You are on page 1of 6

Analiză economico-financiară – Curs 1

Bibliografie Maria NICULESCU Maria NICULESCU Maria NICULESCU, Cornelia NAICU, Maria TOMA „Diagnostic economic” vol.1, Ed. Economică, Bucureşti, 2003 „Diagnostic financiar” vol. 2, Ed. Economică, Bucureşti, 2005 „Caiet de lucrări aplicative”, Ed. Economică, Bucureşti, 2003

I. Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico - financiare 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Definiţie şi concepte Caracteristicile analizei economico-financiare Motivaţia analizei economico-financiare Tipologia analizei economico-financiare Metodologia analizei economico-financiare Sistemul de informaţii – premisă a analizei economico-financiare Organizarea practică a analizei economico-financiare

1. Definiţie şi concepte În teoria şi practica economică se utilizează următoarele concepte : a. Analiză g. Tactică b. Diagnostic h. Politică c. Audit i. Eficienţă d. Control j. Eficacitate e. Pilotaj k. Competitivitate f. Strategie l. Etc. Analiza presupune studierea unui fenomen sau a unui rezultat, prin descompunerea acestuia în părţi simple, pe elemente componente în scopul cunoaşterii esenţei lor. Analiza are trei accepţiuni: 1. Analiza ca ştiinţă - are ca obiectiv economic întreprinderea ca sistem. 2. Analiza ca activitate de cercetare - are ca obiectiv identificarea de noi metode şi procedee de optimizare a deciziilor. 3. Analiza ca activitate practică - se desfăşoară la nivelul fiecărui agent economic fie în compartimente specializate, fie la nivelul conducerii. Analiza economică studiază fenomenele din punct de vedere al eficienţei şi al eficacităţii lor.  Eficienţa - utilizarea optimă a resurselor ( a produce cât mai bine cu minim de efort)  Eficacitatea - capacitatea întreprinderii de a-şi realiza obiectivele propuse într-un anumit mediu concurenţial, capacitatea întreprinderii de a satisface exigenţele tuturor partenerilor sociali (clienţi, furnizori, distribuitori, salariaţi, concurenţi, statul, acţionari, etc.) Eficienţa + Eficacitate = Competitivitate 1

Conceptual de audit se foloseşte atunci când se fac judecăţi de valoare. Între factori şi fenomen există relaţii de produs.Cuvântul diagnostic este origine greacă şi înseamnă apt de a discerne. identificarea punctelor forte şi slabe ale întreprinderii. stabilirea relaţiilor de condiţionare dintre acestea. Ulterior conceptual de audit a fost preluat şi în alte domenii ( audit tehnic. Diagnosticul este un instrument la îndemâna managerilor . prezentului şi a perspectivelor de dezvoltare ale întreprinderii. iar conceptual recomandat este cel de diagnostic (diagnosticul este întregul. strategie. o serie de specialişti considerând că putem folosi numai conceptual de analiză dacă avem în vedere funcţie acesteia de diagnoză şi reglare a întreprinderii ca sistem. Auditul a fost folosit pentru prima dată de către comisarii de conturi cu ocazia verificării conturilor anuale. care le permite înţelegerea. diferenţă sau mixte. precum şi a vulnerabilităţilor şi oportunităţilor de dezvoltare într-un sistem dat. Corect însă. Cauzele finale sunt împrejurări care. Între elemente şi fenomene există relaţii de sumă. TEMĂ: Conceptele: control. în elemente componente şi în factori de influenţă. Elementele sunt părţi ale întregului. starea şi evoluţia acestuia. raport sau mixte. cunoaşterea trecutului. Fenomenul X 2 . ci presupune identificarea variabilelor – cheie ale unei întreprinderi. Factorii sunt forţe motrice care generează un fenomen sau care modifică un rezultat. legi etc. prin raportare la norme normative. are aceeaşi accepţiune ca şi în medicină. nu înseamnă a descrie o situaţie de fapt. în anumite condiţii exprimă apariţia unui fenomen. politică → de căutat 2. auditul calităţii. A face diagnostic. mecanismul de investigaţie este cel prezentat mai sus.). tactică. pilotaj. etc. Caracteristicile analizei economico-financiare a) Analiza economică financiară studiază relaţiile cauză – efect prin descompunerea fenomenelor pe trepte. iar analiza este o parte a acestuia). Conţinutul diagnosticului sintetizat arată astfel: Identificarea disfuncţionalităţilor / Identificarea oportunităţilor Analiza factorilor de influenţă / Analiza cauzelor acţiunii lor Recomandări Plan de acţiune Redresare / Ameliorare Controlul realizării obiectivelor de redresare / ameliorare Cele două concepte ( analiză şi diagnostic) se folosesc concomitent în tehnica şi practica economică.

. În acest context.1 ……. elemente a +1 b +2 +3 +4 +5 …….……. factori de gr. Caracterul dualist al fenomenului.lei În practică problema este mult mai complexă. o constituie studierea factorilor. a naturii şi mecanismului prin care aceştia concură la formarea. sarcina centrală a analizei. Factorii se grupează după o varietate de criterii : 3 . deoarece fiecare fenomen poate fi în acelaşi timp şi cauză şi efect. se reflectă în caracterul dualist al diagnosticului.2 …… cauze finale f 11 f 12 f 41 f 42 f 43 Ordinea de analiză a fenomenului Exemplu: Cheltuieli totale Ordinea reală a fenomenului Cheltuieli variabile + Cheltuieli fixe Cheltuieli cu materiile prime Cheltuieli cu salariile Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu chiria Cheltuieli cu iluminatul c X pau c = consum specific pau = preţ achiziţie unitar Ch t N/N-1 = ChN – Ch N+1= + …. respectiv modificarea unui fenomen sau rezultat. factori de gr.

)  factori externi (exogeni) . După efortul întreprinderii :  factori dependenţi de efortul întreprinderii ( productivitatea muncii.nu se mai descompun factori complecşi .care se descompun în factori simpli. După complexitatea lor : factori simpli . Calitatea de factor direct / indirect se atribuie doar într-un context dat.   3.îşi au originea în afara întreprinderii ( de regulă. Într-o situaţie factorul poate fi : FD : cheltuieli cu materiile prime cheltuieli variabile (factor direct) FI : cheltuieli cu materiile prime cheltuieli variabile cheltuieli totale (factor indirect) 4. indirect prin intermediul altui factor. factori fiscali: impozite şi taxe.)  factori independenţi de efortul întreprinderii ( factorii fiscali) 6. etc. etc.  . După durata acţiunilor :  factori permanenţi  factori temporari 8.         2. După modul de acţiune : factori cu acţiune directă  factori cu acţiune indirectă acţionează asupra fenomenului. După posibilitatea cuantificării factorilor :  factori cuantificabili  factori necuantificabili 5.îşi au originea în interiorul întreprinderii (organizarea activităţii. productivitatea muncii.După natura lor : factori economici factori juridici factori tehnici factori tehnologici factori organizatorici factori politici factori sociali factori naturali. APLICAŢIE: Să se prezinte gruparea factorilor pe următorul exemplu : 4 1.  factori calitativi Factori cantitativi : exprimă dimensiunea fenomenului ( arată de câte ori se multiplică factorul calitativ). rata inflaţiei. etc. factori conjuncturali. După caracterul lor într-o relaţie de cauzalitate :  factori cantitativi  factori de structură Ordinea de analiză a factorilor.) 7. Factorii calitativi sunt de aceeaşi natură cu fenomenul analizat. calitatea produselor. Factori de structură : exprimă raporturile cantitative dintre componentele fenomenului cercetat. gradul de utilizare a capacităţilor de producţie. rata dobânzii. etc. În funcţie de izvorul acţiunilor :  factori interni (endogeni) .

financiară are un caracter participativ. în sensul că fundamentarea propunerilor de ameliorare/ redresare a activităţii se face de comun acord cu conducerea întreprinderii. cunoaşterea şi interpretarea ei. de cuantificare Efortul întreprinderii Izvorul acţiunilor Durata acţiunilor Caracterul lor S ec c d c d i p cantitativ k ec s d c d i p. t structură p ec c d c i e p.Ch dob = S x k x p x 1 100² unde: S reprezintă sold mediu al activelor circulante k . 3. este de a studia situaţia de fapt şi de a identifica posibilităţile eventuale de redresare a întreprinderii. când efectuarea diagnosticului reprezintă o obligaţie legală. 5 .  identificarea factorilor care au generat o anumită evoluţie şi a cauzelor acţiunii lor. 2. datorită imposibilităţii de a cuantifica diverse aspecte legate de derularea fenomenelor şi proceselor economice c) Analiza economico . fie la solicitarea conducerii. în cazul procedurii de reorganizare sau lichidare judiciare. Numai astfel există premisa concretizării propunerilor făcute.financiară este deosebit de complexă. 1 Cauză → ∑ Efecte 1 Efect ← ∑ Cauze b) În analiza economico – financiară. Motivaţia analizei economico-financiare.  identificarea oportunităţilor şi vulnerabilităţilor pe care le oferă mediul de afaceri. primează latura calitativă a fenomenului. Diagnosticul se realizează în două mari situaţii: 1. în cazul întreprinderilor în dificultate. Obiectivul diagnosticului în acest caz. iar un efect este generat de o multitudine de cauze. în ultimă instanţă. are caracterul unui instrument de control al realizării performanţelor.  identificarea punctelor forte şi slabe ale întreprinderii.ponderea creditelor în totalul surselor de finanţare a activelor circulante p – procentul mediu de dobândă Ch dob = S x Cr x p x 1 S 100² Factorii Criteriul Natura Complexitate Modul de acţiune Posib. Diagnosticul se realizează în interiorul întreprinderii. Indiferent de poziţia celui care efectuează diagnosticul. fie la solicitarea oricăruia dintre partenerii sociali ai acesteia. motivaţia acestuia ar putea fi sintetizată astfel :  studierea realităţii obiective. în cazul întreprinderilor sănătoase. deoarece în economie o anumită cauză are o multitudine de efecte. t calitativ Analiza economico .

6 . stabilirea măsurilor de redresare şi ameliorare a performanţelor.  fundamentarea strategiei de dezvoltare într-un mediu concurenţial extrem de dinamic. Diagnosticul economico-financiar.  identificarea noilor surse de avantaj concurenţial. problemă fundamentală a tuturor sistemelor şi care se face tot mai simţită în zilele noastre. ca orice ştiinţă are rolul de a găsi soluţii problemei puse de insuficienţa resurselor faţă de nevoi.