2.1.

3 Definirea conceptului depresie Generalit i

Depresia este o tulburare a st rii afective, care duce la apari ia unei tr iri de triste e sau de pierdere a speran ei pentru o perioad îndelungat de timp. Fiind mai serioas decât un simplu episod de triste e, de sup rare sau decât o tr ire temporar de sc dere a energiei, depresia poate avea un impact semnificativ asupra bucuriei de a- i tr i via a, asupra capacit ii de munc , asupra st rii generale de s n tate i asupra persoanelor apropiate.

Depresia se manifest diferit de la o persoan la alta. Unii se simt "d râma i" pentru o perioad lung de timp, în timp ce la alte persoane tr irile de depresie vin via a profesional i s fac fa activit i pleac . În cazul în care o persoan are episoade scurte de depresie u oar , aceasta poate fi capabil s î i continue ilor cotidiene. Totu i, dac persoana în cauz nu urmeaz o form sau alta de tratament pentru depresie, este supus riscului de a deveni din ce în ce mai depresiv sau de a se îmboln vi fizic. În cazurile severe de depresie, persoana respectiv poate ajunge la incapacitatea de a comunica, la incapacitatea de a efectua activit i chiar la suicid. În aceste cazuri, consultul unui specialist ile de rutin i urmarea unui tratament sunt

esen iale. Persoanele cu depresie pot fi refractare la ideea de a c uta ajutor deoarece consider c acest lucru este o dovad de sl biciune personal sau un defect de caracter sau cred c trebuie s fie capabile s ias singure din aceast stare. Ast zi se depresie sever . Cauze Ce anume cauzeaz depresia este un subiect intens studiat în prezent. Exper ii consider c predispozi ia genetic , împreun cu evenimentele de via stresante, afec iuni medicale, administrarea de medicamente sau al i factori, pot determina un dezechilibru al anumitor substan e chimice din creier, denumite neurotransmi apari ia depresiei. tori, ducând la tie c depresia, ca i orice alt afec iune medical , are o baz biologic i de regul eficace chiar i

chimic . Tratamentul depresiei este sigur

i în cazul persoanelor cu

Situa iile care pot declan a un episod de depresie sunt: - unele medicamente, cum ar fi narcoticele folosite pentru îndep rtarea durerii sau steroizii; de obicei simptomele depresive dispar odat ce medicamentul este oprit; - tulbur ri ale secre iei hormonale, cum ar fi un dezechilibru al glandei tiroide sau suprarenale; - dezechilibre chimice, precum dezechilibrele nivelurilor sanguine ale calciului sau nivelurile sc zute ale fierului (anemia); - afec iunile îndelungate (cronice), precum artrita, bolile cardiace sau cancerul; - infec iile, cum ar fi infec iile virale sau infec iile ficatului sau ale creierului; - factorii de stres majori, ca de exemplu moartea unei persoane dragi; - factorii de stres cronici, precum s r cia, dificult proprii sau ale unei persoane apropiate; - vârstnicii care trec de la o via depresie; - presiuni asupra copiilor i adolescen ilor, din partea societ ii sau a celor de aceea i vârst ; : independent la o via în care depind de ceilal i au adeseori ile familiale, probleme medicale grave

- consumul de alcool, de substan e ilegale sau probleme în leg tur cu abuzul de o substan - sindromul premenstrual cronic; - menopauza; - durerea cronic ; - stresul; - oboseala; - na terea recent .

poate fi vorba de o depresie administrarea unui tratament. sentimentul c orice mi care necesit un mare efort. persoana respectiv este diagnosticat cu depresie major . . .Simptome Persoana care are depresie se poate sim i lipsit de speran . Se poate sim i "d râmat " sau descurajat . fie i este nevoie de pierderea interesului. poate fi irascibil sau anxioas sau poate avea un nivel sc zut de energie.triste ea sau lipsa de speran .pierderea interesului sau a pl cerii în efectuarea majorit Alte simptome pot fi: . pentru o perioad mai lung de 2 s pt mâni i dac unul din aceste simptome este fie triste ea. chiar dac sunt prezente mai pu in de cinci simptome. . Totu i. Poate fi dificil de recunoscut c simptomele pot avea leg tur între ele i c persoana respectiv ar putea avea depresie. ii activit ilor din via a de zi cu zi. plânge u or. În cazul în care o persoan prezint cel pu in cinci din aceste simptome. . Cele mai semnificative dou simptome ale depresiei sunt: . .sentiment de nelini te i incapacitatea de a putea sta lini tit sau din contr . .gânduri recurente de moarte sau de suicid. simptomele depresiei pot fi subtile la început. trist sau nu mai poate sim i pl cere în aproape nimic din ceea ce face.pierderea sau luarea în greutate din cauza modific rilor în apetitul alimentar.senza ie de oboseal permanent . Adeseori.cre terea sau diminuarea nevoii de somn.sentimente de vinov ie sau de devalorizare f r un motiv aparent. . De asemenea.

care apar mai frecvent decât pierderea poftei de i stare de tensiune interioar . de obicei generali ti. sexual . Totu i. numit tulburarea distimic (distimia). emo ionale care interfer serios cu via a cotidian pot avea o form de depresie. . mânie. .sensibilitate excesiv la rejec ie (respingere). stare general proast . Numeroase femei pot avea modific ri ale dispozi iei înainte de i emotionale care interfer cu rela iile i ile cotidiene sunt cunoscute sub denumirea de sindrom simptome premenstruale fizice menstrua ie. împreun cu anxietate . Aceste simptome. Alte simptome de depresie pot fi: .dureri de cap i alte dureri cu diferite localiz ri. . femeile care prezint tulburare premenstrual disforic . denumit Mul i medici. inclusiv constipa ie . care apar în mod frecvent în depresie.sentimente de anxietate sau de îngrijorare f r un motiv evident.autoacuzarea sau acuzarea altora pentru starea de depresie.lipsa mi c rii sau a vorbirii timp de ore întregi. Simptome premenstruale fizice interpersonale sau cu responsabilit premenstrual (SPM). .plâns facil. .uneori.probleme digestive. pot fi: .cre terea duratei de somn.mâncatul excesiv mâncare. .pierderea interesului în activitatea sexual sau incapacitatea de a mai avea o via activ . consult persoane care prezint simptome generale care pot fi dificil de atribuit unei depresii. poate fi vorba de o form de depresie pe termen îndelungat. i câ tigul în greutate. i diaree. o senza ie de îngreunare a bra elor sau a picioarelor. mai frecvent decât insomnia: .În cazul în care sunt prezente 2 pân la 4 simptome pe o perioad de cel pu in 2 ani (la copii ± 1 an).

Depresia la vârstnici poate duce la apari ia unei st ri de confuzie sau a uit rii. Persoana cu depresie se i î i poate pierde interesul pentru activitatea sexual . Depresia poate duce la suicid. dar persoanele în vârst care prezint simptome de depresie trebuie s înceap un tratament cât mai curând posibil. ceea ce face ca diagnosticarea i începerea unui tratament s fie mai dificil . sentimentul de pierdere a pl cerii în activit poate izola social de ceilal i ile care alt dat erau pl cute. Semnele prevestitoare ale unei tentative de suicid se modific cu vârsta: .Depresia este o afec iune serioas la persoanele de orice vârst . pentru ca persoana respectiv s poat primi un tratament corespunz tor cât mai devreme posibil. Mecanism fiziopatogenic Depresia poate debuta cu simptome de anxietate (cum ar fi o îngrijorare excesiv ) sau cu simptome precum triste ea sau lipsa de energie. i ale poftei de mâncare. sentimentul de pierdere a speran ei. care îi poate scurta durata de via . pierderea recent a slujbei sau divor ul. modific ri ale somnului . Simptomele depresiei sunt adesea subtile la început. Pot ap rea tulbur ri în capacitatea de concentrare sau de memorare. . de cele i la adolescen i. . sc derea energiei. depresia a fost identificat ca fiind un factor de risc semnificativ de deces la persoanele vârstnice care au afec iuni cardiace. înainte de instalarea complet a depresiei. care dureaz de mai multe zile sau luni. Este deosebit de important recunoa terea din timp a semnelor de avertizare ale depresiei. simptomele depresiei sunt uneori diferite fa ap rute la adul i. Poate fi greu de recunoscut c aceste simptome pot avea leg tura între ele La copii i c ele pot fi datorate unei depresii. De asemenea.semnele prevestitoare ale suicidului la vârstnici pot cuprinde: moartea recent a partenerului de via sau diagnosticarea de curând cu o boal sever .semnele prevestitoare ale suicidului la copii i adolescen i pot fi: preocuparea în leg tur cu moartea sau suicidul sau ruperea recent a unei rela ii.semnele prevestitoare ale suicidului la adul i pot include: abuzul de alcool sau de alt substan .

persoana respectiv trebuie s urmeze imediat un tratament dac sunt prezente idei de autodistrugere. Ea poate debuta brusc (depresie acut ) sau poate dura o perioad îndelungat (depresie cronic ).Evolu ia depresiei variaz de la o persoan la alta. Deoarece. prezint o sc dere a calit ii vie ii i suport costuri medicale mai i acest lucru poate mari. Dac o persoan are un episod de depresie. Persoanele cu depresie au o probabilitate mai mic de a se autoîngriji i de durata lor. Depresia . probabilitatea ca depresia s revin la un anumit moment al vie ii acelei persoane. este mai mare decât la restul oamenilor care nu au avut niciodat depresie. au o capacitate mai sc zut de func ionare. Riscul de apari ie a unui nou episod de depresie cre te cu fiecare episod. tulburarea distimic . este o depresie cronic u oar . Boli asociate Depresia poate contribui la dezvoltarea anumitor afec iuni. De exemplu. În cazul unei depresii severe. depresia cre te riscul de tentativ de suicid. Pot fi prezente simptome u oare sau severe de depresie. Tulbur rile depresive sunt clasificate în func ie de severitatea poate fi u oar . consiliere profesional sau o combina ie a celor dou . în special dac sunt prezente gânduri de sinucidere. acestea necesit un tratament de între inere. moderat sau sever . Tulburarea recurent Adeseori depresia reapare. Majoritatea pesoanelor cu depresie pot fi tratate cu succes cu medicamente. pentru o perioad îndelungat de timp sau pentru o perioad scurt . cum ar fi boala arterelor coronare. Unii oameni pot avea un episod de depresie major care se poate suprapune peste o tulburare distimic (depresie dubl ). sufer mai mult din cauza simptomelor acestor afec iuni. Un procent mic de persoane se simt depresive în marea majoritate a vie ii lor. poate fi necesar o internare într-un spital pentru o perioad scurt de timp. Persoanele depresive care au o afec iune cronic cum ar fi diabetul zaharat sau boala arterelor coronare.

ca de exemplu pierderea unei persoane dragi sau intrarea în omaj (acest lucru este valabil mai ales la vârstnici. . cum ar fi diabetul zaharat. precum boala arterelor coronare. Dac o persoan are o rud de gradul întâi.duce la înr ut irea st rii lor de s n tate.afec iuni cardiace în trecut. cum ar fi tat l sau mama. Al i factori de risc pentru depresie sunt: .un eveniment de via stresant. cum ar fi narcoticele pentru îndep rtarea durerii sau steroizii. cum ar fi în lunile de toamn i de iarn . precum anemia sau afec iunile tiroidiene. Factori de risc Anumi i factori cresc riscul de depresie. . cancerul sau durerea cronic . Dac exist un ciclu de episoade depresive respectiv maniacale. riscul de apari ie a depresiei la persoana respectiv este de pân la trei ori mai mare decât în popula ia general . cu depresie. este o depresie sezonier . . este vorba de o afec iune care poart numele de tulburare bipolar . Uneori.probleme maritale. . .consumul de alcool sau de droguri. În cazul în care simptomele depresive apar numai în anumite anotimpuri din an. care pot avea mul i factori stresan i sociali. . -administrarea unor medicamente ce pot provoca simptome depresive. probabilitatea de a face din nou depresie este mult mai mare. . -o afec iune sever .o interven ie chirurgical recent . continu (cronic ). episoadele de depresie pot fi precedate sau i urmate de perioade de cre tere a energiei (manie). Dac a existat în trecut un episod de depresie.o afec iune sever descoperit recent.anumite condi ii medicale generale. cum ar fi faptul c devin dependen i de al ii pentru a fi îngriji i).

nu se poate ab ine de la a se v t ma pe sine sau pe altcineva.o tulburare anxioas . .un istoric de abuz sexual sau fizic în copil rie. . Factori de risc suplimentari pentru depresie la femei sunt: . . Expectativ vigilent Expectativa vigilent este o perioad de timp în care persoana respectiv curant observ simptomele f r s se administreze un tratament medicamentos. constant sau o anxietate excesiv .o îngrijorare excesiv .aude voci. . cum ar fi faptul c vorbe te despre suicid sau despre v t marea unei alte persoane.a avut sau are o tentativ de suicid sau prezint semne prevestitoare de suicid. i medicul sau un serviciu de interven ie rapid în i . . contraceptivele pot îmbun t dispozi ia).prezint semne de deta are de realitate (psihoz ). . -folosirea de anticoncep ionale orale (la unele femei..un istoric de tulburare disforic premenstrual (sindrom premenstrual sever).na terea recent .o tulburare de alimenta ie. . Consultul de specialitate Este indicat s se cheme imediat o ambulan cazul în care o persoan : .consum alcool în cantitate exagerat sau droguri. .

precum o activitate sc zut a glandei tiroide (hipotiroidism) sau o anemie. se recomand discutarea cu medicul. i de durat cu medicul curant pentru a se putea . De asemenea. care implic un interviu cu un profesionist de s n tate mental (psihiatru). Medicul psihiatru poate pune întreb ri.evaluarea st rii de s n tate mentale.examene de laborator. Este deosebit de important stabilirea unei rela ii terapeutice confortabile trata depresia. unele forme de consiliere profesional (psihoterapie) sau o combinare a acestora.medicul de familie. inclusiv dac au fost sau sunt prezente idei de sinucidere. . sup rare sau melancolie. iritabilitate sau o senza ie de energie intens care a durat 4 zile sau mai mult. inadecvat ). . Totu i. pentru a determina cât de mult este afectat persoana respectiv de starea depresiv pe care o are. Investiga ii Medicul curant va face o anamnez (adic va pune întreb ri în leg tur cu starea general de s n tate) i va efectua o examinare fizic complet . Medici specialisti recomanda i Tratamentul depresiei cuprinde de obicei administrarea de medicamente. Dac a existat vreodat o perioad de veselie anormal (excesiv . poate recomanda i efectuarea unor teste precum: .Expectativa vigilent poate fi adecvat în cazul în care sunt prezente tr iri de triste e.teste verbale sau scrise care pot detecta depresia. Medicul specialist care poate diagnostica Diagnosticul de depresie mai poate fi pus . pentru a se vedea dac simptomele nu sunt cauzate de anumite afec iuni. . dac simptomele nu se amelioreaz dup 2 s pt mâni. medicul trebuie i de: i poate trata depresia este medicul psihiatru.medicul internist.

Poate fi necesar o perioada de 4 pân la 12 s pt mâni pân când medicamentele s î i fac efectul. este important s se discute cu acesta despre orice simptom care s-ar putea datora depresiei. deta are de realitate (psihoz ) sau un consum excesiv de alcool sau de droguri. trebuie ca medicii i medicii de familie s pun întreb ri de rutin legate de depresie. i tipul de . De aceea este foarte important ca persoana cu depresie s colaboreze cu medicul curant pentru a g si împreun cel mai bun tratament. de aceea este foarte important ca simptomele s fie diagnosticate cu precizie. cum ar fi terapia cognitiv-comportamental sau o combinare a celor dou modalit i de tratament. Uneori este nevoie de mai multe încerc ri de a se g si medicamentul psihoterapie care sunt cele mai eficace la persoana respectiv . cu ocazia Tratament ini ial Tratamentul depresiei poate cuprinde administrarea de medicamente antidepresive.informat asupra acestui lucru. Unele tipuri de medicamente antidepresive pot agrava simptomele tulbur rii bipolare. Aproximativ jum tate din totalitatea cazurilor de depresie sunt subdiagnosticate generali ti fiec rui consult efectuat. de i de obicei ele ac ioneaz mai rapid. i subtratate. consiliere terapeutic . Internarea în spital poate fi necesar dac sunt prezente semne prevestitoare ale unui suicid. De aceea. fac parte din tulburarea bipolar . Atunci când este consultat medicul curant. În cazul în care simptomele de debut sunt severe. Consilierea terapeutic (psihoterapia) poate fi suficient în cazul depresiei u oare sau moderate. ca de exemplu gânduri sau planuri de auto-v t mare sau de v t mare a altei persoane. sau episoadele mai u oare hipomaniacale. cel mai probabil tratamentul ini ial va include atât medicamente antidepresive cât i consiliere terapeutic . Episoadele maniacale.

Se consider c acest procedeu poate determina restabilirea echilibrului substan elor chimice cerebrale numite neurotransmi tori (al caror dezechilibru a dus la apari ia depresiei). ECT presupune o stimulare psihotice.somn odihnitor. De asemenea. În cazuri rare. i moral din partea i: a Dac este prezent tratamentului i pentru acea afec iune. i o alt afec iune în afar de depresie. comportament sinuciga electric u oar . care provoac o scurt convulsie. . precum anxietatea .o diet alimentar echilibrat . care nu au r spuns la i de tratament sau care au o depresie sever în care sunt prezente simptome sau incapacitatea de a se hr ni. . este necesar continuarea i de alte tulbur ri ale i tulbur rile anxioase. . Depresia poate fi înso it dispozi iei. aplicat în regiunea tâmplelor. Tratament de între inere Cel pu in jum tate din cei care au un episod depresiv vor prezenta o recuren simptomelor (rec dere).La o femeie care a n scut de curând. De asemenea. psihoz sau simptome maniacale. poate fi extrem de util acordarea de suport social membrilor familiei i a prietenilor. Continuarea tratamentului pe o perioad de la 7 pân la 15 luni dup recuperare va duce la sc derea riscului de rec dere.efectuarea de exerci ii fizice în mod regulat.evitarea consumului de alcool. terapia electroconvulsivant alte modalit (ECT) poate fi op iunea ini ial de tratament pentru persoanele care nu pot lua medicamente antidepresive. tratamentul de între inere mai cuprinde . înv area strategiilor de a face fa depresiei postpartum poate ajuta la dobândirea mai rapid a vindec rii.

Datele ob inute din experien arat c .Tratament în cazul agrav rii bolii În cazul în care depresia se agraveaz . cel mai mare pericol al depresiei este suicidul. Profilaxia De i este posibil ca o persoan s nu poat preveni apari ia unui prim episod de depresie. Aproximativ 15% din persoanele cu depresie mor prin suicid. se poate ad uga un medicament antidepresiv. la o persoan care urmeaz doar consiliere terapeutic . poate fi nevoie de tratament cu medicamente antidepresive pentru tot restul vie ii. Dac depresia se agraveaz în timp ce persoana respectiv este deja sub tratament medicamentos i consiliere terapeutic . Totu i. ECT trebuie s fie continuat cu tratament medicamentos i consiliere. S-a demonstrat c terapia electroconvulsivant (ECT) este o modalitate de tratament eficient pentru depresia sever sau pentru depresia în care alte tratamente nu au avut efect. se poate preveni apari ia unei recuren e (rec dere) sau a unei agrav ri a simptomelor prin: . La persoanele cu depresie recurent . în cazul depresiei severe. se pot încerca alte medicamente în locul celui administrat în prezent sau acestea se pot ad uga la tratamentul ini ial. este esen ial ca persoana respectiv s discute cu medicul pentru a se g si tratamentul eficient. deoarece reapari ia simptomelor este frecvent . ad ugarea de medicamente la consilierea terapeutic este mai eficient decât utilizarea doar a psihoterapiei. Depresia major poate fi un factor de risc în dezvoltarea afec iunilor cardiace precum boala arterelor coronare sau infarctul miocardic. În cazul în care simptomele depresive se accentueaz .

În cazul în care urmeaz un tratament de între inere cu o doz minim eficace de antidepresiv. Totu i.diet alimentar echilibrat . a a cum au fost ele prescrise.continuarea administr rii medica iei pentru cel pu in 7 pân la 15 luni de la ameliorarea simptomelor. triste e sau pierderea interesului sau a pl cerii în majoritatea activit ilor. în special dac episoadele depresive sunt de regul moderate sau severe. adeseori depresia reapare deoarece tratamentul antidepresiv este oprit prea devreme sau nu este luat a a cum a fost prescris de medicul psihiatru.luarea cu regularitate a medicamentelor. atunci când persoana respectiv începe s observe c apar noi simptome de depresie sau c cele prezente se accentueaz . .exerci ii fizice efectuate cu regularitate. . Este dificil s se poat preveni toate rec derile depresiei. . ..c utarea imediat a unui tratament. luarea în continuare a medicamentelor chiar i dup ce persoana respectiv a început s se simt mai bine. De asemenea. trebuie s se asigure c ia toate medicamentele a a cum au fost ele presrise de medicul curant. .continuarea terapiei cognitiv-comportamentale chiar i dup ce tratamentul medicamentos a fost oprit. este important s apeleze la ajutor atunci când observ c apar primele simptome de depresie. . precum ar fi tr irile de lips de speran . Tratament ambulator (la domiciliu) . cercet torii au demonstrat c persoanele care au continuat s fac acest tip de consiliere terapeutic înc 2 ani de zile de la oprirea medicamentelor au avut o rata mai mic de rec dere.men inerea unui program regulat de somn. ajut la prevenirea reapari iei simptomelor depresive. persoana respectiv poate reu i s previn apari ia sau s reduc severitatea unor episoade viitoare.evitarea consumului de alcool sau de droguri. . Este important s nu renun e la edin ele de consiliere.

atunci când este în stare.s mearg la culcare la aceea i or în fiecare sear or în fiecare diminea .s împart sarcinile mari în unele mai mici.s amâne luarea deciziilor majore de via (ca de exemplu schimbarea profesiei. .s fac atât cât poate face.s încerce s î i împ rt izoleze sau s fie secretoas . s încerce s participe la activit alt tip. tratamentul ambulator este de asemenea important.s aib un dormitor întunecos . dupa ce a stabilit mai întâi priorit ile.În timp ce psihoterapia i medicamentele antidepresive sunt cele mai eficiente tratamente pentru depresie. .00. pe care persoana în cauz îi poate face pentru a se ajuta pe sine în timpul unui episod depresiv . s consume mai degrab gust ri mici cantitativ decât por ii mari de mâncare. eluri realiste pentru sine . . i. . în cazul în care pofta de mâncare lipse te. mai important. . mutarea în alt cas . . c s toria sau divor ul) atunci când sunt într-o perioad de depresie. Sunt mai mul i pasi. i ferit de zgomote. s se scoale la aceea i i religioase.s stabileasc i pentru a preveni episoadele viitoare: i s î i asume o parte rezonabil de responsabilitate.s fac cu regularitate exerci ii fizice. .s nu fac exerci ii fizice dup ora 17.chiar dac nu se simte motivat . de obicei este mai bine decât s se . sociale sau de easc sentimentele cu cineva.s aib un somn corespunz tor. . pe care s le efectueze treptat.s îi lase pe cei din familie sau pe prieteni s o ajute.s aib o alimenta ie echilibrat . . Dac sunt prezente tulbur ri ale somnului se recomand : .

. c i s î i spun c depresia nu este din .s evite folosirea de medicamente pentru somn neprescrise de medic. timp Cei din jur sunt sf tui i s evite oferirea de sfaturi. profesionale sau Ca i alte afec iuni. Op iuni de medicamente . este recomandat s contacteze imediat medicul persoanei respective. semne de deta are de realitate (psihoz ) sau consumul de alcool în exces sau de droguri. colare/academice cu dificultate. este dificil s în eleag i de descurajat se poate sim i cineva cu aceasta afec iune. este indicat ca cei din jur s sune la ambulan sau la alte servicii de interven ie rapid . Este important pentru o persoan cu depresie ca cei din jurul ei s aib o atitudine suportiv i încurajatoare. Totu i. Pentru cei care nu au avut niciodat depresie. optimist . i r bdare. s î i aminteasc cauza ei i c nu poate fi dep it doar cu propria voin depresiei. s evite consumul de alcool (deoarece acestea pot provoca un somn neodihnitor medicamentele antidepresive). . depresia necesit tratament. .00. Modalit i de ajutorare a unei persoane cu depresie i s î i spun . familiale. c tratamentul este necesar în cazul i pot interac iona cu i c dispozi ia se va ameliora treptat.s evite consumul de b uturi cofeinizate dup ora 17. cum ar fi faptul c vorbe te despre suicid sau despre v t marea cuiva.s încerce s aib mereu o atitudine pozitiv . . la fel ca în orice alt afec iune. cât de lipsit de speran Este important de reamintit c depresia este la fel de dezabilitant ca orice alt afec iune major i c din cauza ei persoana respectiv î i îndepline te obliga iile sociale.s aib r bdare cu propria persoan . în cazul în care observ prezen a de semne prevestitoare de suicid. s î i aminteasc este nevoie de timp pân va începe s se simt mai bine pu in câte pu in. Dac se pare c persoana cu depresie este în pericol iminent. dar e bine s încurajeze persoana respectiv s caute tratament i s îl continue.

este important ca medicamentele s fie luate a a cum sunt prescrise de medicul curant. difer efectele secundare ale medicamentelor. este important ca acest lucru s fie facut treptat. prin sc derea dozei în mai multe etape. Atunci când se administreaz un tratament antidepresiv. Zoloft. Medicamentele influen eaza substratul chimic al creierului în diferite moduri. depresia este subdiagnosticat simptomele depresive. pentru a g si cel mai bun tratament pentru fiecare persoan în parte. poate fi eficace o asociere între un antidepresiv cum ar fi un stabilizator al dispozi iei sau un anxiolitic. Efectele secundare se pot diminua pe m sur ce organismul se acomodeaz cu i un tip diferit de medica ie. i subtratat . De aceea trebuie ca oprirea sau schimbarea medica iei s se discute cu medicul psihiatru. de aceea se pot încerca mai multe medicamente diferite sau o asociere a acestora. În unele cazuri. precum Prozac. Oprirea brusc a antidepresivelor poate duce la apari ia simptomelor de sevraj. dar la unii depresia poate fi mai dificil de tratat. Seroxat sau Cipralex. La majoritatea oamenilor se g se te relativ repede medicamentul eficient. Majoritatea persoanelor cu depresie au nevoie de medicamente antidepresive. SSRI). pân ca medicamentul s aib eficacitate maxim . poate fi necesar o asociere de antidepresive. Este bine de re inut c poate fi nevoie de o perioad de timp de 4 pân la 12 s pt mâni de tratament. de i ac iunea poate ap rea mai repede. Fevarin. Dac persoana respectiv decide s întrerup administrarea tratamentului. Uneori. se pot încerca altele înainte de a se abandona. medicamentele.inhibitorii selectivi ai recapt rii serotoninei (ISRS. Dac un medicament anume nu are efect.Adeseori. totu i. Medicamentele antidepresive sunt: . Nu s-a demonstrat c un medicament ar fi mai eficient decât altul. . Pot trece mai multe s pt mâni pân s se observe o ameliorare a simptomelor. Antidepresivele pot ameliora sau pot îndep rta Sunt disponibile câteva op iuni de medicamente. de-a lungul unei perioade de timp de câteva s pt mâni. Persoana în cauz poate decide împreun cu medicul curant ce medicament este cel mai potrivit pentru sine.

Efecte secundare Adeseori. de i de multe ori se poate observa apari ia unui beneficiu în 2 pân la 3 s pt mâni. decât cu excep ia cazurilor în care apar dureri în piept. constipa ia trebuie s opreasc administrarea medicamentului f r s se consulte cu medicul curant. În tot acest timp. dar sunt sup r toare. Ele trebuie oprite treptat. Persoana respectiv nu (cum ar fi uscarea gurii. respira ii superficiale. În cazul în care efectele secundare sunt mai pu in severe. în special la persoanele vârstnice.inhibitori ai monoaminoxidazei (IMAO). este nevoie de administrarea antidepresivelor pentru o perioad de timp de 4 pân la 12 s pt mâni pân ca acestea s înceap s îndep rteze complet simptomele depresive.. În cazul în care anumite antidepresive sunt întrerupte brusc. Poate fi nevoie ca medicamentele antidepresive s fie administrate în doze mici la început. prin sc derea dozei în cursul unei perioade mai lungi de timp. Multe din acestea sunt temporare i dispar în timp ce se continu administrarea tratamentului. atent . Efectin sau Remeron. pot ap rea efecte negative sau pot reapare simptomele depresive. i tetraciclice. pot ap rea îns efectele secundare ale medicamentelor. apoi s se creasc gradat. care urmeaz un tratament cu o monitorizare i de contracarare a anumite medicamente pentru alte afec iuni (nelegate de depresie) necesit cauza administr rii mai multor medicamente diferite în acela i timp. . îns altele i efectele sexuale) pot persista. Anafranil (clomipramina) sau .antidepresive atipice. Se recomand contactarea imediat a medicului psihiatru în cazul în care apare oricare din aceste efecte secundare severe. Unii oameni au o probabilitate mai mare de a dezvolta efecte adverse d un toare din . tulbur ri în degluti ie (înghi ire) sau tumefierea buzelor. precum Amitriptilina.antidepresive triciclice Ludiomil (Maprotilina). Exist numeroase modalit efectelor secundare ale medica iei atunci când acestea sunt deranjante. i mai ales cele vârstnice. Unele persoane cu depresie. este indicat discutarea acestui lucru cu medicul psihiatru curant pentru a se vedea dac trebuie continuat tratamentul cu acel medicament sau acesta trebuie înlocuit cu altul. urticarie. precum Wellbutrin.

Alte tratamente Consilierea terapeutic vindec ri mai rapide este o parte important irea calit ii vie ii. sociale si familiale (2). fapt cu atat mai grav cu cat sunt studii . speranta de viata este in crestere. cu toate acestea fiind frecvent nediagnosticata si netratata.terapia cognitiv-comportamental . Terapii complementare cum ar fi terapia prin masaj. Depresia varstnicilor nu difera semnificativ de depresia aparuta in alte etape ale vietii. In intreaga lume. persoanei respective depresiei. acest tip de consiliere terapeutic se poate face individual sau în grupuri de terapie ce cuprind persoane cu probleme asem n toare.terapia familial . s fac fa în tratamentul depresiei. Perioada de batranete aduce schimbari importante in modul in care individul se percepe pe sine si lumea din jur. care pune accent pe rela iile sociale asociate cu acestea. Tipurile de psihoterapie cele mai folosite sunt: . Din perspectiva psihiatrica. un tip de psihoterapie care înva via mai s n toas prin modificarea anumitor modalit o persoan cum s aib o i de a gândi sau de a se comporta. pot de asemenea s ajute la ob inerea unei i la îmbun t Terapia de familie poate fi de ajutor. schimbari ce apar pe intregul palier existential.terapia interpersonal . aproximativ 10% din populatia generala avand peste 65 de ani (1). . un tip de consiliere în care este implicat întreaga familie. i interpersonale i pe problemele . i celor din jur. de la regresia si fragilizarea biologica pana la cele ce privesc interactiunile profesionale.terapia de tip problem-solving. Psihoterapia este o parte important a tratamentului depresiei. . aceasta inseamna cresterea implicita a patologiei neurodegenerative si totodata a tulburarilor afective. care pune accent pe problemele actuale cu care se confrunt persoana respectiv i ajutarea ei în g sirea de solu ii la aceste probleme.

Mitul conform caruia tristetea este un dat al batranetei si respectiv ca tulburarea depresiva nu poate fi diferentiata de imbatranirea normala este fals. si chiar si atunci cand domina tabloul clinic trebuie suspectata si investigata o depresie subiacenta. tulburari de somn. Fenomenologia depresiva cuprinde o serie de manifestari. Alte fenomene aflate in stransa corelatie cu depresia. lipsa de energie. simptomele tulburarii depresive au tendinta de a persista si interfera semnificativ cu functionalitatea individuala.care arata ca intr-un numar important de cazuri de sinucidere a persoanelor in varsta (pana la 70%) a existat adresabilitate la medicul generalist in perioada ce a precedat gestul autolitic (3). Nu sunt inca suficiente date pentru a valida un subtip specific al depresiei la varsta inaintata. care pot masca simptomatologia hipertimic negativa. comune la orice varsta: dispozitia depresiva sustinuta timp de minim 2 saptamani. doliul. indecizie. Cu toate acestea sunt studii ce identifica o forma distincta a tulburarii depresive geriatrice. existand o corelatie semnificativa intre dispozatia depresiva si aceste tulburari de memorie subiective. modificari ale apetitului si secundar ale greutatii corporale. disfunctie cognitiva si boli somatice asociate (1). sunt: apatia si lipsa motivatiei. caracterizata mai putin prin dispozitie negativa si ideatie depresiva decat prin deficit motivational. fara o concordanta generala cu rezultatele evaluarilor obiective. diminuarea evidenta a capacitatii de concentrare. Exista o serie de factori care pot modifica tabloul general al tulburarii depresive diagnosticate la varste inaintate. ganduri recurente de moarte. disfunctiile cognitive. Dificultatile subiective mnezice sunt de asemenea deseori acuzate. dementa. scaderea increderii si stimei de sine. Spre deosebire de traumele si experientele normale emotionale cum sunt tristetea. Anxietatea acompaniaza frecvent depresia geriatrica. fatigabilitate. pierderea sau modificari trecatoare ale dispozitiei. . dificultati de concentrare. schimbari privind activitatea psihomotorie. retard psihomotor. scaderea interesului sau placerii in activitatile obisnuite. spre deosebire de preocuparile legate de sanatatea fizica si acuzele hipocondriace foarte frecvent raportate de catre acestea. Astfel. mai ales in perioada batranetii timpurii (65 -75 ani). persoanele varstnice depresive acuza mult mai rar sentimente de tristete. sentimente de vinovatie excesiva.

pot sa apara in depresie la orice varsta. probabil mai ales prin hipoperfuzia cerebrala secundara. cum este atrofia cerebrala moderata. dar care nu este suficient demonstrat inca. distimia. Din punct de vedere etiologic. si se asociaza cu reducerea activitatii fizice. DSM IV) (4. Un rol important il joaca starea civila. disfunctie si retragere sociala. noradrenalina) si a metabolitilor acestora.O clasificare practica a depresiei la varstnici imparte entitatea in doua mari categorii : depresia majora si depresia non majora (1). mediu sau sever). Se pare ca in ceea ce priveste depresia majora cu debut tardiv s-au evidentiat leziuni la nivelul substantei albe profunde si leziuni subcorticale la nivelul substantei gri. fumatul. nemultumirea si insatisfactia vietii. cum sunt sanatatea precara. In plus. femeile sunt mai predispuse la depresie. In ceea ce priveste sexul. asociatiile raportate explicandu-se prin cresterea problemelor generale de sanatate. izolarea.5). fapt explicat partial de expunerea ridicata la alti factori de risc ai depresiei (6). depresia fiind mai frecventa la persoanele singure. mai ales in cazul in care debutul bolii este tardiv. Relatia intre factorii vasculari si depresie a fost stabilita de numeroase studii. Procesul normal de iîmbatranire se asociaza cu scaderea concentratiilor neurotransmitatorilor (serotonina. mortalitate ridicata. iar depresia non majora: depresia minora. Huntington) incidenta depresiei este ridicata (1). tulburarea mixta anxioasa si depresiva. Depresia majora include: episodul depresiv (usor. fapt care ar putea favoriza instalarea fenomenelor depresive. De altfel se stie ca in bolile care afecteaza circuitele subcortico-frontale (Parkinson. (ICD. acesta fiind de fapt adevaratul factor de risc (1). Susceptibilitatea genetica are un rol substantial redus in etiologia depresiei geriatrice. ceea ce nu se modifica cu inaintarea in varsta. vaduve sau divortate. la varstnici. Hipertensiunea. dopamina. imbatranirea per se nu reprezinta factor de risc pentru depresia majora. si hipotensiunea reprezinta factor de risc pentru tulburarea depresiva. tulburarea depresiva majora si tulburarea depresiva recurenta. Modificari de structura cerebrala. tulburarea de adaptare cu dispozitie depresiva. exista o balanta intre factorii de risc si factorii de protectie in dezvoltarea depresiei. Ambele categorii presupun riscuri similare. dezechilibrele lipidelor serice. In mod cert insa. consumul de alcool se coreleaza pozitiv cu depresia. .

In ceea ce priveste sfera psihica. institutionalizarea. de cele mai multe ori. severitatea deteriorarilor psiho-cognitive si existenta unor simptome comune celor doua patologii fac dificila diagnosticarea tulburarii depresive(1). insuficienta cardiaca. Comorbiditatea depresie. tulburarea obsesiv ±compulsiva. deficitele senzoriale. anxietatea. care apar frecvent in perioada aceasta: pierderea partenerului (doliu). modalitatile de terapie sunt reprezentate în principal de psihoterapie si de tratamentul farmacologic.comportamentala si terapia interpersonala. mai ales terapia cognitiv. scaderea mobilitatii. prin ea insasi dar si prin riscul pe care il reprezinta pentru o serie de conditii medicale. izolarea sociala. crizele financiare majore. dificultati financiare si maritale.8). Astfel. s-au dovedit a fi eficiente. financiar.dementa se intalneste frecvent in practica psihiatrica. afecteaza negativ prognosticul infarctului de miocard ssi accelereaza declinul general al starii psihice (7. Psihoterapiile pe termen scurt. Factorii externi de stres cronic concura la instalarea si mentinerea depresiei. intre acestia enumerandu-se: declinul starii de sanatate. in general existand un raport direct proportional intre severitatea acestora si intensitatea fenomenologiei depresive. In multe cazuri. ingrijirea altor persoane cu boli cronice. imbolnavirea persoanelor apropiate. panica ce apar pentru prima data la varsta inaintata ascund de fapt simptomele unei depresii. afectiuni somatice acute.neoplazii (probabil prin intermediul afectarii sistemului imunitar). social. Un alt aspect semnificativ il reprezinta capacitatea de adaptare la evenimentele negative de viata. dar. cu: asigurarea echilibrului si suportului familial. depresia este un factor de risc independent pentru accidentele vasculare. depresia este mascata (si de aici subdiagnosticata) de alta patologie psihiatrica care poate domina tabloul clinic.Dizabilitatile si handicapurile generate de alte conditii medicale cresc suplimentar susceptibilitatea pentru depresie. chiar si ca . probleme majore ce afecteaza membrii familiei. dificultatile de relationare sociale si familiale. Importanta diagnosticarii si tratarii depresiei geriatrice deriva din impactul acestei boli. diagnosticarea si tratarea corespunzatoare a afectiunilor asociate. Managementul ideal al depresiei geriatrice include interventii pe toate segmentele si aspectele deficitare ale pacientului. declinul functiilor cognitive. dependenta de alte persoane. Astfel.

monoterapie. Beneficiul maxim se obtine prin combinarea psihoterapiei cu administrarea medicatiei antidepresive. atat pentru efectul terapeutic cat si pentru efectele potentiale secundare reduse ca frecventa si severitate (8). obtinandu-se efecte pozitive in pana la 80% din cazuri. Dintre clasele de antidepresive. este preferata cea a inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful