You are on page 1of 112

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE sCOALA POSTLICEALA SANITARĂ "CAROL DAVILA" BUCUREsTI

LUCRARE DE DIPLOMA ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU INSUFICIENTĂ RENALĂ
Sesiunea August 2006

"Executia prescriptiilor medicale cu competenta si constiinciozitate ramâne doar o parte a activitatii asistentei medicale. Esentiala ramâne Cunoasterea bolnavului, a problemelor si nevoilor sale. " Lucretia Clocotici

Cuprins:
Capitolul I ANATOMIA sI FIZIOLOGIA APARATULUI RENAL.......................................................................................4 Capitolul II NOŢIUNI GENERALE DESPRE INSUFICIENŢA RENALA........................................................10 SEMIOLOGIA APARATULUI URINAR....................................10 Capitolul III PREGĂTIREA PACIENŢILOR PENTRU EXLORARI RADIOLOGICE sI FUNCŢIONALE ALE APARATULUI RENAL..............................................................18 Capitolul IV ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU INSUFICIENŢĂ RENALĂ.........................................................35 Capitolul V PLAN DE ÎNGRIJIRE NURSING.......................47 Capitolul VI CONCLUZII.......................................................72

uretere. printr-un ansamblu de organe care formeaza aparatul excretor. . Fiecare rinichi. vezica urinara si uretra. este situat în loja renala.organele secretoare ale urinii. Rinichii au o margine externa convexa. Aparatul urinar . Rinichiul drept este situat ceva mai jos decât cel stâng. au forma de boabe de fasole si sunt situati de o parte si alta a coloanei lombare. usurinta cu care se produce ptoza renala]. In jos. alcatuit din artera si vena renala.CAPITOLUL I Anatomia si fiziologia aparatului renal NOŢIUNI DE ANATOMIE Aparatul urogenital . jonctiunea uretero-bazinetala. Cea mai mare parte a produsilor de excretie se elimina. de ce tumorile renale se evidentiaza ca o masa abdominala si de ce flegmoanele perinefritice cu evolutie superioara îmbraca simptomatologie toracica. bazinete. Rinichii . abdominal sau pelvian. de viscerele abdominale. o margine interna concava si doi poli: unul superior si altul inferior. limfaticele. Situarea lombo-abdominala a rinichiului explica de ce durerile renale pot fi resimtite lombar. nervii. iar înainte.este alcatuit din cei doi rinichi si de caile evacuatoare ale urnii: calice. loja renala este deschisa [de aici. Loja renala este limitata în sus de diafragm. Pe partea concava se afla hilul renal.este format din aparatul urinar si genital. încojurat de un strat celulo-adipos si învelit de o capsula fibroasa inextensibila. în spate de ultimele doua coaste si dedesubtul lor de muschi si de aponevrozele lombare.

Numarul nefronilor din cei doi rinichi se evalueaza la 2 milioane.unitatea anatomica si fiziologica a rinichilui. alcatuit din glomerul [polul vascular] si tubul urinifer [polul urinar]. .Nefronul .

provenita din artera renala.Glomerulul .primul element al nefronului .se prezinta.este alcatuit dintrun ghem de capilare care rezulta din ramificatiile unei arteriole aferente. sub forma unui canal lung de 50 mm. Tub urinifer . Capilarele se reunesc apoi si formeaza. o arteriola eferenta. care se capilarizeaza din nou în jurul primei portiuni a tubului urinifer. format din urmatoarele segmente.al doilea element al nefronului . .

prin canalele colectoare si canalele comune care se deschid în papilele renale. prin cele doua uretere.este realizata. la care traiectul este lung si traverseaza prostata. cu rasunet asupra întregului arbore urinar.capsula Bowman. de prostata. ansa Henle. Din tubi contorti distali. Capsula Bowman .tubul contort distal si tubii colectori. tubul contort proximal. . Uretra -canalul excretor al vezicii . urina formata trece în calice si de aici în bazinet. Capsula Bowman. spre deosebire de barbat.organ dotat cu o musculatura puternica si situat în pelvis. înapoia pubisului . Traiectul abdomino-pelvian al ureterelor explica posibilitatea compresiunii acestora de catre fibroame.are forma unei cupe care înconjuara glomerulul si este alcatuit din doua. poarta numele de corpuscul Malpighi.are la femeie un traiect foarte scurt. Legatura bazinetelor cu vezica urinara . împreuna cu glomerulul pe care îl contine. chisturi ovariene sau cancere recto-sigmoidiene. foite. de unde posibilitatea compresiunii uretrale de catre un adenom.

acid uric si toti electrolitii sângelui. Deci. Formarea urinei se datoreaza unui mecanism complex de filtrare la nivelul glomerulilor si de reabsorbtie si secretie la nivelul tubilor. se formeaza urina definitiva. uree. Apa este reabsorbitâ în proportie de 99%. Prin aceasta se asigura epurarea organismului de substante toxice. Dupa cantitatea de apa pe care o are la dispozitie. glucoza. bicarbonati]. lipide si elemente figurate. 13513o1422n glucoza în întregime [conditia este ca în sânge sa existe mai putin de 1. Substantele utile sunt substante cu prag. care sunt eliminate prin urina numai când concentratia lor sanguina a depasit limitele fiziologice [apa. în proportie variabila [98-99%]. Caracterul de urina definitiva este dobândit de tubii distali prin procesul de concentrare. dintre care functia principala consta în formarea urinei. Contine deci apa. Rinichiul are si propietati secretorii. Urina primitiva are compozitia plasmei. putând elimina si chiar secreta unele substante. In faza urmatoare. In care prin reabsorbtie si secretie se formeaza urina definitiva. procesul de formare a urinii cuprinde o faza glomerularâ.NOŢIUNI DE FIZIOLOGIE Rinichiul este un organ de importanta vitala si are numeroase functii. cu rol foarte important în echilibrul acido-bazic. Totusi la acest nivel se face o selectare: tubii reabsorb total sau în mare cantitate substantele utile si în cantitate mica. Substantele toxice sunt substante farâ prag. sarurile si în particular clorura de sodiu. sub influenta hormonului retrohipofizar. în care prin filtrare se formeaza urina initiala si o faza tubularâ. eliminarea lor urinara facându-se imediat ce apar în sânge. ca amoniacul. glucoza. prin filtrarea glomerularâ se formeaza urina primitiva [ 150 1 urina primitiva/24 ore.60 g glucoza %o]. 75% acid uric]. din filtrarea a 1500 1 plasma]. pe cele toxice. rinichiul elimina unele substante într-o cantitate . dar farâ proteine. NaCl. la nivelul tubilor care reabsorb cea mai mare parte a filtratului glomeruiar. Substantele toxice nu sunt reabsorbite decât în proportie mai mica [33% uree.

.

functia de mentinere a echilibrului acido-bazic. de unde când se acumuleaza o anumita cantitate [250-300 ml]. rinichii îndeplinesc în organism trei functii de baza: . Rinichii mai asigura constanta presiunii osmotice a plasmei eliminând sau retinând.este un act constient.mai mare sau mai mica de apa. Alterarea acestor functii conduce la aparitia sindromului de insuficienta renala.5-2. deschiderea si închiderea sfincterului vezical putând fi comandate voluntar. . dupa caz.se depoziteaza în vezica urinara. urmata uneori de instalarea comei uremice. rezultând o urina cu densitate variabila. se declanseaza reflex mictiunea .5 ml/min] . In concluzie. functia de mentinera a echilibrului osmotic. functia de epuratie sanguina.diureza [1. Mictiunea . Urina formata permanent . mentinând pH-ul la cea.35. prin eliminarea de acizi si crutarea bazelor. Rinichiul are si rol predominant în mentinerea echilibrului acido-bazic.deschiderea sfîncteralui vezical si golirea vezicii. . 7. . apa si diferiti electroliti.

> halena amoniacala. . Semnele clinice în primele stadii: > oboseala. caracterizata prin suprimarea brusca a functiei renale [excretoare. metabolice si umorale]. este urmat de faza oligoanuricâ [8-10 zile] si de faza de reluare a diurezei. exprimata clinic prin hiperazotemie. Tablou clinic Primul stadiu. Semiologia aparatului urinar 1. oligurie sau anurie. de agresiune. > anorexie. > varsaturi. Etiopatogenie: Cauzele sunt multiple si au localizare:  prerenal [stari de soc].  postrenal [litiaza renala. cu evolutie catre coma uremica. Insuficient renala acuta: Definitie : Este o suferinta renala grava.CAPITOLUL II Notiuni generale despre insuficienta renala. tumori prostatice si stenozate]. însotita la început de poliurie.  renal [necroze tubulare acute].

> diaree. . > agitatie. > respiratie Kiissmaul sau Cheyne-Stokes. > coma. > somnolenta.

sedative. .. In perioada oligo-anurica se combate retentia azotata printr-un regim gluco-lipidic. Acidoza se combate cu solutie de bicarbonat de NaCl 4g%o [200-300 ml/zi]. masa eritrocitara sau sânge integral proaspat. In cazurile foarte grave se recurge la hemodializa. Tratament: Se adeseaza cauzei [socul hipovolemie.a sasea zi. rinichii recuperându-si în întregime functiile. > hipocalcemie. > hiperglicemie. Oxacilina. se administreaza antibiotice cu toxicitate renala redusa [Penicilina. metodele de epurare extrarenalâ permit vindecarea definitiva. Daca functia renala nu se restabileste rapid. > hiperazotemie. apar tulburari biologice. furosemid 2g/zi la interval de 3 h pentru fortarea diurezei. > hiperpotasemie. Pronostic: Depinde de durata insuficientei renale.m. Aplicate la timp. Eritromicinâ]. Daca functia renala se restabileste catre a cincea . glucoza hipertonica asociata cu insulina. deshidratarile. cu aport redus de apa si K.Explorarile paraclinice evidentieaza: > acidozâ > cresterea produsilor de putrefactie intestinala. care sa furnizeze 2000 calorii/zi. Plegomazin 25 mg i. Anuria se combate cu perfuzii de Manitol 20%. Când este cazul. înlaturând agentii toxici]. iar hiperpotasemia cu 50-100 ml ca gluconic. Ampicilina. hemoragiile. bonavul se vindeca.

. cu retinerea în organism a substantelor toxice rezultate din metabolism si cu evolutie catre uremie terminala.2. Insuficienta renala cronica: Definitie: Este o scadere progresiva a capacitatii functionale renale.

starea generala este relativ buna. Când densitatea urinii oscileaza.în stadiul compensat. adica sâ mentina constanta cantitatea de sare. Patogenie: Se stie ca. . Simptome: . Prima functie alterata este capacitatea de concentratie. care se realizeaza prin unele mecanisme compensatoare.Etiologie: Insuficienta renala cronica reprezinta etapa finala a bolii renale. poliuria devine maxima si scaderea capacitatii de concentratie este foarte severa. distrugerea netronilor nu mai permite aceasta adaptare. principalul fiind poliuria. Diagnosticul se precizeaza prin explorarea functiilor renale. Pot aparea unele semne clinice ca: ■ astenie. ■ scaderea poftei de mâncare. apa. substante azotate si electroliti din organism. In stadiul initial. ■ cefalee. care arata scaderea capacitatii de concentrare si reducerea filtrarii glomerulare. poliuria se însoteste de hipostenurie [de scaderea capacitatii de concentratie]. In ultimul stadiu insuficienta renala se decompenseaza si apare oliguria cu izostenurie si apoi uremia terminala. rinichiul poate asigura homeostazia mediului intern. în special a pielonefritelor. Odata cu progresarea leziunilor. In insuficienta renala cronica. invariabil între 1010-1011 aceasta este faza de izostenurie. glomerulonefritelor cronice. a obstructiilor cailor urinare. In aceasta perioada. în mod normal rinichiul are o rezerva functionala care îi permite sa se adapteze unor solicitari crescute. a HTA maligne.

iar mai târziu de izostenurie. care se însoteste la început de hipostenurie. .Cel mai important semn este poliuria.

insuficienta cardiaca. tegumente palide. somnolenta stari cofuzionale. aparând numeroase simptome clinice si biologice. contractii musculare. prurit. varsaturi. Bolnavul prezinta prurit si o paloare caracteristica [galben-murdar] a tegumentelor si mucoaselor. Analiza sângelui pune în evidenta anuria si unele tulburari hemoragice. Simptomele pot fi grupate în: a) stare generala profund alterata. respectiv sub 800 ml/zi. Uremia: stadiul terminal al insuficientei cronice. diureza fiind 2500 ml/zi. Neurologica . Urinile sunt palide. uneori melena.In stadiul de insuficienta renala decompensata. Cardio-vascular . HTA [raport cu afectiunea cauzala].repulsie totala fata de alimente.cefalee precoce. continua si chinuitoare. oboseala fizica si psihica. Oliguria: diureza scazuta. aparând inapetenta. senzatii de frig. Tulburarile digestive se accentueaza. diaree. ameteli. greturi. hipotermie. b) respirator . Poliuria: bolnavul prezinta mictiuni frecvente în cantitati mari. somnolenta sau criza convulsiva. bolnavul este dispneic. greata si varsaturi pâna la intoleranta gastrica. pericardita. delir si coma. Apar semne nervoase ca: cefalee. starea generala se altereaza progresiv.miros amoniacal al aerului expirat. c) d) e) digestiv . iar mai târziu apare oliguria terminala. Evolutia: .

Este foarte variabila. Supravegherea riguroasa. cu mentinerea echilibrului hidroelectrolitic si metabolic. . permite o evolutie îndelungata. alteori lenta [ani]. uneori rapida [în câteva luni].

In faza decompensata. 2. . adâugându-se cantitatea de apa pierduta prin varsaturi. dieta nomiocalorica [2000-3000 calorii/zi]. diaree. urina. cele mai periculoase fiind edemul pulmonar sau cerebral. pe explorarile functionale renale.se recurge la alimentarea pe sonda sau perfuzie i. se administreaza glucide în exces si putine grasimi. moderat hipoproteicâ. In faza de uremie. când alimentatia pe cale orala nu este posibila. permisa este de 1500-2000 ml în stadiul decompesat si 600-700 ml în stadiul decompensat. depistarea si tratarea în renale. Sunt numeroase. Tratamentul curativ vizeaza: 1. 2. tratarea complicatiilor.Complicatii. Diagnosticul pozitiv: Se bazeaza pe faza compensata. cantitatea de apa. 3. repausul va fi partial în stadiul compensat [12-14 ore/zi] si total în cel decompensat. în stadiul decompensat este sumbru. în special a celor bilaterale. Tratamentul profilactic vizeaza: 1. faza incipienta. proteinele vor fi reduse 20-30 g/zi. normolipidicâ si hiperglucidicâ în faza compensata. afectiunilor evitarea hemoragiilor si deshidratarilor. infectiile.v. Pronostic: în stadiul compensat este relativ bun.

se va avea grija ca Na sa nu fie dat în exces.Tratamentul medicamentos: Se combate acidoza administrând alcaline sub forma de acetat de Na. . citrat de Na.

întepatura sau greutate.Hipokaliemia: Se corecteaza prin aport alimentar [fructe. O atentie deosebita se acorda toaletei bolnavului: igiena gurii cu glicerina boraxatâ sau apa bicarbonatatâ. apare spontan cu sediul unilateral sau bilateral. aparuta sub forma de criza paroxistica cu debut în regiunea lombara si iradieri pe traiectul ureterului spre fosa iliaea. unilaterala. igiena generala. deoarece bolnavul pierde uneori urina si fecale. Tulburari de mictiune: . regiunea inghinala. Apare litiaza renala [calculul care patrunde pe ureter].tulburari de mictiune. cauta o pozitie antalgica. prevenirea si tratarea escarelor. 1. 2. Bolnavul este agitat. în care se pot obtine unele ameliorari. Durearea lombara bilaterala. de o intensitate redusa [surda] apare în glomerulonefrita acuta sau cronica. Durerea de intensitate mare. legume. Durerea este atroce. Simptome functionale: Cele mai frecvente sunt: durerea. Transplantul de rinichi pare sa dea rezultate bune. De obicei apare brutal si dureaza ore sau zile. piuria. organele genitale si fata interna a coapsei respective si în colica renala. sucuri] si saruri de K. scleroza renala. permanenta si are caracter de sfâsiere. hematuria. Trebuie încercate în faza uremica finala. are senzatia de mictiune. Durerea în regiunea lombara. Metodele de epurare extrarenala nu dau rezultate nete.

. polakiuria . uneori chiar câteva picaturi:-cistite. disuria -eliminarea urinei cu dificultate si durere. .mictiuni frecvente în cantitati mici. incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua urina. . nicturia -inversarea raportului numarului de mictiuni si a cantitatii de urina emisa în timpul zilei si noptii. . iskiuria -retentia de urina..

Daca. mai mult sau mai putin alterate. Poate surveni în caz de glomerulonefrite acute. în perioada de compensare a insuficientei circulatorii. examen care arata prezenta unor leucocite polinucleice. varsaturi. 4.diureza sub 1000 ml/zi. care capata o culoare rosie deschisa sau închisa. ca si în cazul hematuriei se poate recurge la proba celor trei pahare conice pentru a preciza piuria. deoarece exista si hematurii puse în evidenta numai prin metode de laborator. Poate apare în perioada de debut a unor boli infectioase dupa crize de colici renale.diureza peste 2000 ml/zi.absenta urinei în vezica. 3 . Piuria este datorata unor leziuni ale aparatului urinar si în acest caz. interventii chirurgicale. incontinenta inconstiente. Provenienta hematuriei se stabileste prin proba celor trei pahare conice.Hematuria . anuria . Se traduce macroscopic printr-un aspect tulbure al urinelor. Piuria.reprezinta prezenta puroiului în urina. diaree accentuata. de urina - emisiuni urinare involuntare si Tulburari ale volumului urinei: . insuficienta circulatorie. iar în toate trei paharele este de origine renala. oliguria . . Apare în caz de afectiuni însotite de transpiratii abundente. are cauze renale si extrarenale.. glomerulonefrita acuta. nefropatii gravidice. dar nu poate fi afirmata decât prin examen microscopic. . hemoragii abundente în perioada acuta a unor boli infectioase.prezenta sângelui în urina. traumatisme lombare. Bolnavul urineaza în cele trei pahare conice: câteva picaturi în primul pahar. cea mai abundenta în cel de-al doilea pahar si ultimele picaturi în cel de-al treilea pahar. poliuria . . apare în ultimul pahar este de origine vezicala. în perioada de reabsorbire a edemelor. hematuria apare numai în primul pahar este de origine uretrala. Numai hematuria macroscopica este un simptom functional urinar. daca. colici renale.

ori colectii de lichid în toate seroasele [pleura. Edemul renal trebuie deosebit de celelalte edeme [cardiac si hepatic]. coapsa . gamba. edemul . de edemul de tromboflebite si varice. Edemul renal este alb. uneori este discret. peretele abdominal si fata dorsala a mâinilor. Se obtin informatii importante prin palpare. alteori considerabil. cuprinde fata dorsala a labei piciorului. . la început vizibil numai dimineata cu timpul. dureri vii în caz de litiaza renala. Examplu : .ofera importanta data de diagnostic. pozitia "cocos de pusca" este luata de bolnav în colica renala.Semne fizice: Inspectia generala . Debuteaza la pleoape. cu piele lucioasa.traduce o hiperhidratare. peritoneu. glomerulonefrita acuta. Manevra importanta în bolile renale este percutarea regiunii lombare cu vârful degetelor sau cu marginea cubitala a mânii care declanseaza. [uremia]. de edemul alergic. pericard. fata si maleole. . Inspectia locala poate constata: Bombarea regiunii lombare în tumori renale sau bombarea regiunii suprapubiene în caz de retentie de urina cu glob vezical. moale [pastreaza amprenta degetului la apasare]. paluarea tegumentelor întâlnite la bolnavii cu insuficienta renala cronica. antrenând infiltrarea tesutului celular subcutanat din întreg organismul. nedureros. pielonefrite. Aceasta este edemul generalizat. organele genitale. . edeme de inflamatii.

la femei . .Un examen important este tuseul rectal care permite depistarea unui obstacol în micul bazin: la barbati .tumora pelvina. pe de o parte datorita interesarii rinichiului în numeroase afectiuni cardiovasculare [HTA].prostata. Examenul cardiovascular este deosebit de pretios. pe de alta parte interesarii cordului în unele boli renale [glomerulonefrite].

materiale necesare unei clisme evacuatoare. 2. A. pozitia rinichilor si prezenta unor calculi renali. vezicali radioopaci. . se pregatesc toate materialele necesare mentionate mai sus. retropneumoperitoneu. pielografie. . arteriografle. cistografie. carbune animal. Pregatirea psihica a bolnavului: .renala simpla. Pregatirea alimentara a bolnavului: . 3. Pregatirea materialelor necesare: . Scop. Materiale necesare: . dimensiunilor. uretrali. 1. ulei de ricin. precum si a cailor urinare.CAPITOLUL III Pregatirea pacientilor pentru explorari radiologice si functionale ale aparatului renal Explorarea radiologica a rinichiului si a cailor urinare se efectueaza prin radiografie. se anunta bolnavul si i se explica importanta tehnicii pentru stabilirea diagnosticului.=Pregatirea bolnavului pentru radiografia renala simpla = Radiografia renala permite evidentierea formei.evidentierea conturului rinichilor cavitatilor pielocaliceale ale acestora.

paste fainoase. .. pâine] si ape gazoase. nu va consuma lichide. bolnavul va consuma o cana de ceai si pâine prajita. . legume. . . zarzavaturi. înaintea examinarii bolnavul nu va mânca. în ziua precedenta. cu doua trei zile înaintea examinarii bolnavului va consuma un regim fara alimente care contin celuloza si dau reziduri multe [fructe. dupa examen bolnavul poate consuma regimul sau obisnuit.

înaintea examinarii radiografiei bolnavului îsi va goli vezica urinara sau i se va efectua un sondaj vezical. . se efectueaza o clisma cu apa calda. bolnavul este ajutat sa se îmbrace si sa se întoarca în salon unde va fi instalat comod în pat. cu doua-zile înainte de examinare se administreaza carbune animal si triferment câte 2 tablete de 3 ori pe zi. .examenul în F. Pregatirea pentru examinare: . dupa efectuarea radiografiei. . a bolnavului. Atentie! . bolnavul va fi ajutat sa se dezbrace si sa se aseze pe masa. 5. cele pentru radiografie renala simpla. bolnavul este condus la serviciul de radiologie. Pregatirea medicamentoasa a bolnavului: . Aerul din tubul irigator trebuie sa fie complet evacuat pentru a nu ti introdus în colon. Materialele necesare: .4. B.O. = Pregatirea bolnavului pentru pielografie = Pielografia . . 6. îngrijirea bolnavului dupa tehnica: .radiografia aparatului renal executata cu substanta de contrast administrata prin cateterism ureteral sub control citoscopic. se noteaza. . în seara precedenta zilei radigrafiei se administreaza 2 linguri de ulei de ricin. în dimineata zilei examinatoare.

Pregatirea materialelor necesare: . . . se pregatesc toate materialele necesare mentionate mai sus. ..10%. medicamente pentru urgenta. substanta de contrast Odiston . 1.30% sau iodura de sodiu . medicamente antihistaminice.

sub controlul cistoscopului se introduce sonda în ureter. Atentie! . dupa terminarea radiografiei se încearca sa se extraga cu o seringa.O. Pregatirea bolnavului: .2. pregatirea bolnavului ca radiografia renala. substanta de contrast. . îngrijirea bolnavului dupa tehnica: . bolnavul se transporta pe targa pe masa de radiografie. anuntându-se imediat medicul. se efectueaza testarea sensibilitatii bolnavului la iod cu Odiston 30% sau iodura de sodiu 10%. va fî condus în salon si instalat comod în pat. Bolnavul va fi ajutat sa se îmbrace. 3. . unde va fi ajutat sa se dezbrace si sa se aseze pe masa de examinare. 4. Pielografia se executa în conditii de asepsie perfecta. si pentru alimentara. se noteaza examenul efectuat în F. a bolnavului. se efectueaza. medicamentoasa]. simpla [psihica. Daca toleranta organismului este buna bolnavul va fi condus în sala de citoscopie. spalarea pe mâini cu apa curenta si sapun. . Administrarea substantelor de contrast: . Daca bolnavul prezinta o reactie hiperalergica se întrerupe introducerea substantei de contrast si se administreaza antihistaminiee. se introduce substanta de contrast usor încalzita. . . 5-10 ml în fiecare parte presiune mica. Testarea sensibilitatii fata de substanta de contrast: . 5.

produce rupturi ale bazinetului sau reflux pielorenal]. Substanta de contrast trebuie usor încalzita pentru a nu produce contractii spastice ale bazinetului. Injectarea substantei de contrast se face cu presiune moderata [altfel se. .. .

ioduri de sodiu 10% sau solutie Odiston.  solutie sterila de acid booric. ■ radiografie dupa umplerea vezicii urinare cu substante de contrast sterila [iodura de sodiu 10-20%.  pensa hemostatica.C = Pregatirea bolnavului pentru eistograiîe= Cistografia . 1.  sonda Nelaton sterila. eventual amestecata cu aer. 250-200 ml cu ajutorul seringii Guyon]. Pregatirea materialelor necesare: ♦ se pregatesc toate materialele necesare.este o metoda de exploatare radiologica a vezicii urinare care se poate executa prin: ■ radiografie simpla vezicala.  tavita renala. . 2. Materiale necesare:  materiale pentru efectuarea unei clisme.  manusi de cauciuc sterile.  seringa Guyon sterila. Pregatirea bolnavului: > se anunta bolnavul si se explica necesitatea tehnicii.  substanta de contrast.

ajutat sa se dezbrace si sa se aseze în decubit dorsal pe masa radiologica. o se introduce sonda Nelaton sterila în vezica urinara si se spala vezica cu solutie sterila de acid boric. 3. o se închide sonda cu o pensa hemostatica . > bolnavul este condus la serviciul radiologie. Participarea la cistografie: o spalarea pe mâini cu apa curenta si sapun. o în seringa Guyon se aspira 100-200 ml iodura de Na sterila sau Odiston si se introduce în vezica.> se efectueaza bolnavului o clisma evacuatoare cu apa calda. o se îmbraca manusile sterile.

reprezinta introducerea de aer sau oxigen în spatiul retroperitoneal pentru evidentierea contururilor rinichilor. durerea provocata pe durata injectarii fiind suportabila. Materiale necesare:  materiale necesare efectuarii unei clisme. E. . = Pregatirea bolnavului pentru rinichilor prin retropneumoperitoneu = examen radiologie al Retropneumoperitoneu .  aparat de pneumotorax 1. Se avertizeaza bolnavul.o bolnavul este rugat sa nu urineze decât dupa terminarea examenului cistografic. = Arteriografia renala = Este o metoda de explorare a aparatului renal prin administrarea substantei de contrast pe cale arteriala. Atentie! . substanta de contrast se injecteaza.v.  S instrumente si materiale necesare efectuarii unei punctii. renala. sau femurala. Prima radiografie se executa la 2-3 secunde de la începerea administrarii substantei de contrast. Efectuarea tehnicii: . administrarea rapida provoaca durere intensa de-a lungul venei. i. a doua radiografie la 6 secunde si a treia la 8 secunde. o medicul executa imediat radiografia D.

♦ în seara precedenta interventiei se efectueaza bolnavului o clisma evacuatoare. explicându-i necesitatea tehnicii si inofensivitatea.♦ se anunta bolnavul. . ♦ se anunta bolnavul ca nu trebuie sa manânce nimic în dimineata zilei de examinare.

Scop . ♦ se ajuta bolnavul sa se îmbrace si este condus la pat.  tampoane de vata sterile. nespecifice. corpilor straini. Pregatirea instrumentelor si a materialelor:  Caselote cu câmpuri sterile si manusi de cauciuc sterile  costum steril pentru medic [halat. malformatiilor anatomice.5% 40-50 ml. inflamatiilor specifice. se îmbraca manusile sterile. se efectueaza un pansament. ♦ cu aparatul de pneumotorax medicul introduce 1000-2000 1 gaz si se executa apoi radiografia. ♦ spalarea pe mâini cu apa curenta si sapun.♦ bolnavul va fi condus în sala de radiografie.metoda de evaluare a endovezicii cu ajutorul citoscopului. ajutat sa se dezbrace si sa se aseze pe masa radiografiea. F.  seringa de 20 ml sterilizata. = Pregatirea bolnavului pentru cistoscopie = Cistoscopia . calculilor. 1.indentificarea proceselor patologice endovezicale. apoi la locul punctiei. . ♦ se serveste medicul cu instrumentarul cerut pentru a efectua punctia în loja perineala. masca]  seringa Guyon cu oliva uretrala sterilizata. pense sterile. tumorilor.  citoscop de irigatie de cateterism sau cistoscopul operator [în functie de scopul urmarit] sterilizat.  solutie de novocaina 0.

 sonde uretrovezicale sterile.  doua sonde uretrale radioopace. solutie de acid boric 3%. solutii dezinfectante. lungi de 60-70 cm si groase de 4-8 cm [scara Cherier].  eprubete pentru recoltarea urinei.  doua tavite renale. .

. . sau procaina hidroclorhidrica 4%. anestezia locala se mai poate efectua prin badijonarea meatului si instilatie de Xilocaina sau Lidocaina. este ajutat sa se urce pe masa speciala [ de cistoscopie sau ginecologica] si sa se aseze în pozitie ginecologica.v. anestezia locala [folosirea substantelor anestezice amintite mai sus] este suficienta pentru efectuarea citoscopiei -în scop diagnostic.la barbati. pacientul îsi va goli vezica urinara. se anunta pacientul.la femei. sau pe masca. Participarea la tehnica: . Pregatirea psihica si fizica a pacientului: . . i se suprima micul dejun si va ingera 500 ml lichid. se acopera membrele inferioare cu câmpuri sterile. cu apa si sapun. se poate utiliza si anestezia i. sau 30 ml borat de procaina 2%. se recomanda preparatul din import Instigel. va fi condus în sala de examinare si ajutat sa se dezbrace [regiunea inferioara a trunchiului]. se dezinfecteaza meatul urinar. . lasându-se accesibila regiunea perineului. i se fixeaza picioarele pe suporturile mesei. cu o ora înainte de examen [pentru a se asigura fluxul urinar necesar]. un sedativ. . se efectueaza toaleta organelor genitale externe si perineului. la nevoie cu o jumatate de ora înainte de exploatare. cistoscopia cu cistoscop rigid este preferabil sa se faca în rahianestezie. pentru anestezie locala se introduc în uretra 20 ml solutie novocaina 0. i se administreaza.5%.2. . Precizare : . mai nou. explicându-i-se necesitatea tehnicii. apoi. 3. . . .

anestezia locala cu Xilocaina este suficienta pentru investigatiile cu fibroscopul. pentru urocultura sau examene biochimice. se spala vezica cu o solutie de acid boric 3% pâna când lichidul de spalare devine perfect limpede. Reorganizarea locului de munca: se arunca deseuri le.cateterele de dimensiuni diferite [daca examinarea continua cu cateterismul ureterelor]. se racordeaza sistemul de iluminat la reteaua electrica [medicul efectueaza inspectia peretilor vezicali]. aici este asezat comod în pat. .. se ofera eprubetele pentru recoltarile urinare. la robinet. . . . medicul umple vezica cu 150 ml apa sterilizata sau solutie dezinfectanta slaba [la barbati] sau 250 ml [la femei] si înlocuieste canula de irigatie cu sistemul optic. rejectie de prostata sau tumori. . . se administreaza la nevoie. iar instrumentele se spala cu o perie moale. tara perna timp de 12 ore. nu necesita supraveghere speciala. . se ofera medicului succesiv .acestea vor fi ajutate sa coboare de pe masa de examinare si sa se îmbrace. . . .la cerere . 4. la femei. pacientul cu rahianestezie va fi transferat de pe masa de anestezie pe targa si transportat în salon. unde va sta în decubit dorsal. se verifica fuctionalitatea sistemului de iluminat. etanseizarea asamblarilor. antispastice. calmante. . orice manevra fibroscopica [cistolitolapaxie]. . . . biopstice. se lubrefiaza instrumentul care urmeaza sa fie introdus cu Instagel. cu apa si sapun si se clatesc sub jet. necesita anestezie regionala sau generala. starea de curatenie a lentilelor. se ofera aparatul medicului. . cistoscopia efectuându-se si ambulator .

Atentie! . perfotatia vezicii urinare. vapori de formol sau de etilenoxid. Incidente si accidente -accese febrile trecatoare. . dureri lombare asemanatoare cu colica renala. se insufla aer sub presiune. -mici hemoragii produse spontan sau în urma spa laturii vezicale cu apa CRl(i8). interiorul se curata minutios cu tampoane de vata montate pe portampon. se sterilizeaza numai în solutie apoasa de Glutaraldehida 2%. cistoscopia se executa în conditiile de asepsie caracteristice interventiilor chirurgicale. Cidex. toate instrumentele se aseaza în cutiile în care se pastreaza. tuburile cistoscoapelor se sterilizeaza prin imersie în solutie dezinfectanta . se spala bine cu apa sterila. . sistemul optic se sterilizeaza prin imersie în solutie dezinfectanta sau prin pastrarea în vapori de formaldehida cel putin doua ore. frisoane. pentru îndepartarea unor eventuale reziduri. . . hemolitice. .. dupa dezinfectie si sterilizare. lentilele se sterg cu apa si sapun. sau prin sterilizare cu etilen dioxid [în etuva]. . -ruptura de uretra. pentru a se îndeparta urmele substantelor sterilizante care sunt iritante.Clorhexidina 5% [10 ml la 100 ml apa] = 30'. sistemul optic nu se sterilizeaza prin fierbere sau autoclavare. cu uretroragie. fiinca se deterioreaza. înainte de întrebuintare. . depozitele se îndeparteaza cu o perie moale.

Metode si mijloace de explorare a functiei renale Activitatea rinichiului trebuie explorata pe trei directii principale: . examenul sângelui. . se recomanda regim tara lichide cu doua ore înainte. Analiza urinei: Examenul de urina poate furniza date asupra starii functionale a rinichilor si asupra homeostaziei organismului. . sa se obtina relatii asupra mecanismului perturbat calitativ si cantitativ. explorarea mecanismelor propiuzise glomerulare si tubulare. a] Pregatirea bolnavului: . Explorarea functionala a aparatului renal Scopul explorarii functiei renale stabileste daca rinichiul satisface functiile în mod normal sau nu. Examenul cuprinde: . un examen microscopic. un examen bacteriologic. analiza urinei. 1. functionale renale . un examen fizico-chimic. .I. se anunta bolnavul cu o zi înainte de efectuarea probei. un examen macroscopic. . . Stadiul cantitativ al elementelor figurate si ai cilindrilor din urina se face prin testul ADDIS-HAMBURGER. .

aceeleasi ca si pentru examenul bacteriologic. bolnavul nu bea nimic în tot acest timp. se pregatesc materialele sterile pentru recoltare.. . aceasta urina se arunca. . în acest moment bolnavul este rugat sa ramâna culcat de 100-180 minute. se noteaza ora exacta. dimineata bolnavul este rugat sa urineze. b] Pregatirea materialelor pentru recoltarea materialelor: . .

Cl]: . Examenul sângelui: Explorarea modului în care rinichiul îsi îndeplineste functiile sale se poate face urmarind concentratia în sânge a produselor de catabolism azotat. . K. urmarind izotonia. dupa 100-180 minute se face toaleta organelor genito-urinare cu apa si sapun. acidul uric: V. se trimite la laborator notându-se exact intervalul de timp între cele doua mictiuni si volumul urinei la a doua mictiune.N.5 mEq/1 sau 15-21 mg%. Stadiul functiei renale de mentinere concentratiei ionilor. . se recolteaza întreaga cantitate de urina si se masoara volumul.3-5 mg%.0. d] Interpretare: . . ureea sangvina : valorea normala 20-40 mg%. Na+ =135-150 mEq/1 sau 15-21 mg%.N. 2. normal se elimina prin 1000-2000 leucocite/min. . . Stadiul proteici functiei renale de depurare a catabolitilor urina 1000 hematii/min si Pentru aceasta se determina: .c] Recoltarea urinei: . K+ = 3.Ca. constanta a se apreciaza . creatinina: V.3 mg% 3. Aceasta functie renala prin modificarile ionogramei serice [Na.6-1. izohidria.

în seringi perfect etanse.se recolteaza sânge tara garou.. V.N.40. în conditiile de stricta anaerobioza. pe heparina.5 mEq/1 sau 9-11 mg%.=7. Ca+ = 4. . Studiul functiei renale de mentinere a echilibrului acidobazic se face prin: . 4. determinarea pH-ului sangvin . .30-7. CB-95-110 mEq/1 sau 350-390 mg%.5/5.

H. CO2/100ml sânge sau 27 mEq/1. Scaderea sub 50% arata o stare de acidoza.A.. V= volumul urinar [ml/minut]. eprubeta va fi foarte bine închisa pentru a evita degajarea bioxidului de carbon dizolvat în plasma . P= concentratie plasmatica a substantei [mg/ml]. Fluxul plasmatic renal Este volumul de plasma care perfuzeaza cei doi rinichi în decurs de 1 minut. cresterea peste 75% vol..A.] care este eliminat integral de catre glomeruli si tubi la o singura trecere prin rinichi. Este volumul de plasma [în ml] depurat de o substanta în unitatea de timp [1 minut]. Determinarea concentratiei se face fotometric si are V. A. [rezerva alcalina] se determina mai exact la aparatul Astup. acidului paraminohipuric [P. III. prin filtrare . Clearence-ul P. Se determina cu ajutorul Clearence-ului.A.N. determinarea R. în mod continuu.% reprezinta alcaloza. Se calculeaza dupa formula: OUxV/P U= concentratie urinara [mg/ml].A. în tuburi heparinizate livrate odata cu aparatul.V. în acest aparat se recolteaza sânge capilar în conditii de anaerobioza. IV.=53-75 voi.H.se recolteaza l0ml sânge pe 50 mg oxalat de potasiu.=500-700 ml/minut. Explorarea filtratului glomerular Se face prin masurarea unor substante ca: creatinina endogena sau insulina exogena care se elimina prin filtrare glomerulara. Creatinina se elimina prin urina. Exporarea mecanismelor functionale propiu-zise Se efectueaza cu ajutorul Clearence-urilor renale. Ph-ul si R. II.N. se efectueaza prin perfuzarea P.H.

se consemneaza greutatea si înaltimea bolnavului. se masoara volumul urinei. . se pastreaza si se masoara volumul. c] Interpretare: V. se va culca.N. va sta culcat peste noapte precum si în dimineata examinarii pe tot parcursul examinarii. prima urina se arunca. este de 140 ml/minut. . . se anunta bolnavul cu o zi înainte sa manânce în dimineata examinarii si sa stea culcat în pat 12-h peste noapte si în tot timpul examenului. la ora 7 dupa ce bolnavul a terminat de baut apa. se recolteaza 5 ml sânge prin punctie venoasa. Reabsortia tabulara Ureea trece prin filtrarea glomerulara fiind partial reabsorbita la nivelul tubilor proximali. a] Pregatirea bolnavului: . . bolnavul este anuntat cu o zi înaintea probei. apoi se va trezi si va urina din nou. V. . a] Pregatirea bolnavului: . .glomerulara tara sa mai fie reabsorbita sau secretata de tubi. bolnavul va bea 300 ml ceai neîndulcit sau apa. dupa care bolnavul urineaza înca odata. . b] Efectuarea recoltarii: . va urina. în dimineata examinarii nu va mânca nimic. . . aceasta urina. . Valori scazute sub 70 ml/minut apar în insuficienta renala. .înaintea probei se dau bolnavului 400-500 ml apa. din cele doua emisii de urina se trimit la laborator 10 ml împreuna cu sângele recoltat pentru determinarea creatininei. .

b] Efectuarea recoltarii: . la ora 7 bolnavul este rugat sa urineze; . urina se arunca, iar bolnavului i se da sa ingereze 250 ml apa; . va urina masurându-se volumul urinei; . se recolteaza 5 ml sânge prin punctie venoasa. dupa care bolnavul va ingera înca, 250 ml apa; . bolnavul va urina în alt vas, se masoara volumul urinei emise; . din cele 2 probe recoltate se trimit la laborator 10 ml urina împreuna, cu sângele recoltat. c] Interpretarea: V.N.a filtratului glomerular este de 75 de ml/minut. Leziunile glomerulare sau tubulare scad capacitatea de epurare a ureei din plasma. VI. Explorarea secretiei tubulare Se bazeaza pe capacitatea tubului renal de a secreta anumite substante introduse în organism. Proba cu PSP [fenolsulfonaftaleina]. a] Pregatirea bolnavului: . se anunta bolnavul sa nu manânce în ziua examinarii; . administrarea substantei - în dimineata zilei de examinare i se injecteaza bolnavului i.v. 1 ml de substanta. b] Recoltarea urinei: . bolnavul este rugat sa urineze la 15 si 75 minute de ia administrarea substantei; . determinarea se face colorimetric;

c] Interpretarea: In mod momial o persoana sanatoasa elimina în primele 15 minute 20% din substant injectata, iar în urmatoarele 70 de minute între 55-70% din substanta injectata.

VII. Nefrograma Urmareste capacitatea fiecarui rinichi în parte de a capta, secreta si excreta o substanta marcata, cu radioizotopi. Se utilizeaza Hippuran marcat cu 131 iod. Proba se executa dimineata si nu necesita pregatirea prealabila a bolnavului, bolnavul putând mânca înainte probei. Se injecteaza, intravenos izotopul si se înregistreaza radiatiile emise de 15-30 minute cu ajutorul a doua sonde de scintilatie dispuse la nivelul regiunii lombare. Nefrograma permite depistarea tulburarilor functionale ale fiecarui rinichi tara a da informatii cu privire la cauza acestora. Nu se executa la femei gravide sau în lactatie . VIII. Scintigrafie renala Bolnavului i se injecteaza intravenos o substanta de contrast radioactiva, dupa care, cu ajutorul unui aparat scintigraf se detecteaza repartizarea substantelor radioactive în parenchiul renal. IX. Proba cu indigo- carrnin- crornocitoscopie Aceasta proba apreciaza capacitatea de eliminare a fiecarui rinichi în parte. Se injecteaza i.v. solutie 0,4% indigi-carmin steril. Aparitia colorantului în urina se urmareste prin cistoscop. a] Interpretare: In mod normal, colorantul apare în vezica urinara la 5-7 minute de la administrare. X. Explorarea capacitatii de dilufie si concentratie Metodele executate în acest scop au la baza faptul ca un rinichi sanatos are capacitatea de a produce urina mai diluata sau mai concentrata

în functie de gradul de deshidratare al organismului. Capacitatea de dilutie si ..

De la orele 20 pâna la orele 8 urina se colecteaza într-o singura proba. diureza scade mult iar densitatea trebuie sa. A. 18. dilutia. în cursul dupa-amiezii si noaptea ca raspuns la proba de concentratie.concentratie a rinichiului poate fi determinata prin mai multe probe: . la ora 12 bolnavul primeste sunca. carne] fara lichide. In insuficienta renala severa. Practic este cel mai comod sa se faca întâi concentratia si apoi dilutia. Proba de concentratie a] Pregatirea bolnavului . c] Interpretare . pâine. proba de dilutie si concentratie Volhard Are doua etape: . Atentie! alimentatie solida [oua. 20] se colecteza 4 esantioane. densitatea variaza putin în jurul valorii de 1010 izostenurie. . din 2 în 2 ore [la orele 14. daca concentratia este mai buna. evident ca si dilutia este mai satisfacatoare. . b] Recoltarea urinei: . Se noteaza la toate esantioanele de urina volumul si cantitatea. 16. concentratia. creasca depasind 1028 cel putin într-o proba.

B.La bolnavii la care încarcarea cu lichid este contraindicata se face numai proba de concentratie apreciindu-se ca un rinichi care concentreaza bine are capacitatea de dilutie normala. . cu 2 zile înainte de proba bolnavul este supus la un regim mixt alimentar. . în ziua examinarii bolnavul va sta în repaus la pat. are voie sa bea lichide câte vrea. Proba de dilutie a] Pregatirea bolnavului .

30 îsi evacueaza vezica urinara. bolnavul este mentinut la pat. In primele 2 ore se elimina mai mult de jumatate din cantitatea totala. . .cu cât cifrele obtinute sunt mai îndepartate între ele cu atât capacitatea de adaptare a rinichiului este mai buna. In cel putin una din probele de dimieata volumul urinar depaseste 300 ml iar densitatea urinei trabuie sa fie sub 1005 în cel putin una din probe. c] Interpretare Normal . b] Recoltarea urinei se recolteaza urina din 3 în 3 ore timp de 24 h. se administreaza regim alimentar si hidric normal. c] Recoltarea urinei între orele 8-12.b] Golirea vezicii si ingerarea lichidului . timp de 4 h se recolteaza din 30-30 minute. la ora 7. în primele 4 ore. d] Interpretare: In mod normal. ca raspuns la hidratare. se A elimina întreaga cantitate de lichid ingerata. Se noteaza cantitatea si densitatea urinei din fiecare proba. Proba Zimnitki a] Pregatirea bolnavului . . se noteaza densitatea si volumul fiecarei probe. . XI. bolnavul va ingera 1500 ml ceai sau apa timp de 1/2 h.

umorale si urinare.Renale: . actioneaza indirect asupra rinichilor prin reducerea fluxului sanguin renal cu ischemie renala consecutiva si oprirea secretiei de urina.R.> Reprezinta suprimarea brusca a functiei renale cu repercursiuni clinice generale. -Stari de soc Stari de deshidratare -insuficienta periferica acuta 2. In acest caz rinichiul nu poate excreta urina în cantitatea si concentratia corespunzatoare iar produsele rezultate din metabolism ramân în sânge si produc autointoxicatii. Cauze: 1.A.Prerenale: Când agentii etiologici.CAPITOLUL IV Ingrijirea pacientilor cu insuficienta renala <I.

-necroze tubulare. -arsuri grave.-în care agentii etiologici actioneaza direct parenchimului renal producând leziuni anatomice. -soc prelungit. asupra . nefrotoxice.

-pot exista cazuri când diureza este pastrata.R. cefalee. agitatie psihomotorie. dispnee. tahipnee.calculoza ureterala bilaterala. -când insuficienta renala acuta. -tumori de vecinatate afectând ambele uretere -procese ureterale inflamatorii Simptome: -semnul esential în I. se produce consecutiv unui obstacol mecanic pe caile excretorii: . -paralel apar semne de oboseala. varsaturi. convulsii. 3. limba "arsa". este oliguria pâna la anurie. . însa este deficitara din punct de vedere calitativ. coma în forme foarte grave. sughit. -apare acidoza renala.glomerulonefritele produse de steptococ. . scade Na si Ca]. diaree. respiratie Kiissmaul sau Cheyne-Stokes.hipertrofie de prostata. diateza hemoragica. stare de rau general. -apar tulburari hidroelectrolitice [creste K. somnolenta. meteorism. Semne de laborator: -retentie de produsi azotici.A. halena amoniacala. -boli vasculare Postrenale: ale rinichiului.-boli renale parenchimatoase: .

hematurie. sunt mai susceptibili si necesita precautii mai mari în privinta igienei si curateniei. asigurând doua paturi de lâna cu care va acoperi bolnavul si va încalzi patul în prealabil cu termofoare. 1. .R. leucociturie. Asigurarea conditiilor de îngrijire a bolnavului -asistenta va avea în vedere masurile care se iau în toate cazurile date. -bolnavii cu I.-în urina apar albuminurie. -se acorda îngrijiri igienice corespunzatoare. cilindrulie.A.

iar în cazurile de constipatie va face clisma evacuatoare. -va urmari si nota manifestarile patologice cum sunt: hemoragii. manifestari de comportament. -asistenta va determina densitatea fiecarei emisii de urina si o vanotaînF. 4. pH-ului. contractii sau convulsii si le va raporta medicului. la care se adauga 400-500 ml. deoarece cantitatea de lichide administrate în 24 de ore este în functie de pierderi. creatininei. Recoltarea probelor de laborator -asistenta va recolta sânge pentru determinarea ureei.O.2. -va nota volumetric eliminarile de lichide. -va urmarii TA. Supravegherea bolnavului -asistenta va vizita bolnavul cât mai des. P. chiar Iara solicitare. R. T°. rezervei alcaline. deoarece este baza de pornire a tratamentului si criteriul de orientare a medicului.. Corectarea echilibrului hidroelectrolitic -se va urmari si nota cu foarte mare exactitate cantitatile de lichide pierdute si se vor administra lichide câte 50-60 ml pentru fiecare grad de febra. -va recolta urina pentru analizele obisnuite si pentru dozarea ureei urmare. Este foarte importanta evidenta exacta a diurezei. . ionogramei. -recolteaza urina la bolnavii agitati sau în coma prin intermediul sondei respectând regulile de asepsie. 3.

-la calcularea aportului de lichide se vor lua în considerare lichidele ingerate din bauturi sau alimente. perfuzie. clisme hidratate. . -pentru a preveni hiperhidratarea se controleaza zilnic greutatea corporala.

5. . orez fiert.-aportul de sodiu va fi redus la 1 g/zi. . unt. -când hidratarea orala nu este posibila. se va asigura un regim alimentar bogat în glucide si lipide care sa asigure un aport de 2000 calorii/zi. . lactatele. . -calea de administrare si compozitia lichidelor în vederea mentinerii echilibrului hidroelectrolitic vor fi stabilite de medic în functie de ionograma. Regimul va consta din: . exclud: . . cantitatea necesara de lichide se va introduce i. ulei. paste fainoase. . în pefuzie lenta folosind glucoza 10-20%. biscuiti. pâinea. Se . împiedicarea acumularii produsilor azotati în cazul anuriei si asigurarea regimului dietetic Pentru a diminua retentia de produsi azotati si eatabolismul protidic. ouale.v. zahar. .

-în caz de coma sau precoma se va administra glucoza 5% intravenos.4 g glucoza/kg corp/ora. fructele uscate. pestele.. sucuri de fructe. Ritmul de perfuzie nu trebuie sa depaseasca 0. . carnea. . asistenta îl va alimenta prin sonda. . . alimentele cu continut mare de K. . -dieta va fi suplimentata cu vitamine. -daca bolnavul nu poate înghiti sau vomita.

6. -diareile daca nu sunt masive. -în caz de hipercalcemie asistenta va avea pregatit calciu gluconic 10%. -asistenta nu trebuie sa actioneze independent în administrarea medicamentelor. -în varsaturile rebele se va goli stomacul prin sonda si se va face spalatura stomacala eliminând o cantitate de substanta azotata din organism.-suprimarea completa a proteinelor nu trebuie sa depaseasca 1015 zile deoarece lipsa aminoacizilor esentiali creste catabolismul protidic. nu vor fi oprite. 7. bicarbonat de Na 2-3%. -diureticele se administreaza numai dupa corectarea volemiei. starilor de agitatie. convulsiilor. 10-15 ml solutie hipertona de glucoza tamponata cu insulina. Restabilirea diurezei în cazul oliguriei si tratarea anuriei -pentru restabilirea diurezei asistentei va administra la indicatia medicului Manitol 60-80 ml si Furosemid 150 mg din 3 în 3 ore timp de 12 ore. -se considera ca tratamentul este eficace numai daca se produce o diureza de 40 ml/ora. -asistenta va urmari si nota daca se reia sau daca se produce o crestere a diurezei. . Ingrijiri care primesc manifestari supraadaugate -asistenta va avea pregatite medicamente pentru combaterea varsaturilor. diareei.

se previn printr-o supraveghere permanenta a bolnavului si prin administrarea judicioasa a lichidelor. respiratorii si infectioase. .-în caz de acidoza.5 se face corectarea prin administrarea de bicarbonat de Na sub controlul permanent al pH-ului. -complicatiile cardiovasculare. când rezerva alcalina scade iar pH-ul este sub 7.

c] rinichi cu fibre capilare. epureaza sângele în afara organismului utilizând pentru dializa membrane de celofan sau cuprofan. Elementul esential al rinichiului artificial este membrana dializanta. Indepartarea produsilor de catabolism -când tratamentul obisnuit a ramas ineficace se utilizeaza dializa cu ajutorul careia se poate elimina excesul de compusi azotati de apa si electroliti. 1. Principiul hemodializei se bazeaza pe epurarea extracorporaia a sângelui introdus în aparat care circula în mod continuu în interiorul tubului ce este în contact cu membrana dializanta. Pentru acest scop exista mai multe tipuri de aparate: a] aparat cu membrana dializanta în forma de tub. Pregatirea aparaturii si a materialelor: -asistenta pregateste aparatul de hemodializa dupa o prealabila sterilizare a tuburilor. dupa care este introdus în organism printr-o vena. Hemodializa sau rinichiul artificial Hemodializa este cea mai eficace metoda de epurare extrarenala.8. . pieselor si sticlariei. Aceasta permite schimburile de substanta între sânge si lichidul dializant. b] aparat cu membrana întinsa între doua placi din material plastic.

clorura ce Ca. clomra de K. -se pregatesc 500 ml sânge izo-grup proaspat. -se pregatesc instrumentele si materialele pentru anestezia locala. clorura de Mg. descoperirea chirurgicala a vaselor la care se leaga aparatul. bicarbonat de Na si glucoza realizând un mediu usor hipertonic. . -cantitatea de lichid dializant poate ajunge pâna la 100 1.-pregatirea solutiei dializane formata din: clorura de Na.

comod. -înainte de începerea interventiei. TA. Efectuarea tehnicii -se umple tubul de celofan cu sânge proaspat conservat. . T° urmarind comportamentul bolnavului. -se pregatesc câmpul operator si se serveste medicul pentru descoperirea chirurgicala a arterei si venei. Pregatirea bolnavului -se face pregatirea psihica a bolnavului daca starea generala o permite si se administreaza un calmant. R. Rolul asistentei în timpul sedintei de hemodializa -asistenta controleaza din 15 în 15 minute P. 4. -bolnavul este asezat într-un pat balanta. -capul si toracele vor fi usor ridicate.2. hemogramei si hematocritului. asistenta va recolta sânge pentru determinarea compusilor azotati. iar membrele superioare fixate în pozitii accesibile denudarii vaselor. sângele conservat din tubul de celofan intra în vena bolnavului. a rezervei alcaline. -pe masura ce sângele bolnavului intra în aparat. deoarece sedinta poate dura 6-8 ore. si racordeaza -se da drumul la sângele arterial al bolnavului în aparat. -viteza optima de scurgere a sângelui prin aparat este de 100-150 ml/mm. 3. -medicul fixeaza camilele respective tubulatura aparatului la cele doua canule.

-din ora în ora recolteaza sânge pentru determinarea Ht. -schimba lichidul de dializa din 2 în 2 ore. Rinichiul artificial poate fi utilizat si pentru eliminarea substantelor barbiturice sau altor substante medicamentoase. -urmareste functionalitatea aparatului pentru excluderea incidentelor ce pot aparea. . Printr-o sedinta de hemodializa se pot elimina din organism între 60110 grame uree. -administreaza la indicatia medicului mici cantitati de heparina si antibiotice.

materiale pentru anestezie. 20 de flacoane de lichid de dializa a câte 2 litri solutie utilizata la hemodializa la care se mai adauga heparina pentru evitarea obstructiei cateterului si antibiotice pentru a preveni infectia. se face pregatirea psihica si se administreaza un calmant. ambele prevazute cu stilet ascutit si mandren bont. Pregatirea bolnavului: . Cu ajutorul unui tub se introduce în cavitatea peritoneala lichidul de dializa care dupa ce traverseaza suprafata endoteliului peritoneal este îndepartat prin alt tub. aparat pentru încalzire sau mentinerea constanta a lichidului de dializa la T° corporala. . . vas colector de 10-20 litri gradat. . aparat de perfuzat. . seringi si medicamente pentru urgenta în caz de accidente. se mai pregatesc doua sonde din material plastic lungi de 20 cm care sa poata fi introduse prin canula trocarului în cavitatea peritoneala prevazute cu orificii laterale la extremitatea care se introduce în abdomen. . dezinfectie locala si pansamente. . Pregatirea instrumentelor si a materialelor: . se pregateste trusa de paracenteza cu 2 trocare. 1. Dializa peritoneala Metoda utilizeaza ca membrana dializanta pentru epuratia sângelui endoteliul seroasei peritoneale care are o suprafata de 20 mii cm2. 2. . .Hemodializa se poate face zilnic sau la doua zile. . se pregatesc steril toate materialele. tub de cauciuc pentru scurgerea lichidului evacuat.

i se va face o clisma evacuatoare si va fi asezat comod în pat întrucât dureaza între 16-20 ore. bolnavul îsi goleste vezica. ..

In caz de evolutie favorabila restabilirea functiei renale se face dupa 12-14 zile de anurie. . medicul executa paracenteza abdominala în fosa iliaca stânga si prin canula trocarului introduce sonda de material plastic la care se racordeaza amboul aparatului de perfuzie si se da drumul lichidului. se introduce în partea dreapta celalalt tub de plastic si se fixeaza la peretele abdomenului. poate evolua spre vindecare sau spre cronicizarea. . flaconul se fixeaza la o înaltime de 2 m.T°. La aceasta sonda se racordeaza un tub de scurgere care se introduce în vasul colector.A. sonda împreuna cu amboul tubului de perfuzie se fixeaza de peretele abdomenului cu leucoplast iar împejural locului de patrundere a tubului în cavitatea peritoneala se asaza o compresa sterila îmbibata în solutie dezinfectanta. dupa ce a început sa se scurga lichid în vasul colector. se regleaza ritmul în asa fel încât în cavitatea peritoneala sa se mentina 2 1 lichid. . . . . dupa ce s-au adunat în cavitatea peritoneala 2 1 de lichid. Prin acest procedeu se pot elimina între 40-60 g de uree si alti produsi de dezasimilatie. controleaza TA. de aceea în îngrijirea bolnavului asistenta va respecta cu strictete tratamentul prescris de medic. . se fixeaza debitul la 2-3 1 în prima ora. se adapteaza aparatul de perfuzie la flacon sau se trece tubul de perfuzie prelungit în forma de serpentina prin aparatul ce mentine lichidul cald. In aceasta faza de reluare a diurezei pot aparea diverse complicatii: deshidratarea. dupa cum urmeaza etapa poliurica.R. Tehnica de lucru: . Ingrijirea bolnavului în stadiul poliuric I. complicatii cardiovasculare. infectii urinare. P. .R.3.

regimul se îmbunatateste treptat prin introducerea proteinelor de mare valoare: oua. va recolta sânge si urina pentru ionograma sanguina si cea urinara. asistenta va urmari diureza. brânza. . . bolnavii trebuie mobilizati activ pentru prevenirea infectiilor bronhopulmonare. va administra solutiile prescrise pentru înlocuirea pierderilor. normolipidic si hiposodat.5 1.1. came. bolnavul poate bea 500-800 ml lichide peste pierderile zilnice. în aceste cazuri se face o dializa suplimentara. când diureza atinge 1-1. . infectia urinara se previne respectând riguros masurile de asepsie si acordând îngrijiri igienice corespunzatoare. va recolta sânge pentru determinarea ureei si creatininei care pot sa creasca în aceasta faza. lapte. ajunsi în stadiul poliuric. . a emboliei si escarelor. Trecerea la un regim dietetic progresiv: . bolnavul va putea primi un regim normal sarat. se introduc alimente bogate în K. se creste ratia calorica adoptând un regim usor hipergfucidic. 2.Evitarea complicatiilor majore: . . . . . .

Respectarea regimului igieno-dietetic în faza compensata: . hemodializa este indicata când nu pot beneficia de regimul dietetic si de tratamentul de echilibrare umorala deoarece functiile renale sunt total compromise.I. Boala prezinta un stadiu compensat cu stare generala buna si un stadiu decompensat în care apar repetat pusee A acute. pentru bolnavii cu I. se acorda îngrijiri igienice pentru prevenirea escarelor si evitarea compicatiilor. bolnavul este spitalizat iar îngrijirea este asemanatoare cu cea din I. Regimul igieno-dietetic din faza decompensata: . . Fiind vorba de o înbolnavire de lunga durata.R. Insuficienta renala cronica este o scadere progresiva a capacitatii functionale renale cu retentie în organism a substantelor toxice rezultate din metabolism si cu evolutie spre uremia terminala.. sedintele de hemodializa se fac în clinica de 2-3 ori/saptamâna. . bolnavul va trebui sa respecte un anumit regim de viata. 2. îngrijirea acestor bolnavi este în functie de stadiul bolii.R. 1. repausul zilnic va fi de 12-14 ore. . . se adopta o dieta normoealorica cu 2000-3000 cal/zi.R. A. .C.A. proteinele si clorura de Na vor fi reduse. se adopta repausul total iar din dieta se exclud proteinele si Na. dar nu suprimate din alimentatie. normolipidica si hiperglucidica.

lent 200-500 ml. vitaminoterapie [în special cu vitamine din grupul B]. hiponatremia însotita de semne de deshidratare.v.. flapping-tremor. Semnele neuro-psihice sunt provocate de tulburarile hidroelectrolitice si acidobazice care se adauga intoxicatiei uremice propiu-zise. coma. foarte lent. eventual urmat de fenobarbital sau fenitoin în doze uzuale. mioclonii sau convulsii.4/% i. .Encefalopatia uremica Apare în stadiile terminale ale insuficientei renale cronice. combaterea convulsiilor prin administrare de diazepam i. crampe musculare. stupor. agitatie. Pâna la instituirea acesteia sau când epuratia extrarenala nu este disponibila se recurge la corectie hidroeleetrolitica [hiperpotasemia se combate prin solutie perfuzabila de glucoza hipertona tamponata cu insulina sau prin administrarea de diuretice de ansa de tipul furosemidului.v. Se caracterizeaza prin somnolenta.sau THAM i. Tratamentul acidozei prin administrarea de bicarbonat de sodiu 8. Toate tulburarile descrise raspund foarte bine la hemodializa. necesita administrarea de lichide].v. confuzie.

Interventii delegate. Probleme. Obiective. 5. 4.cele trei dimensiuni: biologici. Evaluare . 2. socioculturala si spirituala. psihologica. 7. 8. 3.CAPITOLUL V Plan de îngrijire Nursing 1. Informatii. 6. Nevoia afectata. Interventii autonome. Surse de dificultate.

O. respecta zilele de sarbatoare si merge cu regularitate la biserica.normal colorate. Este de religie ortodoxa.R.integru. La examenul clinic de la internare se obseva urmatoarele. a] Informatii 1. în vârsta de 60 de ani. cu copii. Bolnava nu fumeaza. cu 4 copii. sistem osteoarticular .Cazul I Plan de îngrijire NURSING al bolnavei P. I. polachiurie cu nicturie. la ora 9. ameteli. . . dureri în lojele renale. cu domiciliul în Bucuresti. Din discutiile purtate cu bolnava reiese ca nu a suferit nici o boala în afara celor enuntate. cu I. tegumente si mucoase . c] Aspect social Bolnava locuieste în Bucuresti. Bolnava a fost internata la spital pentru investigatii si tratament în urma carora a fost externata în stare ameliorata. Culegere de date Bolnava P.R. cefalee.C. casatoriti si ei la rândul lor. Se interneaza pentru investigatii si tratament. într-un apartament cu 4 camere si se întretine din pensia sotului. Se interneaza pe data de 10 martie 2006 la sectia Medicala a Spitalului Clinic Colentina. stadiul II. casnica.00 cu diagnosticul -colica renala dreapta. b] Motivele internarii Motivele pentru care bolnava s-a prezentat la spital sunt: -debut brutal cu astenie. . nu consuma alcool sau cafea. dureri de cap.C.O. este casatorita.

. . slabire fizica. frecvente în cantitati mici în timpul noptii. sete. se interneaza cu urmatoarele manifestari de dependenta: . neliniste. Bolnava P. . polakiurie. mictiuni. aparat uro-genital -dureri lombare în loja renala dreapta. . nicturie. oboseala. durere vie în loja renala dreapta.O. indispozitie. .

.. transpiratii abundente. Problemele bolnavei sunt urmatoarele . polakiurie. dificultate în alimentatie si hidratare. . temperatura corpului creste peste limitele normale. . . tegumente fierbinti. . hidratare insuficienta. pierdere în greutate. perturbarea somnului. . dureri vii. . . . transpiratii. nicturie.

.

.

.

.

.

.

litiaza biliara:. parestezii în membrele superioare. . Se interneaza la sectia medicala a Spitalului Clinic Colentina pe data de 21 martie 2006 la orele 19 cu diagnosticul .C. astenie fizica.Culegere de date Bolnava R. Din discutiile purtate cu bolnava reiese ca : starea sanatatii familiei este buna si nici un membru al familiei nu a suferit de o boala dermatovenerica în afara de bolile din copilarie. Din antecedentele bolnavei reiese ca a suferit de: -bolile copilariei: .S. -varicela. având trei copii si cinci nepoti. Bolnava nu este fumatoare. B] Aspecte sociale . -scarlatina. nu prezinta proteza.S. -oreion. stadiulII.Cazul II Plan de îngrijire nursing al bolnavei R. . -sarcina extrauterina în urma cu 32 de ani. este casatorita. nu consuma alcool sau cafea. stare generala alterata. cu LR.R. este pensionara [secretara] cu domiciliul în Bucuresti. în vârsta de 69 ani. poîakiurie.colica renala. a ] Informatie 1].C. Motivele internarii: Motivele pentru care bolnava s-a prezentat la spital sunt: dureri în regiunea lombara. nicturie. I.

Bolnava locuieste într-o casa cu patru camere. Bolnava este casnica si se întretine dintr-o pensie de 1. este de religie ortodoxa si merge cu strictete la biserica. . Conditiile de viata au fost grele si a prezentat numeroase internari pentru probleme medicale care au afectat aceleasi nevoi fundamentale.000 lei.650.

spontan. -inapetenta. -durere la mictiune.S.cord în limite normale. . . Pacienta R. . stare depresiva. -anxietate.abdomen suplu. neliniste. . I. -aparat digestiv . .torace normal conformat. . -durere articulara.C. . Diagnostic la externare: -I. la examenul clinic se observa: .R. .C. se interneaza cu urmatoarele manifestari de dependenta: .integru anatomic. . Diagnostic la internare: -colica renala stânga. Problemele pacientei: . -durere colicativa în loja renla stânga. stadiul II. -tegumente si mucoase palide. -transpiratii.La internare. . . -sistem respirator . -tegumente si mucoase uscate. .R. -insomnie. -sistem osteo-articular . -transpiratii abundente. nervozitate. nedureros. stadiu III. ficat si splina în limite normale. . -oboseala. hidratare insuficienta. -aparat cardio-vascular .

-febra. -disurie. . . mcturie. . -deficienta de a se alimenta si hidrata. .. . . -diminuarea miscarilor. -polakiurie. -deshidratare. . -greutate în respiratie.

.

.

.

.

.

.

Din antecedentele pacientei reiese ca în urma cu 10 ani a fost operata de colecist si în afara bolilor din copilarie nu a suferit de alte afectiuni. astenie fizica si psihica.C. în vârsta de 59 de ani. Este de nationalitate româna. respecta zilele de sarbatoare si duminicile. Se întretine din pensia de 1. La internare. a] Informatii 1.R. c]Aspecte sociale Locieste într-un apartament cu 2 camere.500.R. I.000 lei. polakiurie cu nicturie.Cazul III Plan de îngrijire nursing al bolnavei T. religie ortodoxa. pensionara [învatatoare] cu domiciliul în Bucuresti.A. în prezent copilul îsi viziteaza des parintii. b] Motivele internarii Motivele pentru care pacienta s-a internat în spital sunt: durere în loja renala stânga cu iradiere pe ureter. la examenul clinic se observa : . cu I. are un copil care la rândul lui este casatorit având 2 copii.C. stadiul II.A. Se interneaza la sectia Medicala a Spitalului Clinic Colentina pe data de 28 martie 2005 cu diagnosticul de colica renala stânga. acestia acordându-le o atentie deosebita în vederea promovarii sanatatii. este csatorita.Culegerea datelor Pacienta T. alaturi de sotul ei în vârsta de 62 de ani si dispun de un confort decent locuibil cât si material.

normal colorate. . .. -tegumente si mucoase .dureri în loja renala stânga cu iradiere pe ureter. polakiurie cu nicturie.tranzit intestinal prezent. . . -aparat digestiv .nepalpabil. -sistem ganglionar . -sistem astero-articular .integru anatomic. . -aparat urinar .

durere. -inapetenta. teama. -durere lombara. . -durere persistenta în regiunea lombara. se interneaza cu urmatoarele masuri de dependenta: . neliniste. iritabilitate. Diagnostic la internare: -colica renala. . . . ECHO . colecist absent. Problemele bolnavei: . I. . rinichii cu dilatatii caliceale.C. hidratare insuficienta.R. -creste T° peste limitele normale.R. -polakiurie cu nicturie. . -transpiratii.C. stadiul II. . stadiul II. -dificultatea de a se alimenta si hidrata corespunzator. Bolnava T.. Diagnostic la externare: -I. -greutate în a respira.ficat cu dimensiuni antero posterior moderat pe ambii lobi.A.

.

.

.

.

.

Capitolul Concluzii VI Pentru întocmirea acestei lucrari am luat în studiu trei cazuri cu "insuficienta renala cronica" la trei persoane cu vârste medii. polakiurie cu nicturie. nicturie. A treia nevoie afectata este "Nevoia de a mentine T° corpului în limitele normale" în primul caz având ca problema cresterea temperaturii corpului peste limitele normale. astenie. cultura diferita. deoarece pacientele aveau tulburari de emisie urinara [polakiurie. astenie fizica. de starea generala a organismului si de starea psihica. ameteli. a doua pacienta prezinta dureri în regiunea lombara. polakiurie. nicturie]. astenie. cefalee. "Nevoia de a dormi si a se odihni" datorita imposibilitatii de a se odihni. . cefalee. Alte nevoi afectate: . iar în celelalte doua cazuri este "Nevoia de a se alimenta si hidrata" deoarece pacientele prezentau dificultati în a se alimenta si hidrata corespunzator. polakiurie. A doua nevoie afectata este "Nevoia de a elimina" în toate cele trei cazuri. nicturie. nicturie. Ingrijirile NURSING sunt structurate pe cele 14 nevoi fundamentale ale persoanei umane. disurie. problema a fost durerea colicativa persistenta în lojele renale. In toate cele trei cazuri prima nevoie afectata este "Nevoia de a evita pericolele". prima pacienta având dureri în lojele renale. sunt legate de receptivitatea fiecarei fata de boala. parastezii în membre. Toate cele trei paciente se prezinta la spital pentru dureri în lojele renale. Problemele deriva din afectarea nevoilor si intensitatea cu care se manifesta. subliniate în Conceptul Virginei Henderson. polakiurie. care permit abordarea celor cinci dimensiuni [bio-fizicopsiho-socio-culturale si spirituale] pentru fiecare nevoie afectata. a treia pacienta acuza durere în loja renala stânga cu iradiere pe ureter.

. "Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie" având ca problema greutatea în respiratie..

. "Nevoia de a se misca si a avea o buna postura" având ca problema diminuarea miscarilor impuse de boala. Problemele comune în cele trei cazuri: . -durerea; . -riscul aparitiei unor complicatii; . -tulburari de emisie urinara; . -dificultatea de a se alimenta si hidrata corespunzator; . -imposibilitatea de a dormi si a se odihni; . -greutatea în respiratie; . -cresterea temperaturii peste limitele normale; . -greutatea în a se îmbraca si dezbraca; . -dificultate în a-si acorda îngrijiri igienice. Surse de dificultate comune: . -durere; . -oboseala; . -neliniste; . -prezenta calculului; . -proces infectios; . -slabiciune;

. -hidratare necorespunzatoare; . -febra; . -neacceptarea rolului de bolnav; . -situatie de criza. Obiectivele comune propuse pentru îndepartarea problemelor principale: . -combaterea durerilor; . -normalizarea mictiuniior si controlul durerii; . -prevenirea complicatiilor; . -echiparea hidroelectrica si nutritionala; . -scaderea febrei; . -usurarea respiratiei; . -beneficierea de un numar de ore de somn corespunzatoare.

Examinari si interventii efectuate celor trei persoane: . V.S.H.; . Hb; . N.L.; . Uree sanguina; . Creatinina; . Acid uric; . Glicemie; . Tymol; . Bilirubina; . ADDIS; . Urocultura; . Proba de concentratie; . Examen sumar de urina; . ECHO; . Masor si notez în F.O.: P, T°,R TA. Toate cele trei paciente sunt de religie crestin -ortodoxa. Starea materiala este de nivel mediu în toate cele trei cazuri, iar nivelul de cultura este acelasi dat fiind profesia fiecareia, interesul manifestat pentru acumularea de notiuni noi privind mediul înconjurator si propia persoana.

-cura de diureza prin consum de 2 1 lichide. . Se externeaza din spital cu urmatoarele recomandari: . . -repaus la domiciliul.In ceea ce priveste supravegherea si notarea functiilor vitale toate cele trei paciente au fost cooperante. -controlul medical periodic. -limitarea eforturilor fizice si psihice. . Functiile vitale cu mici diferente de valori au fost notate pe foile de temperatura. au avut încredere în tratamentul prescris si personalul de îngrijire. Pacientele sunt ordonate în timp si spatiu. .

BIBLIOGRAFIE CORNELIU BORUDEL .

Manual de Medicina Interna Pentru Cadrele Medii-Editura ALL LUCRETIA TITIRCA .

1983 MARIAOTILIA STĂNESCU LUCRETIA TITIRCĂ AGLAIÂ KYOWSSKI . Bucuresti.Urgente medico-cliirurgicale. Editura Didactica si ANTOANETA METAXATOS Pedagogica. 1998 DR. Sinteze. GEORGETA AURELIA Tehnici speciale de îngrijire a BALTA bolnavilor. Editura Medicala.

NICOLAE CRANGULESCU Dr. VIOREL MATEESCU CORNELIA NENCESCU LUCRETIA TITIRCĂ C AROL MOZACH .

Manual de Medicina Interna Specialitati înrudite si îngrijiri paliative. 1997. Breviar de exporari functionale si de îngrijiri speciale acordate bolnavului Editura Viata Româneasca. Radiodiagnostic. 1997. Bucuresti. . Editura Bucuresti. Radioterapie si Anatomie functionala. Tehnici de îngrijire a bolnavilor Editura 1974. Editura Bucuresti. 1998.