You are on page 1of 36

2.

BILANȚUL CONTABIL – PROCEDEU SPECIFIC AL METODEI CONTABILITĂȚII
2.1.Dubla reprezentare a patrimoniului prin bilanț 2.2.Structuri patrimoniale și reflectarea lor în bilanț 2.3.Structuri patrimoniale de activ 2.4.Structuri patrimoniale de pasiv 2.5.Strucuturi patrimoniale rectificative 2.6.Strucuturi cu reprezentare indirectă în bilanț (venituri şi cheltuieli) 2.7.Tipuri de modificări bilanţiere Rezumat Teste de autoevaluare Tema de control nr.1 Bibliografie minimală 30 31 32 44 50 51 53 60 62 64 64

Obiective specifice:

La sfârşitul capitolului, vei avea capacitatea: • • • • să descrii structurile care alcătuiesc patrimoniul și sunt reprezentate în bilanț; să realizezi corelațiile din cadrul bilanțului; sa demonstrezi modificările asupra patrimoniului care apar ca urmare a operațiunilor economice, prin intermediul bilanțului; să identifici structurile patrimoniale care nu sunt reprezentate în bilanț

Timp mediu estimat pentru studiul individual: 8 ore

Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE

Bazele contabilității

2.1. Dubla reprezentare a patrimoniului prin bilanț
2.1.1. Definiția bilanțului

Definiţie Patrimoniul, reflectat prin structurile sale, se sistematizează prin bilanţ. Acesta evidenţiază în expresie valorică la un moment dat echilibrul dintre mijloacele economice şi resursele lor de finanţare, precum şi rezultatele obţinute ca urmare a investirii, consumării şi producţiei capitalului. Bilanţul oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare şi performanţei persoanei juridice, pentru exerciţiului financiar pentru care a fost încheiat. Înscrierea elementelor patrimoniale în bilanţ, respectiv modul de aşezare a activului, a datoriilor şi capitalurilor, în reprezentare grafică ţin de o anumită convenienţă. În baza normelor naţionale şi a recomandărilor internaţionale situaţiile financiare anuale (bilanţul) trebuie să prezinte o imagine fidelă a patrimoniului, în care scop trebuie prevăzute scheme obligatorii pentru stabilirea bilanţului. 2.1.2 Prezentarea bilanțului Patrimoniul poate fi reprezentat prin intermediul bilanţului sub una din următoarele forme grafice: I. Schema orizontală de bilanţ, în care mijloacele = activele sunt prezentate în partea stângă, iar resursele = pasivele sunt prezentate în partea dreaptă întocmai ca în ecuaţia bilanţieră. (Activ = Pasiv) II. Lista verticală a bilanţului, care ordonează structurile patrimoniale în active (în ordinea inversă a lichidităţii (la fel ca pentru schema orizontală), datorii (pe termene de plată - până la un an şi peste un an, deci în ordinea crescătoare a exigibilităţii), capitaluri, rezerve şi alte componente, pentru prezentarea situaţiei nete, care poate fi pozitivă sau negativă. Situaţia netă o putem defini ca fiind activul (A) mai puţin ceea ce este datorat terţilor (Sn = A – D = Kpr). Reprezentarea patrimoniului sub formă de listă se bazează pe ecuaţia bilanţieră: ACTIV - DATORII = CAPITAL PROPRIU şi se prezintă sub forma:

Bazele contabilității

30

Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE

Bazele contabilității

BILANŢ încheiat la data de ................. - leiDenumirea indicatorului Sold începutul anului 1 la Sfârşitul anului 2

A A. ACTIVE IMOBILIZATE B. ACTIVE CIRCULANTE C. CHELTUIELI IN AVANS D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PÂNĂ LA UN AN E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (SITUAŢIA NETĂ) G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI I. VENITURI IN AVANS J. CAPITAL SI REZERVE CAPITAL - din care vărsat PRIME DE CAPITAL REZERVE DIN REEVALUARE REZERVE REZULTATUL REPORTAT REZULTATUL EXERCITIULUI Repartizarea rezultatului TOTAL CAPITALURI PROPRII

2.2. Structuri patrimoniale și reflectarea lor în bilanț
2.2.1. Noțiuni generale Cunoaşterea situaţiei economico-financiare a unei entităţi patrimoniale la înfiinţare, pe parcursul desfăşurării activităţii şi la încheierea exerciţiului necesită determinarea unor structuri sub care patrimoniul să poată fi prezentat. După cum se ştie, totalitatea bunurilor economice, a drepturilor şi obligaţiilor legate de acestea constituie patrimoniul unităţii economice sau sociale. Această totalitate, pentru a reflecta starea patrimoniului în cele trei momente ale existenţei unei activităţi economice sau sociale, se sistematizează sub forma structurilor de activ, datorii şi capitaluri proprii (pasiv).

Bazele contabilității

31

stocuri şi producţie în curs de execuţie) la care se pot asocia pierderile. Noţiunea de mijloace exprimă bunurile de care entităţile au nevoie pentru realizarea obiectului lor de activitate. 2. mijloacele economice apar ca elemente în continuă mişcare (sunt active) servind dezvoltării. exploatării indiferent că se regăsesc într-o perioadă mai îndelungată ca mijloace permanente (imobilizări) sau mai restrânsă. ele au un rol pasiv. ca mijloace circulante (disponibilităţi. credite bancare). Contabilitatea românească structurează activele patrimoniale în ordinea inversă a lichidităţii. Resursele economice nu participă nemijlocit în cadrul proceselor economice. Stocuri • B. deci au un rol activ în cadrul activităţii desfăşurate de entitatea economică sau socială.3. nu se modifică ca volum sau structură cu frecvenţa cu care se modifică activele. ACTIVE CIRCULANTE • A. Imobilizări în curs • D. Pasivele delimitează modalităţile de formare a resurselor indiferent că se regăsesc o perioadă mai îndelungată. ACTIVE IMOBILIZATE • A. Casa şi conturi la bănci III. Mijloacele și resursele economice reflectate de bilanț Activul înseamnă însăşi totalitatea mijloacelor. Imobilizări financiare II. agricolă. creanţe. transporturi etc. activitatea comercială.1 Noțiuni introductive Activele patrimoniale sunt grupate după: • conţinutul economic şi natura lor. la care se asociază rezultatele de la sfârşitul exerciţiului financiar sub forma profitului. ACTIVE DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE Bazele contabilității 32 . Structuri patrimoniale de activ 2. în timp ce pasivul înseamnă totalitatea resurselor exprimate în bani în ordinea lor la formare şi după destinaţia lor în procesul economic sau social. Imobilizări corporale • C. sub forma capitalului pus la dispoziţie de proprietari. exprimate în bani aşa cum sunt ele constituite şi utilizate în procesul de producţie industrială. Creanţe • C. sub forma datoriilor pe termen mediu şi lung (împrumuturi) sau scurtă de timp (furnizori. Mijloacele economice participă nemijlocit la procesele economice. Investiţii financiare (plasamente) pe termen scurt • D. asociaţi.2..3. Imobilizări necorporale • B. • lichiditate (exprimă capacitatea sau însuşirea unui activ de a se transforma în bani).Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității 2. după modelul: I. bunurilor aflate la dispoziţia unităţii economice.2.

Activele imobilizate necorporale Imobilizările necorporale se mai numesc şi active intangibile întrucât nu se concretizează într-o formă fizică care să le dea caracterul de bunuri materiale cu formă fizică. Bazele contabilității 33 . b) Cheltuieli de dezvoltare. Elementele patrimoniale pe care le regăsim în activitatea întreprinderii în mai multe exerciţii financiare le numim imobilizări. · alte imobilizări necorporale. cu excepţia primului an de activitate. 2. • cheltuieli de prospectare a pieţei. obţinerii de produse noi. În această categorie se înscriu o serie de consumuri de resurse ale entităţii. Criteriul de referinţă ales îl reprezintă exerciţiul financiar. Beneficiile economice viitoare reprezintă capacitatea activului de a contribui. un activ necorporale este un activ identificabil nemonetar. la fluxul de numerar sau de echivalente de numerar către persoana juridică . care începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie.3. · fond comercial. când acesta începe la data înfiinţării. în legătură cu care se estimează că va genera beneficii economice viitoare . · concesiuni. destinate efectuării unor activităţi îndreptate în direcţia îmbunătăţirii caracteristicilor unor produse. respectiv înmatriculării. investiţiilor efectuate în plan conceptual. • cheltuieli de publicitate.3. Imobilizările necorporale sunt formate din: · cheltuieli de constituire. Sub această denumire regăsim în activul entităţii patrimoniale o serie de consumuri ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea acesteia cum ar fi: • taxe şi cheltuieli de înscriere şi înmatriculare. Prin faptul că se regăsesc în exploatare o perioadă îndelungată. brevete şi alte drepturi şi valori similare. destinate dezvoltării ulterioare a unităţi sau obţinerii unor concluzii cu privire la prognozarea activităţii viitoare. În contextul armonizării contabilităţii româneşti cu directivele europene. perfecţionării proceselor tehnologice. la Oficiul Registrului Comerţului. fără suport material şi deţinut pentru utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri sau servicii. a) Cheltuieli de constituire. Aceste cheltuieli trebuie amortizate potrivit legii. direct sau indirect. unele elemente se consideră imobilizate. · cheltuieli de dezvoltare. Activele imobilizate – caracterizare generală În procesul de producţie.3.2. dar mai ales pentru faptul că îşi transferă propria valoare în mod treptat asupra noilor valori de întrebuinţare rezultate. • cheltuieli privind emiterea şi vânzarea de acţiuni. elementele patrimoniale se comportă în sensul participării la unul sau mai multe cicluri ale activităţii. • alte cheltuieli legate de înfiinţarea şi extinderea unităţii patrimoniale. dezvoltării activităţii.Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității 2. potrivit legii. pentru a fi închiriat terţilor sau pentru scopuri administrative.

centrale electrice etc. se disting: marca de fabrică. activităţi etc. construirea de căi ferate. Pentru timpul cât bunul este concesionat. alte drepturi şi valori similare. d) Fondul comercial este acea imobilizare necorporală care constă din consumuri de resurse care contribuie la menţinerea sau la dezvoltarea potenţialului activităţii unităţii. licenţele. legăturile comerciale. unitatea căreia i se face concesiunea primeşte în exploatare pe un anumit termen bogăţii naturale. Licenţa reprezintă o înţelegere pe bază de contract. firma etc. Prin concesionare nu se transmite şi proprietatea asupra bunurilor concesionate. brevete şi alte drepturi şi valori similare.) în vederea retehnologizării şi dezvoltării după nevoi. Marca garantează parametrii calitativi minimi prevăzuţi în certificatul de marcă şi care sunt aliniaţi la tehnica mondială cunoscută la data eliberării lui. terenuri. Ea are la bază un contract care prevede: obiectul. Marca este acel element de activ raportat la un serviciu distinctiv folosit de unităţile economice pentru a deosebi produsele. În ţara noastră. prognoze). în patrimoniul unei unităţi române sau străine. aparţinând de proprietatea industrială şi intelectuală. în schimbul plăţii unei sume de bani sau produse. în prezent. know-how-urile. numit şi goodwill. Brevetul (de invenţie) constituie un act de garanţie asupra proprietăţii industriale privind o anumită investiţie. În funcţie de specificul activităţii titularului. reputaţia. cum ar fi: clientela. concesionarul plăteşte redevenţa stabilită de comun acord. În această categorie se includ: concesiunile. condiţiile de răscumpărare. preţul concesiunii. c) Concesiuni.Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității Cheltuielile de dezvoltare pot fi efectuate de unitatea în cauză prin compartimente special create în acest scop sau pot fi comandate unor unităţi specializate prin precizarea scopului urmărit (programe. Sub această denumire generică se cuprind consumurile de resurse destinate achiziţionării unor bunuri pentru utilizarea temporară sau pentru utilizarea definitivă a unor idei. alte clauze necesare care se stabilesc între concesionari şi concedenţi. clauze specifice. întreprinderi. concepte etc. vadul. în totalitate sau în parte. marca de comerţ şi marca de serviciu. De obicei. contractul utilizării. mărcile de fabrică. lucrările şi serviciile lor de cele identice sau similare ale altor unităţi din ţară sau străinătate. a anumitor bunuri de folosinţă şi exploatare (întreprinderi. concesiunea permite intrarea. debuşeele. folosinţa dreptului său exclusiv de exploatare. Fondul comercial. mărcile de comerţ. brevetele. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează conform legislaţiei în vigoare. Concesiunea reprezintă un element patrimonial dobândit în anumite condiţii şi pentru un anumit termen. durata. reprezintă valoarea unor active negociabile care permit obţinerea unui profit superior remuneraţiilor capitalurilor angajate sau/şi capitalurilor necesare unei funcţionări a entităţii Bazele contabilității 34 . ca urmare a cedării de către stat. prin care titularul unui drept de proprietate industrială transmite unei persoane. emblema. pe bază contractuală.

amplasarea şi/sau alte criterii legale. Terenurile se înregistrează în patrimoniu la valoarea stabilită în funcţie de clasele de calitate. d) valoarea lor este recuperată prin amortizare. bălţilor. c) instalaţii tehnice. la cele mai multe dintre ele. Terenurile pot fi evidenţiate în contabilitate pe următoarele grupe: terenuri agricole.. de desecare. Tot ca amenajări de terenuri sunt considerate sistemele de irigaţii. iazurilor şi alte lucrări asimilate. a. individualizată prin anumite caracteristici fizice. racordări la sistemele de alimentare cu energie etc. d) mobilier. cu o existenţă durabilă în patrimoniu.3. terenuri cu zăcăminte. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale. în timp ce amenajările de terenuri se recuperează prin amortizare. tehnice. Amenajările de terenuri reprezintă investiţii efectuate pentru punerea în valoare a terenurilor. la costul de achiziţie sau la valoarea aportului în natură. Definiție Imobilizările corporale sunt active care: a) sunt deţinute de o persoană juridică pentru a fi utilizate în producţia proprie de bunuri sau prestarea de servicii. prin includerea pe cheltuielile într-o perioadă de maximum 10 ani. terenuri cu construcţii etc. terenuri fără construcţii. programele informatice create de societatea comercială sau achiziţionate de la terţi. b. fiecare construcţie (clădire sau construcţie specială) delimitată în spaţiu şi caracterizată printr-o Bazele contabilității 35 . b) construcţii. Terenurile nu se amortizează. mijloace de transport. cu sau fără construcţii. pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative.Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității patrimoniale. inclusiv investiţiile pentru amenajarea acestora. suprafaţă. precum şi alte imobilizări necorporale reprezentând consumuri de resurse ale unităţii.4 Active imobilizate corporale În această categorie se înscriu elementele care au substanţă concretă (tangibile). în general. aparatură birotică. c) au valoare mai mare decât limita prevăzută de reglementările legale în vigoare (în prezent 1. Construcţii Fac parte din această grupă şi constituie obiect de evidenţă. Imobilizările corporale cuprind: a) terenuri. funcţionale etc. Terenurile Terenurile sunt bunurile imobile care constau în parcele de pământ. animale şi plantaţii. e) Alte imobilizări necorporale. ce aparţin unui proprietar. b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mare de un an.800 lei). 2. lacurilor. silvice. În această categorie se includ.

aparat. pentru încercările tehnologice şi controlul produselor. alei. probe de laborator. terenuri de extracţie minieră. în mod independent. • căi ferate. • heleştee. bazine. utilaje şi instalaţii de lucru. centrale hidroelectrice. se folosesc pentru operaţiuni de măsurare. mijloace de transport auto. parapeţi. În cazul unei construcţii cu mai multe destinaţii funcţionale.). se înţeleg acele mijloace de muncă care acţionează direct (mecanic. analize. obiect de evidenţă se consideră orice maşină. c. Prin “echipamentele tehnologice”. Se consideră obiect de evidenţă distinct fiecare aparat pentru măsurarea tuturor felurilor de maşini. turnuri de răcire etc. pereţi. fiecare aparat sau instalaţie de comandă a unor procese tehnologice şi de lucru. solarii. căi de rulare. (agricole). întreaga construcţie se consideră un obiect de evidenţă şi se încadrează în grupa construcţiilor corespunzătoare destinaţiei funcţionale cu ponderea cea mai mare. planşee. În categoria “construcţii speciale” se includ: • piste şi platforme exterioare. cabine etc. viaducte. control şi reglare.1. Din cadrul “mijloacelor de transport” fac parte: mijloace de transport feroviar. Instalaţiile tehnice cuprind echipamente tehnologice şi aparate şi instalaţii de măsurare. marcaje.Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității anumită destinaţie funcţională. control şi reglare” se înţeleg acele aparate şi instalaţii care. împrejmuirea individuală şi fundaţia (dacă au fundaţie proprie). accesoriile. fiecare instalaţie sau utilaj de laborator dacă nu constituie parte componentă a unui utilaj. “Construcţii speciale” sunt acele obiecte de construcţii care. încercări tehnologice. În componenţa construcţiei în afara elementelor sale principale de construcţie (fundaţie.2 Mijloacele de transport sunt acele mijloace de muncă care prin mişcarea lor îndeplinesc funcţia de deplasare în spaţiu a bunurilor şi a persoanelor. motoarele. rampe de încărcare descărcare. piste pentru aeroporturi. (hidro). linii de tramvaie. În grupa “Echipamente tehnologice (Maşini. • tuneluri. canale pentru navigare. iazuri. chimic) asupra obiectelor muncii şi le modifică însuşirile materiale (caracteristicile fizice. Instalaţii tehnice. platforme de foraj marin. nu îndeplinesc caracteristicile de clădiri şi care au drept scop crearea condiţiilor pentru desfăşurarea proceselor de proceselor. termic. formate din maşini. centre termoelectrice. sonde. animale şi plantaţii c. borne. apeducte. autostrăzi cu accesoriile (trotuare. agregat şi instalaţii cu toate dispozitivele. diguri. parcaje. semne de circulaţie). ecluze şi ascensoare. c. reglare şi comandă automată. construcţii şi împrejmuiri pentru creşterea animalelor şi păsărilor. comerţ sau servicii ori pentru activitatea instituţiilor. puţuri. funiculare. padocuri etc. mijloace de transport Bazele contabilității 36 . docuri uscate. mijloace de transport. centrale nucleare. chimice etc. care nu pot fi delimitate între ele. lacuri artificiale etc. poduri. drumuri. coşuri de fum. • baraje. Prin “aparate şi instalaţii de măsurare. utilaje şi instalaţii de lucru)”. sere. mijloace de transport naval. acoperiş) intră şi toate celelalte elemente care alcătuiesc un tot unic împreună cu clădirea propriu-zisă şi care concură la realizarea funcţiei pentru care a fost construită. (industriale). (transporturi şi telecomunicaţii) etc. cheiuri şi estacade pentru acostarea navelor.

accesorii de producţie. Mobilier. astfel: plantaţii de meri. c) amortizarea accelerată. Obiect de evidenţă se consideră fiecare plantaţie. răchităriile. Valoarea amortizabilă este egală cu valoarea contabilă şi trebuie înregistrată în mod sistematic pe tot parcursul de viaţă utilă a activului. În exerciţiile următoare. draperii. amortizarea se calculează după regimul amortizării liniare.4 În categoria “Plantaţii” se cuprind plantaţiile de pomi fructiferi. care constă în repartizarea uniformă a valorii de intrare a imobilizărilor corporale pe toată durata de viaţă utilă stabilită a acestora.Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității aerian. Valoarea imobilizărilor corporale se recuperează prin amortizare (mai puţin “Terenurile”. agricultură. Bazele contabilității 37 . plantaţii de agrişi. plantaţii de zmeură şi alţi arbuşti şi subarbuşti (muri. mijloace de transport cu tracţiune animală. animalele din circuri şi grădini zoologice. plopi. aluni. c. circulaţia mărfurilor. oi. vaci de lapte şi tauri pentru reproducere. pentru frizerie. Unitatea patrimonială poate utiliza unul din următoarele regimuri de amortizare: a) amortizarea liniară. conform duratelor de viaţă utilă şi condiţiilor de utilizare a acestora. plantaţiile de viţă de vie. covoare). pruni. mijloace pentru transportul urban de călători. piersici. plantaţii de viţă de vie. trandafiri de dulceaţă. de la data punerii în funcţiune şi până la recuperarea integrală a valorii lor de intrare. Ea se calculează pe bază unui plan de amortizare. smochini). plantaţii de protecţie şi de consolidare a terenurilor: foioase şi răşinoase. dispozitive şi instrumente folosite în industrie. castani. c. migdali. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale. constând în calcularea. se înţeleg animalele de muncă şi de reproducere (cai. duzi. plantaţii de hamei. coafură. mobilier. care nu se amortizează). păsările şi coloniile de albine. aparate de copiat) inventar gospodăresc (perdele. pe specii şi nu fiecare pom. răchitării. d. Nu se includ în această grupă. construcţii. căpşuni. animalele tinere şi la îngrăşat. plantaţiile de hamei. caişi. a unei amortizări în limita prevăzută de lege din valoarea de intrare a acestora. în exerciţiul financiar în care imobilizările intră în activul unităţii. măgari şi catâri etc. ca activ imobilizat. salcâmi şi sălcii. Amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizărilor corporale. mecanisme de ridicat. coacăze. b) amortizarea degresivă. aparatură birotică. Din această grupă fac parte unelte. plantaţii de cireşi. plantaţii de nuci.). vişini. gutui. utilaje şi instalaţii de transport şi ridicat. Amortizarea aferentă imobilizărilor corporale se înregistrează în contabilitate ca o cheltuială. aparatură birotică (maşini de scris.3 Prin “Animale “. cosmetică. care presupune multiplicarea cotelor de amortizare lineară cu coeficienţii prevăzuţi de lege. transporturi şi telecomunicaţii.

respectiv preţul de achiziţie al imobilizărilor necorporale neterminate până la încheierea exerciţiului. darea în folosinţă sau punerea în funcţiune a acestora. fiind structuri patrimoniale de activ. Imobilizări necorporale în curs. Bazele contabilității 38 . invenţii. Imobilizările în curs cuprind: a. Imobilizările în curs sunt consumuri de resurse care se vor concretiza în imobilizări corporale sau necorporale. construcţii. valorile încorporate în investiţii în curs sunt considerate imobilizări. Avansuri acordate pentru imobilizări corporale. instalaţii. care sunt reprezentate de consumurile de resurse efectuate în vederea obţinerii unei imobilizări corporale. Starea de “în curs” se referă la resursele aparţinând unui patrimoniu. care reprezintă sume (numerar sau echivalent al numerarului) avansate furnizorilor de imobilizări necorporale. Până la intrarea în funcţiune. Imobilizările corporale şi necorporale în curs se trec în categoria imobilizărilor finalizate după recepţia.5 Active imobilizate în curs de realizare (execuție) Definiție Imobilizările în curs sunt investiţii în curs reprezentate de totalitatea mijloacelor materiale şi financiare încorporate în studii şi proiecte. maşini. b. Imobilizări corporale în curs.Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității Sarcina de lucru 1 Calculați amortizarea lunară liniară pentru un utilaj industrial care are o valoare de intrare în patrimoniu de 30.3. care reprezintă sume (numerar sau echivalent al numerarului) avansate furnizorilor de imobilizări corporale.000 lei și o durată de utilizare de 6 ani. utilaje pentru realizarea imobilizărilor care nu au devenit operaţionale. consumate în vederea obţinerii unor mijloace economice cu caracteristica de imobilizare. reprezentând costul de producţie atunci când imobilizarea necorporală se realizează în regie proprie. după caz. respectiv costurile de producţie în regie proprie sau preţul de achiziţie a lucrărilor de investiţii neterminate până la finele exerciţiului. d. c. Aceste consumuri se vor concretiza după perioada de realizare în brevete. 2. active corporale etc. Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale.

În această categorie se înscrie orice titlu de credit adică acele înscrisuri al căror conţinut. ceea ce le conferă atributul de documente solemne. în acest caz. Alte titluri imobilizate Sub această denumire se regăsesc o serie de înscrisuri care dovedesc drepturi de proprietate convertibile în bani sau utilizate pentru stingerea unor datorii. Acţiunile reprezintă titluri de valoare aparţinând entităţii patrimoniale la capitalul social al altor societăţi cu care are o relaţie de afiliere (societate mamă şi filialele ei). * creanţe imobilizate. trebuie să fie emis pe termen lung. Controlul reprezintă capacitatea de a conduce politicile financiare şi operaţionale ale unei societăţi pentru a obţine beneficii din activitatea ei. în vederea realizării unor venituri financiare. b. Interesele de participare sunt deţinute pe termen lung în scopul garantării contribuţiei la activităţile persoanei juridice respective. c. Bazele contabilității 39 . împrumuturi acordate pe termen lung. Ele pot asigura exercitarea unor influenţe şi control asupra activităţii acestora şi obţinerea anuală a unor venituri financiare sub forma de dividende. În această categorie se cuprind: * acţiuni deţinute la entităţi afiliate. d. societatea deţinătoare poate avea reprezentanţi în structurile de conducere ale emitentului sau poate întreţine relaţii tehnice sau comerciale privilegiate cu acesta. instituţii etc. fără intervenţia în gestiunea societăţilor respective. Ele cuprind investiţii în întreprinderi asociate şi investiţii strategice (o participare de 10% . Titlul de credit. Ele se regăsesc în patrimoniu ca urmare a achiziţionării sau a aportului asociaţilor la capitalul social. Creanţele imobilizate reprezintă acele creanţe ale unităţii patrimoniale constând din: creanţe legate de participaţii. regim de circulaţie şi efecte juridice sunt strict reglementate prin lege. acţiuni proprii deţinute pe termen lung şi alte creanţe imobilizate. * alte titluri imobilizate. a. De exemplu rentele şi obligaţiile emise de stat. reprezentând o obligaţie a debitorului de a rambursa contravaloarea documentului la scadenţă şi de a plăti dobândă. adică prin fixarea scadenţei titlului într-un termen îndepărtat. Prin posesia acţiunilor.Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității 2. Interesele de participare reprezintă drepturi deţinute în capitalul altei societăţi comerciale.6 Active imobilizate financiare Definiție Imobilizările financiare sunt considerate acele imobilizări care constau în consumuri de resurse ale entităţii patrimoniale concretizate în înscrisuri cu caracter financiar.3. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată este considerată utilă acesteia. * interesele de participare.20% în capitalul altei societăţi este o investiţie strategică).

7 Activele circulante – caracterizare generală Definiţie Se consideră activ circulant. În categoria activelor circulante se cuprind: • stocurile. c) este reprezentat de numerar sau echivalente ale numerarului a căror utilizare nu este restricţionată.2. Producţia în curs de execuţie reprezintă elementele materiale care se aftă Bazele contabilității 40 . Prin echivalente de numerar se înţeleg investiţiile pe termen scurt. Acestea se utilizează fie în mai multe exerciţii financiare şi au o valoare individuală mai mică decât limita prevăzută pentru imobilizările corporale. furaje şi alte materiale consumabile) sunt bunuri economice care participă sau ajută la desfăşurarea procesului de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi. • creanţele. • disponibilităţile băneşti şi asimilatele acestora. 2. În cadrul stocurilor se cuprind: 1.3 Materiale de natura obiectelor de inventar. bunul care: a) este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului. materiale pentru ambalat. 1. combustibili. fie transformată. care intră într-un proces de transformare. seminţe şi materiale pentru plantat. materiale şi alte consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii. fie au o valoare peste această limită. Materiale consumabile (materiale auxiliare. uşor convertibile în numerar şi al căror risc de schimbare a valorii este nesemnificativ. dar o durată de viaţă utilă este mai mică de un an (un exerciţiu financiar). de regulă.Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității 2. piese de schimb. Stocuri de materii prime şi materiale formate din: 1. Ciclul de exploatare al unei entităţi patrimoniale este perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime. b) este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare. 1. adică acele mijloace economice care nu au caracteristicile imobilizărilor corporale. • investiţiile financiare pe termen scurt.3.3.8 Stocurile Definiție Sunt active circulante: a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. b) în curs de producţie în vederea vânzării. 2. şi finalizarea acestora în numerar sau sub forma unui echivalent al numerarului. inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factură. c) sub formă de materii prime. în produsul finit.1 Materii prime sunt bunuri economice care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul final integral sau parţial. fie în starea lor iniţială.

respectiv: a) semifabricatele. dar în starea în care se află se pot vinde terţilor. purcei. coloniile de albine. produse aflate la terţi. Sub această denumire întâlnim: • produse în curs de execuţie. crescute şi folosite pentru reproducţie. animale aflate la terţi. 2.). miei. animalele şi păsările la îngrăşat pentru valorificare. Produsele. adică produsele care au parcurs întreg procesul de fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul unităţii. când trebuie avut în vedere acest criteriu esenţial. Stocurile aflate la terţi pot fi: materii prime şi materiale la terţi. fără ca acestea să fie înregistrate în contabilitate sunt interzise prin lege. deşi aparţin patrimoniului acesteia. 8. lînă şi blană. prin care se înţeleg produsele al căror proces tehnologic a fost terminat într-o secţie (fază de fabricaţie) şi care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secţii (faze de fabricaţie). Mărfurile sunt bunurile pe care unitatea patrimonială le cumpără în vederea revânzării sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii. dar care la finele perioadei de gestiune sunt în curs de aprovizionare. mărfuri și ambalaje în curs de aprovizionare. Ambalajele. mânji etc. Bazele contabilității 41 . Delimitarea corectă a acestei structuri patrimoniale are importanţă mai ales cu ocazia inventarierii. materialele recuperabile sau deşeurile 4. respectiv animalele născute şi cele tinere de orice fel (viţei. precum şi animalele pentru producţie . recondiţionării etc. Ele pot fi transmise în vederea reparării. c) rebuturile. ambalaje aflate la terţi. mărfuri în custodie sau în consignaţie. o lucrare executată sau un serviciu prestat. materiale consumabile. includ bunuri reprezentând ambalaje refolosibile. destinate produselor vândute şi care în mod temporar pot fi păstrate de terţi cu obligaţia restituirii lor. în vederea revânzării direct de la producător sau alte situaţii.Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității între stadiul de materii prime şi materiale şi produse. ca urmare a lipsei spaţiilor de depozitare. Animalele şi păsările. b) produse finite. Stocurile aflate la terţi sunt bunurile aflate în afara unităţii.Acestea pot fi materii prime. 5. Uneori sunt lăsate la producători. materiale de natura obiectelor de inventar. • lucrări şi servicii în curs de execuţie.9 Creanţele Definiție Reprezintă valorile economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice şi pentru care urmează să primească un echivalent valoric.3. Stocuri în curs de aprovizionare reprezintă stocurile cumpărate. 7. după ce au fost achitate. Deţinerea de bunuri materiale şi efectuarea de operaţii economice. animale. achiziţionate sau fabricate. putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienţilor. 3. respectiv o sumă de bani. un bun livrat. Aceasta presupune că au parcurs parţial fazele procesului de producţie. 6.lapte.

2 Efecte de primit sunt instrumente bancare negociabile. un bilet la ordin). care reprezintă beneficiarii cărora le-au fost expediate mărfuri sau produse. Ele au diverse denumiri: înscrisuri. iar în cadrul acestora pe termene de încasare. asupra cărora manifestă o influenţă semnificativă. obligaţii fiscale plătite în plus. În condiţiile asigurării privind capacitatea de plată a acestuia. 3.1 Clienţi.3 Furnizori-debitori reprezintă avansurile acordate furnizorilor pentru care aceştia urmează să livreze bunuri. Efectele de primit sunt în mod normal efectele comerciale care pun în relaţie întreprinderi sau instituţii supuse dreptului particular de comerţ. Acesta poate fi decontat la termenul scadent sau poate fi scontat imediat la bancă. Fiind negociabile. Astfel. 1. sume de încasat de la organele de asigurări şi protecţie socială (obligaţii plătite în plus). 4. banca devine proprietara efectului de plată şi va încasa la scadenţă creanţa de la client. ce poate fi decontată imediat sau pe termen scurt. cecuri. o întreprindere a vândut produse unui client. aceasta va solicita clientului său eliberarea unui titlu de valoare negociabil (de exemplu. 2. Creanţele comerciale sunt cele mai importante în ansamblul creanţelor şi sunt compuse din: 1. Creanţele cuprind: 1. sume de încasat din vânzarea activelor necorporale. De asemenea. corporale şi financiare (debitori diverşi). poliţe. la cursul de schimb în vigoare la data efectuării operaţiunilor. primitorul devenind proprietarul titlului şi îl va încasa la scadenţă. precum şi alte operaţiuni efectuate. vândute sau transmise. 1.Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității Creanţele în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. Creanţele din interese de participare reprezintă drepturile generate de relaţiile de decontare ale entităţii patrimoniale cu alte entităţi asociate. bilete la ordin. subvenţii etc. cât şi în devize. primind o sumă. se grupează şi se evidenţiază distinct creanţele rezultate din tranzacţiile cu clauze de rezervă de proprietate şi creanţele incerte. Bazele contabilității 42 .). să execute lucrări sau să presteze un serviciu. pot fi cedate. Creanţele în cadrul grupului sunt generate de relaţiile de decontare dintre societatea-mamă (o întreprindere care are una sau mai multe filiale) şi filialele ei (întreprinderi controlate de societatea-mamă). pagube de recuperat pentru care unitatea patrimonială posedă un titlu executoriu. trate. executate lucrări sau prestate servicii. cambii. ce urmează a se transforma în numerar sau echivalente ale numerarului. De exemplu. care în acest fel se stinge. sume de încasat de la bugetul de stat (TVA de recuperat. care atestă existenţa unei creanţe în cadrul relaţiilor comerciale. minus taxa reprezentând contravaloarea serviciului. sume de încasat de la alte unităţi din cadrul grupului. Acelaşi bilet la ordin poate fi transmis unei persoane faţă de care întreprinderea are o datorie. Evidenţa clienţilor se grupează astfel: interni şi externi. Alte creanţe cuprind drepturile entităţii patrimoniale izvorâte din relaţii de decontare cum sunt: avansurile acordate personalului.

Sub această denumire înţelegem în primul rând numerarul din casieria unităţii. 2.). • obligaţiunile emise de unităţi şi răscumpărate ulterior în vederea amortizării lor. conturi la bănci în devize. În această categorie se includ: • Disponibilităţi în valori de încasat: cecuri de încasat. în vederea efectuării unor plăţi în numerar în numele întreprinderii. care se află în cont la bancă ţinute la dispoziţia acestora pentru acoperirea cheltuielilor legate de activitatea sa: conturi la bănci în lei. • Avansurile de trezorerie reflectă sumele puse la dispoziţia personalului sau al terţilor. • Disponibilităţi în conturi la bănci: sume aparţinând unităţilor patrimoniale. • Acreditivul este un document emis de o bancă la ordinul cumpărătorului şi adresat vânzătorului prin care îl autorizează pe acesta să tragă cambii la vedere sau la termen asupra acestei bănci cu condiţia ca. • obligaţiuni cumpărate pentru obţinerea de dobânzi şi pentru revânzare. efecte de încasat.3. • alte investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate (alte titluri de plasament etc. • Casa.3. efecte remise spre scontare. achiziţionate în vederea realizării unui câştig pe termen scurt. la primirea tratelor şi după verificarea documentelor de expediţie specificate.Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității 5. la ordinul beneficiarului. ca diferenţă între cursul bursier de vânzare şi de cumpărare. În această categorie sunt incluse: • acţiunile la entităţile afiliate pe termen scurt în vederea obţinerii unui câştig. Plata se efectuează de către bancă. Bazele contabilității 43 . bilete de tratament. carnete de cecuri cu limită de sumă. plătindu-le sau acceptându-le faţă de beneficiar sau faţă de orice altă bancă în al cărui portofoliu ar ajunge aceste titluri. sume în curs de decontare. adică banii deţinuţi de unitate sub forma bancnotelor şi monedelor în lei şi în devize. precum şi alte valori: timbre fiscale şi poştale. Prin scrisoarea de credit. Având în vedere că ele trebuie justificate într-un timp foarte scurt. alte valori. 2. contabilitatea le include în categoria disponibilităţilor băneşti.10 Investiiţii financiare pe termen scurt Definiție Reprezintă valori financiare pe termen scurt negociabile. banca se angajează să onoreze contractele.11 Disponibilităţile băneşti şi valorile asimilate Definiție Sub această denumire întâlnim toate formele de lichidităţi de care poate dispune unitatea patrimonială pentru a efectua plăţi imediate. trăgătorul să prezinte băncii documentele de expediţie convenite între părţi. Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat cuprind drepturile entităţii patrimoniale asupra acţionarilor sau asociaţiilor care au subscris să participe la constituirea sau mărirea capitalului social şi care nu au vărsat integral contribuţia la care s-au angajat. tichete de călătorie. până la data specificată în scrisoarea de credit.

......................... locaţiile achitate......... m) ambalaje.............................. pe cheltuieli................ operaţiuni bancare pentru care nu există documente. rezultatele financiare pentru care sunt necesare lămuriri suplimentare..........4.......... e) fond comercial . j) semifabricate ................... f) împrumuturi acordate pe termen lung .......... 2.... judecării etc................................................ chirii etc..................... Din categoria activelor de regularizare fac parte: 1.................... d) mijloace de transport ... c) mărfuri ................................................................................................................ i) producţia în curs de execuţie ...................................................................... operaţii ce nu pot fi înregistrate pe cheltuieli.................. Finanţarea reprezintă operaţiunea de punere la dispoziţia persoanelor juridice sau fizice a unor fonduri băneşti din anumite resurse şi în condiţii bine Bazele contabilității 44 ............................................................)......Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității 2.........................................12 Activele de regularizare Prin intermediul conturilor de regularizare se operează calcule speciale care sporesc gradul de exactitate a informaţiei contabile................ Decontările din operaţiuni în curs de clarificare se referă la amenzile achitate...... l) programe informatice ................... b) acţiuni ........................ • exigibilitatea acestora............................. 2. precum şi cheltuielile anticipate pentru investiţii în curs de execuţie când nu sunt constituite rezerve etc...1............ pe baza unui scadenţar în perioadele sau exerciţiile viitoare (abonamente.................. sume avansate în cazul unor procese în derulare. k) cheltuieli de constituire ...................... Noţiuni intriductive Pasivele patrimoniale sunt grupate după: • natura surselor financiare..... până la clarificarea responsabilităţilor................ circulant): a) cheltuieli de dezvoltare .........4 Structuri patrimoniale de pasiv 2...................... Sarcina de lucru 2 : Înscrieţi pentru fiecare element patrimonial de mai jos categoria de active din care face parte (imobilizat.............................. până în momentul negocierii...................... g) mobilier şi aparatură birotică .............. Cheltuielile înregistrate în avans consemnează cheltuielile anticipate sau efectuate în avans care urmează a se suporta eşalonat............................................................... cheltuieli de judecată.........................3...................

mai devreme sau mai târziu. fiind formate din: 1. capitalurile străine sau datoriile pot avea ca scadenţă un termen lung. Capitalul social este o valoare contractuală şi/sau statutară.). · prin aportul de acţiuni ale participanţilor (pentru societăţile pe acţiuni). Capitalurile proprii Definiție Capitalurile proprii sunt elementele de bază ce încorporează iniţial resursele economice ale agentului economic. Exigibilitatea resurselor de finanţare are în vedere modul de rambursare sau restituire. trimestru. funcţie de natura constituirii lor. Toate capitalurile entităţii patrimoniale vor fi. existenţa şi funcţionarea întreprinderii. Capitalurile proprii vor fi înapoiate titularilor în momentul lichidării patrimoniului.4. semestrul etc. DATORII IV. Exigibilitatea reprezintă însuşirea unei datorii de a deveni scadentă sau plătită la un moment dat. credite comerciale. o noţiune de ordin contabil şi juridic. a rezervelor încorporate şi a profitului repartizat pentru majorarea capitalului sau altor operaţiuni care conduc la modificarea acestuia”. Formarea capitalului social se realizează: · prin aportul proprietarului (pentru unităţile private). · capital subscris vărsat (depus). “Capitalul social este egal cu valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale. Finanţarea străină constă în utilizarea mijloacelor economice de la terţe persoane. · prin aportul de părţi sociale (pentru unităţile asociate).2. Ele cuprind totalitatea surselor de finanţare durabile ale unităţii patrimoniale.Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității determinate pentru scopuri precise. cu durata sub un an (lună. el reprezintă condiţia obligatorie pentru înfiinţarea. Bazele contabilității 45 . Finanţarea poate fi proprie şi străină. PROVIZIOANELE III. Potrivit Legii contabilităţii. Capitalul social îmbracă două forme: · capital subscris şi nedepus (declaraţia de voinţă). pe baza stabilirii unor raporturi juridice a căror exprimare valorică se concretizează în: credite bancare. datorii în curs de decontare. El reprezintă o garanţie pentru societăţi şi are o valoare fixă şi intangibilă. Finanţarea proprie constă în contribuţia directă. în raport cu entitatea patrimonială. Capitalul social constituie “coloana vertebrală” pe care se constituie. sau un termen scut. Prin lege. dezvoltă şi rentabilizează activitatea unei firme. respectiv cu valoarea aportului în numerar sau în natură. cumpărări de obligaţiuni. Structurile patrimoniale de pasiv cuprind: I. În timp ce activul social reprezintă o realitate economică. CAPITALURILE PROPRII II. Capitalul social reprezintă totalitatea aporturilor în natură sau în bani cu care participanţii la o societate comercială contribuie la constituirea acesteia. restituite. PASIVE DE REGULARIZARE 2. mai mare de un an. sub forma capitalului social constituit prin aport în natură sau în bani (diferite mijloace economice care se regăsesc în structurile de activ).

b) primele de aport reprezintă acea formă de creştere a capitalului realizată prin aportul în natură (bunuri) care apare după evaluarea contribuţiilor în natură şi stabilirea numărului de acţiuni noi care trebuie emise. cu respectarea prevederilor anterioare. c) rezerve statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net al entităţii patrimoniale.31/1990. d) alte rezerve neprevăzute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ pe seama profitului net pentru acoperirea pierderilor contabile sau pentru alte scopuri. 2. până ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social.. s-a micşorat din orice cauză. din beneficiile societăţii se va prelua în fiecare an cel puţin 5% pentru formarea fondului de rezervă. Profitul exerciţiilor precedente urmează să fie repartizat pe destinaţii. c) primele de fuziune reprezintă acea formă de creştere a capitalului realizată cu ocazia unei fuzionări. ceea ce presupune emisiunea de noi acţiuni şi constă în diferenţa dintre valoarea de emisiune a acţiunilor şi valoarea nominală a acestora. b) rezerve pentru acţiuni proprii se constituie potrivit legii. capitalul social este o noţiune de referinţă aproximată valoric. Se calculează ca diferenţă între valoarea de emisiune a acţiunilor şi valoarea lor nominală.. va fi completat. republicată Bazele contabilității 46 . precum şi din alte surse. 3. conform prevederilor din statutul sau actul constitutiv al acesteia.”1 ). Dacă fondul de rezervă. care se constituie anual din profitul entităţii patrimoniale. 5. în cotele şi limitele prevăzute de lege (". după constituire. 4.Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității constituind un fond de bunuri materiale şi de drepturi. d) prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni reprezintă acea formă de creştere a capitalului realizată cu ocazia conversiei obligaţiunilor în acţiuni. ceea ce presupune emisiunea de noi acţiuni şi constă în diferenţa dintre valoarea de emisiune a acţiunilor şi valoarea nominală a acestora. ca resurse economice se regăsesc în structura pasivului patrimonial sub următoarele forme: a) rezerve legale. cât şi în latura de evitare a şocurilor cauzate de efecte economice nefavorabile sau eventuale pierderi generate de conjuncturi negative. Rezervele. cu respectarea prevederilor legale. Prime legate de capital reprezintă excedentul dintre valoarea de emisiune şi valoarea nominală a acţiunilor sau a părţilor sociale şi cuprind: a) primele de emisiune reprezintă o formă de creştere a capitalului unei societăţi. Rezervele din reevaluare reprezintă plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizărilor corporale sau alte reevaluări efectuate potrivit legii. privit atât în latura sa de prevedere a necesităţilor de dezvoltare.. În cursul vieţii sociale capitalul social poate fi majorat sau redus numai în condiţiile legii şi actelor constitutive. potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor. Rezervele sunt o formă de manifestare a principiului prudenţei. Rezultatul reportat reprezintă partea din rezultatele anilor precedenţi care nu a fost încă repartizată (în cazul profitului) sau neacoperită (în cazul pierderilor) stabilită de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor. iar pierderea din anii precedenţi urmează să fie acoperită din rezervele constituite 1 Legea societăţilor comerciale nr. fiind sursa economică generată de diferenţa dintre preţul de emisiune al noilor acţiuni (mai mare) şi valoarea nominală a acţiunilor (mai mică).

Rezultatul exerciţiului se determină prin compararea veniturilor şi cheltuielilor realizate de entitatea patrimonială în timpul unui exerciţiu financiar. amenzile. 6. Un provizion va fi înregistrat în contabilitate dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: * există o obligaţie curentă generată de un eveniment viitor. b) dacă veniturile sunt mai mici decât cheltuieli. Datoriile Definiție Datoriile.4. numite şi surse străine de finanţare. entitatea patrimonială va înregistra profit. Rezultatul exerciţiului reprezintă o sursă proprie de finanţare a activelor patrimoniale. în datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an şi într-o perioadă mai mare de un an. Astfel: a) dacă veniturile sunt mai mari decât cheltuielile. Evidenţa datoriilor se ţine pe termene scadente de plată. * suma poate fi estimată. Provizioanele Provizioanele de acest gen privesc activitatea curentă a firmei şi reprezintă un pasiv cu exigibilitate sau valoare incertă. Datoriile faţă de terţi sunt garantate cu activul entităţii patrimoniale şi sunt grupate în: 1. de regulă. prin intermediul unor instituţii financiare. Provizioanele trebuie să fie strict corelate cu riscurile şi cheltuielile estimate şi nu pot avea ca scop corectarea valorii activelor. Aceste împrumuturi sunt divizate în părţi egale. b) cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor. * este probabilă efectuarea unor plăţi pentru onorarea obligaţiei respective. c) alte provizioane. denumite obligaţiuni. despăgubirile şi alte datorii incerte. Datorii financiare.1 Împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni şi primele de rambursare a acestora reprezintă surse financiare pe termen lung obţinute prin vânzarea de titluri de credit negociabile emise prin subscripţie publică. reprezintă capitalurile furnizate de terţi pentru care entitatea patrimonială trebuie să achite în echivalent bănesc sau să acorde o prestaţie. Profitul constituie o sursă de finanţare până la repartizarea lui pe destinaţii legale de către hotărârea generală a acţionarilor. Bazele contabilității 47 . aceasta se reportează urmând a fi acoperită din profitul exerciţiilor următoare. 2.3. rambursabile la termen sau eşalonat şi sunt purtătoare de dobânzi. entitatea patrimonială va înregistra pierdere. Se constituie pentru: a) litigiile.Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității sau din profitul realizat în anul curent. în cazul pierderii. care cuprind: 1. penalităţile. 2.4.4.

trate. 2.). în principal. • dividendele de plătit. să achite contravaloarea acestora. la obligaţiile entităţii patrimoniale faţă de acţionari sau asociaţi privind: • capitalul de rambursat. Alte împrumuturi pe termen lung cuprind leasingul financiar şi dobânzile aferente acestuia. Structurile patrimoniale de natura creditelor sunt urmărite în următoarea structură: credite bancare pe termen lung. 1. Bazele contabilității 48 . mai mare de un an şi pentru care aceasta plăteşte o dobândă. În anumite cazuri. ulterior. cecuri. Furnizorii. exprimă datoria entităţii patrimoniale care s-a aprovizionat cu bunuri şi servicii de la alte entităţi patrimoniale. • datorii în cadrul grupului privind fondurile puse la dispoziţia societăţii pe termen scurt de către întreprinderile asociate.Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității Obligaţiunile sunt titluri negociabile emise de entitatea patrimonială.3. iar împrumuturile pe care le exprimă sunt purtătoare de dobândă şi rambursabile la scadenţă. În structura lor se includ furnizorii. ele purtând denumirea de efecte de plătit. urmând ca. precum şi alte împrumuturi care presupun o relaţie de împrumutat a societăţii comenciale. la asigurările sociate de sănătate (CASS). impozit pe salarii. plata acestor obligaţii se poate face cu efecte de comerţ (cambii. Datorii fiscale. salariale şi sociale se referă la: • obligaţii de plată a impozitelor şi taxelor faţă de bugetul statului (impozit pe profit. credite bancare pe termen scurt. executări de lucrări sau prestări de servicii. furnizorii de imobilizări şi efectele de plătit. bilete la ordin) acceptate de furnizori. contribuţia la fondul de şomaj (CFS)). • obligaţii de plată privind contribuţia la asigurările sociale (CAS. 1. Datoriile comerciale reprezintă datorii ale întreprinderii create în cadrul relaţiilor de decontare cu furnizorii pentru cumpărări de bunuri. scurt etc. • obligaţii faţă de salariaţi (salarii şi alte drepturi similare). dobânzile aferente creditelor bancare pe termen lung. • obligaţii de plată a unor datorii intermediare (reţineri din drepturile de personal referitoare la contribuţia la asigurări sociale (CAS). obligațiuni). • sume încasate şi necuvenite societăţii. 4. 3. cu condiţia restituirii lui la o anumită scadenţă şi plata unei dobânzi. CASS) şi protecţia socială (fondul de şomaj). 5. • alte obligaţii care prin natura lor nu se includ în structurile menţionate anterior. inclusiv furnizorii de imobilizări.2 Creditele reprezintă o relaţie bănească între o persoană fizică sau juridică care acordă un împrumut în bani şi o altă persoană fizică sau juridică care primeşte împrumutul. Datorii faţă de asociaţi se referă. impozit pe dividende etc. Datorii faţă de creditori diverşi evidenţiază obligaţiile entităţii patrimoniale cu privire la: • achiziţionarea titlurilor de valoare (acținui.

Sarcina de lucru 3 Determinați care trebuie să fie valoarea rezervelor legale pentru primul an de funționare a unei societăți comerciale care are un capital social de 10. operaţiuni bancare pentru care nu există documente. fiind repartizate ulterior asupra perioadelor la care se referă. Pasivele de regularizare Sporirea gradului de exactitate a informaţiei contabile necesită efectuarea unor calcule speciale şi asupra pasivului patrimonial. Valoarea cu care sunt înscrise în bilanţ este valoarea netă. abonamente. rezultatele financiare pentru care sunt necesare lămuriri suplimentare. Bazele contabilității 49 . Avem în vedere conturile care rectifică valoarea stocurilor (“diferenţele de preţ”). De asemenea. sume avansate în cazul unor procese în derulare. sunt sistematizate în bilanţul entităţii patrimoniale. 2.000 lei. adică valoarea lor brută “corectată” cu valoarea unor structuri numite “rectificative”. valoarea creanţelor şi datoriilor (“ajustările pentru depreciere”) şi valoarea activelor imobilizate (“amortizările”).600 lei. iar profitul brut a fost de 4.Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității 2. vânzări cu plata în rate. care sunt reprezentate indirect în bilanţ.5. subvenții pentru investiții care deşi au fost obţinute în exerciţiul curent sunt “blocate” în conturi speciale. prezentate anterior.4. provenind din chirii. cheltuieli de judecată. până la clarificarea responsabilităţilor. Fac parte din pasivele de regularizare: 1. operaţii ce nu pot fi înregistrate pe venituri. Structurile patrimoniale de activ şi pasiv. prin intermediul structurii patrimoniale “Rezultatul exerciţiului”. tot structuri patrimoniale sunt şi “structurile de venituri” şi de “cheltuieli”. Veniturile înregistrate în avans adică sumele şi creanţele încasate în avans. asigurări. Decontările din operaţiuni în curs de clarificare se referă la amenzile încasate.

2. Între momentul intrării bunurilor în patrimoniu şi momentul reflectării lor în bilanţ. destinate activităţii entităţii patrimoniale mai mult de un exerciţiu financiar şi care se consumă treptat prin transferarea valorii lor asupra noilor valori realizate. Cele mai reprezentative structuri rectificative sunt: 1. dar conform regulilor de întocmire a bilanţului şi de sistematizare a elementelor patrimoniale. O depreciere temporară nu se constată pe seama amortismentelor. 3. Amortizarea poate fi definită drept constatarea contabilă a scăderii valorii unui activ imobilizat. mărfurilor etc. Ele se pot constitui pentru deprecieri ale următoarelor categorii de active: imobilizări neamortizabile. Deprecierea activului bunului economic trebuie să fie ireversibilă pentru a fi amortizată. şi valoarea standard (prestabilită) a acestora. Amortizarea corectează valoarea de achiziţie a utilajului cu valoarea aferentă deprecierii fizice a acestuia. Ea este o expresie bănească a acelor bunuri materiale. Ajustările pentru depreciere se constituie când se constată o diminuare a valorii unor elemente care compun activul patrimonial din cauze considerate reversibile. valoarea care se înscrie în bilanţ este de 180. ci a ajustărilor pentru depreciere. Cum bilanţul trebuie să ofere imaginea fidelă a patrimoniului. ca urmare ar trebui să se regăsească în pasiv. mai mare. ataşându-se acestora cu semnul minus. materiale. iar la sfârşitul exerciţiului valoarea amortizată a acestuia este de 20. Mărimea ajustărilor pentru depreciere se stabileşte prin deducerea din valoarea de intrare.000 lei. materialelor. Diferenţele de preţ reprezintă valoarea care rezultă între valoarea de achiziţie a materiilor prime.000 . Acestea sunt denumite structuri rectificative. ca urmare a folosirii acestuia.20. În acelaşi timp. stocuri de materii prime. produse şi mărfuri. a progresului tehnic etc. structurile rectificative corijează valoarea bunurilor economice înscrise în activ. unele bunuri economice care au o durată lungă de viaţă utilă îşi transferă o parte din valoare asupra noilor valori de întrebuinţare create.000 lei. valoarea de achiziţie a acestora poate fi mai mare sau mai Bazele contabilității 50 . a trecerii timpului. structurile patrimoniale care au suferit sau sunt susceptibile să suporte modificări de natura celor menţionate mai sus vor fi prezentate la valori rectificate. Din punct de vedere contabil aceste structuri sunt de natura resurselor economice.000). creanţe. a valorii de inventar a unui element patrimonial enumerat mai sus. Valoarea standard este o mărime stabilită anterior achiziţionării bunurilor de natura stocurilor. produselor. Valoarea cu care se rectifică structurile patrimoniale trebuie determinată şi evidenţiată în structuri distincte.000 lei (200.Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității 2. alte valori suferă deprecieri sau influenţe care le micşorează valoarea.5 Structuri patrimoniale rectificative Reprezentarea elementelor patrimoniale în bilanţ se efectuează la valoarea netă (rămasă). Exemplu: Valoarea de achiziţie a unui utilaj industrial a fost de 200.

2. precum şi activităţile conexe acestora. Venituri din exploatare. Veniturile sunt structuri care evidenţiază efectul obţinut ca urmare a eforturilor depuse (cheltuieli). cu obţinerea unui surplus. Veniturile realizate de entitatea patrimonială pot fi: 1. Diferenţele de preţ se stabilesc la intrarea bunurilor în patrimoniu şi se înregistrează atât asupra bunurilor ieşite în consum propriu sau în afara unităţii. Sarcina de lucru 4 Valoarea de achiziţie a unui mijloc de transport a fost de 30. Determinați care este valoarea ce se va înscrie în bilanț pentru mijlocul de transport. dar nu diferă ca natură de veniturile din această activitate.000 lei.670 lei. Acestea vor fi reprezentate în bilanţ prin intermediul structurii patrimoniale “Profit sau pierdere” . diferenţe de preţ între nivelurile prestabilite şi cele reale pentru aceste bunuri economice. profitul. iar la sfârşitul exerciţiului valoarea amortizată a acestuia este de 1. rezultate din activitatea curentă.6.Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității mică decât valoarea standard. cuprind: venituri din vânzarea produselor. Apar. care formează obiectul său de activitate. se utilizează structurile de venituri şi de cheltuieli. de către entitatea patrimonială pe parcursul vieţii sale sociale. în vederea realizării obiectului de activitate. cât şi câştigurile din orice alte surse. Structuri cu reprezentare indirectă în bilanţ (venituri şi cheltuieli) Pentru descrierea şi analiza proceselor interne care produc modificări cantitative şi calitative asupra patrimoniului. Activităţile curente sunt activităţile desfăşurate de o persoană juridică. mărfurilor. În categoria veniturilor se înscriu sumele sau valorile încasate sau de încasat din activităţi curente. astfel. Câştigurile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu din activitatea curentă. lucrărilor executate şi serviciilor Bazele contabilității 51 . de alocare şi utilizare a valorilor economice. cât şi asupra stocurilor. Cheltuielile sunt structuri patrimoniale care ilustrează efortul făcut.

alte venituri din exploatarea curentă. cheltuieli cu personalul. reclamă şi publicitate. . Bazele contabilității 52 . din investiţii financiare cedate.Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității prestate. format din rezultatul curent plus rezultatul extraordinar. calculat ca diferenţă între veniturile extraordinare şi cheltuielile extraordinare. cheltuieli cu colaboratorii. costul de achiziţie al obiectelor de inventar consumate. • Rextr.Chexpl • Rfin = Vfin . cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii. 2. executarea unor obligaţii legale sau contractuale etc. venituri din producţia de imobilizări. 3. care reprezintă diferenţa dintre veniturile din exploatare plus veniturile financiare şi cheltuielile de exploatare şi financiare. din creanţe imobilizate. Cheltuieli financiare. care cuprind: venituri din imobilizări financiare. rezultatul definitiv stabilindu-se anual şi reprezentând soldul final al contului de “Profit şi pierdere”. dobânzile privind exerciţiul financiar în curs. Rezultatul brut. studii şi cercetări. din diferenţe de curs valutar. cheltuieli de protocol. Rezultatul curent. 3. Venituri extraordinare: daunele pretinse de deţinătorii de poliţe în urma producerii unor calamităţi etc. În funcţie de cele două structuri de bază. rezultatele se împart în: 1. Venituri financiare. Cheltuielile entităţii patrimoniale reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru consumuri de stocuri. contravaloarea energiei şi apei consumate. redevenţe. care cuprind: pierderi din creanţe legate de participaţii. În acest sens veniturile şi cheltuielile se închid provizoriu prin “Rezultatul exerciţiului”. valoarea animalelor şi păsărilor. transportul de bunuri şi persoane. venituri din variaţia stocurilor (din producţia stocată). sconturile acordate clienţilor. diferenţe nefavorabile de curs valutar. servicii prestate de care beneficiază unitatea. donaţii etc. din sconturi obţinute etc. prime de asigurare. lucrări executate. 3. pierderi din creanţe de natură financiară etc. comisioane şi onorarii. Potrivit Legii contabilităţii. cheltuieli privind investiţiile financiare cedate. şi cuprind: 1. venituri din subvenţii de exploatare. în funcţie de natura lor. Rezultatul extraordinar. precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite se evidenţiază distinct. profitul sau pierderea se stabileşte lunar. veniturile şi cheltuielile. 2. despăgubiri. • Rcurent = Rexpl + Rfin • Rexpl. cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. Cheltuielile cu amortizările şi ajustările pentru depreciere. Cheltuieli extraordinare datorate unor calamităţi naturale şi altor evenimente extraordinare.Chfin 2. din investiţii financiare pe termen scurt. venituri din dobânzi. costul de achiziţie al materialelor nestocate. Cheltuieli de exploatare: cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile.= Vextr. locaţii de gestiune şi chirii. amenzi şi penalităţi. costul mărfurilor vândute şi al ambalajelor. cumulat de la începutul anului. = Vexpl .Chextr. pierderi din creanţe. cheltuieli cu personalul.

800 lei. ceea ce obligă la punerea în mişcare a mijloacelor economice (bunuri economice) şi surselor de finanţare (capitaluri proprii + datorii). venituri din vânzarea mărfurilor 3.profit Veniturile exerciţiului corespund unei creşteri a activelor patrimoniale.900 lei. Rezultatul net. în timp ce cheltuielile reprezintă o “sărăcire” a patrimoniului. Sarcina de lucru 5 Determinați rezultatul curent la o societate comercială. Rezultă că. fără ca resursele să fie modificate şi invers. cheltuieli cu salariile 2. Noţiuni introductive Unitatea patrimonială se constituie în vederea realizării obiectului său de activitate. știind că s-au înregistrat următoare venituri și cheltuieli : venituri din servicii prestate 6. cheltuieli cu piesele de schimb 870 lei. se pot produce modificări în structura resurselor fără să se schimbe mijloacele economice.100 lei. venituri din dobânzi 200 lei.1.7. cheltuieli cu combustibilii 450 lei.7 Tipuri de modificări bilanţiere 2. obţinut prin deducerea din rezultatul brut a impozitului pe profit • Rnet = Rbrut . care duce la creşterea situaţiei nete. determinând modificarea şi schimbarea formei de prezentare a acestora. cheltuieli cu energia și apa 340 lei. Vom studia influenţa modificărilor elementelor patrimoniale asupra bilanţului “listă verticală”.300 lei. pornind de la relaţia de echilibru Bazele contabilității 53 . în timp ce cheltuielile determină o creştere a pasivului patrimonial.Imp. 2. chltuieli cu mărfurile 2. Anumite modificări pot să se producă numai în cadrul mijloacelor economice.Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității • Rbrut = Rcurent + Rextr 4. veniturile sunt o “sursă de îmbogăţire” a patrimoniului. care determină o diminuare a situaţiei nete sau o depreciere a activelor.

• Relaţia de echilibru patrimonial va fi: (A + x – x) ..000 25. Kpr – valoarea capitalurilor proprii). Denumirea indicatorului ACTIVE IMOBILIZATE • Clădiri ACTIVE CIRCULANTE • Mărfuri • Clienţi TOTAL ACTIVE DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PÂNĂ LA UN AN • Credite bancare pe termen scurt • Furnizori • Salarii datorate personalului TOTAL DATORII TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (SN) CAPITAL SOCIAL VARSAT REZERVE • Legale REZULTATUL EXERCITIULUI (profit) TOTAL CAPITALURI PROPRII TOTAL PASIV (DATORII + CAPITALURI PROPRII) Bazele contabilității Sold 80.. înturcât valoarea elementelor de activ („Total Activ”) trebuie să fie egală cu valoarea elementelor de pasiv („Total Pasiv”)..000 10.000 135.000 54 . D – valoarea datoriilor. 2. Această rubrică reprezintă.7... respectiv „Total Pasiv”.000 210.D = Kpr.000 30. Modificări ale structurilor patrimoniale de activ Se produc atunci când o structură de activ creşte cu o valoare şi o altă structură de activ se diminuează cu aceeaşi valoare. un element de calcul şi nu o structură patrimonială în sine. în timp ce structurile patrimoniale de pasiv rămânând neschimbate.000 100. unde +x este elementul patrimonial de activ care crește valoric.000 15. care va cumula valorea „Datoriilor” şi valoarea „Capitalurilor proprii”. Pentru a păstra corelaţia cu ecucaţia patrimonială Activ = Pasiv..000 25. consituie o modalitate de corelaţie a datelor din bilanţ. pe de o parte.000 210...000 75.000 35..D = Kpr. şi notând cu „x” elementele patrimoniale care se modifică (A – valoarea elementelor de activ. vom înscrie o rubrică nouă după „Capitalurile proprii”.000 100. Exemplu: O societate comercială sistematizează elementele sale patrimoniale în următorul bilanţ (iniţial): BILANŢ încheiat la data de . iar – x elementul patrimonial de activ care se diminuează valoric.. pe de altă parte.2.Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității SN = A ..000 135.

Modificări ale structurilor patrimoniale de pasiv Se produc atunci când o structură de pasiv creşte cu o valoare şi o altă structură de pasiv se diminuează cu aceeaşi valoare. În urma acestei operaţiuni se produce o diminuare a elementului de activ “Clienţi” cu valoarea de 10.. Relaţia de echilibru este: SN = (A .000 35.. • Relaţia de echilibru patrimonial va fi: SN = A – (D + x – x) = Kpr Bazele contabilității 55 .000 210. în timp ce structurile patrimoniale de activ şi cele ale situaţiei nete rămân neschimbate...000 10. atunci când o structură reprezentând o datorie creşte cu o valoare şi o altă structură reprezentând tot o datorie se diminuează. dar simultan se înregistrează o creştere a elementului de activ “Casa” cu aceeaşi valoare.000 100. Denumirea indicatorului ACTIVE IMOBILIZATE • Clădiri ACTIVE CIRCULANTE • Mărfuri • Clienţi • Casa în lei TOTAL ACTIVE DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PÂNĂ LA UN AN • Credite bancare pe termen scurt • Furnizori • Salarii datorate personalului TOTAL DATORII TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (SN) CAPITAL SOCIAL VARSAT REZERVE • Legale REZULTATUL EXERCITIULUI (profit) TOTAL CAPITALURI PROPRII TOTAL PASIV Sold 80.000 2..000 75.000 lei.000 25.000 10.D = Kpr Bilanţul se va prezenta astfel: BILANŢ încheiat la data de . cu numerar.000 100.000 lei.. Operaţiunea a produs doar modificarea structurii activului.000 135. cu aceeaşi valoare.000 25.000 135. 10. Modificări ale structurilor patrimoniale “datorii”. în valoare de 10.000 20.. În cazul modificării structurilor de pasiv pot apare următoarele situaţii: 1. în timp ce structurile patrimoniale de activ rămân neschimbate.000 15.3.000 210.000 lei....Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității Societatea încasează o parte din creanţele asupra clienţilor săi.7.Clienţi + Casa) .

. în valoare de 20. apelând la un credit pe termen scurt.000 lei.000 15.000 100. atunci când o structură reprezentând capital propriu creşte cu o valoare şi o altă structură reprezentând tot un capital se diminuează cu aceeaşi valoare. dar simultan se înregistrează o creştere a elementului datorie “Credite bancare pe termen scurt” cu aceeaşi valoare.000 lei. Relaţia de echilibru este: SN = A – (D + Credite bancare termen scurt – Furnizori) = Kpr Bilanţul se va prezenta astfel: BILANŢ încheiat la data de .000 135.000 75.000 210.000 135. • Relaţia de echilibru patrimonial va fi: A ..000 25.Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității Exemplu: Societatea achită o datorie către un furnizor de mărfuri.000 210.000 2.D = Kpr + x . Operaţiunea a produs doar modificarea elementelor de datorii.x Bazele contabilității 56 .000 5.000 10. în timp ce structurile patrimoniale de activ şi cele de datorii rămân neschimbate. 20.000 10.000 20..000 55..000 lei. Modificări ale structurilor patrimoniale “capitaluri proprii”.. Denumirea indicatorului ACTIVE IMOBILIZATE • Clădiri ACTIVE CIRCULANTE • Mărfuri • Clienţi • Casa în lei TOTAL ACTIVE DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PÂNĂ LA UN AN • Credite bancare pe termen scurt • Furnizori • Salarii datorate personalului TOTAL DATORII TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (SN) CAPITAL SOCIAL VARSAT REZERVE • Legale REZULTATUL EXERCITIULUI (profit) TOTAL CAPITALURI PROPRII TOTAL PASIV Sold 80. În urma acestei operaţiuni se produce o diminuare a elementului datorii “Furnizori” cu valoarea de 20.000 100..

Relaţia de echilibru este: A .000 210. În cazul acestor modificări pot apare următoarele situaţii: 1.000 lei.000 9.000 15. care vor fi decontate ulterior.5. În urma acestei operaţiuni se produce o diminuare a elementului de capital propriu “Rezerve” cu valoarea de 1.000 2. Denumirea indicatorului ACTIVE IMOBILIZATE • Clădiri ACTIVE CIRCULANTE • Mărfuri • Clienţi • Casa în lei TOTAL ACTIVE DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PÂNĂ LA UN AN • Credite bancare pe termen scurt • Furnizori • Salarii datorate personalului TOTAL DATORII TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE CAPITAL SOCIAL VARSAT REZERVE • Legale REZULTATUL EXERCITIULUI (profit) TOTAL CAPITALURI PROPRII TOTAL PASIV Sold 80. Bazele contabilității 57 . 1. în valoare de 10.7.000 135..000 5. şi cu aceeaşi valoare.. dar simultan se înregistrează o creştere a elementului capital propriu “Capital social vărsat” cu aceeaşi valoare. cu o anumită valoare. Operaţiunea a produs doar modificarea elementelor de capitaluri proprii.000 210.000 101.000 55.Rezerve Bilanţul se va prezenta astfel: BILANŢ încheiat la data de .000 lei.000 25.000 lei.000 75..Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității Exemplu: Societatea decide mărirea capitalului social pe seama rezervelor. şi simultan. Modificări simultane de creştere ale structurilor de activ şi de pasiv Se produc atunci când o structură de activ creşte. cu valoarea de 1.000 10.000 lei.000 100.Creşte o structură de activ simultan cu creşterea unui element de datorie..D = Kpr + Capital social . creşte o structură de pasiv.000 135.. • Relaţia de echilibru patrimonial va fi: (A + x) – (D + x) = Kpr Exemplu: Societatea cumpără materii prime de la un furnizor.000 20. elementele ale situaţiei nete rămânând neschimbate.

dar simultan se înregistrează o creştere a elementului “Capital social vărsat” cu aceeaşi valoare.Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității În urma acestei operaţiuni se produce o creştere a elementului de activ “Materii prime” cu valoarea de 10.000 220.D = (Kpr + Capital social) Bilanţul se va prezenta astfel: Bazele contabilității 58 . Relaţia de echilibru este: (A +Materii prime) – (D + Furnizori) = Kpr Bilanţul se va prezenta astfel: BILANŢ încheiat la data de .000 10. dar simultan se înregistrează o creştere a elementului de datorie “Furnizori” cu aceeaşi valoare.000 100..000 lei.. 200.D = (Kpr + x) Exemplu: Se majorează capitalul social pe seama unui aport în natură al unui asociat. • Relaţia de echilibru patrimonial va fi: (A + x) . se produce şi o majorare valorică a situaţiei nete (creştere patrimonială)..000 220. 10.000 135... Relaţia de echilibru este: (A + Echipamente tehnologice) . În urma acestei operaţiuni se produce o creştere a elementului de activ “Echipamente tehnologice” cu valoarea de 200.000 2. Creşte o structură de activ simultan cu creşterea unui element de capital propriu (situaţie netă).000 135. Denumirea indicatorului ACTIVE IMOBILIZATE • Clădiri ACTIVE CIRCULANTE • Materii prime • Mărfuri • Clienţi • Casa în lei TOTAL ACTIVE DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN • Credite bancare pe termen scurt • Furnizori • Salarii datorate personalului TOTAL DATORII TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE CAPITAL SOCIAL VARSAT REZERVE • Legale REZULTATUL EXERCITIULUI (profit) TOTAL CAPITALURI PROPRII TOTAL PASIV Sold 80. în valoare de 200. reprezentând un utilaj industrial.000 101.000 15.000 9.000 20. elementele de datorii rămânând neschimbate.000 lei.000 15.000 55.000 85.000 lei.000 lei.000 25.000 lei. spre deosebire de situaţiile studiate până acum. În acest caz.000 10.

Modificări simultane de diminuare ale structurilor de activ şi de pasiv Au loc atunci când o structură de activ se diminuează..000 lei.000 420.000 25.000 15.000 2. Denumirea indicatorului ACTIVE IMOBILIZATE • Clădiri • Echipamente tehnologice ACTIVE CIRCULANTE • Materii prime • Mărfuri • Clienţi • Casa în lei TOTAL ACTIVE DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PÂNĂ LA UN AN • Credite bancare pe termen scurt • Furnizori • Salarii datorate personalului TOTAL DATORII TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE CAPITAL SOCIAL VARSAT REZERVE • Legale REZULTATUL EXERCITIULUI (profit) TOTAL CAPITALURI PROPRII TOTAL PASIV Sold 80. În cazul acestor modificări pot apare următoarele situaţii: 1.000 335. cu numerar.000 335. se micşorează o structură de pasiv.Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității BILANŢ încheiat la data de ..000 301..000 200.6.000 85.. dar simultan se înregistrează şi o micşorare a elementului “Furnizori” cu aceeaşi valoare. şi cu aceeaşi valoare.000 9.000 20. 8.000 55.000 lei.7. în valoare de 8. şi simultan. Relaţia de echilibru este: (A – Casa) .000 420. cu o anumită valoare.000 10.000 10.000 lei.(D – Furnizori) = Kpr Bilanţul se va prezenta astfel: Bazele contabilității 59 . În urma acestei operaţiuni se produce o micşorare a elementului de activ “Casa în lei” cu valoarea de 8.000 15. • Relaţia de echilibru patrimonial va fi: (A – x) – (D – x) = Kpr Exemplu: Societatea achită datoria către un furnizor. Se diminuează o structură de activ simultan cu scăderea unui element de datorie..000 100. elementele ale situaţiei nete rămânând neschimbate.

. simultan se înregistrează şi o micşorare a elementului “Capital social” cu aceeaşi valoare.000 2.. în valoare de 2. În acest caz..000 77. Relaţia de echilibru este: (A – Casa) .000 301. spre deosebire de situaţiile anterioare. fiindu-i returnată partea din capitalul social.000 9.000 100. elementele de datorii rămânând neschimbate. Denumirea indicatorului ACTIVE IMOBILIZATE • Clădiri • Echipamente tehnologice ACTIVE CIRCULANTE • Materii prime • Mărfuri • Clienţi • Casa în lei TOTAL ACTIVE DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PÂNĂ LA UN AN • Credite bancare pe termen scurt • Furnizori • Salarii datorate personalului TOTAL DATORII TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE CAPITAL SOCIAL VARSAT REZERVE • Legale REZULTATUL EXERCITIULUI (profit) TOTAL CAPITALURI PROPRII TOTAL PASIV Sold 80.000 lei. În urma acestei operaţiuni se produce o micşorare a elementului de activ “Casa în lei” cu valoarea de 2. • Relaţia de echilibru patrimonial va fi: (A – x) .000 335.D = (Kpr .D = (Kpr – x) Exemplu: Un asociat se retrage din societate. se produce şi o diminuare valorică a situaţiei nete (creştere patrimonială).000 lei.000 10.000 55.000 20..000 2. 2..000 lei.000 15.000 25.000 335..000 412.000 7.000 412. în numerar.Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității BILANŢ încheiat la data de . Se diminuează o structură de activ simultan cu diminuarea unui element de capital propriu (situaţie netă).Capital social) Bilanţul se va prezenta astfel: Bazele contabilității 60 .000 200.

.000 20.000 9.000 Sarcina de lucru 6 Propuneți o operațiune economică care să producă modificări în sensul creșterii valorice pentru o structură de activ și una de datorii și întocmiți ecuația patrimonială : Bazele contabilității 61 .Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității BILANŢ încheiat la data de .000 25.000 0 410.000 10.000 15.. Denumirea indicatorului ACTIVE IMOBILIZATE • Clădiri • Echipamente tehnologice ACTIVE CIRCULANTE • Materii prime • Mărfuri • Clienţi • Casa în lei TOTAL ACTIVE DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PÂNĂ LA UN AN • Credite bancare pe termen scurt • Furnizori • Salarii datorate personalului TOTAL DATORII TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE CAPITAL SOCIAL VARSAT REZERVE • Legale REZULTATUL EXERCITIULUI (profit) TOTAL CAPITALURI PROPRII TOTAL PASIV Sold 80..000 7..000 77.000 410.000 299.000 333..000 200.000 55.000 100.000 333..

pentru exerci iului financiar pentru care a fost încheiat. D= D=a+d. 3. B=a+b+c. i implicaţia b) se generalizeze unele concluzii desprinse în procesul de analiz analiză. b) amortizarea. ă Înscrierea structurilor patrimoniale în bilan trebuie să respecte anumite bilanţ scheme obligatorii. c) se inventarieze. Bilanţul Bilanţul cuprinde toate elementele de activ. ăţii. d) cheltuielile. rile d) cheltuielile. în timp de lista vertical priveşte echilibrul dintre elemente verticală te sub forma ecua ecuaţiei Activ . c) ajustările pentru depreciere. D=b+d.Datorii = Capitaluri proprii. B=a+b+c. Structurile patrimoniale rectificative sunt: a) veniturile. respectiv natură şi exigibilitate. d) trebuie sã ofere o imagine fidelã a pozi iei financiare şi performanţei poziţiei persoanei juridice. e) diferenţele de pre ele preţ. A=a+c. rolul şi implicaţ fiecăruia în cadrul ansamblului dat. ca urmare a opera rile operaţiunilor economice derulate de o entitate. orizontală Schema orizontal prezintă elementele conform ecua orizontală ecuaţiei de echilibru Activ = Pasiv. datorii şi capital propriu grupate după natur şi lichiditate. E=b+ E=b+e 2. Structurile patrimoniale reprezentate prin contul de rezultate sunt: a) veniturile.Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE U/Nicoleta Bazele contabilit contabilității Rezumat Bilanţul Bilanţ reprezintă procedeul specific metodei contabilit contabilităţii. C=b+c+e. cu ajutorul căruia sunt sistematizate elementele apar inând unui patrimoniu. c) provizioanele pentru depreciere. condi ia de echilibru dintre elemente condiţia acţionând întotdeauna asupra acestora. faptic st structurile patrimoniale ale unităţii. A=a+c. e) diferenţele de pre ele preţ. ăruia aparţinând ţinând cont de rela inând relaţia de echilibru care trebuie să existe între acestea. exerciţiului e) sã evite supraevaluarea mijloacelor economice sau subevaluarea resurselor financiare. natură i Cu ajutorul bilan ui sunt constatate modific bilanţului modificările elementelor patrimoniale. cre creşterile sau diminuările valorice. ionând Teste de autoevaluare 1. E=b+e Bazele contabilității 62 . Bilanţul trebuie: ul a) se analizeze profund fiecare element patrimonial în parte observând locul. C=b+c+e. b) amortizarea. schema orizontal sau lista verticală.

d) simultan. e) simultan. c) numai capitalurile proprii (situaţia netã). Asupra cãror elemente din bilanţ produce modificări următoarea operaţiune: o entitate patrimonialã ramburseazã un împrumut pe termen lung din disponibilul existent în contul de la bancã: a) numai asupra elementelor de activ. d) simultan. elemente de activ şi de datorii. d) simultan. asupra elementelor de activ şi a capitalurilor proprii. Bazele contabilității Lista verticalã a bilanţului presupune echilibrul elementelor patrimoniale în forma: a) Activ . 7. b) numai asupra datoriilor. cu plata ulterioarã a acestuia. asupra elementelor de activ şi a celor de datorii. Ce elemente patrimoniale sunt modificate? a) numai elementele de activ. 6. e) simultan.Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE 4. e) Active imobilizate + Active circulante = Capitaluri proprii. elemente de activ şi de capitaluri proprii. O entitate patrimonialã achiziţioneazã un utilaj industrial de la un furnizor. d) simultan. asupra elementelor de activ şi a celor de datorii. Asupra cãror elemente din bilanţ produce modificãri urmãtoarea operaţiune: o entitate patrimonialã încorporeazã la capitalul social primele de capital rezultate din emisiunea de acţiuni: a) numai asupra elementelor de activ. d) Active circulante = Capitaluri proprii. 8.Datorii = Capitaluri proprii. asupra elementelor de activ şi a capitalurilor proprii. c) Active imobilizate . Asupra cãror elemente din bilanţ produce modificãri urmãtoarea operaţiune: o entitate patrimonialã achiziţioneazã materii prime pe care le achitã cu numerar: a) numai asupra elementelor de activ. c) numai asupra capitalurilor proprii (situaţiei nete). 5. asupra elementelor de activ şi a capitalurilor proprii. e) simultan. b) numai asupra datoriilor. c) numai asupra capitalurilor proprii (situaţiei nete). b) numai asupra datoriilor. b) Activ = Pasiv. b) numai datoriile. e) simultan.Datorii = Capitaluri proprii. Bazele contabilității 63 . c) numai asupra capitalurilor proprii (situaţiei nete). asupra elementelor de activ şi a celor de datorii.

mărfuri 4. Concepte. TVA de plată 3.000 lei de la un client. furnizori de imobilizări 4. Să se întocmească ecuaţiile bilanţiere aferente operaţiunilor anterioare. profit curent 1. Gheonea Victoria (2010). Dumitru Corina-Graziella (2009). prime de emisiune 5. materiale consumabile 1. Bazele contabilității.700. salarii datorate personalului 2. Horomnea Emil (2009).500 lei. în timpul lunii au loc următoarele operaţiuni: se achită integral impozitul pe profit din contul curent de la bancă.000 lei. a) b) 1.800 lei. studii de caz.1 Întocmirea bilanțului contabil și a ecuațiilor bilanțiere aferente operațiunilor economice O societate comercială prezintă următoarele structuri patrimoniale: cheltuieli de dezvoltare 2000 lei. echipamente tehnologice 25. Teorie. Constandache Nicoleta.000 lei. impozit pe profit 1. să arate modificările asupra patrimoniului şi să se întocmească bilanţul modificat după fiecare operaţiune. Se cere: să se întocmească bilanţul contabil.000. Bibliografie minimală Crețu Carmen. modele.100 lei. București: Editura Universitară Tabără Neculai. rezerve legale 2. aplicații practice și teste grilă. teste grilă și monografie. Iași: Editura Sedcom Libris Bazele contabilității 64 .Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității Tema de control nr. dobânzi la creditele bancare 500 lei. probleme.700 lei. credite bancare pe termen scurt 8. clienţi 8. Budugan Dorina. Bazele contabilității. se încasează cu numerar (în casierie) 5. 2.000 lei.000.300 lei. Bazele contabilității – Noțiuni de bază.000 lei. Galați: Editura Zigotto Ristea Mihai. conturi curente la bănci 5. efecte de încasat 3.300 lei.000. producţia în curs de execuţie 4. aplicații. capital social 26.700 lei. Roman Gianina.200 lei.