You are on page 1of 31

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA: AFACERI INTERNATIONALE

SPANIA

PROFESOR COORDINATOR: DOBRE CLAUDIA DISCIPLINA: POLITICI COMERCIALE

STUDENT: ATOMEI ANISOARA ANUL II, ID

CUPRINS: 1. INTEGRAREA IN UNIUNEA EUROPEANA. 1.1. INTEGRAREA ECONOMICA 1.2. INTEGRAREA ECONOMICA INTERNATIONALA. 2.ELEMENTELE DE BAZA ALE POLITICII COMERCIALE U.E. 3.POLITICA COMERCIALA A SPANIEI. 3.1. UNIUNEA VAMALA. 3.2.TERITORIILE VAMALE. 3.2.1. ZONELE DE LIBER SCHIMB. 3.2.2. ZONELE LIBERE. 3.2.3. ANTREPOZITELE VAMALE. 3.3.TAXELE VAMALE. 3.3.1. VALOAREA IN VAMA. 3.3.2. TARIFUL VAMAL. 3.3.3. ORIGINEA BUNURILOR. 4.EVALUAREA SI DOCUMENTELE NECESARE. 4.1.AMBALAREA SI ETICHETAREA MARFURILOR. 5. INSTRUMENTE DE POLITICA COMERCIALA PRIVIND IMPORTUL. 5.1. PRELEVARILE VARIABILE LA IMPORT. 5.2. PRETURILE MINIME SI MAXIME LA IMPORT. 5.3. TAXELE DE RETORSIUNE. 5.4. DEPOZITE PREALABILE, IN VALUTA. 5.5 RESTRICTII CANTITATIVE.(LICENTE SI CONTINGENTE). 6. INSTRUMENTE DE POLITICA COMERCIALA PRIVIND EXPORTUL. 6.1.MASURI DE NATURA BUGETARA. 6.2. MASURI DE NATURA FICALA. 6.3. MASURI DE NATURA FINANCIAR-BANCARA. 6.4. MASURI DE NATURA VALUTARA. .7. ROLUL STATULUI IN COMERTUL INTERNATIONAL. 7.1. ACHIZITIILE GUVERNAMENTALE. 7.2. COMERTUL DE STAT.

2

7.3. MONOPOLUL DE STAT. 8. POLITICA DE PROMOVARE SI STIMULARE A EXPORTURILOR. 9. PLANURI INTEGRALE DE DEZVOLTARE A PIETELOR. 10. ORGANISME SPANIOLE DE PROMOVARE EXTERNA. 11. ACORDURI COMERCIALE INTERNATIONALE SEMNATE DE SPANIA. 12. EFECTELE ADERARII LA UNIUNEA EUROPEANA.

3

Ulterior. respectiv de formare a blocurilor economice.INTEGRAREA ECONOMICĂ. principiul discriminării sau al non-discriminării. la obţinerea unui produs. în cadrul unui flux tehnologic.integrationis “ era utilizat in limbajul uzual cu sensul de a renova. iar uniunea este un întreg rezultat din combinarea unor părţi sau a unor membrii”. Prima mărturie a definirii. între unităţi anterior autonome”.1. cu sensul de integrare economică. În sens economic. a bunurilor si serviciilor.în prima ediţie a “The Oxford English Dictionary“ integrarea este definită prin “combinarea părţilor dintr-un intreg”. când. a completa. prin exploatarea economiilor la scară şi a specializării ca urmare a creşterii dimensiunilor pieţei. mobilitatea factorilor de producţie. naţional. cuvântul integrare este preluat din limba latină. de ramură. ca de altfel şi in limbile. INTEGRAREA IN UNIUNEA EUROPEANA. intense şi diverse. Pentru 4 . 1. a intregi. a cuvântului “integrare“ datează din anul 1620. Integrarea reprezintă “crearea şi menţinerea unor modele de interacţiuni economice. obţinerea unor preţuri scăzute şi implicit a unor profituri ridicate. care permit. sectorial. franceză. Elementele definitorii ale integrării sunt. spaniola sau italiană. regional sau global. integrarea reprezintă ajustarea reciprocă a elementelor constitutive ale unui sistem.1. permiţându-i acestuia să formeze un nou echilibru sau “combinarea părţilor dintr-un întreg în procesul de atingere a stadiului de uniune. a restabili. În sens general. din acest punct de vedere: diviziunea muncii . termenul a fost iniţial utilizat la microscară pentru a reflecta legăturile stabilite în cadrul activităţii economice între diferitele compartimente ale unei firme sau între firme diferite care participă. Integrarea economica semnifica ”crearea unor spaţii economice de mari dimensiuni. sociale şi politice. unde “integratio. În limba română. dar fără a utiliza acest concept (înlocuit de cooperare sau unificare) a fost descris procesul de combinare a economiilor naţionale în cadrul unei regiuni economice de dimensiuni mari. într-o sursă scrisă.la nivel local.

INTEGRAREA ECONOMICĂ INTERNAŢIONALĂ .început în primele decenii ale secolului nostru. Procesul integrării globale.2.integrarea crescândă a fluxurilor de factori. TRIPS) şi ulterior a OMC.în plan instituţional. 1. două forme. stare la care se ajunge prin intermediul procesului descris anterior. creşterea complementarităţii inter şi intrasectoriale în cadrul economiei mondiale.Bela Balassa. semnarea şi aplicarea acordurilor de liberalizare a mişcării schimburilor comerciale. odată cu crearea FMI şi a instituţiilor de la Bretton Woods. serviciilor şi drepturilor de proprietate intelectuală (GATT. creşterea gradului de deschidere a economiilor şi a tendinţei de dereglementare care se manifestă în cadrul economiilor de piaţă (mixte) pe plan naţional. conceptul de integrare defineşte “un proces economic care constă în aplicarea unor măsuri care să conducă la eliminarea discriminărilor între entităţi economice aparţinând unor state naţionale diferite”. cea a globalizării şi respectiv cea a regionalizării. în esenţă. Liberalizării fluxurilor de mărfuri şi servicii i s-a alăturat.într-o măsură 5 . Integrarea globală. bunuri şi servicii în cadrul pieţelor specifice la dimensiuni mondiale . Mondializarea sau globalizarea . GATTS. generând prin aceasta intensificarea schimburilor internaţionale cu bunuri şi servicii. Integrarea economică internaţională îmbracă. liberalizarea. ci funcţionează împreună ca o entitate. concurează pe pieţe globale şi se adresează unor consumatori cu gusturi pe cale de omogenizare. fapt care a condus la descreşterea într-o măsură semnificativă a barierelor de natură tarifară (şi într-o măsură mult mai mică a celor de natură non tarifară). Privită ca o stare de fapt. a tendinţei ofertei agregat de a se adapta cererii agregat în condiţiile modificărilor de factură demografică şi culturală înregistrată la scară globala.considerată drept cea mai complexă formă a internaţionalizării activităţii economice reprezintă acea formă a integrării economice. a cunoscut o evoluţie permanent ascendentă generată şi susţinută de o serie de factori de natură economică şi extraeconomică dintre care se desprind ca importanţă: aplicarea unor tehnici şi a utilizarea unor instrumente performante în planul mişcărilor de capital. integrarea reprezintă absenţa diferitelor tipuri de discriminări între economiile naţionale sau situaţia în care componentele naţionale ale unei economii mai mari nu sunt separate prin frontiere economice. în cadrul căreia agenţii economici îşi desfăşoară activitatea independent de restricţiile impuse de frontierele naţionale.

a multiplicării interdependenţelor în cadrul pieţei financiare internaţionale ca urmare a apariţiei unor noi instrumente financiare de genul contractelor la termen utilizate în mod similar pe pieţele internaţionale de capital. Principiile de bază ale politicii comerciale a UE. evoluţie. adoptate de către o ţară sau o comunitate de ţări în scopul stimulării sau restrângerii schimburilor comerciale externe. valutar. fiscal. Din perspectiva economică. economic. istorică şi de securitate care o determină şi a efectelor multiple pe care le generează. a intensificării cooperării multilaterale în sfera financiar-monetară. culturală. ELEMENTELE DE BAZA ALE POLITICII COMERCIALE U. economică. financiar. din 1957. Componenta determinanta a ordinii economice . etc. conform intereselor proprii. În cadrul Tratatului de la Roma se regăsesc fundamentele politicii comerciale europene. administrativ. Grija manifestată de țările 6 . bugetar. şi a organizării formale a acestora.în cadrul unui spaţiu geografic si între spaţiul geografic respectiv si restul lumii. social şi militar mondial. Simbiotica globalizării. a fluxurilor de capital ca urmare a aplicării unor strategii specifice de supraveghere a fluctuaţiilor cursului de schimb şi finanţării unor proiecte de dezvoltare şi reconstrucţie economică. integrarea regională a devenit una din caracteristicile principale ale mediului politic. politice şi militare. regionalizarea “definita dinamic drept un proces de formare a unor grupări interstatale pe baze regionale si static prin existenţa unui număr limitat de state grupate după criteriul apropierii geografice si al interdependenţelor comune” a apărut odată cu instituţionalizarea cooperării economice. de natură economică. ale cărei cauze. 2. regionalizarea trebuie analizată prin prisma gradului înalt de interdependenţă dintre factorii de natură politică.E. Politica comercială exprimă totalitatea reglementărilor cu caracter juridic. ca parte constituentă) au fost creionate încă din momentul creării acestei entități prin Tratatul de la Roma privind crearea "Comunității Economice Europene". forme de manifestare şi efecte sunt determinate în principal de factori de natură economică. regionalizarea descrie existenţa unor procese economice autonome care conduc la formarea unor interdependenţe puternice. bancar. Integrarea regională. Spre deosebire de globalizare. așa cum au fost statuate prin Tratatul de la Roma și completate prin tratate și reglementări ulterioare.însemnată. Elementele de bază ale politicii comerciale a UE (inclusiv politica vamală. țările care au aderat mai târziu la grupare angajându-se să se conformeze acestora.

cel mai clar și mai cuprinzător referitor la politica comercială. serviciilor. în conformitate cu interesul comun al grupării. 110 al Tratatului de la Roma. ci. statuează că "Politica comercială comunitară va trebui să ia în considerare efectele favorabile pe care le va genera. cel puțin la nivel formal. construcțiilor de nave. 113. la dezvoltarea armonioasă a comerțului internațional. într-unul din paragrafele sale. este strâns legata de aderarea la U.POLITICA VAMALA A SPANIEI. precum si modificările acesteia.E in anul 1986. acelea ale creării în viitor a unei uniuni economice europene. 113. Art. prevede faptul că "prin crearea unei uniuni vamale. cât și din cel al politicii în domeniul concurenței. 3. Astfel. abordarea relațiilor comerciale ale CEE avea la bază viziunea liberului schimb. atât al politicii industriale. inaccesibil țărilor neparticipante la grupare. Art. statuează că regimurile de comerț exterior vor trebui să aibă la bază reguli uniforme privind exportul și importul și menționează explicit "măsuri de protejare a schimburilor comerciale cum ar fi cele de retorsiune la dumping și subvenționare". comunitatea va continua să acționeze pentru armonizarea schemelor de subvenționare a exporturilor pe baza prevederilor unei politici comerciale comune conform art. 110. art.semnatare pentru acest domeniu este justificată prin prisma obiectivelor mai largi ale grupării. Tratatul confirmă relația funcțională care există între uniformizarea regimurilor comerciale de export și concurența loiala pe piața internă. textilelor. cărbunelui și oțelului. la reducerea progresivă a restricțiilor comerciale și a barierelor tarifare din calea schimburilor comerciale. Din punct de vedere. autoturismelor. Prin Tratatul de la Roma nu se intenționa crearea unui bloc comercial închis. Politica vamala a Regatului Spaniei." Art.Politica vamală este una dintre politicile 7 . CEE a menținut restricții importante în domeniul produselor agroalimentare. Astfel. înlăturarea taxelor vamale între statele membre. Chiar prevederile acordurilor internaționale pe produsele de bază n-au fost considerate obligatorii pentru Comunitate. asupra creșterii competitivității și eficienței agenților economici. dimpotrivă. 112 se referă la armonizarea schemelor naționale de stimulare a exporturilor "la un nivel necesar pentru a se asigura că concurența între agenții economici din Comunitate nu va fi distorsionată”. statele semnatare vor contribui.Cu toate intențiile de restrângere a protecționismului comercial și de promovare a liberalizării comerțului internațional.

toate taxele şi restricţiile vamale în comerţul dintre Statele Membre fiind eliminate treptat. serviciilor. capitalurilor. UNIUNEA VAMALA. sistemul legislativ spaniol s-a imbogatit cu noi prevederi legale. având ca principala • • • • caracteristica garantarea celor 4 libertati a a a a persoanelor. Implementarea sa a început în 1958. Caracteristica esenţiala a uniunii vamale europene o constituie faptul ca tarile participante desfiinţează baremele tarifare intre ele si aplica in relaţiile cu terţii o politica comerciala comuna. aşa cum fusese prevăzut în programul de completare a pieţei interne. fundamentale: libera circulaţie libera circulaţie libera circulaţie libera circulaţie 8 . iar unul dintre primii paşi a fost crearea unei uniuni vamale. Una dintre cele mai importante o reprezintă legislaţia vamala. Staţionarea la frontiera provoca pierdere de timp si costuri mai ridicate ale transportului.1. un element esenţial al Pieţei unice cu cele patru libertăţi fundamentale pe care aceasta le include. mărfurilor. Raportul Cecchini a făcut o evaluare a impactului economic al controlului la frontiera. 3. Controlul la frontiera . deoarece s-a menţinut impozitarea cu TVA si accize.un impediment important pentru libertatea de circulaţie a bunurilor. începând cu Codul Vamal al Uniunii Europene. bazata pe un tarif vamal unic Din anul 1993 a intrat in vigoare Piaţa Unica Europeana. a fost adoptat un pachet legislativ comun în domeniul vamal pentru ca toate bunurile importate din afara Uniunii să fie supuse aceloraşi proceduri şi reglementări vamale. Aplicarea Codului Vamal al Uniunii Europene a dus la abrogarea implicita a Codului Vamal spaniol. Politica vamală reprezintă. dezvoltarea şi punerea în aplicare a unei Pieţe unice se pot face numai în cadrul unei Uniuni vamale în care reglementări comune sunt aplicate în mod uniform la frontierele exterioare. In plus. Desfiinţarea controlului vamal între tarile UE s-a pus în aplicare cu începere la 1 ianuarie 1993. Regulamentul vamal spaniol conţine reglementari similare cu ale celorlalte tari membre ale Uniunii Europene.fundamentale ale Uniunii Europene. Acest control a fost necesar chiar si după înlăturarea taxelor vamale. Odată cu integrarea in Uniunea Europeana. de asemenea. Crearea.

Insulelor Helgoland si teritoriului Busingen (Germania). Acestea sunt de doua feluri: a. Uniunile vamale sunt principala forma de extindere a teritoriului vamal. zonelor Saint Pierre si Miquelon. localităţilor Livigno. Teritoriul vamal este acel spaţiu geografic in interiorul căruia este in vigoare un anumit regim vamal. Ultima etapa pentru unificarea pieţei unice. perfecte sau complete . 23 ca uniunea vamala acoperă întregul comerţ cu mărfuri din statele membre si ca fata de statele terţe se va aplica un Tarif Vamal Comun. dar si cu terţii.( TERRITORIOS ADUANEROS ). respectiv Mayotte (Franţa). precum si teritoriile menţionate mai sus.exceptând Ceuta si Melilla. a fost stabilirea si punerea in funcţiune a unui Tarif vamal integrat comunitar . 9 . reciproc. Acesta este de fapt un "tarif de utilizare" dar conţine pe langa nivelul de taxare pentru fiecare produs si toate masurile de politica comerciala necesar a fi aplicate. Teritoriul vamal al Comunitatii include marile teritoriale.Prima etapa a creării acesteia a constituit-o suprimarea controalelor vamale la frontierele interioare. . fiind înlăturata chiar si obligaţia de a depune un document administrativ unic (DAU) la trecerea dintre graniţele statale ale tarilor membre U.E. Regimurile si practicile vamale adoptate prin regulamente si directive ale UE si reglementările prin norme legislative in vigoare au la baza Codul vamal al Uniunii Europene.o baza de date unica pe baza căruia vămile din Uniunea Europeana stabilesc taxele vamale in relaţie cu statele terţe.in aceasta situaţie sunt vizate toate produsele care se schimba imperfecte sau incomplete . Campione d'Italia si parţial a apelor lacului Lugano (Italia). b. dar si cu terţii.se refera numai la o parte a produselor care se schimba reciproc.2 TERITORIILE VAMALE. 3. a apelor maritime teritoriale si a spaţiului aerian al acelor teritorii care nu sunt parte a teritoriului vamal al Comunitatii. cu excepţia Insulelor Feroe si Groenlandei (Danemarca). apele maritime teritoriale si spaţiul aerian al statelor membre.TARIC . o anumita legislaţie vamala. Tratatul de la Roma asupra CEE stipulează prin art. Teritoriul vamal al Regatului Spaniei cuprinde teritoriul Regatului Spaniei. TERITORIUL VAMAL AL COMUNITATII EUROPENE cuprinde întreaga Uniune Europeana si principatul Monaco. cu excepţia marilor teritoriale. recent finalizata.

mărfurile pot suferi anumite: transformări. modificări. si CEFTA (Central European Free Trade Association) în Europa Centrala.în Europa de Vest (a se vedea « Asociaţia Europeana a Liberului Schimb »). Prin aceasta exceptare de la regimul vamal in vigoare. Restrângerea teritoriului vamal (excluderea sau exceptarea) este. recondiţionări. mărfurile străine introduse in aceste zone sunt scutite de plata taxelor vamale.ZONELE LIBERE. Pentru aceste mărfuri se plătesc nişte taxe de antrepozitare. iar graniţele vamale nu mai corespund cu cele ale statului. NAFTA (North American Free Trade Agrement) . 3. Prin zona economica libera se desemnează un “port liber”. ele vor fi orientate câtre piaţa. Canada si Mexic. de obicei către 10 .2. 24 din GATT). Tarile aparţinând unei zone de liber-schimb îşi păstrează însa competentele si drepturile vamale naţionale vis-à-vis de statele terţe. perfecte sau complete – privesc toate produsele care se schimb[ reciproc. “un depozit liber”. După ce sunt supuse acestor proceduri. Zonele de comerţ liber sunt de doua feluri: a. aflate pe teritoriul unei tari sau în zona de frontiera a doua sau mai multe state.ZONELE DE LIBER SCHIMB(DE COMERT LIBER).2. In aceasta zona nu se percep taxe vamale.3.1. imperfecte sau incomplete – privesc o parte din produsele care se schimba reciproc. Cele mai cunoscute exemple de zone de liberschimb sunt AELS (în limba engleza: EFTA – European Free Trade Association) . pana la precizarea ulterioara a destinaţiei lor. de fapt. Ca regula generala. măsurări. care sunt mai reduse. prelucrări. de la regimul vamal in vigoare. exceptarea. In interiorul acestor zone. Acestea sunt admise de GATT. Aceste zone se numesc si zone libere. ca o derogare de la “Clauza naţiunii celei mai favorizate” (art. teritoriul vamal este mai mic ca teritoriul statului respectiv. reambalări.2. Prin aceasta înţelegem un grup de doua sau mai multe teritorii vamale între care taxele vamale si alte obstacole în calea schimburilor comerciale au fost suprimate. “un aeroport liber”. etc. a unei parţi din statutul naţional. în care sunt eliminate o serie de taxe si restricţii vamale obişnuite altfel.care reuneşte SUA. b.

Majoritatea taxelor vamale si TVA-ul sunt calculate ad-valorem. Valoarea in vama a bunurilor importate este unul din cele trei elemente (împreuna cu tariful vamal si originea) care definesc cuantumul final al drepturilor vamale. si atunci sunt supuse impunerii vamale corespunzătoare uniunii vamale respective.3. Antrepozitele vamale sunt depozite in care pot fi depuse si păstrate mărfurile importate. antrepozite nominale. uneori si de tranzit. sau pot fi dirijate către alte zone. 3. îl vor tranzita si atunci sunt scutite de taxele vamale de import.( ARANCELES ).2. Sunt impozite indirecte pe 11 . cu plata taxelor vamale. in care se uşurează schimburile comerciale. Antrepozitele pot fi situate in centrele comerciale sau industriale mai importante sau in anumite zone. sau pot tranzita teritoriul vamal fara plata taxelor vamale sau pot fi prelucrate in interiorul teritoriului vamal. fara a se plaţi taxe vamale de import si cu plata taxelor de antrepozit. Astfel. TAXELE VAMALE. vor ieşi de pe teritoriul statului respectiv. Antrepozitele vamale pot fi : • • antrepozite reale.piaţa interna (teritoriul vamal). ZONE LIBERE DIN SPANIA: • • • • Zona liberă Barcelona (Zona franca de Barcelona) Zona liberă Cádiz (Zona franca de Cádiz) Zona liberă Vigo (Zona franca de Vigo) Zona liberă Las Palmas de Gran Canaria (Zona franca de Las Palmas de Gran Canaria) 3. Este deci necesar a se fixa un set de norme pentru a stabili valoarea in vama si pentru a începe procesul de determinare a taxelor vamale. Mărfurile in cauza pot intra in regimul obişnuit. pe o perioada determinata de timp.ANTREPOZITELE VAMALE.3. un procentaj al valorii declarate in vama. mărfurile străine in tranzit.

32 CVE. care se aplică majorităţii bunurilor şi serviciilor) şi de la 7% la 8% (TVAul redus. Regulile privind stabilirea valorii in vama se regăsesc in cuprinsul: • Codului vamal al Uniunii European (CVE) art. Acesta se aplică alimentelor de primă necesitate. a altor masuri. Ele sunt instrumente de politica vamala de natura fiscala.3. aplicarea. in principiu. Valoarea in vama serveşte. stabilirea mărimii garanţiei financiare solicitate de organele vamale. • care nu afectează in mod substanţial valoarea bunurilor. deoarece sunt sursa de venituri la Bugetul statului. 2. in afara de restricţiile: • impuse de legislaţia europeana sau ale altor autoritati publice din Comunitate. care limitează zona geografica in care bunurile pot fi vândute. definite ad valorem. In Spania taxa pe valoare adăugată. preţul plătit sau datorat pentru vânzarea ce a avut ca si consecinţa exportul bunurilor in teritoriul Comunitatii. precum si a altor taxe legate de vămuire (TVA). Vânzarea sau preţul nu sunt supuse unor condiţii sau clauze din cauza cărora valoarea 12 . . au o influenta directa asupra preţului produselor ce fac obiectul comerţului exterior. precum pâinea. 3. in principiu. 28-26.VALOAREA IN VAMA. Nici o parte din preţul unei eventuale revanzari nu va surveni vânzătorului iniţial. 3. laptele. legumele sau ouăle. care se aplică spectacolelor culturale. la 4%. • Regulamentului de implementare al Codului Vamal art.Valoarea in vama a bunurilor importate este. Un alt instrument important pentru corecta determinare a valorii in vama este Ghidul pentru stabilirea valorii in vama publicat de câtre Comisia Codului Vamal (ultima versiune din 2005).1. 141-181 a si anexele 23-29. pentru trei scopuri: aplicarea taxelor vamale. ajustat. daca este cazul. numai daca: 1. de la 1 iulie 2010 creşte de la 16% la 18% (TVA-ul general. De asemenea. Nu exista restricţii privind dispunerea sau uzul bunurilor. atunci când acestea trec graniţele vamale ale tarii respective. barurilor. in afara de cazul in care poate fi făcuta o ajustare conform art. TVA-ul superedus va rămâne neschimbat. restaurantelor sau locuinţelor noi).( VALOR EN ADUANA ). daca este necesar conform articolului 32 si 33 din Codul Vamal. bunurilor supuse evaluării nu poate fi determinata.care le percepe un stat asupra mărfurilor.

dintr-o data sau treptat. valoarea in vama se calculează in funcţie de modalitatea de transport: pentru transport maritim este FOB port de expediţie. stabilite în mod unilateral. Include atât taxele normale percepute pentru import cat si taxele stabilite prin unele convenţii pe care UE le-a semnat cu state terţe sau prin acte unilaterale (tarife preferenţiale sau masuri protecţioniste). de câtre cumparator vânzătorului sau de câtre cumparator unui terţ pentru a acoperi o obligaţie a vânzătorului. pentru transport aerian.( ARANCEL ADUANERO ) .TARIC . La export. Preţul plătit sau plătibil este plata făcuta sau datorata de câtre cumparator vânzătorului pentru bunurile importate si include toate platile ce au fost făcute sau vor fi făcute ca o condiţie a vânzării bunurilor importate. pentru toate produsele sau numai pentru o parte din produse. Exista desigur excepţii in funcţie de relaţia dintre parţi (vânzător si cumparator) precum si a modalităţii de plata. in funcţie de care valoarea se va calcula după proceduri specifice. Din momentul unificării pieţei interne. 2 CVE. Tariful este acelaşi pentru toţi membrii U. Plata nu trebuie neapărat sa fie sub forma unui transfer de bani. Tariful vamal comunitar cuprinde doua coloane de taxe vamale: prima este aceea a taxelor autonome.nu este un act normativ. in primul rând.2. un tarif vamal comun. franco frontiera tarii exportatoare. In consecinţa. Plata poate fi făcuta prin cambie sau prin orice alt instrument negociabil si poate fi făcuta direct sau indirect. 3. barierele tarifare si netarifare in relaţiile comerciale reciproce. Vânzătorul si comparatorul nu sunt legaţi. TARIFUL VAMAL. pentru transport terestru.4. Tariful funcţional . Tarile care participa la formarea uniunii vamale desfiinţează. ci un sistem de determinare al taxelor de import. tariful vamal comun se aplica bunurilor importate prin graniţele externe ale UE. iar in relaţiile cu terţii aplica o politica comerciala comuna si. Valoarea in vama este stabilita de către autoritati la biroul vamal teritorial sau de frontiera unde se declara bunurile. Evaluarea incorecta a bunurilor poate fi contestata in scris prin completarea unui formular din documentul administrativ unic. 28. sau daca sunt legaţi. valoarea tranzacţiei este acceptabila conform art. bunurile pot circula in mod liber intre statele membre.3.E. iar 13 . franco aeroport de plecare. par. Tariful este un concept care înglobează mai multe norme de drept vamal aplicabile importatorilor si care stabilesc taxele pe care aceştia trebuie sa le plătească. dar taxele vamale depind de clasificarea lor in nomenclatura in funcţie de natura si de tara de origine.

14 . in cadrul procedurilor vamale. daca bunurile si circumstanţele de export sau import sunt exact aceleaşi cu ceea ce este înscris in BOI. acestea au un termen de validitate de 3 ani. restricţii cantitative si cote tarifare). elementul esenţial in determinarea originii bunurilor este clasificare tarifara. controlul bagajelor şi al altor mărfuri transportate de sau care se află asupra unei persoane. Originea preferenţiala conferă beneficii pentru bunurile schimbate intre anumite tari. care obliga autorităţile din statele membre in a respecta originea bunurilor importate sau exportate după emiterea lor. taxe care se negociază si se consolidează în cadrul GATT/OMC. si anume importul la un tarif redus sau egal cu zero. examinarea evidenţelor contabile ale întreprinderilor şi a altor înregistrări. Bunurile sunt identificate in comunitate printr-un număr din Nomenclatura Combinata (NC). controlul mijloacelor de transport. Este folosita in stabilirea originii bunurilor ce au a fi supuse diferitelor masuri de politica comerciala (masuri anti-dumping. 4. Originea este naţionalitatea "economica" a bunurilor aflate in comerţul internaţional. Evaluarea reprezintă îndeplinirea unor acţiuni specifice. 3.preferenţiala si non-preferenţiala. a altor dispoziţii aplicabile mărfurilor aflate sub supraveghere vamală. EVALUAREA SI DOCUMENTELE NECESARE.In cazul unei operatiuni de import.3. Originea non-preferenţiala conferă bunurilor o naţionalitate "economica". Informaţie obligatorie despre originea bunurilor. BOI-urile sunt decizii ale organelor competente.a doua. după caz. efectuarea de anchete administrative şi alte acţiuni similare în scopul asigurării respectării reglementărilor vamale şi. a taxelor convenţionale.ORIGINEA BUNURILOR.(BOI). cum ar fi examinarea mărfurilor. Baza legala este Articolul 12 din CVE. In orice caz.3. In mod normal. documentele care se prezinta la autoritatea vamala sunt urmatoarele:  declaraţia vamala de import. Exista doua tipuri de origine .verificarea existenţei şi autenticităţii documentelor.

Procentele accizelor practicate în tarile membre ale UE. Suedia) . 15 . conosament pentru transport maritim.      declaraţia de valoare in vama factura comerciala ( INVOICE) documente de transport. Portugalia. iar cele mai scăzute în Spania.1 AMBALAREA SI ETICHETAREA MARFURILOR. iar gestionarea deşeurilor. TVA-ul. Ţara Austria Belgia Danemarca Franţa Grecia Irlanda Germania Italia Olanda Norvegia Portugalia Spania Suedia Elveţia Anglia bere 39 34 49 21 53 20 21 38 55 21 13 41 16 59 Vin 31 31 43 18 55 12 8 28 55 7 5 70 6 35 alcool 43 69 82 46 62 64 29 82 87 15 25 92 44 56 tigari 72 70 87 75 63 74 72 72 71 72 45 74 Benzina 57 64 71 74 70 66 62 78 67 57 68 68 57 61 64 Se observa diversitatea cotelor de la o tara la alta. documente care atesta legalitatea importului si calitatea marfurilor. Statele membre UE vor exclude de pe piaţă ambalajele care nu sunt recuperabile sau reciclabile. Norvegia. scrisoare de trasura comerciala pe parcurs rutier. îmbunătăţirea tehnicilor de reciclare şi utilizarea în acelaşi domeniu sau în altul a materialelor reciclabile sunt probleme comune tuturor statelor Uniunii Europene. accizele. cele mai ridicate fiind în tarile nordice (Danemarca. Drepturile vamale sunt: taxa vamala. Instrumentele economice care promovează recuperarea ambalajelor şi a deşeurilor provenite de la acestea sunt adoptate în funcţie de specificul fiecărei ţări. 4. Elveţia.

deci. precum si gradul lor de protecţie sau de discriminare. statele membre ale UE au elaborarea unor norme. volumul fizic al mărfurilor importate.   prezintă o mare diversitate si un grad de protecţie diferenţiat. cele netarifare au câteva particularitati:  prin formele pe care le imbraca. prin interacţiunea pe care o pot declanşa în contact cu produsele. La nivel comunitar aceasta obligativitate este stipulata prin Directivele 2000/13 CE. CEE si Reglementările 49/2000.   pot influenta. limitându-l. în special cu cele alimentare. 89/396 CE. prin mecanismul preturilor sau pot crea anumite condiţii care sa îngreuneze realizarea importurilor.Se impune. legislaţia europeană cu privire la materialele şi obiectele destinate a veni în contact cu mărfurile alimentare este cuprinzătoare. in mod indirect. in mod direct. limitează sau deformează fluxurile internaţionale de bunuri si servicii. a unor 5. Spre deosebire de barierele tarifare (taxele vamale). O atenţie deosebita o prezintă etichetarea alimentelor care este obligatorie pentru toate produsele.  exportatori si. 50/2000 si 1139/98. 90/496. Drept pentru care. pot influenta. acestea urmăresc mărfurile pe tot parcursul lor (de la exportator pana la consumatorul final) si acţionează eşalonat (din momentul in care s-a efectuat comanda pentru un produs care urmează a fi importat pana in momentul consumului final al acestuia). INSTRUMENTE DE POLITICA COMERCIALA PRIVIND IMPORTURILE. Barierele netarifare sunt un complex de masuri si reglementari de politica comerciala publice sau private care împiedica. volumul importurilor. bineînţeles. educaţia riguroasă a consumatorilor. 1999/10 CE. aceste bariere netarifare sunt mai greu de cunoscut de economice internaţionale). a unor norme sanitare clare care să asigure protecţia acestora. protejarea pieţei interne de concurenta străina si/sau echilibrarea balanţei de plaţi. 16 . si care au ca principal scop apărarea. Ambalajele nu trebuie să constituie surse de periclitare a sănătăţii consumatorilor. domeniile in care se aplica sunt extrem de variate (sunt legate de sfera relaţiilor in marea lor majoritate. în condiţiile în care relaţia complexă produs– ambalaj – mediu – consumator a dobândit noi valenţe în ultimii ani. se evaluează mai greu. ca şi adoptarea unor legi.

fac parte din instrumentele de politica comerciala cu care CEE a operat in cadrul mecanismului politicii agricole comunitare.3. ridica preturile la import la acest produse. Preturile maxime se folosesc ca masuri de politica comerciala in cazul in care anumite tari încearcă o ridicare oficiala a preturilor la un anumite produse pe care le exporta.5. Acestea sunt taxe de răspuns la anumite politici comerciale neloiale din partea unor parteneri. Preturile minime de import se folosesc ca instrumente de politica comerciala atunci când produsele indigene au preturi mult mai ridicate fata de cele ale concurentei sau in cazul in care. Politicile comerciale neloiale sunt: de dumping si de subvenţionare a exporturilor. pe piaţa internaţionala. mai competitive la export. de • • • tarile dezvoltate.PRELEVARI VARIABILE LA IMPORT. Au o dubla natura: tarifara si netarifara. preturile la anumite produse scad si produsele respective devin. in special. in acest mod. Tarile importatoare recurg. TAXELE DE RETORSIUNE. in practica relaţiilor economice internaţionale. vizează importurile de produse agricole care făceau obiectul politicii comunitare din tarile terţe. au o dubla natura: .2. in acest caz.1. sunt un fel de taxe vamale suplimentare care se percep peste taxele vamale obişnuite. care este folosit. care sunt egale cu preţul prag (de cele mai multe ori este mai mare preţul internaţional al produsului respectiv). 5. Acestea sunt un mijloc restrictiv important. 5. taxe vamale ce fac obiectul tarifului vamal comun fata de terţi si care se calculează ca diferenţa intre preţul de import (de ecluza) si preţul comunitar (indicativ sau orientativ). stabilite pentru produsele respective. • • se practica in Uniunea Europeana. Pentru ca aceste masuri sa 17 . care sunt foarte apropiate de nivelul preturilor interne cu ridicata la produsele interne si. din acest punct de vedere. PRETURILE MINIME SI MAXIME LA IMPORT. la care se comercializează produsele respective si din care se scad cheltuielile de transport pe parcursul intern. la stabilirea preturilor minime de import.tarifara si netarifara.

d. IN VALUTA. licenţele de import. care sa stabilească ca. 18 . fara dobânda. Prin aceste masuri se descurajează importurile in mod indirect. acordurile privind comercializarea ordonata a produselor. au fost negociate: Codul antidumping si Acordul privind subvenţionarea exporturilor. prin mecanismele preturilor. la nivel CEE. fie prin ridicarea preţului la produsul importat. o anumita cota. Ele au adoptat reglementari conform cărora firmele importatoare sunt obligate sa depună in contul organelor vamale ale tarilor respective. b. este vorba de o politica de dumping sau de subvenţionare a exporturilor. deci. de fapt. in special. contingentele de import. Sumele depuse in contul organelor vamale nu sunt purtătoare de dobânda si. efectiv. cu cel puţin 6 luni înainte de efectuarea acestui import. Pentru aplicarea acestor taxe. daca nu va renunţa la import. 5. e. importatorul. In unele tari. Acestea sunt o bariera netarifara folosita inca din deceniul al 7-lea. este necesar sa se declanşeze o ancheta.4. c. limitările voluntare la export (autolimitări la import). DEPOZITE PREALABILE. RESTRICTIILE CANTITATIVE LA IMPORT Acest tip de bariere netarifare sunt impartite in practica comerciala internaţionala in 5 subgrupe: a. de câtre tarile dezvoltate.poată fi luate. pentru plata viitorului import. 5. Ele sunt considerate. fie prin solicitarea unor scăderi de preţ din partea exportatorului. ca o forma de creditare a statului pe termen scurt. va căuta sa-si recupereze pierderea dobânzii. in valuta. aceste cote reprezintă » 50 % din valoarea importului. interdicţiile (prohibiţiile) la import. in perioade când tarile respective s-au confruntat cu dezechilibre ale balanţelor de plaţi.5.

5 luni). total sau parţial. Stabilirea acestor plafoane poarta denumirea de contingentare. respectiv. EX: Regulament (CE) nr. pe o perioada de timp determinata (de obicei 1 an). importul anumitor produse sau grupe de produse. in funcţie de natura produselor si distanta geografica fata de tara de provenienţa.fie din motive politice: discriminarea comerciala. in special tarile dezvoltate utilizează doua tipuri de licenţe de import: a. motive fitosanitare. subramuri sau ramuri fata de concurenta străina si echilibrarea balanţei de plaţi. din 18 decembrie 2008. admise la import pentru unele produse sau grupe de produse. Pe plan internaţional. de porumb în Portugalia. Contingentele de import sunt sub forma plafoanelor maxime. Interdicţiile la import se realizează prin refuzul organelor de stat de a elibera licenţe de import pentru produsele supuse interdicţiilor. Interdicţiile la import sunt reglementari adoptate de câtre stat. b. 19 . . 1296/2008 al Comisiei. c. in special: . 4. cererea de import fiind automat acceptata. etc. in scopul de a realiza echilibrul intre cererea si oferta pe piaţa de produse agricole. cantitative sau valorice. . Practicarea acestora permite si aplicarea unor restricţii diferenţiate pe tari de provenienţa si chiar discriminări. pe o perioada determinata de timp sau nelimitata.a. Sunt tari care introduc interdicţii selective si temporare pentru anumite produse agricole provenind din tarile terţe. licenţele automate – se acorda produselor liberalizate la import. pentru o perioada rezonabila de timp (2.fie din motive economice: asigurarea unei protecţii mai mari a unor produse. Licenţele de import sunt autorizaţii pe care statul le acorda firmelor importatoare. intr-un termen prestabilit (exclusiv din interes statistic). Acestea sunt folosite.fie din alte motive: asigurarea sanatatii. privind stabilirea normelor de aplicare a contingentelor tarifare la importul de porumb și de sorg în Spania și. care interzic. pentru anumite produse sau grupe de produse.

Prin intermediul lor se urmăresc modificări in orientarea geografica a schimburilor comerciale.INSTRUMENTE DE POLITICA COMERCIALA PRIVIND EXPORTURILE. Acestea precizează.se acorda mărfurilor neliberalizate la import. fara existenta unor licenţe individuale. fiscala si financiar-bancara. in mod absolut. in general. fara o plafonare cantitativa sau valorica a acestora.  licenţele specifice (din categoria licenţelor neautomate) – precizează. folosite de stat pentru urmărirea si realizarea contingentelor bilaterale la produsele importate dintr-o anumita tara. Aceste licenţe neautomate se acorda in mod selectiv. pe baza contingentelor globale. Principalele instrumente aplicate exporturilor sunt de natura bugetara.  licenţe individuale (bilaterale) – sunt. 6. Internaţionalizarea firmelor spaniole joacă un rol crucial nu numai într-un moment de slăbiciune a cererii interne. iar prin intermediul lor se urmăreşte. dar de asemenea.precizează numai tara de provenienţa a importului. in mod obligatoriu. tarile de origine a importului.b. se mai numesc si licenţe pentru admiterea restricţiilor cantitative la import. Sunt cele mai restrictive. stabilindu-se volumul mărfurilor care poate fi importat intr-o anumita perioada de timp. distingându-se astfel:  licenţele deschise (din categoria licenţelor automate) . favorizându-se sau nu importurile din anumite tari. Licenţele neautomate se practica sub doua forme:  licenţe globale (generale) . discriminarea unor produse sau tari de provenienţa. pe langa tara de provenienţa a importurilor si plafonul maxim. al acestora. in funcţie de produse si de tara de origine. Cu toate 20 . iar pe baza lor. având. Aceste licenţe sunt globale pentru ca nu au caracter restrictiv. licenţele neautomate . importatorii obţin dreptul de a deschide acreditive in favoarea exportatorilor. cu scopul de a asigura o protecţie mai mare pe piaţa interna.sunt eliberate de câtre stat. fizic sau valoric. cu indicarea tarilor de provenienţa a importurilor. ca strategie pe termen lung pentru a-şi consolida poziţia concurenţială a întreprinderilor într-o lume globalizata. in general o larga răspândire pe plan internaţional. Prin intermediul lor se exercita un control serios privind respectarea contingentelor de import.

exportul este afectată negativ de restricţiile de credite. Totodată oferă firmelor instrumente de informare adaptate nevoilor acestora. care au făcut o reforma complexa a tuturor ramurilor economice. pentru a le face rentabila activitatea de export. ramuri in curs de formare) si care.acestea. cu efecte pozitive asupra balanţei comerciale si de plaţi. in special a IMM-urilor duce de asemenea la punerea in funcţiune a unui plan de formare in aceasta materie. Subvenţiile directe de export sunt. toate aceste masuri sunt incluse de Ministerul Economiei si Turismului in Planul spaniol pentru a stimula economia si ocuparea forţei de munca. 6. In tarile dezvoltate. Pe termen scurt. Lipsa de experienţa. determina dezechilibre politice si sociale interne. prin care se are in vedere promovarea si revitalizarea economiei si a firmelor spaniole. avându-se in vedere ramurile care prezintă interes pentru economie (ramuri strategice. Astfel.1. un alt sector care este mult subvenţionat este agricultura. subvenţiile indirecte pentru export. costurile de producţie sunt mai mari decât cele de pe piaţa mondiala). prin pierderea unor pieţe de export. Primele directe de export se acorda de către stat exportatorilor pentru a realiza un volum mare de desfacere pe pieţele externe sau celor ce exporta produse ale unor industrii care sunt de mare însemnătate pentru economia naţionala. fapt care a generat dispute pe plan internaţional intre marile producătoare de produse agricole. Subvenţionarea exportului are efecte multiple asupra balanţei comerciale si asupra structurii producţiei naţionale. Turismului şi Comerţului a unor serii de masuri cu caracter financiar pentru a impulsiona exporturile. nişte sume de bani pe care statul le acorda unitatilor economice (in special firmelor de stat).Subvenţionarea de către stat a exporturilor intr-o economie de piaţa se face selectiv. atunci când preturile la care se realizează mărfurile pe piaţa mondiala se situează la nivelul costurilor de producţie (de fapt. împreună cu necesitatea de a stimula economia prin sprijinirea exporturilor. ea duce la sporirea încasărilor din export. Exista si situaţii in care se subvenţionează si ramuri aflate in declin. Acest lucru. in fond. MASURI DE NATURA BUGETARA. ramuri care sun considerate industrii de vârf. Se deosebesc de 21 . sensibile la concurenta străina pentru tarile dezvoltate. • • • subvenţii directe de export. primele directe de export. a condus la adoptarea de către Ministerul Industriei.

dar si orientarea geografica a acestor exporturi. Subvenţiile indirecte pentru export sunt un mijloc foarte utilizat in practica internaţionala si vizează.diverse facilitaţi care se acorda firmelor pentru participarea la târguri si expoziţii internaţionale (uneori gratuite pentru participare). pentru perfecţionarea structurii producţiei. Aici se include si importul. stimularea industriilor mari si mijlocii pentru creşterea exporturilor lor.organizarea de campanii de promovare in străinătate a produselor acestor firme.asistenta tehnica de specialitate. Prin aceste masuri se urmăreşte creşterea competitivităţii exporturilor pe seama reducerii sau eliminării acelor componente din structura costurilor de producţie care sunt urmare a aplicării unor taxe sau impozite si. .facilitaţi pe care le acorda statul exportatorilor in domeniul informaţiilor. Facilitatile fiscale pentru mărfurile exportate sunt: scutiri. in special. 22 . . dar si pentru crearea de noi locuri de munca.efectuarea unor cercetări de piaţa prin intermediul unor instituţii de specialitate. Este vorba de importul acelor produse care urmează sa fie incorporate in produsele destinate exportului sau care urmează sa fie prelucrate in scopul obţinerii unor produse destinate exportului. ci creşterea volumului desfacerilor pe pieţele externe. in funcţie de interesele statului respectiv. reduceri sau restituiri ale impozitelor pe circuitul produselor.MASURI DE NATURA FISCALA.subvenţiile directe de export pentru ca nu urmăresc rentabilizarea activităţii unitatilor exportatoare. Aceasta se realizează in mai multe forme: . Prin primele directe de export. in funcţie de importanta exportului. realizându-se cointeresarea exportatorilor. Ele se acorda selectiv. in acest mod. ca urmare a creşterii venitului net obţinut din exporturi. 6. cu scutirea condiţionata de plata a taxelor vamale. un stat mai poate urmării si imbunatatirea structurii de producţie si a mărfurilor exportate. .2. .

atunci când s-a accentuat concurenta pe pieţele internaţionale (au apărut mai mulţi concurenţi). Acest tip de masuri de stimulare a comerţului a luat o mare amploare in plan internaţional. deoarece instituţiile specializate au capacitatea sa susţină aceste credite. de către o instituţie specializata de creditare (banca sau consorţiu bancar) din tara furnizorului.MASURI DE NATURA FINANCIAR-BANCARA. duratele de utilizare sunt prestabilite. de către furnizor (exportator).3. pe termen lung. • • creditele de export asigurarea si garantarea creditelor de export. In general. 23 .Facilitatile fiscale acordate exportatorilor se realizează sub forma scutirii sau reducerii impozitelor pe venit care se obţin de pe urma exportului: scutiri totale de la plata impozitelor. Creditul cumparator este acordat direct importatorului. Liniile de credit sunt deschise in baza existentei unor acorduri interguvernamentale intre tara importatoare si tara exportatoare. precum si prin asigurarea si garantarea acestora. Trăsăturile acestora sunt: se acorda. Creditele de export Creditul furnizor este acordat direct importatorului. Spania ocupa locul 16 la acordarea acestor facilitaţi. Acesta este cel mai mult utilizat. conform raportului „Doing business 2010” realizat de Banca Mondiala. o linie de creditare poate fi deschisa de către o instituite financiara din tara exportatorului. reduceri ale impozitelor pe venit. 6. In virtutea acestor acorduri. atunci când este vorba de relaţii comerciale cu valoare redusa. reduceri ale veniturilor impozabile. Finanţarea exporturilor se realizează prin intermediul sistemelor bancare naţionale sau prin instituţiile financiare publice sau cele specializate in acordarea de credite. statul se angajează sa garanteze creditele acordate importatorilor. in favoarea unei bănci sau instituţii financiare sau organizaţii comerciale din tara importatoare. de obicei. Liniile de credit sunt o forma mai complexa a creditului furnizor. constituirea unor fonduri de rezerva pentru impulsionarea exporturilor.

4. Primele valutare sunt prime indirecte care se acorda cu prilejul convertirii valutei străine obţinute de exportator in moneda naţionala. dar si de cointeresare a importatorilor. politic si/sau militar pentru pieţele creditoare. pentru cumpărarea de bunuri si servicii de pe piaţa tarii creditoare. Acest tip de masuri sunt frecvent utilizate. care se obliga fata de banca creditoare din tara exportatoare sa achite mărfurile livrate pe credit. Asigurarea se face pentru creditele furnizor si urmăreşte acoperirea riscului exportatorului de a nu incasa la scadenta contravaloarea mărfurilor vândute pe credit. in situaţia in care debitorul devine insolvabil. Garantarea se face pentru creditele cumparator. integral sau in proporţie foarte mare. pe termen lung si foarte lung. pot fi acordate pe termene scurte (6 luni .MASURI DE NATURA VALUTARA. in multe tari fiind create chiar instituţii specializate – denumite EXIMBANK. Creditele de export. datorita eficientei lor variate. medii (2 -5 ani). 6.2 ani). Acestea sunt o forma a creditelor de export pentru ca.10 ani). foarte lungi (10 . la un curs de schimb mai 24 . lungi (5 . Garantarea se practica in majoritatea tarilor lumii.Creditele de asistenta se acorda de anumite agenţii guvernamentale din tarile dezvoltate.50 ani). prin care sunt cointeresaţi exportatorii de a efectua vânzări pe credit in străinătate. Ele se acorda. se constituie intr-o pârghie importanta. cat si prin sporirea gradului de cointeresare a importatorilor in majorarea exporturilor. se realizează creşterea competitivităţii mărfurilor prin reducerea preturilor externe. urmare a suplimentarii câştigurilor in moneda naţionala. de către o instituţie bancara din tara importatorului. Asigurarea se face de către o instituţie bancara din tara furnizorului. Asigurarea si garantarea creditelor de export Practica internaţionala a arătat ca asigurarea si garantarea creditelor de export acordate importatorilor. prin acordurile încheiate intre tara debitoare si tara creditoare se precizează ca ele vor fi consumate. in anumite condiţii de favoare. indiferent de forma. unor tari in curs de dezvoltare care prezintă un interes economic. Astfel.

participarea la activităţile comerciale s-a lărgit. cat si firmele străine. la Runda Tokyo a fost negociat un acord special in acest domeniu: “Acordul cu achiziţiile guvernamentale”. In perioada capitalista. Sunt excluse din acest acord produsele care constituie obiect al secretului militar si al secretului de stat. In general.Potrivit acestui acord. intrat in vigoare de la data de la 1 ianuarie 1981. in special a tarilor dezvoltate. Deoarece s-a constatat ca acest tip de achiziţii au devenit bariere extrem de importante in calea comerţului internaţional. pe grupe de produse sau pe zone geografice. Aprecierea monedei naţionale stimulează intr-o oarecare măsura exporturile de mărfuri.ROLUL STATULUI IN COMERTUL INTERNATIONAL. achiziţiile care depăşesc o anumita valoare. in perioada precapitalista. pentru ca pe seama lor. 7. in raport cu 25 . 7.1 ACHIZITIILE GUVERNAMENTALE. participarea statului direct la fapte de comerţ exterior se înregistrează in diferite sectoare (alcool.2 COMERTUL DE STAT Reprezintă totalitatea operaţiilor de vânzare-cumpărare efectuate de către întreprinderile de stat. in special. Sunt reprezentate de cumpărările de bunuri si servicii de către stat (prin intermediul departamentelor. atunci când scăderea cursului de schimb al monedei naţionale in raport cu celelalte valute se produce intr-un ritm mai accelerat decât puterea interna de cumpărare a acestora. potrivit cărora firmele naţionale au o prioritate deplina fata de cele străine privind aprovizionarea organelor de stat cu bunuri si servicii de care acestea au nevoie. tutun). Acestea pot deveni bariere netarifare in calea schimburilor comerciale. numai in măsura in care sunt urmare a unor reglementari specifice anumitor state. Acest tip de comerţ nu constituie o bariera netarifara decât daca statul oferă acestor întreprinderi o serie de privilegii de ordin fiscal sau de alta natura. 7. urmărind sa orienteze exporturile pe tari sau grupe de tari. se constata ca. ministerelor si a altor instituţii centrale).avantajos decât cel oficial Aceste prime se acorda diferenţiat. acesta realiza venituri însemnate. trebuie sa se facă in urma unor licitaţii la care sa poată participa atât firmele naţionale. care făceau obiectul de monopol al statului.

politica comerciala de promovare si stimulare a exporturilor cuprinde totalitatea masurilor si reglementarilor adoptate de către stat. au crescut preocupările nu numai pentru controlul si limitarea importurilor.3 MONOPOLUL DE STAT. foarte ridicat. Instituirea monopolului de stat permanent presupune. devenind. 1. ca statul trebuie sa limiteze importul la produsele respective si. POLITICA COMERCIALA DE PROMOVARE SI DE STIMULARE A EXPORTULUI . de fapt. care urmăresc impulsionarea globala a exportului de mărfuri al unei tari. care sunt sau care vor fi disponibile intr-un viitor apropiat. In general. in general. promovarea si stimularea exporturilor a devenit o preocupare de baza a politicii comerciale in majoritatea statelor lumii. ele pot participa la schimburile comerciale internaţionale in condiţii mai avantajoase. 8. Teoria economica de specialitate împarte acest tip de masuri in: 1. o bariera netarifara care afectează firmele private. masuri de stimulare. masuri prin care. in scopul restrângerii consumului acestor produse. ca urmare. se rentabilizează activitatea firmelor de stat si. Din aceasta cauza monopolul de stat reprezintă o bariera netarifara in calea schimburilor comerciale. De aceea. dar si pentru impulsionarea exporturilor. in plan internaţional. de regula. In general. Spania deţine monopol de stat asupra tutunului si petrolului. astfel. in raport cu firmele particulare. ca urmare. in cadrul procesului de participare la schimburile comerciale internaţionale si o data cu accentuarea concurentei pe piaţa mondiala. Intre acestea identificam următoarele: 26 . dar si de firmele private. acestea sunt masurile care se iau la nivel macroeconomic si sunt extrem de variate. 2. 7. sa stabilească preţul de vânzare cu amânuntul la aceste produse.firmele particulare (private). In general. masuri promoţionale. Masurile promoţionale au ca obiectiv influenţarea potenţialilor clienţi externi pentru a cumpăra anumite produse.

a. care trebuie sa fie competitive atât din punct de vedere al performantelor tehnico-economice. ele asigura continuitate si stabilitate in derularea schimburilor comerciale. 9. cu participare internaţionala . In consecinţa. publicitatea externa. care in fiecare an organizează saloane cu expoziţii din diferite sectoare economice in care se reunesc principalele firme pentru a genera relaţii comerciale si pentru aşi multiplica contractele. dar si a preturilor. o informare asupra posibilităţilor de export ale acestora. d. In general.000m²si 12 pavilioane.PLANURI INTEGRALE DE DEZVOLTARE A PIETELOR. de acorduri comerciale si de plaţi. toate aceste acorduri asigura si creaza baza juridica necesara pentru dezvoltarea schimburilor comerciale. pentru ca trebuie sa poată sa convingă potenţialii clienţi sa opteze pentru bunurile respective. cu condiţia ca toate acestea sa includă si condiţii si clauze care sa favorizeze schimburile comerciale. MADRID. de acorduri de cooperare economica internaţionala sau alt tip de convenţii internaţionale. pe teritoriul propriu. In acest mod se asigura o mai buna cunoaştere a pieţei tarilor partenere si asigura informarea unor agenţi economici naţionali pentru efectuarea unor operaţii de import. si trebuie sa fie cat mai bine făcuta. b. Aceasta publicitate trebuie făcuta cat mai corect. “Clauza regimului naţional”. precum si organizarea de astfel de masuri. reprezentarea comerciala in tarile partenere . de programe. dar si de export si rezulta o mai buna derulare a schimburilor comerciale internaţionale. e. 27 . IFEMA este INSTITUTUL DE TARGURI SI EXPOZITII.asigura o mai buna cunoaştere intre agenţii economici din diferite tari. de preţ si calitate).adică organizarea de agenţii comerciale in străinătate. Participarea la târguri si expoziţii internaţionale. prestarea unor servicii de informare externa prin care sa se facă cunoscute produsele destinate exportului. negocierea si încheierea de tratate de comerţ si navigaţie. IFEMA ocupa locul 5 in Europa având 200. c. cum sunt “Clauza naţiunii celei mai favorizate”. face posibila cunoaşterea nivelului la care se prezintă concurenta din punct de vedere al competitivităţii produselor (se iau in calcul si elementele de ordin tehnic.

COPCA – Consorci de Promoció Comercial de Catalunya Agencia de Desarrollo Económico de la Rioja SODERCAN – Sociedad para el Desarrollo Regional de Cantabria.A. 10. SPRI – Sociedad para la Promoción y Reconversión Industrial.A.Cu aceste planuri se doreste reintarirea imaginii produselor si companiilor spaniole in strainatate. Pentru moment. Spania şi Portugalia se pregătesc să dea o lovitură industriei de comunicaţii mobile din UE printr-un plan care prevede eliminarea taxelor pentru apelurile în roaming între cele două ţări.Consejería de 28 . 3. 10.Administratia Comerciala Spaniola a pus in functiune in anul 2005 diverse Planuri Integrale de Dezvoltare a Pietelor cu scopul de a intari relatiile economice si comerciale ale Spaniei cu diferite tari considerate prioritare: China. S. 4. precum si abordarea cresterii turismului care se realizeaza in Spania din aceste tari. EX: Proiect conceput de către Ministerul Industriei. prin promovarea imaginii noastre de produse. Rusia.A. De asemenea. 8. 6. 1.Sistema de Información Empresarial de Canarias . Eliminarea taxelor pe roaming urmăreşte stimularea comerţului bilateral şi va ajuta "milioane de oameni de afaceri şi turişti" care călătoresc între cele două ţări din Peninsula Iberica. Turismului şi Comerţului prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Comerţ şi executat de către Institutul Spaniol de Comerţ Exterior (ICEX) pentru a ajuta la îmbunătăţirea percepţiei Spaniei. 5. au fost puse in lucru cinci planuri. considerat o sursa fundamentala de venituri pentru Spania. SIECAN . PROMOREDEX – Red Extremeña de Promoción Empresarial e Industrial IMADE – Instituto Madrileño de Desarrollo INFO – Instituto de Fomento de la Región de Murcia IDI – Instituto de Desarrollo Industrial Balear EXCAL – Exportadora de Castilla y León S.ORGANISME SPANIOLE DE PROMOVARE EXTERNA. S. tehnologiile informatiei . 9. servicii şi branduri şi sprijin instituţional. 11. produse alimentare si bunuri de consum.A PROEXCA – Sociedad Canaria de Fomento Económico. (HECHO EN ESPAÑA). 7. Statele Unite ale Americii si India. S. Mexic. se preconizeaza participarea companiilor spaniole pe aceste piete in sectoarele de energie. 2. transporturi.

Spania a adus unele dintre cele mai importante contribuţii la 29 Acorduri de promovare si protecţie reciproca a investiţiilor (APPRIs) semnate cu tarile . dolari. 12. De departe insa.1 mld.telecomunicaţii.EFECTELE ADERARII LA UNIUNEA EUROPEANA. In ultimii ani.Industria y Comercio del Gobierno de Canarias 12.  60% din exportul de arme al Spaniei. 14. biroul de statistica al Uniunii Europene de la Luxemburg. – Instituto Valenciano de la Exportación IGAPE – Instituto Galego de Promoción Económica IFA – Instituto de Fomento de Andalucía IDEPA – Instituto de Desarrollo Económico del Principado de Asturias Dirección de Internacionalización. cea mai valoroasa tranzacţiei se refera la finalizarea achiziţiei companiei petroliere Repsol de către Sinopec pentru 7. 11. care cuprinde 13 tari.V. în Libia pe 17 decembrie 2007. I. Din 2002 si pana acum. Departamento de Industria. 15. sistemul bancar. Comercio y Turismo del Gobierno del Vasco 17.E.Agencia Andaluza de Promoción Exterior 6. 18. Recunoscând dreptul suveran al ambelor ţări de a administra şi a reglementa comunicările lor prin satelit. când a intrat in UE. inclusiv energie. lucrurile s-au schimbat. In anul 1986. Aragón Exterior EXTENDA . potrivit Eurostat.X. Statele Unite si Spania. Spania a creat mai mult de jumătate din cele cinci milioane de noi locuri de munca din zona euro. transport si agricultura. In ultimii douăzeci de ani. 13.  OCDE. Spania era izolata.ACORDURI COMERCIALE INTERNATIONALE SEMNATE DE SPANIA. practic o economie închisa. delegaţia libiană a stabilit contracte cu firmele spaniole în valoare totală de aproximativ 12 miliarde de euro. In anii anteriori aderării la UE.  Acordul intre Guvernul din Argentina şi Guvernul Regatului Spaniei referitor la furnizarea de facilităţi şi transmisie prin satelit şi recepţionarea semnalelor la şi de la sateliţi pentru furnizarea de servicii satelit pentru utilizatorii din Republica Argentina. O bună parte din aceste acorduri erau reprezentate de material de apărare şi aeronautic. PIB-ul pe cap de locuitor reprezenta 70% din media grupului.  Contractele semnate cu China acoperă 16 sectoare de activitate.

MADRID.E. volumul afacerilor ce s-au extins dincolo de graniţele tarii a depăşit volumul investiţiilor străine directe.MINISTERIO DE ECONOMIA.bugetul european si a depăşit tari precum Franţa sau Germania. Porcelanosa. a găzduit 67 de milioane de turişti.es. ESPAÑA. impresionant este faptul ca Spania a reuşit inca din anii '90 sa se transforme dintr-o tara exportatoare de forţa de munca intr-o tara importatoare de forţa de munca. Telefonica ocupa locul trei la nivel global. INSTITUTO DE ESTUDIOS ECONOMICOS . In ultimii 10 ani. Anul trecut. Dincolo de aceste cifre. 30 . CORECT BUSINESS Press. ZIARUL „ EL PAIS”. www. de exemplu. mă gândesc la Zara. Spania se poate mândri astăzi cu un grup de companii de prim rang si de notorietate mondiala. viteza de dezvoltare a avut un ritm mai rapid decât media generala europeana. BIBLIOGRAFIE: JURNALUL OFICIAL AL U. TURISMO Y COMERCIO. Spania este cunoscuta in principal ca destinaţie turistica. iar începând cu anul 1997.. Când spun acest lucru. Banco de Santander. ceea ce este normal. având 150 de milioane de clienţi.metyc. dat fiind ca este a doua putere turistica mondiala. adică 27% mai mult decât populaţia tarii. fapt ce a dus la poziţionarea Spaniei pe locul 8 in topul economiilor lumii. In domeniul telecomunicaţiilor. Spania ocupa locul 8 ca valoare a investiţiilor la nivel global si locul 2 in ceea ce priveşte investiţiile in America de Sud. Pentru anul 2007 se preconiza ca va atinge 101% din media statelor Uniunii Europene.

31 .. .