Laborator RADIO Dosar- LABORATOR RADIO- Anul I Dosarul trebuie sa contina: o ştire pentru radio ierarhizarea unui buletin

de ştiri pentru radio. Deşi tema se realizează în scris, se vor menţiona intro-urile pentru fiecare ştire. un reportaj un proiect de emisiune radio

Email: bianca_marinamitu@yahoo.com 1. Introducere şi discuţii organizatorice. Prezentarea obiectivelor, a programei şi a bibliografiei. 2. Stilul radiofonic. Familiarizarea cu aparatura din laborator. 3. Ştirea radiofonică: - Caracteristicile ştirii radio, - Modalităţi de colectare a informaţiilor, - Structura ştirii radio, - Calităţile unei ştiri radio, - Formatul ştirii, - Aplicaţii. 4. Ştirea radiofonică: - Reguli de redactare, - Modalităţi de transmitere a ştirilor în radio, - Inserturile, - Ierarhizarea ştirilor într-un buletin informativ, - Difuzarea, - Aplicaţii. 5. Interviul – Tipologia interviului radio, - Tipologia întrebărilor, - Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească reporterul când realizează un interviu, - Aplicaţii. 6. Interviul – Etapele realizării unui interviu . Aplicaţii. 7. Reportajul – Particularităţile reportajului radiofonic, - Tipologia reportajului radiofonic, - Aplicaţii. 8. Reportajul – Etape în realizarea reportajului radiofonic, - Aplicaţii. 9. Relatarea. Comentariul – Particularităţi. Aplicaţii. 10. Emisiunea radio – Tipologia emisiunilor radio, - Etape în realizarea unei emisiuni, - Aplicaţii. 11. Proiectul de emisiune radiofonică. Aplicaţii.

Stapanirea de sine reprezinta o calitate fata de care nu se poate face jurnalism radio. dictie. De asemenea. Vocea in radio ramane un element esential si uneori trebuie educata. Dictia si pronuntia clara reprezinta o conditie de baza pentru jurnalistul radio. Asadar. Sturcturarea unei ştiri de radio Elementele unei ştiri : . şi un proiect de emisiune. Bucureşti. orcat de frumoasa ar fi . Iaşi. Concepere şi realizare. Editura Carro. suntele finale.Cine? (este autorul faptelor) . Editura Tritonic.I. un reportaj. Editura Meridian Press. Jurnalism radio. si stapanire de sine. Emisiunea radiofonică. Timbrul vocii trebuie sa fie placut.Cuvintele trebuie pronuntate clar. Manual de Jurnalism. 2003. jurnalistul trebuie sa aiba un anumit timbru vocal. 1996. Jurnalistul de radio se adreseaza publicului folosind cuvantul rostit. Evaluare . spontaneitatea trebuie sa fie o caracteristica a jurnalismului radio.12. Bibliografie: Coman Mihai. Traciuc Vasile. Traciuc Vasile. Jurnalistul de radio trebuie sa posede si o stiinta a respiratiei. ŞTIREA Ştirea radiofonică se caracterizează prin cantitate. Editura Polirom. Modulatia vocii trebuie sa fie adecvata semnificatiei textului citit. Stilul radiofonic Jurnalistul de radio trebuie sa posede cateva calitati in plus fata de cel din presa scrisa sau de televiziune. 2001. articulat. Caracteristica definitorie a presei radiofonice este oralitatea. sa aiba tonalitati care sa nu oboseasca urechea ascultatorului. viteză de obţinere şi varietate. are nevoie de o anumita educatie pentru radio. Ştirea variază în funcţie de necesităţile grupului de ascultători şi de specificul postului de radio. Coman Mihai. un buletin de ştiri. Orice voce. Din culisele celei de-a patra puteri. Capacitatea de reactie si spontaneitatea sunt necesare in special la emisiunile transmise in direct. 2000.studenţii vor prezenta la sfarşitul semestrului un dosar care sa cuprindă o ştire radio. vol. fara a se inghiti terminatia. Tehnici Fundamentale de Redactare. Craiova.

deoarece ea poate să deformeze conţinutul informaţional. Ştiurea poate conţine la sfârşit şi o scurtă recapitulare a evenimentului. pe lângă elementele esenţiale.Cum? (s-au desfăşurat faptele) . Sunt cunoscute două tipuri de ştiri: . iar următoarea să înceapă de la celălalt capăt. LEAD-ul sau introducerea cuprinde în ştirea radiofonică toate informaţiile esenţiale în legătură cu acel eveniment. care sunt uşor de manevrat. fraza este bine să se termine la cap de rând. Frazele să aibă o logică a sintaxei. decât 14 aprilie 2010. La redactarea ştirii radiofonice se aplică metoda piramidei răsturnate. În redactarea unei ştiri opinia jurnalistului nu trebuie să apară. Într-o ştire trebuie relatat un singur fapt sau eveniment dintr-un singur unghi de abordare. şi cele de fundal. . ghilimelele nefiind „vizibile”. Nu se folosesc date din săptămână foarte exacte. astfel încât să fie folosiţi termeni cunoscuţi. limbajul trebuie bine ales. iar propoziţiile clare şi concise. fără a folosi doar iniţialele. stabilit de cel care redacteză ştirea. pentru a fi clare celui care ascultă. semnele de punctuaţie să fie vizibile. Trebuie respectate câteva reguli pentru a fi citite mai uşor: cuvintele nu vor fi despărţite în silabe. Se reţine mai uşor ziua din săptămână marţi. . decât atunci când este strict necesar. În radio ascultătorul percepe ştirea numai daca aceaste reuşeşte să-i atragă atenţia chiar de la început.De ce? ( s-a întâmplat) Ordinea în care se răspunde la aceste întrebări nu este universal valabilă. prezentarea altor participanţi. etc. pentru că acestea nu pot fi reţinute Ştirea radiofonică nu trebuie începută cu un citat sau cu istoricul evenimentului pentru că ascultătorul este pus în imposibilitatea de a sesiza că este vorba de un citat. scrise pe „blanchete” (coli de dimensiunea A5). încpându-se cu ceea ce este mai important. Denumirile de instituţii for fi date integral. joi. aceasta fiind necesară uneori pentru atenuarea efemerităţii mesajului. care conţine numai elementele definitorii ale evenimentului. pentru că unde există acestea se face o mică pauză în vorbire.prima condiţie este ca frazele să fie mult mai scurte. În lead se vor afla răspunsurile la întrebările: Cine? Ce? Când? Sau Cine? Ce? Unde? După leadul care a atras atenţia ascultătorilor urmează contextul prin care se oferă răsounsurile la celelalte întrebări legate de locul de desfăşurare. Ştirea flash are de obicei până la 10 rânduri. etc.ştirea amplă (dezvoltată) în care sunt date.ştirea flash.. Reguli de redactare: . fără inversiuni circumstanţiale. de la prima propoziţie. La redactarea unei ştiri pentru radio trebuie să se evite aglomerarea textului cu cifre mari foarte exacte.

următoarele pot fi grupate în ştiri interne şi externe. culturale. Buletinele informative sunt alcătuite în exclusivitate din ştiri. externe. reportaje. Din punct de vedere al conţinutului. După ce a fost stabilită ştirea care ocupă primul loc. pentru a se putea face uşor trecerea de la o ştire la alta. marea deficienţă a radioului. INTERVIUL Nimic nu este mai convingător pentru ascultătorul de radio. este remediată prin repetiţie. Ştirile culturale sau cele în legătură cu unele accidente. De obicei. Inserturile sunt formate din interviuri.2. Astfel.buletinul de ştiri cu o durată de până la 4-5 minute. sau relatări. Prima ştire poate fi din sport. . „ ştirea de deschidere” a unui jurnal. Interviul pentru ştiri este realizat uneori instantaneu. cu eventualele ştiri primite în timpul nopţii. în cazul unui mare succes românesc pe plan internaţional. sau socilaului. interne . Efemeritatea. . Ele au rolul de a argumenta sau completa o informaţie. în cazul unor calamităţi naturale. care conţine ştiri flash. etc. Reporterul are sarcina de a da o formă comunicabilă acestor informaţiiprin formularea coerentă a întrebărilor şi obţinerea unor răspunsuri pe măsură.00 cuprind ştiri care fac o trecere în revistă a ceea ce s-a întâmplat în dimineaţa zilei. declaraţii sau relatări. primele ştiri sunt din zona politicului. buletinul de ştiri capătă dinamism. buletinele informative de dimineaţă prezintă o sinteză a evenimentelor din ziua ce a trecut. Difuzarea Ştirile sunt citite de obicei de doi redactori cu un timbru vocal diferit. Un interviu care durează mai mult de un minul poate fi prea lung pentru un jurnal de ştiri. iar cele difuzate seara prezintă o sinteză a evenimentelor din ziua respectivă. cât şi ştirile sportive. Activitatea cea mai dificilă este alegerea acelei ştiri care pote ocupa primul loc într-un buletin de ştiri. dar mai pot conţine şi microinterviuri. redactate după regulile impuse de specificul acestui canal. Întrebările trebuie să fie punctuale pentru ca şi răspunsurile să fie tot atât de punctuale. pot fi alcătuite doua tipuri de buletine informative: . diferenţele de ton fiind evidente. reportaje. decât informaţia primită direct de la intervievat. Pe primul loc se poate situa ştirea care este de maximă importanţă pentru publicul acelui post de radio. internaţionale. până la acea oră. sunt plasate la sfârşitul buletinului informativ.radiojurnalul care conţine ştiri mai elaborate. Modalităţi de transmitere a ştirilor în radio În funcţie de formatul ştirii (flash sau amplă). sportiv. Cel mai folosit în jurnalele de ştiri este sondajul. Ierarhizarea ştirilor într-un buletin informativ În funcţie de tematică ştirile pot fi : politice. cele care sunt difuzate după ora 14. Se preferă combinarea unei voci feminine cu una masculină. dar şi o ştire meteo. cu o durată mai mare. de interes general.

Interviul în care sunt abordaţi mai mulţi interlocutori aleşi aleatoriu se numeşte sondaj. Tipologia interviului radio Reporterul de radio foloseşte modul de adresare directă când realizează un interviu. Tipologia interviului poate fi stabilită în funcţie de următoarele criterii: modul de realizare. Reporterul se documentează atât în legătură cu subiectul ales cât şi asupra celui care urmează să-i fie interlocutor. curăţat de „bâlbe” şi repetiţii supărătoare. Întrebările trebuie să fie simple şi clare. cât şi pentru intervievatul emotiv la care pot apărea inadvertenţe în exprimare. fiind evitată pierderea unui anumit timp pentru deplasarea reporterului la locul înregistrării. Aflat la aeroport. Interviul informativ este prezent atât în jurnalele de ştiri cu o durată de până la 60 d esecunde. iar subiectul să fie de maximă actualitate şi să preocupe într-o măsură cât mai mare publicul. . Acest tip de interviu este transmis tot în direct şi se realizează de cele mai multe ori cu personalităţi cunoscute. În acest caz se parcurg mai multe etape de la alegerea intervievatului până la finalizarea materialului. Interviul în direct -este luat intervievatului direct în timpul emisiei. de multe ori reporterul şi intervievatul rămânând în relaţii bune . chiar şi după difuzarea interviului. Interviul înregistrat – este cel mai folosit în radio pentru că oferă posibilitatea unei pregătiri minuţioase înaintea înregistrării. Din punctul de vedere al conţinutului. distingem: Interviul informativ – este cel mai folosit în radio. iar apoi poate fi prelucrat prin montaj. la o conferinţă de presă sau chiar pe stradă el poate aborda unul sau chiar mai mulţi interlocutori pe un subiect de larg interes pentru public. Intervievatul trebuie să fie un bun vorbitor care să folosească un limbaj accesibil renuntând la termeni puţin specializaţi. cât şi în emisiunile radiofonice. Interviul prin telefon – este frecvent utilizat în radio pentru că se înregistrează o creştere a operativităţii. prin invitarea interlocutorului la postul de radio. care de multe ori hotărăşte singur cum şi cu cine realizează interviul. relaţia dintre reporter şi intervievat. Înregistrarea se poate face atât în studio. care îşi asumă un anumit risc în abordarea interlocutorului pentru că nu mai există posibilitatea de a reveni. Interviul de opinie – în acest caz se porneşte de la un fapt şi se solicită părerea unuia sau mai multor interlocutori. conţinutul comunicării. cât şi prin întâlnire directă la un loc ales printr-o înţelegere prealabilă între reporter şi interlocutor. Interviul de analiză – este realizat de obicei cu interlocutori care au abilitatea să analizeze un eveniment. Modul de realizare este dat de curcumstanţele în care poate fi abordat subiectul şi interlocutorul ales de reporter. mesajul său trebuind să fie clar. pentru o abordare eficientă.Sarcina reporterului este mai dificilă când realizează un interviu pentru radio deoarece timpul alocat este mult mai limitat decât în presa scrisă. pentru a-l cunoaşte cât mai bine. vorbeşte cu interlocutorul şi în acest mod publicul devine martor la această discuţie. Interviul pregătit – presupune o relaţie pe o durată de timp mai mare. Interviul instantaneu – este realizat de reporter fără o pregătire prealabilă. având în vedere funcţia principală a radioului care este de a informa. astfel încât apar unele dificultăţi atât pentru reporter.

Interviul de personalitate – urmăreşte atragerea atenţiei asupra unei personalităţi. care dă posibilitatea interlocutorului să dea informaţii suplimentare în legătură cu anumite situaţii. Intervievatul devine o personalitate prin prezentarea realizărilor sale personale. Interviul portret – reporterul trebuie să facă portretul moral prin structurarea dibace a întrebărilor şi uneori chiar portretul fizic folosindu-se doar de cuvântul rostit. Interviul afectiv – are în vedere interesul oamenilor pentru problemrle şi situaţiile în care sunt puşi uneori semenii lor.. uneori deja cunoscută.. Reporterul devine moderator în acest caz şi este cel care dă coerenţă subiectului pus în discuţie prin modul cum conduce discuţia. şi deschise. sport.Reporterul trebuie să facă o bună documentare astfel încât să aibă posibilitatea să conducă discuţia cu competenţă. Interviul de promovare – este cel prin care se atrage atenţia asupra unor succese obţinute în ştiinţă. interpretat. dacă reporterul a făcut o bună documentare. unde timpul alocat este foarte scurt.”. la care răspunsul poate fi dat prin „da” sau „nu”. Întrebările de controversă şi obiecţie – apar de obicei atunci când unele afirmaţii ale intervievatului intră în contradicţie cu faptele cunoscute de reporter. Întrebarea trebuie să aibă o structură a frazei clară şi inteligibilă. Interviul interpretativ – presupune atât analiza cât şi comentarea unui fapt sau eveniment pentru a fi situat în context.” este întrebarea de bază pentru interviul de comentariu. Este foarte important ca reporterul să ajungă la un nivel maxim de sensibilitate pentru ca în abordare să găsească întrebările şi poziţia corectă. Portretul realizat cu ajutorul interviului poate fi deosebit de expresiv. de a formula întrebările este cel mai indicat. Interviul de comentariu – este apropiat de interviul de analiză pentru că şi în acest caz se apelează la un expert care are abilitatea şi posibilitatea să comenteze un eveniment. Întrebările de încălzire – sunt puse de obicei de reporter la începutul unui interviu. etc. Întrebarile agresive – există reporteri care cred că modul incisiv. Întrebările de relansare – se pun atunci când interlocutorul divaghează de la subiect. La acest tip de interviu predomină întrebarea „ de ce. dur. învăţământ. alteori necunoscută. la care răspunsul poate să fie mai detaliat. Interviul dezbatere – presupune existenţa mai multor interlocutori care participă la dezbaterea unei teme de larg interes. cultură. Întrebările de sprijin – cu ajutorul cărora se cer anumite precizări. TIPOLOGIA ÎNTREBĂRILOR Întrebările reprezintă structura de rezistenţă pe care se va construi apoi interviul. Întrebarea „ce părere aveţi despre. adecvată faţă de gravitatea momentului în care se găseşte interlocutorul. . cum ar fi despre termenii de specialitate sau afirmaţii care trebuie să fie completate cu elemente suplimentare. Întrebările de atac – sunt cele cu care se intră în direct în subiectul abordat şi sunt folosite în special la interviurile pentru jurnalul de ştiri. însă rareori se dovedeşte valabilă această abordare. Întrebările pot fi închise..

reporterul trebuie să manifeste respect faţă de intervievat în orice situaţie deoarece în momentul realizării unui interviu personalitatea momentului este intervievatul. Condiţii pe care trebuie să la îndeplinească reporterul când realizează un interviu 1. Înregistrarea interviului – se face la o dată şi un loc ales de comun acord cu intervievatul. 4. . 3. înfăţişarea reportertului – vestimentaţia devine un element important încă de la începutul relaţiei între reporter şi interlocutor. 5. . bâlbelor. Difuzarea interviului se face de obicei în cadrul unei emisiuni radio. Pregătirea întrebărilor – structurarea şi ordonarea acestora vor da coerenţă şi consistenţă materialului rezultat. 2. reporterul trebuie să-ţi trateze interlocutorul cu respect indiferent de funcţia acestuia şi cu decenţa necesară oricărui jurnalist.Reporterul trebuie să manifeste mare atenţie atunci când formulează întrebările pentru că există unele întrebări care nu trebuie puse. Intervievatul trebuie ales cu mare grijă în funcţie de tema interviului.întrebări care sugerează răspunsul. dar. care uneori sunt semnificative. 4. O mare atenţie trebuie manifestată la eliminarea pauzelor . 1. .întrebări care dovedesc lipsa documentării. . Tonul vocii ales de reporter trebuie să fie colocvial. o calitate esenţială a reporterului este aceea de a şti să asculte. . 7. de cele mai multi ori.este următoarea etapă parcursă de reporter. 8. el este pus în situaţia de a desprinde din multitudinea subiectelor din jurul său pe cel care este plin de semnificaţii. vagi. reporterului îi este interzis să emită opinii personale atunci când realizează un interviu. Documentarea – este etapa în care reporterul trebuie să culeagă toate datele necesare realizării interviului. jurnalistul de radio nu trebuie să cedeze microfonul niciodată. Etapele realizării unui interviu Reporterul primeşte de obicei din partea realizatorului de emisiune sarcina să realizeze un interviu pe o anumită temă.nu trebuie puse mai multe întrebări într-una.presupune introducerea materialului înregistrat în computer pentru montaj. Alegerea intervievatului. indiferent de profesie sau de funcţia pe care o ocupă. apropiat de cel normal într-o discuţie cu un prieten. 6. Prelucrarea materialului. 2. în funcţie de circumstanţe şi tema interviului.întrebări generale. 6. reporterul nu trebuie să-şi exteriorizeze sentimentele. 5. 3. reporterul nu trebuie să facă o demonstraţie a talentului său jurnalistic atunci când se află în faţa intervievatului.

contacte telefonice. În această etapă reporterul stabileşte împreună cu redactorul unghiul de abordare al evenimentului şi modul de realizare (direct sau înregistrat). Reportajul poate fi realizat în direct. Elementul descriptiv este foarte important. reporterului nu-i rămâne decât posibilitatea de a-şi puncta câteva idei. care îl ajută să localizeze tipul de eveniment. dar şi tipul de emisiune în care va fi introdus materialul rezultat.). care înceacă să transmită starea sa publicului.REPORTAJUL Reporterul se implică afectiv atunci când realizează un reportaj pentru radio. pentru a introduce ascultătorul în atmosferă. Subiectul trebuie să fie de actualitate . care nu trebuie să lipsească din reportajul radiofonic. Reportajul are un spaţiu limitat prevăzut într-o emisiune. pe care le va dezvolta în timpul transmisiei. colecţii de ziare. află date în legătură cu derularea evenimentului şi ordinea în care vor intra vorbitorii. astfel încât reporterul trebuie să transmită o cantitate cât mai mare de informaţie într-un timp cât mai scurt. dar în cazul reportajului în direct. Concizia este o calitate a jurnalismului radiofonic. Elaborarea scriptului este o operaţie posibilă mai mult în cazul reportajului înregistrat. pentru că radioul nu se bucură de avantajele oferite de imagine şi atunci reporterul trebuie să dea toate detaliile pe care le percepe vizual prin descrierea făcută (o scurtă naraţiune). etc. în legătură cu evenimentul anunţat prin comunicat de presă sau telefonic de unele instituţii. Planificarea este etapa în care reporterul pregăteşte un plan de desfăşurare a activităţii sale. Etape în realizarea reportajului Alegerea subiectului ( a evenimentului) este prima etapă în care reporterul este informat de şeful departamentului sau de redactor. Zgomotul mediului ambiant este un element hotărâtor. pentru acoperirea evenimentului. pentru ca ascultătorul să-şi poată imagina evenimentul. . Montajul este o operaţie pe care reporterul o face când ajunge în studioul de radio. Lipsa zgomotelor ar diminua credibilitatea celor spuse de către reporter. sau înregistrat. sau supărarea se simt în vocea reporterului . Elementul nonverbal este folosit de reporter mai mult l începutul materialului. Actualitatea este un element hotărâtor şi în cazul reportajului. Emoţia . de obicei cu un simplu reportofon. bucuria. Prospecţia este etapa în care reporterul ia contact cu cei care au anunţat evenimentul. Documentarea este etapa în care reporterul apelează la toate mijloacele de informare (biblioteci. Înregistrarea este făcută de reporter la un eveniment. Reporterul trebuie să aibă acea spontaneitate de a prezenta evenimentul cursiv. fără greşeală.

ca gen jurnalistic. de tip proces-verbal sau raport administrativ. manifestaţii de stradă. Dezvoltarea temei este de fapt abordarea interlocutorilor într-o ordine firească. denşi în informaţii. luaţi distanţă faţă de eveniment şi de organizatori. Recomandări pentru realizarea unei relatări: alegeţi mesajul esenţial şi unghiul de abordare. în cazul interviului. Publicului îi place să fie martor la o discuţie. un corp şi un final. tipul de eveniment şi descrierea atmosferei specifice. fiţi concişi. şedinţe ale unor partide. sau a martorilor. ceremonii. în care se prezintă un eveniment. interlocutorilor avizaţi.etc emisiuni de comentarii – oferă evaluări critice ale unor aspecte de actualitate. Finalul este o concluzie asupra desfăşurării evenimentului sau a consecinţelor sale. care aparţin de obicei. poate fi folosită într-un jurnal de ştiri şi are rolul de a completa informaţia prezentată din studio. Tranziţia reprezintă motivaţia pentru care reporterul s-a oprit la evenimentul respectiv. EMISIUNEA RADIO În funcţie de conţinut. competiţii sportive. Reportajul are o introducere. Relatarea este făcută în direct. de obici. Cu această ocazie se face şi o prezentare a celor care participă la eveniment. în cazul reportajului. Etape în realizarea unei emisiuni Emisiunea radiofonică poate fi permanentă sau ocazională. etc. Ordinea în care aceştia sunt introduşi este cea stabilită de logica materialului elaborat de reporter.constau în oferirea de informaţii din actualitatea social-politică. cea standard pentru un material jurnalistic. Frazele trebuie să fie simple şi clare. Lead-ul sau intro-ul conţine introducerea. Conformaţia unui reportaj pentru radio este în general. Relatarea. nu relizaţi o relatare plată. la locul de desfăşurare a evenimentului. accesibile unui public cât mai larg. Evenimentele pot fi de tipuri diferite: conferinţe de presă. în care intervin şi unele elemente de spectacol.Difuzarea reportajului se face prin introducerea într-o emisiune. emisiunile pot fi: emisiuni informative. sau să fie martor la un eveniment. culturală. Reportajul trebuie să aibă un „ritm” corespunzător pentru a ţine ascultătorul conectat la eveniment. economica. Talk show-ul este o emisiune apropiată ca gen cu dezbaterea. Dezbaterea este un tip de emisiune în care prezentatorul devinde moderatorul unei discuţii cu unul sau mai mulţi invitaţi. Desigur că sibiectul abordat trebuie să se preteze şi la tipul de emisiune. . RELATAREA Relatarea este un gen jurnalistic de informaţie situat între ştire şi reportaj. care cuprinde localizarea.

Întocmirea desfăşurătorului. Înregistrarea materialelor 5. Documentarea nu trebuie să lipsească din activitatea unui jurnalist. în care se au în vedere sarcinile proiectului şi organizarea resurselor. aspecte de calitate redacţională şi creativitate. definirea activităţilor. el mai trebuie să conţină . Realizarea. a resurselor şi estimarea costurilor. Genericul cuprinde pe lângă cuvinte şi muzică. în conceperea oricărui material jurnalistic. genul jurnalistic. Planificarea. copertajul şi muzica folosită. Concepţia. Dacă proiectul a fost aprobat se poate trece la planificarea detaliată. desfăşurare. În această fază vor fi avute în vedere mai multe elemente: capacitatea redacţiei de a realiza proiectul în timpul cerut. în câteva cuvinte şi scopul emisiunii. . 2. Realizatorul trebuie să aibă în vedere ordonarea temelor care dau o anumită fluenţă şi numărul acestora pentru a nu se încărca emisiunea cu prea mult text vorbit. durată. 7. pentru că oricât de bine pregătit ar fi.1. în funcţie de cerinţele managerului. nu poate acopri varietatea de domenii care pot fi abordate într-o emisiune. 3. bugetul necesar pentru finalizare. 2. buget Realizarea unui proiect de emisiune presupune parcurgerea unor etape: 1. 6. Difuzarea Proiectul de emisiune radiofonică – trebuie să aibă: titlu. În acastă fază producătorul obţine aprobarea din partea managerului postului şi negociază costurile implicate. Genericul este tot atât de important ca titlui din presa scrisă.Alcătuirea sumarului emisiunii. Sumarul emisiunii conţine subiectele ce vor fi abordate pentru argumentarea temei. Copertajul – reprezintă textul redactat de realizator care face legătura sau trecerea de la un subiect la altul. care conţine: subiectul materialului înregistrat. Genericul unei emisiuni este compus din cuvinte şi sunete care sunt adaptate temei sau scopului emisiunii. 4. public ţintă. 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful