PROIECT

TEORIA NAVEI

Cuprins
1. Descrierea planului de forme ……………………………………………. 3 2. Dimensiuni principale - navă prototip ……………………………….. 5 3. Tabel trasaj - navă prototip ………………………………………….. 6 4. Profil prova și profil pupa - navă prototip ……………………… ...7-8 5. Transversal navă prototip …………………………………………..... 9 6. Determinarea dimensiunilor principale ……………………………… 10 7. Calcule ………………………………………………………………… 11 8. Linia punții în bord și linia punții în planul diametral ………………. 16 9. Bibliografie ……………………………………………………………..20

In transversal cuplele se proiecteaza in adevarata forma. DESCRIEREA PLANULUI DE FORME Suprafata exterioara a corpului navei este foarte complicata. . In celelalte proiectii. transversale si orizontale a suprafetei teoretice a corpului navei. Proiectia orizontala sau orizontalul planului de forme este format din curbele definite de intersectia suprafetei teoretice a corpului navei cu plane paralele cu planul plutirii sau planul de baza. reprezentarea grafica a formei navei prin sectiuni longitudinale. iar cele din pupa in partea stanga. II. iar pe celelalte plane sub forma de linii drepte.. Proiectia transversala sau transversalul planului de forme este format din curbele definite de intersectia suprafetei teoretice a corpului navei cu plane echidistante paralele cu planul transversal.PROIECT TEORIA NAVEI 1. Curbele astfel obtinute se numesc cuple teoretice. Din motive de simetrie. Planul de forme se obtine facandu-se prin nava sectiuni paralele cu planele principale. . cu dubla curbura putand fi reprezentata in mod grafic in planul de forme. iar pe celelalte plane. In afara longitudinalelor. sau longitudinalul planului de forme este format de curbele definite de intersectia suprafetei teoretice a corpului navei cu plane paralele cu PD. Curbele astfel obtinute se numesc longitudinale si se noteaza de la PD spre borduri cu : I.. rezistenţă la înaintare şi propulsie. longitudinalele se reprezinta prin linii drepte. cuplele nu se reprezinta decat pe jumatate in transversal. Ea reprezinta o suprafata complexa. si proiectandu-se aceste sectiuni pe cele trei plane principale. dar si in timpul exploatarii.proiectia orizontala . III. Planul de forme este deci. in proiectie longitudinala se mai prezinta si proiectia liniei puntii in bord (linia de intersectie dintre suprafata puntii si a bordajului). Se obtin astfel trei proiectii: . Curbele astfel obtinute se numesc linii de plutire sau plutiri. manevrabilitate. plutirile sunt reprezentate in adevarata lor forma. Planul de forme este necesar pentru efectuarea calculelor in procesul de proiectare... Deoarece formele navei sunt simetrice in raport cu PD. comportare pe valuri.. si se noteaza de la pupa spre prova.proiectia longitudinala . sub forma de linii drepte. Longitudinalele caracterizeaza forma corpului in directie longitudinala. In orizontal. in orizontal se reprezinta plutirile numai pe un bord.proiectia transversala Proiectia longitudinala. Forma corpului navei are influente asupra performanţelor de stabilitate. si nu poate fi determinata analitic. ele fiind dispuse astfel: cuplele din prova in partea dreapta.

8. Trasarea plutirilor in orizontalul planului de forme. 5. 7. Alegerea scării.NAVĂ PROTOTIP L = 100 m B = 16 m T=6m CB = 0. Trasarea longitudinalelor în longitudinalul planului de forme. 4. 6. 9. Trasarea liniei punţii în bord. 1:100. Trasarea cuplelor teoretice . Stabilirea dimensiunilor principale ale navei de proiectat 2. (1:1. 1:200) 2. 1:10. Trasarea proiecţiei acestei linii in transversalul planului de forme. 1:50. Proiecţia liniei punţii în bord in orizontalul planului de forme 11.PROIECT TEORIA NAVEI Etapele trasării planului de forme prin utilizarea transversalului carenei navei sau modelului de referinţă sunt: 1.7 . DIMENSIUNI PRINCIPALE . Trasarea liniei puntii in PD 10. Trasarea liniilor PP şi PV. Trasarea caroiajului. 3. 1:25.

75 2.1125m Putem acum calcula înălţimea de construcţie a navei: D  F  T  2.27  9.  2.PROIECT TEORIA NAVEI 6.1125m .69  2.2116 .3825m. adoptat: F = 2.3825 6 1.27 m .27 9.1125  7. adoptat: D = 9.75 rezultă pescajul navei: T  2.  6 rezultă lăţimea navei: B   6 6 B Din raportul adoptat: B = 20 m Din raportul B 20 B   7.27 m Bordul liber reglementat pentru lungimea de 120m este F0  1. DETERMINAREA DIMENSIUNILOR PRINCIPALE Tema mea de proiect consta in realizarea unui plan de forme al unei nave plecand de la o dimensiune si cateva rapoarte dintre dimensiunile navei: Lpp = 120 m (lungimea intre perpendiculare) Raport Lpp/B = 6 (raport lungime/latime) Raport B/T = 2.25  1.75 T adoptat: T = 7.3825 m Dimensiune Lungime Latime Pescaj Inaltime de constructie Distanta dintre doua cuple intregi Distanta dintre doua plutiri intregi Simbol L B T D δL ΔT Valoare 120 20 7.69 m Rezultă că bordul liber al navei va fi F  1.75 (raport latime/pescaj) f0 =1690 mm (bord liber de baza) L 120 L  20m .

56 20.4812 9.5 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 .5 -48 2 -45 2.25 Cote plutiri WL z [m] 0 0 0.5 -42 3 -36 4 -30 5 -24 6 -18 7 -12 8 -6 9 0 10 6 11 12 12 18 13 24 14 30 15 36 16 42 17 45 17.5 -60 0 -57 0.3276 14.6058 0.3029 0.PROIECT TEORIA NAVEI 7.9087 1.2116 m se poate crea tabelul de pozitii pe lungimea navei (abscisa) ale planelor de sectiune transversale ce vor determina cuplele si pozitiile pe inaltime (cota) ale planelor de sectiune ce vor determina plutirile navei: Abscise cuple Cuple x [m] -63 -0.116 13.5 54 19 57 19.8174 2.9044 12.5 -54 1 -51 1.6928 10.058 7.5 48 18 51 18.8464 6.2696 8.2116 1.75 1 1. CALCULE Stiind ca δL si δT au valorile 6 m si respective 1.6348 4.25 0.4232 3.5 0.5392 0.5 60 20 61.

. care se reprezinta prin proiectiile longitudinalelor si cuplelor teoretice . orizontalul sub longitudinal.PROIECT TEORIA NAVEI Totalitatea liniilor perpendicular ce reprezinta urmele planelor de sectiune a navei formeaza o retea denumita caroiajul planului de forme. Caroiajul planului de forme se defineste prin: . . care se reprezinta prin proiectiile plutirilor si cuplelor teoretice pe PD. incadrate in dreptunghiul de dimensiuni L.caroiajul longitudinalului planului de forme. care se reprezinta prin proiectiile plutirilor si longitudinalelor pe planul transversal.caroiajul transversalului. longitudinalul sus. incadrate in dreptunghiul de dimensiuni B. B/2. Dispunerea normala a proiectiilor se face astfel.T.caroiajul orizontalului. . iar transversalul in dreapta longitudinalului in corespondenta de vederi. incadrate in dreptunghiul de dimensiuni L.T.

asezand sistemul de coordonate in punctul de intersectie dintre planul diametral.4476 -60.25 -56.408 -63. si vom inlocui cotele plutirilor navei prototip. Aceste coordonate sunt date ca si cum sistemul de coordonate ar fi asezat pe rand in fiecare din cele 2 profile. Noile coordonate obtinute se vor inmulti cu un coeficient Kx egal cu lungimea navei de intocmit si lungimea navei prototip si care este calculat putin mai sus. afisate mai sus.126 60. planul cuplului maestru si chila navei putem desena in longitudinalul planului de forme cele doua profile: pupa si prova cu mentiunea ca profilul pupa se sectioneaza la inaltimea T in 2 bucati.75 1 1.6008 62.6544 60.6832 62.25 -56.5688 -63.25 -56.25 -56.9756 61.5 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 x/PP -56.25 -56.8256 61. Aducandu-ne aminte ca lungimea intre perpendiculare a navei prototip este de 120 m astfel ca din coordonatele profilului pupa vom scadea 60 m iar din coordonatele profilului prova vom aduna 60m.1228 62. realizandu-se un spline de la plutirea 0 la 7 si inca un spline de la 7 la 12 .25 -56.5 0.25 0.4668 60.2908 63 Cu ajutorul acestor coordonate.5128 61. Tabelul nou de coordonate al profilelor pupa-prova este: WL 0 0.25 -56.PROIECT TEORIA NAVEI Urmatorul pas este recalcularea valorilor din cele doua tabele ce contin coordonatele profilelor pupa si prova”.0044 60.3096 60.3576 -63.7788 -63.25 -56.1476 -63.9888 -64.7424 59. cu cotele plutirilor noastre.2 x/PV 54 58.5924 62. Pentru a „personaliza” si aceste coordonate trebuieste mai intai sa aducem sistemul de coordonate in cupla maestra.25 -57.0012 60.

) . Aceste valori vor trebui „personalizate” pe exemplul nostru astfel ca valorile se vor inmulti cu un factor Ky care este egal cu raportul dintre latimea navei noastre si latimea navei prototip este calculat putin mai sus. capul de tabel pe directie verticala contine „denumiri” de plutiri sub forma numerica iar pe directie orizontala contine „denumiri” de cuple. . transversale ce intersecteaza corpul navei la intervale egale determinand cuplele -in loc de „numele” plutirilor. adica ordonate. Capetele de tabel trebuiesc modificate astfel: -in loc de „numele” de cuple. se vor trece abscisele planelor de sectiune verticale. .in interiorul tabelului se afla semilatimi. Avand in vedere acestea.PROIECT TEORIA NAVEI Trebuie retinut un aspect si anume faptul ca in tabelul de trasaj. se vor trece cotele planelor orizontale ce intersecteaza corpul navei in intervale egale determinand plutirile. deci masurate pe axa y. pe directie verticala. vom reafisa tabelul de trasaj: (coeficientii de derivare: . la fel sub forma numerica.

Luand impreuna fiecare coloana cu capul de tabel care acum contine cote Z. Cand avem toate coordonatele unei plutiri. cuplele 19. Se va tine cont ca: 1) cuplele -0. cuplele in distante pe axa X iar in tabel se afla semilatimi exprimate pe axa Y putem desena lejer fiecare plutire si cupla astfel:  Planul de baza este un plan 2D exprimat in coordonatele x si y ale navei.) Odata ce avem trasate atat cuplele cat si plutirile putem trasa longitudinalele ducand corespondente atat din intersectia plutirilor cu longitudinalele (din cadrul orizontalului planului de forme) cat si din intersectia cuplelor cu longitudinalele (din cadrul transversalului planului de forme). Aceasta se construieste pastrand panta plutirii pe ultimul segment si coborand punct de corespondenta de sus. 0. De asemenea. plutirile aflate deasupra plutirii 6 vor forma la pupa o formatiune numita oglinda navei.  Planul cuplului maestru este tot un plan 2D dar care este exprimat in coordonatele Y si Z ale navei. . profilele pupa si prova. din planul diametral. Astfel. putem trasa fiecare cupla din perechi Y (semilatimi din tabel) si Z (de la abscisele cuplelor). In tabel. Se ia fiecare coloana impreuna cu capul de tabel ce contine abscisele cuplelor si se fac perechi de coordonate x (de la cupla) si y (de la semilatimea din dreptul plutirii).PROIECT TEORIA NAVEI Observand in acest tabel ca plutirile sunt exprimate in distante pe axa Z. fiecare coloana semnifica o plutire.5. luand in considerare ca fiecare plutire are un punct de start sau de final ce se determina prin corespondenta din longitudinalul planului de forme observand unde intersecteaza plutirea care o trasam noi. 0. aflata la cota inscrisa in capul de tabel in dreptul coloanei.5. 20 si 20. cuplele respective.25 se vor trasa cu puncte de corespondenta din intersectia profilului prova cu.5 se vor trasa cu puncte de corespondenta din intersectia profilului pupa cu cuplele respective in longitudinalul planului de forme si de asemenea. va trebui sa rotim tabelul de trasaj obtinand pe verticala cuple si pe orizontala plutiri. accesam functia Spline din autocad si putem desena fiecare plutire.

se trag corespondente din intersectia LPB-ului cu cuplele in longitudinal. Ea se traseaza astfel: .P cupla 10 Jumatatea Prova Cupla 10 1/3 de la P. in transversalul planului de forme si se traseaza LPB pana la cupla -0. LINIA PUNȚII ÎN BORD ȘI LINIA PUNȚII ÎN PLANUL DIAMETRAL Selatura puntii navei este curbura longitudinala a puntii. se deseneaza oglinda. .1(L/3+10) = 555 2.se masoara semilatimile unde plutirile formeaza oglinda si tragand corespondente in planul cuplului maestru.V Perpendiculara prova Ordonata [mm] 25(L/3+10) = 1250 11. Dupa calcule. valorile „sagetilor” si pozitiile lor sunt: Pozitia pe x[mm] Jumatatea Pupa Perpendiculara pupa 1/6 de la P.6*(L/3+10) = 280 22.5. .V 1/6 de la P.se deseneaza sagetile si se traseaza folosind spline si conditia de tangenta la start curbura liniei puntii in bord in proiectie pe longitudinalul planului de forme.se traseaza la inaltimea de constructie D un segment de dreapta orizontal de lungime Lpp -se imparte segmentul in 7 segmente egale si se calculeaza valorile sagetilor care determina curbura liniei puntii.2*(L/3+10) = 1111 50*(L/3+10)=2500 .P 1/3 de la P.8*(L/3+10) = 140 0 0 5. . ce reprezinta inclinarea puntii cu scopul principal de a permite scurgerea apei de pe punte.PROIECT TEORIA NAVEI 8.

(punctul unde s-a trasat LBP in planul cuplului maestru in partea dinspre pupa) . linia puntii in planul diametral porneste in prova din acelasi punct ca si linia puntii in bord dar la prima cupla pe care o traverseaza (sa zicem cupla 20) ea se va afla mai sus decat punctul de intersectie al LPB cu cupla 20 la distanta y = f / 24 unde f este distanta masurata in transversalul planului de forme dintre PD si punctul de intersectie LPB – cupla 20.LPPD se incheie la oglinda intr-un punct care are corespondenta cu punctul in care s-a folosit prima data formula y = f/24.PROIECT TEORIA NAVEI . Astfel. . identic ca cele dinspre pupa.ca tabel de valori al y avem: . se poate trasa LBP in planul de baza.acum se pot masura aceste distante de intersectie intre LBP si cuple pe care masurandu-le pe cuple in orizontalul planului de forme. in perpendiculara trasata din acel punct de intersectie.se repeta procedeul si in partea cuplelor dinspre prova.5. . .se masoara distanta dintre PD si punctul de intersectie de la LBP si cupla -0. .5 fiind varful sagetii din PD. se revine in longitudinalul planului de forme unde se mai folosesc inca odata distantele masurate la punctul anterior dupa relatia y = f/24. urmatorul punct dupa intersectia cu cupla -0.odata trasata LBP. se imparte la 24 si se deseneaza sageata cu aceasta inaltime in PD.se redeseneaza LBP. .

68 9.54 6.49 9.59 4.975417 9.41 9.280417 0.5 18 18.PROIECT TEORIA NAVEI Cupla x -0.43 9.14 6.796667 9.220417 0.33583 10.06375 0 .41625 0.40083 10.5575 10.78 10 10.41125 0.97 11.204583 0.18333 10.32625 0.185833 0.25 -63 -60 -57 -54 -51 -48 -45 -42 -36 -30 -24 -18 -12 -6 0 6 12 18 24 30 36 42 45 48 51 54 57 60 61.54833 11.63958 10.395417 0.5 9.1075 0.414583 0.56 2.95 9.56 LPB y 2.78 6.5 19 19.06 5.02458 10.7375 11.28 10.37833 10.2 2.72125 10.29 4.4 11.2825 0.04 f 0.94375 12.1775 0.416667 0.88 12.17 10.69 9.05667 9.8 9.337083 0.99 9.826667 9.61 10.38 10.83 9.149583 0.378333 0.416667 0.5 2 2.148333 0.26 4.926667 10.91 5.53 0 z(LPB) 10.46 3.2525 0.85625 9.63 11.5 20 20.5 1 1.19042 11.0325 11.58 9.73 7.51 9.27 10.5 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 17.5 0 0.78 10.12125 0.87 9.08 9.15625 10.38 9.416667 0.91 3.27042 10.416667 0.91125 9.403333 0.61708 10.73 10.255833 0.18 11.36583 11.09 6.08 8.04 LPPD Z(LPPD) 10.49 10.44 9.8925 11.99 10 10 10 10 9.846667 9.58 1.6 10.82167 10.366667 0.61 9.47458 10.230833 0.83 8.091667 0.

Astfel.dupa trasarea LPB si LPPD se pot sterge din caroiaj curbele care nu sunt necesare.coordonatele punctelor de intersectie dintre LPB si cuple se pot determina foarte usor astfel : .PROIECT TEORIA NAVEI . LPBul .cota z se poate masura in planul diametral sau planul cuplului maestru.abscisa x a punctului se poate masura in planul diametral sau de baza .ordonata y se poate masura in planul cuplului maestru sau de baza . in planul diametral se sterg capetele de longitudinale trasate peste LPB. . in planul cuplului maestru se inlatura capetele de cuple aflate peste LPB iar in planul de baza se inlatura orice plutire care depaseste partial sau total in longitudinalul planului de forme.

BIBLIOGRAFIE 1 . ing.Reprografia Univ. din Craiova 2000 2.Galaţi 1985 .Teoria navei.PROIECT TEORIA NAVEI 9.Teoria Navei – Dr. Statica navei – Ion Bidoae – Univ. Lidia Dubovan .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful