I.

Datele personale
1. Numele şi prenumele: Feodorova Valentina

2. Sexul: feminin 3. Data şi anul naşterii: 15.12.1941 4. Adresa: or. Chişinău, str. Ion Neculce 3 5. Ocupaţia: pensionară 6. Data adresării: 19 martie 2012

II. Examenul subiectiv
1. Motivaţia Pacienta acuză absenţa dinţilor la maxilă cu dereglări de masticaţie, deglutiţie, fonaţie şi estetice.
2. Anamnesis morbi (anamneza actualei maladii)

Din spusele pacientei aflăm că primii dinţi au fost extraşi cu aproximativ 30 de ani în urmă ca urmare a cariei dentare complicate. Ultima extracţie dentară a fost efectuată în luna septembrie 2011. În 1997 pacienta a primit tratament ortopedo-protetic cu punti dentare metalice din două bucăţi pe ambele arcade dentare. Peste 12 ani, din cauza durerilor apărute la nivelul dinţilor protezaţi superiori şi apariţiei unor perforaţii pe suprafeţele ocluzale ale coroanelor de înveliş, punţile dentare s-au înlăturat. Dinţii care prezentau procese inflamatorii periapicale şi nu erau apţi de a suporta presiuni masticatorii, precum şi acei care nu se supuneau tratamentului terapeutic, au fost extraşi. Astfel la maxilarul superior s-a instalat fenomenul de edentaţie totală. 3. Anamnesis vitae (anamneza vieţii) Date biografice: S-a născut în oraşul Chişinău, al treilea copil în familie din cinci, a crescut şi s-a dezvoltat conform parametrilor vîrstei. Din spusele bolnavei, condiţiile de trai pînă în preyent au fost bune. Alimentaţia a fost adecvată atît din punct de vedere cantitativ, cît şi calitativ. Condiţiile de viaţă şi de muncă: Regimul de muncă şi odihnă în prezent este respectat.
1

Alte boli. fără deformări. Antecedente personale patologoice: Pacienta suferă de HVC. precum şi de micşorarea etajului inferior al feţei. • sistemului cardiovascular (HTA).nu prezintă. Acuze din partea: • sistemului locomotor (osteocondroză). Se determină o uşoară asimetrie a feţei cauzată de căderea obrajilor spre oral.Deprinderi nocive: Bolnava nu fumează. pancreatită cronică). neagă utilizarea alcoolului şi substanţelor narcotice. plăgi. fistule sau alte patologii nu sunt prezente. Grosimea osului mandibular este uniform pe toată suprafaţa sa. • tractului gastro-intestinal (gastro-duodenită. iar comisurile gurii sunt coborîte. normale. umeditatea normală. III. iar mama suferea de afecţiuni ale sistemului gastro-intestinal. 2 . Examenul obiectiv 1. Anamneza alergologică: Bolnava prezintă reacţii alergice faţă de medicamente (novocaină). de prăbuşirea buzei superioare. Antecedente eredo-colaterale: Tatăl pacientei a fost hipertensiv. cicatrici post-traumatice. Palparea Pielea este caldă. La palparea masivului osos al regiunii maxilo-faciale nu se atestă discontinuităţi. Unghiurile mandibulare sunt uşor obtuze. tumefacţii) nu se determină. excoriaţii. căpşuni). Plicile nazo-labiale şi mentoniere sunt exprimate. unele produse alimentare (roşii. înţepături de insecte. Examenul exobucal Inspecţia Tegumentele regiunii oro-maxilo-faciale sunt de culoare roz-pal. • sistemului uro-genital (pielonefrită). formaţiuni patologice (noduli. TBC. Erupţii patologice. precum SIDA. Lues.

Dinţii prezenţi se află sub construcţii protetice metalice care tind să restabilească morfo-funcţionalitatea sistemului stomatognat. mişcările sunt simetrice în concordanţă cu deschiderea gurii. nu prezintă modificări patologice. uniformă. lateralitate – determinăm că deschiderea este în limitele normei. Examenul endobucal Examenul dinţilor Se atestă edentaţie totală la maxilă şi edentaţie parţială la mandibulă restabilită prin punţi dentare. crepitaţii. Glandele salivare parotide sunt indolore la palpare. se determină o uşoară hipertrofie a muşchiului maseter. au o consistenţă elastică. Grupele de ganglioni limfatici submandibulari şi submentonieri – nu se palpează. fără obstacole. pacienta efectuînd diverse mişcări mandibulare: deschidere. Formula dentară: L 8 8 L L 7 7 Co L 6 6 D L 5 5 Co L 4 4 Co L 3 3 Co L 2 2 Co L 1 1 D L 1 1 D L 2 2 Co L 3 3 Co L 4 4 Co L 5 5 Co L 6 6 D L 7 7 L L 8 8 L 3 . frecături. excursia condililor auriculari este uniformă. Salt sau blocaj articular nu se depistează. La palparea bilaterală a muşchilor mobilizatori ai mandibulei. inchidere. La palparea extrauriculară.Palparea bilaterală a ATM în zona anterioară de tragusul auricular nu e doloră. propulsie. 2. Auscultaţia În cadrul diverselor excursii mandibulare nu se auscultă zgomote patologice: cracmente. Mobilitate patologică a dinţilor nu se determină.

Examenul arcadelor dentare Arcada dentară inferioară are formă hiperbolică. asigurînd adeziune maximă. ulceraţii. Examenul mucoasei cavităţii bucale Mucoasa cavităţii bucale are o culoare roz-pal. Rugile palatine. Starea fibromucoasei în dependenţă de aderenţa ei pe apofiza alveolară corespunde clasei II după Lejoyeux (fibromucoasă subţire cu un grad de reyilienţă mic). Bolta palatină are suprafaţă largă. La palparea bilaterală a ATM în zona anterioară de tragusul auricular nu se atestă zone sensibile sau dureroase. frecaturi. tuberozităţile maxilare nu sunt prea exprimate). Examenul musculaturii La palparea bilaterală a muşchilor mobilizatori ai mandibulei: maseter. fără obstacole. fără torus palatin. lateralitate) se observă că deschiderea este în limitele normei. depăşind cu puţin nivelul bolţii palatine. propulsie. digastric – nu au fost depistate dureri. restabilită prin punţi dentare metalice. inchidere. erupţii. cu sutura intermaxilară insensibilă la presiuni. În cadrul diverselor excursii mandibulare nu se evidenţiază zgomote patologice: cracmente. Aici este prezentă o edentaţie parţială clasa II subclasa II după Kennedy. doar o uşoară hipertrofie a muşchiului maseter. favorabile protezării. 4 . Versantele vestibulare şi orale sunt indolore la palpare. pterigoidian lateral şi median. crepitaţii. Inserţia plicelor gingivobucale este mijlocie. fisuri.mediu exprimate. Pacienta efecuînd diverse mişcări mandibulare (deschidere. culoarea tegumentelor în regiunea dată nu este modificată. în concordanţă cu deschiderea gurii. excursia condililor articularieste uniformă. Examenul articulaţiei temporo-mandibulare La inspecţia ATM nu se determină modificări patologice. exostoze sau proeminenţe care să deformeze osul. umedă şi nu prezintă modificări patologice ca: hiperkeratoze. temporal. Examenul apofizelor alveolare Apofiza alveolară superioară corespunde clasei a II-a după Schroder (apofiza alveolară este lată din cauza atrofiei medii. mişcările simetrice. salt sau blocaj articular nu se depistează. formaţiuni tumorale. fără margini ascuţite.

Deasemenea proteza totală va restabili funcţiile dereglate ale sistemului stomatognat: de masticaţie. fără modificări patologice. clasa II după Schroder. 5 . deglutiţie. Planul de tratament În baza tabloului clinic a cîmpului protetic la maxilarul superior s-a ales următoarea construcţie protetică: proteză totală acrilică. VI. Examenul paraclinic Examenul radiologic – ortopantomografia ne prezintă starea procesului alveolar. fără torus palatin).IV. fonaţie şi estetică. particularităţile de structură a paradontului dinţilor prezenţi şi ţesutului osos. Ţesutul osos are structură omogenă. Procese inflamatorii la nivelul ţesuturilor periapicale nu se atestă. fonaţie. elementele articulaţiei temporo-mandibulare. Examenul funcţional: s-a determinat pierderea eficacităţii masticatorii 100% după Agapov. cu pierderea eficacităţii masticatorii de 100% după Agapov şi edentaţie parţială clasa II subclasa II după Kennedy la mandibulă. A fost luată în considerare şi dorinţa pacientei. cu formaţiuni anatomice uşor exprimate (bolta palatină are suprafaţă largă. estetice. deglutiţie. restabilită prin punţi dentare. Acest tip de construcţie s-a ales ca metodă de tratament deoarece cîmpul protetic are un grad de atrofie mediu. ceea ce va favoriza adeziunea şi fixarea protezei. Diagnosticul Edentaţie totală la maxilă. V. apărută în urma cariei complicate cu dereglarea funcţiilor de masticaţie.

03. stabilirea diagnosticului şi planului de tratament. amprenta a fost spălată şi tansmisă în laborator. Zilnic 19. mişcarea buzelor anterior ca la fluierare. sugerea obrajilor. . Laborator – transformarea machetei în proteză. Clinic – amprentarea funcţională (finală). deoarece este material stabil cu foarte mare exctitate de redare şi cu plasticitate favorabilă pentru amprentarea cîmpului protetic în edentaţiile totale. Clinic – determinarea şi înregistrarea relaţiilor intermaxilare. din grupa elastomerilor de sinteză (Zeta Plus – OanWash L).amprentarea preliminară (anatomică). După obţinerea amprentei. pacienta a fost instruită în prealabil. 6 . Pentru obţinerea amprentei funcţionale s-a folosit material elastic cu vîscozitate redusă. prelucrarea.12 Adaptarea lingurii individuale şi amprentarea funcţională. Pacientei i s-a explicat scopul şi desfăşurarea tehnicii de amprentare alese. Laborator – confecţionarea machetei din ceară a viitoarei proteze. 21. cum ar fi: deschiderea largă a gurii.Etapele clinico-tehnice de confecţionare a protezelor totale  Clinic – examenul clinic al pacientului. amprenta a fost spălată şi tansmisă în laborator. şlefuirea şi lustruirea.03.12 Examenul clinic al pacientului. Clinic – proba machetei protezei totale. amprentarea preliminară cu materiale amprentare din grupul hidrocoloizilor ireversibili (alginate) a cîmpului protetic la maxilă. stabilirea diagnosticului şi         planului de tratament. Laborator – realizarea modelului de lucru şi confecţionarea şabloanelor cu borduri de ocluzie. precum şi a celui de la mandibulă. După obţinerea amprentei. Laborator – realizarea modelului preliminar şi confecţionarea lingurii individuale. Clinic – aplicarea protezei pe cîmpul protetic. VII. precum şi în cazul mişcărilor funcţionale pe care aceasta trebuie să le execute în timpul amprentării. Pentru prevenirea refluxului de vomă.

mărimea dinţilor artificiali.  Determinarea şi inregistrarea relaţiilor intermaxilare centrice.  Determinarea culorii dinţilor artificiali. contactele intercuspidiene. precum şi montarea lor pe arcada alveolară. Am controlat contactele dentodentare în poziţia de intercuspidare maximă. Apoi în cavitatea bucală se introduce şablonul cu bordura de ocluzie şi pacientul este rugat să producă actul de deglutiţie. La examenul restabilirii fizionomiei individuale am atras atenţia la culoarea.  Stabilirea nivelului şi a direcţiei planului de ocluzie.12 Proba machetei proteze totale în cavitatea bucală. Pentru constatarea contactului bazei cu suprafaţa cîmpului protetic. 7 .  Determinarea liniilor de reper pentru montarea dinţilor artificiali (linia mediană. 2.23. care trebuie să fie mai mică cu 2-3 mm(spaţiul de inocluzie fiziologică). unde s-a verificat respectarea limitelor bazei machetei. care constă în: la baza nasului şi pe menton se aplică cîte un punct cu creionul.  Determinarea dimensiunii verticale de ocluzie.12 Determinarea şi înregistratea relaţiilor intermaxilare se fac conform următoarelor etape:  Modelarea curburii vestibulare a şablonului cu bordura de ocluzie. s-a folosit proba spatulei.  Determinarea înălţimii bordurii de ocluzie la maxilă. caninilor. forma. contactul cu modelul.03. surăsului). buzele contactînd uşor. Înregistrarea relaţiilor intermaxilare centrice s-a făcut prin metoda ”fierbinte”. Apoi pacienta este implicată într-o convorbire la sfîrşitul căreia mandibula se poziţionează în stare de repaus fiziologic relativ. Din nou se măsoară distanţa dintre repere. Examinarea machetei în cavitatea bucală. după care maxilarele revin în poziţie centrică. obţinînd dimensiunea verticală de repaus fiziologic relativ(DVR). În această poziţie se determină distanţa dintre punctele notate cu ajutorul riglei. Examinarea machetei pe model. DVO s-a determinat cu ajutorul metodei anatomo-fiziologice. 26. care erau multiple. Verificarea machetei s-a efectuat în două etepe: 1.03. montarea dinţilor pe apofiza alveolară edentată.

cu pierderea eficacităţii masticatorii de 100% după Agapov şi edentaţie parţială clasa II subclasa II după Kennedy la mandibulă. deglutiţie. am verificat gradul de fixare pe cîmpul protetic şi dacă aceasta nu provoacă dureri. Marginile protezei erau netede. Chișinău. estetice. am atras atenţia la calitatea confecţionării protezei. Am examinat caracterul ocluziei statice şi dinamice. iar suprafaţa mucozală corespundea reliefului cîmpului protetic. Epicriza Pacienta Feodorova Valentina. apoi în zona premolarilor pe dreapta şi pe stînga. restabilită prin punţi dentare. fonaţie şi estetice.29. În baza datelor subiective și a examenului obiectiv s-a stabilit diagnosticul clinic de: Edentaţie totală la maxilă. Am şlefuit selectiv punctele de contact premature. apărută în urma cariei complicate cu dereglarea funcţiilor de masticaţie. domiciliat în or. de o grosime uniformă. clasa II după Schroder. fonaţie. În baza diagnosticului stabilit s. Ion Neculce 3. am efectuat examenul endobucal. 8 . După aplicarea în cavitatea bucală. Pînă la introducerea în cavitatea bucală. după necesitate. născută în anul 1941. Am determinat gradul de succiune prin aplicarea unei presiuni digitale pe suprafaţa orală a incisivilor superiori. aplicînd între arcadele dentare hîrtia de articulaţie.a efectuat tratamentul: confecţionarea unei proteze totale acrilice. deglutiţie. Recomandări: • Respectarea igienei cavităţii bucale • Igiena protezei totale • Vizita la medicul stomatolog o dată la 6 luni sau mai frecvent. s-a adresat la medicul stomatolog de la Clinica Stomatologică Universitară cu următoarele acuze: absenţa dinţilor la maxilă cu dereglări de masticaţie.12 Aplicarea protezei totale pe cîmpul protetic.03. VIII. str.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful