You are on page 1of 14

Academia de Poliţie « Al. I.

Cuza »

Cercetarea infracţiunilor de furt şi tâlhărie

Întocmit: Daniela Doboş Grupa 308

Bucureşti 2012

este incriminata în art. în varianta tip. cu precizarea ca tâlharia este o infractiune complexa. Obiectul proprietatii publice îl constituie bunurile prevazute în mod expres în Legea fundamentala: bogatiile de orice natura ale subsolului. în art. al carei titular poate fi orice subiect de drept (persoane fizice. Prin notiunea de patrimoniu întelegem atât proprietatea publica. fundatii. ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea. constând în furtul savârsit prin întrebuintarea de violente sau amenintari ori prin punerea victimei în stare de inconstienta sau neputinta de a se apara. ia un lucru mobil din detentia sau posesia altei persoane. 208 alin. în forma sa simpla.. apele cu potential energetic valorificabil si cele ce pot fi folosite în interes public. plajele. cuprinzând în elementul sau material o actiune principala – cea de furt si o actiune adiacenta – cea de violenta. 211 C. precum si furtul urmat de întrebuintarea unor astfel de mijloace pentru pastrarea bunului furat sau pentru înlaturarea urmelor infractiunii. pentru existenta infractiunii de furt trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele cerinte esentiale : • lucrul sustras sa fie un bun mobil 2 . prin frecventa si pericolul social ridicat. de amenintare sau de folosire a celorlalte mijloace de constrângere. reprezentând peste 70 de procente din peisajul criminalitatii comise în România. spatiul aerian. Legea nu foloseste denumirea de furt simplu. resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental.1. Prin a lua se intelege scoaterea bunului din sfera de stapanire a persoanei in posesia sau detentia careia se gasea sau trebuia sa se gaseasca. constituie un potential stres în viata de zi cu zi a românilor. societati comerciale. organizatii sociale care au personalitate juridica.). statul si unitatile administrativ teritoriale etc. Tâlharia. pen. Ca manifestare ce prezinta pericol social. bunurile proprietate publica pot fi închiriate sau concesionate. Furtul este definit. Prin urmare. Pentru a putea fi exploatate privat. marea teritoriala. Atât furtul. cât si tâlharia sunt infractiuni îndreptate împotriva patrimoniului. precum si alte bunuri stabilite de lege. furtul este fapta oricarei persoane care fara drept. Consideraţii generale Infractiunile de furt si tâlharie sunt principalele infractiuni care. pen. cetateni straini sau apatrizi. in scopul de a si-l insusi pe nedrept. ca fiind luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia fara consimtamântul acestuia în scopul însusirii lui pe nedrept. precum si proprietatea privata. caile de comunicatie. 1 C. De fapt furtul reprezinta forma tipica a infractiunilor patrimoniale ce se realizeaza prin actiunea de sustragere. asociatii cu scop lucrativ. ai carei titulari exclusivi sunt statul si unitatile administrativ-teritoriale. din punct de vedere terminologic aceasta denumire se impune. elementul material al infractiunii de furt consta in actiunea de luare a unui bun mobil din posesia sau detentia altei persoane. regii autonome. dar atata timp cat exista infractiunea distincta de furt calificat.

violenţa servind ca mijloc pentru comiterea furtului. de particularizare a acţiunii principale. sa stabileasca problemele pe care trebuie sa le lamureasca cercetarea si. integritatea corporală. se anihilează opoziţia victimei. păstrarea bunului furat. fapt ce a determinat incriminarea tâlhăriei ca infracţiune Deci furtul constituie acţiunea principală. înlaturarea urmelor infracţiunii sau scăparea făptuitorului. de bază. în structura tâlhăriei. frecventa cu care se savarsesc si prejudiciile cauzate.crează anumite implicaţii în sfera altor infracţiuni. sa desfasoare activitatile specifice pentru administrarea probelor. • 2. integritatea corporală şi sănătatea persoanei. iar pe de altă parte norme care asigură existenţa şi dezvoltarea avutului. gradul de pericol social al acestei fapte rezidă din încalcarea concomitentă a două categorii de norme juridice: pe de o parte normele care protejează viaţa. 2. varietatea modalitatilor de comitere.1. libertatea care formează obiectul juridic special adiacent al tâlhăriei. această interferenţă între relaţii sociale diferite – pe de o parte.bunul sa see fi aflat in posesia sau detentia unei alte persoane • luarea bunului sa se fi facut fara consimtamantul celui deposedat Ca infracţiune contra patrimoniului. Infracţiunea de tâlhărie constă în acele fapte periculoase. care se răsfrâng direct împotriva relaţiilor care asigură existenţa şi dezvoltarea avutului privat şi public. Tâlhăria este o infracţiune gravă. a ameninţărilor sau a altor forme de constrângere constituie acţiunea adiacentă (secundară). Problemele care trebuiesc lămurite în urma efectuării cercetării Avand in vedere formele pe care le imbraca infractiunile de furt si talharie. relaţii privind patrimoniul. tâlhăria constituie cea mai gravă formă sub care se poate comite fapta de furt. Elementul circumstanţial de calificare este îndreptat împotriva persoanei. Întrebuinţarea actelor de constrângere sporeşte gradul de pericol social al tâlhăriei. Sesizate despre savarsirea unor astfel de fapte. iar pe de altă parte relaţii referitoare la persoană . organele de urmarire penala au datoria sa analizeze. Gravitatea deosebită a acestei infracţiuni. care vor fi analizate in sectiunea ce urmeaza. pe aceasta baza. o faptă profund antisocială. reprezentând un grad de pericol ridicat. iar folosirea violenţei. organele de urmarire trebuie sa lamureasca o serie de probleme. întrucât prin întrebuinţarea de violenţe sau ameninţări ori prin punerea victimei în starea de inconştienţă sau neputinţa de a se apăra. indiferent de natura avutului împotriva căruia se îndreaptă. Stabilirea exactă a locului şi a timpului săvârşirii faptei Lamurirea acestei probleme prezinta importanta din mai multe considerente : 3 . in detaliu fiecare cauza in parte. din punct de vedere social. Prin întrebuinţarea violenţei ca element al naturii obiective a infracţiunii de tâlhărie se aduce atingere relaţiilor sociale privind viaţa. sănătatea.

• pentru determinarea precisa a bunurilor sustrase. o corecta incadrare juridica a faptei. • pentru selectionarea martorilor oculari. furtul sau tâlharia savârsite într-un loc public sau într-un mijloc de transport ori în timpul noptii. Determinarea acestor bunuri sustrase este necesara pentru : • darea acestora in urmarire • • • • • • • • 4 . daca a actionat unul sau mai multi infractori. cât timp s-a aflat în locul faptei faptuitorul.• pentru încadrarea corecta a infractiunii de furt sau tâlharie: de exemplu. Modurile de operare folosite Lamurirea problemei modului de operare folosit reprezinta fara indoiala. valorile care au fost sustrase şi persoana prejudiciată Bunurile si valorile care formeaza obiectul acestor infractiuni imbraca o diversitate de forme si tipuri. Atat furtul cat si talharia pot fi comise intr-o multitudine de modalitati normative si faptice. iar in cazul talharie. • deoarece locul si timpul ofera indicii pretioase pentru formarea cercului de suspecti. daca a cunoscut amplasarea locului faptei. una din sarcinile esentiale alre cercetarii. precum si a caracteristicilor de identificare. identificarea si ridicarea obiectelor care au servit la savârsirea infractiunii. pentru darea în urmarire locala sau generala în vederea prinderii faptuitorilor. De asemenea cunoasterea modului de operare folosit la savarsirea furtului sau talhariei determina luarea operativa a masurilor de identificare si ridicare a obiectelor ce au servit la comiterea faptei. integritatii corporale sau sanatii victimei activitatii ilicite. Organele de urmarire penala trebuie sa lamureasca daca furtul s-a comis in vreuna din imprejurarile ce duc la calificarea faptei (doua sau mai multe persoane impreuna. cuantumul prejudiciului cauzat proprietatii si consecintele acestuia. iar pe de o alta parte. verificarea alibiurilor acestora. estimarea cuantumului prejudiciului cauzat. Bunurile.3. daca infractorii prezinta anumite vicii sau deprinderi profesionale. pentru a se stabili urmarile faptei asupra vietii. In acest sens se va urmari » stabilirea cailor de acces folosite de infractori. 2. prin folosirea fara drept a unei chei adevarate sau a unei chei mincinoase).2. încadrarea juridica a faptei savârsite. verificarea sinceritatii persoanei vatamate privind bunurile sau valorile despre care pretinde ca a fost deposedata. Lamurirea acestui aspect se impune pe de o parte pentru a stabili natura bunurilor obiect al infractiunii. 2. • deoarece locul faptei este cel mai bogat în urme. formarea cercului de suspecti.

Problema stabilirii personei/persoanelor pagubite ridica unele probleme deosebite.• identificarea lor asupra faptuitorilor ori altor persoane care au intrat in posesia lor • restabilirea situatiei anterioare. furtul poate fi calificat sau nu. pe care acestea nu le-au putut justifica. Ea este incidenta chiar daca unul intre faptuitori s-a aflat in eroare de fapt. Aceasta agravanta nu este conditionata de aptitudinea tuturor participantilor de a fi trasi la raspundere penala. care necesita prezenta tuturor faptuitorilor la locul faptei. Lamurind problemele legate de faptuitori. prin restituirea lucrurilor partii vatamate • verificarea daca bunurile sau valorile reclamate ca furate se gaseau in patrimoniul persoanei fizice sau juridice in momentul savarsirii furtului sau talhariei • aprecierea daca pretentiile civile formulate sunt justificate ori cei pagubiti incearca sa obtina o despagubire mai mare decat li s-ar cuveni in drept • corecta individualizare a faptei si reliefarea cauzelor. 2. Importanta stabilirii faptuitorilor. Aceasta circumstanta agravanta opereaza in situatia savarsirii faptei de doua sau mai multe persoane impreuna si ea implica executarea unor actiuni comune si simultane. imprejurarilor care au favorizat savarsirea faptei • asigurarea unei corecte incadrari juridice a faptei. tinand cont de faptul ca formele agravate ale furtului si talhariei sunt conditionate de consecintele deosebit de grave care s-au produs prin fapta ilicita. organul de urmarire penala trebuie sa stabileasca daca sunt indeplinite si conditiile legale pentru a se retine si infractiunea de asociere in vederea comiterii de infractiuni. 2.5. conditiilor. De aici si necesitatea de a lamuri si alte aspecte ale cauzei. vizand perioada de cand faptuitorii actioneaza impreuna. a calitatii si contributiei fiecaruia la consumarea activitatii infractionale este determinata de necesitatea efectuarii unei incadrari juridice crespunzatoare faptelor comise si tragerea la raspundere a celor vinovati. Dupa cum este cunoscuct. calitatea si contributia la savarsirea infractiunii. in functie de numarul participantilor. intelegerile intervenite intre ei. In practica de urmarire penala s-au intalnit situatii cand asupra unor persoane cercetate au fost descoperite bunuri si valori.4. datorita faptului ca cei prejudiciati. in raport de contributia si calitatea avuta. scopul constituirii in grup si rolul fiecaruia. Făptuitorii şi contribuţia fiecăruia la săvârşirea infracţiunii Aceasta problema se pune in cazul furturilor si talhariilor comise de grupuri de infractori. Existenţa concursului de infracţiuni 5 . nestiind ca bunurile la a caror sustragere a participat nu apartin unuia dintre faptuitori. sesizeaa organele de urmarire penala de pe raza unde isi au domiciliul.

in cauza nefiind vorba despre un concurs de infractiuni. valuta sau bijuterii. iar nu ale infractiunii de santaj. in momentul abandonarii autoturismului. Conditiile si imprejurarile care au determinat. gratii la geamuri.De regula. fara a exista o reglementare legala stricta 3. pentru a pastra bunul furat. case de amanet. consignatii.6. Fapta unei persoane de a-si insusi bunurile persoanei vatamate prin amenintare cu cutitul intruneste elementele constitutive ale infractiunii de talharie. la regimul armelor si munitiilor. • neasigurarea cu încuietori corespunzatoare. pentru a inlatura urmele infractiunii sau pentru a-si asigura scaparea. • posibilitatea valorificarii cu usurinta a bunurilor provenite din furturi sau tâlharii în talciocuri. de a-si insusi. târguri etc. Activităţi ce se întreprind pentru administrarea probelor 6 . • pastrarea în locuinte sau unitati comerciale a unor sume importante de bani. • neglijenta si lipsa de raspundere din partea personalului de paza. violare de domiciliu. 2. favorizat sau inlesnit savrsirea furtului sau talhariei Cunoasterea acestor cauze si împrejurari permite organelor de urmarire penala realizarea actului preventiv prin alegerea celor mai eficiente metode de combatere a unor astfel de infractiuni. Ca principale cauze care favorizeaza savarsirea de astfel de fapte antisociale amintim: • insuficienta preocupare pentru folosirea sistemelor de paza si alarmare. Astfel. aflandu-ne astfel in fata unui concurs real. Pentru existenta infractiunii de talharie este necesar ca faptuitorul sa fi exercitat violentele fie in scopul comiterii unui furt. fie fupa savarsirea furtului. cu infractiuni la regimul circulatiei pe drumurile publice.. savarsite in momente diferite si in realizarea unor scopuri diferite. infractiunile de furt si talharie se savarsesc in concurs cu alte infractiuni de acest gen. fapta unei persoane de a lua din incinta unei societati comerciale un autoturism in scopul de a si-l insusi pe nedrept si apoi. unele piese componente constituie doua infractiuni de furt. distrugere etc. dupa ce a circulat cu el. substantelor stupefiante.

zid. pe obiectele respective — îndeosebi pe geamuri. plafon. — Pe aceste căi de acces pot fi descoperite urme de încălţăminte. • itinerarul parcurs de infractor dupa comiterea faptei. — trebuie căutate. Totodată. Cu prilejul cercetării căilor de acces spre locurile unde se aflau bunurile şi valorile sustrase trebuie să se examineze amănunţit suprafeţele pe unde s-a realizat pătrunderea — acoperiş. precum şi succesiunea acţiunilor întreprinse în câmpul infracţional. fixarea şi ridicarea urmelor şi interpretarea corectă a mecanismului de formare a lor. Descoperirea microurmelor are ca punct de plecare identificarea. ferestre. relevarea. relevate. prin natura sa. in acceptiunea de loc al faptei se include in general: • locul în care s-au aflat bunurile si valorile sustrase. Dată fiind multitudinea modalitatilor de savarsire a infractiunilor de furt si talharie si a diversitatii imprejurarilor in care se comit astfel de fapte. obiecte metalice nichelate ş.1. • locul în care faptuitorii s-au ascuns si au pândit victima. pentru a nu scăpa examinării nici o urmă sau mijloc material de probă. • locurile în care au fost ascunse obiectele corp-delict sau obiectele si valorile provenite din savârsirea infractiunii. piese de mobilă. Pentru aceasta. uşi etc. urme plantare. nu trebuie omis nici un obiect care. • itinerarul parcurs de infractor pentru a ajunge la locul faptei. observarea şi interpretarea modului de operare. obiecte sau părţi din obiectele sustrase. 7 . fixate şi ridicate urme papilare. poate primi şi păstra asemenea urme şi pe care lar fi putut atinge făptuitorul. • locurile în care s-au ascuns infractorii pentru a scapa de urmarire. organele de urmărire penală au posibilitatea să delimiteze suprafaţa de cercetat şi să stabilească metodele concrete de cercetare. organele de urmărire penală trebuie să stabilească locul de unde va începe cercetarea. Pornind de la datele pe care le oferă natura locului faptei. modul în care se va face aceasta. Cercetarea la faţa locului Cercetarea la fata locului se inscrie printre activitatile cărora. activitatea ilicită desfăşurată de infractori. Prin observarea şi interpretarea modului de operare. instrumente folosite pentru efracţie.3.a. De o foarte mare importanţă este determinarea microurmelor care ar putea exista şi a locurilor unde trebuie căutate. li se atribuie o semnificație deosebită în realizarea scopului procesului penal. chiar lucruri aparţinând făptuitorilor — pierdute sau abandonate O atenţie deosebită trebuie acordată descoperirii şi fixării urmelor instrumentelor cu care s-a realizat forţarea. ori. cu tot caracterul lor așa-zis auxiliar.

organele de urmărire penală trebuie să caute instrumentele cu care s-au putut „crea" urmele. obiectele şi fenomenele percepute de infractor în timpul comiterii faptei — instrumentele folosite pentru efracţie.a. menţionăm următoarele: • la faţa locului nu se constată urme. lipsa urmelor mijloacelor de transport atunci când bunurile reclamate ca furate nu puteau fi transportate în alt mod. • lacătul care. potrivit afirmaţiilor. dulapurilor. iar apariţia unor situaţii neprevăzute. o atenţie deosebită trebuie acordată evidenţierii aşa-numitelor „împrejurări negative”. Infractorul trăieşte real riscul. renunţarea la portul mănuşilor. praful de pe pervazul acesteia este intact. neştergerea unor categorii de urme.a. care în mod normal ar trebui să existe după tabloul oferit de câmpul infracţional . cercetarea trebuie să evidenţieze modul de amplasare a acestora. urmele de forţare ale sistemelor de închidere a. cât şi de imperfecţiunea simţurilor.de exemplu. atât de surescitarea nervoasă pe care o trăieşte autorul faptei. cum ar fi: pierderea obiectelor personale în câmpul infracţiunii ori a unor corpuri delicte. apariţia paznicilor. dar în jurul uşii şi pe lacăt nu se găsesc particule metalice provenite din pilire sau tăiere. având în vedere natura. Dintre „împrejurările negative” sau indiciile ce. este stăpânit de teama de a nu fi descoperit.Examinând încăperile în care se aflau bunurile şi valorile sustrase. trăiri şi reacţii care sunt determinate. a lucrătorilor de poliţie ori a unor martori — îl fac să-şi piardă controlul şi să acţioneze precipitat. contextul spaţio-temporal. iar solul trebuia să păstreze desenul antiderapant al anvelopelor. extreme — ex. Din punct de vedere psihologic. caracteristice unei gândiri şi activităţi normale. forma şi mărimea lor ş. • condiţiile existente nu permiteau săvârşirea faptei în împrejurările date. Toate acestea denotă o bulversare a structurilor emoţionale al făptuitorului şi lipsa de. — provoacă acestuia anumite trăiri şi reacţii emoţionale. • deşi se încearcă să se acrediteze ideea că infractorul a pătruns pe fereastră şi tot pe acolo a părăsit locul faptei. autoaccidentarea ş. Indiferent de modalităţile în care s-a săvârşit furtul. pot demonstra înscenarea furtului. • la faţa locului se descoperă urme ce nu pot fi justificate în raport cu natura activităţilor desfăşurate de infractori. eventuali martori etc. lăzilor etc.control asupra comportării obişnuite. • orificiile create prin spargerea uşilor ori dimensiunile geamurilor nu permit nici intrarea făptuitorilor şi nici scoaterea bunurilor despre care se afirmă că au fost sustrase. împreună cu obiectele furate. 8 . • bunurile despre care se susţine că au fost furate nu puteau fi depozitate în locul indicat. Numai în acest mod pot fi explicate „scăpările" sau „gafele". uşilor. urmele periferice ale obiectelor dispărute. Atunci când se constată asemenea „împrejurări negative". asigura încăperea este găsit tăiat.

particule de sol ş. în plus.2. cât şi pentru a transporta produsul 9 . De asemenea. pânză de bomfaier etc. relevarea. de regulă. se impune examinarea amănunţită a corpului acestora şi a ţinutei vestimentare în vederea identificării leziunilor pe care le prezintă — create de victimă în acţiunea sa de a se apăra —. Apropierea celor două momente — al comiterii şi al sancţionării — are repercusiuni atât asupra făptuitorilor. Constatarea infracţiunii flagrante Printre activităţile cu pondere însemnată pe linia prevenirii. dimensiunile.menite să „demonstreze” furtul sesizat — unelte cu care s-a practicat spărtura în zid. în situaţia în care victima a fost pusă în stare de inconştienţă ori în imposibilitatea de a se apăra prin folosirea de substanţe narcotice. recipiente. trebuie căutate urmele specifice agresiunii. Cercetarea la faţa locului în cazul infracţiunii de tâlhărie urmăreşte. —. despicătoare — cu care au fost produse leziunile pe corpul victimei. cum ar fi: microparticule de sol. purtând urmele unor astfel de substanţe. înţepătoare. microfibre textile etc. Dacă victima a rămas la locul faptei. fire textile. obiectelor. în general. de grupuri de infractori ce folosesc mijloace de transport — atât pentru a ajunge în locul unde sunt depozitate bunurile şi valorile. pe de altă parte. identificarea. cleşte. se va examina îmbrăcămintea şi încălţămintea făptuitorilor în vederea descoperirii rupturilor — generate de lupta cu victima. patent. spută. cât şi asupra altor persoane predispuse la săvârşirea furturilor ori a altor genuri de infracţiuni. fire de păr. Practica organelor judiciare demonstrează că furturile. vopsea etc. pe timp de noapte. metal. cârpe etc. corpuri contondente ori instrumentele — tăietoare. fixarea şi ridicarea aceloraşi categorii de urme. Totodată. poziţia iniţială în care a fost găsită etc. urme vegetale. tifon. cu ocazia cercetării la faţa locului se vor căuta ambalaje. 3. Atunci când făptuitorii au fost prinşi la faţa locului. se va proceda la examinarea amănunţită a ţinutei vestimentare şi a încălţămintei.a. instrumentelor ori substanţelor folosite la săvârşirea faptei. de faptul că duce la împiedicarea consumării activităţii ilicite iar. precum şi urme luate de la locul comiterii tâlhăriei. tampoane de vată. urme luate de pe corpul şi hainele victimei — urme de sânge. un rol important îl ocupă constatarea infracţiunii flagrante. precum şi descrierea constatărilor făcute în procesul-verbal nu diferă de activităţile similare ce se desfăşoară cu ocazia cercetării infracţiunii de omor82. Importanţa acestei activităţi este dată. Modul în care se face examinarea victimei şi a garderobei acesteia. lemn. pe de o parte. săvârşite într-o multitudine de modalităţi faptice — se comit. bunurilor şi valorilor obiect al tâlhăriei. respectiv urmele de sânge. prin descoperirea operativă a infracţiunilor comise se realizează tragerea la răspundere penală a făptuitorilor la un moment cât mai apropiat de cel al comiterii faptei. examenul acesteia trebuie să evidenţieze leziunile existente pe corpul ei. forma şi amplasarea lor. noduri şi legături.

• momentul intervenţiei echipei. martorii aculari trebuie să fie identificaţi chiar cu ocazia cercetării la faţa locului. condiţia asigurării succesului. cât şi pentru deplasarea membrilor echipei. oferă date deosebit de preţioase pentru organul de urmărire penală. în aşa fel încât infractorii să fie prinşi având asupra lor bunurile ori valorile furate. acţiunile ce le întreprind pentru a intra în posesia bunurilor şi valorilor etc. izolarea şi percheziţionarea făptuitorilor. anturajul. • alte persoane care participă la constatarea infracţiunii flagrante specialişti. permit descoperirea unor probe şi mijloace materiale de probă utile cauzei şi. în acelaşi timp. substanţe etc. inclusiv a bagajelor şi mijlocului de transport folosit de aceştia.infracţiunii şi a ieşi rapid din zona unde au comis fapta. pe de o. în toate situaţiile. la faţa locului. • dotarea tehnico-materială a echipei. • modul în care se va acţiona — pe diferite variante — în raport cu activităţile desfăşurate de făptuitori. măsurile de precauţie pe care şi le iau. De asemenea. care au primit sau cumpărat anumite bunuri din cele sustrase ori care cunosc despre preocupările infractorilor. datorită faptului că depoziţiile lor nu au suferit nici un fel de alterări — generate de „contribuţia" unor persoane interesate ori estompate de trecerea timpului. pe de altă parte. care au văzut la infractori bunuri provenite din furt sau tâlhărie. felul de viaţă etc. Dacă situaţia permite. modul cum şi-au petrecut timpul în perioada critică. Identificarea şi ascultarea martorilor. • componenţa echipei ce va acţiona — cu sarcini precise pentru fiecare participant. 3. cu care ar putea ataca organele de urmărire penală ori să-şi provoace vătămări. instrumentele ori obiectele de care s-au folosit pentru săvârşirea faptei. Ascultarea părţii vătămate Martorii pot fi identificaţi din rândul persoanelor care au perceput unele episcade ale faptei. impresiilor proaspete din memoria martorilor — aflaţi încă sub impresiile emoţiilor cauzate de evenimentul perceput — iar. ca de exemplu. care au confecţionat acestora diverse chei sau instrumente — folosite ulterior la comiterea infracţiunilor —. Acest fapt se datorează. martori asistenţi. armamentul din dotare.parte. asupra infractorilor ar putea fi găsite arme.bastoane de cauciuc. În raport de datele menţionate şi alte aspecte rezultate din analizarea cauzei se vor stabili următoarele: • locul unde urmează să se acţioneze. câini de serviciu etc. 10 . asigură prevenirea unor evenimente negative. atât pentru efectuarea cercetărilor la faţa locului. Practica judiciară demonstrează că ascultarea acestora. Realizarea elementului surpriză constituie. • traseul ce urmează a fi parcurs de echipă pentru intrarea în dispozitivul stabilit. inclusiv mijloacele de comunicare între cei ce efectuează constatarea şi de imobilizare a infractorilor .

• dacă cei în cauză aveau asupra lor obiecte.existenţa leziunilor pe corpul acesteia. imediat după depunerea plângerii. Aceasta cu atât mai mult cu cât victima ar putea deceda. după caz. porecla ori alte date de identificare. eventual dacă îi cunoaşte numele. ascultarea trebuie să se facă fie cu ocazia cercetării la faţa locului. ascultarea. atmosferice şi'de vizibilitate în care au perceput. chiar neformală. colete. Din declaraţiile persoanei vătămate trebuie să rezulte următoarele: • împrejurările în care a luat cunoştinţă despre săvârşirea furtului ori. se impune ca o necesitate de prim ordin. • acţiunile desfăşurate de făptuitori în acel moment. • modul în care făptuitorii au intrat în posesia bunurilor sau valorilor. marcă. este necesară pentru obţinerea unui minim de date în vederea direcţionării cercetărilor.şi modul cum le transportau.culoare. modul de ambalare sau montare a acestora pe diverse suporturi. cu uşurinţă. inclusiv a cercetării la faţa locului şi elaborării versiunilor. geamantane mărime. fie la un moment cât mai apropiat de cel al comiterii faptei. dacă a discutat cu persoana vătămată şi conţinutul discuţiilor purtate. tip. alte caracteristici individuale . a fost victima tâlhăriei. • distanţa de la locul unde s-au aflat şi locul unde s-a comis fapta sau vreun episod al acesteia. Ascultarea sumară. • acţiunile victimei de a se apăra şi a scăpa de agresori. • condiţiile de timp.a. Şi în cazul persoanei vătămate. • posibilitatea de a recunoaşte pe autorii faptei în situaţia în care i-ar revedea ş. • alte persoane care mai cunosc despre săvârşirea infracţiunii şi împrejurările în care au luat la cunoştinţă despre aceasta — în mod direct sau din surse mediate. eventual număr de înmatriculare etc. prenumele. caracteristicile acestora. lipsind astfel organul de urmărire penală de unele informaţii deosebit de utile pentru cauză. De regulă în cazul acestor infracţiuni persoana vătămată sesizează organele de urmărire penală prin plângere. • bunurile şi valorile ce i-au fost sustrase. • mijlocul de transport folosit de către făptuitori . • starea victimei după comiterea tâlhăriei . zona în care erau dispuse. • semnalmentele făptuitorilor şi ţinuta vestimentară.Cu ocazia ascultării martorilor trebuie să fie lămurite următoarele probleme principale: • locul unde s-au aflat în momentul perceperii celor relatate. • direcţia din care au venit şi direcţia în care s-au deplasat autorii furtului sau tâlhăriei. obiectul sau instrumentul cu care au lovit. culoare. Din acest considerent. cu efort deosebit etc. loviturile aplicate victimei. 11 .

aportul cuceririi ştiinţei este sensibil diminuat dacă cel care instrumentează cauza nu caută şi nu descoperă toate urmele infracţiunii. eventualele urme lăsate pe corpul şi vestimentaţia autorului tâlhăriei. actele medico-legale ce o atestă. eventual. Atunci când se pregăteşte percheziţia nu trebuie să se piardă din vedere nici un detaliu — cunoaşterea făptuitorului în toate componentele laturilor sale psihocom-portamentale. oricât de variate şi moderne tehnici de analiză ar utiliza.a. muniţii. vecinii ş. un mijloc eficace pentru dovedirea vinovăţiei făptuitorilor. precum şi cele care aveau acces în locurile unde se aflau acestea. — de către ştiinţa criminalisticii este un fapt de notorietate. trebuie să se determine scopui percheziţiei. biologie etc. Efectuarea percheziţiei Cu ocazia cercetării furtului şi tâlhăriei efectuarea percheziţiei se constituie într-o activitate de cea mai mare importanţă. contravaloarea bunurilor şi valorilor sustrase. să dispară. nu trebuie omis că la domiciliul sau locul de muncă al făptuitorilor pot fi descoperite şi alte bunuri sau valori ce au făcut obiectul unor furturi comise anterior ori care sunt deţinute contrar dispoziţiilor legale . scopul principal îl constituie descoperirea bunurilor şi valorilor sustrase.• • • • • • modul în care a fost ameninţată. a obiectelor şi instrumentelor — ori armelor.4. şi suma cu care se constituie parte civilă în proces. pentru administrarea probatoriului. decurgând din vătămările pricinuite. chimie. iar în caz că-1 cunoaşte. persoanele care cunoşteau despre existenţa bunurilor şi valorilor sustrase. Este evident că. starea sănătăţii după comiterea tâlhăriei. semnalmentele făptuitorului. trebuie căutate obiectele de îmbrăcăminte şi încălţăminte purtate de făptuitor în momentul săvârşirii infracţiunii şi care au lăsat urme la faţa locului. De asemenea. precum şi pretenţiile civile pe care le are. se poate apela si la aplicarea tehnicilor de vârf din domeniul diferitelor ştiinţe — fizică. — dar. oricât de bine dotat ar fi un laborator criminalistic. posibilitatea de a recunoaşte bunurile de care a fost deposedată prin infracţiune ori pe autorul infracţiunii 3. In literatura de specialitate s-a evidenţiat faptul că. stabilirea locurilor pe unde percheziţionatul ar putea. obţinerea datelor referitoare la amplasarea imobilului. nu are cunoştinţe generale 12 . în mod deosebit. datele de identificare. lovită sau pusă în imposibilitatea de a se apăra de către agresor şi felul în care a încercat să se apere. Dar. in afara activitatilor desfasurate mai sus. De asemenea. substanţelor — utilizate în comiterea furtului sau tâlhăriei.arme. substanţe toxice sau stupefiante etc.

constatarea medicolegală trebuie să răspundă la următoarele întrebări: • dacă victima prezintă sau nu leziuni corporale • natura leziunilor constatate. vor face. Acest ultim aspect se impune lămurit în situaţia în care. rumeguş. după caz. de tăiere. mecanismul lor de formare şi natura obiectului sau instrumentului cu care au fost create • data producerii leziunilor • consecinţele leziunilor provocate asupra integrităţii corporale. nu analizează exact urmele susceptibile de a fi valorificate ştiinţific şi. La dispoziţia specialiştilor vor fi puse urmele descoperite . în urma tâlhăriei. căi de acces. cunoscut fiind că provocarea de vătămări corporale grave ori moartea victimei constituie agravante ale infracţiunii de tâlhărie. nu formulează sau formulează incomplet întrebările la care trebuie să răspundă specialiştii. astfel dacă victima a fost supusă la violenţe fizice. pilitură de fier. papilare. are menirea de a stabili urmările infracţiunii. urme ale instrumentelor folosite. ficnete. praf. folosit la tăiere. fragmente de geam. biologice.de găurire. descoperite pe uşi. tăierea. respectiv numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare ori dacă loviturile aplicate au pus sau nu în pericol viaţa persoanei • data instalării morţii şi mecanismul de producere • dacă. în baza probelor existente se poate concluziona că în cauză este vorba de automutilare în vederea simulării tâlhăriei • raportul de cauzalitate între leziunile existente pe corpul victimei şi rezultatul produs. vitrine. obiectul constatărilor tehnico-ştiinţifice sau a expertizelor: • dactiloscopice • traseologice • fizico-chimice • biocriminalistice. biologice. fire textile . uşi ori prin forţarea uşilor şi a încuietorilor. seifuri. duşumea. Expertiza medico-legală. 13 . cu înrâurire directă asupra încadrării juridice a faptei. dulapuri. a survenit decesul victimei.precum şi microurmele descoperite . fragmente de sticlă.referitoare la examinările ce se fac în laboratoarele criminalistice. rugină. spargerea geamurilor de la ferestre. de rupere. Acelaşi genuri de constatări tehnico-ştiinţifice şi expertize se vor dispune şi în cazul furturilor săvârşite prin demontarea. case de bani. prin folosirea cheilor originale. dispusă asupra victimei tâlhăriei. mai ales. sănătăţii sau vieţii victimei. de rocă sau diamant. In cazul furturilor comise prin efracţie. var etc.particule de metal sau de lemn. In cazul infracţiunilor de tâlhărie se poate apela si la constatările medicolegale. a urmelor de încălţăminte.

Editura Ştiinifică. Constantin Aioaniţoaie. Tactica şi metodologia criminalistică. I. Editura Actami. Emilian Stancu. Bucuresti. 2. Bucureşti. Criminalistică vol. 1973 2.Bibliografie 1. Tratat de metodică criminalistică. Vol. 3. Bucureşti. 1999 Vasile Berchesan. Bogdan. 14 . Editura Carpaţi. 1994 T. Probleme de psihologie judiciară.