Dosarul nr.

7-24/2024
1-24077850-12-7-16072024-1

ÎNCHEIERE

13 noiembrie 2024 mun. Chişinău

Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana
În componenţa completului:
Preşedintele şedinţei, judecătorul Roman Mazureț
Grefierul Filoteia
Anghel
Interpretul Svetlana Balan
Cu participarea:
Procurorului Irina Cuciuc
Avocatului Andrei Beruceașvili
Persoanei în privința căreia se solicită extrădarea Yevhen Kydenko
examinând în şedinţă judiciară publică, demersul Procuraturii Generale a
Republicii Moldova, privind extrădarea cet. Yevhen KYDENKO, născut la *****,
cetățean al Ucrainei, către autoritățile competente ale Republicii Tadjikistan, -

A C O N S T A T A T:
La 15 iulie 2024, Procuratura Generală a Republicii Moldova a adresat
Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana un demers prin care solicită extrădarea
cetățeanului Ucrainei, Yevhen KYDENKO, născut la *****, autorităţilor
competente ale Tadjikistanului, în vederea tragerii la răspundere penală pentru
comiterea infracţiunii prevăzute de art. 244 alin. (4) lit. b) Cod penal al Republicii
Tadjikistan - furtul, săvârșit de un grup de persoane, în proporții deosebit de mari.
În demersul adresat s-a indicat că, la 08 iulie 2024 Procuratura Generală a
Republicii Moldova a recepționat cererea autorităților competente ale Republicii
Tadjikistan, prin care s-a solicitat extrădarea cetățeanului Ucrainei Yevhen
KYDENKO, născut la *****.
Se afirmă în demers că, potrivit materialelor prezentate s-a constatat că, la 14
iunie 2024, Yevhen KYDENKO prin înțelegere prealabilă cu persoane
neidentificate de către organul de urmărire penală, urmărind scopul sustragerii pe
ascuns a bunurilor altei persoane, intenționat, în scopul îmbogățirii ilicite, având
acces în calitate de utilizator, a intrat în tezaurul cu casete de siguranță a SRL
”Comerțbank Tadjikistan”, situată în orașul Dușanbe, str. Bohtar nr. 37/1, unde,
prin metoda de selectare a cheilor a deschis casetele cu nr. 3***** și nr. 69, în
interiorul cărora se afla suma de 2 200 000 (două milioane două sute mii) dolari
SUA, care, conform contractului de păstrare a mijloacelor bănești, aparțineau
cetățeanului Rahimov M.R., a sustras pe ascuns suma mijloacelor bănești indicată
mai sus și s-a deplasat într-o direcție necunoscută.
La data de 03 iulie 2024 Yevhen KYDENKO a fost anunțat în căutare
internațională.
Prin ordonanța Judecătoriei raionului Ismoil Somoni, orașul Dușanbe,
Republica Tadjikistan din 04 iulie 2024, în privința lui Yevhen KYDENKO a fost
dispusă aplicarea măsurii preventive - arestarea preventivă.
La data de 04 iulie 2024, ora 04:*****0, pe teritoriul Republicii Moldova a
fost reținut cetățeanul Ucrainei Yevhen KYDENKO.
Este relatat în demers că, Yevhen KYDENKO nu este cetățean al Republicii
Moldova. Conform informației din Registrul de stat al populației al Agenției
Servicii Publice, asemenea persoană nu figurează înregistrată ca cetățean al
Republicii Moldova.
Cauza penală în privința lui Yevhen KYDENKO este în procedură de
urmărire penală, pe caz nefiind încă luată o decizie definitivă.
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 0***** iulie 2024,
în privința cetățeanului Ucrainei, Yevhen KYDENKO a fost aplicată măsura
preventivă - arestarea preventivă, pe un termen de 18 zile, până la 22.07.2024, ora
04:*****0 minute.
La data înaintării demersului, Yevhen KYDENKO, născut la *****, se afla în
arest preventiv, fiind deținut pe atunci în Penitenciarul nr. 13 Chișinău.
Se expune în demers că, infracțiunea incriminată lui Yevhen KYDENKO de
către autoritățile competente ale Republicii Tadjikistan își găsesc corespondent în
legea penală a Republicii Moldova, și anume, art. 186 alin. (*****) Cod penal al
Republicii Moldova - furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane,
săvârșit de mai multe persoane, valoarea cărora depășește 100 de salarii medii
lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la
momentul săvârșirii faptei, acțiuni care se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 12
ani.
Pedeapsa maximă prevăzută pentru această infracțiune este mai mare de un
an, condiție cerută de art. art. *****41 și *****44 alin. (3) CPP și art. *****6 alin.
(2) din Convenția CSI cu privire la asistența juridică și raporturile juridice în
materie civilă, familială și penală, semnată la Minsk la 22.01.1993. Astfel,
termenul prescripției tragerii la răspundere penală nu a expirat, conform legislației
penale a Republicii Moldova.
Se mai menționează că, acțiunile incriminate lui Yevhen KYDENKO nu se
atribuie la infracțiuni politice sau conexe și nu sunt temeiuri de a considera că
numitul este urmărit penal din motive de rasă, religie, sex, etc. sau că, odată cu
extrădarea sa, el va fi supus torturii sau tratamentului inuman.
 Potrivit cererii de extrădare, autoritățile competente ale Republicii Tadjikistan
au oferit garanții, potrivit cărora, Yevhen KYDENKO nu este urmărit pentru
motive de rasă, religie, naționalitate, origine etnică sau opinii politice. În Republica
Tadjikistan lui Yevhen KYDENKO îi va fi acordat dreptul la apărare, inclusiv
beneficierea de serviciile unui avocat, el nu va fi supus torturii și nici unor pedepse
sau tratamente crude, inumane sau degradante.
Este precizat că, în corespundere cu prevederile art. 66 din Convenția CSI cu
privire la asistența juridică și raporturile juridice în materie civilă, familială și
penală, semnată la Minsk la 22.01.1993, Yevhen KYDENKO va fi tras la
răspundere doar pentru infracțiunile pentru care a fost solicitată extrădarea și, după
finisarea urmăririi penale sau cercetării judecătorești, iar în caz de condamnare -
după executarea pedepsei sau liberarea de executarea acesteia, va putea părăsi
teritoriul Republicii Tadjikistan.
Argumentele participanților la proces:
În şedinţa de judecată, procurorul Irina Cuciuc a susținut demersul adresat pe
deplin și a solicitat admiterea acestuia.
Avocatul persoanei în privința căreia se solicită extrădarea, Andrei
Beruceașvili nu a fost de acord cu demersul adresat și a solicitat respingerea
acestuia ca fiind neîntemeiat, depunând o referință pe marginea demersului,
potrivit căreia, notifică 3 motive pentru care demersul Procuraturii Generale
privind extrădarea lui Yevhen KYDENKO către autoritățile competente din
Republica Tadjikistan, necesită a fi respins, și anume: procedura de anunțare în
căutare a lui Yevhen KYDENKO pentru arestare și extrădare din start a fost viciată
de autoritățile Republicii Tadjikistan prin prezentarea informațiilor neautentice și
actelor false, ceea ce în consecință a dus la încălcarea directă a art. ***** CEDO
prin reținerea ilegală a lui Yevhen KYDENKO în scopul extrădării; existența
riscului real ca în cazul extrădării lui Yevhen KYDENKO, numitul va fi supus
torturii, tratamentelor inumane și nu va beneficia de un proces echitabil în
Tadjikistan. Or, Curtea Europeană a stabilit în repetate rânduri că art. 3 CEDO,
care interzice tortura și tratamentele degradante, este absolut și nu permite nicio
derogare. Mai mult ca atât, Yevhen KYDENKO urmează să participe în
procedurile penale în calitate de victimă pe procesul penal pornit pe faptul torturii
acestuia de către reprezentanții organelor de drept ale Republicii Tadjikistan în
Republica Moldova; extrădarea lui Yevhen KYDENKO în Tadjikistan ar trebui să
fie refuzată din cauza lipsei garanțiilor pentru un proces echitabil, contextului
geopolitic periculos dintre Ucraina și Federația Rusă și condițiile inumane de
detenție din Tadjikistan. Or, Republica Moldova, în opinia sa, trebuie să acționeze
în conformitate cu obligațiile sale internaționale, inclusiv CEDO și UNCAT, și să
se asigure că Yevhen KYDENKO nu va fi supus persecuției sau tratamentelor
inumane.
 Persoana a cărei extrădare se solicită, Yevhen KYDENKO în ședința de
judecată s-a opus extrădării, optând pentru respingerea demersului, susținând
argumentele expuse de avocatul său.
Aprecierea instanței:
Audiind opiniile participanților la proces, studiind materialele cauzei,
examinând argumentele invocate în demers în raport cu materialele prezentate şi
rigorile de drept aplicabile la caz, instanţa de judecată ajunge la concluzia că
demersul urmează a fi respins, reieşind din următoarele considerente:
Pentru început instanța notează că, art. *****44 din Codul de procedură
penală stabilește că, (1) Cetăţeanul străin sau apatridul care este urmărit penal sau
care a fost condamnat într-un stat străin pentru săvîrşirea unei fapte pasibile de
pedeapsă în acel stat poate fi extrădat acestui stat străin la cererea autorităţilor
competente, în scopul urmăririi sau executării sentinţei pronunţate pentru fapta
comisă sau pronunţării unei noi sentinţe. (2) Cetăţeanul străin sau apatridul care a
fost condamnat într-un stat străin pentru comiterea unei fapte pasibile de pedeapsă
în acel stat poate fi extrădat statului străin, care a preluat executarea, la cererea
autorităţilor competente ale statului, în scopul executării sentinţei pronunţate
pentru fapta comisă sau pentru pronunţarea unei noi sentinţe. (3) Extrădarea în
scopul urmăririi penale se acordă numai dacă fapta este pasibilă de pedeapsă
conform legislaţiei Republicii Moldova şi pedeapsa maximă este de cel puţin un an
de închisoare sau dacă, după o inversare similară a lucrurilor, fapta ar fi, potrivit
legislaţiei Republicii Moldova, pasibilă de o asemenea pedeapsă. (4) Extrădarea în
scopul executării sentinţei se acordă numai dacă ar fi permisă extrădarea în
condiţiile alin.(3) şi dacă urmează a fi executată o pedeapsă privativă de libertate.
Extrădarea urmează a fi acordată în cazul în care termenul de detenţie care
urmează a fi executat sau cumulul termenelor de detenţie care urmează a fi
executate este de cel puţin 6 luni, dacă tratatul internaţional nu prevede altfel.
(*****) Dacă extrădarea unei persoane este cerută în concurs de către mai multe
state, fie pentru aceeaşi faptă, fie pentru fapte diferite, Republica Moldova va
decide extrădarea ţinînd cont de toate circumstanţele, inclusiv de gravitatea şi locul
săvîrşirii infracţiunilor, de datele respective din cereri, de cetăţenia persoanei
solicitate şi de posibilitatea unei extrădări ulterioare altui stat. (6) Dacă Procurorul
General sau, după caz, ministrul justiţiei consideră că persoana solicitată de statul
străin sau instanţa internaţională nu poate fi extrădată, refuză extrădarea prin
hotărîre motivată, iar în cazul în care consideră că persoana poate fi extrădată, el
face un demers în judecătoria în raza teritorială a căreia se află Ministerul Justiţiei,
la care se anexează cererea şi documentele statului solicitant. (7) Demersul de
extrădare se soluţionează de către judecătorul de instrucţie din cadrul judecătoriei
aflate în raza teritorială a Ministerului Justiţiei, cu participarea procurorului, a
reprezentantului Ministerului Justiţiei (în cazul extrădării persoanelor
condamnate), a persoanei a cărei extrădare se cere şi a apărătorului acesteia ales
sau numit în conformitate cu Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat.
Demersul de extrădare a persoanei arestate se soluţionează de urgenţă. Examinarea
demersului de extrădare se face în modul prevăzut de lege. Instanţa de judecată nu
este competentă să se pronunţe asupra temeiniciei urmăririi sau condamnării pentru
care autoritatea străină cere extrădarea. (8) În cazul în care constată că sînt
îndeplinite condiţiile pentru extrădare, instanţa de judecată admite, printr-o
hotărîre, cererea de extrădare, dispunînd totodată menţinerea stării de arest
preventiv pînă la predarea persoanei extrădabile. Dacă instanţa constată că nu sînt
îndeplinite condiţiile pentru extrădare, respinge cererea şi dispune punerea în
libertate a persoanei a cărei extrădare se cere. Hotărîrea se redactează în cel mult
24 de ore de la pronunţare şi este transmisă Procuraturii Generale sau Ministerului
Justiţiei. (9) Hotărîrea judecătorească asupra extrădării poate fi atacată cu recurs
de către procuror, precum şi de către persoana extrădată sau avocatul ei, în
termen de 10 zile de la pronunţare, la Curtea de Apel Chişinău. Recursul se judecă
conform prevederilor secţiunii a 2-a din capitolul IV titlul II partea specială a
prezentului cod. Hotărîrea judecătorului de instrucţie, devenită definitivă, se
expediază Procuraturii Generale şi Ministerului Justiţiei pentru executare sau
pentru informarea statului solicitant.
Potrivit art. *****8 al Legii nr. 371 din 01.12.2006, cu privire la asistenţa
juridică internaţională în materie penală, (1) Iniţial, instanţa judecătorească asigură
luarea unei declaraţii de la persoana a cărei extrădare se cere şi care va fi asistată
gratuit de un interpret şi de un avocat care acordă asistenţă juridică garantată de
stat dacă nu există un avocat ales. Prezenţa procurorului este obligatorie. Procedura
este publică dacă persoana a cărei extrădare se cere sau procurorul nu se opune sau
dacă interesele justiţiei o cer, este orală şi ţinută în contradictoriu. (2) Persoana a
cărei extrădare se cere sau procurorul poate cere instanţei judecătoreşti un termen
suplimentar, care nu va depăşi 8 zile, pentru motive suficient de justificate.
Procurorul este obligat să contribuie la prezentarea datelor şi actelor necesare
pentru a se stabili dacă sînt îndeplinite condiţiile extrădării şi să dispună ridicarea
şi depunerea la instanţa judecătorească a obiectelor specificate la art.12. (3) După
interogatoriu, persoana a cărei extrădare se cere poate să opteze fie pentru
extrădare voluntară, fie pentru continuarea procedurii în caz de opunere la
extrădare.
Potrivit art. *****43 alin. (2) CPP, (2) Extrădarea se acordă numai dacă se
garantează următoarele: 1) persoana nu va fi pedepsită în statul solicitant fără
consimţămîntul Republicii Moldova pentru un motiv apărut anterior predării sale,
cu excepţia infracţiunii pentru care se acordă extrădarea, şi libertatea ei personală
nu va fi limitată, iar ea nu va fi persecutată prin intermediul măsurilor ce pot fi
luate şi în absenţa ei; 2) persoana nu va fi predată, transferată sau deportată într-un
stat terţ fără consimţămîntul Republicii Moldova; precum şi, 3) persoana va putea
părăsi teritoriul statului solicitant după încheierea procedurii pentru care a fost
acordată extrădarea ei.
Concomitent, potrivit art. *****46 alin. (1) și (2) CPP, (1) Republica
Moldova nu-şi extrădează propriii cetăţeni şi persoanele cărora le-a acordat dreptul
de azil. (2) Extrădarea va fi, de asemenea, refuzată dacă: 1) infracţiunea a fost
săvîrşită pe teritoriul Republicii Moldova; 2) în privinţa persoanei respective a fost
deja pronunţată de către o instanţă naţională sau o instanţă a unui stat terţ o hotărîre
judecătorească de condamnare, achitare sau încetare a procesului penal pentru
infracţiunea pentru care se cere extrădarea, sau o ordonanţă a organului de urmărire
penală de încetare a procesului ori în privinţa acestei fapte se efectuează urmărirea
penală de către organele naţionale; 3) s-a împlinit termenul de prescripţie al tragerii
la răspundere penală pentru infracţiunea respectivă, conform legislaţiei naţionale,
sau a intervenit amnistia; 4) potrivit legii, urmărirea penală poate fi pornită numai
la plîngerea prealabilă a victimei, însă o asemenea plîngere lipseşte; *****)
infracţiunea pentru care se cere extrădarea persoanei este considerată de legea
naţională infracţiune politică sau faptă conexă unei asemenea infracţiuni; 6)
Procurorul General, ministrul justiţiei sau instanţa care soluţionează chestiunea
privind extrădarea are motive serioase să creadă că: a) cererea de extrădare a
fost înaintată în scopul de a urmări sau a pedepsi o persoană pentru motive de rasă,
religie, sex, naţionalitate, origine etnică sau opinii politice; b) situaţia acestei
persoane riscă să fie agravată pentru unul din motivele menţionate la lit.a); c) în
cazul în care persoana va fi extrădată, ea va fi supusă torturii, tratamentului
inuman sau degradant sau nu va avea acces la un proces echitabil în ţara
solicitantă; 7) persoanei cerute i-a fost acordat statut de refugiat sau azil politic; 8)
statul care solicită extrădarea nu asigură reciprocitatea în sfera extrădării.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, numitul Yevhen KYDENKO nu este
cetățean al Republicii Moldova, a fost anunţat în căutare internaţională cu scop de
arest şi extrădare de către organele competente ale Republicii Tadjikistan, în
scopul tragerii la răspundere penală pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.
244 alin. (4) lit. b) Cod penal al Republicii Tadjikistan - furtul, săvârșit de un grup
de persoane, în proporții deosebit de mari.
Cauza penală în privința lui Yevhen KYDENKO este în procedură de
urmărire penală, nefiind emisă nicio decizie definitivă.
Pedeapsa maximă prevăzută pentru infracțiunea incriminată este mai mare de
un an, iar termenul de prescripție pentru tragere la răspundere penală, nu a expirat.
Prin ordonanța Judecătoriei raionului Ismoili Somoni, orașul Dușanbe,
Republica Tadjikistan din 04 iulie 2024, în privința lui Yevhen KYDENKO a fost
dispusă aplicarea măsurii preventive - arestarea preventivă.
 La data de 08 iulie 2024 Procuratura Generală a Republicii Moldova a
recepționat cererea autorităților competente ale Republicii Tadjikistan, prin care s-
a solicitat extrădarea cetățeanului Ucrainei Yevhen KYDENKO, născut la *****.
Instanța constată că, infracţiunea incriminată cet. Yevhen KYDENKO, născut
la *****, de către autorităţile competente ale Republicii Tadjikistan îşi găseşte
corespondent în legea penală a Republicii Moldova, şi anume în art. 186 alin. (5)
Cod penal al Republicii Moldova - furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor
altei persoane, săvârșit de mai multe persoane, valoarea cărora depășește 100 de
salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în
vigoare la momentul săvârșirii faptei, acțiuni care se pedepsesc cu închisoare de la
7 la 12 ani.
Astfel, pedeapsa maximă prevăzută pentru această infracţiune este mai mare
de un an, condiţie cerută de art. 541 şi art. 544 alin. (3) din Codul de procedură
penală.
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 05 iulie 2024, în
privința cetățeanului Ucrainei, Yevhen KYDENKO a fost aplicată măsura
preventivă - arestarea preventivă, pe un termen de 18 zile, până la 22.07.2024, ora
04:50 minute.
Alăturat aspectelor relevate supra, instanța reține că, potrivit celor declarate în
cererea de extrădare formulată de autoritățile competente ale Republicii
Tadjikistan, se garantează că, Yevhen KYDENKO nu este urmărit pentru motive
de rasă, religie, naționalitate, origine etnică sau opinii politice. În Republica
Tadjikistan lui Yevhen KYDENKO îi va fi acordat dreptul la apărare, inclusiv
beneficierea de serviciile unui avocat, el nu va fi supus torturii și nici unor pedepse
sau tratamente crude, inumane sau degradante.
Este indicat că, în corespundere cu prevederile art. 66 din Convenția CSI cu
privire la asistența juridică și raporturile juridice în materie civilă, familială și
penală, semnată la Minsk la 22.01.1993, Yevhen KYDENKO va fi tras la
răspundere doar pentru infracțiunile pentru care a fost solicitată extrădarea și, după
finisarea urmăririi penale sau cercetării judecătorești, iar în caz de condamnare -
după executarea pedepsei sau liberarea de executarea acesteia, va putea părăsi
teritoriul Republicii Tadjikistan.
Însă, garanția declarată supra vine a fi neconvingătoare, în legătură cu
datele și actele prezentate de avocatul persoanei a cărei extrădare se solicită.
Așadar, argumentele și raționările formulate în referință de către avocatul lui
Yevhen KYDENKO trezesc dubii plauzibile, fundamentate pe date și referiri certe,
care conturează riscul că, în cazul unei eventuale extrădări către autoritățile
competente ale Republicii Tadjikistan, Yevhen KYDENKO va fi supus torturii,
tratamentelor sau pedepselor crude, inumane, degradante, sau nu va avea acces la
un proces echitabil în ţara solicitantă.
 În acest sens, instanța observă că riscul prenotat a fost argumentat de
apărătorul lui Yevhen KYDENKO prin prisma unor aspecte-cheie, primul dintre
care se referă la încălcarea ordinii procedurale de anunțare în căutare și reținere
a persoanei în vederea extrădării acestuia.
Verificând respectivul argument, instanța a decelat următoarele stări de fapt,
potrivit cărora, Yevhen KYDENKO a fost anunțat în căutare internațională cu scop
de arest și extrădare.
Potrivit procesului-verbal de reținere din 04 iulie 2024, întocmit de OUP al
DUP a INI al IGP, Yevhen KYDENKO a fost reținut de facto la data de
04.07.2024, ora 04:50 minute, în baza solicitării Interpol NCB Dushanbe
Tadjikistan nr. 2024/46184-1 din 03.07.2024 privind că reținutul este căutat la
solicitarea organelor de drept ale Republicii Tadjikistan cu scop de arest și
extrădare.
Din momentul reținerii, cet. Yevhen KYDENKO a fost asistat de un apărător,
avocatul Rusu Alexandru, care în subsolul procesului-verbal de reținere a
consemnat expres: ”Obiecție: nu sunt temeiuri pentru reținere, solicit eliberarea
persoanei, lipsește Hotărârea (mandatul de arestare emis pe numele
reținutului)”.
La fel, Raportul individual extras din baza de date a Interpolului în privința
lui, anexat la demers (potrivit situației actualizate la data de 03.07.2024), denotă
că Yevhen KYDENKO a fost anunțat în căutare internațională la data de
02.07.2024 în scop de arest.
Rubrica ”Informația juridică” din Raportul indicat supra, conține următoarea
mențiune cu referire la hotărârea judecătorească de aplicare a arestului în privința
lui Yevhen KYDENKO: ”hotărâre fără număr din 02.07.2024 emisă de
Judecătoria I.Somoni, Tadjikistan”.
Prin ordonanța organelor de drept ale Republicii Tadjikistan din 02 iulie
2024, în privința lui Yevhen KYDENKO a fost pornită urmărire penală în temeiul
art. 244 alin. (4) lit. b) Cod penal al Republicii Tadjikistan.
Prin ordonanța din 03 iulie 2024, în privința lui Yevhen KYDENKO a fost
emisă ordonanță de punere sub învinuire.
De asemenea, la materialele cauzei se regăsește copia ordonanței din 03 iulie
2024, privind anunțarea în căutare a învinuitului Yevhen KYDENKO, emisă de
organele de drept competente ale Republicii Tadjikistan.
Abia prin încheierea Judecătoriei Ismoili Somoni, Dușanbe din 04 iulie
2024, a fost dispusă aplicarea în privința lui Yevhen KYDENKO a măsurii
preventive - arestul preventiv.
Conform raportului suplimentar prezentat de către procuror, potrivit situației
actualizate la data de 04 iulie 2024, la rubrica ”informații juridice” figurează de
această dată un mandat de arest la fel fără număr, emis de Judecătoria I. Somoni,
Tadjikistan, dar de această dată data emiterii actului judecătoresc fiind indicată
”04-07-2024”, și nu ”02-07-2024”, cum era indicat în raportul individual emis pe
numele lui Yevhen KYDENKO inițial, la înaintarea demersului cu privire la
extrădarea cetățeanului Ucrainei, Yevhen KYDENKO.
Pe fundalul acestor elemente de fapt, instanța reține că, din esența
prevederilor art. 83 parag. 2 lit. b) al Regulamentului privind Procesarea Datelor al
Organizației Interpol rezultă că, ”notificarea” sau ”avizele roșii” prin care
persoanele sunt consemnate în sistemul de date Interpol ca fiind anunțate în căutare
internațională, pot fi publicate numai atunci când au fost furnizate suficiente date
judiciare. Se vor considera suficiente date judiciare pentru a include cel puțin
trimitere la un mandat de arestare valabil sau la o decizie judecătorească care are
același efect.
La fel și art. 61 pct. 1) al Convenției cu privire la asistența juridică și
raporturile juridice în materie civilă, familială și penală din 22.01.1993, în vigoare
pentru Republica Moldova din 26 martie 1996, stabilește că: Persoana, extrădarea
căreia se cere, în baza demersului, poate fi arestată şi pînă la primirea cererii de
extrădare. Cererea trebuie să conţină menţiunea referitoare la mandatul de arest
sau sentinţa intrată în vigoare, şi faptul că cererea de extrădare va fi prezentată
suplimentar. Demersul privind arestarea pînă la primirea cererii de extrădare
poate fi transmis prin poştă, telegraf, telex sau telefax.
Situația cet. Yevhen KYDENKO denotă că procedura de anunțare în căutare
a numitului, și subsecvent reținerea acestuia au fost viciate, pe motiv că, la data
instituirii notificării în sistemul informațional al OIPC Interpol de către Interpol
NCB Dushanbe Tadjikistan (02.07.2024), în privința lui Yevhen KYDENKO încă
nu era emis un mandat de arestare preventivă valid. Or, abia la data de
04.07.2024 a fost emis un act judecătoresc corespunzător.
Situația stabilită supra, pune la îndoială caracterul echitabil al procedurii
penale demarate în privința cet. Yevhen KYDENKO, încă de la fazele preliminare
ale acesteia, iar în consecință, creează premise pentru anticiparea și altor derogări
de la principiile procedurale ale unui proces echitabil, în eventualitatea în care
demersul de extrădare ar fi acceptat.
Un alt doilea aspect notificat de apărătorul lui Yevhen KYDENKO s-a
rezumat la aceea că, autoritățile de drept ale Republicii Tadjikistan au prezentat
informații neautentice, fie false în privința procedurii penale demarate în privința
lui Yevhen KYDENKO.
Așadar, instanța observă că, la data de 25 octombrie 2024, apărătorul lui
Yevhen KYDENKO, avocatul Andrei Beruceașvili a solicitat de la apărătorul lui
Yevhen KYDENKO în Republica Tadjikistan permisiunea de a face cunoștință cu
materialele privind aplicarea măsurii preventive în privința lui Yevhen
KYDENKO.
 Drept urmare, apărătorului i-a fost eliberată copia procesului-verbal al
ședinței de judecată, în varianta originală în limba tadjică, în varianta tradusă în
limba rusă, și respectiv varianta tradusă în limba română, de către o societate pe
acțiuni specializată în traduceri ”Inturist Tadjikistan”. Potrivit conținutului acelui
proces-verbal, ședința de judecată privind examinarea demersului privind aplicarea
măsurii preventive - arestarea preventivă, în privința lui Yevhen KYDENKO s-a
deschis la ora 11:30, ziua 04 iulie 2024, în timp ce Yevhen KYDENKO a fost
reținut de facto de către autoritățile Republicii Moldova la ora 04:50 minute, ziua
04 iulie 2024. Aspect care vine să susțină suplimentar alegațiile apărătorului cu
referire la încălcarea procedurii de anunțare în căutare și reținere a persoanei a
cărei extrădare o solicită autoritățile Republicii Tadjikistan (chiar și cu calculul
diferenței de fus orar al Republicii Moldova, și cel al Republicii Tadjikistan).
Potrivit aceluiași proces-verbal al ședinței de judecată, acuzatorul de stat din
cadrul organelor de drept ale Republicii Tadjikistan, la etapa susținerii propriu-zise
a demersului, a indicat că există deja o persoană terță, identitatea căreia a și fost
stabilită, recunoscută deja vinovată de participație la infracțiunea incriminată lui
Yevhen KYDENKO.
La polul opus, textul demersului de extrădare deferit soluționării, indică
asupra faptului că Yevhen KYDENKO este învinuit de comiterea unei infracțiuni
în participație cu alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală.
Deopotrivă, instanța observă discrepanțe și în conținutul altor înscrisuri
oficiale prezentate de către autoritățile competente ale Republicii Tadjikistan. Și
anume, copia actului judecătoresc eliberat de către apărătorul lui Yevhen
KYDENKO (avocat Abduhamidov Abducarim Abdusalomovici) din Republica
Tadjikistan avocatului Andrei Beruceașvili - încheierea Judecătoriei Ismoili
Somoni, Dușanbe din 04 iulie 2024, privind aplicarea măsurii preventive -
arestarea preventivă, în privința lui Yevhen KYDENKO, diferă după conținut cu
încheierea aceleiași Judecătorii Ismoili Somoni Dușanbe din 04 iulie 2024,
prezentată Procuraturii Generale a Republicii Moldova de către autoritățile de
drept competente din Republica Tadjikistan.
Această diferență este ușor de apreciat din examinarea părților descriptive a
încheierilor nominalizate, în cel dintâi caz fiind consemnat în esență faptul că
organele de drept ale Republicii Tadjikistan au recunoscut vinovată o terță
persoană (identificată, și chiar condamnată deja) pentru participație la comiterea
infracțiunii de care este învinuit Yevhen KYDENKO, pe când cea de-a doua
încheiere expune în partea descriptivă o altă fabulă a învinuirii, potrivit căreia, lui
Yevhen KYDENKO i se incriminează comiterea aceleiași infracțiuni prin
înțelegere prealabilă cu persoane neidentificate încă de către organul de urmărire
penală.
 Similar, diferă inclusiv părțile dispozitive, în una dintre ele fiind menționat că
învinuitul Yevhen KYDENKO a fost anunțat în căutare, iar în cel de-al doilea caz
nu figurează o atare mențiune.
Importanța discrepanțelor menționate supra derivă din faptul că, prezenta
cerere de extrădare este fundamentată de drept pe prevederile Convenției cu privire
la asistența juridică și raporturile juridice în materie civilă, familială și penală din
22.01.1993, în vigoare pentru Republica Moldova din 26 martie 1996.
Așadar, potrivit art. 13 pct. 1) din Covenția numită, cu referire la
valabilitatea actelor este statuat că: Actele, care au fost întocmite sau certificate
de către instituţia de justiţie sau de o persoană oficială de pe teritoriul unei Părţi
Contractante, în limitele competenţei lor şi în forma stabilită şi certificate cu
sigiliu, sunt valabile pe teritoriile altor Părţi Contractante fără vreo altă
legalizare. 2) Actele, care pe teritoriul unei Părţi Contractante sunt recunoscute ca
fiind oficiale, au pe teritoriul altor Părţi Contractante aceeaşi forţă probantă.
De caz, același act oficial emis de Judecătoria Ismoili Somoni, Dușanbe din
04 iulie 2024, privind aplicarea măsurii preventive - arestarea preventivă, în
privința lui Yevhen KYDENKO,- este prezentat ca având conținut variat,
denaturat, punând în dificultate aprecierea autenticității circumstanțelor invocate
în raport cu situația persoanei a cărei extrădare se solicită, și per ansamblu ridicând
dubii asupra echității procedurii penale în care este vizat în calitate de acuzat
cetățeanul Ucrainei, Yevhen KYDENKO.
Un alt treilea aspect notificat de apărătorul lui Yevhen KYDENKO privind
inechitatea procedurii în raport cu clientul său și, în consecință, premisa existenței
unui risc ca Yevhen KYDENKO să fie supus ulterior tratamentului inuman și
degradant, torturii din partea autorităților de drept ale Republicii Tadjikistan a fost
explicat prin faptul că, la data de 15.07.2024, Yevhen KYDENKO a depus o
plângere către Procuratura Generală a Republicii Moldova, potrivit căreia, la data
de 09.07.2024, aflându-se în sediul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității
Organizate și Cauze Speciale, în biroul procurorului Iurie Iurcu (nr. 222),
participând la acțiunea de urmărire penală înaintarea învinuirii și audierii sale în
această calitate, reprezentanți ai autorităților de urmărire penală din Republica
Tadjikistan, care se aflau în Republica Moldova cu ordin de efectuare a acțiunilor
procesuale, și anume, Abdurasulzoda Askarjon - șeful Departamentului de
Investigații Criminale din cadrul MAI al Republicii Tadjikistan, Khasanzoda
Hotam - șeful adjunct al Departamentului pentru Combaterea Crimei Organizate
din cadrul MAI al Republicii Tadjikistan și Azimov Orifjon - procuror în
Procuratura Generală a Republicii Tadjikistan, intenționat l-ar fi supus torturii,
tratamentului inuman și degradant, manifestat prin intimidarea sa, amenințarea cu
aplicarea violenței, cât și amenințarea cu omor, atât a sa, cât și a familiei. Cel din
urmă, a acționat cu scopul de a-l influența să-și recunoască vina în săvârșirea unei
infracțiuni calificate în baza art. 244 alin. (4) lit. b) din Codul penal al Republicii
Tadjikistan.
Prin ordonanța procurorului delegat în Secția combatere tortură a Procuraturii
Generale, Dumitru Grecu din 30 iulie 2024, a fost refuzat în pornirea urmăririi
penale, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, soluție care a fost
menținută prin ordonanța procurorului-șef interimar al Secției combatere tortură a
Procuraturii Generale, Eugeniu Gore din 11 septembrie 2024.
În cele din urmă, prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 24
octombrie 2024, a fost admisă plângerea declarată de avocatul Andrei Beruceașvili
în interesele lui Yevhen KYDENKO, fiind declarate nule cele două ordonanțe, iar
materialele procesului penal intentat la plângerea lui Yevhen KYDENKO, au fost
remise către procurori pentru o examinare suplimentară.
Instanța accentuează că, pentru a verifica dacă există un risc ca, în cazul în
care persoana va fi extrădată, ea va fi supusă torturii, tratamentului inuman sau
degradant sau nu va avea acces la un proces echitabil în ţara solicitantă, instanța
examinează consecinţele previzibile ale extrădării persoanei în ţara solicitantă,
luând în considerare situaţia generală din aceasta (țara solicitantă fiind
Republica Tadjikistan) şi circumstanţele specifice cauzei persoanei respective
(cet.Yevhen KYDENKO).
Astfel, în examinarea situației generale din Republica Tadjikistan, instanța
apreciază ca fiind relevant conținutul raportului emis de Amnesty International
privitor la cazul cet. Abdullohi Shamsiddin extrădat de către autoritățile germane
către Republica Tajikistan, potrivit căruia, după extrădare, numitul a dispărut chiar
din Aeroportul Internațional Dușanbe. Prin numitul raport, care este de altfel
actual, fiind datat cu 10 martie 2023, au fost semnalate suspiciuni de tortură și
tratamente inumane și degradante aplicate față de Abdullohi Shamsiddin, fiind
amintit un caz similar, în care un alt deținut a decedat aflându-se în custodia
organelor de drept ale Republicii Tadjikistan (Abdukakhkhor Rozikov decedat la
03 ianuarie 2023). Raportul la care instanța a făcut referire, a fost anexat la
materialele cauzei de către apărătorul persoanei a cărei extrădare se solicită,
Yevhen KYDENKO.
De asemenea, apărătorul a anexat și un alt raport emis de aceeași organizație,
prin care semnalează situații de discriminare a minorității Pamiri în Republica
Tadjikistan, care aduce atingere drepturilor omului, raportul fiind unul actual, datat
cu 11 septembrie 2024.
Deopotrivă, apărătorul a anexat Rezoluția Parlamentului European din 07
iulie 2022 referitoare la situația din provincia autonomă Gorno-Badahșan din
Tadjikistan (2022/27*****3 (RSP)), prin care în cadrul celui de-al 12-lea dialog
anual dintre UE și Tadjikistan privind drepturile omului, a fost semnalate cazuri de
represiuni, represalii la care sunt expuse minoritățile Pamiri din GBAO, cazurile de
tortură și rele tratamente aplicate față de cei numiți.
Relevanța și importanța aspectelor sus-evocate sunt amplificate de drept prin
prevederile art. 43 alin. (1) lit. a) Legea nr. 371 din 01.12.2006 cu privire la
asistența juridică internațională în materie penală, potrivit cărora, la examinarea
cererii de extrădare adresate Republicii Moldova, în sensul posibilului refuz, pe
lîngă condiţiile de refuz specificate în Codul de procedură penală la art.*****46,
se va ţine cont şi de următoarele situaţii procesuale: a) persoana a cărei extrădare
este cerută urmează să fie judecată în statul solicitant de către o instanţă
extraordinară, instituită pentru un caz particular, precum şi în cazul în care
persoana a cărei extrădare se cere ar fi judecată în statul solicitant de o instanţă
judecătorească care nu asigură garanţiile fundamentale de procedură şi de
protecţie a drepturilor la apărare.
Concluzionând asupra situației stabilite în speță, instanța reține că, Republica
Moldova a devenit membru al Consiliului Europei (CoE) la 13 iulie 1995.
Conform Statutului Consiliului Europei, la momentul aderării, statul îşi mai asumă
alte două categorii de angajamente: unele care decurg din diverse convenţii ale
CoE acceptate la momentul aderării (spre ex., Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale); altele sunt angajamente
individualizate, pe care statul şi le-a asumat în timpul negocierilor de aderare – de
ratificare într-un termen determinat a anumitor convenţii sau de efectuare a
reformelor, adoptare a legilor, armonizarea acestora cu standardele CoE.
La rândul său, Curtea Europeană a Dreputilor Omului (CEDO) nu
constituie un organ statutar al CoE, dar este percepută drept instituţie
jurisdicţională a CoE, fiind un mecanism de control al respectării drepturilor
omului în statele membre ale CoE, instituit în baza Convenţiei europene pentru
apărarea drepturilor omului. Nu există nici un stat membru CoE care să nu fi
ratificat şi Convenţia respectivă. CEDO examinează cererile individuale şi ale
statelor în care sunt semnalate violări ale drepturilor civile şi politice stabilite în
Convenţie. Din anul 1998 cetăţenii statelor membre pot aplica direct la CEDO în
cazul în care se consideră că li s-a lezat vreun drept consfinţit în Convenţie.
În acest sens, riscul invocat de apărător precum că, persoana a cărei extrădare
se solicită, în cazul admiterii demersului, va fi supusă torturii, tratamentului
inuman sau degradant sau nu va avea acces la un proces echitabil în ţara
solicitantă,- reliefează premise credibile și actuale, nu doar ipotetice.
Vorbind în termeni articulabili, o eventuală admitere a demersului ar crea
riscul încălcării art. 3 din Convenția Europeană privind Drepturile Omului, care
prevede că: „Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor
inumane ori degradante".
 Astfel, cu trimitere la practica CtEDO, instanța învederează jurisprudenţa
existentă, potrivit căreia „deportarea sau extrădarea unei persoane poate încălca
Convenţia dacă există motive serioase pentru a crede că persoana respectivă va fi
supusă, în statul solicitant, la tratamente interzise de articolul 3".
Instanța mai menționează că, articolul 3 nu se limitează la a interzice statelor
să aplice tratamente sau pedepse inumane sau degradante, ci instituie şi o obligaţie
asociată de a nu expune nici o persoană riscului de a fi supusă unor astfel de
tratamente sau pedepse în alte state. Mai mult, nici o persoană nu poate fi predată
unui stat din afara zonei de protecţie a Convenţiei, fără certitudinea că
asigurările primite sunt la fel de efective ca standardele Convenţiei.
Este pertinent de notat și faptul că, articolul 5 paragraful l(f) permite „detenţia
legală a unei persoane... împotriva căreia... se află în curs o procedură de...
extrădare"; Convenţia nu prevede însă dreptul de a nu fi extrădat. Totuşi, dacă
extrădarea, prin consecinţele ei, afectează negativ unul din drepturile protejate de
Convenţie..., statul contractant are anumite obligaţii (cazul Abdulaziz, Cabales şi
Balkandali, 25 mai 1985, cu privire la drepturile imigranţilor). întrebarea este dacă
articolul 3 este aplicabil când consecinţele adverse ale extrădării apar sau ar
putea apărea în afara jurisdicţiei statului solicitat, ca urmare a tratamentelor sau
pedepselor aplicate în statul solicitant.
La fel, articolul 1 al Convenţiei prevede că „înaltele Părţi Contractante
recunosc oricărei persoane aflate sub jurisdicţia lor drepturile şi libertăţile definite
în titlul I al prezentei convenţii", și astfel stabileşte limitele teritoriale ale
domeniului de aplicare a Convenţiei. Statele contractante s-au angajat să
„recunoască" oricărei persoane din jurisdicţia lor drepturile şi libertăţile respective.
Convenţia nu guvernează acţiunile statelor nesemnatare, nici nu poate fi utilizată
de statele contractante pentru a impune standardele ei altor state. Articolul 1 nu
stabileşte principiul general conform căruia un stat contractant nu poate extrăda o
persoană decât dacă în statul care solicită extrădarea sunt respectate toate drepturile
şi garanţiile stabilite de Convenţie.
În același timp instanța evidențiază că, în cauza Soering versus Regatul Unit
al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Hotărârea din 7 iulie 1989, Curtea a notat că,
în stabilirea modului de aplicare a Convenţiei în general şi a articolului 3 în
special, scopul benefic al extrădării nu poate fi ignorat. Aceste considerente nu pot
însă absolvi partea contractantă de responsabilitatea care îi revine în temeiul
articolului 3 pentru consecinţele previzibile pe care extrădarea le are în afara
jurisdicţiei sale.
În practica sa, CtEDO a subliniat în repetate rânduri că, la interpretarea
Convenţiei, trebuie avut în vedere caracterul ei specific de tratat de implementare
colectivă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale (cazul Irlanda versus Regatul
Unit). Obiectul şi scopul Convenţiei, ca instrument de protecţie a persoanei,
impune interpretarea şi aplicarea ei în aşa fel încât garanţiile prevăzute să fie
practice şi efective (cazul Artico). Orice interpretare trebuie să fie consistentă cu
„spiritul general al Convenţiei, creată ca instrument de menţinere şi promovare a
idealurilor şi valorilor unei societăţi democratice" (cazul Kjeldsen, Busk Madsen şi
Pedersen...).
Revenind la analiza riscului invocat în raport cu situația persoanei a cărei
extrădare se solicită, instanța subliniază că, articolul 3 nu prevede nici o excepţie;
potrivit articolului 15, nici o derogare nu este posibilă pe timp de război sau pe
durata altei stări de urgenţă naţională. Interdicţia absolută a torturii şi a
tratamentelor sau pedepselor inumane ori degradante indică faptul că articolul 3
protejează una dintre valorile fundamentale ale societăţilor democratice care
formează Consiliul Europei. Interdicţia, care este un standard internaţional general
recunoscut şi acceptat, se regăseşte în termeni similari şi în Pactul internaţional cu
privire la drepturile civile şi politice din 1966 şi în Convenţia americană a
drepturilor omului din 1969.
În același timp, articolul 3 al Convenţiei ONU împotriva torturii şi a altor
tratamente sau pedepse crude, inumane ori degradante, prevede că nici un stat-
parte la Convenţie nu va extrăda o persoană dacă există motive serioase de a
crede că acea persoană este în pericol de a fi supusă torturii.
Faptul că documentul ONU menţionat mai sus reglementează în detaliu
obligaţia corelativă ataşată interzicerii torturii, nu înseamnă că articolul 3 al
Convenţiei nu instituie, în termeni generali, o asemenea obligaţie. Acţiunea unui
stat contractant care predă un infractor (oricât de gravă ar fi fapta săvârşită) unui alt
stat, deşi are motive serioase să creadă că îl pune astfel în pericol de a fi supus
torturii, nu este compatibilă cu valorile care stau la baza Convenţiei, cu patrimoniul
comun de tradiţii politice, idealuri, libertate şi respect pentru statul de drept la care
se face referire în preambul. în astfel de împrejurări, extrădarea unei persoane ar fi
contrară spiritului şi scopului articolului 3, chiar dacă textul nu o prevede explicit.
În considerarea raționărilor relatate supra, în aceeași cauză Soering vs Regatul
Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, CtEDO a opinat că, statele au obligaţia
de a nu extrăda o persoană în cazul în care există riscul ca ea să fie supusă, în
statul solicitant, la tratamente sau pedepse inumane sau degradante interzise
de articolul 3.
Totodată, CtEDO a menționat că nu se poate pronunţa în cazul unei încălcări
potenţiale a Convenţiei. Cu toate acestea, în cazul în care reclamantul susţine că,
având în vedere consecinţele probabile, executarea deciziei de extrădare este
contrară articolului 3, este necesară îndepărtarea de la acest principiu datorită
naturii ireparabile a suferinţelor la care ar putea fi supus şi pentru a asigura o
protecţie efectivă.
 Curtea a concluzionat inclusiv că, dacă persoana extrădată riscă să fie supusă,
în statul solicitant, torturii sau tratamentelor ori pedepselor inumane sau
degradante, executarea deciziei de extrădare poate intra în contradicţie cu articolul
3 al Convenţiei şi, prin urmare, poate angaja responsabilitatea statului solicitat.
Pentru a stabili responsabilitatea statului solicitat este necesară evaluarea
condiţiilor din statul solicitant în raport cu cerinţele articolului 3. În orice caz, nu
se pune problema responsabilităţii statului solicitant [...]. În măsura în care se poate
discuta despre responsabilitate în raport cu prevederile Convenţiei, ea este a
statului care extrădează pentru că executarea deciziei de extrădare are ca rezultat
direct expunerea persoanei respective la tratamente sau pedepse interzise.
Pe fundalul circumstanțelor decelate mai sus, instanța conchide că avocatul a
făcut dovada existenței unor motive serioase de a crede că, în cazul în care Yevhen
KYDENKO va fi extrădat, acesta va fi supus torturii, tratamentului inuman sau
degradant sau nu va avea acces la un proces echitabil în ţara solicitantă, pentru
multitudinea circumstanțelor detaliate în partea descriptivă a prezentei încheieri.
Nu în ultimul rând, instanța ia act de faptul că, procurorul în cadrul ședinței
de examinare a demersului, a prezentat instanței spre examinare și anexare la
materialele cauzei - copia raportului de expertiză judiciară dactiloscopică a
urmelor palmare descoperite la locul comiterii infracțiunii. Dar menționează că,
acesta nu este de natură să influențeze aprecierile instanței formate asupra
demersului de extrădare a persoanei Yevhen KYDENKO către autoritățile
competente ale Republicii Tadjikistan. Pentru a conchide astfel, instanța subliniază
că acest înscris este irelevant pentru susținerea demersului de extrădare, în
condițiile în care, potrivit art. 63 alin. (2) din Legea nr. 371/2006 cu privire la
asistența juridică internațională în materie penală, Instanţa judecătorească nu
este competentă să se pronunţe asupra temeiniciei urmăririi penale sau
condamnării pentru care autoritatea centrală străină cere extrădarea (…).
Prin urmare, existența unor dubii cu privire la legalitatea anunțării în căutare,
legalitatea reținerii cetățeanului a cărui extrădare se cere, existența unor
discrepanțe în conținutul înscrisurilor oficiale prezentate de statul străin în
coroborare cu celelalte argumente invocate în partea descriptivă a încheierii pot
constitui premise reale de existență a riscului că, în cazul în care persoana va fi
extrădată, ea va fi supusă torturii, tratamentului inuman sau degradant sau nu va
avea acces la un proces echitabil în ţara solicitantă.
În cele din urmă, potrivit art.63 alin. (7) din Legea nr. 371/2006, dacă instanţa
judecătorească constată că nu sînt îndeplinite condiţiile pentru extrădare, respinge
cererea şi dispune punerea în libertate a persoanei a cărei extrădare se cere.
Hotărîrea se redactează în 24 de ore de la pronunţare şi este transmisă Procurorului
General sau ministrului justiţiei.
 Pentru aceste motive, în conformitate cu prevederile art. 41, art. 342, art. 544
din Codul de procedură penală al R.M., prevederile Legii nr. 371/2006 cu privire la
asistenţa juridică internaţională în materie penală, instanţa de judecată, –

D I S P U N E:
Se respinge demersul Procuraturii Generale a Republicii Moldova, privind
extrădarea cet. Yevhen KYDENKO, născut la *****, cetățean al Ucrainei, către
autoritățile competente ale Republicii Tadjikistan,- pentru motivele detaliate în
partea descriptivă a prezentei încheieri.
Se pune în libertate cet. Yevhen KYDENKO, născut la *****, cetățean al
Ucrainei,- din sala de judecată.
Copia încheierii se expediază Procuraturii Generale a Republicii Moldova,
precum și Ministerului Justiției al Republicii Moldova.
Încheierea poate fi contestată cu recurs la Curtea de Apel Chișinău, în termen
de 10 zile, prin intermediul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

Președintele ședinței,
Judecător Roman
Mazureț