You are on page 1of 14

PROIECT

TEORIA NAVEI

Cuprins
1. Descrierea planului de forme ……………………………………………. 3 2. Dimensiuni principale - navă prototip ……………………………….. 5 3. Tabel trasaj - navă prototip ………………………………………….. 6 4. Profil prova și profil pupa - navă prototip ……………………… ...7-8 5. Transversal navă prototip …………………………………………..... 9 6. Determinarea dimensiunilor principale ……………………………… 10 7. Calcule ………………………………………………………………… 11 8. Linia punții în bord și linia punții în planul diametral ………………. 16 9. Bibliografie ……………………………………………………………..20

iar pe celelalte plane sub forma de linii drepte. II. manevrabilitate. Din motive de simetrie. Planul de forme se obtine facandu-se prin nava sectiuni paralele cu planele principale. DESCRIEREA PLANULUI DE FORME Suprafata exterioara a corpului navei este foarte complicata. Proiectia transversala sau transversalul planului de forme este format din curbele definite de intersectia suprafetei teoretice a corpului navei cu plane echidistante paralele cu planul transversal.. Se obtin astfel trei proiectii: . comportare pe valuri. plutirile sunt reprezentate in adevarata lor forma. . longitudinalele se reprezinta prin linii drepte. Planul de forme este necesar pentru efectuarea calculelor in procesul de proiectare.proiectia transversala Proiectia longitudinala. reprezentarea grafica a formei navei prin sectiuni longitudinale. . rezistenţă la înaintare şi propulsie.PROIECT TEORIA NAVEI 1. iar cele din pupa in partea stanga.. Curbele astfel obtinute se numesc cuple teoretice. transversale si orizontale a suprafetei teoretice a corpului navei. Deoarece formele navei sunt simetrice in raport cu PD. in orizontal se reprezinta plutirile numai pe un bord. Longitudinalele caracterizeaza forma corpului in directie longitudinala. Proiectia orizontala sau orizontalul planului de forme este format din curbele definite de intersectia suprafetei teoretice a corpului navei cu plane paralele cu planul plutirii sau planul de baza. sau longitudinalul planului de forme este format de curbele definite de intersectia suprafetei teoretice a corpului navei cu plane paralele cu PD. cuplele nu se reprezinta decat pe jumatate in transversal. In afara longitudinalelor. ele fiind dispuse astfel: cuplele din prova in partea dreapta.proiectia orizontala . Planul de forme este deci.proiectia longitudinala . si se noteaza de la pupa spre prova. In celelalte proiectii. In transversal cuplele se proiecteaza in adevarata forma. Ea reprezinta o suprafata complexa.. cu dubla curbura putand fi reprezentata in mod grafic in planul de forme.. Curbele astfel obtinute se numesc longitudinale si se noteaza de la PD spre borduri cu : I. III. in proiectie longitudinala se mai prezinta si proiectia liniei puntii in bord (linia de intersectie dintre suprafata puntii si a bordajului). si proiectandu-se aceste sectiuni pe cele trei plane principale. iar pe celelalte plane. In orizontal.. sub forma de linii drepte. Forma corpului navei are influente asupra performanţelor de stabilitate. Curbele astfel obtinute se numesc linii de plutire sau plutiri. dar si in timpul exploatarii. si nu poate fi determinata analitic.

9. Trasarea longitudinalelor în longitudinalul planului de forme. Trasarea liniei puntii in PD 10. 3. 6.7 . Trasarea liniilor PP şi PV. Trasarea caroiajului. Trasarea liniei punţii în bord. Alegerea scării. Trasarea cuplelor teoretice . 1:200) 2. 5. Trasarea proiecţiei acestei linii in transversalul planului de forme. (1:1. 1:100. 7. DIMENSIUNI PRINCIPALE . 4. 8. Trasarea plutirilor in orizontalul planului de forme.NAVĂ PROTOTIP L = 100 m B = 16 m T=6m CB = 0. 1:50.PROIECT TEORIA NAVEI Etapele trasării planului de forme prin utilizarea transversalului carenei navei sau modelului de referinţă sunt: 1. 1:10. 1:25. Stabilirea dimensiunilor principale ale navei de proiectat 2. Proiecţia liniei punţii în bord in orizontalul planului de forme 11.

27 m .75 rezultă pescajul navei: T  2.  6 rezultă lăţimea navei: B   6 6 B Din raportul adoptat: B = 20 m Din raportul B 20 B   7. DETERMINAREA DIMENSIUNILOR PRINCIPALE Tema mea de proiect consta in realizarea unui plan de forme al unei nave plecand de la o dimensiune si cateva rapoarte dintre dimensiunile navei: Lpp = 120 m (lungimea intre perpendiculare) Raport Lpp/B = 6 (raport lungime/latime) Raport B/T = 2.69  2.3825 6 1.2116 .75 (raport latime/pescaj) f0 =1690 mm (bord liber de baza) L 120 L  20m .1125  7.27 9.75 T adoptat: T = 7. adoptat: F = 2.  2.75 2.69 m Rezultă că bordul liber al navei va fi F  1.1125m Putem acum calcula înălţimea de construcţie a navei: D  F  T  2.1125m .PROIECT TEORIA NAVEI 6.25  1.27  9.3825m. adoptat: D = 9.3825 m Dimensiune Lungime Latime Pescaj Inaltime de constructie Distanta dintre doua cuple intregi Distanta dintre doua plutiri intregi Simbol L B T D δL ΔT Valoare 120 20 7.27 m Bordul liber reglementat pentru lungimea de 120m este F0  1.

5 -48 2 -45 2.3029 0.058 7.5392 0.5 0.5 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 .116 13.5 -42 3 -36 4 -30 5 -24 6 -18 7 -12 8 -6 9 0 10 6 11 12 12 18 13 24 14 30 15 36 16 42 17 45 17.PROIECT TEORIA NAVEI 7.5 -54 1 -51 1.2116 m se poate crea tabelul de pozitii pe lungimea navei (abscisa) ale planelor de sectiune transversale ce vor determina cuplele si pozitiile pe inaltime (cota) ale planelor de sectiune ce vor determina plutirile navei: Abscise cuple Cuple x [m] -63 -0.9087 1.56 20.25 Cote plutiri WL z [m] 0 0 0.9044 12.5 48 18 51 18.6928 10.8464 6.5 -60 0 -57 0.75 1 1.5 60 20 61.2696 8.2116 1.8174 2.6348 4.4232 3.5 54 19 57 19.3276 14.4812 9.6058 0.25 0. CALCULE Stiind ca δL si δT au valorile 6 m si respective 1.

caroiajul orizontalului.T.caroiajul longitudinalului planului de forme. B/2.PROIECT TEORIA NAVEI Totalitatea liniilor perpendicular ce reprezinta urmele planelor de sectiune a navei formeaza o retea denumita caroiajul planului de forme. care se reprezinta prin proiectiile longitudinalelor si cuplelor teoretice . incadrate in dreptunghiul de dimensiuni L. incadrate in dreptunghiul de dimensiuni L. . care se reprezinta prin proiectiile plutirilor si cuplelor teoretice pe PD. longitudinalul sus. orizontalul sub longitudinal.caroiajul transversalului. iar transversalul in dreapta longitudinalului in corespondenta de vederi. Caroiajul planului de forme se defineste prin: . . care se reprezinta prin proiectiile plutirilor si longitudinalelor pe planul transversal. Dispunerea normala a proiectiilor se face astfel.T. incadrate in dreptunghiul de dimensiuni B. .

2 x/PV 54 58.4668 60.5 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 x/PP -56.5128 61.0044 60.7788 -63.6008 62.25 -56.5 0. Noile coordonate obtinute se vor inmulti cu un coeficient Kx egal cu lungimea navei de intocmit si lungimea navei prototip si care este calculat putin mai sus. Tabelul nou de coordonate al profilelor pupa-prova este: WL 0 0. realizandu-se un spline de la plutirea 0 la 7 si inca un spline de la 7 la 12 .3576 -63.4476 -60.25 -56.25 -56. Aducandu-ne aminte ca lungimea intre perpendiculare a navei prototip este de 120 m astfel ca din coordonatele profilului pupa vom scadea 60 m iar din coordonatele profilului prova vom aduna 60m.7424 59.9888 -64.25 -56.5688 -63.25 -56.9756 61.5924 62.75 1 1. cu cotele plutirilor noastre.3096 60.25 -56.PROIECT TEORIA NAVEI Urmatorul pas este recalcularea valorilor din cele doua tabele ce contin coordonatele profilelor pupa si prova”.6832 62. Pentru a „personaliza” si aceste coordonate trebuieste mai intai sa aducem sistemul de coordonate in cupla maestra.1476 -63.408 -63.25 -56. afisate mai sus.126 60.25 -56.25 -57.25 0. planul cuplului maestru si chila navei putem desena in longitudinalul planului de forme cele doua profile: pupa si prova cu mentiunea ca profilul pupa se sectioneaza la inaltimea T in 2 bucati. asezand sistemul de coordonate in punctul de intersectie dintre planul diametral. Aceste coordonate sunt date ca si cum sistemul de coordonate ar fi asezat pe rand in fiecare din cele 2 profile.6544 60.8256 61. si vom inlocui cotele plutirilor navei prototip.0012 60.1228 62.2908 63 Cu ajutorul acestor coordonate.

. . adica ordonate. vom reafisa tabelul de trasaj: (coeficientii de derivare: . Avand in vedere acestea. se vor trece abscisele planelor de sectiune verticale. ) .in interiorul tabelului se afla semilatimi. deci masurate pe axa y. se vor trece cotele planelor orizontale ce intersecteaza corpul navei in intervale egale determinand plutirile. Capetele de tabel trebuiesc modificate astfel: -in loc de „numele” de cuple. transversale ce intersecteaza corpul navei la intervale egale determinand cuplele -in loc de „numele” plutirilor. la fel sub forma numerica. pe directie verticala.PROIECT TEORIA NAVEI Trebuie retinut un aspect si anume faptul ca in tabelul de trasaj. capul de tabel pe directie verticala contine „denumiri” de plutiri sub forma numerica iar pe directie orizontala contine „denumiri” de cuple. Aceste valori vor trebui „personalizate” pe exemplul nostru astfel ca valorile se vor inmulti cu un factor Ky care este egal cu raportul dintre latimea navei noastre si latimea navei prototip este calculat putin mai sus.

 Planul cuplului maestru este tot un plan 2D dar care este exprimat in coordonatele Y si Z ale navei.PROIECT TEORIA NAVEI Observand in acest tabel ca plutirile sunt exprimate in distante pe axa Z.5. cuplele respective. De asemenea. Luand impreuna fiecare coloana cu capul de tabel care acum contine cote Z. cuplele in distante pe axa X iar in tabel se afla semilatimi exprimate pe axa Y putem desena lejer fiecare plutire si cupla astfel:  Planul de baza este un plan 2D exprimat in coordonatele x si y ale navei. accesam functia Spline din autocad si putem desena fiecare plutire. profilele pupa si prova. luand in considerare ca fiecare plutire are un punct de start sau de final ce se determina prin corespondenta din longitudinalul planului de forme observand unde intersecteaza plutirea care o trasam noi. Aceasta se construieste pastrand panta plutirii pe ultimul segment si coborand punct de corespondenta de sus. .5 se vor trasa cu puncte de corespondenta din intersectia profilului pupa cu cuplele respective in longitudinalul planului de forme si de asemenea. Cand avem toate coordonatele unei plutiri. putem trasa fiecare cupla din perechi Y (semilatimi din tabel) si Z (de la abscisele cuplelor). Se ia fiecare coloana impreuna cu capul de tabel ce contine abscisele cuplelor si se fac perechi de coordonate x (de la cupla) si y (de la semilatimea din dreptul plutirii). aflata la cota inscrisa in capul de tabel in dreptul coloanei. va trebui sa rotim tabelul de trasaj obtinand pe verticala cuple si pe orizontala plutiri. In tabel. Se va tine cont ca: 1) cuplele -0. din planul diametral. 20 si 20.25 se vor trasa cu puncte de corespondenta din intersectia profilului prova cu.5. 0. fiecare coloana semnifica o plutire. 0.) Odata ce avem trasate atat cuplele cat si plutirile putem trasa longitudinalele ducand corespondente atat din intersectia plutirilor cu longitudinalele (din cadrul orizontalului planului de forme) cat si din intersectia cuplelor cu longitudinalele (din cadrul transversalului planului de forme). Astfel. plutirile aflate deasupra plutirii 6 vor forma la pupa o formatiune numita oglinda navei. cuplele 19.

PROIECT TEORIA NAVEI 8. valorile „sagetilor” si pozitiile lor sunt: Pozitia pe x[mm] Jumatatea Pupa Perpendiculara pupa 1/6 de la P.6*(L/3+10) = 280 22.V Perpendiculara prova Ordonata [mm] 25(L/3+10) = 1250 11. Ea se traseaza astfel: . . se deseneaza oglinda.se masoara semilatimile unde plutirile formeaza oglinda si tragand corespondente in planul cuplului maestru.se traseaza la inaltimea de constructie D un segment de dreapta orizontal de lungime Lpp -se imparte segmentul in 7 segmente egale si se calculeaza valorile sagetilor care determina curbura liniei puntii. . .8*(L/3+10) = 140 0 0 5.2*(L/3+10) = 1111 50*(L/3+10)=2500 . in transversalul planului de forme si se traseaza LPB pana la cupla -0.P cupla 10 Jumatatea Prova Cupla 10 1/3 de la P.P 1/3 de la P.se deseneaza sagetile si se traseaza folosind spline si conditia de tangenta la start curbura liniei puntii in bord in proiectie pe longitudinalul planului de forme.se trag corespondente din intersectia LPB-ului cu cuplele in longitudinal. Dupa calcule. ce reprezinta inclinarea puntii cu scopul principal de a permite scurgerea apei de pe punte. LINIA PUNȚII ÎN BORD ȘI LINIA PUNȚII ÎN PLANUL DIAMETRAL Selatura puntii navei este curbura longitudinala a puntii.1(L/3+10) = 555 2.5.V 1/6 de la P.

se revine in longitudinalul planului de forme unde se mai folosesc inca odata distantele masurate la punctul anterior dupa relatia y = f/24. identic ca cele dinspre pupa. urmatorul punct dupa intersectia cu cupla -0. .LPPD se incheie la oglinda intr-un punct care are corespondenta cu punctul in care s-a folosit prima data formula y = f/24.5 fiind varful sagetii din PD. (punctul unde s-a trasat LBP in planul cuplului maestru in partea dinspre pupa) . .PROIECT TEORIA NAVEI .ca tabel de valori al y avem: . in perpendiculara trasata din acel punct de intersectie. se poate trasa LBP in planul de baza.se repeta procedeul si in partea cuplelor dinspre prova. . linia puntii in planul diametral porneste in prova din acelasi punct ca si linia puntii in bord dar la prima cupla pe care o traverseaza (sa zicem cupla 20) ea se va afla mai sus decat punctul de intersectie al LPB cu cupla 20 la distanta y = f / 24 unde f este distanta masurata in transversalul planului de forme dintre PD si punctul de intersectie LPB – cupla 20.se redeseneaza LBP. se imparte la 24 si se deseneaza sageata cu aceasta inaltime in PD. . Astfel.5. .se masoara distanta dintre PD si punctul de intersectie de la LBP si cupla -0.acum se pot masura aceste distante de intersectie intre LBP si cuple pe care masurandu-le pe cuple in orizontalul planului de forme.odata trasata LBP.

41625 0.63 11.61708 10.88 12.7375 11.49 9.38 10.61 10.08 9.95 9.220417 0.378333 0.91125 9.47458 10.72125 10.41 9.53 0 z(LPB) 10.27 10.46 3.091667 0.99 10 10 10 10 9.416667 0.0325 11.32625 0.12125 0.149583 0.40083 10.91 3.99 9.14 6.78 6.97 11.58 1.09 6.08 8.185833 0.06375 0 .37833 10.PROIECT TEORIA NAVEI Cupla x -0.59 4.926667 10.83 8.43 9.73 10.73 7.91 5.5 18 18.04 f 0.416667 0.2 2.51 9.38 9.94375 12.78 10 10.19042 11.1775 0.5 9.5 19 19.49 10.395417 0.33583 10.82167 10.6 10.5 0 0.85625 9.975417 9.5 2 2.87 9.2525 0.56 LPB y 2.4 11.78 10.04 LPPD Z(LPPD) 10.36583 11.17 10.5 20 20.44 9.68 9.414583 0.83 9.27042 10.69 9.846667 9.5 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 17.826667 9.61 9.416667 0.416667 0.1075 0.54 6.15625 10.41125 0.204583 0.2825 0.18333 10.403333 0.337083 0.8 9.8925 11.63958 10.148333 0.29 4.58 9.56 2.5575 10.280417 0.02458 10.255833 0.796667 9.230833 0.18 11.25 -63 -60 -57 -54 -51 -48 -45 -42 -36 -30 -24 -18 -12 -6 0 6 12 18 24 30 36 42 45 48 51 54 57 60 61.28 10.06 5.366667 0.26 4.5 1 1.05667 9.54833 11.

in planul diametral se sterg capetele de longitudinale trasate peste LPB.coordonatele punctelor de intersectie dintre LPB si cuple se pot determina foarte usor astfel : .dupa trasarea LPB si LPPD se pot sterge din caroiaj curbele care nu sunt necesare.PROIECT TEORIA NAVEI .ordonata y se poate masura in planul cuplului maestru sau de baza .abscisa x a punctului se poate masura in planul diametral sau de baza . in planul cuplului maestru se inlatura capetele de cuple aflate peste LPB iar in planul de baza se inlatura orice plutire care depaseste partial sau total in longitudinalul planului de forme. . LPBul .cota z se poate masura in planul diametral sau planul cuplului maestru. Astfel.

ing.Teoria Navei – Dr. Statica navei – Ion Bidoae – Univ. BIBLIOGRAFIE 1 . Lidia Dubovan .Reprografia Univ.Galaţi 1985 . din Craiova 2000 2.Teoria navei.PROIECT TEORIA NAVEI 9.