You are on page 1of 34

ACADEMIA DE TRANSPORTURI, INFORMATICĂ ŞI COMUNICAŢII FACULTATEA INGINERIE ŞI TRANSPORTURI CATEDRA "INGINERIE ŞI MANAGEMENT ÎN TRANSPORTURI

"

ELABORAREA PROIECTULUI DE LICENŢĂ Specialitatea INGINERIE ŞI MANAGEMENT ÎN TRANSPORTUL AUTO (îndrumar metodic)

Chişinău 2012

2

Îndrumarul metodic pentru elaborarea şi susţinerea proiectului de licenţă la specialitatea „Inginerie şi Management în Transportul Auto”. este elaborat în conformitate cu Planul de studii a specialităţii şi a fost aprobat la şedinţa catedrei „Inginerie şi Management în Transporturi”, proces-verbal № 4, din 26.11.2011 şi la şedinţa Consiliului Facultăţii „Inginerie şi Transporturi”, proces-verbal nr.5, din 18.01.2012.

Îndrumarul metodologic este elaborat de: Vasile Chirmici, conferenţiar universitar, doctor în economie

3

.............. CERINŢE FAŢĂ DE PARTEA GRAFICĂ ..........................................24 ANEXE.... STRUCTURA ŞI CONŢINUTUL PROIECTULUI DE LICENŢĂ ....11 VIII..............................................................................................................................................18 IX.............................................. SELECTAREA TEMEI.. ETAPELE PROCESULUI DE ELABORARE A PROIECTULUI....... SURSELE BIBLIOGRAFICE ŞI INFORMAREA.......................................... SARCINILE COORDONATORULUI ŞTIINŢIFIC.......................3 I................................23 BIBLIOGRAFIE..........6 IV........5 III....9 VII.......... SUSŢINEREA PROIECTULUI DE LICENŢĂ...........................CUPRINSUL INTRODUCERE........................ VOLUMUL ŞI PREZENTAREA PROIECTULUI DE LICENŢĂ..........25 4 ....................................7 V.......8 VI.................................................4 II.................................................... SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PROIECTULUI DE LICENŢĂ.......22 X.................... DATELE ŞI INFORMAŢIILE DIN ÎNTREPRINDERE..........................................

Proiectul de licenţă se bazează şi pe studiile şi cercetările efectuate de student în cadrul activităţilor individuale. la alte lucrări ştiinţifice şi cercetări similare. activităţilor în cadrul proiectelor de specialitate. În acest scop. cât şi la cele de specialitate. 5 . retehnologizare a întreprinderilor de transport auto. Principalul este rezultatul obţinut şi propunerile argumentate pentru rezolvarea problemei existente sau studiate. Lucrarea se apreciază de către Comisia de licenţă în cadrul desfăşurării examenului de licenţă.INTRODUCERE Proiectul de licenţă reprezintă finalizarea studiilor universitare la specialitatea „Inginerie şi Management în Transportul Auto”. pe o temă selectată din tematica propusă de catedra de specialitate. Proiectul de licenţă se elaborează cu scopul de a evidenţia şi aprecia aptitudinile studenţilor de a aplica cunoştinţele teoretice obţinute. practicii de iniţiere. licenţiatul apelează la diferite discipline studiate. în soluţionarea problemelor de: proiectare. renovare. practicii de specializare şi practicii de licenţă. la literatura de specialitate. efectuate anterior. El reprezintă o lucrare ştiinţifică. elaborată de student sub îndrumarea ştiinţifică a unui cadru didactic de specialitate. participării la diverse conferinţe ştiinţifice studenţeşti. Nivelul pregătirii proiectelor de licenţă şi susţinerea lor reflectă nivelul de pregătire teoretică şi practică a studentului atât la diferite disciplini fundamentale. elaborare şi implementare a proceselor tehnologice de transportare a mărfurilor şi călătorilor.

a analiza. Obiectivele respective sunt posibil a fi atinse cu condiţia că studentul va obţine deprinderi incipiente de cercetare şi de analiză ştiinţifică şi abilităţi practice de analiză şi cunoaştere a obiectului studiat. În procesul de pregătire a specialiştilor la „Inginerie şi Management în Transportul Auto”. Studentul trebuie să fie capabil a selecta literatura necesară. este necesară generalizarea informaţiei privind aspectele teoretice şi practice ale problemei examinate în conformitate cu cerinţele standardelor naţionale şi internaţionale. analiza principalelor prevederi ale doctrinelor tehnice şi manageriale moderne. a compara diferite viziuni şi poziţii ştiinţifice ale diferiţilor autori. Cunoaşterea conceptelor teoretice permite evaluarea şi interpretarea problemelor tehnice şi manageriale practice prin prisma comparărilor. tactica. Lucrul asupra proiectului va pune în evidenţă obiectivele şi factorii organizării activităţii într-un anumit domeniu şi va sublinia deosebirile de conţinut. se poate testa şi evalua competenţa profesională şi ştiinţifică a studenţilor. Elaborarea acestuia cere de la studenţi studierea principalelor concepte tehnice. capacitatea lor de analiză şi sinteză. În acest mod. strategii şi planificări ale activităţii transportului auto.I. cunoaşterii profunde a tehnologiilor de transportare. a o evalua critic. a efectua analiza managerială şi tehnică a întreprinderii.evidenţierea capacităţii individuale a studentului de a culege. sfera şi metodologia dintre strategia. precum şi interconexiunii dintre teoria şi practica de specializare. Pentru realizarea acestui obiectiv. logistice. practica actuală şi cea precedentă a sistemului tehnico-managerial. fenomenelor abordate. firmei de transport etc. Elementele de cercetare în proiectul de licenţă sunt obligatorii. Conţinutul proiectului de licenţă la specialitatea „Inginerie şi Management în Transportul Auto” trebuie să urmărească obiectivul principal . o atenţie deosebită trebuie acordată nivelului de pregătire teoretică. a aplica cunoştinţele teoretice şi practice. a aplica metodele de cercetare recomandate de coordonatorul ştiinţific. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PROIECTULUI DE LICENŢĂ Procesul de pregătire a specialiştilor în specialitatea „Inginerie şi Management în Transportul Auto” se finalizează cu susţinerea proiectului de licenţă. a sintetiza. 6 .

în procesul elaborării proiectului de licenţă este necesar de a realiza următoarele obiective: • sistematizarea. În elaborarea proiectului se va ţine cont de faptul. sistematizarea opiniilor diferitor autori şi a datelor tehnice.  Marketing în transport.  Sistemele şi complexele de transport.  Logistica în transport. • sistematizarea şi aprofundarea cunoştinţelor teoretice aferente temei alese. • • • • • • Îndeplinirea proiectului de licenţă se bazează pe următoarele cerinţe: folosirea documentelor legislative şi normativ-instructive. utilizarea materialului teoretic şi metodic pentru sintetizarea conţinutului proiectului de licenţă. că noul sistem exploatarea transportului auto este mai mult decât o simplă schimbare în tehnologiile de transportarea mărfurilor sau călătorilor.  Transport intermodal şi expediţii. utilizarea procedurilor de automatizare şi informatizare în procesul de selectare a datelor primare.  Tehnologia şi organizarea transportului de mărfuri. asigurarea reprezentativităţii datelor folosite în proiect. în baza cărora se îndeplineşte proiectul.La toate acestea. • examinarea organizării practice a activităţii tehnico-economic şi elaborarea unor recomandări de perfecţionare a sectorului examinat. consolidarea şi extinderea cunoştinţelor teoretice de bază ale specialităţii „Inginerie şi Management în Transportul Auto”:  Bazele construcţiei autovehiculelor. analiza nivelului de utilizare a managementului contemporan în sistemul de transport.  Managementul transportului auto.  Transport internaţional. 7 .  Tehnologia şi organizarea transportului de călători.  Tehnologiile de operare în transport. • aplicarea cunoştinţelor pentru a efectua cercetări ştiinţifice în diferite domenii ce ţin de activitatea transportului auto. privind problemele care se examinează în proiect şi elaborarea propunerilor concrete ale autorului proiectului de licenţă. elaborarea şi prezentarea proiectului de licenţă conform Regulamentului ATIC.  Economia transportului auto. care se refera la tema selectată.

2. Drept factori ce determină alegerea temei pentru proiectul de licenţă pot fi: • tematica proiectelor de specialitate. elaborarea proiectelor cu aceeaşi temă sau pe baza materialului practic al aceleiaşi întreprinderi de către doi sau mai mulţi studenţi. de a propune o temă originală. studentul înregistrează tema într-un registru special la catedră „Ingineria şi Tehnologia Transporturilor”. determinarea obiectivelor pentru studiu şi schiţarea planului. sau ca excepţie. întocmirea planului. Nu se admite. unde se indica denumirea temei. aprobarea conţinutului compartimentelor proiectului de licenţă şi determinarea perioadei de timp pentru 8 . instrucţiunilor etc. III.elaborarea de către conducătorul proiectului de licenţă a sarcinilor pentru proiect. ETAPELE PROCESULUI DE ELABORARE A PROIECTULUI Procesul de elaborare a proiectului de licenţă prevede următoarele etape: 1. • interconexiunea cu activitatea profesională a studenţilor. • domeniul de cercetare a coordonatorului ştiinţific. La alegerea temei se va reieşi din disponibilitatea literaturii respective de specialitate. Studenţilor li se oferă posibilitatea de a alege una din temele aprobate. Tematica proiectelor de licenţă este ajustată la domeniul de cercetare al proiectului de specialitate şi se consideră o continuare mai aprofundată a cercetărilor în domeniul dat.II. actelor normative şi a regulamentelor interne în vigoare. data înregistrării şi semnătura studentului. Şeful catedrei „Inginerie şi Management în Transporturi” aprobă tema. Termenul de prezentare a proiectului de licenţă la catedră se stabileşte centralizat. După selectarea temei. • actualitatea problemei şi dorinţa de a-i studia particularităţile în condiţiile strategiilor tehnologice. se aprobă la Consiliul facultăţii Inginerie şi Transporturi. pe baza unei cereri. Temele aprobate se comunică studenţilor la începutul ultimului an de studii. 3. SELECTAREA TEMEI Tematica proiectelor de licenţă se elaborează şi se reactualizează anual de catedra „Inginerie şi Management în Transporturi”. • interesele ştiinţifice personale ale studentului. reieşind din interesele ştiinţifice şi practice. conform regulamentului ATIC în vigoare.

pregătirea manuscrisului proiectului.prezentarea conducătorului ştiinţific (elaborarea sarcinii proiectului de licenţă). în structura proiectului se admit precizări. Denumirea capitolelor vor fi formulate clar şi precis. 9. de retrospectivă analitică. situaţia reală şi căile de perfecţionare ale sectorului studiat. SURSELE BIBLIOGRAFICE ŞI INFORMAREA După aprobarea temei proiectului de licenţă se studiază şi se întocmeşte bibliografia de specialitate (manuale. vizând problematica proiectului. În caz de necesitate. prelucrarea şi sistematizarea datelor şi informaţiilor preluate de la întreprinderea auto. menţionând în proiect ce idei pot fi acceptate incontestabil 9 . consultarea cu coordonatorul ştiinţific al proiectului.studierea surselor bibliografice de specialitate. în care fiecare capitol ulterior dezvoltă şi completează capitolul precedent. paragrafele pot fi divizate în subparagrafe. ce se referă la temă şi prelucrarea materialelor. formularea concluziilor şi propunerilor autorului. etc. 7. Structura proiectului va cuprinde aspectele teoretice şi practice ale problemei cercetate. 10. este necesar de studiat propunerile şi soluţiile tehnice de specialitate al diferitor autori şi de determinat atitudinea proprie faţă de ele. definitivarea proiectului de licenţă (formarea aspectului exterior). organizaţie. În acest caz. publicaţii din reviste etc. culegerea. 5. având un aspect dinamic.). O deosebită atenţie se acordă compartimentului teoretic sau ce vizează probleme cu caracter discutabil. brevete. 4. Un compartiment important în elaborarea proiectului de licenţă îl constituie schiţarea planului de activitate. semnat de şeful catedrei „Inginerie şi Management în Transporturi”. care se vor coordona cu conducătorul ştiinţific. 6. vizând activitatea economică. Structura (planul) se va prezenta ca un sistem integru. coordonate cu conducătorul. Varianta finală a planului proiectului de licenţă se aprobă de către conducătorul proiectului de licenţă. IV. avizarea şi susţinerea proiectului de licenţă în cadrul comisiei de licenţă. monografii. În urma studierii surselor bibliografice şi a situaţiei reale. 8. Iniţial este raţional de a întocmi una sau câteva variante. susţinerea preventivă a proiectului de licenţă.

documente de constituire. din rapoartele şi notele explicative. implementare şi organizare a procesului de propagare şi derulare a activităţii tehnico-economice a întreprinderii. regulamente. Notă. DATELE ŞI INFORMAŢIILE DE LA ÎNTREPRINDERE Proiectul de licenţă se elaborează în baza informaţiilor privind activitatea unor structuri.surse interne ale întreprinderii: rapoartele financiare. Bibliografia întocmită (lista surselor de literatură folosite) se anexează la proiect. pot fi selectate din următoarele surse: . reviste de profil. Aceasta va da posibilitatea nu numai de a compara diferite opinii ce vizează problema proiectului. . broşuri. V. De aceea acumularea datelor este una din cele mai responsabile etape. Nu se permite folosirea documentelor care nu au referinţă directă la temă şi prezentarea acestora în calitate de anexe. diviziuni sau întreprinderi. buletine informative ale ministerelor şi agenţiilor guvernamentale. planuri de activitate.surse externe: anuare statistice. din rapoartele financiare. monografii. documente specifice în funcţie de tema abordată etc. statutul societăţii. din planurile de afaceri etc. bazate pe materialul practic al unităţii tehnice analizate. În proiect nu se admit copieri directe din manuale. Ţineţi cont de faptul că lucrarea este o cercetare proprie (!). Proiectul de licenţă trebuie să conţină în mod obligatoriu material factologic de ordin practic. reviste etc. El va fi cules din documentele analitice primare şi generale. Datele şi informaţiile utilizate în acest capitol. firme auto concrete. rapoarte de activitate. proiectul de licenţă poate fi elaborat în baza unor cercetări teoretice. Informaţiile în cauză se anexează ca copii ale formularelor respective sau se fac extrase din sursele de informaţie utilizate. dar şi în celelalte capitole. departamente. etc.. dar şi de a elucida poziţiile studentului. articole din ziare. note informative. memoriile de serviciu. 10 .şi care pot fi puse la îndoială. Acumularea materialelor de către studenţii de la specialitatea „Inginerie şi Management în Transporturi” va fi precedată de familiarizarea studentului cu tehnologia de elaborare. cu utilizarea unor calcule concrete în baza informaţiilor generale la nivelul procesului tehnologic şi a activităţilor preconizate la unitatea de transport analizată. aplicare. de care depind în mare măsură rezultatele finale ale elaborării proiectului de licenţă. Materialul trebuie să fie prelucrat şi expus în mod creativ. rapoarte de activitate pe subdiviziuni. De asemenea.

modului în care activitatea asigură conducerea structurii şi a subdiviziunilor structurale cu informaţii complete şi operative. • anexe. metodologia de cercetare utilizată. Activitatea de cercetare a studenţilor vizează elaborarea unei lucrări ştiinţifice sub directa coordonare a unui cadru didactic desemnat. În final. precum şi 11 . STRUCTURA ŞI CONŢINUTUL PROIECTULUI DE LICENŢĂ Proiectele de licenţă trebuie să reprezinte o activitate de cercetare şi de documentare tehnică. • partea analitică • partea de proiectare • argumentarea economică a proiectului • proiect de îmbunătăţire. reale bazate pe activitatea unor structuri. ipotezele lucrării sau întrebările. instrumentele de colectare a datelor. să calculeze rezervele de creştere a rezultatelor activităţii întreprinderii. politici. VI. Cuprinsul – proiectul de licenţă va avea un cuprins care să conţină titlurile tuturor capitolelor şi paragrafelor însoţite de numărul paginii la care începe fiecare capitol sau paragraf. relevanţa ştiinţifică şi gradul de noutate a temei. În proiectul de licenţă este necesar de elucidat particularităţile organizării serviciilor în structurile analizate. departamente. se prevede formularea propunerilor concrete privind perfecţionarea activităţii şi a analizei practicii de realizare a sarcinilor trasate. Studenţii trebuie să analizeze influenţa factorilor asupra modificărilor indicatorilor statistici. Proiectul de licenţă este structurat în următoarele compartimente: • cuprins. obiectivele generale ale lucrării. diviziuni sau întreprinderi auto concrete. • concluzii şi propuneri. • bibliografie. Introducere (1 . strategia cercetării.Atenţia principală în acumularea şi prelucrarea materialului practic se acordă constatării factorilor pozitivi şi depistării neajunsurilor în sectorul analizat în perioada practicii de specializare. sarcinile formulate în scopul atingerii obiectivelor.2 pag.) va conţine: actualitatea temei proiectului de licenţă. motivaţia alegerii temei. • introducere. tehnici şi economici.

• caracteristica generală a întreprinderii: − − − − − locul amplasării. administraţia. caracteristica personalului întreprinderii: conducătorii auto. dirijarea şi corelarea serviciilor şi subdiviziunilor întreprinderii.  Tehnologia şi organizarea transportului de mărfuri.  Transport internaţional. păstrarea şi livrarea producţie. organizarea proceselor de transport. Partea analitică trebuie să conţină cercetarea problemei şi se bazează pe informaţie veridică şi complexă despre obiectul cercetat în perioada practicii de specializare (de ex. personalul ingineresc tehnic şi slujbaşii. subordonarea. precum şi limitele lucrării. muncitorii în producţie şi auxiliari. permite realizarea corectă şi logică a cercetării temei proiectului de licenţă şi elaborarea concluziilor logic argumentate. destinaţia. activităţile întreprinderii.  Marketing în transport. forma de proprietate. titlul capitolelor şi conexiunea dintre ele. Această informaţie se conţine în datele statistice. 12 .instrumentele de interpretare a datelor. staţie de deservire ş. propunerilor şi recomandărilor practice.a.  Logistica în transport. analiza pieţei serviciilor prestate şi tarifelor la prestarea serviciilor. controlul calităţii produselor. organizarea procesului de producţie: recepţia. în baza cărora are loc analiza. La elaborarea acestei părţi a proiectului trebuie de utilizat la maximum cunoştinţele obţinute în urma studierii următoarelor discipline:  Bazele construcţiei autovehiculelor. Compartimentul trebuie să conţină următoarele: − tipul întreprinderii. structura organizaţională a întreprinderii-componenţa. întreprindere de transport auto.  Sistemele şi complexele de transport. datele evidenţei operative şi în alte documente de serviciu ale organizaţiei. regimul de lucru.  Tehnologia şi organizarea transportului de călători.  Transport intermodal şi expediţii.  Economia transportului auto.).  Tehnologiile de operare în transport.  Managementul transportului auto. Utilizarea tuturor tipurilor şi metodelor de analiză.

− caracteristica autovehiculelor . echipamente de ridicare-transportare şi de stingere a incendiilor. volumul anual privind transportul de pasageri şi mărfuri etc. metodele de păstrare a parcului de autovehicule. − schema organizării procesului tehnologic trasnportare. regimurile de lucru pe rute ale vehiculelor. încăperilor administrative şi de uz social. • componenţa parcului de vehicule şi echipamentele tehnologice: − − − − − structura parcului de automobile după vechimea şi după parcursul de la începutul exploatării. parcursul anual al parcului de vehicule. materiale. coeficienţii de utilizare a parcursului şi capacităţii vehiculului.tipurile şi numărul de vehicule. utilajului uzura morală şi fizică a lor. − caracteristica generală privind reţelele de trasnportare a mărfurilor şi călătorilor. − caracteristica generală privind procesul de organizare a transporturilor. − analiza indicilor tehnici şi de exploatare a transporturilor: parcursul mediu zilnic al unui vehicul. spaţiilor înverzite. parcărilor pentru vehicule.− analiza planului general al întreprinderii: sistematizarea (planul) • baza tehnică de producţie a întreprinderii: − − − − blocului (blocurilor) de producţie: desenele şi caracteristica. indicii tehnici şi de exploatare ai parcului de vehicule. − conţinutul şi volumul tuturor tipurilor de mărfuri transportate. încăperilor magaziilor. − componenţa şi structura serviciului activităţii comerciale. starea clădirilor. • organizarea activităţilor: − analiza procesului de organizarea şi transportare a mărfurilor şi călătorilor. suprafeţele terenului întreprinderii. − metode de organizare a proceselor de transportare. tipurile şi caracteristicile tehnice ale utilajului tehnologic existent. costul şi structura fondurilor fixe ale întreprinderii. 13 . imobilelor. coeficientul de ieşire în cursă. organizarea asigurării tehnico – materiale: fond de reparaţie. condiţiile de exploatare. piese de schimb etc.

• Concluzii. terminale şi depozite centrale ş. • Proiectarea întreprinderii auto modernizate.• tehnologia de producţie − analiza tehnologiilor existente de prestare a serviciilor de transport. • Organizarea şi tehnologia proceselor de transportare. • Eficienţa economică a proiectului. rentabilitatea. Compartimentul trebuie sa includă următoarele: • Eficienţa economică a proiectului (rute.depozite) • Calculul cheltuielilor directe • Calculul cheltuielilor indirecte • Evaluarea economică a soluţiilor propuse • Calculul indicilor financiari: venitul. • Calculul tehnologic a zonelor de prelucrare a mărfurilor. • Calculul termenului de răscumpărare a investiţiilor 14 . Argumentarea economică a proiectului trebuie să conţină analiza principalilor indici tehnico-economici privind activitatea materialului rulant. • Elaborarea soluţiilor constructive alternative. − analiza pieţei serviciilor prestate şi tarifelor la prestarea serviciilor. • Evaluarea tehnico-economică a soluţiilor propuse în PL. − analiza tehnologiilor existente privind organizarea proceselor de transport. optimizarea proceselor tehnologice de transportare a mărfurilor şi călătorilor şi se bazează pe informaţie veridică şi complexă despre obiectul studiat în perioada practicii de specializare (de ex. • Calculul indicatorilor tehnici de exploatare a rutelor şi mijloacelor de transport. Partea de proiectare trebuie să conţină soluţii practice privind proiectarea. • Proiectarea sistemelor logistice de transportarea mărfurilor şi călătorilor. • Proiectarea tehnologică şi organizatorică a rutelor noi. propuneri şi tabelul final cu indicii tehnico-economici pe rutele proiectate.a. terminale. şi include următoarele: • Calculul programului de producere a întreprinderii auto modernizate. profitul. gările şi staţile auto. • Alegerea şi argumentarea soluţiilor manageriale • Elaborarea soluţiilor pentru protecţia muncii. reorganizarea. • Evaluarea economică a soluţiilor propuse. analiza eficienţii economice a soluţiilor tehnice elaborate. staţie de containere. întreprindere de transport auto. perfecţionarea.).

maximizarea rentabilităţii economice etc. tehnice. majorarea productivităţii resurselor umane.).: analiza detaliată a parcului mijloacelor de transport. perfecţionarea tehnologiilor de transport şi a managementului procesului de transport. materiale.: lipsa resurselor financiare proprii de finanţare a proiectului. • argumentarea eficienţei resurselor alocate în cadrul proiectului prin intermediul indicatorilor cantitativi şi calitativi. financiare. Proiectul de îmbunătăţire.).• Tabelul final cu indicii tehnico-economici Fiecare compartiment se va finaliza cu o scurtă generalizare. În funcţie de tema studiată. La sfârşitul fiecărui capitol (paragraf) se recomandă de a face o trecere logică la problemele desfăşurate în capitolul (paragraful) următor. indiferent de tema abordată. legislative etc. 15 . economice. Toate capitolele (paragrafele) proiectului trebuie concordate între ele. corelarea indicatorilor de eficienţă cu indicatorii rezultativi etc. • determinarea şi argumentarea cantitativă a resurselor necesare proiectului: umane.. financiare. analiza detaliată a tehnologiilor de transport a mărfurilor. îmbunătăţirea indicilor tehnici de exploatare a parcului de mijloace de transport. • formularea şi argumentarea limitelor tehnologice. analiza detaliată a proceselor tehnologice. evaluarea eforturilor financiare ale întreprinderii determinate de utilizarea resurselor umane. analiza diagnostică a resurselor umane. • demonstrarea şi argumentarea efectului pozitiv al proiectului în ajustarea. • sarcini specifice obiectivului (ex. Prezentarea materialului în această ordine va permite de a stabili legăturile dintre informaţii. informaţionale.). etc. decizii din activitatea practică a întreprinderii. circumstanţelor şi concluziilor formulate din partea analitică al proiectului. în acest capitol se propune a se efectua un proiect de îmbunătăţire a domeniului analizat în cadrul sistemului de management respectiv şi de a estima efectele proiectului propus prin prisma indicatorilor. analiza serviciilor prestate. manageriale. analiza detaliată a activităţii de producere a întreprinderii. perfecţionarea tehnologică a întreprinderii.: ridicarea nivelului calităţii serviciilor prestate. care influenţează realizarea proiectului (ex. a utilajului. restricţii de ordin statutar etc. grad de îndatorare sporit. diminuarea cheltuielilor generale şi administrative. poate include: • obiectivul proiectului (ex. diminuarea costului serviciilor.

Propunerile trebuie să poarte un caracter constructiv. dar şi modul de prezentare. • Sarcina individuală. Fiecare anexă va avea numărul paginii.).5 interval. Concluziile şi propunerile vor conţine o apreciere a rezultatelor obţinute. Proiectul de licenţă trebuie să fie copertat cu o copertă de carton. Anexele se numerotează în ordine crescătoare (Anexa 1. • Bibliografia.posibilităţile economico-financiare şi proiectul de îmbunătăţire a domeniului cercetat. Anexele trebuie să fie amplasate într-o consecutivitate logică în conformitate cu partea textuală a lucrării. cu mărimea fontului Times New Roman 14. VOLUMUL ŞI PREZENTAREA PROIECTULUI DE LICENŢĂ Proiectul de licenţă va corespunde unor anumite cerinţe nu numai în ceea ce priveşte conţinutul. la imprimantă conform exemplului prezentat în anexa A. Anexa 2 etc. • Foaia de titlu. generalizări şi recomandări în direcţia ameliorării activităţii obiectului studiat şi trebuie să poarte un caracter real şi concret. iar sarcina se aprobă de către catedra de profil. Bibliografia va conţine lista tuturor surselor de informaţie utilizate de către autorul proiectului de licenţă (inclusiv sursele WEB). Elementele necesare ale prezentării proiectului sunt următoarele: • Coperta. VII. care sunt determinate din cercetarea efectuată. Volumul proiectului de licenţă va constitui 50-80 foi de tipar A4. Foaia de titlu se realizează pe coală de formatul A4 prin tipărire. Tema proiectului se oferă studentului de către conducătorul proiectului de licenţă. numărul propriu al anexei şi denumirea proprie care reflectă conţinutul acesteia. • Anexe. 16 .) se fac concluzii generale şi se formulează succint propuneri orientate spre perfecţionarea activităţii tehnicoeconomice. peste 1. Bibliografia nu se va numerota ca un capitol al proiectului. care nu se numerotează ca şi capitol. În concluzii şi propuneri (1-2 pag. • Cuprinsul. Anexele apar într-o secţiune separată. • Expunerea textuala a proiectului (pe capitole şi paragrafe). să fie realizabile şi să conducă la efecte economice pozitive.

Fiecare capitol se recomandă să înceapă cu o pagină nouă.5 Time New Roman cu culoare neagră. Pentru a explica una din enumerări se folosesc cifrele arabe urmate de paranteză şi noua enumerare se face cu alineat aparte: 17 . o literă mică urmată de paranteză. iar punctele se pot împărţi în subpuncte. Cuprinsul se include în totalul paginilor memoriului şi cuprinde numerotarea capitolelor. Titlurile din cuprins încep şi ele cu literă mare. se pot corecta înălbire cu corector şi înscrierea variantei corecte în loc. denumirea lor cu indicarea numărului paginii respective şi enumerarea părţii grafice cu indicarea formatului colii. Textul memoriului este împărţit pe capitole şi subcapitole. Punctele sau subpunctele pot cuprinde enumerări. iar subcapitolele să fie numerotate corespunzător în cadrul capitolului. În faţa fiecărei enumerări se pune cratimă sau se face o referire în textul memoriului la notaţia respectivă. După numărul subcapitolului nu se pune punct. Numărul punctului trebuie să cuprindă numărul capitolului. Distanţa de la chenar până la text din dreapta şi stânga nu trebuie să fie mai mică de 5 mm. începând cu literă mare. iar subcapitolul se scrie din alineat. simetric cu textul. Textul proiectului poate fi împărţit în puncte. subcapitolului şi a punctului separate prin punct. ca de exemplu. Indicatorul principal se foloseşte la primele pagini de cuprins şi la fiecare început de capitol se execută după exemplul indicat în anexa B forma 2. Numărul subcapitolului include numărul capitolului şi subcapitolului separate prin puncte. iar pentru restul paginilor se foloseşte forma l a. Textul începe din alineat 15-17 mm. Capitolele trebuie să fie numerotate corespunzător cu cifre arabe fără punct după ele. Părţile de introducere şi bibliografie nu au număr de ordine.Pe prima pagină a proiectului este prezentat cuprinsul. Cuvântul "Cuprins" se scrie la mijloc. Distanţa de la rândul de sus sau de jos al textului până la chenar trebuie să fie minim 10 mm. Erorile care sunt comise la îndeplinirea memoriului. Textul va fi cules la calculator cu mărimea literilor 14 şi intervalul 1.

Exemplu: 1) de la 10 la 20 t. Dacă titlul este compus din două propoziţii.αt". exprimate printr-o unitate de măsură fizică. iar intre rândurile titlului se lasă spaţiul exact ca intre rândurile textului. cu consecutivitatea. Prescurtarea cuvintelor în text şi în titlurile figurilor se permite numai conform regulilor de ortografie. Primul rând începe cu cuvântul "unde" fără două puncte. Exemplu: Viteza de transportare a mărfii Vt-km/h se calculează după formula 18 . iar subcapitolele . înaintea bibliografiei. În formule se folosesc notaţii ale simbolurilor adoptate de standardele respective. excepţie face prima literă. Denumirea parametrului se scrie din rând nou. Capitolele şi subcapitolele trebuie să aibă titlu. Dacă în text se indică indicatori de măsură ai mărimilor fizice. punctul la sfârşitul titlului nu se pune. Explicarea simbolurilor şi coeficienţilor se face în text sau imediat sub formulă. trebuie să fie indicată lista prescurtărilor adoptate. cu litere mari (majuscule). în care este înscris în formulă. Pentru indicarea unui parametru se face inscripţia respectivă în faţa lui. Intre titlu şt text . ele se separă prin punct. atunci spre sfârşitul textului. aceasta se pune după ultima valoare indicată. 3) de la 10 la 15° C. Trecerea cuvintelor pe silabe în titluri nu se recomandă. punctuaţie şi standardelor respective. 2) de la 15 la 30 km/h. Denumirile capitolelor se scriu ca titluri (din alineat).cu litere mici. Distanţa între denumirea capitolului şi subcapitolului trebuie să fie 8 mm. de exemplu "Coeficientul de emisie a autovehiculelor la linie .15 mm. iar pentru puncte nu este necesar titlu. subpunct şi enumerările se fac din alineat.Exemplu: 1) a) b) 2) a) b) Fiecare punct. Dacă în text se adoptă un sistem de prescurtare a cuvintelor.

în partea dreaptă a formulei. separate prin punct. cum este arătat mai jos.5. trebuie să fie numerotate cu cifre arabe. Exemplu: Se poate determina parametrul utilizând formula (3. indicându-se numărul capitolului şi tabelului. unitatea de măsură se indică după ultima valoare a şirului. 4). Exemplu. Unitatea de măsură fizică adoptată unui parametru trebuie să fie aceeaşi pe tot textul memoriului.5. Se permite numerotarea formulelor în cadrul capitolului. Formulele din anexe se numerotează în mod diferit de cele din textul memoriului. apoi se indică denumirea tabelului după cratimă. Atunci când se foloseşte un şir de valori numerice. în acest caz numărul formulei constă din numărul capitolului şi numărul formulei.distanţa de transportare. km: Tt. separate prin punct. clar. Terminologia din text trebuie să corespundă standardelor.2 Titlul tabelului Capul de tabel Titlul liniei Tabelul se numerotează în colţul din stinga de sus. Formulele. Aici se indică numerotarea prin litera anexei respective.timpul de transportare.Vt=Lt/Tt unde Lt . Exemplu: Calculul este arătat în formula (3). Textul memoriului trebuie să fie scurt. cu excepţia acelor din anexe. luate în paranteze. iar la lipsa lor să corespundă recomandărilor din literatura tehnico-ştiinţifică. Referirile în text la formule se face la fel. urmată de cifra formulei.1). Exemplu: Determinarea se face prin formula (E. cu sens unic. 3. Tabelul 1. h. 19 Coloana Subcoloane Denumirea rubricii Subrubrici . Formulele care urmează una după alta se separă prin virgulă. Datele numerice se concentrează intr-un tabel. cuprinzător. Capacităţile autovehiculelor -1. 6t.

19 17. dacă rândurile nu sunt separate cu linii.22 10.06 4. ore 10.2 0. care se repetă." nu se include. Titlul se pune numai pe prima parte a tabelului.546 6.A pentru anul 2010. iar pentru celelalte părţi se scrie "Continuarea tabelului" cu indicarea numărului de tabel.1 .4 0. acestea se indică în titlul fiecărei rubrici.0 2. semnelor şi simbolurilor care se repetă.îndeplinirea planului după indicii tehnico-economici I.904 10. Nu se permite de a pune ghilimele în locul cifrelor. atunci la prima repetare se scrie "idem".544 0. iar numerele pe linii au acelaşi număr de zecimale. Capul tabelului se repetă exact ca în prima parte.895 0. atunci ea se scrie după denumirea tabelului. Dacă toate valorile numerice dintr-o coloană au aceeaşi unitate de măsură. Numerele din coloanele tabelului se aşează una sub alta. Numărul de automobile mediu. Daci sunt două şi mai multe cuvinte ta rând.Titlurile rubricilor încep cu literă mare. Viteza medie tehnică. înălţimea literelor în tabel trebuie să fie minimum 8 mm.4 214.860 0. atunci tabelul se împarte în părţi. Cuvântul care se repetă în tabel poate fi înlocuit de ghilimele.804 autovehiculului Real 209. km/h 18. Exemplu: Tabelul 2.562 Dacă liniile şi coloanele tabelului depăşesc mărimea formatului.T.cu literă mică Titlurile se indici in număr singular. Coeficientul de ieşire pe rută 0.0 18. Rubrica "Nr. în rubrica respectivi se pune cratimă.562 0. Coeficientul de utilizare a capacităţii 0. după care se pun ghilimele.870 3. Dacă lipsesc unele date în tabel. iar subtitlurile . buc 200. Coeficientul de utilizare a parcursului 0. Exemplu: 20 .2 5. după care se pune punct. Dacă indicii numerici din rubricile tabelului au diferite unităţi de măsură. aceasta se face în partea stângă a titlurilor cu cifre arabe. Valorile indicatorilor Denumirea indicatorului 2010 2011 real Plan 1. ea se indică în titlul caracteristicii respective. Daci este necesari numerotarea indicilor. Timpul de lucru pe rută. Dacă toţi parametrii din tabel au aceeaşi unitate de măsură. care se trec pe alte pagină. crt.

Figurile se numerotează corespunzător capitolului curent. la care cuvântul "tabelul" se scrie integral şi se indică numărul respectiv al tabelului. Timpul de încărcare – descărcare. Numărul figurilor trebuie să fie suficient pentru expunerea clară a textului. Textele şi tabelele se însoţesc cu observaţii. Numărul figurii cuprinde numărul de capitol şi numărul figurii. 2011 Plan Real 21 . ore La aşezarea părţilor de tabel una sub alta se va repeta lista indicatorilor pentru fiecare parte a tabelului. desene. km 9.1.1 Figura se aşează după textul respectiv cu denumirea şi explicaţiile necesare.1 Valorile indicatorilor Denumirea indicatorului 2010 Real 7. Vezi exemplul din figura 1. Pentru caracterul intuitiv mai bun al materialului expus în text se folosesc figuri. schiţe) se recomandă de prezentat în tex conform cerinţelor Sistemului Unic al Documentaţiei Tehnice. la care se indică datele pentru informaţii şi explicaţii. Exemplu: Figura 1. separate prin punct.Continuarea tabelului 2. Figurile (scheme. Fiecare tabel trebuie să aibă referire în text. Cuvântul "figura" şi denumirea figurii se scriu după explicaţii. Parcursul mediu 8. Distanţa medie de transport.

cu condiţia că impun condiţiile respective şi nu prezintă deficienţe în utilizarea lor.1 – Dinamica de variaţie a volumului de încărcătură şi a traficului de marfă în dependenţă de timp. În cazul numărului mare de autori se poate scrie primul autor după care se adaugă formula "ş. Dacă în text există referiri asupra bibliografiei utilizate.t/P.". condiţii tehnice şi alte acte normative.tkm 2006 2007 Q. Atunci când sunt mai multe observaţii. revistă) se face în strictă consecutivitate cu descrierea completă a elementelor bibliografice şi cerinţelor standardelorîn vigoare. c) Numărul de volume. broşură. Notarea bibliografiei pentru manuale şi cărţi: a) Iniţiala prenumelui şi numele autorului. pentru unul sau mai mulţi autori. Numărul volumului sau a manualului se scrie cu cifre arabe. după care se pune punct şi se începe textul cu literă mare. Referirile bibliografice se fac conform standardelor în viggoare. Se permite indicarea tuturor autorilor. dacă referirea este la o singură parte a lucrării. acestea se numerotează cu cifre arabe. Dacă volumul are denumirea aparte aceasta se scrie după numărul volumului în ghilimele. Datele necesare pentru descrierea sursei (manual. fără folosirea ghilimelelor.a. acestea se indică în paranteze pătrate. Bibliografia şi notele din text se fac în limba originalului.tkm Figura 1. cum este indicat pe copertă. 22 . tabelelor şi figurilor. punctelor. Nu se admit referiri asupra subcapitolelor.9000 8500 8000 7500 7000 2005 Q. b) Titlul complect şi corect al sursei. Observaţiile se fac din aliniat scriind "Observaţie" sau "Notă".t 2008 2009 2010 P. Cifra din paranteză trebuie să corespundă numărului de ordine a sursei din bibliografia de la sfârşitul memoriului explicativ. Referirea se face la întregul document sau la unele capitole sau anexe. În text se admit referiri la standarde.

В.d) Ediţia perfectată şi complectată ş. b) Titlul articolului. Котков. subpuncte care trebuie numerotate corespunzător. И. e) Locul de editare. f) Denumirea editurii. c) Denumirea revistei.d. poate fi indicată şi denumirea anexei simetric cu textul anexei în rând separat şi cu litere mari. b) Titlul articolului. În textul proiectului se fac referiri la anexe. Textul fiecărei anexe poate fi împărţit în mai multe puncte. Я. Марусева. И. Савченко Логистика – СПб. В.a. e) Numărul paginii pe care se află articolul. – 192 с. 2009. c) Denumirea culegerii. explicaţiile se pot expune sub formă de anexe. d) Denumirea editurii. Dacă este prima ediţie atunci nu se indică numărul ei. numărul de ordine al ediţiei se face cu cifre arabe.: Питер. g) Anul de ediţie se indică cu cifre arabe fără a scrie cuvântul "anul".m. Fiecare anexă se începe cu pagină nouă pe care se indică la mijloc sus "Anexa" şi indicele respectiv. iar în cuprins se indică toate anexele. tabelele. Pentru articole întrate în culegeri de lucrări ştiinţifice: a) Iniţiala şi numele autorului. d) Anul şi numărul revistei. В. 23 . Anexele se prezintă ca continuare a textului memoriului sau separat. se indică denumirea completă a oraşului. notaţiile şi titlurile. Pentru descrierea revistelor folosite: a) Iniţiala şi numele autorului. Materialul ilustrativ. se indică una sau mai multe edituri. h) Numărul paginilor. Exemplu: 1. În faţa numărului se indică anexa respectivă.

scalele se depun paralel cu axa de ordonate indicând gradaţiile şi intervalele numerice respective. Sistemul de coordonate poate să fie prezentat astfel: 24 . Axele trebuie să se termine cu săgeţi. Valorile pozitive se depun în cadranul I al sistemului. diagramelor şi histogramelor În textul proiectului se prezintă figuri grafice. CERINŢE FAŢĂ DE PARTEA GRAFICĂ Executarea graficelor. dar se pot folosi la fel şi sisteme de coordonate polare. iar valoarea unghiului este egală cu zero grade. Valoarea pozitivă a valorilor se consideră împotriva mişcării acelor de ceasornic. în sistem de coordonate spaţiale). ce reflectă dinamica indicilor statistici ai bilanţurilor. ai mărimilor discrete şi continui etc. Pentru o intuire mai bună. Desenele expuse în text trebuie să corespundă standardului în vigoare. Se permite de a pune săgeţi şi pe axele gradate sau săgeţi separate paralel cu axele de coordonate (de regulă. Scara se scriu în funcţie de mărimile valorilor prezentate pe axe. în general.VIII. ai legăturilor funcţionale şi ai evenimentelor cercetate. sisteme de coordonate carteziene. Dependenţa costului transportului în funcţie de capacitatea de încărcare a autovehiculului. Deasupra scalei se indică denumirea ei prin fracţie. pe scară liniară.unitatea de măsură. Originea sistemului este punctul de intersecţie al axelor şi este începutul numerotărilor. se folosesc. S q⋅ γ Figura 1. care indică direcţia de creştere a valorilor numerice. în general. Mărimile funcţiilor se dispun pe axele de coordonate carteziene. În sistemul de coordonate cartezian variabila independentă se depune pe axa orizontală a absciselor. iar cele negative în cadranul III. la numitor . Valorile variabile se depun. În sistemul de coordonate polare originea se află pe axa orizontală sau verticală. iar cea dependentă pe axa ordonatelor. la numărător funcţia. Pentru graficele care prezintă câteva funcţii (maximum 5) de o singură variabilă. Diagramele se execută fără gradaţia axelor de coordonate cum este prezentat în figura 1.

S ∆n bani S ∆n T ∆n 10 5 0 8 12 m om. 25 .• împărţit în reţea. Aceste notaţii trebuie să fie explicate sub titlul diagramei.a. triunghiuri ş. Gradaţiile ce corespund intervalelor multiple pot fi reduse. graficele se execută conform modelului prezentat în fig. Diagramele şi graficele se execută cu linii corespunzătoare standardului în vigoare.min 15 10 5 T ∆n S ∆u 4 Figura 2. • mixt. ∆Sn şi volumul de lucru ∆T în funcţie de numărul de autovehicule În cazul când există câteva funcţii de o singuri variabilă. baza tehnică de producţie a întreprinderii. 2. Structura cheltuielilor în transport în funcţie de marca autovehiculului. planul de realizare a transportului se execută la fel cum este prezentat in fig. Punctele caracteristice ale funcţiei pot fi indicate cu cerculeţe. a mijloacelor de transport. Frecvenţa valorilor depuse se alege cu condiţia ca diagrama să se citească uşor. Punctele diagramelor obţinute din calcule şi măsurări se pot indica prin cerculeţe mici. Variaţia costului de producţie ∆Su. 3 şi 4. Axele de coordonate ce mărginesc diagrama se fac cu linie de contur continuu. reţea cu gradaţia respectivă. Valorile mărimilor se indică în afara domeniului diagramei şi se scriu orizontal. cruciuliţe. • numerotat conform gradaţiei. Alături de gradaţiile reţelei se indică valorile corespunzătoare ale mărimilor numerice.

180 BB TGL Scania R 114 LA Fig. 26 . 4. Structura cheltuielilor pentru transportai cu autobasculanta. om-ore/100 km 12% 15% 15% 36% 22% Volvo FH12 Mercedes-Benz Atego 818 L MAN TGX XXL MAN 8. Structura parcului rulant în funcţie de tipul autovehiculului La executarea graficelor şi diagramelor pentru a reda un aspect mai clar de percepere se recomandă folosirea diferitelor culori. 3. Pentru o descriere mai amplă a produsului se pot executa figurile ansamblurilor sau ale pieselor.Manopera. Executarea părţii constructive Partea de elaborare a proiectului cuprinde scheme cu vederi principale ale produsului. om-ore/100tkm 20 15 10 5 MAN TGX XXL 0 Volvo FH12 Merc edesBenz DFL4181А salariul şoferilor deservirea tehnică şi reaparaţii administrative şi conducere încărcare-descărcare Fig.

cerinţe de securitatea muncii. În prima etapă este necesar de studiat descrierea detaliată a analogiilor.84. Părţile componente sunt: a) denumirea şi domeniul de aplicare. inscripţii şi explicaţii constructive. proiectantul alege un produs asemănător care serveşte ca bază de plecare pentru proiectul său.109-73 (ST SEV 858-78. În etapa de proiectare se execută vederea principali a produsului. figurilor ş. d) executarea figurilor vederii generale MU de amplasare. secţiuni. b) efectuarea documentării inclusiv a brevetelor cu scopul îmbunătăţirii construcţiei. de referire. f) cerinţele principale in partea grafică se găsesc în GOST 2. În general. c) mărimile de gabarit. Studentul trebuie: • să studieze funcţionarea produsului folosit în proiect şi interacţiunile părţilor sale componente. propunerilor constructive. 27 . standardizare. ST SEV 5045 .T. La etapa a doua se face o documentare de brevete.Folosind partea de calcul al proiectului (tehnologia de îndeplinire a unor lucrări in transport). tehnologie. preţul limită. cerinţe constructive. Sarcina tehnici (S.) este prima etapă în elaborarea documentaţiei tehnice. i) indicii economici (eficacitatea economică şi termenul de rambursare. e) cerinţele tehnice (componenta produsului. c) scopul şi destinaţia construcţiei. b) argumentări de elaborare. c) adoptarea sarcinii tehnice. i) executarea schemelor (după necesitate).85). Vederea principală determină construcţia produsului. necesarul anual). ST SEV 4769 . Acesta trebuie să conţină: a) vederi. e) executarea unei piese componente dacă este nevoie.a. indici caracteristici de fiabilitate. • să pregătească unele îmbunătăţiri ale produsului folosind ultimele realizări ale ştiinţei şi tehnicii in domeniu. ST SEV 1182 .78. interacţiunea părţilor componente şi explică funcţionarea lui. elaborarea proiectului trebuie se conţină: a) alegerea produsului analogic în dependentă de datele iniţiale. condiţiile de exploatare). d) analiza cercetărilor anterioare. b) denumirile părţilor componente.

e) cerinţe tehnice şi caracteristicile. Cerinţe de executare a inscripţiilor principale Indicatorul principal şi figurile cu explicaţiile de text se execuţi conform GOST 2. care se face conform GOST 2. iar pentru celelalte foi forma 2a (anexa B). La executarea indicatorului principal este necesar de a acorda atenţie la codificarea "Notaţia documentului". Indicatorul principal şi rubricile suplimentare şi dimensiunile lor trebuie si corespundă formei l (anexa B). pentru foaia de titlu forma 2 (anexa B). 201 .103-78 forma l* (anexaB). ANEXA A foaia de titlu 28 . ST SEV 365-76).80 şi este prezentaţi mai jos. Vederea generală se simplifică cât mai mult posibil.d) schema produsului (dacă este necesar). Denumirile şi notările părţilor componente ale articolului se fac pe liniile de rapel ce se duc de la piese sau în tabel executat pe foi aparte de formatul A4.104-68 (ST SEV 104-74. Indicatorul principal pe reprezentările schematice ale imobilului se execuţi conform GOST 21.

diagrame) necesar la susţinerea proiectului de licenţă şi verificarea acestuia. are următoarele sarcini:  să coordoneze planificarea şi realizarea activităţilor de elaborare a proiectului de licenţă conform unui orar stabilit în zilnicul practicii de licenţă.  să monitorizeze respectarea termenelor de către student privind elaborarea proiectului de licenţă.  să consulte studentul şi să-i acorde ajutor în activitatea ştiinţifico-metodică în procesul pregătirii proiectului de licenţă.  să examineze proiectul de licenţă.  să recomande prezentarea materialului ilustrativ (tabele.  să prezinte avizul în scris conform formei acceptate pentru aviz şi să specifice atitudinea studentului în procesul executării. indicând studentului neajunsurile şi să propună metode de soluţionare a acestora în termenele stabilite.  să asigure înregistrarea consultărilor studenţilor în registrul catedrei şi în graficul de lucru din sarcina individuală.  să sistematizeze şi să concretizeze sarcinile şi obiectivele propuse la elaborarea proiectului de licenţă.  să verifice şi să propună modificări la planul proiectului de licenţă elaborat de către student. în perioada de pregătire a proiectului de licenţă.  să consulte studentul la selectarea temei proiectului de licenţă.  să ofere sprijinul necesar la elaborarea planului final al proiectului de licenţă. la sistematizarea informaţiei pentru proiectul de licenţă prezentată de student. SARCINILE COORDONATORULUI ŞTIINŢIFIC AL PROIECTULUI DE LICENŢĂ Coordonatorul ştiinţific.IX. 29 . grafice.  să înaintezez noi propuneri la selectarea şi analiza materialului suplimentar.

Se recomandă reflectarea din punct de vedere social-economic al fenomenului studiat. cât şi practic. el se examinează la şedinţa catedrei de profil în prezenţa studentului şi conducătorului. 3. diagrame etc. precum şi expunerea argumentelor propunerilor formulate în teză. documentarea şi analiza proceselor şi fenomenelor studiate. Metodele şi tehnicile de cercetare utilizate. argumentării concluziilor şi propunerilor. studentul răspunde. Argumentarea actualităţii temei proiectului de licenţă. Este important a evita expunerea doar a aspectelor teoretice. Studentul trebuie să se orienteze în materie. 6. Rezultatele cercetării şi evaluarea efectelor obţinute. care se recomandă a fi coordonat în prealabil cu coordonatorul ştiinţific. Răspunsurile complete şi concrete influenţează pozitiv nota pentru aprecierea probei de susţinere a proiectului de licenţă. Susţinerea proiectului de licenţă are loc printr-un discurs (10-15 minute) cursiv şi logic structurat bazat. să răspundă la întrebări cu caracter atât teoretic. să explice situaţiile prezentate în teză. Susţinerea proiectului de licenţă este publică şi are ca scop evaluarea cunoştinţelor studentului la tema respectivă. grafice.X. recomandabil. 2. Caracteristica sarcinilor executate în scopul atingerii obiectivelor cercetării. 30 . Proiectul de licenţă se apreciază după sistemul de zece puncte de către Comisia de licenţă. Pe parcurs se utilizează tabele. la întrebările membrilor comisiei şi a celor prezenţi. dar şi prezentarea principalelor rezultate ale investigaţiei în baza cunoştinţelor acumulate pe parcursul anilor de studii. 5. În cazul când proiectul nu e admis spre susţinere. Obiectivul (ele) analizei/cercetării. compararea diverselor opinii. SUSŢINEREA PROIECTULUI DE LICENŢĂ Proiectul admis spre susţinere de către coordonatorul ştiinţific şi şeful de catedră se prezintă comisiei de examinare şi susţinere a proiectelor. 4. După prezentarea conţinutului proiectului de licenţă. pe un suport ilustrativ. 7. Partea preponderentă a prezentării se recomandă a fi dedicată părţii analitice a lucrării. 8. Anunţarea temei proiectului de licenţă. Autorul proiectului de licenţă va expune liber tezele principale ale prezentării: Discursul trebuie să includă: 1. Relevarea activităţilor concrete ale autorului în abordarea. Aportul personal al autorului în domeniul cercetat.

Dacă proiectul a fost apreciat cu o notă nesatisfăcătoare de către Comisia de licenţă. Studenţilor care au promovat probele examenului de licenţă şi au susţinut cu succes proiectul de licenţă li se acordă titlul de LICENŢIAT ÎN INGINERIE ŞI ACTIVITĂŢI INGINEREŞTI. concluziile conducătorului şi rezultatele susţinerii în public.Hotărârea comisiei pentru examenele de licenţă privind aprecierea proiectului de licenţă. se bazează pe calitatea conţinutului proiectului. 31 . şi li se eliberează diploma respectivă. proiectul de licenţă nu se aprobă şi diploma de licenţă nu se eliberează.

All caps) ACADEMIA DE TRANSPORTURI.univ. All caps) CATEDRA Inginerie şi Management în Transporturi (16 bold) PROIECT DE LICENŢĂ (14 bold.Anexa A Modelul paginii de titlu MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA (16 bold. INFORMATICĂ ŞI COMUNICAŢII (16 bold. în tehnică _________________________ ____ _______________20___ (14 bold) Admis pentru susţinerea publică Şef catedră IMT _______________ ____ ___________________ 20___ (14 bold) Chişinău. dr. conf. All caps) FACULTATEA INGINERIE ŞI TRANSPORTURI (16 bold.. 20___ (14 bold) 32 . All caps) la specialitatea 521.8 Inginerie şi Management în Transport (14 bold) Autor: _________________________ ____ _______________20___ (14 bold) Conducător ştiinţific: Vasile Ursu. All caps) PERFECŢIONAREA PROCESULUI DE DESRVIRE A FLUXULUI DE PERSOANE DESERVIT DE CĂTRE ÎI “DRAGOŞ-CAMENŞCIC” (20 bold.

Data Litera Coala 1 Coli 125 Tema proiectului C. Coala Nr.8. Data 10 Forma 2a . normativ Aprobat Coli Data Masa Scara GRAIFER 1:3 ATIC gr. Inscripţia pentru paginile curente ale capitolelor din proiect. desene de ansamblu şi scheme. 33 . normativ Aprobat ATIC gr.104-68. document.XXX Litera Coal Nr. Este folosit pentru cuprinsul proiectului.XXX Mod.8. IM – 502 f/f Forma 1. Este folosit la vederea generala. Semn. IM – 502 f/f Forma 2.104-68.Anexa B PL IMT 521.GOST 2. PL IMT 521. Coala PL IMT 521.104-68.8.XXX Mod. primele foi de capitol şi pe desene separate reprezentate pe slaiduri.document. Coala Nr.document Eloborat Verificat Semnăt. GOST 2. GOST 2. Elaborat a Mod Verificat Coala C. Semnăt .

kg.ţara. 9 . 34 . dotarea şi materiale.poziţia. în capul de tabel se indică: l . dotarea. 2 .codul echipamentului. 5 . În rubricile tabelului se indică: l . caracteristica lui şi uzina de producere (pentru aparate şi mijloace de automatizare se indică abaterea limită a parametrului măsurat).cantitatea. Explicaţii la desenul E l. 6 . firma). uzina producătoare (pentru echipament de import .denumirea şi caracteristica tehnică a echipamentului.denumirea echipamentului de producere.Anexa C 1 2 3 5 4 6 7 8 9 10 11 20 170 mm 35 15 15 35 35 25 20 25 Desenul E.denumirea. indexul documentului şi numărul listei de chestionare.masa unităţii de echipament.unitatea de măsură.preţul unităţii de echipament. 3 .tipul echipamentului. mii lei. 7 . 10 . 11 .codul.codul uzinei producătoare. l .poziţia echipamentului în secţia de producere. 2 .Specificarea echipamentului conform GOST 21110 – 82. 8 . 4 .