You are on page 1of 4

Riga Crypto si lapona Enigel

Menestrel trist, mai aburit Ca vinul vechi ciocnit la nuntă, De cuscrul mare dăruit Cu pungi, panglici, beteli cu funtă, Mult îndărătnic menestrel, Un cântec larg tot mai încearcă, Zi-mi de lapona Enigel Şi Crypto, regele-ciupearcă! - Nuntaş fruntaş! Ospăţul tău limba mi-a fript-o, Dar, cântecul, tot zice-l-aş, Cu Enigel şi riga Crypto. - Zi-l menestrel! Cu foc l-ai zis acum o vară; Azi zi-mi-l strâns, încetinel, La spartul nunţii, în cămară. * Des cercetat de pădureţi În pat de râu şi-n humă unsă, Împărăţea peste bureţi Crai Crypto, inimă ascunsă, La vecinic tron, de rouă parcă! Dar printre ei bârfeau bureţii De-o vrăjitoare mânătarcă, De la fântâna tinereţii. Şi răi ghioci şi toporaşi Din gropi ieşeau să-l ocărască, Sterp îl făceau şi nărăvaş, Că nu voia să înflorească. În ţări de gheaţă urgisită, Pe-acelaşi timp trăia cu el, Laponă mică, liniştită,

Enigel. rigă blând… Zorile încep să joace Şi eşti umed şi plăpând: Teamă mi-e. cu mine.Rigă Crypto. mai la vale. de la sân.Enigel. Ca o lamă de blestem Vorba-n inimă-ai înfipt-o! . Ia-i şi toarnă-i în puiacă. Ea poposi pe muşchiul crud La Crypto. Dacă pleci să culegi. Începi. Mult aş vrea. Lasă-l. Pe trei covoare de răcoare Lin adormi. Scade noaptea. Cu eunucul lui bătrân. Enigel.Cu piei. cu dulceaţă: . te frângi curând. să-şi ducă renii. . Enigel. de soare. Mă despart. un rigă spân. E roşu. rigă Crypto. mare. În noul an. . Lasă. Mulţumesc Dumitale. -Să mă coc. Pete are fel de fel. În somn fraged şi răcoare. Uite fragi. Enigel.Rigă spân. mirele poienii. de măcel. Eu mă duc să culeg Fragii fragezi. dar vezi. torcând verdeaţă: Când lângă sân. -Enigel. -Te-aş culege. ţie dragi. . uită-l. tot mai la sud. ies lumine. la păşunat. De la iernat. Veni s-o-mbie. iacă. Visuri sute. rogu-te.Aşteaptă de te coace. Ţi-am adus dulceaţă. Prin aer ud. pre nume Enigel.

roata se măreşte. să treacă… Dar soarele. Venin şi roşu untdelemn Mustesc din funduri de blestem. Mă-nchin la soarele-nţelept. Şi sucul dulce înăcreşte! Ascunsa-i inimă plesneşte. La soare. vezi. . Greu taler scump cu margini verzi De aur. Ce zace-n sufletul-fântână. aprins inel. Enigel. Spre zece vii peceţi de semn. De partea umbrei moi. Că dacă-n iarnă sunt făcută. Dar timpul. .Plângi. supt zăpezi. Iar soarele acuma sta Svârlit în sus. Din umbra deasă. Şi roata albă mi-e stăpână. se dezumflă. Se oglindi în pielea-i cheală. ca un inel. Dar vânt şi umbră iar o umflă… Frumos vorbi şi subţirel Lapona dreaptă. Şi ursul alb mi-e vărul drept. regele-ciupearcă. visu-i cercetează. La lămpi de gheaţă. nu adăsta. fără sfială. De zece ori. preacuminte Enigel! Lui Crypto. La umbră. desfăcută. Mă-nchin la soarele-nţelept. Că sufletu-i fântână-n piept. Se oglindi adânc în el. Lumina iute cum să-i placă? El se desface uşurel De Enigel. Tot polul meu un vis visează. numai carnea creşte Şi somn e carnea.Eu de umbră mult mă tem.

cu otravă. fiară bătrână. Iar la făptură mai firavă Pahar e gândul. Să-l toace. Să toarne-n lume aurul. Că sufletul nu e fântână Decât la om. . Ce focul inima i-a fript-o. Ca la nebunul rigă Crypto. Să-i ţie de împărăteasă. mai crăiască: Cu Laurul-Balaurul. Cu măsălariţa-mireasă.Că-i greu mult soare să îndure Ciupearcă crudă de pădure. De a rămas să rătăcească Cu altă faţă. gol la drum să iasă.