatura lichidului la desorbtie. OGi .

5 N A  160 .7589  1.095  NH  3  abur 17   NH 3  0.946 105  419 103  M ac  1315.128 4190 100  M ac  4190 100  OLf  13152.747 105 W OLf  L  Cpl  tlf  M ac  Cpl  tlf  3139.4  0.095  2000 100  OGf  2163.244 105  1843.5 M aa  rAb  2264  10 3 J / Kg OGi  81.946 105  419 103  M ac O p  10%  OLf O p  1315.557  10 5  2264  10 3  M ac W OAb  QAb  3278 .747  105  13152.1 103  M ac  3215.095  0.debitul de abur de antrenare M aa  N A   abur Kg/h abur  NH 3  1.7456  10 5 W OGf  M aa  rAb  N A  Cp NH 3  t gf Cp NH 3  2000 J / Kg·K t gf  1000 C OGf  81.5790  M aa  81.5790 160 .2946 105  41.4292 Kg/h abur 0.9 103 M ac 13416.9 103  M ac 1803.4292 2264103  160.OGi  M Ab  rAb  M aa  M ac   rAb M aa .441105  M ac  178 .7589 22.5466 105  2264  103  M ac  16631.9876 105  460.2946  105  41.4292  M ac   2264  10 3  OGi  1843 .328 Kg/h .9 103 M ac Din ecuatia de bilant rezulta: 8294.7456 105  2163.557 105  2264 103  M ac  3278.

125 a – suprafata specifica a umpluturii m2/m3.75   L  G        0 .76 Kg/h 3. dupa care procesul d acumulare a lichidului se reia. . Calculul diametrului coloanei de absorbtie Diametrul coloanei de absorbtie cu umplutura se determina cu ecuatia debitului: Mv   v f  3600 4 Mv 4 D   v f  3600   D2 M v . v f . ρg – densitatea gazului (aerului) Kg/m3. ρl – densitatea lichidului (apa) Kg/m3.328  M abur  259 . ε – porozitatea stratului de umplutura m3/m3.4292  178 . poate atinge valori atat de mari incat datorita fortelor de frecare prin pelicula. ηl – vascozitatea dinamica a lichidului Cp.9   vi Viteza de innec se calculeaza cu ecuatia lui Kaffarov:  vi2  a   g  l0.debitul de amestec gazos prelucrat. v f . lichidul se acumuleaza in goluri si gazul barboteaza sub forma de bule pana cand greutatea coloanei de lichid este atat de mare incat invinge rezistenta.022  1.M abur  M aa  M ac M abur  81.4.7  0. In practica se prefera sa se lucreze la viteza apropiata de innec: v f  0.viteza fictiva Viteza fictiva a gazului.16 lg   g  3   l     0. 25  g    l     0 .

576  3600 D  1.276      lg vi  0.168Kg / m 3 22.8  1.97  v f  1.0599  100.125 vi  0.9 273    g  1.97 m/s v f  0.0599  0.168     1000  0.75  0.4299 2 0.37 0 C  l  1 Cp  l  1000 Kg/m3.8685  0.128 lg   9.005 m DSTAS  1 m .168 10.4 273  t f t f  28.75   5515. 6314 2 vi  0.743 1000   0.81   0.0599 vi  1.74 g  28.a  204 g  9.16   3139.81 0.022  1.576 m/s D 4500  4  1.022  1.2336 0.  vi2  204 1. 25    1.

suprafata de transfer de masa Ymed .33 g Re g  4  qg a  g q g . Calculul inaltimii coloanei de absorbtie Inaltimea coloanei de absorbtie se calculeaza prin 3 metode: I.constanta lui Henry 0 Shg  0.debitul masic specific de gaz .5.8  Scg. Calculul din suprafata de transfer Calculul din inaltimea unitatii de transfer (IUT) si numarul unitatilor de transfer (NUT) Calculul din inaltimea echivalenta a unei trepte teoretice (IETT) si numarul de trepte (n) I.3. Calculul din suprafata de transfer: N A  K y  A  Ymed  K x  A  X med N A .1  0.coeficientul global de transfer de masa A .2  Re 0.coeficientul individual raportat la faza lichida.forta motoare a transferului de masa Ky  1 1 kH  ky kx k y .coeficientul individual raportat la faza gazoasa. III. II. k H . k x .fluxul de NH3 care este tranferat K y .

coeficientul de difuzie al amoniacului in faza de gaz T  Dg  D    T   0 o g  273  28.168  0. g .70850.2296 104 Scg  0.3840.0145 m a 39 .diametrul echivalent al corpurilor de umplere pentru faza de gaz. dg  4  d g  0.198 104    273   1.7085 Shg  0.062 .226 Shg  kg  dg Dg  kg  Shg  Dg dg d g .densitatea aerului la 28.019  10 3 1.532  qg  1.37 qg  4G 2   DSTAS G  1.019 103 Pa·s Sc g  g  g  Dg 3/ 2 D g .532 Kg/s 4 1.226  0.37   0.0145 kg  k g  0.8  0.95  12 4  1.384 204  0. 5  Dg  0.33 Shg  39 .1 2012.2296  10 4 Scg  0.95 Re g   2012 .2296 10 4 0.019  10 3 qg  g  0.

37oC l  0.76  10 9 m2/s Scl  .76  10 9 Dl  1.5 Re l  4  ql a  l  l .8719  ql  1.87  10 3 1000  1.constanta generala a gazelor. P  1. R .5  Scl0.temperatura de absorbtie. T .062  1.01 Scl  l  l  Dl 0.ky  kg  P RT P .37 k y  0.013  105 8314  301.8719 Kg/s ql  4  0.11 204  0.presiunea atmosferica. Pa.013  Re l0.37 k y  2.vascozitatea apei la 28.87  10 3 Re l  Re l  25 .013  10 5 Pa R  8314 T  273  t f  301.87  10 3 Pa·s ql  4L 2   DSTAS L  0. L.506 103 Shl  0.11  12 4  1.

75 10 7 k x  kl  l M  k x  1.0068 0.02 0.065 k H  0.030 0.036 0.0122 0.5  494 .0208 0.9722 105 K y  1.76  10 9 kl  0.025 0 0.318 0.008 0.010.0139 0.0238 0.75 107  1000 18 k x  0.018 0.4454  1.0526  kH  * Xf 0.0108 0.809 Ky  1 1 0.0056 0.0031 0.0031 0.017 0.0086 0.318 Shl  0.196 105 Determinarea fortei motoare medii Ymed  Yi  Y f Yi Yf Y Y dY * Y y* Y-y* 0.014 0.042 0.047 0.0526 0.506  10 0.029 0.0032 0.01 0.809  3 2.4454 Shl  kl  l Sh  D  kl  l l Dl l l 4  l  0.0318 .Scl  494 .0146 0.9722 10 5 kH  Yi 0.0195 0.5 Shl  1.013  25.0145 kl  1.0145 a 1.0018 0.0274 0.

coeficientul global de transfer de masa la faza gazoasa .053   ( IUT ) y  4.79 dY  Y Y* 0 .05 92.364 102 A H   Hu  2   DSTAS  a    12  204  0.23  103 2 2 Kg    D  a 0.364  10 2 5 1.196  10  0.47 m II.94 58. Calculul din inaltimea unitatii de transfer (IUT) si numarul unitatilor de transfer (NUT) H uB .49 34.6237 10 3 N A  K y  A  Ymed  A  A A NA K y  Ymed 2.48 31.9 H uA .271  H uA  1.01033 2   DSTAS 4  H uA  a    .59 71.82 50 42.0526  0.01 36.0031 0.01033 0.inaltimea umpluturii prin varianta A 4 A 4  212.6237  10 3  A  212 . 0031 N A  2.44 Ymed  0.58 147.1/Y-y* 322.79 4G 4  0. 0526 4.coeficientul de umezire a suprafetei umpluturii   0.0781   1  204 G .0495   Ymed  0.debitul de aer kmoli/s Kg .inaltimea umpluturii prin varianta B H uB  ( NUT ) y  ( IUT ) y H uB  ( NUT ) x  ( IUT ) x Yi ( NUT ) y  ( IUT ) y  Yf  Y Y dy * 4.9 A u H uA  147 .

79  4.23  10 3  H uB  2.57 4 L   D2 4 174.396 ql   ql  222. 2  1 v 0.985 0.numarul de puncte de pe curba de echilibru ( IETT ) y -inaltimea la echilibru a unui taler teoretic   ( IETT) y  200    a 1.02  10 2 m III.047  12 4G qg    D2 4  190.047 0.076  ql0.985   12 ql  0.debitul molar specific 0 Kg  a  0. 4 f m .q .84 qg   q g  242.0781 Kg  H uB  4.numarul de unitati de transfer determinat prin metoda grafica n  ne  a n3 b ne . Calculul din inaltimea echivalenta a unei trepte teoretice (IETT) si numarul de trepte (n) C H u .076  222 .inaltimea umpluturii prin varianta C C H u  n  (IETT) y n .41  q g. 41  242 .57 204 Kg  0.

74  ( IETT) y  200    ( IETT) y  0. 4  204  1.1965 m   0.576 C C H u  3  0. H u ) H u  1. 2 C H u  max( H uA .1  0.1965  H u  0.47 m . H uB .5895 m 1.

daca: H u >1m  h1 =1 2 m H u <1m  h1 =0.5  1  1.6.5 m h2  1 m H  1.5 1 m h 2 .47  H  3.5 m H u <1m  h2 =0.97 m .inaltimea partii superoiare .daca: H u >1m  h2 =0.5 1 m H u >6 m  H u  n  H STRAT H STRAT  4  5 m H u  1.47 m h1  1.inaltimea partii inferioare.5 1.3. Calcularea inaltimii coloanei de absorbtie H  h1  h2  H u h1 .

v  0. v  0.  .027m  di  27mm  1000 1.5  2 m/s di  4  3139.viteza medie a fluidului prin conducta  gaz  1. Ecuatia de dimensionare a racordurilor se numeste ecuatia debitului: Mm    d i2 4    v  3600 Kg/h M m .128  di  0. DIMENSIONAREA RACORDURILOR LA ABSORBTIE: a) Intrare faza lichida   1000 Kg/m3 v -viteza apei.128  di  0.1.5  2 m/s di  4  3139.densitatea fluidului/gazului ce trece prin acea conducta v . Dimensionarea racordurilor Racorduri – toate elementele de legatura existente in instalatie.5  3600 d STAS  32mmx 3 b) Iesire faza lichida   1000 v -viteza apei.8  3600 d STAS  42mmx 3 .037m  di  37mm  1000  0.3.debitul masic ce trece prin acea conducta.7.29 Kg/m3 di  4 Mm     v  3600 3.7.

7.29 15  3600 dSTAS= 356mm d) Iesire faza gazoasa   1.29 Kg/m3 v -viteza gazului.5  1 m/s 4  2  5 m/s 2 abur 24oC 3 lichid .276  di  0.276  di  0.317  di  317mm  1. DIMENSIONAREA RACORDURILOR LA DESORBTIE: Mm    d i2 4    v  3600 Kg/h 1 lichid 4 100 C o 1  1  2 m/s 2  40 m/s 3  0.29 15  3600 dSTAS= 356mm 12 3. v  5  25 m/s di  4  5515.317  di  317mm  1. v  5  25 m/s di  4  5515.c) Intrare faza gazoasa   1.29 Kg/m3 v -viteza gazului.2.

038m  di  38mm  1000  0.261m  di  261mm   0.0473  di  0.5970  3  3600 M aa  81.5  3600 d STAS  32mmx 3 b) Iesire faza lichida di  4  3139.128 1  0.4292 N A  9.4465 dSTAS=219mm 12 .a) Intrare faza lichida di  4  3139.133m  di  133mm   0.027m  di  27mm  1000 1.8  3600 d STAS  42mmx 3 c) Intrare faza gazoasa di  4  M ac  di  0.128  di  0.02304  40  3600 M ac  178 .328 dSTAS=406mm 12 d) Iesire faza gazoasa di  4  ( N A  M aa )  di  0.

tci=100oC ̅ tRi=20oC tRf=60oC tCf L  0.666  (100  tCf )  tCf  100  37 .61 10 4  3860 .8719 Kg/s M ac  0.0495 Kg/s t Ri  20 0 C t Rf  60 0 C t Ci  100 0 C Bilantul termic: Qced  Qac  QTR Qced  (L  M ac )  Cpc  (tCi  tCf ) Cp c  Cp l  4190 J / Kg · K Qced  3860 .16 0 C .3. Dimensionarea schimbatoarelor de caldura ( ̅ +Mac).666  (100  tCf ) Qac  L  Cpl  (t Rf  t Ri ) Qac  14.8.61  104 14 .84 tCf  62 .

342 0.83 n    d i2   R  vR 4 0.16 tC   tC  81.28m / s 657 106 PrR  CpR  R R  4190  657 106  4.4 102  2   R dR 0.8 R 0.3521  10 3 C  971. 42 c  Pr   Pr  pc     0 .021 Re  Pr    Pr  pR   0 .4 102 0.149  0.536  63.28 L n  6 tevi Nu c  0.080 C 2  v d Re R  R R R R Adoptam ReR= 11000 992  vR  0. 25 0 .576 Re c  c c c  Re c   Re c  57 .026  2  1646.0262  992  0.8 c 0 . 25  C  0. 25  Pr   Pr  pc    0.021  Re  Pr 0 .36  0.3521 10 0 . 43 R  Pr   NuR  0.149 L  M     d ac 2 c 4   c  vc .19 10 4 3 c 0.026 11000   vR  0.tR  60  20  t R  40 0 C 2 100  62.021 11000  4.536 Nu R  2  dR Nu R  R 67.8719  4 n  n  5.342 63.93    v d 971.8 Nu R  0. 43 1  Nu R  67 .91   0.

36 m/s   0.854  A  41.5  10 2 kcal / m·grd Nuc  0.5W / mm  grd K  1  0 1 0  2 1 1 W / m2 · K K  1  K  644 . 43  0.61 10 4  586 .576 P 4 e e   4  0.99  67.99 1  d c Nuc  c  1  c dc 1102.dc  vc     De2 n    d e2  4 A 1   4  4    D  n  d   d c  0.745 0.18560.5  102 0.16   Tmed  41.93  Nuc  1102.8  2.000171  0.07 Tmed : Tmed  40  42.000773  0.576  1  1  1292 .566 0  17 .07 .021 57.000607 QTR  K  A  Tmed 14 .16  40  ln    42.576 2   c Cpc  c Prc  c  Prc  2.19 104 Nuc    0 .9214  vc  0.1856 c  67 .

25 )  d e  t  1.06 l   l  4.026  l  l  12 .8276 m t  (1.026  t  0.12 D  8.06  6    0.026  2  4.36 m l = 12.15  1.2  0.A QTR  A  6.12 m D = 8.06 m K  Tmed A  n   dR  l 6.0312 m n d  19 L= 4.12 m 6    0.82 m n=6 z=3 .12m n=6 z=3 D  (nd  1)  t  d e  2  l  D  18  0.07m > 6m  A  n    d R  l  z z – numarul de treceri. adoptam z=3 6.026  3 l = 4.0312  0.

Se va calcula puterea pompei centrifuge folosita la transportul absorbantului: P M V  PT KW 10 3 T T  0. Pompele centrifuge au un debit constant si reglabil cu ajutorul unui robinet plasat pe conducta de refulare. ocupa spatii mici.3.72  10 4 m 3 / s PT  Pst  Pd  Pg  Pf  Prl Pst  P2  P 1 P2  Patm P  Patm 1  Pst  0 Pa .  pompe centrifuge. sunt ieftine si pot fi cuplate direct la motorul de actiune.  pompe fara element mobil.  pompe rotative. Se alege o pompa centrifuga utilizata pentru transportul solutiei amoniacale de la rezervor pana la coloana de absorbtie. Dupa criteriul constructiv avem:  pompe cu piston.9. Dimensionarea pompei centrifuge Pompele sunt utilaje care transforma energia mecanica preluata de la o sursa de antrenare in energie hidraulica.5 MV  L 3600  l l  1000 L  3139.128kg / h M V  8.

Pd  l  vl2  1000 1.5  n   cot  m   rob  1  0.8  Prl  34292.7 Hm  PT  H m  14 .5 Pi    P  Pi  0.5 1344. H g  2  H col  H g  7.8  Pf  24640.03  610.24 KW 10 3  0.94  Pg  77891 .94 m Pf    L d cond  Pd  0.4  24640 .8  77891 .88 Prl    (Pd )  25.72  10 4  13.86  35292 .0262 Pg   l  g  H g  1000  9.4 Pa Hg – inaltimea geometrica intre nivelul minim din rezervor si intrarea lichidului in coloana de adsorbtie.81  10 4  P  0.03 L  4  H col  15.4 PT  13.4 Pa i e         25.8Pa 2 vl  4  Mv 4  8.64m / s 2   dconducta   0.86Pa   0.408 Pa   1.769  1344.81  7.5  4  2  2  8 PT  0  1344 .72 104  vl   1.07 m i  g .81 10 4 Pa P 8.3448  Pd  1344 .

03 L  2  4m  L  3.3.05KW 3 10  T 103  0.4 M VV  G m3 / s 3600   g MVv – debitul ventilatorului.68Pa   0.10.7m .4 G  5515. In acest caz se foloseste un ventilator de joasa presiune.86m / s 2   d condg 4  M VV d condg  0. Dimensionarea ventilatorului Ventilatoarele sunt masini care transporta gazele prin ridicarea presiunilor cu ajutorul unui rotor cu palete.276 kg / h  g  1.18  2391.18m3 / s PT  Pst  Pd  Pf  Prl  Pcol  PT  2391 .485 Pa Pst  P2  P  Patm  Patm  Pst  0 Pa 1 Pd   g  vg  2 vg 2  Pd  254. T  0.29 M VV  1. Puterea ventilatorului: M VV  PT 1.275m Pf    L d condg  Pd  Pf  102.4 Pa  vg  19.485 PV   PV   PV  7.

34    2.65 1010   A    2 3 q  a  b   1.89  10 3 Pa·s ql  4 L   D  3600 2 STAS L  3139.276   q g  1.11  204  0.45 a l 204  0.89  10 3  l  0.93  Pcol  762 .74  g  1.402  1.93 4  0.402 Re g 4  qg a  g  Re g  4  1.47  204 1.95  2124.67  A   l    l   3     A  0.18 204  0.29  133  2.74  2  9.11   Re l  24 .0709  711.  5 Prl    (Pd ) Prl  1272Pa Pcol  K  Puscat  Pcol  1.74 3 2 3 a   K  1  1.41m / s Puscat    2 a  204   0.405 Pa v Hu  a  g  f 3 4  2 v f  1.576 2  1.128 Kg/s .95 2   Dc  3600  12  3600  g  0.67 Rel0.018  103 Re g  qg  4G 4  5515.3 2 Re l  4  ql 4  1.0226m 2        2 g   1000  0.018 103 Pa·s Puscat  2.748 bl   bl  0.29   Puscat  711.81     l 1.

61m 3 0.8  Vl  volumul de lichid   coeficientul de umplere al rezervorului.128  ql  1.74   11.0709 0.6m  LR  4600 mm .85    0.5  4.ql  4  3139.7  0. Dimensionarea rezervoarelor Se alege ca tip de rezervor un rezervor cilindric cu capac cilindric dispus orizontal pe suporti de beton.69 m 3 1000 t s  timpul de stationare al lichidului in rezervor.69  Vrez  19 .3m  DR  2300 mm LR  2  2.65 1010   0.8 Vl  L l  ts  3139.   0.0226  K  1.11  12  3600 3 204   K  1  1.32 m  2. Vrez  Vl  15.128  5  Vl  15. t s  4  8h  t s  5h Vrez  2   DR 4  LR LR  2  LR  2  DR DR 2  Vrez   3  DR  DR  2.

CAP IV. . acestea putand fi: . apa se imparte in mai multe categorii: . sub presiune.Apa fierbinte. avand temperatura in timpul verii de 25-30oC. pana la temperatura de 130-150oC. temperatura apei de iesire din aparate nu trebuie sa depaseasca 50oC. CONSUMUL DE MATERII PRIME.Apa calda cu T ≤ 90o C . usor de procurat. gazele inerte si energia electrica folosite in industria chimica sunt uzual inglobate in denumirea de utilitati. Industria chimica utilizeaza materii prime de diferite proveniente. Apa de racire poate proveni din fantani de adancime. .Apa potabila. Apa In functie de utilitatea pe care o are.Materii prime naturale. Utilitati Apa. Apa este un agent termic cu capacitatea calorica mare.Apa de incalzire. . .Produse secundare ale industriei chimice. Pentru evitatrea formarii crustei. . Pentru incalzire se prefera apa dedurizata in scopul evitarii depunerilor de piatra. Apa ca agent de racire poate fi: . AUXILIARE SI UTILITATI Materia prima reprezinta un ansamblu de material destinat prelucrarii intr-o instalatie industriala in vederea obtinerii unui produs.Apa tehnologica. .Apa de racire. Racirile de apa industriala se pot realiza pana la 35-40oC. temperatura ei mentinandu-se intre 10 – 15oC in tot timpul anului sau apa de la turnurile de racire cand se recicleaza.Materii prime fabricate industrial. Aburul . aburul.Apa de incendiu.

Este cel mai utilizat agent termic si poate fi: .86·106 20.58 33.24 174. Aburul umed contine picaturi de apa si rezulta din turnurile de contrapresiune.96 .77 yi = 5 Xf = 0. cand coeficientul individual de transfer de caldura este mic. Aburul supraincalzit cedeaza in prima faza.85·106 24. Aburul suprasaturat este frecvent folosit ca agent de incalzire.57·105 57.816 CONSUM Zilnic Anual 102595.736·103 Observatii Specific 20. Este cunoscut sub denumirea de abur mort.Abur umed. avand caldura latenta de condensare mare si coeficienti individuali de transfer de masa.Abur suprasaturat.49 0.202 19. . Material Amestec gazos Absorbantul (apa) Abur Energie electrica Unitate de masura m3/h kg kg kw Orar 4274.6 27. termica sau luminoasa.76 7.29 6234. . Temperatura aburului suprasaturat poate fi reglata usor cu modificarea presiunii.072 259. caldura sensibila de racire pana la atingerea temperaturii de saturatie.054 P=1ata - 3139.128 75339. Energia electrica Reprezinta una din formele de energie cele mai folosite in industria chimica datorita transportului cu usurinta de distilare mari si randamentului mare cu care poate fi transferat in energie mecanica.Abur supraincalzit.

Prezenta frecventa a unor substante inflamabile. Aceste norme stabiliesc valorile limita ale acestor factori. b) Protectia sanitara a muncii cuprinde masuri pentru crearea unor conditii fiziologice normale de munca si suprimare a muncii.I. Se dau concentratii maxime chimice (MA) in atmosfera zonei de lucru in 3 mg/m la circa 400 de substante. . zgomote si trepidatii) intervin si numerosi factori specifici industriei chimice cum ar fi: . valori care trebuiesc respectate deoarece previn imbolnavirile si asigura conditiile normale de munca. . c) Protectia tehnica a muncii care consta in marimi si masuri tehnice si organizatorice pentru usurarea muncii si prevenirea accidentelor de munca. Norme de igiena a muncii Se refera la principalii factori profesionali din mediul de productie. Protectia muncii are urmatoarele aspecte: a) Protectia judiciara a muncii. . actiunea curentului electric. microclimatul incaperilor de lucru. De asemenea norme referitoare la iluminat. reprezentata de legislatia referitoare la protectia muncii. care se refera la folosirea echipamentului si am materialelor de protective industrial.CAP. degajari importantede caldura.Degajari de substante toxice.Norme de protectia muncii. Masurile tehnice a securitatii muncii se pot clasifica in masuri generale care se refera la alegerea amplasamentului intreprinderii la planul general al acesteia si la protectia muncii in cladirile principale. etc.Posibilitatea exploxiilor cauzate de amestecuri explozibile. . nivel de zgomot si vibratii. In aceste norme sunt tratate probleme referitoare le efortul fizic.S. V. masuri P. si protectia mediului In industria chimica problema securitatii muncii este deosebit de importanta deoarece pe langa factorii de periculozitate comuni cu alte ramuri industriale (elemente periculoase ale utilajelor.Operatii cu lichide agresive care pot provoca arsuri chimice.

.Se vor face revizii generale asupra instalatiilor si a coloanelor de absorbtie si desorbtie. aprinderii si autoaprinderii sip e de alta parte. Pentru a preintampina aceste accidente se vor lua urmatoarele masuri: . au loc numai la anumite concentratii. iar cele care prezinta semen de coroziune vor fi inlocuite.Se vor controla permanent parametrii de lucru a procedeului tehnologic pentru a evita aprinderea si autoaprinderea.S.Masuri P. unde au primit ingrijiri medicale. Muncitorii care incercau sa remedieze aceasta defectiune au suferit intoxicatii grave cu amoniac. care variaza la temperatura si presiunea amestecului. . Acestia au primit primul ajutor medical si au fost transportati de urgent la spital. vapori sau praf in amestec cu aerul sau O2.I. In ziua de 25 august 2010 o conducta care transporta NH3 s-a fisurat provocand scurgeri de NH3 in atmosfera. Exploziile produse de gaze. oxigen si caldura. combustibilii. Cauzele accidentelor se datoreaza. 3 elemente: substanta combustibila. nerespectarea parametrilor procesului tehnologic si a lipsei de atentie. pe de alta parte. Incendiile si exploziile se produc numai atunci cand sunt prezente in cantitati insuficiente.Se vor verifica conductele care tansporta NH3. .

E. D. Tudor – ‘Fenomene de transfer si utilaje in industria chimica’ 2.C. Bratu – ‘Operatii unitare in industria chimica’. Ed. 1981 3. 1980 6. Tehnica. Bucuresti. 1980 5. Ed. Tehnica.R. Tehnica si Pedagogica.Octavian Floarea – ‘Operatii si utilaje in industria chimica’.Z.C. 1993 .tehnica. Ed. Tehnica.Z.F.R.Bibliografie: 1. Tudose – ‘Procese si utilaje in industia chimica’. Ed. Nenitescu – ‘Manualul inginerului chimist’ Ed. Pavlov – ‘Procese si aparate in industria chimica’. 1987 4.