Titus Brustur

TEZE DE DOCTORAT ÎN GEOLOGIE ŞI GEOFIZICĂ 1905 - 2010
CONTRIBUŢII ROMÂNEŞTI ŞI STRĂINE LA CUNOAŞTEREA GEOLOGIEI ROMÂNIEI

București, 2011

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU GEOLOGIE ŞI GEOECOLOGIE MARINĂ – GeoEcoMar NATIONAL INSTITUTE OF MARINE GEOLOGY AND GEOECOLOGY Str. Dimitrie Onciul 23-25, 024053, P.O.Box 34-51, București, România Tel./Fax: (+4) 021 252 25 94

Editori șefi: Prof. dr. Nicolae PANIN, Membru corespondent al Academiei Române, GeoEcoMar, România Prof. dr. Marian-Traian GOMOIU, Membru corespondent al Academiei Române, GeoEcoMar, România Dr. Dan C. JIPA, GeoEcoMar, Romania Editori: Prof. dr. H.K. WONG, Hamburg, Germania Dr. Jean-Marie MARTIN, Varese, Italia Dr. Gilles LERICOLAIS, Brest, Franța Dr. Franco MARABINI, Bologna, Italia Dr. Georg UMGIESSER, Venice, Italia Dr. Andrew PETTER, Minnesota, SUA Dr. Claudia STRECHIE, Peachtree City, SUA Dr. Cornel OLARIU, Austin, SUA Dr. ing. Gheorghe OAIE, București, România Dr. Adrian STĂNICĂ, București, România Dr. Silviu RĂDAN, București, România Dr. Sorin-Corneliu RĂDAN, București, România Dr. Constantin Ştefan SAVA, București, România Dr. Dan SECRIERU, Constanța, România Dr. Titus BRUSTUR, București, România Mulțumiri speciale Domnului Dr. Sorin-Corneliu RĂDAN pentru contribuția critică la editarea volumului Coperta: Formaţiunea de Vineţişu, Paltin, Vatra Moldoviţei (Bucovina). Foto © 2009 T. Brustur Diector editorial: Cristina POENARU Tehnoredactare: Carmen BIRIŞ office@perfectpixel.ro Tel.: (+4) 0727 844 737 Tipar www.smartprint.ro Contact: Matei FOTIADE print@smartprint.ro Str. Jean Texier 17, 011901, București, România Tel: (+4) 021 233 43 63; (+4) 021 233 43 53; (+4) 0722 217 170 Fax: (+4) 021 233 43 53

Mulțumiri S.C. PROEXTRA S.R.L. pentru sponsorizarea tehnoredactării
© 2011 GEOECOMAR All rights reserved Geo-Eco-Marina figurează în Index Copernicus Articolele din Geo-Eco-Marina apar selectiv în CAB Abstracts and Environmental Impact databases Articolele din Geo-Eco-Marina pot fi citite gratuit (textul complet) și pe website DOAJ: http://www.doaj.org/ Vă rugăm să trimiteți toată corespondența - articolele și cererile pentru exemplarele gratuite pe adresa: cristina.poenaru@geoecomar.ro Adresa: Str. Dimitrie Onciul 23-25, 024053, P.O.Box 34-51, București, România Tel./Fax: (+4) 021 252 25 94; Tel: (+4) 021 252 55 12 Tipărit în 300 de exemplare August 2011 (se distribuie gratuit)

...............................89 Bibliografie selectivă ......................................................................................................................................................................................95 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr..................................................................................................................................................................................................... 7 Argument .......................13 Date statistice .......................................................................................................... 2 3 ..................................................................73 Index tematic ........................11 Lista tezelor de doctorat (1905 – 2010) .................................................................................63 Teze de doctorat de autori români privind teritorii străine ................................................................................................................................................................................................... 5 Abrevieri ....................................................... 9 Teze anterioare secolului XX (1889 – 1900) ...................................................................Cuprins Cuvânt înainte ...........................................................................................................................77 Index geografic .............................................................................................................

.

Dr. inclusiv Platforma Continentală a părţii vestice a Mării Negre. dar trebuie remarcat faptul că. Această contribuţie ne permite să apreciem. eminent geolog. comunitatea geoștiinţelor din România reprezintă un element important pentru zestrea intelectuală a ţării. Foarte interesant este studiul statistic-evolutiv al elaborării tezelor de doctorat. 2 5 . Prof. este lăudabilă și pozitivă. care coincid cu dezvoltarea a două generaţii de cercetători în domeniile geologiei și geofizicii. Titus Brustur. în intervalul de timp care cuprinde secolul XX și primul deceniu al secolului XXI. dezvoltarea cunoașterii alcătuirii geologice și a structurii scoarţei terestre în spaţiul Carpatic și a Forlandului. Dar. nu puţine teze de doctorat ale autorilor români au fost susţinute în universităţi străine. și că autori străini au susţinut teze de doctorat privind teritoriul românesc. valoarea intrinsecă a tezelor de doctorat este inegală. de a face investigaţie informatică și statistică privind evoluţia tezelor de doctorat din domeniul geologiei și geofizicii. Acad. Mircea Săndulescu GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. în interiorul Ştiinţelor Pământului. Se remarcă faptul că. fără a uita interesul unor cercetători străini pentru problemele alcătuirii și evoluţiei teritoriului românesc.Cuvânt înainte Iniţiativa Domnului Dr. Desigur. de-a lungul timpului. Se desprind două perioade de vârf.

.

Ştefănescu” al Academiei Române IPB IPGP Institutul Politehnic București Institutul de Petrol și Gaze Ploiești (Universitatea Petrol-Gaze Ploiești) TMHNGA Travaux du Muséum d’Histoire Naturelle “Grigore Antipa“ UTCB Universitatea Tehnică de Construcţii București 7 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Geologice și Geografice „Stejarul” Pângăraţi MIGG MIGR Memoriile Institutului de Geologie și Geofizică Memoriile Institutului Geologic al României MJKUGA Mitteilungen aus dem Jahrbuche der königlich ungarischen geologischen Anstalt. Institutul Geologic IGSSSAR Institutul de Geodinamică “Sabba S. 2 .abrevieri ACG AICCFR AIG AIGG AIGR ASUI AUI BGBC BGP BS BSS Anuarul Comitetului Geologic Anuarul Institutului de Cercetări al Căilor Ferate Române Anuarul Institutului Geologic Anuarul Institutului de Geologie și Geofizică Anuarul Institutului de Geologie al României Analele Ştiinţifice ale Universităţii din Iași Analele Universităţii Iași Buletinul Grădinii Botanice din Cluj Biblioteca de Geologie și Paleontologie Buletinul Ştiinţific Buletinul Societăţii de Ştiinţe IPGG ISER IPT Institutul de Petrol. Budapest MMGSSNM Mitteilungen aus der mineralogisch-geologischen Sammlung des siebenbürgischen National-Museums. Petrolului și Geologiei Teză de masterat Miscellanea Speologica Romaniae BSSBAGG Buletin Ştiinţific – Secţiile Biologie-Agricole. Cluj (=Muzeumi Füzetek) MMPG MS MSR Ministerul Minelor. Geologie-Geografie ale Academiei RPR ICGM IF IFA IGG IGR Institutul de Cercetări Geologice Moscova Institutul de Fizică al Academiei RPR Institutul de Fizică Atomică Institutul de Geologie și Geofizică Institutul Geologic al României RMGMUC Revista Muzeului Geologic-Mineralogic al Universtăţii din Cluj RTD Rezumatul tezei de doctorat RTD(pdf) Rezumatul tezei de doctorat (format electronic) RTDH STE Rezumatul tezei de doctor habilitat Studii tehnico-economice. Gaze și Geologie Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” Institutul Politehnic Timișoara LSCBGGS Lucrările Staţiunii de Cercetări Biologice.

.

pe cât posibil exhaustivă. era monografia „Das Kristalline Massiv von Rodna (Ostkarpathen)”. 2 9 . existente în arhivele universităţilor și în Biblioteca Naţională a României sau disponibile pe Internet1. la Universitatea din Cernăuţi (v. situate în marile unităţi structurale ale României. p. ocazie cu care s-au adus importante precizări de ordin litostratigrafic.164-286.” Ion Simionescu.G. În realitate. 267-268. H. Satco E. la sud de Bratislava (Dr. în vederea explorării. Netolitzky.Sbiera”. Krautner și-a susţinut teza „Die geologischen Verhaltnisse der Heinburger Berge” la Universitatea din Viena. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. aparţinând cercetătorilor români și străini. 2004. biostratigrafic și structural. intitulată „Contribuţii la cunoaşterea cerealelor cultivate în regiunea montană a Ţinutului Sucevei şi istoricul ei”. I. regionale și de sinteză. În cadrul acestui imens efort. publicată în AIGR. 2000). precum și a rezumatelor tezelor de doctorat [RTD și RDT(pdf )]. absolvenţi ai universităţilor din București. la diferite scări. susţinută în anul 1940. pentru mulţi geologi români. se detașează numeroasele teze de doctorat. O chestiune nelămurită privește teza geologului și paleobotanistului bucovinean Liviu Coroamă (1910 -?). p. lucrări regionale care privesc teritorii întinse. Iași și Cluj-Napoca sau ai altor prestigioase instituţii de învăţământ superior sau de cercetare 1 Cu ocazia documentării. precum și a numeroaselor studii locale. – Enciclopedia Bucovinei. Imensul bagaj de date astfel obţinut a stat la baza întocmirii hărţilor geologice și tectonice ale ţării.arGuMent Motto: “Nu există activitate omenească. Ed. XIX. 29 febr. a fost lămurită și problema tezei de doctorat a lui Theodor Kräutner (1899 -1945) care. a tezelor de doctorat în geologie și geofizică referitoare la teritoriul naţional. Th. necesare pentru explicarea genezei acumulărilor de substanţe minerale utile (solide. 1906 Cerinţele tot mai mari de materii prime minerale au impulsionat cercetarea detaliată a diferitelor regiuni ale ţării. cu precizarea titlului și a referinţelor bibliografice (cazul lucrărilor publicate). sub conducerea lui Fr. G. Kräutner. întocmite după anul 1901. în care să nu se arunce din vreme în vreme câte o ochire îndărăt. Consacrată unui interval de timp de peste un secol de cunoaștere geologică și geofizică a teritoriului naţional prin teze de doctorat. online. lista cuprinde peste 800 de titluri – multe dintre acestea nepublicate – având drept autori geologi și geofizicieni români și străini. Lucrarea tratează geologia terminaţiei sudice a Carpaţilor Mici pe teritoriul Austriei. vol. în anul 1923. multe dintre ele. spre a şti cât s-a făcut în vederea progresului de mai târziu. fluide și gazoase) și pentru fundamentarea și orientarea lucrărilor miniere și de foraj. 1938. com. exploatării și valorificării acestora. În volumul de faţă se realizează o trecere în revistă. Iași-Suceava). Princeps-Biblioteca Bucovinei „I. dar și lucrări care se referă la zăcăminte minerale și puncte fosilifere.

760). care a beneficiat de sprijinul permanent și atent al doamnei Cristina Poenaru. Bogdan Popescu. Hann Horst Peter. dr. Simon Pauliuc. Gaze și Geologie . O teză de MS a unui autor american reprezintă o valoroasă contribuţie la cunoaşterea crustaceelor decapode din olistolitele tithonice de la Purcăreni (708) prof. acad. Rezultat al unor investigaţii asidue. dr. Silviu Rădan. 19. Consiliului Ştiinţific și conducerii GeoEcoMar din București întreaga mea recunoștință pentru interesul și sprijinul necondiţionat arătate permanent pentru apariţia acestei lucrări. pentru recomandările călduroase fără de care nu s-ar fi putut finanţa tipărirea lucrării.Titus Brustur aplicată (de exemplu. Cornel Olariu (SUA). Răzvan Damian (Universitatea din Bucureşti). iar indexul tematic și indexul geografic de la sfârșitul lucrării constituie un instrument util în găsirea rapidă a titlurilor și subiectelor. dr. dr. Constantin Grasu. 582. acad. Colegilor din ţară – CS Lucian Stanciu. Cuza” din Iaşi). dr. I. conf.  Haino Uwe Kasper (Germania). 815) şi chimişti (250. Dan Grinea (Universitatea “Al. Radu Dimitrescu. director editorial al revistei Geo-Eco-Marina. fizicieni (9. lucrarea este binevenită. dr. Mihai Brânzilă. dr. dar cu impact semnificativ în geoştiinţe (botanişti – 73. Árpád Szabó (Institutul de Tehnologie Izotopică şi Moleculară din Cluj-Napoca). 2 . dr. geografi (71. 234. prof. Bucur. Ioan Mârza. 600. Ioan I. Eugen Grădinaru. susţinute sau publicate la cele trei universităţi și la fostul IPGG. 311. Corneliu Dinu. prof. prof. 1 În listă am adăugat şi unele teze de doctorat elaborate de specialişti din alte domenii. de-a lungul mai multor ani. Theodor Neagu (Academia Română). prof. prof. Rodica Macaleţ (Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor). 500. dr. * * * Dificultăţile cu care ne-am confruntat în activitatea de informare și de sistematizare a acestor date nu ar fi fost depășite. precum și la diferite centre/institute de cercetare. 274. dr. Viorel Erhan. prof.IPGG. deoarece: a) prezintă o listă aproape exhaustivă a tezelor de doctorat din cele două domenii. Mircea Săndulescu. mulţumiri pentru promptitudinea ajutorului si semnalarea mai multor titluri de teze. precum și celor din străinatate – dr. 10 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Un scurt capitol de date statistice permite cititorului observarea dinamicii elaborării tezelor de doctorat. 626).  Micu Mihai Codru (Zeta Petroleum LTD). Răzvan Givulescu. membru corespondent al Academiei Române (Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca) și dr. dacă nu am fi beneficiat. Institutul Geologic al României. fostul Institut de Petrol. Mircea Mureșan (Institutul Geologic al României).)1. ingineri constructori (7). biologi (648. Marian Palcu (SC Geo Aqua Consult SRL). b) oferă cadrelor universitare și/sau cercetătorilor știinţifici conducători de doctorate o imagine clară asupra tematicii abordate de-a lungul unui secol. prof. membru corespondent al Academiei Române. de sprijinul și ajutorul substanţial al unor personalităţi cărora le adresez întreaga gratitudine: acad. 641. 776. 132. prof. Teodosia Mânecan și dr. derulate de-a lungul mai multor ani. Mulţumiri alese Domnilor prof.  Hans Georg Kräutner. SC „Prospecţiuni” SA etc. Dragomir Romanescu. dr. Ştefan Nicolescu (Suedia). Emanoil Ştiucă (Institutul de Speologie „Emil Racoviţă”). și dr. SorinCorneliu Rădan. Nicolae Panin. prof. membru de onoare al Academiei Române. din Institutul Naţional de Geologie și Geoecologie Marină (GeoEcoMar). 770). dr. 783). 681.

69 p. Thèse no 658.-A. 133 p. Bayerischen Ludwig Maximilians Universität zu München1. Athanasiu Sava (1899)f Geologische Studien in den nordmoldauischen Karpathen. Paris. Imprimeurs-libraires du Bireau des longitudes de l’École Polytechnique.. Wien. der K. Ed. Paris. 1 Primul docent universitar în mineralogie din Romania. Jahrb.. R. Contribution a l’étude stratigraphique. XLIX. 2 11 . XLVIII. 178 p.-A. Şaabner Tuduri Alexandru (1889) Studiu asupra apelor minerale din judeţul Neamţu. Jahrb.. Carré et Naud. d. Univ. Gauthier-Villars et fils. II. R. 2 geologischen Karten und 25 Textbildungen).. Lille.k. Paris. k. Anastasiu Victor (1898)c Contribution à l’étude géologique de la Dobrogea. harta Dobrogei 1: 800 000. 429-492. Inaugural-Dissertation zur Erlangung der Doktorwürde an der Hohen Philosophischen Facultät. 9-51.k.1900 Buţureanu Vasile (1889)a Recherches sur les sélénites.. Munteanu-Murgoci Gheorghe (1900)g Über die Einschlüsse von Granat-Vesuvianfels in dem Serpentin des Parîngu-Masiv’s – Rumäniens (mit 4 Taffeln.teze anterioare seColului XX 1889 . Simionescu Ion (1898)e Über die Geologie des Quellengebietes der Dâmbovicioara (Rumänien). Wien. cu o lucrare privind chihlimbarul românesc (1903) GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr.. Ştefănescu Sabba (1897)b Étude sur le terrain tertiaire de Roumanie. Popovici-Hatzeg Valeriu (1898)d Étude géologique des environs de Câmpulung et de Sinaia. Section. d. k. 218 p.

.

(1967) Interpretarea anomaliilor gravimetrice și magnetice cu privire la structura adâncă a unei zone petrolifere gazeifere dintre valea Buzăului și valea Prahovei. Alec Andreea (2010) Interrelaţia între substratul geologic și populaţiile unor specii de halofile rare din Bazinul Transilvaniei. Alexe Elena Veronica (2009) Studiul comparativ al tehnicilor de spectrometrie atomică în cazul probelor geologice. 2 . 2.. 11. Abdo Sharaf Galeb (1984) Caracterele geochimice și mineralogice ale zăcămîntului polimetalic de la Brusturi-Luncșoara (Munţii Apuseni). București. 5. RTD(pdf ). 26 p. sectorul Brădești-Iancu Jianu-Craiova cu privire specială asupra formării acumulărilor de petrol și gaze. Univ.. Abd Eldaiem Soleiha Mohamed (1961) Contribuţii la interpretarea anomaliilor gravimetrice. 26 p. București. 6 p. Univ. Univ.. RTD.. IPGG. 43 p. 8. RTD. București.lista tezelor De DoCtorat 1905 – 2010 Notă: Titlurile tezelor sunt conform cu originalul 1. “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. 43 p. (2002) Evaluarea hazardului seismic din sursa Vrancea în condiţiile de teren specifice teritoriului României. 4. București.. Airinei Şt. 7. IPGG. (1975) Studiul unor mișcări gravitaţionale nestaţionare ale apei prin medii poroase. RTD. Alexandrescu Gr. Albu Elena (1977) Evoluţia geologică a Depresiunii precarpatice în neogen cu privire la structuri majore de fundament și cuvertură și delimitarea în timp și spaţiu a avanfosei pe teritoriul României. 9. București. 6. 3.. Adel Waheed Felesteen (1985) Studiul geologic complex al neogenului din zona vestică a Platformei Moesice.. București. Univ. Albu M.. 19 p. RTD. Alexandrescu Mioara (1993) Model planetar pentru variaţia seculară a câmpului geomagnetic și prelungirea la nivelul nucleului. 13 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. București. RTD. Univ. Univ. București. 41 p. Aldea Al. UTC. Univ. București. București. Aplicaţie în regiunea Iași. RTD. (1971) Studiul flișului cretacic intern și extern dintre valea Bistricioarei și valea Moldovei (Carpaţii Orientali). 10. Univ. RTD(pdf ). 24 p.

Apetroaei Al. Androhovici Anca (2000) Studiul geologic complex al formaţiunilor purtătoare de cărbuni din zona Anina. Cuza”. Univ. structurii și potenţialului metalogenetic al unei zone cu erupţiuni neogene. 14 19. București. Academiei Române.. (1991) Geochemistry of the granitoid rocks in the Ţarcu Mountains. XVII. București. metodologie.. AIGG. 2 . 25 p. Iași [integral in: Geochimia şi potenţialul metalogenetic al câmpului Conţu-Negovanu (Munţii Lotru-Cibin). Iași. (1971) Studiul mineralelor argiloase din roci vulcanice neogene de la Cavnic. XLIX.. Mare granitoids. București). (The Pienides in Maramureş – sedimentation. Univ. Tehnopress. Univ. Andrășanu Al.. North Apuseni Mountains. Univ. Univ. Iași (pro parte in: Sedimentele din lacul de baraj Izvorul Muntelui-Bicaz. 13. (2009) Geoconservarea. 22. Anton O. Anton Dana Corina (1999) Petrographical. RTD. aplicaţii. Univ. Andăr P. Geoconservarea depozitelor de vârstă Cretacic inferior din Bazinul Dâmboviciora. 14. Aplicaţii la fizica procesului de seismogeneză. Cuza”. tectonics and paleogeography. (2000) Lithofacial analysis of the formations from the allochtonous units of the Transcarpathian Flysch area (Maramureș) for palispastic paleogeography reconstruction. RTD(pdf ). 2005. Anastasiu N. Apostu Claudia (2004) Structura geologică a regiunii dintre Moinești și Târgu Ocna cu privire specială asupra limitelor Oligocenului. București. RTD. 341-375. (1996) Studiul geochimic asupra sedimentelor actuale din lacul de baraj Bicaz. 2001. (1998) Model de organizare a structurii materiei la presiuni înalte. IGG București. Univ. Ali Hussain Tahir Al-Naffakh (1979) Studiul geologic complex al depozitelor mio-pliocene din partea central-sudică a Platformei Moesice (structurile Grădinari. Concepte. București).. 16. Anghel M. 163 p. I. Univ. (1974) Masivul granitoid Ogradena – studiu petrografic și geochimic. 24. (1976) L’étude morphometrique des mammiferes fossiles quaternaires de la Plaine Roumaine et leur distribution paléozoo-géographique. 27 p. București. București. IFA. Apostol L. Aroldi C. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Ed. cu privire specială asupra petrografiei cărbunilor. Univ. 17-114. Ali Saleh Bukutayan (2004) Contribuţii ale metodelor magnetice de prospecţiune – sol și aero – la descifrarea petrografiei. 26. Univ. București. 3  p. București (Masivul granitoid Ogradena – studiu petrografic şi geochimic. București. “Babeș-Bolyai”. 5-151. Cluj-Napoca. Iași]. petrografic și mineralogic al formaţiunilor metamorfice din zona Bălan (Carpaţii Orientali). RTD. București. I. București.Titus Brustur 12.. I. 20. “Al. 18. Univ “Al. 38 p. 2003. Univ. Apostoae L. Cuza”.. Bălăceanca) cu privire specială asupra condiţiilor de formare și de acumulare a hidrocarburilor. AIGG. (1998) Studiul geologic. Evolution of peraluminous magma.. 15. 259  p. 21. TMHNGA. Novaci-Dumitrana. 68. geochemical and isotopic study of Mt. 23. 25. Cluj University Press). Bragadiru. 1976. 203 p. RTD. “Al. Androne Delia Anne-Marie (2004) Geochimia și potenţialul metalogenetic al câmpului pegmatitic Conţu-Negovanu (Munţii LotruCibin). cu aplicaţii în arealul Baia de Arieș-Munţii Metaliferi. 17. 156 p.

160 p. Univ. Baltres A. 33. (1999) Studiu paleontologic asupra Charophytelor din formaţiunile paleogene din nord-vestul Bazinului Transilvaniei. (1980) Stratigrafia regiunii pasului Predeluş. “Al. Univ. 146 p. IGG București). Lausanne. București. București. Cluj-Napoca).S. I. 2003. LIV. Baciu C. V. 1975. P. 15 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr.. Cluj. Balintoni I.. AIGG. 32. 133-179. 23 p. (1999) Dezvoltarea metodelor de investigare geofizică în sonde și interpretarea diagrafiilor pentru descoperirea și evaluarea rezervelor zăcămintelor de gaze naturale. 27 p. Vergiliu. Iași (Geologia cîmpiei dunărene dintre Jiu şi Olt. Studiu sedimentologic. Iași. 39. Cuza”. Bandrabur T. Univ. 37.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 27. Balica C. Atanasiu Ligia-Narciza (1998) Cercetări geofizice la descifrarea structurii litosferei din sectorul nordic al Carpaţilor Orientali. 28.. Hefte. Case studies from the Tethys.R. RTD. Atudorei N. București (pro parte in: Studiul petrogenetic comparativ al unor migmatite din Munţii Făgăraş şi Sebeş. STE. Ed.. Univ. 36. Museums. (1980) Prelucrarea automată a diagrafiei cu aplicaţii la rezolvarea unor probleme directe și indirecte ale geofizicii de sondă. București). Cuza”. XIII. (1970) Studiul comparativ al migmatitelor din RSR.. 34. B. (1906) Die längs des Drăgan-Beches befindliche eruptive Masse der Vlegyásza zwischen dem Kecskés und Bulzuc-Bache. București. Univ. RTD. I. Univ. (1928) Cercetări geologice în împrejurimile Tulgheşului. 42. (1998) Constraints on the Upper Permian to Upper Triassic marine carbon isotope curve. în vederea elucidării mecanismului proceselor petrogenetice. “Al. Avram E. Balint Iolanda (1968) Contribuţii la studiul mineralelor argiloase din solurile R. 67 p. Balogh E. Asimopolos L.. J9.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . RTD.S. Naturwiss. RTD. „BabeșBolyai”. Atanasiu I. “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca (Charophytele paleogene din nord-vestul Depresiunii Transilvaniei. Balaban Aneta (1989) Studiul mineralogic și petrografic al formaţiunilor cristalofiliene și magmatitelor din regiunea Poiana Mărului. 1971. Baciu D. București. 23 p. Cluj-Napoca. Bandi Şt. 41. (1970) Geologia Cîmpiei dunărene dintre Jiu și Olt. Univ. 5-152. 165-371. (2007) Vârsta și originea unităţilor metamorfice din Carpaţii Meridionali și Munţii Apuseni cu posibile implicaţii asupra evoluţiei termotectonice prealpine. AIGR. Univ. București). (1993) Formaţiunea de Somova (Dobrogea de nord)... district Neamţ. București. RTD. Babskow Al. 2 . București. Univ. București. București. 30. cu privire specială asupra celor din Carpaţii Meridionali. Heft 1/2. 31. Univ. (2003) Contributions for establishing geological deep structure on Pannono-Carpathian geotransect through magnetotelluric and geomagnetic sounding. 2007. Univ. Munţii Făgăraș. XLIV. 146 p. 38. Ed. sectorul central și nordic. (2001) Studiul ihtiofaunei fosile din Oligocenul și Miocenul inferior al pânzelor de Tarcău și Vrancea. AIGG. Casa Cărţii de știinţă.. 35. București (pro parte in: Aplicaţii ale metodei magnetotelurice în descifrarea structurii geologice profunde. Univ. 198 p. 116 p. 29. I. Univ. 40.

23 p. Univ. 51. France. I. ACG. (1998) Investigarea geologică și geofizică a formaţiunilor premiocene din zona cutelor diapire prin foraje de mare adâncime.. Băceanu I. București. (2002) Analiza influenţei deformărilor tectonice asupra ambianţei sedimentogenetice: modelul Subcarpaţilor Orientali Centrali.. Iași. București. Univ.. 307 p. București. 45. “Babeș-Bolyai”. XXI. Univ.. Beju D. București. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Băcăran Gh. cu referiri la situaţiile din Carpaţi. 61. Ed. București. 47. 27 p. București. Univ. 50. RTD(pdf ). 62. (2009) Studiul paleomicologic al depozitelor miocene din bazinele văilor Teleajen și Buzău. București & École Nationale Supérieure des Mines de Saint Etienne. Univ. (1971) Contribuţii la studiul palinoprotistologic al Paleozoicului din Platforma Moesică. Bădescu D. București. București. Cluj-Napoca. RSR. Acad. 10 p. RTD. 54. 32 p. 16 53.. Univ. Bălan M. 87 p. București. Ed. Băncilă I. XXVII. București). 57. 60. 5-189. (1954) Flora fosilă din terţiarul Olteniei. 1-118. Ed. Barbu Virginia (1959) Contribuţii la cunoaşterea genului Hipparion.. “Al. V. RTD(pdf ). Ed. (1973) Structura adâncă a părţii de est a Platformei Moesice (teritoriul RSR) cu privire la zonele de acumulare pentru petrol și gaze ale Paleozoicului. C. București. (1999) Modelul structural al Carpaţilor Orientali (partea centrală și nordică) și paleogeografia palinspastică la nivelul Senonianului și Paleogenului. 2005. Barbu I. 123  p. Barbu V. 173 p. București. AIGG. RTD. I. București. RTD(pdf ).. AIGR. Batki Aniko (2009) Petrogenesis of lamprophyres from the Ditrău alkaline massif.. V. 5-76. ”BabeșBolyai”. Băluţă Cr. Acad. 49. Batistatu M. (1971) Zeoliţii din Munţii Apuseni și fenomenul de zeolitizare. RSR. Univ. III. ”Al. (1976) Mineralogia zăcămintelor manganifere de la Iacobeni. Univ. Beldean Claudia Mariana (2010) Relaţia dintre asociaţiile de foraminifere fosile și mediile depoziţionale din Formaţiunea de Hida (nordvestul Bazinului Transilvaniei). (1973) Geologia depozitelor neozoice de pe bordura de est și sud-est a Munţilor Trascău. IPGG. Economică. 56. București. (1941) Étude géologique dans les monts Hăghimaş-Ciuc (Carpathes Orientales).. Cluj. Bărbulescu Aurelia (1974) Stratigrafia Jurasicului din vestul Dobrogei centrale. 55. Cuza”.Titus Brustur 43. (1975) Studiul petrografic şi metalogenetic al regiunii Vălişoara (Porcurea) (Munţii Metaliferi). Bădăluţă-Năstăseanu Aurelia (1965) Geologia regiunii Anina cu privire specială asupra Jurasicului (zona Reșiţa. 58. Szeged. 52. XLVI. Ungaria. RPR. Berbeleac I.. (2002) Petrogeneza rocilor metamorfice cu grafit. 59. Univ. 43 p. Univ. Barbu C. București. RTD. 2 . Bârzoi S. Cuza”. XIX+66 p. 48. 44. (2007) Limita Jurasic-Cretacic pe baze biostratigrafice și sedimentologice în versantul vestic al masivului Bucegi.Z. Univ. Banat). BGP. Barbu Alexandrina (1959) Analiza structurală petrologică a masivului eruptiv de la Iacobdeal-Turcoaia (Dobrogea de nord). RTD(pdf ). Bedelean I. (Evoluţia tectono-stratigrafică a Carpaţilor Orientali în decursul Mezozoicului şi Neozoicului. Univ.. Acad. Univ. 48 p. Iași. 10 p. 46. Centre SPIN. RTD.

69.. Univ. XVIII+191 p. 28 p.R.-V. cu privire specială asupra zonelor Munţii Căpăţâna. Roumanie) – étude palynologique. 67. ”Al.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . I. (1978) Studiul mineralogic şi petrografic al masivului granitoid de Tismana. Iași. Univ.București. Iași. Bîtă O. 70. Univ. București. Studiu de caz – zăcămintele metalifere din judeţul Maramureș. 75. Cuza”. I.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 63. (2000) Histoire holocène de la végétation des Monts Apuseni (Carpates Occidentales. Genève. 46 p.. 36 p. Cuza”. Univ.. (1970) Cercetări de microtermometrie geologică cu privire specială asupra unor procese metalogenetice și petrogenetice din Romania. Univ. ”Al. (2001) Bioavailability of nutrients associated with sediment and suspension of the Danube Delta. (1975) Metamorfitele din partea centrală şi de sud a masivului Godeanu (Carpaţii Meridionali). IPGG. 27  p. 24 p. (2010) Valorificarea resurselor minerale și protecţia populaţiei împotriva dezastrelor în contextul implementării conceptului de dezvoltare durabilă. Borcoș M. 71. București. LIII. RTD.. (1975) Studiul mineralogic și petrografic al zăcămintelor de talc din Poiana Ruscă. ”Al. 17 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Cuza”. I. Univ. 66. 159 p. RTD. (1995) Zăcămintele de “caolin” din Munţii Harghita. IGG.. (1972) Studii geologice în Munţii Lăpuşului. Bostan I. I. Univ. București. Univ.P. București. AIGG. 34 p. ”Al. Cuza”. RTD. Cluj-Napoca. 7-108. Univ. RTD. București. Cuza”. Iași.-G. ”Al. Terre & Environnement. “Babeș-Bolyai”. 590 p. 24 p. Cluj.. Bleahu M. STE. București. Bombiţă Gh. S. Iași. Bercia I. 77. 2 . 80. 68. Berza T. RTD. Iași. Univ. 21 p. (1997) Contribuţii la elaborarea unui model al zonei de tranziţie de la uscatul nord-dobrogean la platoul continental al Mării Negre. Paul Sabatier Toulouse III. (1998) Studiul transformărilor apărute în structura și compoziţia feldspaţilor plagioclazi pe parcursul proceselor de metamorfism. (1974) Morfologia carstică. RTD. 79. București. I.. 19  p. Bogatu L. București. I. 64. pe baza interpretării datelor geofizice cu ajutorul modelelor de simulare. RDT(pdf ). 81. 78. Bindea G. Univ. 26. Ed.. Bodnariuc A.. Condiţionarea geologică şi geografică a procesului de carstificare. Univ. 72. Boroși Viorica (2004) Microfaciesuri carbonatice din Neogenul Depresiunii Pannonice. Berghes Şt. Beșuţiu L. Bîrlea Lidia (1976) Studiul mineralelor accesorii din masivul granitoid de Şicheviţa (Munţii Almajului). stiinţifică. Laboratoire d’Ecologie Terrestre. Bordea D. RTD. assessment by Algal bioassays. ”Babeș-Bolyai”. (1999) Geologia regiunii SoloneţSuceviţa-Moldoviţa și perspectivele în resurse minerale utile... I12. Studiul geologic și metalogenetic. 65. (1992) Stratigrafia depozitelor neojurasice și cretacice din partea vestică a Munţilor Metaliferi. Univ. (2006) Studiul palinostratigrafic al formaţiunilor metamorfice din bazinul Putnei (Munţii Bistriţei).. AIG. 5-176. R. 76. Botez Cornelia (1963) Distribuţia clarkeică a fosforului în unele tipuri de roci din R. Bomboe P. Bilanici A. RTD. Masivul Făgăraș și Carpaţii Orientali. 73. Univ. XXXIX. Boboș I. 74. București. (1967) Studiul litologic comparativ al formaţiunilor permiene din Banat.

IGR București.I. Iași). Univ. Cluj-Napoca). (1971) Interpretarea anomaliilor gravimetrice şi magnetice cu ajutorul funcţiilor periodice. Univ. Freiberg. Cuza”. Bulinschi Paula Daniela (2006) Studiul geologic. Bucur I.. Univ. I. ClujNapoca. Cluj-Napoca. Univ. 428 p. Bulgaru Luciana (1999) Structura geologică a bazinului Dornei. București). I. Botezatu R. Cluj (pro parte in: Formaţiunile mezozoice din zona Reşiţa-Moldova Nouă . Buz Z.. 1997.Munţii Aninei şi estul Munţilor Locvei. 86. 1999. 282 p. Bretotean M. Bulgariu D. (1980) Studiu stratigrafic şi tectonic al flişului cretacic şi paleogen dintre valea Turia şi valea Caşinului (nord Târgu Secuiesc). (1998) Studiul mineralogic și petrografic al intruziunilor de Codru dintre Bistra și GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Ed. București. Ed. “Babeș-Bolyai”. 97-205. București. “Al. 94. 84. Ed. STE. (2002) Aspecte geochimice ale procesului de zeolitizare a unor tufuri vulcanice din România. 97. Modelarea teoretică şi experimentală a procesului de zeolitizare. între valea Minișului și valea Nerei (compartimentul central al zonei Reșiţa. Univ. Iași (Geologia părţii sudice a Câmpiei Moldovei. 90. (2004) Palinologia formaţiunii cu sare din Badenianul Bazinului Transilvaniei. Univ. 1978. (1991) Studiul Jurasicului și Cretacicului din unele perimetre de prospecţiuni pentru cărbuni liasici. analiza morfologică a stratelor și a zăcămintelor de cărbune din sectorul Motru-Gilort și implicaţiile lor genetice. Univ.Titus Brustur 82. LV. Cuza”. vol. Univ. RTD. (1974) Studiul comparativ asupra aureolelor de dispersie secundară asociate zăcămintelor polimetalice din România. Buracu O. Cuza”.. D8. București. (1996) Analiza sistemelor acvifere subterane prin modelare matematică în scopul evaluării resurselor de apă. Brișan N. 85. (1998) Studiul mineralogic al zăcământului Ghezuri (Munţii Oaș). Banat). Brustur T. “Al. 96. (1987) Cercetări palinologice în depozitele precuaternare și cuaternare în regiunea Sovata-Praid-Dealu. (2000) Sinonimizarea..C. Clujeană. 88. 95. București (pro parte in: Prospectarea geochimică a zăcămintelor de minereuri. & Bulgariu Laura – Procesul de zeolitizare a tufurilor vulcanice din România. 310 p. L. 1-289 p. (1930) Untersuchungen über die Sichtbarmachung des feinstverteilten Goldes mit besonderer Berucksichtigung der goldführenden Pyrite Brads in Siebenbürgen. I. 18 91. II. Cuza”. Bürg G. Brânzilă M. vol. Cluj-Napoca. “Babeș-Bolyai”. 2005. 2005.. Buia Gr.. Bucur I. “Babeș-Bolyai”. 24 p. 92. Iași). “Al. IGG. 93. Iași. Ed. Univ. V.. „Al. Univ. Cuza”.  87. București. București. 36  p. 219 p. „Babeș-Bolyai”. 2 . AIGG. Univ. RTD. Tehnică. (1998) Studiul geologic al Câmpiei Moldovei între Bârnova-Mădârjac și Ştefănești-Botoșani. Buliga S. Univ. Aspecte geochimice. București. Presa Univ. I. 98. Buzgar N. Corson. I. Dissertation Bergakademie. 214  p. Iași. mineralogic și petrografic al formaţiunilor neogene din zona Dorohoi-Hudești-Miorcani (Platforma Moldovenească). Univ. “Al. Iași (pro parte in: Bulgariu D. Univ. Ed. 89. Univ. Bradac Maria (2002) Aplicaţii ale metodei carotajului neutronic în regim de impulsuri în zona Prahova. 83.. (1995) Studiul paleoichnologic al formaţiunilor cretacic-miocene din Moldavidele externe.

petrografic și chimic. 107. București. 101.. I. (1924) Rocile eruptive de la Camena-Dobrogea.. 1. 110. București. 2 . 111. RTD. Caraivan G. 113. 106. CNRS. Tehnică. București]. ”Al. (1994) Geologia unităţilor de platformă şi a orogenului nord-dobrogean. Univ. Nature et origine de l’alimentation detritique. Ed.. 15 p. – Şelful românesc al Mării Negre. Univ. RTD. RTD(pdf ). Căsuţă Ana (1999) Studiul molasei dintre văile Cozieni și Sărăţel (Buzău) și disponibilităţile producerii fenomenelor de hazard natural. I. Iași). X. ”Al.. Calotă S. Univ. RTD(pdf ). Co. 256 p. in Ionesi L. Univ. 1925. (1980) Les formation quaternaire de la Dépression de Braşov (Roumanie). Univ. 129 p. București. p. București (Studiul sedimentologic al depozitelor de plajă şi de pe şelful intern românesc al Mării Negre între Portiţa şi Tuzla. Cazacu Elena (2001) Studiul biostratigrafic și de paleomediu asupra solurilor fosile din bazinul râului Elan.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Gârda. 19 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. sud-vestul Masivului Leaota.. cu privire specială asupra posibilităţilor de utilizare a rocilor tufacee din Complexul Tufului de Dej. Marseille-Luminy. (1976) Studiul complex al Tortonianului din partea de nord a Bazinului Transilvaniei cuprins între Cluj și Bistriţa Bârgăului. Cătuneanu O. 99. C.. 103. Catană C. Ex-Ponto. Iași (Studiul mineralogic şi petrografic al intruziunilor de Codru dintre Bistra şi Gârda. Iași. Univ.. București. Univ. jud. București. Constanţa). 100. 102. Bi. Univ. Iași.. Govora). Ed. (1980) Aplicarea modelării la prelucrarea și interpretarea anomaliilor gravimetrice utilizînd analiza de frecvenţă. Maftei A. 121240. Univ. 227-260. 25 p.. AIGR. As din perimetrul Valea Badeanca.. Căpriţă D. 2010. AIGR. RTD. Catrina Virginia (2008) Studiul hidrogeochimic al cursului inferior al râului Bahlui. Caraman V. Cadicheanu Nicoleta (2008) Studiu asupra influenţelor gravimetrice induse de mareele terestre în activitatea seismică intermediară din zona Vrancea. Catolică Louvain. Cuza”. 2000. Cădere D. București. Ed. Evolution post-sédimentaire des dépôts. Cuza”. d’Aix-Marseille II. Casta L. Iași.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . I. Iași [Rocile eruptive dela Camena (Dobrogea). Caracaș Ema Felicia Roxana (2004) Studiul mineralizaţiei de Ni. (1914) Masivul eruptiv Muntele Carol-Piatra Roşie (jud. 15 p. Tulcea). VI. Catianis Irina (2007) Studiul indicatorilor geochimici ai calităţii apei și al toxicităţii potenţiale în apele de suprafaţă din zona Râmnicu Vâlcea (lacurile Băbeni. ”Al. I. (1993) Geologia șelfului românesc din prelungirea platformei sud-dobrogene și a masivului nord-dobrogean. București. 56 p. Univ. Univ. (1993) Contribuţii la modelarea câmpurilor curenţilor continuu în prospecţiunea electrometrică. Univ. Studiul geologic. Cuza”. 1-160. Univ. “Al. 105. (v. București. Univ. Cuza”. Cuza”. Univ. Cătuneanu O. “Al. 109. petrografic şi chimic. 108. 26 p. RTD. Cantuniari Şt. (1989) Studiul mineralogic și petrografic al unităţii gnaiselor de Rarău-Hăghimaș. 104. 25 p. Facies sédimentaires et conditions de dépôts. I. București & Univ. Studiu geologic. 171 p. (1982) Studiul sedimentologic al depozitelor din zona de plajă și a șelfului intern din faţa ţărmului românesc între Portiţa și Tuzla. București). cu implicaţii asupra perspectivelor sale petrolifere. Corson. Tulcea. 112.

RSR. Chiţimuș V. Carpatica. RTD. Acad. Chirilă G. (1952) Zona internă a flişului dintre valea Moldovei şi valea Bistriţei. 115. 222  p. București. RTD. Chira Carmen (1996) Geologia și stratigrafia formaţiunilor neogene și cuaternare din perimetrul Borzești-Turda-Aiton-Comșești pe baza studiului de moluște și nannplancton. 37 p. (1973) Stratigrafia neogenului din regiunea văii Nirajului și a bazinului superior al Tîrnavei Mici (Tg. Cluj-Napoca. “Babeș-Bolyai”. Cehlarov Aura (1999) Studii mineralogice și litologice ale depozitelor neogene dintre valea Milcovului și valea Putnei. 128. 118. București. Chiţescu Mădălina Nicoleta (2006) Evoluţia geologică a Culoarului Dâmbovicioara. Ciceu St. (1975) Studiul mineralogic și tehnic al argilelor refractare din Munţii Pădurea Craiului . 38 p. Univ. Univ. (1999) Structura geologică din partea de nord a Platformei Moldovenești. RTD. 122. Iași..sectorul Şuncuiuș. RTD(pdf ). 2010. 129. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. RTD(pdf ). București. 3794. I. 117. “Al. Univ. Cho-Man-Gil (1987) Studiul comparativ al metodelor de interpretare fizico-matematică a anomaliilor magnetice produse de corpuri intrusive. 120 p. Univ. 116. ”Babeș-Bolyai”. Târgoviște). Cetean Valentina-Maria (2009) Studii sedimentologice si petrografice în cursul mijlociu al râului Ialomiţa: evaluări hidrodinamice și economice. (1936) Studiul zăcămintelor metalifere din regiunea Tulgheș. Univ. “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca (pro parte in: 20 Nannoplancton calcaros şi moluşte miocene din Transilvania. Studiu biostratigrafic. Cluj-Napoca. Univ. XXIII.. București. 168 p. Univ. (1994) Stratigrafia și paleontologia Neogenului din regiunea Bistriţa-Budac.Titus Brustur 114. Univ. București. Ed. 19 p.Evoluţia geologică a Culoarului Dâmbovicioara. Cheșu Mioara (1983) Elemente minore în minereuri neferoase din România. 125. Cioacă Mihaela-Elena (2007) Studiul mineralizaţiei de cupru și aur tip “porphyry” de la Bolcana. București 119. București. 2. Căta V. Iași (Gisments métallifères de Tulgheş. 143  p. Univ. București. ”Al. Ed. Univ. 121. 120. RTD(pdf ).. Jassy). 124. ACG. 314 p. tehnică. Chiriac M. Ed. Cuza”. Mureș-Sovata-Cristuru Secuiesc). cu privire specială asupra acumulării de celestină de pe pârâul Valea Sării. Studiu de caz: contaminarea cu hidrocarburi a terenurilor și apelor subterane. Ed. judeţul Vrancea. Paleoecology and biostratigraphy.. Univ. 183 p. Cernea G. București. Chelărescu Al. (2008) Studiul paleofloristic al Volhinianului din bazinul văii Râșca (Platforma Moldovenească). București. (2009) Cretaceous foraminifera from the southern part of the eastern Carpathians between Stoenești and Cetăţeni. Cuza”. 1937. 126. Cluj-Napoca) 123. Univ. (pro parte in: Fânculeasa-Chiţescu Mădălina . 130. “BabeșBolyai”. Chitea Florina Mihaela (2010) Utilizarea metodelor geofizice în strategia măsurilor de protecţie a solului și subsolului. Cetatea de Scaun. Chintăuan O.. I. 265-393.. 2 . București. RTD(pdf ).. G. seconde partie. Univ. I.. XXIV... (1981) Amoniţi cretacici din Dobrogea de sud. Cetean C. ASUI. 23 p. Cluj-Napoca.. 127. 2000. Romania. Univ. 4 p. Munţii Metaliferi.

. București. “Al. București. 144 p. Ciocârdel R.. A.. 145.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 .. RTD. IPGG. VI. Cuza”. Ed. Ed. (1931) Studiu geologic şi petrografic al regiunii Ocna de Fier-Bocşa Montană. (1962) Studiu petrografic al formaţiunilor eruptive din regiunea CăzăneştiCiungani (Munţii Drocea). Cirimpei Claudia (2010) Studiul litostratigrafic al depozitelor de vârstă jurasic și cretacic din Depresiunea Bârladului. Cluj. 132. Ciocănelea R. 43  p. Tipografia “Cartea Românească”. semnificaţiile stratigrafice și descrierea monografică a Ceratomorfelor din România. jud. 2000. 21 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 5-119. 143. 66  p.. 3  p. Univ. RTD. București. Ciobanu I. (1973) Studiul geologic și petrografic al zonei Deva. Acad. 147. Cuza”. 149. RSR. Clujeană. “Babeș-Bolyai”. Ciulavu Magda-Cristina (2001) Condiţiile fizice ale metamorfismului alpin și acumulărilor de substanţe minerale utile asociate acestuia din pânzele Danubiene și de Severin. Presa Univ. București. VIII+152  p. 136. Amsterdam. București. 78 p. București. București. 139. 216  p. Cluj-Napoca). 144. (2001) Structura geologică și geochimia formaţiunilor geologice din zona nord-estică a Republicii Moldova. Sibiu. Cluj (Rinoceri şi tapiri terţiari din România. Codarcea-Dessila Marcela (1965) Studiul geologic şi petrografic al regiunii Răşinari Cisnădioara .2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 131. (1975) Fauna fosilă din Oligocenul de la Piatra Neamţ. 140. Cociuba I. 133. Cuza”. Codrea V. Iași. Ciobotaru V. București. (1973) Stratigrafia neogenului din estul bazinului Şimleu. Vrije Universiteit. 137. Univ. 150. Acad. Univ. RTD(pdf ). 178  p. XXXII. 146. Cioflica Giannina (1969) Studiul palinologic al depozitelor pliocene dintre Teleajen și Dîmboviţa. Univ. Banat. Univ. Ciobanu Rodica (2002) Selacienii paleogeni din România. Iași. ”Babeș-Bolyai”. 1-424.Sadu. Univ. IGG. A12. RSR. Ed. ”Al. (1950) Le Néogène de la partie méridionale du département de Putna. (1974) Studiul mineralogic. petrografic și geochimic al porfiroidelor din cristalinul Carpaţilor Orientali. București. (1948) Analize de polen în turba Masivului Semenic din Banat. (1999) Studiul stratigrafic al depozitelor mezozoice din sud-vestul Pădurii Craiului. Cioflica G. 15 p. Cluj-Napoca. Ed. I. AIGR.. 148. “Lucian Blaga”.. 142. Ciulavu D. București. I. Caraş-Severin. Codarcea Fl. 1977. 174 p. (1994) Evoluţia. Univ.. Univ.. STE. I. București. “Al. 159 p.. București). Univ. Ed. (1998) Tertiary tectonics of the Transylvanian basin. Univ. 135. Iași (Fauna fosilă din Oligocenul de la Piatra Neamţ. ACG. XV.. 13-55. 134. Univ. 257-423. Codarcea Al. 138. (2010) Studiul petrografic și mineralogic al clastelor endogene din Conglomeratele de Bucegi. Univ. (1977) Studiul geologic al turbăriilor oligotrofe dintre rîul Dorna şi pîrîul Teşna (Carpaţii Orientali). Ciobanu M. Ciobanu Cristiana Liana (1999) Studiul mineralizatiilor din skarnele de la Ocna de Fier. XXIII. RTD(pdf ). Cocîrţă C. București. MIGG. 2 . Ciocârdel M.. 32 p. RTD. Laboratorului de anatomie și fiziologie vegetală. Clichici O. 141. ACG.

RTD(pdf ). București. IV. București. Acad. București. 23 p. Ed. ASUI. Costin N. Corduneanu I. (1980) Mineralogeneza skarnelor de la Sasca Montană. géochimie et analyses structurales du complexe gabbro-éclogite de zona Topolog-Cumpana (Mts. 165. București. 235 p. București. Univ. București. Cluj-Napoca. Cuza”. (2000) Petrologia. Cluj-Napoca. 167. România. 154. Costan Camelia (2010) Riscuri naturale și tehnologice în bazinul mijlociu al râului Arieș. Conovici M. Constantin S. București. Constantinof D. (1999) Geologia litoralului românesc al Mării Negre.  GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Constantina C. 153. Constantinescu E. ”Al. București]. 22 160. (2008) Studiul complexului vulcanoclastic paleocen din regiunea SârbiGurasada-Burjuc (Valea Mureșului). RTD. România & Univ. “Babeș-Bolyai”. Univ. Conea Ana (1968) Formaţiuni pedogenetice și depozite cuaternare în Dobrogea centrală și de sud. (1994) Contribuţii la estimarea contrastului geomecanic de calitate între roca de bază și formaţiunea acoperitoare. Univ. Univ. mineralogia și geochimia sistemului epitermal din zăcământul Văratec-Băiuţ. Univ. Univ. Cluj-Napoca. (1969) Studiul micropaleontologic al Cretacicului inferior din regiunea centrală a Platformei Moesice. Polovragi și Poiana Paltinului. (1980) Complexul banatitic de la Oraviţa-Ciclova. cu privire specială asupra mineralelor cu valoare gemologică. Constantinescu S. RTD. România. RSR. „Babeș-Bolyai”. Constantinescu P. V. 157. Costăchescu N. 152. Constantin P. 3-59. Iași. 159. (1906) Les gas contenus dans le sel gemme et dans les volcans de boue de la Roumanie. 22  p. Univ. Univ. Saint Etienne.. București. (1973) Contribuţii la cercetarea seismică a limitelor de profunzime cu privire specială asupra studiului scoarţei terestre pe teritoriul R. “Babeș-Bolyai”. Fagaras): implications pour l’évolution métamorphique du socle des Carpates Méridionales). Coman M. Ed. RTD. implicaţii privind evoluţia metamorfică a fundamentului Carpaţilor Meridionali (Pétrologie. Cluj-Napoca.-Fl. RSR. 161.. France. “BabeșBolyai”. București. Univ. Costea I. 1. 1970. 166. 2 . (2005) Petrologia. (2000) Studiul ichtiofaunei oligocene dintre valea Trotușului și valea Ialomicioarei. Cluj-Napoca [pro parte in: Formaţiuni cuaternare în Dobrogea (loessuri şi paleosoluri). Univ. “Babeș-Bolyai”. Costache P. L. (1981) Studiul geologic al regiunii dintre vârful Mîndra Săcel. Acad. Reducerea vulnerabilităţii comunităţilor locale. 156. (1989) Contribuţii la modelarea câmpului gamma în cercetările radiometrice. Univ. (1999) Studiul geostructural al Domeniului Getic-Supragetic din sud-vestul Carpaţilor Meridionali. R. Univ.. 155. 40 p.Titus Brustur 151. București. geochimia și analiza structurala a complexului gabbro-eclogitic din zona Cumpăna-Topolog.. Univ. (2003) Evoluţii paleoclimatice în Cuaternar pe baza speleotemelor din carstul Munţilor Banatului și Mehedinţi. Iași. Univ. 19  p. 164. 158. IPGG. 162.. I. S. 158 p.D. Costin G. de la sud de linia Pecineaga-Camena și implicaţiile de ordin ecologic (zona litoralului românesc al Mării Negre între Lacul Sinoe și Vama Veche).. 163.

“Babeș-Bolyai”.. 175. Univ. 2010. Univ.. I. Iași (Cercetări geologice în Podişul moldovenesc.. David M. Crăciun C. (1987) Contribuţii la aplicarea seismometriei în domeniul minier. (1974) Cercetări petrologice în formaţiunea cristalinului de Cozia.. București. 184. Delamou Pépé (1989) Criterii geologice pentru optimizarea exploatării și valorificării zăcămintelor de bauxită. 260  p. Crahmaliuc R. 169. 171. Univ. Univ. București. Danchiv Al. Univ. 178. Univ. Univ. I.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . Cziki Z. Patriche C. Cristea P. geochimic și genetic al zăcământului polimetalic de la Herja. RTD. 176. Univ. 22 p. București. (2009) Studiul micropaleontologic și paleoecologic al faunelor de foraminifere din Complexul Marnelor de Gura Beliei de pe Valea Prahovei. 179. Univ. Danci G. RTD. București. (1996) Studiul mineralogic. Ed. 2003. (1994) Studiul palinosedimentologic și palino-stratigrafic: potenţial și aplicabilitate (cazul formaţiunilor pliocene din avanfosa Carpaţilor Meridionali). M. 69-208. Cluj.. Demetrescu E. Dabu E. 2 . Crihan Ileana-Monica (1999) Lito-biostratigrafia Miocenului mediu dintre valea Prahovei și valea Teleajenului. la sud de sinclinalul Slănic. Cuza”. “Al. Czier Z. 21 p.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 168. RTD. Univ. Şt. 173. Cuza”. (1999) Studiul geologic complex al depozitelor neogen superioare dintre Dâmboviţa și Prahova cu privire specială asupra cărbunilor. 181. Damian Floarea (1999) Studiul mineralogic. 180. Budapest (pro parte în: Macroflorialistica din România cu privire specială asupra Pădurii Craiului. IX. “Eötvös Lorand”. București. (1997) Relaţii între unele particularităţi ale undelor seismice provocate de cutremure puternice și structura geologică a României. 1922. (1988) Studiul unor capcane nestructurale din Platforma Moesică pe baza datelor geologice și geofizice. 24 p. tafonomia și paleoecologia microvertebratelor și dinozaurilor saurischieni din Maastrichtianul Bazinului Haţeg. (1994) A Körös-vidék és a Bánság liász flórája. reeditare: Cercetări geologice în Podişul moldovenesc cu o schiţă geologică pe 1: 200 000 – ediţie îngrijită de Donisă I. București (Geologia depozitelor neogen superioare dintre Dâmboviţa şi Prahova. 183. Univ. 170. RTD. Ed.V. “Babeș-Bolyai”.. București. Damian Gh. Interpretări geochimice. 29 p. București. M. Damian R.. Oradea). Univ. 49-232. RTD. Univ. București. București. T. 24  p. (2005) Sistematica. Univ. Univ. 111 p. 2000. Imprimeria de Vest. (1999) Studiul structural metalogenetic al magmatitelor neogene din Munţii Oaș-Gutâi cu ajutorul modelelor magnetice și gravimetrice de simulare. Cluj-Napoca. în “Collectio Excellentia”. 177. “Al. București. AIGR. (1919) Cercetări geologice în Podișul Moldovenesc. 24 p. David T. 182. RTD. Damian A.. (1977) Contribuţii la studiul undelor elastice prin medii fisurate... București. Universităţii din București). Ed. Univ.. Univ.. Univ. Brânzilă M. RTD. București. București.. 23 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 23  p. RTD. 174. (1984) Studiul mineralogic al depozitelor bentonitice de la Gurasada. 23 p. 172. geochimic și genetic al mineralizaţiilor de sulfuri din regiunea Nistru-Baia Mare. Iași).

35  p. Univ. Univ. București. București. Univ. Dragastan O. 38 p. (Reconstituirea mediilor carbogeneratoare pliocene dintre Dunare şi Motru. “Babeș-Bolyai”. (1998) Caracterizarea structurii geologice Ţicău cu privire specială asupra petrologiei metamorfitelor. București (Studiul geologic al regiunii Voroneţ-Suha Mică-Plotoniţa. 24 p. 197. București. 190. București. Vergiliu. 188. 200. Cuza”. 7-135. Dordea D. (1968) Studiul geologic al regiunii Voroneţ-Suha Mică-Plotoniţa cu privire specială asupra perspectivelor de hidrocarburi. 2004. 162 p. București. Mineralogical and genetic study of carbonates and clays. Iași. Univ. 191. 195. Dica P. Diaconu G. RTD. Bucuresti. XXXI. (1985) Geologic study of the Cretaceous flysch deposits in the upper course of the Trotus Valley (East Carpathians). 99-173. (1958) Studiul geologic şi petrografic al regiunii dintre Gârda şi Lupşa (bazinul superior al Arieşului). 2008.  321 p. 192. 202. I. geofizice și de teledetecţie. DrobetaTurnu Severin). Univ. RTD. București. (2008) Studiul faunei de microvertebrate meoţiene din partea de sud a Republicii Moldova. Dobrescu Anca (2001) Magmatitele acide slab-potasice din Masivul Sebes-Cibin (Domeniul Getic): petrologia si rolul lor in formarea crustei continentale. STE. izotopic și de transport de poluanţi în sistemul acvifer din bazinul inferior al râului Olt. Dicea O. Dincă Al. București). București. (1977) Studiul geologic al depozitelor paleogene din regiunea Săcel-Borșa cu privire specială asupra perspectivelor de hidrocarburi.. Univ. Delinschi A. Univ. RTD(pdf ). Dimitrescu Mihaela (1998) Studiul petrologic al metaconglomeratelor paleozoice din Munţii Bihor. MSR. IGG. 198. Cluj-Napoca. București. 186.  Editura Universitaria Craiova. Dimitriu R. IGG.Titus Brustur 185. Cluj. 2 . Univ.. 5-142. Dobrică Venera (2007) Contribuţii la studiul proprietăţilor magnetice și electrice ale interiorului globului prin cercetări asupra variaţiilor geomagnetice de perioada lunga. LXV. Dinu Irina Mihaela (2003) Studiu hidrodinamic. București. Dimofte C. G. 218 p. 199. 7 p. Univ. Donos I. “Al. (2006) Studii paleoambientale în formaţiunile paleogene din NV-ul Depresiunii Transilvaniei pe baza asociaţiilor ichtiologice. J11. 187. București). Diaconu Florina (2005) Reconstituirea paleomediilor de formare a zăcămintelor de cărbuni plioceni dintre Dunare și Motru. AIGG. 2. izotopes and transport of pollutants in the aquifer system from the lower Olt basin. (1977) Geologia bazinului Rusca Montană.. 193. Dimitrescu R. LII.-Gh. (1975) Upper Jurassic and Lower Cretaceous microfacies from the Bicaz Valley GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. București. Univ. Ed. (1966) Cercetări geologice și petrografice în cristalinul Munţilor Făgăraș între valea Oltului și vîrful Surul. Univ. București. RTD. 201.. ISER. Univ. Partea de vest. 189... București (Groundwater flow. (2002) Modele de simulare geofizică a structurii geologice a zonei de tranziţie de la uscatul dobrogean la domeniul marin.  (2009) Structura geologică a Munţilor Oaș și Gutâi obţinută din prelucrarea datelor geologice. ACG.. Dinu C. „Babeș-Bolyai”. 1974. AIGG. 196. 24 194. (1990) Cloşani Cave. Univ. Denuţ I. 51-149.

I. (1990) Studiul geologic complex al depozitelor cretacice din sectorul nordvestic al Dobrogei de sud cu privire specială asupra corelării cu depozitele purtătoare de hidrocarburi din zona estică a Platformei Moesice. 195-270. 24 p. (1905) Recherches sur la composition chimique de quelques roches de Carpathes roumains (Vallée du Jiu). (1970) Cercetări geologice în regiunea dintre valea Buzăului și valea Sărăţelu-Berca. Univ. RTD. București... Dumitraș Delia-Georgeta (2009) Asociaţii mineralogice în sedimentele Peșterii Cioclovina Uscată. Cuza”. Genève. IPGG. 226 p... Dragoș I. Dragomir B. (1998) Studiul geologic complex al masivului de sare Slănic-Prahova cu privire specială la geneza și distribuţia substanţelor bituminoase și cărbunoase. MIGG. 216. Univ. Ebed Atef A. (1974) Silicoflagelatele miocene din România. Ploiești) 208. RTD. Dumitrică P. Montpellier II. 20 p. „Al. 41 p. Univ. București & École Nationale Supérieure des Mines de Saint Etienne. București. (1978) Condiţii de formare și procedee de atenuare a reflexiilor multiple. RTD. (1971) Fauna și flora cretacică din regiunea Vlădeasa (Munţii Apuseni). ACG. (1993) Images polliniques et paléoenvironnements au Néogène supérieur en Mediterranée Orientale. Dumitru I.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . Univ.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României basin (East Carpathians).. 203. Univ. 212. București. RTD(pdf ). 21 p. 333  p.. (2002) Procedee moderne de simulare fizico-matematică a anomaliilor geoelectrice. RTD. I. Acad. (1974) Geologia și hidrogeologia regiunii dintre Jiu și Motru cu privire specială asupra zăcămîntului de cărbune. 218. Univ. mineralogic și petrografic al versantului drept al Bistriţei între Ciocănești și Iacobeni. Ed.. (1995) Amplitude interpretation of three-dimensional seismic reflection data.. Dragomir S. Tipar la SC Grafica Prahoveană SA. XXI. 206. București. Dumitrescu G. Dușa A. (1998) Geochimia apelor subterane din judeţul Iași. 219. București. P.. 22 p. 211. București. Enăchescu M. București. Drivaliari A. France. Dumitrescu Loreta Virginia (2006) Studiul mineralogic și geochimic al prafului din Baia Mare: implicaţii asupra mediului. București. București. 217. Univ. RTD. 220. RSR. 209. IGG. RTD. București. Iași) 205. 210. 204. XXIV. 87 p. (1952) Studiul geologic al regiunii dintre Oituz şi Coza. I. 159 p.. Univ. 214.. Dumitrașcu Carmen (2001) Studiul metalogenetic. Thèse. (1969) Stratigrafia depozitelor mezozoice şi terţiare de la Căprioara-Coşteiu de Sus. Cuza”. Enache C. Univ. 2010. Aplicaţii în prospecţiunea seismică a structurilor de platformă. Univ. Dumitrescu I. Bucarest. București. 2 . 25 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Univ. București. Univ. 1997. El Ghendy Hussein Ali Khalaf Ali (1975) Studiul geologic și petrografic al rocilor calcaroase din regiunea Moldova Nouă. 207. Dragoș V.. Iași. “Al. Iași (pro parte in: Geochimia apelor subterane din judeţul Iaşi. Aspects climatiques et paléogéographique d’un transect longitudinal (de la Roumanie au delta du Nil). 26 p. Univ. “Al. 215. Univ. Cuza”. București (pro parte in: Originea sării şi geneza masivelor de sare. Drăgănescu L. 213. Ed. 49 p. Univ. 305 p. București.

(1998) Contribuţii la soluţionarea problemelor hidrogeologice implicate de optimizarea exploatărilor de lignit din zona Motru.000 years. Féménias O. Pliocene and Quaternary of the western part of the Dacian Basin. RTD. (1970) Studiul geologic al regiunii Valea Putnei-Giumalău. București. RTD. [Studiul geologic al regiunii valea PutneiGiumalău (Carpaţii Orientali). STE. 222. 223. 230. flexurale și stratigrafice pentru hidrocarburi. de sol şi de subsol.. Prahova). Univ. București. Feru A. 47 p. Stockholm. Enescu N. IGG. RTD. http://www.. Göbl. I. 35 p. București. 34 p. Univ. (1998) Studiul Pliocenului și Cuaternarului dintre Jiu și Desnăţui. ”Al. Feroiu M. Stratigrafie şi evoluţie paleogeografică. Cluj (Stratigraphy of the Neogene from the wes- Prima teză de geologia mediului din România 26 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Filipescu S. Univ. AIGR. 233. București. C. 225. 228  p. MIGR.. Enculescu P. 229. (1996) Stratigrafia Neogenului de pe bordura estică a Munţilor Trascău între Valea Arieșului și Valea Teiușului. Fabian C. București].. Univ. București [Recherches géologiques entre la Vallée du Teleajen et la Vallée de la Doftana (district de Prahova). Univ. Univ. Libre de Bruxelles. Tipografia Curţii Regale. Univ. 2009. Cuza”. 236. Fati V. Stratigraphy and paleogeography evolution. București.. (1961) Studiul și aplicaţiile undelor seismice secundare înregistrate la unele cutremure din Vrancea.à postorogénique. 228.. Academiei Române). (1998) Evolutia microflorelor la limita Eocen-Oligocen în nord-vestul Transilvaniei. “Al.. folosind date seismologice și alte date geofizice. Feurdean Angelica (2004) Palaeoenvironment in Romania during last 15. 20  p. Erhan V. (2001) Contribuţii la cunoașterea seismotectonicii zonei Vrancea și la predicţia cutremurelor din această zonă. Enciu P. 231. climaterice. 224.Titus Brustur 221. 2007. 20 p. (1975) Studiul litologic-petrografic al formaţiunilor paleozoice din anticlinalul Natra-Gîrliște-Banatul de vest. Iași. Ed. Ed. Univ. RTD. Univ. 166  p. Univ. dissertations. 234. XVII. RTD. (1924)1 Zonele de vegetaţie lemnoasă din România în raport cu condiţiunile oro-hidrografice. Fechet Roxana Magdalena (2003) Geologia regiunii Slănic (Prahova)-Aluniș și relaţiile geostructură-morfostructură-mediu. 227. (Pliocenul şi Cuaternarul din vestul Bazinului Dacic. I. București. 1-268. 2 . studiu de caz: zăcământul hidromineral Borsec. RTD(pdf ). Univ.D. (1934) Cercetări geologice între valea Teleajenului şi valea Doftanei (jud. (2004) Metode și tehnici specifice utilizate în studiul apelor minerale naturale. 29 p.D. 167 p. București]. I10.. 232. 1974.se/dissertation/c3d5d44d09/ 235.. Enescu B. 1936. Univ. I. Cuza”. 251  p. Filipescu M. Falk Isabela (2007) Evoluţia terţiară a Depresiunii Transilvaniei cu privire la geneza capca1 nelor rupturale. “Babeș-Bolyai”. (1995) Studiul petrografic al rocilor metamorfice din masivul Cibin (Carpaţii Meridionali) cu privire specială asupra formaţiunilor migmatice. Univ. De sa source à sa mise en place en sub-surface: exemples régionaux de l’essai de filons du Motru (Roumanie) et du complex lité profond sous Beaunit (France). Univ. 226. Iași. Cluj-Napoca. 545-648. G. București. București. Academiei Române. ”Babes-Bolyai”. (2003) Contribution à l’étude du magmatisme tardi. Cluj-Napoca. Ene I..

“Babes-Bolyai”.. 252. Florea F. 2 . I. 238. Univ. 239. petrografic și geochimic al eruptivului mezozoic din Munţii Trascău. Florea N. Univ. 31 p. A-35. Cuza”. reconstituiri paleovulcanice și paleosedimentologice. (2000) Studiul stratigrafic și sedimentologic al evaporitelor miocene dintre valea Buzăului și valea Teleajenului. (1997) The Pliocene to Recent tectonic evolution of the Eastern Carpathians (Romania). STE. IPB. Univ. 27 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Cluj-Napoca). “Al.1372-1384. Tübinger Geowiss. 1996. Cuza”. Cluj-Napoca). (1972) Contribuţii la studiul metodelor de determinare a structurii și compoziţiei chimice a mineralelor argiloase din soluri și sedimente. Gârbacea R. Univ. Ed. 136 p. Dissertation. București). Univ. Florei N. București (Miocenul din partea de sud a Carpaţilor Orientali – Megasecvenţe evaporitice. Bern. 2002. Gh. AIGG. București. Univ. Iași (Studiul mineralogic. 251.. și appendix din: Environmental Geology. Tübingen. Cuza”. (1975) Geologia bazinului Iara cu privire specială asupra depozitelor neogene. București. “Al. (1924) Beiträge zur Geologie des Bihargebirges. RTD. Universităţii din Ploiești) 246. 39(12). (1976) Studiul mineralogic. N. Studia Universitatis Babeș-Bolyai. Iași. 245. petrografic şi geochimic al eruptivului mezozoic din Munţii Trascău... 2. 1981. Florea M. 244. Fl. (1980) Orientarea cercetărilor geologice şi tehnologice pentru valorificarea raţională a potenţialului de minereuri neferoase din România. 52 p. București. 123 p. A14.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României tern border of the Transylvanian Basin.. Gaboș L. Univ.. București. (1972) Stratigrafia și fauna Neogenului de pe bordura nordică și nord-vestică a Munţilor Semenic (regiunea Zorlenţu MareDelinești-Rugi). 240. Univ. 2000. 24 p. Romania. Frunzescu D. Univ. Cluj-Napoca [Geochemistry of the environment in the areas of mining works from Arieş Valley. 30 p. București (Debutul vulcanismului în Munţii Gutâi. Iași. XLI. Reconstituiri paleovulcanologice şi paleosedimentologice. Univ. Valea Buzăului în vederea realizării unui lac de acumulare. 2002. Gandrabura E.. Univ. Florea Irina-Elena (2010) Geochimia mediului în aria de prelucrare a petrolului din bazinul Trotușului (judeţul Bacău). Geologia. București. București. LVIII.. RDT. RTD. 248. 237. RTD(pdf ). 243. 2003. Univ. Folea I. (1972) Studiul geochimic al apelor naturale mineralizate din Câmpia Română de nord-est (dintre râurile Cricov-Ialomiţa și Milcov-Putna-Siret). Găgeanu Maia (2000) Litostratigrafia formaţiunilor jurasic superioare-cretacic inferioare din platforma continentală a Mării Negre (sectorul dintre faliile Peceneaga-Camena și Capidava-Ovidiu). 247. 249. I. p. (2002) Geochimia mediului în ariile exploatărilor miniere de pe Valea Arieșului (Munţii Apuseni). 5-121. ”Al. Găbudeanu B. IGG București. I. L. Arbeiten (TGA). Fülop Alexandrina (2000) Analiza secvenţială a piroclastitelor acide din baza complexului vulcanic al Munţilor Gutâi. Apuseni Mts. 233  p. Ed. C.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 250. 192 p. Dacia. Gâţă Gh. (2000) Aspecte calitative și cantitative privind specificitatea metalogenetică a principalelor etape de evoluţie alpine cu privire specială asupra proceselor endogene. (1970) Studiul terenurilor sedimentare din zona Viperești-Cislău. Fisch W. Springer-Verlag]. București. 3-77. (1999) Studiul flișului paleogen dintre Suceviţa și Putna. 242.. Forray F. 241.

264. Univ. București. RTD. Cluj. RTD. RTD. RTD.. Univ. F9. RTD. 258. 181  p. 260. 22 p. Gheorghiu C. Ghenea C. Georgescu P.. 268. STE. 21 p. Gheorghiţescu D. 265. Iași. (1989) Studiul posibilităţilor de punere în evidenţă de noi zăcăminte de hidrocarburi lichide și gazoase în depozitele sedimentare și ale fundamentului fisurat productiv din perimetrul cuprins între valea Barcău și valea Tur din Depresiunea Pannonică. Gherasi N. București.. Univ. XXVII.. 254. STE. D. București. (1954) Studiul geologic al văii Mureşului între Deva şi Dobra. 188 p. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 256. Gherman J. RTD. IGG. 262. (1994) Studiul micropaleontologic al foraminiferelor planctonice din Jurasicul superior și Cretacicul platformei continentale românești a Mării Negre. Ghaleb Ibrahim Mohammed Essa (1982) Studiul geologic complex al depozitelor cretacice și neogene din sectorul nord estic (Bordei Verde) al Platformei Moesice. (1977) Contribuţii la interpretarea datelor prospecţiunii electrice în curent continuu. 137 p. Georgescu M. ”Al. 77174. 21 p. cu privire specială asupra condiţiilor de formare a zăcămintelor de hidrocarburi. Carpates Meridionales roumaines. I11. RMGMUC. București. Univ.. J6. 419480. București. (1980) Mineralogia și geneza skarnelor și a mineralizaţiilor cuprifere asociate de la Vărad (Moldova Nouă). 1-110. București. AIGR. AIGR. București. I. RTD. IPGG. 261. 266. Cuza”. Ghika-Budești Şt. “Al. 2 . (1937) Etude géologique et pétrographique dans les Monts Godeanu et Ţarcu (Carpathes Meridionales). 255. (1934) Etudes géologiques et pétrographiques dans les Munţii Lotrului.. 28 259. 1-2. ACG.. Eastern Europe). Georgescu M. Gheorghian M. București). Univ.. București. Massachusetts. IGG. 1-78. 257. STE. Cambridge. (1972) Studii geologice și petrografice în valea Sadului-Gorj cu privire specială asupra amplasării construcţiilor hidrotehnice. (1969) Cercetarea hidrogeologică a zăcămintelor de lignit în etapa de explorare. cu privire specială la caracterele mineralogopetrografice ale colectoarelor. 1975. Iași.. (1968) Studiul depozitelor pliocene dintre valea Prutului şi valea Bîrladului. București. 23 p.Titus Brustur 253. Gheorghe Al. Univ. 263. USA. Georgescu Al. (Studii geologice şi petrografice între valea Sadului şi vîrful Reci cu privire specială asupra proiectării construcţiilor hidrotehnice. Cuza”. Gheorghiţă Ioana (1975) Studiul mineralogic şi petrografic al regiunii Moldova Nouă (zona Suvorov-Valea Mare). 23 p.. I. 267. 55 p. Univ. (1943) Cercetări geologice în colţul de SV al depresiunii Transilvaniei între valea Stremţului şi valea Ampoiului. București. IPGP. O. 23 p. (1976) Microfauna depozitelor burdigaliene și helveţiene din regiunea cuprinsă între valea Sebeș-Olt și valea Cisnădioara (partea de sud a Bazinului Transilvaniei. XVIII.. RTD. XVI. 221  p. București. VII. Ploiești. Gheorghian Doina Mihaela (1976) Studiul foraminiferelor din depozitele tortoniene și sarmaţiene din regiunea cuprinsă între valea Şteaza și valea Cîlnicului (sudul Bazinului Transilvaniei).. Geary Dana Helen (1986) The evolutionary radiation of Melanopsid Gastropods in the Pannonian Basin (Late Miocene. Harvard Univ. 35 p..

Iași (Studiul geologic al flişului cretacic din regiunea Zizin-Vama Buzăului. Grigorescu D. București. RTD. 273. (1955) Studiul comparativ al faciesurilor paleogenului dintre Putna şi Buzău. Paleontologie. Grădianu I. I. AIGG. ACG. Stratigrafie. 276. Univ. Pîngăraţi-Neamţ]. (2000) Studiul complex al formaţiunilor triasice și jurasice din zona Peceneaga-Camena în aria Dobrogei de Nord și a platformei continentale a Mării Negre. (1971) Studiu stratigrafic al formaţiunii “Şisturilor negre” (s. 91 p. Ghiţă G. Gogălniceanu S. Univ. LSCBGGS. 277. București (Petrologia Semenicului de nord-est. Cuza”. ”Al. Univ. București.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . (2004) La stratigraphie tertiaire et la surface d’érosion messinienne sur le marge occidentale de la Mer Noire: stratigraphie. Iași. București. 275. Oradea). “Al. Univ. 280. Univ. Univ. Stud. Univ. RSR. XLIV. Haghimaș–Carpaţii Orientali) posibil hipostratotip al limitei Kimmeridgian-Tithonic. Gridan T. București). Cuza”. (1972) Flișul cretacic din regiunea Zizin-Vama Buzăului. Ed. 274. Univ. Cuza”. RTD. 5-132. (2006) Imagini structurale ale Dobrogei de Nord deduse din date geofizice. cerc. în special gravimetrice. Cuza”. București. 1/2. mecanică și microscopică a loessului românesc. “Al. mecanică şi microscopică a loessului românesc. RPR (Cluj). de Bretagne Occidentale. Acad.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 269. “Al. RTD. “Al. București). 1939. 42 p. 52 p. M. Univ. ”Al.) în perimetrul valea Covasna-valea Zăbrătău (“Unitatea Şisturilor negre”) prin metoda microfacială. (1973) Caracteristicile geologo-structurale ale zăcămîntului de molibden Băiţa-Bihor și legătura mineralizaţiei cu intruziunile mici. Goga I. I. Grădinaru E. 271. Grigore D. 259  p.archives-ouvertes. Laboratorul de Mineralogie Generală 49. 2 . 194 p. 4. 1981. Gräf I. geol. Gorie J. Imprimeria Naţională. Cuza”. I. Grasu C.. 278. Cluj. 1975. 99-219.. Acad. 29 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 58 p.. Univ. (1970) Geologia bazinului neogen Baia Mare. VIII. Iași (Analiza chimică. 283. 1971. (1957) Cercetări geologice în bazinul neogen al Borodului (Reg.str. (1937) Analiza chimică. București. 284. 282. Grigoraș N. (1998) Studiul mineralogic și geochimic al rocilor eruptive bazice mezozoice din Munţii Hăghimaș și Munţii Tulgheș. 279. Univ. RTD. IPGG. (2002) Formaţiunea cu acanthicum din regiunea Lacu Roșu (Msv. Iași. Univ. 281.. București). 7-55.. Grinea D.. I..fr/docs/00/04/77/79/PDF/tel00008559/pdf ] 272. (2010) Studiul peștilor fosili din flișul terţiar dintre valea Moldovei și valea Sucevei (Carpaţii Orientali). I. București. XXVIII. (1979) Studiul petrografic al părţii de nord-est a masivului Semenic. I. Iași. Givulescu R. sismique haute résolution. Univ. Gillet H. geogr. Iași [Recherches géologiques dans le sédimentaire mesozoique du bassin supérieur de Bicaz (Carpates Orientales).. Ghiurcă V. (1969) Mezozoicul din bazinul superior al Bicazului (Tulgheș-Hăghimaș). 99-158. (1999) Studiul geologic complex al formaţiunilor pliocen superioare din zona Mihăiţa-Peșteana sud cu privire specială asupra stratelor de cărbuni. Cuza”. 270. Facultatea de Ştiinţe din Iași. O. Brest [http://tel. București. I.

Iași. Cuza”. 30 București [Petrographic investigation of pegmatites located between Teregova and Marga (Eastern Banat. (1998) Studiul comparativ al unor structuri mineralizate din districtul metalifer Baia Mare. 292. 5-80. Hanganu Elisabeta (1966) Studiul stratigrafic al pliocenului dintre văile Teleajenului şi Prahova (regiunea Ploiesti). București. Dissertation. I... 293. București). Helke A. Heredea N.. Halga S. Guzman A. (1918) Geologia regiunii subcarpatice din partea de nord a districtului Bacău. 214 p. Tehnică. București. (1983) Studiul petrografic al pegmatitelor dintre Teregova și Marga.. Gurău A. STE. Cuza”. 299.. 35 p. Univ. Univ. Univ. 295. IGG. Rom. „Al. 300. (1997) Aportul prospecţiunii magnetometrice la descifrarea structurii geologice a regiunii Oaș-Gutâi. București. Casa Cărţii de Ştiinţă. 118-211. J2. Ed.. issue. (1999) Magmatismul calco-alcalin al ciclurilor banatitic și neogen din Munţii Apuseni (petrografie. 67. Univ. Gușă Popescu Carmen Teodora (2006) Studiul palinologic și microfaunistic al Badenianului din Platforma Moldovenească și Dobrogea de Sud.. 287. 319 p. (1933) Beiträge zur Kenntnis der Golderzgänge am Ungarberge und am Fericsel bei Stănija im Siebenbürgischen Erzgebirge. Univ. Hârtopanu Paulina (2002) Mineralogia și geneza zăcămintelor de Mn din Munţii Bistriţei. 1982. 76A. Univ. București). Grozescu H. Univ. Univ. Hadnagy Á. 2 . AIGR. 47 p. București (Mineralogeneza centurii manganifere din Munţii Bistriţei. partea de nord-est a masivului Poiana Ruscă. IPGG. I. 104 p. sillimanit) în cristalinul Carpaţilor Meridionali. 286.. 144  p. București]. Mineral genesis of the manganese belt in the Bistriţa Mountains. (1972) Studiul complex al Gresiei de Tarcău. 291. Hann H. RTD. Cluj-Napoca) 297. București [Polymetamorphic evolution of the Sebeş-Lotru series (South Carpathians) as result of the aluminium silicate-bearing metapelites study. 26 p. București. Grujinschi C. Univ. 1987. 1994. Academiei RSR. “Babes-Bolyai” Cluj-Napoca (pro parte in: Andezite bazaltice alpine din Munţii Apuseni. București. Univ. (1974) Studiul geologic structural și genetic al zăcămîntului de sulfuri polimetalice de la Muncelul Mic. 127 p. Ed. Univ.Titus Brustur 285.. South Carpathians]. andaluzit. București). 352  p. RTD. B. 296.. Iași. Cluj (parţial in: Microtectonica. Hârtopanu I. Hanu D. Ed. petrogeneză) și condiţii structurale. 298. București (pro parte in: Pegmatitele din Carpaţii Meridionali. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. (2000) Contribuţii radiometrice la cunoașterea unor structuri geologice ale masivului alcalin de la Ditrău. RTD. Leipzig. Har N. Cartea universitară. D. București. Univ. 290. 2001. AIGG. Hannich K. 27 p. București. ”BabeșBolyai”. 2004. 294. (1987) Studiul aluviunilor recente din bazinul hidrografic al Crișului Negru și al posibilităţilor lor de valorificare. 288. (1999) Posibilităţi și limitări ale metodei magnetometrice în descifrarea structurii fundamentului cristalin al Platformei Moldovenești din perimetrele N-Iași și S-Iași. P. VIII. “Al. RTD. J. Petrology. Ed. 289. București. IGR. Carlos (2001) Studiul sedimentologic al secvenţelor siliciclastice din Miocenul inferior: Valea Doftanei-Valea Teleajen (avanfosa carpatică). (1982) Semnificaţia rocilor cu minerale Al2SiO5 (disten. spec.

Univ. Taxodioxylon und Glyptostroboxylon. Riffe und Sedimentologie im Oxfordium der Zentralen Dobrogea (Ost-Rumänien). AIGG.. 31 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Berlin. Depozitele carbonatice sarmaţiene din Bazinul Şimleu. IPGG. 309. Humml H. Univ. Univ. (1971) Studiul geologic al zonei de fliș paleogen dintre valea Bistriţa și valea Iapa cu privire specială asupra perspectivelor de petrol și gaze. Disert. (1982) Studiu mineralogic și geochimic al mineralizaţiilor metalifere dintre Voșlobeni și Corbu. Corelări și datări pe baza asociaţiilor palinologice în formaţiunile metamorfice din masivul cristalin al Maramureșului. Hicham Abou-Ayach (1978) Hidrogeologia bazinului Rîmncu Sărat. Miercurea-Ciuc). 302. 312. Heft 1. București. București.. Abh. Graz. Iași (Datări şi corelări pe baza asociaţiilor palinologice în formaţiunile metamorfice din bazinul inferior al văii Vaserului. 317.. Iakab G. 315. Hosu Al. Iași). București. Univ. 306. Hunedoara). petrografic și metalogenetic al bazinului inferior al Vaserului. Ed. Univ. (1977) Studiul geologic al depozitelor miocene şi pliocene dintre valea Sohodol şi valea Blahniţa. 130 p. 203-228. Hyam Daoud (2006) Calcare microbiale din unele depozite mezozoice si terţiare din România: facies. d. Cuza”. (1969) Contribuţii la analiza cantitativă a datelor gravimetrice. Mitt. Masivul cristalin al Maramureşului şi Carpaţii Orientali. Wien.. 53 p. VIII. 308.. I. Herrmann Regina (1996) Entwicklung einer oberjurassischen Karbonat-plattform: Biofazies. 1-101. “Al. Univ. RTD. I Teil nebst Beiträgen zur dieser und zur Kenntnis rezenter Hölzer von Typus Cupressiroxylon. (1943) Contribuţiuni la cunoaşterea Cretacicului superior din sudul Munţilor Apuseni între valea Geoagiului şi valea Vinţii. 2 . București.. RTD. 1998. Horaicu N. „Al. 307. 1. II. 174 p. (1999) Cercetări asupra genezei și implicaţiilor tectonice ale fisuraţiei cărbunilor în Depresiunea Getică. Horoi V. Hobincu R. 2. 316. Étude comparative entre le Massif Obârşia Cloşani-Piatra Mare (Roumanie) et le Massif d’Arbas (France). Clujeană. 224  p. 25  p. (1909) Die Magnetiterzlagerstätten von Vaspatak im Komitat Hunyad (jud. Univ. Sedcom Libris. Univ. 5-68. Ed.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 301. Cluj-Napoca. Berliner geowiss. Univ. in Wien. (1909) Die geologischen Verhältnisse des Gebietes zwischen Kiskapus (Căpușu Mic) und Gyerövásárhely (Oșorhei). Toulouse III-Paul Sabatier. LI. Ed. Basel. Timișoara. RTD. Huică I. 311. Presa Univ. 310. judeţul Gorj (Depresiunea Getică).. 297  p. Univ. 2000. Cluj-Napoca. 303. (2002) Lemne fosile din Neogenul Bazinului Zarand. (1929) Die fossile Flora Rumäniens. Hoffer A. Bd. Iacob D. 305. 1. București. Iamandei Eugenia-Puica (2004) Studiul lemnelor fosile din depozitele cretacic-paleogene (?) din România. Univ. (1999) Arhitectura sedimentaţiei depozitelor eocene din nord-vestul Depresiunii Transilvaniei.. diageneză.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . Iamandei S. Geol. 25-80. Pallas-Akadémia. Humă I. București. (1998) Studiul geologic. “Babeș-Bolyai”. 304. E19. Iași (pro parte in: Geologia masivului alcalin de la Ditrău. (2001) L’influence de la géologie sur la karstification. I. Ianăș M. Cluj. V. RMMGUC. București. Hotz W. 314. Cuza”. Ges. 17 p. C. 313. Austria. Calcarele Cretacicului inferior din Pădurea Craiului.

Ibrahim Khalil Ghazal (1980) Studiul hidrogeologic al bazinului superior al rîului Motru cu privire specială asupra resurselor de apă. Ion G. Idris Guirreh Farah (1980) Studiul mineralogic și geochimic al zăcămîntului Herja (Baia Mare). Univ... (2004) Consideraţii asupra unor mineralizaţii cu oxizi de fier din România în legătură cu posibilităţile lor de valorificare. “Al. 333. Imreh J.. RTD. 143  p. magnetometrică. (1999) Cristalochimia sulfosărurilor de bismut din provincia banatitică. Ianovici V. Ilie D. 320. Iliescu Daniela (2004) Soluţii structurale și informaţii metalogenetice obţinute prin interpretarea datelor magnetice de detaliu din zona de nord-est a Munţilor Bihor. Cuza”. București. clasificarea și geneza acestor roci. Munţii Metaliferi. Univ. Univ. Univ. Ilinca G. Iași). Univ. I. Univ. Univ. Cuza”. 27 p. București. (1957) Celestina în rocile terţiare din Transilvania. 332. Cuza”. RTD(pdf ). 331. București. (2001) Aplicarea seismicii multifrecvenţă cu sursă controlată în cercetarea sedimentelor marine: posibilităţi și limitări. Iași. Cuza”. 319. Univ. district Ciuc. 323. 2000. 329-466. (1998) Studiul geologic și petrografic al insulei cristaline Buziaș-Sacoș (NV Munţilor Semenic). RTD.Titus Brustur 318. Univ. région Jolotca. 25 p.. RMGMUC. cu realizarea unui sistem expert pentru analiza. 330. distr. 322. Univ. București. spectrometrică gama și mercurometrică a mineralizaţiilor hidrotermale asociate eruptivului neogen din România. RTD. 32 327. București. Ilie (Dima) Simona Marilena (2008) Resurse minerale în complexul ofiolitic din Platoul Mehedinţi. București. București. Univ. 17 p. 2 . Iancu Viorica (1998) Relaţii între granitoide și metamorfite pre-alpine în Carpaţii Meridionali.. Univ. ”Al. O. I. Iași [Étude sur le massif syenitique de Ditrău. 46 p. 325. AIGR. Univ. 5-176. Ed. “Al. (2000) Studiul petrologic al granitoidelor din masivul Cherbelezu. (1998) Contribuţii metodologice și de interpretare la cercetarea gravimetrică. XVII. Ciuc (Transylvanie). București. Ilieș Dorina Camelia (2001) Biostratigrafia regiunii Derna-Voivozi-Suplacu de Barcău. I. 58 p. Iancu G. “Al. 336. MIGG. (1929) Studiul masivului sienitic de la Ditrău. N. 2. I. regiunea Jolotca. București. 324. 53 p. XXXI. 321. Ionescu Alissa Larisa (2007) Evaluarea formaţiunilor prin analiza integrată a datelor geologice și geofizice de sonda: studii de caz pe GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Ignat T. RTD(pdf ).. București. Univ. (1936) Recherches géologiques dans les Monts du Trascău et dans le bassin de l’Arieş. 334. Al Jhadanfari (1980) Studiul mineralogic și petrografic al masivului eruptiv de la Cerbia (Munţii Drocea). M.. Cluj]. Ion D. Iași (Petrogeneza insulei cristaline Buziaş-Sacoşu Mare (NV Munţilor Semenic). RTD. 329. Ion Jana (1983) Étude micropaléontologique (formanifères planctoniques) du Crétace supérieur de Ţara Bârsei (Carpates Orientales). București. Univ. Univ. București. 335... Univ. Iași. I. ”Al. 18 p. IGG. Iatan Luisa Elena (2008) Relaţia dintre magmatism și metalogeneză în aria zăcămintelor Roșia Montană și Roșia Poieni. Ilham F. 1934. 326. București. 328. Cuza”. Ioane D. București.

(2003) Sarmaţianul dintre valea Siretului și valea Şomuzului Mare (Platforma Moldovenească). 342. Gh. Editura didactică și pedagogică. 2006. Zăcăminte de brucit din România. M. XXVI. Iorgulescu Th. Fac.P. “Al. Ionescu Corina (1997) Studiul metalogenetic al intruziunilor banatitice de la Budureasa și Pietroasa (Munţii Bihor. mineralogic și petrologic al zonei Bilbor-Tulgheș (Carpaţii Orientali). București. Acad. 350. D13. Ionescu C. I. arte grafice “Carol Göbl”. 1971. (1970) Studiul geologic și mineralogic al regiunii Biharia.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României structurile ce aparţin platformei continentale a Mării Negre. 156 p. 397 p. Iași (Sarmaţianul dintre valea Siretului şi valea Şomuzului Mare. 347. (1976) Studiul geologic. Inst. Iași (Flişul paleogen din bazinul văii Moldovei. RTD. Munţii Metaliferi.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 .. N. STE. Univ. IGG. 25 p. 344. folosite ca terenuri de fundare și ecrane impermeabile. IPGG. concernant surtout le Banat.. București). Univ. Ionescu L. Iași (Study of Silurian and Devonian faunas from the eastern part of Moesian Platform. RTD. 351. RTD. Cuza”. D. București]. 30  p. Ed. I. 5-144. București. “Al. Univ. ”Al. Univ. Ionescu-Argetoaia I. Ionescu I. (2000) Modele faciale ale formaţiunilor paleogene pe șelful nord-vestic al Mării Negre. MIGG.. (1969) Flișul paleogen din bazinul văii Moldovei. (1974) Condiţiile acumulării hidrocarburilor naturale în capcane lito-stratigrafice și posibilităţile seismometriei la detectarea zăcămintelor de acest tip. C. I. “Babes-Bolyai”. 348. 238  p. București. Ionescu G. București (Les conditions de l’accumulation des hydrocarbures dans le pièges lithostratigraphiques et les posibilités de la séismometrie pour la prospection des gisements de ce type. de știinţe. sur les shelves. pe șelfuri. 1999. ACG. Ionesi V. RTD. (1999) Optimizarea calităţilor geomecanice ale rocilor moi. Cluj-Napoca [pro parte în. “Al. Univ. VIII. 1981. “Al. AIGR.. 21 p. București). Univ. 349. Iași. Iași). Brucitul-Mg(OH)2. Ionescu M. 1981.. RTD. Ed. Univ. București. Univ. 340. Ed.. Cuza”. 36 p. București. IGG. I. Univ. 107  p. 352. cu privire specială la Banat (România).. București). (1909) Contribuţiuni la studiul petrografic şi geologic al Carpaţilor Meridionali.. Ionescu Bujor D. Mineralogie şi mineralogeneză. Cuza”. RTD. 343. 24  p. Univ. Univ. (1953) Contribuţiuni la studiul micropaleontologic al Miocenului superior din Muntenia de E (Prahova şi Buzău). I. cu privire specială asupra Grupului de Tulgheș. RSR. 346. (1918) Pliocenul din Oltenia. geochimic și genetic al zăcămîntului aurifer și polimetalic Haneș. 339. (2002) Studiul geologic. 341. Ionesi L. Granitul de Şuşiţa. Cuza”. 33 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. mineralogic. Buc. București. 261-350.. Univ. 44 p. București. Ionesi Bica (1968) Stratigrafia depozitelor miocene de platformă dintre valea Siretului şi valea Moldovei. 250  p. România). Ionescu Ana (1998) Studiul sistematic și biostratigrafic al dinoflagelatelor eocene și oligocene din flișul extern al Carpaţilor Orientali. 115-222. Univ. 5-222.. T. 337.. București. Acad. București. București.. Cuza”. Iordache S. (1966) Înregistrator de oscilaţii electrice. Univ. RSR. 345. 338. XXX. București. Iordan Magdalena (1977) Studiul faunelor Silurianului și Devonianului din partea de est a Platformei Moesice. Ionescu L. 2 .

.P. 137-168. 359.. Ed. (1977) Geologia şi petrologia vulcanitelor neogene din nord-vestul zonei eruptive a munţilor Oaş (regiunea Tarna Mare-Turţ).. 1995. 364. 362. XXIV. Univ. 365. AICCFR. Univ. 105-120. Oradea). 29-32. 95-193. STE. 23 p. Istocescu D.. (Eds) Karst hydrogeology of Romania.. 1957. (1994) Studiul fenomenului de sedimentare laterală după exemple din Carpaţii românești. C. Bucuresti (pro parte in: Iurkiewicz A. I. pe baza datelor de regim al debitelor izvoarelor. Belvedere. 1 Reproducere eronată a hărţii anexate lucrării. RTD. Iași). 356. 201 p. 366. de Prahova. ”Al.Titus Brustur 353. autori 34 Jeanrenaud P. Cuza”.. București. & Iurkiewicz A. A11. 2010. Univ. Jipa D. Iași (Publicată postum sub titlul “Geologia Moldovei Centrale dintre Siret şi Prut”. București. 256-284. Univ. (1916) A brassöi hegyek mezozóos faunája (= Fauna mezozoică a munţilor Braşovului).R. STE. Ed. 3. AIGG. RTD. Univ. RTD. Univ. Masivul Bucegi. București (pro parte in: Sisteme hidrocarstice din Masivul Bucegi. 47 p. (1958) Contributions a l’étude de schistes disodiliques oligocène de Roumanie. Geologie. – Hydrogeological condition of the karst areas. Univ. J8. cu privire la evaluarea resurselor exploatabile de ape subterane. Istrate Gh. și Saraiman A. Lisboa. (2003) Analiza sistemică a investigaţiei hidrodinamice a acviferelor carstice (exemple semnificative din România). ASUI (serie nouă). București. IGG București). IGG București (pro parte in: Metalogeneza asociată vulcanismului neogen din nord-vestul Munţilor Oaş. 357. Istrate Al. (pro parte in : Proprietăţile tehnologice ale rocelor din R. 222 p.-A. 177298. distr. București). Cuza”. (1948) Relaţiuni între caracterele petrografice și tehnologice determinate asupra rocelor de construcţie din carierele din România. 354. 1971. Budapest. Ivan M. 2002. Jianu Denisa (2004) Controlul structural și rolul fluidelor în geneza mineralizaţiei aurifere din nordul Masivului Leaota. I. 108 p. RSR. Isache C. Jekelius E. cu aplicaţii practice. Cuza”. 22  p. Ed. RTD. XVII.. 355. Cuza”.. Cetatea de Scaun. 128 p. (1952) Cercetări geologice între valea Râşcei şi valea Agapiei. București). (1971) Geologia Moldovei Centrale dintre Siret și Prut. 444 p.. Joja Th.1 360. Juncu A. (Fauna Doggerului şi Malmului dela Braşov). Secţ. “Al. Iași. Jeanrenaud P. XXIV. Ed. b. Edit. Târgoviște). Univ. I. petrografic și structural al cristalinului dintre Breaza și Cîrlibaba (Carpaţii Orientali). ACG. 1971. ”Al. Acad. București.  361. ”Al. Iași   GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 358.. Univ. LIII. p. Jonet A. (2000) Hidrogeologia carstului din zona Cheile Tătarului-Scropoasa. La faune ichtiologique de Homorâciu. I. deși primul autor o publicase corect: Harta geologică a Moldovei Centrale dintre Siret şi Prut. S. Iași. I. 65-78. 111-174. (1993) Studiul influenţei reliefului în determinările gravimetrice și magnetice în scopul eliminării efectelor perturbante. 1986. 186 p. 363. 221-315. MJKUGA. 18 p. București. CFR. Jude R. (1986) Studiul mineralogic. II. Iași (Studiul geologic al sectorului vestic al bazinului Crişului Alb şi al ramei munţilor Codru şi Highiş. (1970) Studiul geologic al bazinului Crișurilor între Şiria și Tinca. Univ. “Al.. In: Orășeanu I. Cuza”. (1978) Petrologic study of the Vlădeasa massif (western part). Iurkiewicz A. 2 .

Univ. 377. 370. 323-344. 372..H. Eötvös Loránd. Kovacs M. Die hercynische Geosynklinalerzbildung in den rumänischen Karpaten und ihre Beziehung zu der hercynischen Metallogenese Mitteleuropas... 26  p. 35 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. București. Budapesta.. RTD. Kovács-Pálffy P. Kim Zu Hen (1984) Contribuţii la prelucrarea și interpretarea diagrafiei geofizice în nisipuri argiloase. București.. Kräutner G. Univ. Time and strata-bound ore deposits. (1998) Studiu petrologic al formaţiunilor magmatice din aria sud-estică a Munţilor Gutâi (între valea Firiza și valea Cavnic). 371. Casa editorială Demiurg. 28 p. RTD. 1977.. București [pro parte in: 1. 172 p. Ţicău (România) – cu privire specială la studiul mineralelor argiloase caolinitice. Mineralium Deposita. București. 27 p. 201  p. RTD. Cuza”. 378. RTD.. 368. Krezsek C. IPGG. 319 p. București (Petrogeneza rocilor magmatice de subducţie din aria central-sud-estică a Munţilor Gutâi. 380. ClujNapoca). 26 p. București. J. RTD.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 367. 374. 376. Cluj-Napoca. 2. 232-253. Univ. RTD. 29 p. Ed. (2005) Contribuţii la proiectarea și construirea aparaturii utilizate în studiul câmpului geomagnetic.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . (1994) Studiul mineralogic și geochimic al scoarţei de alteraţie a gnaiselor feldspatice de la Stejera. Kasper U. Dacia. 379... Univ. 49 p. 24 p. București. New York]. IPGG. 373. Inău și Ţicău. (1970) Zăcămintele de minereu de fier din formaţiunile epimetamorfice ale masivului Poiana Ruscă. Krestel Svetlana (1970) Studiul micropaleontologic al diatomitelor din RSR. Jurca I. București. Kissling Al. (2005) Sedimentologia și arhitectura depozitelor pannoniene din estul Bazinului Transilvaniei. Kalmar I. 1970. (eds. RSR. Univ. Heidelberg. Iași. Kader Abbas Friadon (1985) Metodologia de evaluare a rezervelor de ape freatice cu ajutorul metodei bilanţurilor și utilizarea datelor din reţeaua hidrogeologică cu aplicaţie în zona de cîmpie a bazinului inferior al Oltului. 28 p.). Univ. In: D. I. Univ. 2007. H. RTD. (1973) Stratigrafia cristalinului masivelor Preluca. Kang Din Gon (1985) Studiul geologic complex al depozitelor paleogene din regiunea Ghelinţa-Ojdula-Breţcu-Oituz-Poiana Mare.D. București. Iași]. Juravle D. Univ. I. 2002.. Springer-Verlag. (1967) Studii mineralogice şi petrografice în zona de exoskarn de la Ocna de Fier (Banat).. Berlin. Acad. RTD. ”BabeșBolyai”. Cuza”. București. Univ. Univ. Univ. Khadiga Jama Noor (1983) Studiul formaţiunilor metamorfice purtătoare de mineralizaţii din regiunea Muncelu Mic. RTD. Univ. București. 381. 18  p. Klemm & Schneider H. Berlin. cu privire asupra formării zăcămintelor de hidrocarburi. ”Al. Ed. (1973) Studiul mineralogic și geochimic al rocilor granatifere din cristalinul Carpaţilor Orientali și Meridionali. 369.-T. Iași [Geologia regiunii dintre valea Sucevei şi valea Putnei (Carpaţii Orientali). Khamphai Khounnala (1972) Studii mineralogice și petrografice în masivul eruptiv de la Greci. ”Al. 2 . 21 p.. Hydrothermal-sedimentary iron ores related to submarine volcanic rises: the Teliuc-Ghelartype as a carbonatic equivalent of the Lahn-Dill type. 375. RTD. (2004) Geologia regiunii dintre valea Sucevei și valea Putnei (Carpaţii Orientali). 5/4.

Univ. 28 p. (1999) Studiul geologic al structurii vulcanice din partea sudică a masivului Harghita. București). RTD. Lăzărescu V. “Babeș-Bolyai”. RTD.. 386. RTD. E6. I. 28 p. S. RTD. RMGMUC. București. Lăcătușu R. Laszlo A... Ars Docendi. Lemne Marioara Mia (1970) Contribuţii la studiul răspândirii elementelor radioactive în formaţiunile cristalofiliene din Carpaţii Meridionali. 217-240.. Univ. Loc Ngoc Ly (1972) Studiul geologic. 2 . Lazăr Alina Carmen (2006) Studiul palinologic și biostratigrafic al Devonianului din Dobrogea de Nord. I. Laţiu V. Univ. Cuza”.. București. geomorfologic. București. 392. București. 23 p. IPGG. București (Disertaţie susţinută în 1955. Iași. (1976) Mineralogy and geochemistry of the neogene pyroxene andesites from the northern part of the Gutîi Mountains (Romania). E2. STE. 1-79. Cluj-Napoca.Titus Brustur 382. 24 p. Univ. Lazăr F. Lang B. 185 p. Iași (Studiul biostratigrafic al Neogenului superior GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Lazăr Iuliana (2003) Studiul paleontologic și paleoecologic al moluștelor bivalve din depozitele jurasice situate în versantul vestic al Munţilor Bucegi. Univ. 5-79. Univ. (1963) Cercetări geologice tehnice asupra carstului din regiunea Anina (Banat). București. (1978) Studiul mineralogic și geochimic al argilelor apţiene din Dobrogea de sud. “Al. București. (1953) Geologia ţinutului de cîmpie din bazinul inferior al Argeşului şi a teraselor Dunãrii. “Babeș-Bolyai”. 388. 390. 154-213. RTD. 395. Cluj-Napoca.. 49 p.. II. 396. București. IPGG.. Univ. IPGG. Univ. Univ.L. 2006. RTD. Controls on late orogenic sedimentary basin evolution and Paratethys paleogeography. 29 p. XLIX. 384. 36 391. Univ. Le Canh Dai (1979) Structura terenurilor neogene pe marginea de nord a Platformei Moesice și raporturile lor cu substratul și cu molasa părţii interne a avanfosei carpatice în sectorul dintre Gilort și Olteţ cu privire la explorarea zăcămintelor de hidrocarburi naturale. Liu Cian Ci (1966) Studiul variaţiei litofaciesului prin analogii geologice și geofizice în mezozoicul Platformei Moesice (sud de Caracal) din R. N. Laczkó Attila-A. la Moscova). Ed. Lubenescu Victoria (1976) Studiul macrofaunei pliocene de pe rama nordică a Munţilor Cibin între Mureș și Olt. Li Hak Ung (1984) Studiul sedimentologic și petrografic al rocilor posibil generatoare din formaţiunile paleogene din pintenii de Văleni și Homorâciu între văile Buzău și Teleajen. Paleontologie şi paleoecologie. 2. STE.. “Al. București. România. Cluj (teză susţinută la 3 iunie 1925). 383. București (Jurasicul mediu din Bucegi – versantul vestic. (2007) Geochimia mediului în ariile exploatărilor miniere de la Sântimbru-Băi (judeţul Harghita) și influenţa acestora asupra gradului general de poluare. 387. 182 p. hidrogeologic și de geologie tehnică al carstului în regiunea Roșia-Zece Hotare (Munţii Pădurea Craiului). 393. Liteanu E. Leveer Karen Agneta (2007) Foreland of the Romanian Carpathians. 27 p. RTD. AIGG. 397. București. (1966) Cercetări geologice între Someș și Lăpuș la NW de Dej. (1928) Birefringenţa feldspaţilor din seria andesinei şi studiul microscopic al rocelor cu andesine din Transilvania. 394. 398. 385. Vrije Universiteit Amsterdam. Cuza”. IGG. 389.

400. Maier O. W. (1953) Studii geologice în regiunea Sînpetru-Pui (Bazinul Haţegului). 410. Macaleţ Rodica (1997) Studiul lito-biostratigrafic al formaţiunilor ponţiene de molasă dintre valea Buzăului și valea Dâmboviţei. Cluj. Cuza”. Macaleţ V. Maloș Ana (1973) Mineralizaţiile de pirită cupriferă din valea Motrului (Baia de Aramă . Univ. séconde partie. la Universitatea din Iași GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr.. 68. RTD. București. RTD(pdf ). Univ. RTD. 20 p. Man Livia Ecaterina (2007) Contribuţii la identificarea și evaluarea rocilor sursă de hidrocarburi pe baza diagrafiei geofizice. București. LVIII. Lupu M. (2001) Interpretarea integrată a datelor de prospecţiune geofizică în scopul cunoașterii structurilor geologice cu potenţial de acumulare a minereurilor radioactive. Cuza” Iași (Basenul terţiar de la Bahna. I. Univ. I. Cuza”. „Al. “Al. Iași (Geological and petrographical study of North Retezat Mountains. petrografic și metalogenetic al bazinului superior al văii Bârsa. București). București. 1939. Univ. București. Lupulescu M. I. 413. STE. 404.judeţul Mehedinţi) cu privire specială asupra folosirii metodei geobotanice în prospecţiune. Univ.. 1991. AIGR. 1940. I. (1972) Stratigrafia și structura formaţiunilor mezozoice din Munţii Trascău. 211-274. 23 p. Cluj. Univ. Univ. RTD. București. IGG. Macovei Gh. 415.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României din sud-vestul Transilvaniei. Luţac D. Iași [Recherches géologiques et paléontologiques dans la Bessarabie méridionale (Roumanie). Mafteiu M. 407. I. 403. Univ. Macovei Gh. III. IGG. 1981. 56 p. AIGG. București). “Al. ACG. (1969) Contribuţii la procesul măsurătorilor radiometrice in situ în cercetarea zăcămintelor de uraniu. Cluj-Napoca. 57-164. 399. Lupu Denisa (1975) Contribuţii la studiul faunei senoniene de rudiști din Munţii Apuseni. 408.. 26 p. București. 409. Univ. Iași. (1997) Stratigrafia Terţiarului dintre Masivul Preluca și eruptivul neogen Baia Mare. Cuza”. Lungu A.. Univ. 115-222.. “Al. XXV. Cuza”. IPGG. p. Univ. București). 406. 228 p... (1985) Studiul geologic și petrografic al părţii de nord a Munţilor Retezat. ASUI. București. 1909. Univ. București. (1987) Studiul mineralogic. Iași). pentru elucidarea tipurilor de reacţii minerale retrograde care au însoţit exhumarea corpurilor. “Al. 402. 401. Macarovici N. 18 p.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . (1909)1 Geologia bazinului de la Bahna. Lupei N. “Babeș-Bolyai”. XXVI.177-404. 1 Prima teză de geologie susţinută în România. Luca Anca Cornelia (2007) Studiul petrografic al corpurilor eclogitice din Unitatea Porţile de Fier. RTD. ”Babeș-Bolyai”. Mamulea A. 2 37 .V. Univ. 411. (1974) Studiul geologic şi petrografic al masivului cristalin Locva. I5. RTD. 65 p. București. 123202. (1949) Contribuţii la studiul zăcămintelor aurifere din regiunea Stănija-Techereu. Aplicaţii pentru formaţiunile paleogene din Depresiunea Precarpatică din Muntenia. (2000) Procese sedimentare și tectonice la baza paleopantei bazinului Histria. Iași.. (1939) Geologia sudului Basarabiei. 173  p. Jassy] (retipărită sub același titlu la Tipografia “Presa Bună”. Univ. AIGG. 405. 414. 412.

Titus Brustur

416. Man S. (2007) Evaluarea formaţiunilor oligocene din zona Proviţa-Runcu-Mislea-Buștenari, pe baza datelor geologice, geofizice și de foraj. RTD(pdf ), 18 p., Univ. București. 417. Manilici V. (1956) Studiul petrografic al rocelor eruptive mesozoice din regiunea Poiana Mărului-Şinca Nouă. ACG, XXIX, 5-75, București. 418. Manolescu Gh. (1937) Étude géologique et pétrographique dans les Monts Vulcan. AIGR, XVIII, 79-172, București. 419. Manoliu-Negreanu Eugenia (1969) Studiul geologic al regiunii Zărnești-Tohanul VechiVulcan-Codlea cu privire specială asupra Jurasicului și Cretacicului. RTD, 35 p., Univ. București. 420. Mantea Gh. (1981) Cercetări geologice în bazinul superior al Someșului Cald (Munţii Bihor). Univ. „Al. I. Cuza”, Iași [Geological studies in the upper basin of the Someşul Cald Valley and the Valea Seacă Valley region (Bihor-Vlădeasa Mountains). AIGG, 66, 5-89, 1985, București]. 421. Mareș-Marinescu Ioana (1964) Studiul depozitelor cu glauconit din regiunea cuprinsă între văile Doftana și Bîsca Chiojdului. RTD, 21 p., Univ. București. 422. Mariaș Z. Fr. (1996) Câmpul metalogenetic Cavnic, caracterizare geostructurală și petrometalogenetică. RTD, 109  p., Univ. “BabeșBolyai”, Cluj. 423. Marica Silviana (2009) Studii geologo-economice asupra vulcanitelor pliocen-cuaternare din România în vederea utilizării acestora la realizarea unor produse neconvenţionale. Univ. București. 424. Marin Cornelia (2002) Aplicarea metodei curenţilor telurici la descifrarea structurii funda38

mentului Platformei Moldovenești. Univ. București. 425. Marincaș Valeria (1965) Studii geologice în regiunea Sebeș-Cîlnic-Săsciori-Răchita-Pianu de Sus-Cioara cu privire specială asupra stratigrafiei depozitelor cretacice. Univ. București. 426. Marincea Şt. (1998) Cristallochimie et propriétés physiques des borates magnésiens des skarns de la province banatitique de Roumanie. École Nat. Sup. des Mines de Saint-Etienne & Univ. Bucarest. 427. Marinescu B. (1998) Studiul evolutiv al melanopsidelor miocen superioare și pliocene din domeniul Paratethysului Central. Univ. “BabeșBolyai”, Cluj-Napoca. 428. Marinescu Fl. (1978) Stratigrafia neogenului superior din sectorul vestic al Bazinului Dacic. 155 p., Ed. Acad.RSR, București. 429. Marinescu I. (1972) Studiul geologic al regiunii dintre valea Teleajenului (Cheia, Mănăstirea Suzana) și Munţii Bobu-Grohotișu-Rădila Mare. RTD, 37 p., Univ. București. 430. Marinescu M. (1998) Optimizarea exploatării și evaluării zăcămintelor de minereuri neferoase. Univ. București. 431. Marinescu N. (2004) Modele de corelare litologică a complexului cărbunos geţian din Bazinul Olteniei pe baza diagrafiei geofizice. Univ. București. 432. Mariș A. Cristina (2005) Mineralogia diferitelor materii prime cuarţo-feldspatice și influenţa lor asupra proprităţilor structurale și compoziţionale ale produselor ceramice. Univ. “Babeș-Bolyai“, Cluj-Napoca.  433. Marosi P. (1967) Originea mineralizării apelor freatice din cîmpia interfluviatilă BuzăuRîmnicu Sărat. STE, E7, 105-150, IGG, București.

GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României

434. Mastacan Gh. (1948) Studiul petrografic al regiunii cristaline dintre Ciocănești și Vatra Dornei. Univ. “Al. I. Cuza”, Iași. 435. Mârza I. (1967) Studiul geologic al formaţiunilor cristaline din zona de sud-est a Muntelui Mare. Univ. București (Evoluţia unităţilor cristaline din sud-estul Muntelui Mare. 167  p., 1969, Ed. Acad. RSR, București). 436. Mârza V.I. (1982) Conţinutul premonitoriu al fluctuaţiilor de seismicitate. Manifestări la scară globală cu particularizare și accent pe regiunea Vrancea. RTD, 26 p., Univ. București. 437. Mateescu I. (1932) Petrographische Untersuchungen der Kohlenflöze des liassichen Steinkohlenlagers von Anina-Steierdorf in Banat. Mitt. Inst. für Brennstoffgeologie an der Bergakademie, 78 p., Freiberg. 438. Mateescu Şt. (1927) Cercetări geologice în partea externă a curburii sudestice a Carpaţilor româneşti. Districtul Râmnicu Sărat. AIGR, XII, 67-324, București. 439. Matei L. (1983) Argilele panoniene din Transilvania. 160 p., Ed. Acad. RSR, București. 440. Matei V. (2000) Studiul stratigrafic al flișului paleogen din Semifereastra Slănic-Oituz dintre valea Dofteana și valea Oituzului. Univ. “Al. I. Cuza”, Iași. 441. Matyasi L. (1999) Studiul petrografic și geostructural al Bihorului central-estic. Univ. București. 442. Matyasi S. (1999) Studiul mineralogic, geochimic și genetic al mineralizaţiilor de uraniu din extremitatea de nord-vest a Munţilor Bihor. Univ. București. 443. Maţenco L. C. (1997) Tectonic evolution of the Outer Romanian Carpathians. Constraints from

kinematic analysis and flexural modelling. 160 p. Vrije Universiteit, Amsterdam. 444. Mason, P. R. D. (1995) Petrogenesis of subduction-related magmatic rocks from the East Carpathians, Romania. 264 p., Univ. London, 445. Maxim I. Al. (1936) Contribuţiuni la explicarea fenomenului de încălzire a apelor sărate din Transilvania. III. Lacurile sărate de la Turda. RMGMUC, VI, 209-320, Cluj.  446. Măldărescu I. C. (1970) Studiul mineralogic și geochimic al mineralizaţiilor de la Şuior. RTD, 27 p., Univ. București. 447. Mălureanu I. (1995) Contribuţii la interpretarea cantitativă a diagrafiei geofizice în condiţiile invaziei cu filtrat de noroi. Aplicaţii în formaţiunile meoţiene din zona cutelor diapire - Muntenia. Univ. București. 448. Mărgărit Gh. (1976) Geologia bazinului Almașului cu privire specială asupra zăcămintelor de cărbuni. RTD, 23 p., Univ. București. 449. Mărunţeanu C. (1987) Rolul factorilor petrografici și structurali asupra stabilităţii masivelor de roci cristaline. RTD., 20  p., Univ. București. 450. Mărunţeanu Mariana (1987) Studiul geologic al bazinului inferior al Tazlăului Mare. RTD, 19 p., Univ. București. 451. Mărunţiu M. (1987) Studiul geologic complex al rocilor ultrabazice din Carpaţii Meridionali. RTD, 23 p., Univ. București. 452. Mătreșu J. (2004) Evoluţia tectonică a Platformei Moesice. Univ. București. 453. Meilescu C. (2005) Evoluţia paleoclimatică în Neogenul superior din NV Olteniei pe baza analizelor palinologice. Univ.  “Babeș-Bolyai“, Cluj-Napoca.
39

GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Titus Brustur

454. Melinte Carmen Mihaela (1997) Biostratigrafia Cretacicului superior din România pe baza nannofosilelor, aplicată în flișul din zona de curbură a Carpaţilor Orientali. Univ. București. 455. Memon Allah Dino (1977) Studiul efectelor diagenezei și tectogenezei asupra compoziţiei și structurii rocilor din Doggerul, Malmul, Neocomianul și Barremianul părţii centrale a Platformei Moesice, cu privire specială la condiţiile de geneză și de acumulare a petrolului. RTD, 29 p., Univ. București. 456. Meszaroș N. (1957) Fauna de moluşte a depozitelor paleogene din nord-vestul Transilvaniei. BGP, I, 174 p., Ed. Acad. RPR, București. 457. Miclăuș Crina Genoveva (2001) Geologia deltelor relicte extracarpatice sarmaţiene dintre văile Sucevei și Bistriţei. Univ. “Al. I. Cuza”, Iasi. 458. Micu M. C. (1987) Studiul geologic al flișului și molasei din regiunea valea Horaiţa-PîngăraţiSăvinești. RTD, 27 p., Univ. București. 459. Mihail Cr. (1981) Studiu geoelectric privind evidenţierea de noi mineralizaţii auro-argentifere și de sulfuri polimetalice în vulcanitele neogene din Munţii Gutîi și Oaș. RTD, 26 p., Univ. București. 460. Mihăilă N. (1971) Stratigrafia depozitelor pliocene şi cuaternare dintre valea Oltului şi valea Vâlsanului (sectorul Rîmnicu Vîlcea-Curtea de Argeş-Vîlsăneşti). STE, J7, 145 p., IGG, București. 461. Mihăilescu-Toderiţă Victoria (1966) Studiul geologic al bazinului Roşia (Munţii Pădurea Craiului). STE, J3, 111 p., IGG, București. 462. Milcoveanu D. (1941) Contribution à l’étude du rayonnement des substances naturelles. Application à la prospection géophysique par les ra40

diations pénétrantes. 166  p., Impr. Emmanuel Vitte, Lyon. 463. Milu Consuela (2005) Consideraţii privind contaminarea cu produse petroliere a formaţiunilor sedimentare pleistocene și a apei subterane în zona Oil Terminal Constanţa. Univ. București. 464. Milu Viorica (1999) Alteraţii hidrotermale asociate zăcămintelor de tip porphyry copper Bolcana și Roșia Poieni (Apusenii de sud). Univ. București. 465. Mitrofan H. (2005) Modificări episodice în cadrul unui acvifer plasat în crusta terestra superioară manifestate cu ocazia unor cutremure vrâncene majore: studiul informaţiilor furnizate de anomalii geotermometrice (Na-K-Mg) în izvoare de la Slănic Moldova. Univ. București. 466. Mînecan Teodosia (1985) Studiul mineralogic și petrografic al pegmatitelor din bazinul văii Lotrului. RTD, 25 p., Univ. București. 467. Mînzăraru Lidia (1965) Studiul mineralogic şi petrografic al corpurilor subvulcanice din partea de NW a munţilor Bîrgău. STE, I1, 93  p., București. 468. Mocanu V. (1996) Relaţii între mișcările crustale recente și structura adâncă a teritoriului românesc. Univ. București. 469. Möckel K. (1920)  Die petrographischen Verhaltnisse der sudlich Reschinar gelegenen Berggegend. Geologische Landkarte. Diss. Klausenburg, 1918. MMGSSNM, IV, Sibiu. 470. Mocuţa M. (2005) Contribuţii la înţelegerea cauzelor și evoluţiei proceselor de dezechilibru din câmpul II de sonde de la Ocnele Mari. Soluţii de dezamorsare. Univ. Bucuresti.

GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

București. Mosonyi Emilia (1998) Studiul geologicstructural al metamorfitelor de pe versantul sudic al Masivului Rodna. Iași. 486. RPR. I.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 .. Univ. 484. RTD. Munteanu M. Univ. București. Motaș C. (2004) Cadrul structural-stratigrafic al Platoului continental românesc al Mării Negre evidenţiat prin prospecţiunea seismică și perspectivele de hidrocarburi. flore et produits d’industrie). 5-211. Univ.. Tübingen. Univ. Cuza”. 482. Iași. București. 487. tectonic si metalogenetic al zonei cuprinse între Dârmoxa și Dorna. C. Univ. 176  p. leur faune.  Iași. 475. 41 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Moroșan I. Berlin (in Zeitschrift für praktische Geologie. RTD. 483. București (pro parte in: Romanian continental plateau of the Black Sea. Univ. (1999) Studiul condiţiilor hidrogeologice ale Dobrogei de sud pentru reevaluarea rezervelor exploatabile. Moldoveanu V. Cuza”. I. Moser Fr. Acad. București. Muhawreq Mubarek Khamis (1983) Contribuţii la perfecţionarea metodelor de prospecţiune și explorare pentru substanţe minerale utile solide. Cuza”. AIGG. Muneer Mahmoud Sulejman Ahmad (1991) Studiul geologic complex al depozitelor neogene purtătoare de hidrocarburi cuprinse între valea Teleajenului și valea Lopatna. 230 p. Iași. Muntean Viorica (2002) Sarmaţianul din regiunea Fălești-Bujor și Valea Prutului (R. Univ. 35  p. 485. (1993) Tertiary deformation in the Romanian Southern Carpathians.1913. 479. 481. 478.. Univ. Morariu D. 2 . RPR.. Univ. AIGR. București. Mounazih Mohammed (1988) Studiul geologic și petrografic al regiunii Cîrjelari (Dobrogea de nord). Momea Lucia (2000) Studiul geologic al rocilor sursă de hidrocarburi din Pânza de Tarcău și Pânza cutelor marginale între valea Tazlăului Sărat și Prahova cu privire specială asupra disodilelor. Oscar Print. Berlin). Bucharest). București. 474. Mogoșanu D. București. RTD. 480. Univ. XIX. I. (1975) Stratigrafia depozitelor paleogene şi miocen inferioare din regiunea Cluj-Huedin-Românaşi (NW-ul bazinului Transilvaniei). București. 473. I. (1913) Die Tuffitzone der mittleren Dobrogea (Dobrudscha) und die Kieslagerstätte von Altan-Tepe. 24 p. (1998) Studiul litostratigrafic. 476. 437467. (2002) Contribuţiile metodelor geofizice la investigarea mediului geologic și evaluarea hazardului natural. ”Al. Univ. 1-160. 472. I. Ed. “Al. Cuza”. Moroșan N. Moldova). ein Beispiel der Epigenese. Cluj-Napoca. Moisescu V.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 471. Univ. București. ”Al. Moldoveanu Tr. București. 25 p. Moisescu Gertrude (1955) Stratigrafia şi fauna de moluşte din depozitele tortoniene şi sarmaţiene din regiunea Buituri. Dissertation Doktor-Ingenieurs. (1938) Le Pléistocène et le Paléolithique de la Roumanie du Nord-Est (les dépôts géologiques. 2007. Univ. 26 p. Munteanu Emilia (1998) Studiul faunei sarmaţiene din regiunea cuprinsă între valea Lopatna și valea Buzăului. Tectonic-sedimentary evolution and hydrocarbon potential. “Babeș-Bolyai”. (1998) Capcane subtile în sistemele petroliere din România. Univ. (1999) Corelaţii între parametrii fizici ai rocilor rezervor din Platforma Valahă. 477. “Al. 488. XLVII. D...

RTD. Univ. Acad.Titus Brustur 489. Neagu Th. 492. Univ. Cluj. RSR. 1970. 2004. 1973].. Acad. V. 498. 38  p. [Micropaleontological and stratigraphical study of the Upper Cretaceous deposits between the upper valleys of the Buzău and Rîul Negru rivers (Eastern Carpathians). 108 p. Mureșan I. 496.. Iași. 1979. București. Univ. (1975) Studiul mineralogic. (2006) Geologia părţii de sud a Platformei Covurlui. IV. Univ. 490. geochimic și structural al pegmatitelor din Munţii Rodnei. STE. 497. I. (1965) Studiul stratigrafic și micropaleontologic al Cretacicului superior dintre Valea Buzăului și Rîul Negru. București. Munteanu T. București (Albianul din Platforma Moesică. Naidu Dasaratha Bathala (1978) Studiul datelor de prospecţiune geochimică în sectorul cuprins între Valea Argeșului și Valea Ialomitei al Platformei Moesice. București. 127  p. Nasser Aziz Ahmed (1977) Studiul geologicgeofizic al sectorului central din Podișul Moldovenesc cu privire la structura și perspectivele de hidrocarburi între Prut și linia localităţilor Rădăuţi-Bacău-Fălciu. 25 p. geochimic şi structural al pegmatitelor din Munţii Rodna.Al Ali (1978) Studii mineralogice și chimice ale rocilor banatitice din masivul Bocșa. 19 p. M. Nanii Elena (1982) Flora sporo-polinică și complexele cenologice de la Rovinari (jud. Univ. București. București [Formaţiunile epimetamorfice din partea de nord-vest a masivului Poiana Ruscă (Carpaţii Meridionali). XVI. în vederea stabilirii condiţiilor de formare a zăcămintelor de hidrocarburi. 264 p. 281-326. Neacșu Gh.. 503. Muţiu R. 505. I. Ed.. RTD.. Myint Thein (1971) Geologia regiunii dintre Aluniș-Poiana Vărbilău-Vălenii de Munte-Bughea de Sus. Murariu T. Univ. “Al. Mureșan M.. București. MIGG. 27 p. (1979) Géologie de Monts Cerna. AIGR. Acad. București. Nagiub Abdel’. RPR. (1972) Stratigrafia și tectonica terenurilor metamorfice din regiunea TomeștiLuncani (Poiana Ruscă de NW). Cuza”. București. 491. 92  p. (1998) Măsurători geodezice și modele de calcul pentru determinarea parametrilor geodinamici ai mișcărilor crustale recente în 42 cadrul studiilor interdisciplinare de predicţie a cutremurelor de pământ. UTCB. Gorj) și corelaţia lor cu vegetaţia actuală. IGG. 109  p. 494. LIV. 493.. Univ. 501. Năstăseanu S. București. 30 p. 2 . Ed. Murgeanu G. Ed. București. RTD. RTD. ”Al.Moldova Nouă (Banat). RTD. RTD. Univ. “Babeș-Bolyai”.. 499. (1969) Bentonitele din regiunea Alba Iulia-Ocna Mureşului. Mutihac V. 47  p. 495. RTD. XLII. Academiei Române. Cuza”.. Iași (Studiul mineralogic. XI. (1994) Albianul din Platforma Moesică (studiul paleontologic si stratigrafic). (1959) Studii geologice în partea mediană a zonei Reşiţa . 500. București].. (1934) La nappe interne du flysch dans les environs de Comarnic et de Teşila (Prahova). București). București). 32  p.. BGP. AIGG. I15. București. fizico-chimic și gemologic al chihlimbarului de la Colţi. Neacșu Antonela (2003) Studiul mineralogic. 153-280.. IPGG.. 502. 13  p. IPGG. IGG. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. (1980) Geologia şi petrografia bordurii de nord-est a Munţilor Gilău. 7-337.. RSR. București. Univ. Ed. AIG. București. Nacu V. 504. RTD. 205  p.

Mădăraș. 519. Negoiţă V. 510. Carpaţii Orientali). 24 p. 517. 512. București. 520. 518. Nichita O. 25  p. București. variously paginated. Univ. Univ. Nguen Huu Duc (1978) Studiul magnetic și paleomagnetic al unor roci din regiunea Mehadia-Plugova-Iablaniţa (Banat). Nicolae Eugenia (2001) Sisteme depoziţionale și modele de facies în depozitele badeniene din Depresiunea Pannonică. 466  p. Earth Sciences Centre. 508. I. (2007) Procese geomecanice asociate evoluţiei golurilor de dizolvare rezultate ca urmare a exploatării zăcămintelor de sare gemă prin disoluţie.greencats. Univ. București. jud. Nicolae I. 143-205. RTD.. 514. 197-314. Iași (Studiul petrografic şi chimic al regiunii văilor Neagra şi Haita din Masivul Munţilor Călimani. București (Semnificaţia mineralelor şi a asociaţiilor minerale în determinarea istoriei metamorfice a cristalinului Masivului Leaota... (1982) Estimarea parametrilor ce caracterizează regimul termic al formaţiunilor geologice în Muntenia și Oltenia. București. Nguyen Thac Nhan (1978) Studiul petrografic al masivului granitoid Sfîrdinul. Univ. 20 p. București. Specific applications in borehole geophysics. Neguţ Mihaela Liana (2003) Contribuţii la valorificarea diagrafiei geofizice pentru rezolvarea unor probleme geologice particulare în explorarea hidrocarburilor. (1985) Ophiolites of the Trascău Mountains (South Apuseni Mountains). Univ. XXI/14. Negulescu Elena (2007) Semnificaţia mineralelor și a asociaţiilor minerale în determinarea istoriei metamorfice a Cristalinului Masivului Leaota. Univ. Univ. (1994) Studiul petrografic al cărbunilor din România în vederea stabilirii gradului de carbonizare. Univ. București. în zona ChislazPoiana-Abram. Nguyen Van Cuong (2000) Contribuţii la evaluarea formaţiunilor fisurate de interes pentru hidrocarburi pe baza diagrafiei geofizice. RTD.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 506. ISBN 978-973-0-07196-2.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . ”Al. Nguyen Xuan Tung (1977) Studii mineralogice și petrogenetice în zona gnaisului ocular de Căpâlna-Lez (Munţii Sebeș). RTD.  disponibila la http://negulescu. 511. Publ. Niţă Şt. 1935. Iași). 2 . București.. 515. Univ. Univ. AIGG. Nguyen Van Lien (1981) Studiul proprietăţilor fizico-mecanice ale unor roci stîncoase din România (Corelaţii dintre caracteristicile petrografice-mineralogice și fizico-mecanice ale andezitelor din perimetrele Malnaș-Bicsad. București. Univ. Câmpulung). A36. Univ. (1979) Determinarea caracteristicilor petrofizice ale rocilor prin metode geofizice de sondă cu aplicaţie la zăcămintele carbonatice ale Platformei Moesice. București. Niculescu B.. 513. București. RTD. Cuza”. 24  p. 521. (1933) Studiul petrografic și chimic al regiunei văilor Neagra și Haita din masivul munţilor Călimani (jud.. Neguţ I. (2002) Contributions to the electrical modeling of stratified media. București. Sweden. 65. A. RTD.. C. (1998) Skarn genesis at Ocna de Fier-Dognecea. Univ. București. 509. RTD. M. RTD(pdf ). Univ. Nicolescu Şt. 507. 22  p. 35  p. Chileni-Suseni și Poiana Ilvei. AUI. South-west Romania. Nedelcu C. Göteborg. Univ. 516. București.ro/). 5 p.. Câmpulung. 43 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr.

Univ. Univ.. Iași (pro parte in: Monografia ostracodelor terţiare din arealul carpatic. Univ. 25 p. Univ. 530. (1972) Stratigrafia neogenului din sudul bazinului Şimleu. (1976) Cercetări asupra distribuţiei stratigrafice a microflorei în flișul paleogen dintre Bistriţa și Trotuș. 526. RSR. Iași. 159  p. AIGR. Olteanu Fl. 27 p. Cuza”. ACG. Oncescu M. 24  p. Onac B. 239 p. P. Academiei Române. M. Nopcsa F. XXII. C. 535. 237-289. 524. 533. Ed. 532. RTD. București). Olaru L. 528.. Ed. 531. 529. Univ. (1996) Mineralogia speleotemelor din unele peșteri ale Munţilor Pădurea Craiului cu referiri asupra semnificaţiei lor paleo-climatice. Univ. (1964) Studiul Miocenului şi Pliocenului din regiunea Cislău-Salcia-Lapoş. București. Ruszkabanya und der rumanischen Landesgrenze. Oancea V. RTD. Oday Habib Salha (1980) Studiul geologic al depozitelor cretacice din sectorul estic al Platformei Moesice cu privire specială asupra condiţiilor de formare a zăcămintelor de hidrocarburi din perimetrul Mărgineanu-Urziceni-Padina-Pogoanele. București). Nicolescu Şt. Univ. 5-111. București. Acad. (1998) Sedimentologia și tectonica Seriei Şisturilor Verzi din Dobrogea centrală și prelungirea ei în acvatoriul Mării Negre. M. 527. Cuza”. (1984) The three dimensional velocity structure under the Carpathian Arc. București. 14. Olteanu Al.. Univ. București. I. București. 175  p. 534. ”Al. Univ. RTD. RTD. I. M. Deva. 2 . XXXIII. 25  p. I.. 523. Budapest.. 538. petrografic și structural al cristalinului dintre vîrful Ineu și anticlinalul Bretila. Olteanu R. IFA. ”Al. MIGG. IGG. Iași (Cercetări asupra distribuţiei stratigrafice a microflorei în flişul paleogen dintre văile Bistriţa şi Trotuş. (1977) Condiţiile tectonice ale formării banatitelor cu privire specială asupra regiunii Bihorului. Onofrei I. Cluj-Napoca. RTD.. RTD. Oaie Gh. 1-124. Oniceanu I. București. “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca (pro parte in: Formaţiuni stalagmitice în peşterile Pădurii Craiului. 25 p. (1943) Région de Piatra CraiuluiBucegi. 536. 2006. (1905) Zur Geologie der Gegend zwischen Gyulafehervar. XXVII. 39 p. București). București. 525. MJKUGA.. (1985) Pînzele marginale din Carpaţii Orientali. Univ. Oncescu N. (2004) Contribuţii la cunoașterea calităţilor geomecanice ale loessului. București. Academiei Române. „Al. 1998. București.. (1999) Studiul mineralogic-petrografic al unor depozite de gipsuri din Ro44 mânia și posibilităţile lor de valorificare economică. Univ. 537. Cuza“. Nicorici E. poziţia lor în tectonica majoră a României și rolul pe care l-au jucat în formarea zăcămintelor de hidrocarburi. Univ... GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. (1999) Variaţii spaţio-temporale ale atenuării undelor seismice pe teritoriul României. (1977) Studiul stratigrafic și micropaleontologic al depozitelor eocen-oligocene din regiunea Cluj-Mera-Săvădisla. București. Nitu Gh. “Babeș-Bolyai”. 91-279. Opran C. 42 pl. (1971) Cercetări geologice și hidrogeologice în zona miocenă dintre valea Nechitu și valea Cuejdiu cu privire specială asupra perspectivelor de hidrocarburi și săruri de potasiu. 1978.Titus Brustur 522. București. (1975) Studiul mineralogic. Ed.C.

Aluta-XXIV. București. Oradea]. 189 p. 53 p. Panaitescu C. Univ. 554. (1998) Petrogenesis and tectonics of the basement rocks in the Apuseni Mountains: significance for the alpine tectonics of the Carpathian-Pannonian region. București. 2 . (1937) Étude géologique et pétrographique du massif du Parâng et des Munţii Cimpii (Carpathes Meridionales). Univ. 551. University of Alberta. “Ovidius”. (ed. RSR. RTD. București. Pană Camelia (1997) Studiu biostratigrafic al formaţiunilor paleozoice superioare din Platforma Moesică. University of Szeged. Opreanu G. Univ. Univ. 546. 181-197. Panaiotu Emilia Cristina (2000) Platforma carbonatică din zona masivelor Bucegi și Piatra Craiului.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 539.. 542. București.. (1997) Contribuţii teoretice și aplicative în domeniul seismicii inginerești. 540. Panaitescu Paulina (2003) Biostratigrafia Miocenului din Banat pe baza cercetărilor micropaleontologice. RTD. Belvedere. AIGR. București. Orășeanu I. Orban T. 545. Acta Hargitensia VII). Pál Molnár E. Paghida-Trelea Natalia (1969) Microfauna miocenului dintre Siret şi Prut. Panaiotu C. (2003) Modelarea comportarii acviferului regional din Dacianul inferior al Olteniei în condiţiile drenajului pentru exploatarea zacamintelor de lignit si asigurarea localitatilor cu apa. p. 548. 24 p. mineralogică. Szeged. București. 553. Analiza comparativă a sistemelor depoziţionale și a proceselor postdepoziţionale. Vîlcea). 173-279. Pană D.. Univ. Canada. Opreanu Priscila-Ana (2006) Studiul populaţiilor de ostracode actuale și fosile de pe platforma continentală a Mării Negre. Geochemistry and Petrology.. București. Ed. Univ. De- partment of Mineralogy. 12). Retipărit din: Orașeanu I. XVIII. (2008) Caracterizarea granulometrică.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . București. București. 444 p. Paliuc Gh. Sepsiszentgyörgy. (2000) A Ditrói szienitmasszívum földtani felépítése és petrológiája. București.. Univ. Univ. különös tekintettel a hornblenditek és dioritok kialakulására (Acta-2000. Ed. Aurelia (1996) Studiul geologic complex al depozitelor cretacice și sarmaţiene din zona Videle-Bălăria cu privire specială asupra posibilităţii de creștere a rezervelor de hidrocarburi. București. geochimică și dinamică a încărcăturii sedimentare a fluviului Dunărea. (1999) Paleomagnetic studies in Romania: tectonophysic implications. Szeged). 541. 549. București [pro parte in: Karst hydrogeology of Apuseni Mountains. Ungaria (pro parte in: Hornblendites and diorites of the Ditró Syenite Massif. Acad. Univ. Palcu M.. Univ. București. 543. RTD(pdf ) 161 p. 45 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Orbocea Marioara (1972) Stratigrafia depozitelor miocene și pliocene dintre valea Tărîia și valea Luncavăţului (jud. 172 p. Osama Menwer Za’al Al Kofahi (1999) Geological and hydrochemical study for the groundwater wells around Glina landfill (Romania) and Al Akeder landfill (Jordan) with special regard to the environmental pollution. Constanţa. Univ. Ed. 550. Univ. 2000. 544. Univ. (2000) Contribuții la cunoașterea hidrodinamicii sistemelor acvifere carstice din Munții Apuseni. 552.) (2010) Karst hydrogeology of Romania. 199-444. & Iurkewicz A. 547.

2 . 133 p. (2002) Evaluarea presiunilor anormale și a gradienţilor de presiune și fisurare pe baza diagrafiei geofizice: aplicaţie pentru formaţiunile geologice cuprinse în arealul dintre Valea Buzăului și Valea Dâmboviţei. Ed. Kolozsvar (Die petrographischen und geologischen Verhältnisse der Gyuluer Berge). 570. IPGG.. (1972) Geologia masivului Bucegi și a culoarului Dîmbovicioara. privite ca terenuri de fundare. 1974. consumului și emisiei de gaze cu efect de seră din Delta Dunării. 565. XXIX. J4. 1. Pârvu G. Univ. (1956) Contribuţiuni la studiul susceptibilităţii magnetice a rocelor şi minereurilor din RPR. 558. Cuza”. (1972) Studiul stratigrafic al Devonian-Carboniferului din Platforma Moesică.. 567.Titus Brustur 555. RTD. 77-122. 74 p. Univ. J1. 569. București. București. Panin N. Acad. Cheruluj közötti részének. 119-210. ” Al. B. (1909) A Gyalui havasok. Pascu M. 561. STE. (1970) Studiul geologic complex al zăcămintelor de petrol și gaze din formaţiunile miocene dintre Olt și Olteţ cu privire specială asupra rocilor rezervor. Cuza”. Pavelescu L. XXV. 564. 562. XVI. Papaianopol I. Cuza”. 559. Acad. 27 p. J12. Paraschiv D. 324  p. București. RPR. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Cluj. Prizlop és a Vrf. Paucă M. (1953) Studiul geologic şi petrografic al regiunii centrale şi de SE a munţilor Retezatului. I.. 571. Univ. Marisel. 46 563. 557. AIGR.. IGG. BSBAGG. 14 p. 568. Pascariu Vieru Florentina (2010) Studiul argilelor sarmaţiene și al formaţiunilor acoperitoare din Municipiul Iași. V. A Kolozsvári Magyar Királi Tudományegyetem Mathematikai és Természettudományi Karához.. la vest de râul Argeş. București. Iași (Geologia masivului Bucegi şi a culoarului Dîmbovicioara. 26 p. Univ. Cercul Dobrinului. 560. 57 p. Iași. I. Univ. I. STE. RTD(pdf ). Cuza”. Pauliuc S. 230  p. “Al. Közettani és geologiai viszonyai. IGG. Iași (Studiul stratigrafic al Devonianului şi Carboniferului din Platforma Moesică. București. Iași. Pandele N. București. 107213. (1992) Studiul stratigrafic al Neogenului din Molasa Pericarpatică (sectorul dintre valea Cricovului Sărat și valea Nișcovului). Univ. Stief Jenö és Társa Könyvsajtója. (2006) Flora sarmaţiană din Oltenia. Paucă M. RTD(pdf ). Étude géodynamique et sédimentologique. București.. Paraschiv V. București. București. București. 575-668. Univ. “Al. 165 p. (1934) Die fossile Fauna und Flora aus dem Oligozän von Suslăneşti-Muscel in Rumänien. “Al. Univ. București. 1969. V. (1974) Le Delta du Danube. RTD. 136 p.. STE. Pană Ioana (1966) Studiul depozitelor pliocene din regiunea cuprinsă între valea Buzău şi valea Bălăneasa. București. Patrulius D. IGG București). Paris VI. (1999) Studii teoretice și aplicative privind caracteristicile dinamice ale undelor produse de explozii. Univ.. RTD. (1967) Contribuţii la determinarea rezistivităţii aparente de curent continuu. (1953) Cercetări geologice în masivul Drocea (Munţii Apuseni). 572. Papp S. (1970) Studiul geologic al Perşanilor centrali cu privire specială la Cretacicul superior. 566. AIGR... RSR. Univ.. Papiu C. ACG. Pavel Alina (2009) Dinamica producerii. 29 p. Eine systematische und paläobiologische Studie. București. Pântea A. Paris. 556. I..

(1978) Studiul lemnelor fosile din Oligocenul din nord-vestul Transilvaniei. București. Univ.. Pecheanu I. 5-98. RTD(pdf ). Pelin M. Petrescu M. Univ. 1976.  583. 584. RTD. 28 p. Petrescu L.. Pătruţoiu T. 579. “Al. 581. XXVIII. Pătruţi Al. Petculescu Al. Petrulian N. I. 24 p. (2000). “BabeșBolyai”. 25  p. XVI. 50 p. (1999) Interpretarea informaţiilor magnetice utilizând măsurători la nivele diferite. N. XXVII. Univ. ISER. București. (2005) Arvicolidele cuaternare (Rodentia. 578. Ed. Mammalia) din peșterile Dobrogei centrale. (1955) Geologia şi tectonica regiunii Vălenii de Munte-Cosminele-Buştenari. Univ. București. Univ. Geologia Pliocenului cu ligniţi dintre Dunăre și Motru. bazinul văii Bicaz. MIGG. (1999) Geochimia unor metale grele și influenţa lor poluantă asupra mediului marin costier românesc al Mării Negre. Bucuresti (pro parte in: Haldele de minereuri de uraniu din Munţii Bistriţei. 134 p. București. Univ. 47 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Univ. 585.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 206 p.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 573. 499-537.. 580. 576. “Babeș-Bolyai”. București. 21 p. IGG. RTD.. Pătruţ I. 283 p. geochimie. București. IGG. București. (2010) Rezervaţii paleontologice plio-pleistocene din Oltenia. Pătruţoiu I. Universităţii din București). I4. București. RTD. Peltz S. Univ. București). Univ. Petrescu A. (2000) Studii și cercetări experimentale asupra corelaţiei între duritatea și cristalochimia sulfurilor și sulfosărurilor. Pene C. București. 588. 574. (1995) Studiul geologic complex al formaţiunilor triasice din vestul Platformei Moesice la nord de paralela municipiului Craiova cu privire specială asupra condiţiilor de formare a zăcămintelor de hidrocarburi. București. Acad. Univ. I. Implicaţii asupra factorilor de mediu. 582. RTD. Univ. R. (2004) Studiul mineralogic și geochimic al haldelor radioactive de la Crucea și Botușana (Munţii Bistriţei) cu privire specială asupra impactului poluant al acestora. Univ. RTD. Pestrea Simona Ileana (1999) Diatomeele sarmaţiene din Romania. 539-572.. Pham Duc Luong (1981) Studiul vulcanologic și petrologic al structurilor vulcanice din regiunea Săcărâmb (Munţii Apuseni). București. 589. Ed. 2 .. 575. București (Pirita sedimentară. (1977) Studiul petrografic al șisturilor cristaline din partea estică a sinclina- lului Hăghimaș. 587. București. București. (1934) Étude calcographique du gisement aurifère de Roşia Montană et du gisement de plomb et de zinc de Herja (Transylvanie. (1967) Studiul geologic al formaţiunilor mezozoice din masivul Hăghimaș (între Lacul Roșu și Piatra Unică). (1974) Studiul cristalografic și mineralogic al piritei sedimentare. Pham Huy Tien (1974) Studiul petrografic al rocilor generatoare și colectoare de hidrocarburi din depozitele paleogene dintre valea Buzăului și văile Slănic-Bîsca Mare. STE. Cuza”. 590. 25  p. Iași. 113-184. mineralogie. Petrescu J. Univ.. RSR. Cluj-Napoca... 577. 586. 2007. AIGR. Cristalografie. Petreuș I. ACG. C. Roumanie). (1969) Studiul petrografic al părţii de sud-est a Munţilor Călimani. Cluj-Napoca.

Popa Valeria (1972) Flora oligocen-miocenă din bazinul Petroșani. 9. (2000) Secvenţe siliciclastice și piroclastice în Neogenul inferior din forelandul Carpaţilor Orientali (zona de curbură). Cluj. Iași. biostratigrafie. Univ. 158 p. 609. (1959) Termometrul geologic și aplicarea lui la unele minerale din R. (2010) Asociații de mamifere pliocene și cuaternare din Oltenia (România). I.. Analiză comparată pentru elaborarea modelelor de facies. I. RTD. (2002) Studiul structural. paleogeografie. 31 p. 203-282. Cluj-Napoca. Popescu A. A. paleoecologie. București. “Babes-Boyai”. 603. RSR.. V. Popa Mirela (1998) Biostratigrafia depozitelor neogene din partea estică a bazinului Vad-Borod. București. (1957) Studiul geologic al bazinului Mehadiei. Utrecht. Univ. 592. Univ. Iași. 1971.R. (2000) Flora continentală a Jurasicului inferior din Pânza Getică. 607. Pintea I. București & Univ. București. Ed. ISER. Cuza”. 32 p. Iași. Ed. “Babeș-Bolyai”.. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. (1973) Depozitele mezozoice din Munţii Vîlcan. Acad. Univ. Iași (Geotermometria şi aplicarea ei la unele minerale din România. 606. (2010) Petrologia și geochimia granitoidului Vinţa. „Al. București. Phan Trung Dien (1973) Studiu litologic în formaţiunile mezozoice din bazinul Babadag (între Babadag-Ceamurlia de Jos și Lacul Razelm). 608. (1996) Studiul incluziunilor fluide cu privire specială asupra imiscibilităţii fazelor fluide asociate genezei zăcămintelor porphyry cooper din Munţii Metaliferi. Univ. Univ. Popa I.. “Al. RTD.Titus Brustur 591. 81-210. Popa M. 48 600. 51-105. RTD. Cuza”. 598. Pop E. 49 p. 602. AIGG. Abstract. (1929) Analize de polen în turba Carpaţilor Orientali de la Dorna-Lucina. Univ. 595. I. Cuza”. București. 25 p. 605. Podașcă I. Popa M. 26 p. Popa Elena (1981) La biostratigraphie des formations mésozoiques de la partie orientale de Pădurea Craiului (Monts Apuseni). 41 p. XXX. Plaviţă Ramona (1985) Modelări matematice și digitale ale unor procese și sisteme seismice. 604. ACG. Popa M. RTD.. 593. (1980) Contribuţii la studiul mișcării apelor subterane în roci fisurate cu particularizare la complexele acvifere din zona litoralului. București. Univ. Piţu N. Univ. Studii de caz semnificative din România. (2003) Eficienţa hidrodinamică a forajelor hidrogeologice. București). Pop Dana (1999) Mineralogical-petrographical study on the glauconitic formations in the Transylvanian basin.P. „Al. 155 p. BGBC. București. litostratigrafic și petrologic al formaţiunilor cristaline din bazinul râului Bistriţa dintre Cârlibaba și Iacobeni (Carpaţii Orientali). 597. Pop Gr. Cluj-Napoca. Pintilei D. Acad. Univ. Univ. 610. București.M. I. 2 . București.. “Al. 3-4.. 594.. Univ. Cuza”. RTD(pdf ). I. Pomârleanu V. IPGG. E. RSR. Univ. București. 596. București. 601. Univ. 599. (1987) Studiul nisipurilor cuarţoase caolinoase din Oligocenul superior al zonei Popești-Mihăiești-Cornești cu aspecte legate de valorificarea lor. LVIII. București. Pozdneakova Irina (1996) Studiul geochimic al depozitelor loessoide dintre Prut și Nistru (Republica Moldova). Pop E. Univ.

. 37. RTD. 620. IFA. Sedcom Libris. RTD. (2002) Foraminiferele eocene din aria carpatică (Faciesul de Şotrile) și Platforma Moesică (prelungirea nordică a bazinului Lomului) – studiu comparativ.. Univ. Univ. Univ. București. Popescu Speranţa-Maria (2001) Végétation. RTD.. 35 p. 121  p. București.. 616. Cuza”. Popescu A. “Al. 281-391. Popescu Rodica (1987) Studiul elementelor minore din principalele sulfuri ale zăcămintelor din România.. Popescu Daniela Alexandra (2003) Geologia și microfaciesurile carbonatice triasice dintre valea Moldovei și valea Trotușului. 612. RTD. IFREMER Centre de Brest. București. Popescu R. P. XXIII. Genève). 14 p.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 611. Univ. 618. București. (pro parte in: Lithostratigraphy of cyclic continental to marine Eocene deposits in NW Transylvania. I. 221  p. “Al. 37-73. RTD. București. 14 p. București. Popescu Gh. Univ. București. Bucuresti. (1979) Sedimentarea carbonatică în nord-vestul Transilvaniei în timpul Eocenului și Oligocenului. Popescu Irina (2002) Analyse des processus sédimentaires récents dans l’éventail profond du Danube (Mer Noire). 2005. IGG. 282 p. Univ. III. Popescu L. C. I. (1975) Étude de foraminifères du Miocèn inférieur et moyen du nord-ouest de la Transylvanie. 72 p. Arch. 27  p. București.. Popescu Emilia (2007) Complex study of the seismic sequences on the Romanian territory. N. Popescu D. Application à l’étude agrogéologique des environs de Perişorul (Distr. Cuza”. Popescu-Gîrlescu Mărioara C. climat et cyclo-stratigraphie en Paratéthys centrale au Miocène supérieur et au Pliocène inférieur d’après la palynologie. (1909) Contribution à l’étude stratigraphique du Nummulitique de la Depression Gétique (Roumanie occidentale). France. Genève. T. 49 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 120 p. 2008. 624. B. Univ. 621. Popescu V. Univ. 23 p. Cuza”. MIGG. (2002) Studiul geologic al Formaţiunii de Gura Şoimului din Pânza de Vrancea (sectorul Valea Moldovei-Valea Tazlăului). Popescu-Voitești I. (1937) Dégradation des sols de steppe. Popescu Gh. Popescu B. București. Université Claude Bernard-Lyon 1. RTD. București. 1984. 622.. 617. 2 . Romania. 613. 626. Impression Service TMSI/IDM/RIC. I. Ed. (2008) Studiul geologic complex al zăcămintelor de baritină din zona Ostra și Holdiţa. între Olt și Gilort. Iași). 275-372. 614. Iași]. Popovăţ M. 615. (1972) Studiul formaţiunilor cristaline cu sulfuri metalice din zona Bălan (Munţii Hăghimaș-Ciuc). 1.. (Geologia şi microfaciesurile depozitelor carbonatice triasice dintre Valea Moldovei şi Valea Trotuşului. Université de Bretagne Occidentale & Université de Bucarest. Sedcom Libris. Iași. Iași. Univ. Univ. XVIII. Iași [Studiul geologic al Formaţiunii de Gura Şoimului din Pânza de Vrancea (sectorul Valea Moldovei-Valea Tazlăului). A. AIGR. Ed. 625.. de Dolj). (1997) Experimentarea și aplicarea unor metode tridimensionale de prospecţiune seismică în România. 619. (1983) Studiul petrografic al depozitelor pannoniene de pe versantul vestic al munţilor Călimani-Gurghiu cu privire specială asupra mineralelor grele din rocile detritice. Gh. 623..Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . Sci. (1998) Sursa primară și secundară a aurului din depozitele aluvionare ale Piemontului Getic. AIGR. “Al.

(2003) Evoluţia termobarică a rocilor metamorfice din masivele Preluca. Rădan S. (1997) Structura de adâncime a masivului alcalin Ditrău dedusă din date geofizice. Univ. STE. București. RTD. (1962) Studiul geologic al regiunii Roşia-Meziad (Munţii Pădurea Craiului). Rădășanu Smaranda (2002) Geochimia și geotermometria pegmatitelor din Munţii Preluca. (1961) Cercetări hidrogeologice în tinutul de cîmpie dintre Buzău şi Ialomiţa. AIGR. Răbăgia Annamaria (2009) Studii de stratigrafie secvenţială a părţii de nord a Bazinului Panonic pentru stabilirea evoluţiei tectonostratigrafice. 108 p. 637. Prica Ioana-Codruţa (2004) Algele calcaroase (Rhodophyta) din depozitele paleogene de pe bordura nord-vestică a Depresiunii Transilvaniei. Porof M. 19 p. București. 645. București. Univ. Cuza“.. E5. Univ. 632. Univ. (1978) Caracteristicile inginero-geologice și geotehnice ale rocilor metamorfice din cadrul amenajării hidrotehnice Lotru-Vidra.. IGG București. Prelipcean I.. 50 638. 642. M. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. în bazinele văilor Doftana și Cîmpiniţa. Impact asupra mediului. (1974) Contribution à l’étude de la seismicité de la Roumanie et comparaison avec la séismicité du bassin méditerranéen et en particulier avec la séismicité du Sud-Est de la France. 639. 427-574. Răducă V. RTD(pdf ). Iași. (2010) Studiul microbiostratigrafic al Cretacicului superior din perimetrul Zăbrătău-Crasna-Gura Harţagului (Valea Buzăului). 631. RPR. 640. Univ. Univ. 332 p. 38 p. Acad. București. București. 636. 633. 643. Univ. RTD. “Babeș-Bolyai“ Cluj-Napoca. București. Cuza”. RTD. 630. Univ. București. Iași. NW Transilvaniei. Ţicău și Codru. (2000) Evoluţia mineralelor argiloase în procesele sedimentare. I. 647. Postolache C. (1998) Dinamica falierii și implicaţiile sale asupra modelării proceselor seismice din regiunea Vrancea. “Al. Strasbourg (France). Univ. Ed. Preda D. Univ. Univ. 221-369. (1979) Contribuţii gravimetrice la cunoașterea structurii geologice a Munţilor Harghita de Nord. Protescu O. 634.Titus Brustur 627. 115-139. București 641. Radulian M. Univ. 26 p. Privighetoriţă C. M. VII. (1998) Contribuţii la studiul proprietăţilor magnetice ale rocilor în context geofizic și geologic. RTD. București. Univ. (1922) Contribuţiuni la studiul faunei de foraminifere terţiare din România. (1917) Geologia regiunii subcarpatice din partea de sud a districtului Bacău. IFA. București. Univ. Preda I. (2004) Studiul geochimic al apelor subterane și de suprafaţă din judeţul Suceava. “Al. Popovici L. Pricăjan A. (1909) Der Erdrutsch von Frumosu in der Bukowina (Lunecările de teren de la Frumosu din Bucovina). București.. (2010) Rolul parametrilor sedimentologici și geochimici în evaluarea iazurilor de decantare.. C. 20 p. Univ. București. IX. Viena. București. Univ. P. 45 p. I.. 2 . Rădan S. 628. 644. M. Alina (1975) Cercetări geologice între Teșila și Cîmpina. 635. 646. Rahim Abdul Loutfi (1983) Studii geologice și geotehnice pentru construcţii rutiere. 43 p.. Radu D. București. Studii de caz în România. Radu C. București. RTD(pdf ). AIGR. Proca A.. Radu E. 629.

Rădulescu Fl. I. Cuza”. 650. 660. 653.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 648.. Univ. 1904. Iași. Univ. 2 .. 17 p. Rom. 657. 649. 1973). Geophysics. 307409. Thèse. Univ. Răileanu M. Univ.-D. no d’ordre 2771. 151-260. Roșca Vl. (1979) Cercetări seismice privind structura crustei terestre în R. Reyad Khassawneh (1980) Studiul condiţiilor de formare a zăcămintelor de hidrocarburi din sectorul estic al Platformei Moesice în perimetrul Cioceni-Micșunești-Urziceni-Mărgineanu. “Lomonosov”. Univ. Dept. (1998) Seismotectonics of the Carpathians and Central Asia. Impactul asupra mediului datorat exploatării apelor geotermale din perimetrele Oradea și Săcuieni.. (1962) Contribuţiuni la studiul anatomic comparativ al Artriodactylelor actuale și fosile din ţara noastră și importanţa acestora pentru stratigrafia Pleistocenului superior. București. București. 655. Romanescu D.. (1978) Consideraţii tectonofizice privind Platforma Moesică în zona Slatina-Turnu Măgurele. RTD. N.. Rădulescu D. of Geodesy & Geophysics. serie A. Moscova. Univ. 661. Univ. 32 p. București (A Dissertation submitted for the degree of PhD at the Univ. 659. XXXI. (1958) Studiul petrografic al formaţiunilor eruptive din regiunea Seini-IlbaNistru (Baia Mare). (1968) Namagnicenost gornîh parod Gor Apuseni (România). of Cambridge. “Babeș-Bolyai”. București. RTD(pdf ). V. (1971) Studiul geologic al regiunii Dedulești-Rîmnicul Vîlcea cu privire specială asupra deplasărilor de teren.. 25 p.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . RTD. Ricman C. 51 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. RTD. ACG. București. București. „Al. Univ. 658. 26 p. Peterhouse. Paris. București. IGR. 654. Univ. (2000) Studiul petrografic și mineralogic al rocilor eruptive neogene și mineralizaţiilor hidrotermale asociate din partea sudică a Munţilor Bârgăului. Univ. București. RTD(pdf). Roban R. 196 p. Roba Carmen-Andreea (2010) Fenomenul geotermic din vestul României. Roman C. Rech-Frollo Marguerite (1940) Étude pétrographique des séries sédimentaires de la vallée du Bicaz-Carpathes Orientales. Robu I. Univ. 665. București. 18. S. București 663. (2000) Morfologia și geochimia zirconului din granitoidele prealpine din Carpaţii Meridionali. Robu Lucica (2002) Cristalochimia filosilicaţilor magnezieni din ultramafitele Carpaţilor Meridionali. Hamburg. T. 656. Reschke S. no.. (1953) Cercetări geologice în regiunea Sviniţa-Faţa Mare. BSBAGG. Univ. Rădulescu C. Univ. Remeș I. 652. (1998) Biogeochimishe Variabilitäten in der Schwebstofffracht der Donau und deren Einfluss auf das Sedimenationsgeschehen im nordwestlichen Schwarzen Meer. J. 664. 2. București 662. Univ. Univ. Cluj-Napoca. București. (2009) Analiza sedimentologica a formaţiunilor paleogene din nord-estul Depresiunii Getice – reconstituiri paleoambientale. Răileanu Gr. 651. 183  p. București. (1999) Studiul tectonitelor legate de zonele de forfecare dintre Pânza Getică și unităţile superioare supragetice dintre Munţii Lotru și Cibin. 40 p. Semnificaţii petrogenetice și metalogenetice. Răileanu Adriana (2002) Arhitectura secvenţelor depoziţionale purtătoare de hidrocarburi din Jurasicul Platformei Moesice. România.

București. 183 p. M. 674. 26 p. București. 670. Saleh Hasan Hussein (1983) Studiul mineralogic și petrografic al eruptivului bazic dintre valea Bogata și Racoș. (1917) Masivul eruptiv de la Greci. 683. 676. Ryer Mihaela (1998) Stratigrafie secvenţială și evoluţia geologică a formaţiunilor paleogene și miocen inferioare din estul Bazinului Getic. Rotman D. publ. Univ. (2005) Contribuţia evenimentelor tectonice din Terţiar în definirea structurii geologice și crearea condiţiilor necesare formării zăcămintelor de hidrocarburi în sectorul dintre văile Olt și Jiu al Depresiunii Getice. 19 p. 684. (1977) Stratigrafia depozitelor oligocene din nord-vestul Transilvaniei (regiunea Treznea-Hida-Poiana Blenchii).. 91-248. 681. București. Univ. Univ. 20 p. 673. Munţii Perșani.. Univ. 667. România. (1999) Studiul geomecanic al unor roci stâncoase folosite ca piatră spartă la construcţia căii ferate. Salem M. Univ. Rom. RTD(pdf ). Univ. RTD(pdf ). Rusz Ottilia (2010) Interpretări paleoclimatice în Badenianul salifer din zona Praid-Sovata și impactul sării asupra mediului înconjurător. AIGG. competitive forces in a compressive orogen. Runceanu M. București. 669. AIGR. VII. 52 675. docum. Rusu A. XIV. 165-352... București. București. 7-146. Roth M. Ruben Borja Sanchez (1983) Contribuţii la cercetarea geofizică a acviferelor cantonate în terenuri fisurate și carstificate cu aplicaţii în România și aplicabilitate în Mexic. 668. Univ. (1979) Studiul geologic al depozitelor sarmaţiene din Platforma Moesică.. București.. RTD. Sabău G. în regiunea cuprinsă între rîurile Olt și Teleorman. 69223. teh. “Babeș-Bolyai”. 672. Geol. (1998) Tectonics and erosion. 671. M. Univ.. 682. (1999) Tipuri barice de metamorfism în Cristalinul Getic – semnificaţii și implicaţii în interpretarea succesiunii litostratigrafice. Roma. (1970) Studiul Sarmaţianului dintre Moldova și Bistriţa pe bază de microfa- GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 42 p. București. 2 . MMPG. 680. Samson P. București. D. 677. RTD. IGG. Univ. STE. Univ. cu privire specială asupra acumulărilor de hidrocarburi. LI. București. A. Univ. Saad Yanni Mishrigi (1981) Studiul geologic al depozitelor neogene superioare dintre văile Slănic de Buzău și Buzău cu privire specială asupra zăcămintelor de petrol și gaze. J5. București. (1979) Contribuţii la problema evaluării și îndepărtării efectelor de relief topografic în magnetometrie.. București. E. The Netherlands. București. Sami Omer Mohamed Kassem (1991) Perfecţionarea explorării și evaluarea zăcămintelor de calcar utilizate la fabricarea cimentului. 678. București. Sanders C. Roșu V. Sagatovici Alexandra (1968) Studiul geologic al părţii de vest şi centrale a bazinului Oaş. Saraiman A. Vrije Universiteit.. Of.Titus Brustur 666. Rotaru A. București. 679. (1975) Les équides fossiles de Roumanie (Pliocène moyen-Pleistocène supérieur). (2008) Contribuţii la simularea regimului de curgere al izvoarelor carstice cu aplicaţie la sistemul carstic Motru Sec-Baia de Aramă. RTD.. 182 p. 23 p. RTD. Sandu D. 40 p. Cluj-Napoca. (1972) Probarea zăcămintelor filoniene polimetalice. Univ. A fission track study of the Romanian Carpathians.

Univ. Univ.. 26 p. 38. (1975) Studiul geologic al părţii centrale şi nordice a sinclinalului Hăghimaş (Carpaţii Orientali). I. Saulea Emilia (1946) Les recifs et les facies detritiques du Sarmatien moyen de la partie centrale du Plateau moldave. Cuza”. 687. 1994. ”BabeșBolyai”. Cluj. (1984) Studiul geologic al regiunii cuprinse între localităţile Filia-Vîrghiș-Baraolt-Aita Mare-Malnaș Băi-Bicsad-Herculian cu privire specială asupra depozitelor de lignit (jud. 178 p. I. 415-466. 698. Univ. Univ.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 260 p. AIGG.. 2006. cu privire specială asupra calcarelor: biostratigrafie. Presa Universitară. AIGR. (1993) Optimizarea metodelor de explorare a zăcămintelor de lignit cu privire specială la bazinele din Oltenia. 46  p. Tübingen.. Iași. 690. Univ. 2 . Rumanien. Univ. MIGG. Arb. Iași). Univ. Scurtu E. București. Cluj-Napoca. Parîng Gebirge. 689. RTD. București). K. Şt.. 1927. Reihen A70. Univ. București.. XLV. 35. Schuster A.. 694. Cuza”.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României ună. 5-200. Sălăjan I. (2005) Sedimentaţia carbonatică în Jurasicul superior și Cretacicul inferioar din Pânza de Bedeleu (Munţii Apuseni): faciesuri. Covasna). București.. VIII. 693. București. Iași (Studiu asupra şisturilor cristaline şi a zăcămintelor de manganez din regiunea Şaru Dornei. Claushal-Zellerfeld. RTD. București. ”Al. Ed. “Al. Claushaler Geol. 148 p. Sava C. MIGR. (1965) Masivul eruptiv de la Bârzava (Munţii Drocea). Schuller V. biostratigrafie și evoluţie sedimentară.  695. 697. 696. București). 691. XII. 249 p. 686. (1970) Studiul geologic și petrografic al părţii centrale din Munţii Codru-Moma cu privire specială asupra mineralizaţiei urano-molibdinifere. București (Recifs et facies detritiques du Sarmatien moyen de la partie centrale de la Bessarabie. Tübingen. Univ. 699. București. M. 112 p. Savu Gh. (1980) Geologische und petrographische Untersuchungen im Danubikum der Sudkarpaten. Scrădeanu D. București. ”Al. Seghedi Antoneta (1998) Studiul petrologic al formaţiunilor magmatice și metamorfice din zona Megina-Mircea Vodă (Dobrogea). (1924) Studiul cristalinului și zăcămintelor de manganez din regiunea Şarul Dornei-Bistriţa (Districtul Câmpulung). microfaciesuri și reconstituirea paleomediului. ClujNapoca). Tübinger Geowiss. 5-98. Fl. Univ. “BabeșBolyai”. (2004) Evolution and geodynamic significance of the Upper Cretaceous Gosau Basin in the Apuseni Mountains (Romania). 53 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Univ. Cluj-Napoca (Calcarele Jurasicului superior-Cretacicului inferior din Munţii Trascău. (1995) Cercetări geofizice complexe în bazinul Streiului. “Babeș-Bolyai”.. I. 685. 692. Abh. IGG. Univ. Săndulescu M. (pro parte in: Stratigrafia depozitelor neogene de platformă dintre Moldova şi Bistriţa. Săsăran Liana Maria (2007) Depozitele Cretacicului superior în facies de Gosau de pe rama estică a Munţilor Gilău. București. Savu H. Univ. Univ. Savul M. 688. Cuza“. Sava Dana Monica (2004) Studiul biostratigrafic al depozitelor miocene din estul Platformei Moesice. Districtul Câmpulung. 1995.. Săsăran E. (2000) Aplicarea metodei gravimetrice la cercetarea platoului continental românesc al Mării Negre.

Romania: systematic arrangement and biogeographic perspective. Soroiu M. Cuza”. 703. 24 p. Stamatiu M. Univ. MS Thesis. Shahwali Admadzoi (1982) Studiul geologic al depozitelor neozoice din regiunea UrseiVîrfuri-Vișinești cu privire specială asupra perspectivelor de petrol și gaze. „Babeș-Bolyai“. Univ. 715. ”Al. București. 713. (2003) Studiul petrologic al faciesurilor sedimentare cu implicaţii asupra generării și înmagazinării hidrocarburilor din Platforma continentală românească a Mării Negre. Silye L. SUA. AIGG. Studiu de caz: zăcământul hidromineral Lipova. Senduleac C.. (2006) A novel assemblage of decapod Crustacea from a Tithonic coral reef olistolith. Univ. Spănoche S. 45  p. 17 p. (1977) Aplicarea seismometriei la prospectarea unor zone de acumulare a substanţelor minerale solide.cgi/ Shirk%20Aubrey%20Mae. RTD. București]. Univ. I. 9-71. 1970. I. C.Titus Brustur 700. Kent State University. 705. Univ. 191  p. Sprînceană V.și endocarstul zonei Padiș-Cetăţile Ponorului. RTD(pdf ). RTD(pdf ). Iași [Studiul geologic al Sarmaţianului şi Meoţianului dintre valea Bistriţa şi valea 54 Răcăciuni (Bacău). Iași. RTD. Univ. București 701. Univ. (2005) Cercetări asupra dinamicii spaţio-temporale a câmpului geomagnetic în scopul întocmirii unor imagini aeromagnetice sinoptice unitare pentru teritoriul României. Silvestru E. http://etd. 20 p. Cluj-Napoca. “Al. Simionescu Teodora (1972) Studiul geologic al Sarmaţianului și Meoţianului dintre Bistriţa și valea Răcăciuni-Bacău. 710. (2010) Faciesuri sedimentare și asociaţii micropaleontologice în depozitele sarmaţiene din sudul Transilvaniei și implicaţiile acestora în cercetarea zăcămintelor de hidrocarburi. “BabeșBolyai”. București. Univ. (1936) Beiträge zur Klärung einiger Abbauprobleme bei den Rumänischen Salzgruben unter besonderer Berucksichtigung der geologischen Verhältnisse und der festigkeit- GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Cuza”. Univ. (1968) Studiul geologic și paleontologic al Danubianului din Banat. București. IGG. 708. 706. (1997) Stratigrafia și sedimentologia depozitelor clastice din exo. Skirk Aubrey M. Cuza”. RTD. Spulber Liana (2010) Emisii geogene de metan în Transilvania și implicaţiile lor asupra mediului înconjurător.. Univ. (1987) Studiul petrologic al calderei Călimani.. “Al. Slăvoacă Ruxandra (2010) Contribuţii la determinarea proceselor de mineralizare a apelor subterane în condiţii naturale sau supuse influenţelor antropice. Sethakul Noparat (1983) Studiul geologic complex al depozitelor neogene dintre valea Olteţului și valea Gilortului cu privire specială asupra condiţiilor de formare a zăcămintelor de hidrocarburi. Seghedi I. MIGG. București.pdf?kent113901231 709. 702.ohiolink. (1960) Contribuţii la studiul radioactivităţii unor cărbuni din R. Univ... 714. Univ. Cluj-Napoca. XI.R. 19  p. 2 . București. București. 707. Semaka Al. 711.. București). Iași (Geologisch-Paläobotanische Untersuchungen im SO-Banater Danubikum. “Babeș-Bolyai”. RTD. 704. I. IF (secţia geofizică). Acad.edu/send-pdf. 25 p.. Purcăreni. Cluj-Napoca. Soare Barbara (2006) Mineralogia argilelor din depozitele de vârstă mio-pliocenă din Bazinul Focșani. 225-262. București.P. 712. RPR. 1977. Univ. LI.

Stiopol A. 39 p. RPR. Tipografia Ardealul. Stillă Al. 5390. Stănică D. 218 p. Cernăuţi. judeţul Bacău. 728. 730. (1921) Determinarea feldspaţilor pe baza refrigerenţei lor. București. (1996) Studiu geologic și geomecanic al amplasamentelor de baraje situate pe roci stâncoase. (2003) Evoluţia geodinamică a litoralului românesc al Mării Negre din sectorul Sulina-Sf. 717. RTD. 93 p. Cuza”. București]. Univ.. 1977. (2004) Caracterizarea geochimică a vulcanitelor neogene din Carpaţii Orientali în sectorul Călimani-Gurghiu-Harghita. Bucuresti). Steclaci Livia (1962) Studiul mineralogic şi geochimic al regiunii Toroioaga-Baia Borşa. 22 p. Stănculescu Constanţa (1984) Studiul geologic al depozitelor miocene și premiocene din regiunea Ludaș-Luncani-Sărata-Tescani. 2 . Iași. Ars Docendi..Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 732. Stănică A. (1998) Studiul geologic-geomecanic privind fundarea construcţiilor pe terenuri compresibile. București. 719. Cluj (și în: An. 6-98. 720. București. Freiberg. Univ. România. Stoica M. RPR.. A. București. Min. (1999) Studiul geologic al Autohtonului danubian din cursul superior al văii Motru în contextul general al Danubianului extern. RTD. Univ. cu aplicaţii în România. Stănciucu Mihaela (1997) Studiul geologicgeomecanic al stabilităţii iazurilor de decantare pe baza analizei de semnal.. 15 p. Acad. Stepan M. Stoica Negulescu Elena Rodica (2001) Studiu geologic complex al formaţiunilor neogene din zona de trecere de la Platforma Moldovenească la avanfosa Carpaţilor Orientali. Gheorghe și posibilităţi de predicţie. RTD.131-240. București. 2007. IPGG. Univ. București. Stănoiu I. Univ. (1985) Géologie de la région de HaţegCioclovina-Pui-Băniţa (Carpathes Meridionales). Univ. 42 p. (1975) Procese de feldspatizare în seriile cristaline Lainici-Păiuș. București. București. Romania). București. (2000) Formaţiuni blastomilonitice în Munţii Sebeș. 52. 725. 727. 721. Univ. Rom. AIGG. 716. București. Stănescu V. București.. Stănescu R. munţii Vâlcan. Stelea I. Stan N. București). 734. 722. Univ. București. Univ. Univ. Univ. 723. V. cu privire specială asupra condiţiilor de formare a acumulărilor de hidrocarburi. Univ. Ed. 726. Acad. 718. Stoica I. Univ. 55 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Univ. 66. I. București.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României mechanischen Eigen-schaften des Steisalzes. 724. „Al. 91-179. (2004) Palinologia și biostratigrafia Miocenului inferior și a bituminelor asociate din Semifereastra Slănic-Oituz. (1998) Contribuţii la metodica prospecţiunilor electrometrice cu curenţi tranzitorii. Bucuresti (Ostracode purbeckiene din Dobrogea de Sud.. Ed. 733. V. 1922. (1987) Contribuţii la descifrarea structurii geologice profunde a Platformei Moesice prin metoda curenţilor telurici. Ed. 729. București. (1970) Studiul geologic și hidrogeologic de prognoză pentru hidrocarburi în Depresiunea Bîrladului. Stoicescu Al.. București. (2003) Ostracode purbeckiene din Dobrogea de Sud. Stanciu V. Stiopol Victoria (1962) Studiu mineralogic şi geochimic al complexului filonian din munţii Ţibleşului. Univ. AIGG. 731. București [Feldspatization processes in the crystalline Lainici-Păiuş Series (Vâlcan Mountains.

București. Stoici S. Cluj-Napoca [pro parte in : Geochimia pegmatitelor din cristalinul Gilăului (Munţii Apuseni). IPT. Cuza». 741. București.. București. 737. RTD. Iași] (rezumat in : http://geology. 750. București. “Al. I7. (1998) Pegmatitele din cristalinul Gilăului (Munţii Apuseni). RTD. Univ. RPR. Ed. (1998) Stratigrafia și paleontologia Cretacicului superior din regiunea Vânturariţa-Brezoi (Carpaţii Meridionali). Strechie Claudia (2007) Changements environnementaux récents dans la zone de NordOuest de la Mer Noire. Şeclăman M. (1936) Separaţiuni şi succesiuni magmatice în masivul eruptiv din regiunea cuprinsă între Ţara Oaşului şi Ţara Chioarului. 747. București.uaic. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. (1978) Studiul mineralogic și geochimic al rocilor bazice și ultrabazice din Dealul Ursului. “Babeș-Bolyai”. 2 . Spec. 745.. RMGMUC.. Univ. București.. I. Univ. Univ. “Babeș-Bolyai”. 744.Baia Borşa. I. 742. ”Al. 26-62. București-Constanţa. Iași. 746. 13/1. 267 p. (2002) Studiul mineralogic și geochimic al sistemelor minerale prăfoase haldate și impactul lor cu mediul. 739. Junimea. Şerban Delia Zemira (2002) Inversia datelor de temperatură obţinute prin măsurători în foraje pentru determinarea variatiei în trecut a temperaturii suprafeţei Pământului. Univ. Szakács A. 15 p. (1972) Studiul rocilor cuarţofeldspatice din cursul superior al văii Streiului. 740. Stoicovici E.. (1974) Studiul geologic şi petrografic al bazinului superior al Crişului Negru-Băiţa Bihor cu privire specială asupra mineralizaţiei de bor şi a skarnelor magneziene. Iași. Univ.. Publ. IGG. Stumbea D. 736. București. IGSSSAR. București. «Al. (2001) Contribuţii la perfecţionarea metodelor de evaluare în condiţii de incertitudine a zonelor potenţiale și a acumulărilor noi de hidrocarburi. Univ. cu privire specială asupra conţinutului microfaunistic. 1/2. București. (2000) Studiul petrologic și tefrologic al tufurilor vulcanice din Badenianul inferior din nord-vestul bazinului Transilvaniei. 9-128. Timișoara. Univ. 748. 749. VI. Cuza”. Susanu Georgeta (2008) Principii și aplicaţii ale bazelor de date în sedimentologie. D. 2001. Univ. Anca-Andreea (2005) Studiul depozitelor miocene din subasmentul municipiului Cluj și din împrejurimi. Mo-Re din România în vederea valorificării industriale a reniului.. I. Cluj. Ed. 25  p. Stroia Ioana Florica (1988) Contribuţii la cercetarea hidrogeologică a amplasamentelor de construcţii hidrotehnice situate pe masive fisurate și fracturate. Şabliovschi V. HTM). 23 p. Geo-Eco-Marina. Cuza”. I. Acad. Ed. Ploiești (pro parte in: Sistemul petrolifer Histria. Şaramet M. 751. cu referire la formaţiunile proterozoic superioare-cambrian inferioare din Dobrogea centrală.ro/dani/P..0-Index. Szasz L. Univ. 738. Szöke Amalia (1962) Studiul geologic şi petrografic al regiunii Toroioaga . Univ. Cluj-Napoca. (1998) Relaţii cauzale între sistemele transcurente crustale și metamorfismul regional. A. 114 p. Stoiciu Fl. (1970) Studiul chimico-mineralogic al minereurilor de Cu. Superceanu C. I. RTD. Strutinschi C. 2004. Iași). STE. Munţii Căpăţânii.Titus Brustur 735. 270 p. 199 p. 56 743. Univ. Suciu N.

RTD. (1971) Studiul flișului cretacic intern și extern dintre valea Bicazului și valea Bistricioarei (Carpaţii Orientali). 768. Iași (pro parte in: Dealul Mare-Hârlău.Gorj. București. 762.. Geol. I. Ştiucă E. RTD. 41 p. ”Babeș-Bolyai”. Suppl. Ştefârţă Ana (1997) Flora miocenă din interfluviul Nistru-Prut. Cluj-Napoca. J. Paris Sud & Univ. 207-325. 76. București). (2000) Paleontologia carnivorelor neogene din Bazinul Dacic. “Al. BabeșBolyai Cluj-Napoca [pro parte in : Histoire de la végétation tardiglaciaire et holocène dans les Carpates Orientales (Roumanie). 753. 39 p. Ştefan A. I. 758. Inst.. “Al. Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova. (2003) Recherches pollenanalytiques dans les Carpates Orientales (Roumanie). București. 49 p. 760.. Univ.. 58 p. 3D geometry and tectonic evolution of the Carpathians foreland basin. D. Şuraru Maria (1972) Studiul coralierilor senonieni din bazinul Borod. (1970) Stratigrafia depozitelor terţiare din bazinul inferior al văii Almașului (NW Transilvaniei) cu privire specială asupra celor miocen inferioare. Iași). Univ. Tatu M. (1980) Petrographic study of the eastern part of the Vlădeasa eruptive massif. Cluj-Napoca]. Ştefan Stan Cristina Oana (2009) Studiul hidrogeochimic al apelor subterane din zona centrală a Platformei Moldovenești. (http://www.pdf. 1997. RTD(pdf ). I. Univ. 757. 767. (2004) Arhitecture.. Histoires de la végétation et de l’impact humain. Univ. 754. ”Al. 2006.. 131  p.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 752. 756. Tanţău I. Amsterdam. Univ. Univ.. 132 p. Univ. Vrije. Rom. (1998) Le massif Highiș (Roumanie). jud. RTD. Cuza”. Iași. (1978) Stratigrafia și structura flișului cretacic și paleogen dintre valea Prahovei și valea Ialomiţei. 25  p. Ed. 57 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Tămaș-Bădescu S. Şuraru N. Cuza”. 1995. București. 23  p. București. 755.. București (pro parte in: Stratigraphy and structure of Cretaceous and Paleogene flysch deposits between Prahova and Ialomiţa Valley. (2003) Mineralogia și geochimia speleotemelor din câteva peșteri din Munţii Bihor. Univ. 2 . 763. Presa Universitară Clujeană. București. Univ. Ştefănescu D. un exemple de l’évolution du magmatisme alcalin anorogénique. RTDH.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 .. Univ. Institutul de Botanică. București. 200  p. Univ.. 764. 765. Aix-Marseille III & Univ. Ştefănescu Lucrinia (2010) Cercetări privind impactul asupra mediului la închiderea unor exploatări de aur din câmpul metalogenetic Roșia Montană. București. of Tectonics and Regional Geology. (1989) Geologia regiunii Dealului Mare-Hîrlău și perspectivele în resurse minerale utile. RTD. 766. Cluj-Napoca. (1973) Asupra unor cazuri particulare de medii alfa utilizabile în prospecţiunea electrică a subsolului. Chișinău. (2010) Contribuţii privind geologia economică a aurului în România. Ed. IPGG. Tărăpoancă M. București. “BabeșBolyai”. Univ. Ştefan P. 759. Univ. RTD.danubianenergy.. Şoigan P. AIGG. Univ. (1971) Cercetări geologominiere privind zăcămîntul de antracit de la Schela.com/publications/Articole/Tarapoanca(2004)). Tămaș T.. Şerbănescu T. LV. Ştefănescu M. București. 761.. Univ. 36 p. Cuza”. RTD(pdf ). 119 p. I. Monografie geologică.

RTD.. (2004) Paleoenvironmental reconstruction of Late Cretaceous (Maastrichtian) dinosaur-bearing formations of Romania. (1982) Cercetări petrografice în partea de est a Munţilor Parâng. 225-260. 4. Baltimore. I. (S. Univ. 771. 782. RTD.. Tetișan (Smical) Ana-Irina (2010) Studii și cercetări privind utilizarea tufurilor zeolitice din zona Bârsana în tehnologii neconvenţionale de epurare a apelor uzate. 4. Acad. Muz. 23 p. 28 p. 182 p. Univ. 54 p.). RTD. Tiţă Rodica (2010) Studiul stratigrafic și paleontologic al depozitelor miocene din Bazinul Bahna (Carpaţii Meridionali).. The John Hopkins University. különös tekintettel azok disszlokácioira (Rocile eruptive care formează fundamentul Munţilor Călimani). Univ.Titus Brustur 769. Trifulescu M. ”Babeș-Bolyai”.. Dawoud (1980) Litologia depozitelor sedimentare între Doman. I. 773. (1989) Téphrologie des formations cendro-ponceuses en millieux lacustres quaternaires. (1944) A Kelemen havasok eruptiv tömegének talapzatát alkoto képzödményekrol. 774. Tătărâm Niţa (1963) Stratigrafia Eocenului din regiunea de la sud-vest de Cluj. Tihulcă Ramona (2007) Studiul hidrogeochimic al apelor minerale din Carpaţii Orientali. 2005. USA. 29  p. Trif Aurica (1968) Migmatitele.. I.. Mobilité morphologique et dynamique hydro-sédimentaire depuis 150 ans. RTD. Cluj. Teulade A. Tran Nghi (1982) Studiul petrografic al rocilor colectoare de hidrocarburi din depozitele paleogene în regiunea cuprinsă între valea Oituzului și valea Slănicului. (1996) Magmatitele și metalogeneza zonei vestice a masivului Poiana Ruscă. RPR. Univ.. București.. Univ. 365 p. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. (1991) Un model al sursei seismice bazat pe distribuţia asperităţilor și stăpungerea tensiunii tectonice. Univ. I. ”Al. IFA. Mîniom și Bocșa. Cuza”. Cluj. ”Babeș-Bolyai”. Todea Z. 779. budinajul în regiunea Muntele Săcel-Valea Ierii sat-văile Rîșca-Someșul Rece. Ed.. 783. Török Z. București. București. 785. RTD. Tiron Laura (2010) Delta du Danube – Bras de St.. 58 778. București. Univ. 781. Tudor G. RTD(pdf ). Univ. Thamer A. RTD. Iași. 28 p. 280 p.N. (1972) Structura geologică și posibilităţile acumulării hidrocarburilor naturale în subsolul regiunii dintre valea Dîmboviţei și valea Buzăului la confinele zonei cutate a depresiunii subcarpatice cu platforma. Cluj-Napoca. 24 p. (1982) Studiul geologic al regiunii dintre văile Adamclisi și Pietreni din Platforma sud-dobrogeanã cu privire specială la apele subterane. Cuza”. Therrien F. București (pro parte in: Monografia mondială a grafitului. 41  p. 784. RTD. 780. București. Univ. Aix-Marseille II. Méthode d’étude et applications au Massif Central français (Velay) et aux Carpathes orientales roumaines (dépression de Braşov). 27 p. 772... 776. București.. 302 p. Ed. 2 . Terzea Elena (1963) Contribuţiuni la studiul osteologic. Trifu C. 770. 23 p. Vergiliu. cu aplicaţie în calculul seismogramelor teoretice. Tomescu L. granitizarea. Univ. Univ. Fuz. 23  p. 777. 775.. București. GeoEco-Marina. RTD(pdf ).. Univ. Spec. George. București. București. R. “Al. Iași. zoogeografic și filogenetic al carnivorelor din RPR. cu privire specială asupra zonei Slănic Moldova. București). publ. RTD..

. gesamtfah. “Al. Iași]. Rumanien) und Ramsbach (Westfalen. București.. 787. Cuza”.. RTD. 208 p. Iași (Palinologia Sarmaţianului mediu şi superior din Platforma Moldovenească. Udubașa S. STE.). Ed. Ţambrea Dorina (2007) Analiza de subsidenţă și evoluţia tectonică-termică a Depresiunii Istria (Marea Neagră). (2006) Studiul palinologic al Basarabianului și Chersonianului din Platforma Moldovenească. București. cu referire specială asupra stratelor de cărbuni. Iași. 115 p. Univ. 145 p. Ed. I. Ed. “Al. S. Heidelberg]. 59 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Univ. Iași). pe baza paleofitocenozelor caracteristice. Umesh Chandra Singh (1978) Contribuţii la fundamentarea petrologică și petrofizică a datelor prospecţiunilor gravimetrice și magnetice din zona Balș-Optași a Platformei Moesice. I. 2009. RSR. Bd. București.R. București. Ed. Ţicleanu M. Turturean N.. Ţibuleac P. Acad. Univ. Univ. 43 p.. Ţabără D.. 300 p. 2008. 87. Univ. Iași [pro parte in: Sarmaţianul cu strate de cărbuni din zona Fălticeni-Boroaia (Platforma Moldovenească). RTD(pdf ). V. Udubașa Gh. (1999) Studiul geologic al depozitelor sarmaţiene din zona Fălticeni-SascaRăucești (judeţul Suceava) Platforma Moldo- venească. (Cercetări geologice asupra depozitelor jurasice şi eocretacice din cuveta Rarău-Breaza. J10. 794. 792. Tehno-press.. București. cu privire specială la Oltenia. 313 p. Univ. (1981) Zăcămintele de ape hipertermale din nord-vestul României. 799. Univ. 790. (2004) Metalogeneza auriferă asociată zonelor de forfecare din Munţii Căpăţânii. București). 791. (2000) Structura și evoluţia sedimentelor recente din zona de șelf extern și taluz continental din nord-vestul Mării Negre. Univ. I..D. (1999) Studiul depozitelor din Pânza de Audia și din partea vestică a Pânzei de Tarcău din sectorul nordic al Carpaţilor Orientali. 1971. naturwiss. 28p. Univ. BRD).. “Al. 793. Heidelberg Geowiss. I. 141 p. Turculeţ I.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 786.. Univ. Iași. București. Rumänien) und Ramsbeck (Westfalen. Cuza”. 797. Acad. aufgezeigt an den Beispilen Blazna-Tal (Ostkarpaten. 800. Heidelberg [Syngenesis und Epigenesis in metamorphen und nicht-metamorphen Pb-Zn – Erzlagerstätten. Tulucan Dana Alina (1999) Studiul geologic complex al sectorului românesc al Depresiunii Pannonice cu privire specială asupra capcanelor de hidrocarburi. RTD. 19 p. “Al. Implicaţii în generarea hidrocarburilor. (1999) Studiul structurii și evoluţiei geologice a părţii vestice a Bazinului Dacic (Oltenia) în etapa carbogeneratoare pliocen superioară (dacian-romaniană). Cuza”. (1968) Cercetări geologice asupra depozitelor jurasice și eocretacice din cuveta Rarău-Breaza. (1992) Studiu genetic al principalelor zăcăminte de cărbuni neogeni din România. 795. Ţenu A. 24 p. Turculeţ L. RPR. IGG. (1969) Stratigrafia depozitelor mio-pliocene de pe Argeș. Iași. Univ. 798.. 2 . Cuza”. B.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . București. Ţicleanu N. (1972) Syngenese und Epigenese in metamorphen und nichtmetamorphen Pb-Zn Erzlagerstatten. 789. Cuza”. I. Diss.. 796. Univ. București. I. Cuza“. aufgezeigt an den Beisielen Blazna-Tal (Ostkarpaten. Ungureanu G. Tudor Mira (1955) Stratigrafia şi fauna depozitelor tortoniene şi sarmaţiene dintre Jiu şi Olteţ. 788. “Al. RTD. Univ. Abh. 1996. Univ. București. ”Al.

806. București). L. 1931. Varodin V. van Vugt Nicole (2000) Orbital forcing in the Late Neogene lacustrine basins from the Mediterranean. 2 profile. România.. Vamvu V. București). (2003) Analiza sedimentologică a secvenţelor ciclice de vârstă cretacic superior din Moldavide . 809. “Babeș-Bolyai”. Vendl Al. Univ. Budapesta. 810. 28 p. ICGM. Utrecht. Geologica Hungarica. RTD. (1978) Aplicarea metodei seismometrice la cercetarea șelfului românesc al Mării Negre.Titus Brustur 801. Varga Ildiko  Melinda (2010) Exploatările de cărbuni din Bazinul Văii Almașului . 803.Impactul asupra mediului și reabilitarea terenurilor afectate. IGG. Univ. 808. 25 p.. A magnetostratigraphic and cyclostratigraphic study. Ungureanu N. 26 p. 85201. Geologica Ultraiectina. Cluj-Napoca. 804. S. 814. 262 p. (1984) Contribuţii privind prospecţiunea geotermică a apelor termale și mineralizaţiilor cu aplicaţii în R. RTD(pdf ). 2 . Univ. 2 pl. I. 815. Cluj-Napoca (pro parte in: Neogenul 60 din Bazinul Transilvaniei... 807. Gh. Univ. 166 p. STE. Cuza”. Univ. Academiei RPR. (1932) Das Kristallin des Sebeser und Zibins-Gebirges. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Vâjdea Anca-Marina (1999) Studiul influenţei proprietăţilor spectrale ale rocilor asupra distribuţiei câmpului geotermic la suprafaţa solului cu aplicaţii pe teritoriul României. Univ. (1978) Studiul geologic și petrografic al părţii de vest a muntelui Parîng.. 1960. RTD. 813. Mediaș. Ed. 67 p. 1988. 57 p. “Babeș-Bolyai”. (1929) Formaţiunile siluriene din malul românesc al Nistrului. Viehmann I. București. România. “Al. Univ. “BabeșBolyai”. S. 2 hărţi geologice. Univ. 802. 816. (1999) The petrology of the neogene magmatites from Bârgău Mountains. București. Vaida Marioara (1999) Datarea și corelarea pe baza asociaţiilor palinologice a formaţiunilor cristalofiliene și mineralizaţiilor singenetice asociate din partea sudică a masivului cristalin al Carpaţilor Orientali și partea estică a Carpaţilor Meridionali. Bibl. Univ. Ureche I.. București). IV. XV. Contribuţiuni la studiul paleozoicului din basinul Moldo-Podolic. Cluj-Napoca. București. Văscăuţanu Th. (1965) Metode de cercetare hidrogeologică și prognoză a afluxului de apă în lucrările miniere cu exemplificare la zăcământul Palazu Mare și comparare cu zăcământul Iakovlev din zona anomaliei magnetice Kursk. Iași. Vancea A. ser. Vinogradov C. Urban T. București. (1991) Carst în Munţii Apuseni și Rodnei – studiu comparativ cu consideraţii geomorfologice și stratigrafice. AIGR. Univ. 425663. Univ. București. (1997) Contribuţii teoretice aplicative în domeniul seismicii inginerești. Veliciu Ş. Vârban B. 189. 812. (1967) Studiul petrografic al stratelor de Sinaia din anticlinoriul Zamura. București (Formaţiunile siluriene din malul românesc al Nistrului. Univ. 805. geol. Cluj-Napoca. Moscova. D15.. București (pro parte in: Contribuţii privind prospecţiunea geotermică a apelor termale cu aplicaţii în R. Univ. București. (1929) Observaţiuni geologice în regiunea de SW a Cîmpiei ardelene – cu o privire generală asupra geologiei Basinului Transilvaniei și cu descrierea specială a domului de gaz natural de la Zăul de Câmpie (Moinești). RTD. 811... Univ.reconstituiri paleoambientale.

Carpaţii Orientali. Univ. București. Zweigel P. București. 831. Willingshofer E. Univ. 3. 25  p. RSR. 819. Vodă Al. 2 . Arbeiten. Winguth Cornelia (1998) Pleistozäne meerespiegelschwamkungen und sedimentation im nordwestlichen Schwarzen Meer. 223-264. Olanda. Vlad Ş. București. 818. (1986) Studiul geologic al flișului paleogen dintre valea Slănic-valea Ciunget cu privire asupra zăcămîntului de ape minerale și gaze (CO2) terapeutice Slănic Moldova. Zugrăvescu D. Acad. Univ. Univ. RTD. S. 822. (1976) Condiţiile de stabilitate a taluzelor naturale și artificiale construite din terenuri argiloase. 39 p. (1973) Studii mineralogice asupra rocilor psamitice terţiare de pe rama nordică a bazinului sedimentar Baia Mare. Wijsman J. ACG.I. între Cavnic și Seini. București (pro parte in: Studiul micropaleontologic al stratelor de Cornu de pe flancul sudic al cuvetei de Slănic între valea Prahovei şi valea Vărbilăului. București. Voicu Gh. 20 p.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . RTD. București.. Zincenco D. Zett G.. Univ. IPGG. judeţul Bacău. Berichte aus dem ZMK. 34 p. “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. Vrije Universiteit. 25 p. (2000) Extension in collisional orogenic belts: the Late Cretaceous evolution of the Alps and Carpathians. RTD. 826. RTD.. Amsterdam. Univ. Univ. XXVI. București. (1999) Studiul metalogenetic al zăcămintelor stratiforme de pirită Zn-Pb-Cu din Munţii Maramureșului. Visarion P. Univ. (1997) The Tertiary tectonic evolution of the Eastern Carpathians (Romania): Orogenic arc formation in response to micro-plate movements. 40 p. București. 834.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 817. RTD. 19 p. Reiche D.. 830. Univ. 119 p.. 823. România. Cluj. 1974. 146 p.. 61 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 832. (1985) Contribuţii la studiul deformărilor globului terestru în R. 828. Tübingen Geowiss. Univ. (1971) Studiul mineralogic al formaţiunilor de skarne de la Dognecea (Banat).. 829. A33. 158 p. 827. Vlad Daniela (1997) Modele de facies în molasa carpatică cu privire specială asupra colectoarelor de hidrocarburi. RTD. 820. (1949) Studiul micropaleontologic al părţii superioare a Oligocenului de pe flancul sudic al Cuvetei de Slănic între rîul Prahova și valea Vărbilăului. M. Universität Hamburg. 833.A. Zamfirescu Fl. 120  p. Rijkuniversiteit Groningen. 25 p. Tübingen. Univ. București). Younes Soubhi Ali (1982) Studiul geologic complex al formaţiunilor sedimentare din regiunea promontoriului nord-dobrogean cu privire asupra formării acumulărilor de petrol și gaze. (1967) Anomaliile gravimetrice din Depresiunea pre-carpatică dintre valea Moldovei-valea Trotușului și studiul statistic al unor particularităţi ale lor.. București.. RTD.. 821. București). București. Vulc Ana-Maria (2008) Nannoplancton calcaros în depozitele Cretacicului inferior din Apusenii de Sud. ”Babeș-Bolyai”. Univ. Voiculescu L. (1982) Studiul geologic al regiunii Broșteni-Borca. (1996) Evaluarea formaţiunilor geologice pe baza diagrafiei geofizice înregistrate în sonde tubate. (2001) Early diagenetic processes in northwestern Black Sea sediments. 824. București. Vu-Chi-Hieu (1973) Studiul mineralogic și geochimic al zăcămîntului polimetalic de la Brusturi-Luncșoara (Munţii Bihor). Univ. 825. Vulpe Fl. RTD. 1953. 19 p. RTD. Ed.. RTD. Gh.. București (Mineralogeneza skarnelor de la Dognecea..

.

1967). etapa a III-a (1988 . 1 Dinamica tezelor de doctorat din intervalul 1905 .2010 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr.1987). Fig.2010). etapa a II-a (1968 . după cum rezultă din reprezentarea grafică din fig.Date statistiCe În secolul al XX-lea și în prima decadă a secolului al XXI-lea. 2 63 . 1.2010). s-au elaborat 834 teze de doctorat. într-un interval de 105 ani (1905 . în cadrul următoarelor etape: etapa I (1905 .1993) și etapa a IV-a (1994 .

Urmărind graficul din fig. Fig. cu câte 6 teze fiecare (8. petrologie metamorfică și geofizică.70%) și alte instituţii (12 teze – 8. hidrogeologie.32%). 2 Teze de doctorat din etapa I: repartiţia pe discipline (a) şi pe numărul de teze publicate (b) 64 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr.49%). scara 1: 500 000 (1936 . 2a.70%).Titus Brustur În etapa I. zăcăminte și mineralogie. Este remarcabil faptul că 110 teze de doctorat au fost publicate integral.94%).31%). 2b). Tezele publicate însumează 11307 de pagini. această etapă este foarte importantă deoarece este marcată de publicarea unor teze de doctorat – pe drept cuvânt fundamentale – care se referă la descifrarea geologiei unor mari unităţi structurale ale ţării.84%). geologie de laborator și agrogeologie (22 teze – 15.69%). ceea ce reprezintă cca 80% din numărul total aferent etapei I. cu o durată de 62 de ani. urmate de cele de petrologie magmatică (12. urmate de cele din străinătate (26 teze –18. Paleontologia (11 teze – 7. Majoritatea tezelor au fost susţinute la Universitatea din București (71 teze – 51. I. Sunt prezente și lucrări de petrologie sedimentară. 2 . s-au elaborat 138 teze de doctorat (media 2. Desfășurată de-a lungul a șase decade. geomecanică și micropaleontologie. rezultatele acestora servind la elaborarea hărţii geologice a României. iar un grup de patru teze tratează probleme de geotermometrie. se constată ponderea însemnată a tezelor de geologie regională (40. la care se adaugă 211 de pagini ale celor 23 de RTD (fig.97%) este reprezentată prin lucrări consacrate vertebratelor. geotehnică.59%).22 teze/an). nevretebratelor și paleobotanicii.1959). fiecare cu câte 10 teze (14. Cuza” din Iași (17 teze – 12. Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (12 teze – 8.44%). geologia mediului. Universitatea “Al. cristalografie.

dar și o creștere semnificativă a numărului de specialiști geologi și geofizicieni. s-au elaborat 279 teze de doctorat (media 13. una se referă la anomaliile gravimetrice din regiunea Iași și o alta la peștii fosili din Oligocenul de la Homorâciu. Dintre tezele elaborate după război de autorii străini. 2 65 .76%). mai ales al celor de paleobotanică. geologia carstului și tectonică) reprezintă 13. dublarea numărului lucrărilor de geochimie (6 teze – 2.58%) și micropaleontologie (7 teze – 2.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . iar după război. 3a) permite evidenţierea următoarelor aspecte: creșterea numărului de lucrări de geologie regională (97 teze – 34. geomecanică. în fosta Uniune Sovietică. Apar tezele de doctorat de sedimentologie (10 teze – 3. hidrogeologie (10 teze – 3. În etapa a II-a.37% din numărul total de teze din această etapă deosebit de productivă.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României În străinătate. geotehnică. la Leningrad și Moscova. Austria și Ungaria. un număr dublu raportat la etapa precedentă.18%).58%) și crește numărul lucrărilor de paleontologie. geologie de laborator. geologie economică. mineralogie (22 teze – 7. triplarea lucrărilor de geofizică (34 teze – 12. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. cu o durată de numai 20 de ani.01%). într-o perioadă când regimul comunist a cunoscut o oarecare relaxare și aparentă liberalizare. înaintea celui de-al Doilea Război Mondial.92%). 3 Teze de doctorat din etapa a II-a: repartiţie pe discipline (a) şi pe numărul de teze publicate (b).95 teze/an).15%) și zăcăminte (14 teze – 5. Examinarea graficului (fig.09%) . specialiștii români au susţinut 23 de teze la universităţi din Elveţia.24%) și metamorfică (17 teze – 6. Germania. Fig. geotermometrie. Restul disciplinelor (petrologie sedimentară. Franţa. petrologie magmatică (23 teze – 8.88%).

însumând 16497 de pagini. 2 .11%). în ceea ce privește numărul de teze susţinute în instituţiile organizatoare de doctorat (IOD).58%). cu o durată foarte scurtă (6 ani).42%) este. doi din Franţa și unul din Germania. hidrogeologie. 4b). petrologia sedimentară. În etapa a III-a. fostul Institut de Petrol.24%). București 66 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. care a urmat evenimentelor din Decembrie 1989. Restul de 9 teze (31. majoritatea provenind din Orientul Apropiat (Siria. geochimia. geofizică aplicată. la Heidelberg.. cu menţinerea în top a lucrărilor de geologie regională (8 teze – 27. această etapă corespunde primilor ani ai tranziţiei. respectiv SUA. sedimentologia. scara 1: 200 000 (1964-1968)1. Gaze și Geologie. Cluj-Napoca.22%) și instituţii din străinătate (6 teze – 2. din universităţi și unităţi de cercetare geologică. I. au fost susţinute 4 teze de doctorat: două în Franţa. dintre IOD se detașează Universitatea din București cu 17 teze. petrologie metamorfică și petrologie sedimentară.34%). timp în care s-au susţinut și publicat 388 Rădulescu D. Şi în acest caz. 3b). Bleahu M. Cuza” din Iași (31 teze – 11. cu o durată de 17 ani. au tratat probleme de palinologie comparată și tefrologie a bazinelor lacustre din Depresiunea Brașov. la Paris și Lyon.8 1 teze/an). (1968) Harta geologică 1: 200 000. alte instituţii din ţară (9 teze – 3. urmate de tezele cu subiect de geofizică (5 teze – 17. Un număr apreciabil de teze de doctorat (101 teze – 36. cu implicaţii asupra perspectivelor petrolifere.15%). în această etapă este elaborată și o primă teză de doctorat referitoare la geologia șelfului românesc din prelungirea platformei sud-dobrogene și a masivului nord-dobrogean. Au fost publicate 6 teze de doctorat care însumează 1205 de pagini. hidrogeologia. petrologie magmatică. zăcăminte (4 teze – 13. Notă introductivă. paleobotanica. urmată. prima. mineralogia. 4a).05%) au ca tematică petrologia metamorfică. Odată cu diminuarea embargoului asupra datelor geologice și geofizice privitoare la acvatoriul Mării Negre. Universitatea din București (216 teze – 77.10%). O caracteristică a acestei perioade o constituie prezenţa masivă a doctoranzilor străini în România (45 teze – 16. Comitetul de Stat al Geologiei. Universitatea “BabeșBolyai” din Cluj-Napoca (17 teze – 6. IPGP). În străinătate.) și Asia de SE (Vietnam. se constată o creştere spectaculoasă a numărului de teze de doctorat. una în fosta URSS. din străinătate și două institute de cercetare românești (IFA.79%) și petrologie magmatică (3 teze – 10. s-au elaborat 29 de teze de doctorat (media 4.Titus Brustur Rezultatele remarcabile obţinute în tezele de doctorat de specialiștii Institutului Geologic al României. geologia carstului și tectonica. iar 3 cercetători străini. 20 p. Tot acum. iar cele 16 RTD totalizează 372 de pagini (fig. zăcăminte de minereuri metalifere. Institutul Geologic. Practic. Coreea de Nord). Este de remarcat faptul că 4 doctoranzi străini din Orientul Apropiat și Guineea și-au finalizat tezele în intervalul 1988 -1991. la care se adaugă 3986 de pagini ale celor 142 de RTD (fig.20%) au fost publicate.13%). Aceștia s-au specializat în geologia zăcămintelor de hidrocarburi. În etapa a IV-a.. de universităţile din Iași. se aplică metoda seismometrică la cercetarea șelfului românesc al Mării Negre. Palestina. urmată de Universitatea “Al. la distanţă. de departe. la Moscova și o alta în Germania. Două teze de doctorat – de sedimentologie și paleontologia nevertebratelor – au fost elaborate de cercetători din Franţa. Se remarcă o reducere semnificativă a disciplinelor (fig. s-au concretizat în harta geologică a ţării. respectiv de tectonică terţiară a Carpaţilor Meridionali. Iordania etc.

geochimia.24%). ca și în cazul etapelor precedente. în numai în doi ani (1998. În această perioadă. Petrologia generală. petrologie magmatică și zăcăminte (44 teze – 11. geologia carstului. petrologia sedimentară. Un număr important de teze aparţin paleontologiei nevertebratelor și vertebratelor (18 teze – 4. hidro-geologia. geoconservarea.95% din total (etapa a IV-a). geomecanicii și tectonicii (45 teze – 11. 67 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 42 de RTD în format electronic (1709 pagini) și 27 de RTD cu 1347 pagini (fig. geochimie (18 teze – 4. metalogenia.63%). 2 . reprezentând 14. menţinerea în top a tezelor de geologie regională (66 teze – 17. se poate constata.34%).38%) și de geologia mediului (20 teze – 5.06% din numărul total al tezelor de doctorat din această etapă.01%). 5a). creșterea explozivă este evidentă. petrologie metamorfică (17 teze – 4. Din graficul repartiţiei pe discipline (fig. restul de 18 teze fiind distribuite.95%).59%). 1999). 5b). Dacă avem în vedere că. geotehnica. paleobotanică (27 teze – 6. geologia economică și geologia de laborator însumează 58 de teze.72%).15%).63%). micropaleontologiei. s-au înregistrat 105 teze. ceea ce reprezintă 27. sedimentologie (32 teze – 8. urmate de cele de geofizică (61 teze – 15. mineralogiei. au fost publicate 71 de teze care însumează 14398 de pagini.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Fig. de un cercetător american preocupat de reconstituirea paleomediului din Bazinul Haţeg. gemologia.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . Acestea din urmă au fost susţinute de un cercetător român în Elveţia.82 teze/an). la Universitatea din București și la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. în mod egal. 4 Teze de doctorat din etapa a III-a: repartiţie pe discipline (a) şi pe numărul de teze publicate (b) teze de doctorat (media 22. paleoichnologia.

99%).28%).Titus Brustur Fig. urmate de cele 68 de petrologie (115 teze – 13.20%). se menţine pe primul loc Universitatea din București.35%). metalogenie (6 teze – 0.50%).16%). I.94%) și alte instituţii din ţară (7 teze – 1. geochimie (32 teze – 3. mineralogie (43 teze – 5. 5 Teze de doctorat din etapa a IV-a: repartiţie pe discipline (a) şi pe numărul de teze publicate (b) În privinţa IOD.37%).43%). Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (58–14. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr.92%). • cea mai mare parte a tezelor de doctorat (776 teze – 93. unele dintre ele. Cuza” din Iași (62 teze – 15. geologie economică (6 teze – 0.95%).11%).88%). publicate .76%) și tectonică (22 teze – 2.71%). hidrogeologie (24 teze – 2. zăcăminte (44 teze – 5. geologia mediului (23 teze – 2. geoconservare (2 teze – 0. geologie tehnică (10 teze – 1. au fost susţinute – și. cuprinse în 34 de domenii (discipline) principale (tabelul 1. gemologie (2 teze – 0. 6).48%). cristalochimie (4 teze – 0.05%) aparţin domeniilor geologie regională (220 teze – 26. Sintetizând cele expuse mai sus. În străinătate.48%).23%). geologia carstului (4 teze – 0. iar în cotutelă 9 teze (2.23%) și agrogeologie (1 teze – 0. • cu mai puţin de 15 teze fiecare sunt domeniile geomecanică (12 teze – 1.44%). geofizică (112 teze – 13.71%).79%).44%). fig. cu 219 de teze (56.2010. ele totalizează 58 teze de doctorat (6. cristalografie (3 teze – 0. rezultă următoarele: • în intervalul 1905 .834 teze de doctorat de geologie și geofizică pe diverse teme.97%). paleontologie și micropaleontologie (100 teze – 11. sedimentologie (41 teze – 4.6%). geologie de laborator (5 teze – 0. 2 . s-au susţinut 33 de teze (8.35%). urmată de Universitatea “Al.80%).84%).63%).

analize sedimente actuale paleontologie-sedimentologie relaţii metamorfite-eruptiv inclusiv microfaciesuri inclusiv mineralizaţii metalifere GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. perfecţionare metode geofizice. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 Discipline Agrogeologie Cristalochimie Cristalografie Gemologie Geochimie Geoconservare Geofizică aplicată Geofizică globală Geofizică regională Geofizica zonei Vrancea Geologia carstului Geologia mediului Geologie economică Geologie laborator Geologie regională Geomecanică Geotehnică Hidrogeologie Metalogenie Micropaleontologie Mineralogie Paleobotanică Paleoichnologie Paleontologia nevertebratelor Paleontologia vertebratelor Paleontologie generală Petrologie generală Petrologie magmatică Petrologie metamorfică Petrologie sedimentară Sedimentologie Tectonică Geotermometrie Zăcăminte Total Teze 1 4 3 2 32 2 77 8 21 6 5 23 6 5 220 12 10 24 6 22 43 43 1 11 18 5 7 57 36 15 41 22 2 44 834 Observaţii inclusiv rezervaţii paleontologice hazarde. impact de mediu optimizare. crt.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Tabelul 1 Discipline geologice abordate în tezele de doctorat Nr. analize loess. 2 69 . resurse spetrometrie comparată.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 .

Olanda (3). cele cu RTD au 5916 pagini. Elveţia (7). distribuţia autorilor este următoarea: 37 români. alte instituţii (30 teze – 3. 2 . în universităţi și instituţii de învăţământ superior din România (fig.67%). Suedia (2). GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. un număr de 296 sunt nepublicate.15%) (fig. SUA (1). 208 teze au RTD.15%). 8a) și 93 de străini. urmată de Universitatea “Al. iar în format electronic 1709 pagini (fig.60%) și în cotutelă (9 teze – 1. Italia (1).71%). SUA (1) și Ungaria (5). 7a). Ungaria (2) și Rusia (4) (fig. Asia de SE (1). Austria (4). iar 93 de autori sunt străini (11. Germania (5). Franţa (5). Franţa (10). Orientul Apropiat (55).Titus Brustur Fig. Cuza” din Iași (115 teze – 13. 8b). Universitatea „BabeșBolyai” din Cluj-Napoca (89 teze – 10. 7d). străinătate (68 teze – 8. Olanda (5). 70 • cercetătorii români alcătuiesc marea majoritate a autorilor (741 teze – 88. iar 42 sunt accesibile pe Internet (fig. I.79%). în centre universitare din Europa și SUA – Austria (2). • pe ţări. Germania (8). 7c). Portugalia (1). 6 Distribuţia tezelor de doctorat pe domenii (discipline) • marea majoritate a tezelor de doctorat au fost susţinute la Universitatea din București (523 teze – 62. Belgia (1). • au fost publicate 288 teze de doctorat. provenind din Anglia (1).85%). Canada (1). Republica Moldova (4). 7b).08%) (fig. • tezele publicate conţin un număr de 42389 pagini.

numărul total de teze (b).Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 8 Autori români în Europa (a) şi autori străini în România (b) GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 7 Instituţiile organizatoare de doctorat (a). 2 71 . pagini publicate (c) şi autori (d) Fig.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Fig.

.

Imprimerie F. Pamfil P. Dinu J. Taponnier. der Tektonik und dem hydrographischen Netz im östlichen Pfälzerwalde (Hardt).. George1 (1910) Recherches sur quelques roches de l’Oural. Jon (1912) Geologische Untersuchungen der Beziehungen zwischen den Gesteinsspalten. Genève. Universitatea Heidelberg. 1 Farmacist militar GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Universitatea Geneva. 1 planșă cu imagini microscopice. 3 profile. 2 73 .teze De DoCtorat De autori roMâni privinD teritorii străine Mrazec Ludovic (1892) La protogine du Mont-Blanc et les roches éruptives qui l’accompagnent. 91 p.

Ştefan (1998) Studiul petrologic și geochimic al sedimentelor abisale din zona centrală a Oceanului Pacific. 1998. University of Toronto (Canada).pdf ) 74 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Spania. California: Constraints on lithospheric composition beneath continental arcs and the origin of cordilleran batholiths. după cel din România Universitatea București (sursa imaginii: http://www.. Western Canada Basin. sub conducerea profesorului Hans Stille.unclosuk.und südrand des Aarmassivs (Leukerbad/ Ausserberg). California Institute of Technology. 31 p. 2 Al doilea doctorat. Late Cretaceous-early Tertiary. 2 . Tectonics and Regional Geology. Dumitrescu Roxana (1997) Studiul petrografic.und südrand des Aarmassivs (Leukerbad/Ausserberg). Crânganu Constantin (1997) Heat flow in Oklahoma. IGR. 77: 1-187. cu privire specială asupra nodulilor polimetalici. București] Cătuneanu Octavian (1996)2 Reciprocal architecture of Bearpaw and post-Bearpaw sequences. Universitatea Basel [Deformation und metamorphose der mesozoischen metasedimente am west. University of Oklahoma.  Morariu Dan (1985) Deformation und metamorphose der mesozoischen metasedimente am west.org/posters/ISA_poster. Szobotka A. J. Universitatea Göttingen (publicată sub același titlu.  1 Primul român care a obţinut un doctorat în geofizică în Germania. Rom. mineralogic și geochimic al magmatismului de vârstă triasică din sud-estul Catenei Iberice. Ducea Mihai Nicolae (1998) A petrologic investigation of deep-crustal and upper-mantle xenoliths from the Sierra Nevada. în anul 1930.Titus Brustur Patriciu Valeriu (1929)1 Geologische und geophysikalische (radioaktive) Unter-suchungen am Werstrande de Göttinger Leinetalgrabens. 2 tabele). Universitatea București. la Institutul Geologic din Berlin.

stratigraphic. Pop Nicole (2004) Studiul geologic și metalogenetic al arealului cu mineralizaţii cuprifere din partea estică a districtului Punta del Cobre (Copiapo. (2001) Detailed internal architecture of ancient distributary channel reservoirs using ground-penetrating radar. Olariu Mariana Iulia (2007) Development and testing of methods for analyzing high resolution 3-D digital outcrop geology: big rock quarry. 244 p. University of Western Ontario (Canada). – Paleoceanographic significance of sediment color on western North Atlantic drifts: II. outcrop and borehole data .ohiolink. Marine Geology. D. outcrop-based model for the Lower Green River Formation. Tomescu Al. northeast British Columbia and northwest Alberta. SUA.case studies: Cretaceous Ferron Sandstone. University of Texas at Austin. Giosan Liviu (2001) The use of sediment color in paleoceanography: Pliocene-Pleistocene sedimentation in the western North Atlantic. Olariu Cornel (2005) Quantitative study of delta front deposits. Sava Paul Constantin (2005) Migration and velocity analysis by wavefield extrapolation. Plio-Pleistocene sedimentation. M. and well-log data. Fl. C. Mudie. and geochemical study. Constantinescu Iuliana (2010) Specific geotechnical problems for transportations ways on glacial deposits area associated with lacustrine deposits.. University of Wyoming.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . Bădescu Adrian Constantin (2002) Reservoir characterization of the Miocene Starfak and Tiger Shoal fields. Pușcă Victor Alexandru (2003) Wet/dry. Universitatea din București. University of Ohio (http://etd.2 Universitatea din București. Dumitrescu Mirela (2006) High-resolution biogeochemical study of organic-rich sediments from the Early Aptian oceanic anoxic event at Shatsky Rise. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. – Paleoceanographic significance of sediment color on western North Atlantic drifts: I. pdf?ohiou1108479418). (2004) Late Ordovician-Early Silurian terrestrial biotas of Virginia. offshore Louisiana through integration of sequence stratigraphy. 2002.. 189/1-2.. Flood R. Mitru Daniela (2007) Controlul structural al bazinului Ptolemaida (Grecia) cu privire specială asupra zăcămintelor de cărbuni. Marine Geology. Universitatea din București. University of Texas at Dallas. University of Texas at Dallas. Ohio and Pennsylvania: an investigation into the early colonization of land. sedimentologic. Origin of color.. Sava Diana (2004) Quantitative data integration for fracture characterization using statistical rock physics. după cel din România. State University of New York at Stony Brook (pro parte in: Giosan L. 189.. 2002). Chile). 3D seismic. Vârban Bogdan L. Giosan L. terminal fan-dominated sequence architecture: A new.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Corbeanu Rucsandra M. Stanford University. Utah. P. D. Utah. 1 2 Al doilea doctorat. Flood R. Lazar Ovidiu Remus (2007) Redefinition of the New Albany Shale of the Illinois basin: An integrated.cgl/Tomescu20%Alexandru.. University of Texas at Dallas. Indiana University. Stanford University. Chicago area. Aller R. Grützner J. Indiana University. ODP Leg 198. (2005)1 Sedimentology and stratigraphy of the Cenomanian-Turonian Kaskapau Formation. 2 75 .edu/send-pdf. Arkansas.

.

810 Analiză structural-petrologică 43 Andezit cu piroxeni 383 1 2 Anomalie geoelectrică 215 Anomalie geotermometrică 465 Anomalie gravimetrică 1. 778 Apă hipertermală 793 Apă termală 813 Argilă 188. 391. 739 Analiză cinematică 443 Analiză de frecvenţă 100 Analiză de polen 132.inDeX teMatiC 1 Acvifer regional1 5472 Agrogeologie 626 Albian 495 Alge calcaroase (Rhodophyta) 633 Alteraţie hidrotermală 464 Alunecare de teren 632. 767 Aureolă de dispersie secundară 95 Autohtonul danubian 696. 594. 775. 710 Argilă refractară 129 Artriodactyla 648 Asociaţie ichtiologică 189 Asociaţie micropaleontologică 704 Asociaţie minerală 508 Asociaţie mineralogică 209 Aur 299. 817 Anomalie magnetică 128 Apă freatică 433 Apă minerală 233. 709. 635. 709. 701. 825 Apă naturală mineralizată 233 Apă sărată 445 Apă subterană 204. 355. 724 Avanfosă 5. 655 Aluviuni recente 290 Ambianţă sedimentogenetică 48 Amoniţi cretacici 123 Amplasament baraj 727 Amplasament hidrotehnic 255. 389. 600 Analiză de semnal 718 Analiză de subsidenţă 792 Analiză integrată 336 Analiză litofacială 26 Analiză sedimentologică 660. 2 77 Bazat exclusiv pe titlurile tezelor Numărul de ordine al tezei din listă . 733 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 755. 439. 289.

673. 662 Cristalografie 384. 770 Carotaj neutronic 83 Carst 386. 717 Boraţi magnezieni 413 Cai fosili 681 Calcare microbiale 312 Caldera Călimani 700 Câmp de curent continuu 113 Câmp gamma 159 Câmp geomagnetic 11. 314. 774 Cretacic-Paleogen 315 Cristalin de Cozia 182 Cristalochimie 330. 603. 553. 2 Chihlimbar 503 Claste endogene 136 Complex cărbunos 431 Complex cenologic 500 Complex filonian 730 Complex gabbro-eclogitic 166 Complex vulcanoclastic 156 Compoziţie chimică 211 Condiţie de drenaj 547 Condiţii de stabilitate 830 Condiţii hidrogeologice 475 Condiţii tectonice 524 Conglomerate de Bucegi 136 Construcţii rutiere 642 Contaminare cu hidrocarburi 125. 329. 815 Carstificare 306 Cărbuni 178. 498. 497 . 454. 123. 610. 787 Capcană nestructurală 175 Capcană subtilă 477 Caracteristici geotehnice 635 Caracterizare geochimică 729 Carbonaţi 188 Carnivore 761. 505. 687 Birefringenţa feldspaţilor 384. 608. 711 Celestină 115. 296. 650 Crustacea (Decapoda) 708 Cuaternar 24. 758 Câmp pegmatitic 18 Capcană de hidrocarburi 228. 746. 335. 465. 331 Centură manganiferă 297 Centură orogenică 827 Ceratomorpha 150 Charophyta 33 78 Dacian 547 Deformare tectonică 48 Deformare terţiară 480 Deformarea globului terestru 833 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 713 Câmp geotermic 805 Câmp metalogenetic 422. 117. 723 Curenţi tranzitorii 731 Cutremur de pământ 180. 398. 587. 570. 524 Bancă de date 744 Bazin de Gosau 695 Bazin lacustru 807 Bazinul Focșani 710 Bentonite 169. 504 Biofacies 301 Biostratigrafie 46. 225. 303. 104.Titus Brustur Badenian 86. 340. 717 Crusta continentală 198 Crusta terestră 465. 745. 610 Curent continuu 257 Curenţi telurici 424. 385. 463 Contrast geomecanic 151 Conul abisal al Dunării 618 Corali 762 Corelare geologică 203 Corp subvulcanic 467 Cretacic 165. 269. 426. 288. 368. 552. 786 Banatite 160. 155. 586. 640. 454.

510 Exploatare de cărbune 809 Exploatare minieră 382 . 795 Evoluţie paleoclimatică 155. 653 Facies de Gosau 694 Facies de Şotrile 613 Facies sedimentar 105 Faciesuri comparate 281 Faciesuri sedimentare 702. 332. 443. 621 Elemente radioactive 392 Emisie geogenă 714 Eocen 326. 402. 453 Evoluţie paleogeografică 221 Evoluţie postsedimentară 105 Evoluţie radiativă 253 Evoluţie tectonică 249. 115 Devonian 385 Devonian-Carbonifer 562 Diageneză 455 Diagrafie geofizică 510. 417 Eruptiv neogen 13. 126. 568 Feldspat plagioclaz 68.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 600. 472 Fauna sarmaţiană 487 Faună fosilă 133. 704 Fauna de moluște 456. 384.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Degradarea solului de stepă 626 Deltă relictă 457 Depozit clastic 706 Depozit cuaternar 152 Depozit loessoid 598 Depozit de plajă 103 Depozite jurasic-cretacice 141 Depozite miocene 52 Depozite neogene 56. 351. 476 Distribuţie clarkeică 81 Dom de gaz natural 808 Eclogit 399 Efect de relief 668 Efect perturbant 358 Elemente minore 120. 768 Evoluţie termobarică 639 Evoluţie termotectonică 36 Evoluţie terţiară 228 Exoskarn 376 Explorare 260. 786 Faună ichtiologică 364 Faună mezozoică 360 Faună și floră 205. 284. 717 Fenomen de încălzire 445 Fenomen de zeolitizare 59 Fenomen geotermic 659 Filogenie 770 Filosilicaţi magnezieni 662 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 769 Eocen-Oligocen 229 Epigeneză 797 Epurare ape uzate 772 Eroziune messiniană 271 Eruptiv bazic 678 Eruptiv mezozoic 248. 242. 556 Diagrafie geofizică în sondă tubată 831 Diatomee 581 Diatomit 380 Dinamica falierii 641 Dinamică hidrosedimentară 776 Dinoflagelate 337 Dinozauri saurischieni 173 Disodile 364. 2 79 Etapă carbogeneratoare 795 Evaluare geologică 416 Evaporite 245 Eveniment tectonic 666 Evoluţie alpină 251 Evoluţie cretacic superioară 827 Evoluţie geodinamică 722 Evoluţie geologică 5. 452.

590. 311 Floră miocenă 760 Floră oligocen-miocenă 609 Floră sarmaţiană 563 Foraj de mare adâncime 50 Foraj hidrogeologic 604 Foraminifere 61. 186. 196. 370. 463 Formaţiuni de skarne 819 Formaţiuni eocene 307 Formaţiuni eocen-oligocene 532 Formaţiuni fisurate 515 Formaţiuni gipsifere 530 Formaţiuni jurasic-eocretacice 788 Formaţiuni magmatice 377.Titus Brustur Fission track 682 Fisuraţia cărbunilor 303 Fliș cretacic 10. 247. 703. 528. 12. 227. 63. 318. 814 Formaţiuni mezozoice 88. 372. 485. 773. 379. 391. 371. 657. 35. 602. 577. 194. 279. 805. 434. 699 80 Gastropoda 253 Gaze cu efect de seră 571 Gemologie 156. 503 Geneză hidrocarburi 3. 258. 687. 611 Formaţiuni pedogenetice 152 Formaţiuni permiene 76 Formaţiuni pliocene 259. 703. 310. 782 Fliș extern 337 Fliș intern 493 Fliș paleogen 238. 742. 373. 674 Formaţiuni paleozoice 223. 660. 403. 690. 2 Formaţiuni meoţiene 447 Formaţiuni metamorfice 23. 412. 580. 429. 415. 699. 591. 371. 583. 543. 116. 216. 70. 829 Formaţiuni siluriene 812 Formaţiuni terţiare 216. 608. 789 Formaţiuni neogene 94. 781 Formaţiuni paleogen-miocen inferioare 473. 564. 551. 825 Fliș și molasă 458 Fliș terţiar 278 Fliș transcarpatic 26 Floră continentală 607 Floră fosilă 45. 440. 435. 753 Fliș cretacic-paleogen 89. 705. 603 Formaţiuni miocene 347. 304. 635. 529. 596. 824 Formaţiuni cu dinosauri 774 Formaţiuni cuaternare 105. 481. 210. 189. 424. 716. 499. 640. 492. 616. 536. 200. 531. 392. 733 Geochimia apelor subterane și de suprafaţă 628 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 702. 633. 676. 296. 353. 555 Formaţiuni pliocen-cuaternare 460 Formaţiuni ponţiene 406 Formaţiuni premiocene și miocene 719 Formaţiuni proterozoic superior-cambrian inferioare 740 Formaţiuni sarmaţiene 679. 394. 763 Formaţiuni triasice 580. 780 . 469. 614 Formaţiuni ultrabazice 451 Fosfor 81 Fundament 254. 425. 794 Formaţiuni sedimentare 240. 174 Foraminifere cretacice 117 Foraminifere planctonice 256 Foraminifere terţiare 637 Formaţiunea cu acanthicum 282 Formaţiunea de Gura Şoimului 619 Formaţiunea de Hida 61 Formaţiunea de Sinaia 816 Formaţiunea de Somova 40 Formaţiunea Şisturilor Negre 283 Formaţiuni blastomilonitice 726 Formaţiuni cretacice 203. 348. 455. 553 Formaţiuni pannoniene 381. 672 Formaţiuni paleogene 33. 777 Formaţiuni mio-pliocene 309. 675. 733 Formaţiuni oligocene 416. 456. 226. 276. 528. 341. 797.

436. 445. 328. 127. 327. 259. 815 Geologia mediului 8. 221. 95. 326. 396. 516. 276. 147. 663. 275. 808. 489. 371. 193. 28. 629. 29. 779. 576 Geodinamică și sedimentologie 557 Geofizică aplicată 13. 239. 225. 802. 175. 461. 419. 231. 713. 736. 391. 755. 605. 317. 599 Glob terestru 199 Gnais de Rarău-Hăghimaș 106 Gnais ocular de Căpâlna-Lez 517 Gol de dizolvare 512 Grad de carbonizare 506 Grad de poluare 382 Gradient de presiune 556 Grafit 49. 120. 141. 409. 83. 431. 10. 714. 187. 460. 74. 164. 19. 512.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Geochimie 15. 171. 203. 723. 642. 575. 332. 484. 347. 94. 807. 692. 215. 763. 775 Geochimia loessului 579 Geochimia mediului 15. 574. 247. 507. 677. 66. 212. 636. 528. 88. 486. 573. 126. 213. 41. 788. 359. 759. 257. 631. 435. 236. 57. 738. 403. 647. 789. 775 81 543. 310. 197. 495. 413. 25. 829 Geomecanica loessului 537 Geomecanică 151. 635. 271. 314. 112. 272. 162. 675. 5. 53. 155. 646. 168. 424. 711. 267. 382. 408. 705. 89. 731. 314. 266. 679. 595. 751. 727 Geostructură 153 Geostructură-morfostructură-mediu 230 Geotehnică 240. 236. 309. 342. 293. 392. 429. 241. 626 Geoconservare 16. 544. 78. 104. 449. 650. 44. 170. 501. 758. 686. 612. 370. 493. 786. 747. 398. 58. 562. 491. 22. 100. 638. 416. 657. 548. 462. 809 Geologie economică 243. 145. 199. 685. 2 . 386. 281. 608. 270. 317. 526 Haldă radioactivă 584 Hazard natural 113. 393. 831 Geofizică de sondă 32. 423. 242. 801. 450. 56. 226. 470. 42. 542. 233. 458. 279. 688. 724. 84. 584. 488. 767 Geologie laborator 9. 468. 825. 729. 252. 684. 571. 306. 615. 465. 114. 410. 553. 511 Geofizică globală 11. 572. 636 Gresia de Tarcău 286. 448. 329. 757. 238. 433. 334. 137. 817 Geofizică Vrancea 7. 755. 344. 673. 333. 80. 795. 772. 436. 292. 400. 578. 643. 476. 192. 32. 485. 497. 50. 206. 367. 299. 537. 76. 348. 813. 265. 627. 472. 494. 163. 4. 674. 31. 75. 415. 420. 109. 22. 796. 196. 641 Geologia carstului 71. 285. 400. 777. 113. 479. 811. 549. 733. 652. 721. 625. 598. 558. 718. 277. 397. 492. 268. 783. 712. 125. 216. 756. 418. 534. 121. 474 Hazard seismic 7 Hidrochimie 544. 805. 201. 715. 784. 559. 556. 597 Geotransect 31 Glauconit 421. 217. 564. 220. 799. 250. 343 Grupul Şisturilor Verzi 482. 566. 91. 195. 567. 707. 235. 518. 128. 349. 224. 769. 696. 655. 116. 204. 507. 358. 565. 664. 447. 110. 138. 179. 363. 255. 510. 473. 161. 753. 591. 551. 390. 603. 135. 244. 99. 719. 670. 525. 645. 539 Geologie regională 3. 27. 535. 107.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 698. 181. 560. 720. 438. 144. 784 Granitoid de Cherbelezu 324 Granitoid de Sfârdinu 514 Granitoid de Vinţa 593 Granitoide 15 Granit de Şușiţa 338 Gravimetrie 275. 502. 366. 820. 237. 26. 511. 659. 474. 555. 661. 602. 790. 211. 496. 108. 656. 577. 230. 774. 787. 375. 463. 397. 67. 614. 513. 354. 672. 455. 336. 515. 269. 628. 406. 200. 812. 178. 703. 30. 522. 478. 569. 417. 619. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 395. 294. 746. 459. 190. 339. 570. 527. 92. 425. 274. 668. 222. 159. 414. 833 Geofizică regională 1. 304. 441. 346. 509. 477. 12. 440. 368. 830 Geotermometrie 77. 158. 499. 601. 632. 428. 81. 523. 336. 411. 794. 471. 580. 728. 621. 630. 82. 350. 671. 665. 180. 258.

66. 387. 714. 369. 340. 659. 260. 610 Maree terestră 99 Marne de Gura Beliei 174 Masă eruptivă 39 Masiv de sare 207 Masiv eruptiv 43 Masiv granitoid 14 Masiv fisurat-fracturat 739 Materii prime cuarţo-feldspatice 432 Mecanica sării 715 Mediu alfa 757 Mediu carbogenerator 187 Mediu depoziţional 61 Mediu fisurat 179 Mediu geologic 474 Mediu poros 6 Mediul costier românesc 578 Melanopside 427 Meoţian 185. 634. 785 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 806 Hipparion 47 Holocen 73 Iaz de acumulare 240 Iaz de decantare 647. 447. 667. 541 Hidrogeochimie 108 Hidrogeologie 6. 651 Jurasic-Cretacic 46. 233. 538. 251. 739. 77. 673. 431. 803 Magnetometrie 668 Magnetostratigrafie 807 Mamifere 24. 78. 322. 29. 100. 210. 422. 809 Impact poluant 584 Impact uman 764 Implicaţie ecologică 162 Implicaţie tectonofizică 549 Incluziune fluidă 592 Indicatori geochimici 107 Interpretare geochimică 178 Interpretare geofizică 4. 198. 574 Interpretare paleoclimatică 155. 585 Litobiostratigrafie 170. 718 Ichtiofaună 34. 673 Intruziunea de Codru 98 Istoria vegetaţiei 764 Istorie metamorfică 508 Izotopi 20. 604. 709. 128. 58. 257. 168. 758. 220. 375. 85. 41. 722 Litosferă 28 Litostratigrafie 141. 197 Izvor carstic 667 Închidere exploatare 758 Jurasic 53.Titus Brustur Hidrodinamică 6. 82. 707 Metaconglomerat 191 Metale grele 578 Metalogenie 18. 328. 251. 2 . 778. 355. 316. 541. 232. 419 Kimmeridgian-Tithonic 282 Lamprofire 51 Lemne fosile 315. 582. 607. 340. 357. 647. 332. 547. 406 82 Litofacies 396 Litologie 773 Litologie comparată 76 Litoralul românesc 162. 328. 197. 537 Maastrichtian 173 Macrofaună 398 Magma peraluminoasă 20 Magmatism 231. 736. 415. 411. 296. 62. 302. 765 Magmatite 35. 785. 168. 197. 475. 219. 154 Imagine structurală 275 Imagine aeromagnetică 713 Impact de mediu 213. 798 Metalogeneză 62. 252 Loess 274. 594. 317.

335. 378. 640. 453. 250. 372. 133. 299. 616. 37. 585. 653 Mineralizaţie Ni. 824 Neogen 79. 428. 505. 725. As 102 Mineralizaţie de sulfuri 177 Mineralizaţie urano-molibdiniferă 691 Mineralizaţii 813 Mineralizaţii aurifere 361 Mineralizaţii cuprifere 264 Mineralizaţii de bor 735 Mineralizaţii de oxizi de Fe 333 Mineralizaţii de uraniu 442 Mineralizaţii metalifere 314 Ofiolite 327. 810 Moluște 122 Morfologie carstică 71 Morfometrie 24 Nannoplancton 122. 245. Mo-Re 743 Minereuri neferoase 120. 352. 432. 523.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 439. 235. 644 Minerale Al2SiO5 297 Minerale grele 611 Minerale prăfoase 736 Mineralizare 433 Mineralizaţie „porphyry” 130 Mineralizaţie hidrotermală 332. 55. 378. 188. 169. 704. 559. 533. 822 Minereuri de Cu. 117. 748. 742 Microfloră 229 Micropaleontologie 61. 174. 766. 34. 599. 498. 732. 782 Mineral accesoriu 69 Mineral argilos 21. 261. 620. 605.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Metalogeneză auriferă 798 Metamorfism alpin 143 Metoda bilanţurilor 369 Metoda geobotanică 413 Metoda gravimetrică 686 Metoda magnetometrică 293 Metodă geofizică 125 Metodă 3D 612 Metodă de evaluare 749 Metode de prospecţiune și explorare 484 Mezozoic 277. 316. 256. 742. 289. 69. 616. 613. 383. 298. 730. 137. 331. 168 Model structural 54 Modelare matematică 85. 157. 614 Microfacies detritic 283 Microfaună 684. 2 83 Mineralizaţii skarne 131 Mineralogeneză skarne 157 Mineralogie 21. 559. 165. 595 Modele de facies 341. 710 Mișcări crustale 468. 376. 818 Moldavide 87. 202. 262. 644. 606 Nisip cuarţos caolinos 605 Nisip argilos 396 Nutrienţi 80 . 819. 545. 337. Bi. 508. 520 Ogradena 14 Oligocen 25. 154. 129. Co. 68. 396 Microbiostratigrafie 640 Microfacies carbonatic 79. 209. 743. 121. 389. 242. 253. 208. 96. 243 Minereuri radioactive 411 Miocen 34. 818 Morfologie și geochimie 661 Molasă 113. 185 Migmatit 38. 522. 497 Mobilitate morfologică 776 Model de calcul 497 Model de simulare 66. 115. 114. 59. 263. 734 Mio-pliocen 427. 687. 37. 227. 264. 430 Orientarea cercetării geologice 243 Oscilaţie electrică 350 Osteologie 770 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 296. 504. 352. 250. 214. 637. 552. 532. 611. 398. 552. 821 Microvertebrate 173. 421. 454. 568. 519. 821 Optimizare 183. 710.

610 Pliocen-Cuaternar 221 Porfiroide 146 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 305. 97. 39. 563. 160. 761. 622 Pegmatit 294. 172. 43. 681. 553. 702. 478. 514. 203. 734. 521. 234. 356. 407. 582. 47. 676. 622. 186. 665. 396. 540. 760. 771. 325. 205. 755. 305. 613. 12. 214. 550 Platou continental 686 Pleistocen 479. 452. 208. 184. 579. 764. 387. 689. 495. 86. 705. 140. 649. 580. 540. 377. 633. 590. 101. 500. 538. 466. 292. 200. 737. 575. 451. 596. 609. 34. 678. 804 Palinosedimentologie 184 Palinostratigrafie 70 Pânza Cutelor Marginale 476 Pânza de Audia 790 Pânza de Bedeleu 693 Pânza de Tarcău 34. 424. 184. 536. 288. 202. 585. 700. 657. 316. 86. 351. 562. 311. 320. 653. 385. 198. 687. 60 Palinologie 60. 765. 336. 625 Paleogeografie 610 Paleogeografie palinspastică 54. 124. 726. 412. 282. 60. 154. 610. 453. 315. 773. 296. 337. 478. 487. 639. 278. 229. 733. 223. 708. 549. 388. 106. 507. 139. 324. 218. 803 Petrologie metamorfică 23. 258. 134. 741 Perspectivă de hidrocarburi 190. 764. 824 Paleocen 156 Paleoclimă 533 Paleoecologie 174. 699 Petrologie magmatică 20. 723. 398. 434. 288. 483. 469. 351. 175. 785. 227. 791. 648 Pliocen 140. 427. 506. 454. 617. 741. 38. 45. 49. 140. 280. 256. 529. 554. 60. 136. 404. 365. 444. 293. 36. 364. 146. 353. 281.Titus Brustur Ostracoda 540. 546. 656. 360. 111. 651. 648. 791 Platforma sud-dobrogeană 110 Platforma Valaha 471 Platformă carbonatică 301. 182. 679. 554 Petrografia cărbunilor 17. 132. 189. 437. 319. 338. 561. 528. 191. 284. 466. 490. 781. 581. 124. 391. 288. 208. 600. 150. 279. 346. 310. 583. 254. 134. 173. 399. 248. 754. 490. 499. 619 Pânza Getică 607. 65. 253. 568 Paleontologia nevertebratelor 123. 500. 646. 530. 506 Petrologie generală 14. 44. 246. 456. 194. 658 Pânze marginale 531 Parametri geodinamici 497 84 Parametri sedimentologici 647 Paratethys 393. 73. 593. 780. 734. 520. 517. 607. 645. 669. 402. 791. 98. 476 Pânza de Vrancea 34. 166. 165. 701. 359. 70. 444. 296. 393 Paleoichnologie 87 Paleolitic 479 Paleomagnetism 513. 501. 73. 306. 622. 529. 374. 664 Paleomediu 208.437. 185. 690. 779 Perspectivă de săruri de potasiu 538 Pești fosili 278 Petrogeneză 51. 35. 373. 97. 814 Petrologie sedimentară 17. 467. 210. 387. 782. 453. 750. 455. 149. 318. 799 Platforma Moldovenească 94. 610 Paleofitocenoză 796 Paleofloristic 124 Paleogen 54. 654. 589. 762 Paleontologia vertebratelor 24. 816 Pirită auriferă 96 Pirită sedimentară 587 Piroclastite 246 Platforma continentală 252. 143. 231. 380. 804. 385. 2 . 234 Paleomicologie 52 Paleontologie generală 122. 770 Paleozoic 44. 732 Oxfordian 300 Paleobotanică 33. 427. 343. 133. 52. 702 Platforma Moesică 3. 349. 745. 51. 716. 127. 63.

457. 818 Rocă generatoare 394. 671. 786. 736 Predicţie 224. 564. 685. 486. 400 Recif coraligen 708 Recifi și faciesuri detritice 685 Reconstituire paleovulcanică 246 Reconstituire paleosedimentologică 246 Reconstrucţie paleogeografică 26 Reconstrucţie paleomediu 187. 707. 722 Prelucrare date 201 Presiune anormală 556 Probare 683 Probe geologice 9 Proces de carstificare 71 Proces de mineralizare 709 Proces de zeolitizare 91 Proces petrogenetic 38 Proces de dezechilibru 470 Proces de feldspatizare 716 Proces de metamorfism 68 Proces diagenetic 826 Proces endogen 251 Proces geomecanic 512 Proces postdepoziţional 550 Proces sedimentar 405.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Potenţial metalogenetic 13. 781. 757 Prospecţiune electrometrică 112.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 704. 595 Produse ceramice 432 Prognoză geologică-hidrogeologică 721 Promontoriul nord-dobrogean 829 Proprietăţi spectrale ale rocilor 805 Prospecţiune electrică 257. 774 Reflexii multiple 217 Regim de curgere 667 Regim termic 509 Resurse de apă 85 Resurse minerale utile 74. 478. 476. 349. 791 Schimbări recente ale mediului 738 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 590 Rocă vulcanică 21 Roci bazice și ultrabazice 748 Roci calcaroase 218 Roci cuarţo-feldspatice 750 Roci de fundament 554 Roci eruptive 111 Roci fisurate 594 Roci granatifere 372 Roci magmatice 444 Roci metamorfice 449 Roci psamitice terţiare 822 Roci stâncoase 516. 2 85 Radiaţie penetrantă 462 Radioactivitate 711 Radiometrie 159. 799 Prospecţiune magnetometrică 295 Prospecţiune radiometrică 300 Prospecţiune seismică 217. 612 Protecţia solului și subsolului 125 Provincia banatitică 330. 618. 426 Purbeckian 732 Sare gemă 164 Sarmaţian 312. 551. 471. 18 Praf 213. 756 Rezervaţie paleontologică 576 Rezistivitate de curent continuu 569 Risc natural și tehnologic 163 Rocă metamorfică 49 Rocă colectoare 254. 727 Rudiști 402 . 565. 644 Proces seismic 641. 731 Prospecţiune geochimică 499 Prospecţiune geoelectrică 459 Prospecţiune geofizică 462 Prospecţiune geotermică 813 Prospecţiune gravimetrică 799 Prospecţiune magnetică 13. 684. 581.

763. 693. 672. 638 Seismicitate comparată 638 Seismogeneză 19 Seismograme 783 Seismometrie 171. 289. 746. 286.Titus Brustur Scoarţa terestră 158 Scoarţă de alterare 378 Secvenţă ciclică 810 Secvenţă depoziţională 651 Secvenţă seismică 615 Secvenţă siliciclastică 606 Secvenţă piroclastică 606 Sedimentare actuală 656 Sedimentare carbonatică 620. 706. 245. 526. 539 Sedimente marine 334 Sedimente recente 800 Sedimente și suspensii 80 Sedimentologie 40. 818. 734 Semnificaţie geodinamică 695 Senonian 54. 2 283. 694. 301. 312. 692 Sinclinalul Slănic 170 Singeneză 797 Sinonimizare 93 Sistem acvifer carstic 541 Sistem depoziţional 519. 457. 381. 557. 145. 621 Sursă aur aluvionar 623 Susceptibilitate magnetică 566 . 114. 79. 235. 802 Seismică multifrecvenţă 334 Seismicitate 436. 523. 744. 468. 735 Sol 37 Sol fosil 109 Soluţie structurală 328 Specie halofilă 8 Speleotemă 155. 660. 769. 31. 460. 428. 533. 663 Selacieni 134 Semifereastra Slănic-Oituz 440. 786. 651. 425. 216. 118. 342. 519. 144. 810. 290. 789 Stratigrafie secvenţială 643. 800 Şelful Mării Negre 110. 341. 242. 762 Serie sedimentară 654 Siliciclaste 289 Silicoflagelate 214 Silurian-Devonian 351 Simulare fizico-matematică 215 86 Şelf 103. 586 Sulfuri 586. 521. 543. 776. 292. 78. 712. 618. 826. 44. 394. 811 Seismotectonică 224. 221. 606. 405. 620. 152. 722. 46. 347. 674 Structură adâncă 4. 811 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 534. 800. 623. 562. 362. 307. 105. Simulare geofizică 193 Sinclinalul Hăghimaș 583. 245. 550. 766 Spectrometrie comparată 9 Stabilitate 449 Stratigrafie 30. 828 Seismică 3D 220 Seismică de înaltă rezoluţie 271 Seismică inginerească 542. 410. 58. 693 Sedimentare laterală 362 Sedimentare pleistocenă 828 Sedimente actuale 22. 473. 617. 559. 629 Structură profundă 723 Structură vulcanică 589 Studiu statistic 817 Substanţă bituminoasă 207 Substrat geologic 8 Succesiuni magmatice 737 Sulfosăruri 330. 370. 103. 341. 121. 271. 472. 550 Sistem expert 324 Sistem petrolier 477 Sistem seismic 595 Sistem transcurent crustal 740 Skarn 264.

464. 410. 446. 291. 695. 442. 588 Zăcăminte carbonatice 507 Zăcăminte de baritină 624 Zăcăminte de brucit 340 Zăcăminte de calcare 680 Zăcăminte de cărbuni 187. 249. 66. 624. 308. 524. 464. 834 Tectonică alpină 554 Tectonică terţiară 142. 93. 768. 735. 592 Zăcământ de aur 298 Zăcământ de bauxită 183 Zăcământ de caolin 72 Zăcământ de cărbune 93. 130. 797. 691. 321. 680. 729 Vulcanite pliocen-cuaternare 423 Vulnerabilitate 163 Zăcăminte 2. 666 Tethys 29 Tipuri barice de metamorfism 676 Toxicitate potenţială 107 Transport de poluanţi 197 Tuf de Dej 104 Tuf vulcanic 745 Tuf zeolitic 772 Turbă 600 Turbărie oligotrofă 148 Unitate metamorfică 36 Undă elastică 179 Undă seismică 527 Undă seismică provocată 180 Undă seismică secundară 225 Unde de explozii 558 Unitatea Porţilor de Fier 399 Valorificare 67. 688. 666 Zăcământ de lignit 260. 443.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 683. 592. 2 87 . 219. 345.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Taluz continental 800 Taluz natural și artificial 830 Tectogeneză 455 Tectonică 48. 792. 287. 709 Zăcământ manganifer 55 Zăcământ metalifer 67. 605. 176. 273. 131. 102. 832 Zăcământ «porphyry» 321. 379. 530. 323. 768 Vulcani noroioși 164 Vulcanite neogene 365. 290. 452. 697 Zăcământ de magnetit 308 Zăcământ de molibden 273 Zăcământ de sulfuri polimetalice 287 Zăcământ de talc 64 Zăcământ hidromineral 233. 153. 588. 448. 752. 95. 119 Zăcământ polimetalic 2. 480. 743 Variabilitate biogeochimică 656 Variaţie geomagnetică 199 Variaţie de temperatură 751 Variaţie seculară 11 Vegetaţie lemnoasă 222 Volhinian 124 Vorland carpatic 393. 547 Zăcământ de gaze naturale 41 Zăcământ de hidrocarburi 254. 430. 796 Zăcăminte de fier 379 Zăcăminte de mangan 298. 90. 749. 793. 401. 740. 361. 666. 697. 481. 658. 459. 219. 690 Zăcăminte de sare gemă 512 Zăcăminte de uraniu 400 Zăcăminte filoniene polimetalice 683 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 531. 827. 54. 183. 142. 823. 682. 72. 228. 148. 482. 823 Zăcăminte aurifere 401. 167. 119. 834 Tectonit 658 Tectonofizică 665 Tefrologie 771 Temperatură în foraj 751 Teren compresibil 720 Teren de fundare 565 Terţiar 45. 302. 207. 177.

447 Zona de tranziţie 66. 2 . 798 Zonă petrolifer-gazeiferă 4 Zone potenţiale de hidrocarburi 749 Zoogeografie 770 88 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 193 Zona litorală 594 Zonă de forfecare 658.Titus Brustur Zăcăminte metalifere 291 Zăcăminte neferoase 430 Zăcăminte stratiforme de pirită Zn-Pb-Cu 832 Zeoliţi 59 Zircon 661 Zona cutelor diapire 50.

267. 809 Bazinul Babadag 591 Bazinul Bahna 409. 189. 473. 122. 323 Balș-Optași 799 Basarabia 408. 633. 585. 223. 386. 652. 761. 643 Bazinul Petroșani 609 Bazinul Rusca Montană 195 Bazinul Streiului 698 Bazinul Şimleu 144. 331. 769 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 448. 97. 599. 620. 714. 121. 773. 523 Bazinul superior al Bicazului 277 Bazinul Trotușului 239 Bazinul Vad-Borod 608 Bazinul Zarand 316 Băiţa-Bihor 273 Bazinul Transilvaniei 8. 819 Bazinul Almașului 448. 437. 762 Bazinul Dacic 428. 525. 104. 33. 795 Bazinul Dâmbovicioara 16 Bazinul Dornei 92 Bazinul Haţeg 173. 498. 513. 616. 132. 398. 342. 672. 2 89 S-a păstrat denumirea din titlul tezei de doctorat Bazat exclusixv pe titlurile tezelor . 86. 437 Argeș-Dunăre 382 Bahlui 108 Baia de Aramă 413 Baia Mare 213. 552.inDeX GeoGrafiC 1. 218. 114. 685 Banat 53. 414 Bazinul Histria (acvatoriu) 405. 262. 229. 376. 425. 306. 704. 263. 61. 291. 763. 601. 445. 521. 264. 701.2 Adamclisi-Pietreni 7781. 312. 307. 76. 324. 261. 386. 53. 532. 381. 745. 456. 822 1 2 Bazinul Borod 272. 777 Bazinul Baia Mare 270. 439.2 Alba Iulia-Deva-Rusca 525 Alba Iulia-Ocna Mureșului 504 Alpi și Carpaţi 827 Aluniș-Poiana Vărbilău-Vălenii de Munte-Bughea de Sus 496 Altân-Tepe 482 Anina 17. 228. 794 Bazinul Iara 247 Bazinul Mehadiei 601 Bazinul Oaș 677 Bazinul Pannonic 253. 236. 504. 142. 412.

771 Depresiunea Getică 269. 660. 254. 415. 306. 391. 310. 804 Carpaţii Orientali 10. 318. 313. 476. 825. 590. 518. 413. 674 Depresiunea Histria (acvatoriu) 792 Depresiunea Pannonică 79. 34. 632. 667. 602. 662. 211. 268. 466. 557. 629. 353. 606. 28. 210. 392. 337. 304. 429. 325. 764. 614. 335. 68. 654. 617. 790. 372. 619. 338. 226. 343. 661. 283. 297. 820. 212. 575 596. 241 Cârjelari 483 Cârlibaba-Iacobeni 596 Carpato-Pannonică (regiunea) 554 Carpaţi 49 Carpaţi-Asia Centrală 663 Carpaţii de Curbură 438. 434. 451. 367. 249. 282. 372. 529. 299. 625. 327. 148. 600. 266. 117. 531. 319. Milcov-Putna-Siret 241 Cricovul Sărat-Nișcov 559 Culoarul Dâmbovicioara 126 Cumpăna-Topolog 166 Cuveta de Slănic 821 Dealul Mare-Hârlău 756 Dedulești-Râmnicu Vâlcea 655 Delta Dunării 80. 238. 571. 362. 446. 797. 399. 804. 184. 146. 277. 302.Titus Brustur Bălan 23. 281. 454 Carpaţii Meridionali 36. 323. 658. 636. 519. 227. 90 Cavnic 422 Căprioara-Coșteiu de Sus 216 Căpușu Mic 303 Cheile Tătarului-Scropoasa 355 Chișlaz-Poiana-Abram 519 Ciocănești-Iacobeni 210 Ciocănești-Vatra Dornei 434 Cioceni-Micșunești-Urziceni-Mărgineanu 657 Cislău-Salcia-Lapoș 522 Cluj-Huedin-Românași 473 Cluj-Mera-Săvădisla 532 Colţi 503 Comarnic-Teșila (Valea Doftanei) 493 Constanţa (Oil Terminal) 463 Cricov-Ialomiţa. 708. 263. 309. 153. 787 Depresiunea Precarpatcă 5. 617 Biharia 339 Bihorul central-estic 441 Bolcana-Roșia Poieni 464 Bordei Verde 258 Borsec 232 Brădești-Iancu Jianu-Craiova 3 Breaza-Cârlibaba 353 Broșteni-Borca 820 Brusturi-Luncșoara 823 Bucegi 46. 38. 322. 548. 278. 2 . 721 Depresiunea Brașov 105. 280. 255. 361. 57. 480. 624. 584. 640. 239. 776 Depresiunea Bârlad 141. 166. 666. 583. 296. 834 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 23. 276. 775. 817 Derna-Voivozi-Suplacu de Barcău 329 Deva 138 Dognecea 819 Dorna-Lucina 600 Dunăre 539 Dunăre-Motru 187. 54. 387 Bucegi-Culoarul Dâmbovicioara 548 Bucegi-Piatra Craiului 567 Budureasa-Pietroasa 340 Bilbor-Tulgheș 343 Buituri 472 Buzău-Ialomiţa 634 Buziaș-Sacoșu Mare 318 Camena 111 Câmpia ardeleană 808 Câmpia Buzău-Râmnicu Sărat 433 Câmpia dunăreană 42 Câmpia Moldovei 84 Câmpia Română 24.

313. 589. 324 Munţii Aninei 88 Munţii Apuseni 36. 442. 403. Ţicău și Codru 639 Masivul alcalin Ditrău 51. 579 91 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 803 Munţii Bihor 191. 584 Munţii Brașovului 360 Munţii Călimani 518. 800. 738. 279. 447. 287 Muntenia 352. 110. 766 Munţii Bistriţei 70. 509 Munţii Almajului 69. 656. 59. 244. 252. 826. 686. 314. 256. 792. 824 Munţii Banatului 155 Munţii Bârgăului 467.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 .2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Falia Pecineaga-Camena 162 Fălești-Bujor-Valea Prutului 486 Fălticeni-Sasca-Răucești 794 Fericel 298 Filia . 415. 299. 524. 603. 67. 828 Marga 306 Masivele Preluca. 273.Malnaș Băi -Bicsad Herculian 688 Frumosu (Bucovina) 632 Gârda-Lupșa 192 Ghelinţa-Ojdula-Breţcu-Oituz-Poiana Mare 371 Ghezuri 90 Glina 544 Gurasada 169 Haneș 345 Haţeg-Cioclovina-Pui-Băniţa 728 Herja 177. 629 Masivul Bocșa 498 Masivul Bucegi 355 Masivul Godeanu 63 Masivul Highiș 765 Masivul Leaota 102. 341. 322 Muntele Mare 20. 320. 336. văile Râșca. 323 Homorâciu 364 Horaiţa-Pângăraţi-Săvinești 458 Hunedoara 308 Iacobeni 55 Ialomiţa 118 Iași 293 Ineu-Bretila 536 Jiu-Desnăţui 221 Jiu-Motru 219 Jiu-Olteţ 786 Lacul Roșu-Piatra Unică 577 Lipova 709 Ludaș-Luncani-Sărata-Tescani 719 Mândra Săcel-Polovragi-Poiana Paltin 161 Maramureș 26. 540.Aita Mare . 328. 722. 695. 435 Muntele Parâng 801 Muntele Săcel-Valea Ierii. 271. 297. 361. 205. 2 . 478.Vârghiș-Baraolt . 295. 560.Someșul Rece 782 Muncelu Mic 373. 73. 402. 554. 578. 162. 653. 546. 420. 618. 304 Marea Neagră 103. 664. 247. 541. 702. 263 Motru 231. 815 Munţii Apuseni de Sud 464. 508 Masivul Obârșia Cloșani-Piatra Mare 305 Masivul Preluca 410 Masivul Rodna 481 Masivul Sebeș-Cibin 198 Masivul Semenic 280 Masivul Vlădeasa 356 Mărgineanu-Urziceni-Padina-Pogoanele 528 Megina-Mircea Vodă 699 Mehadia-Plugova-Iablaniţa 513 Mehedinţi 155 Mihăiţa-Peșteana 269 Moldova Centrală 359 Moldova Nouă 218. 237. 340.

697. 815 Munţii Sebeșului 517. 145. 533. 2 Ocna de Fier 131. 431. 398 Munţii Codru-Highiș 354 Munţii Codru-Moma 691 Munţii Drocea 139. 397. 716 Munţii Vlădeasa 39 Munţii Vulcan 418 Mureș și Olt 398 . 298. 520 Munţii Tulgheș 284 Munţii Ţarcu 15 Munţii Ţibleșului 730 92 Padiș-Cetăţile Ponorului 706 Palazu Mare 806 Parâng-Munţii Cimpii 548 Pasul Predeluș 30 Peceneaga-Camena 279 Peștera Cioclovina Uscată 209 Peștera Cloșani 188 Piatra Craiului-Bucegi 535 Piatra Neamţ 133 Piemontul Getic 623 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 318 Munţii Trascău 56. 572 Munţii Rodnei 490. 575. 365 Munţii Oaș-Gutâi 168. 694. 78. 592 Munţii Oaș 90. 166. 294. 379.Titus Brustur Munţii Călimani-Gurghiu 611 Munţii Căpăţânii 68. 377. 560. 798 Munţii Cerna 502 Munţii Cibin 227. 62. 248. 492. 796 Olteţ-Valea Gilortului 703 Olt-Gilort 623 Olt-Jiu 666 Olt-Olteţ 564 Olt-Teleorman 679 Oradea-Secuieni 659 Oraviţa-Ciclova 160 Ostra-Holdiţa 624 Oșorhei 303 Natra-Gârliște 223 Nistru 812 Nistru-Baia Mare 176 Nistru-Prut 760 Munţii Vâlcan 602. 547. 346. 68. 726 Munţii Sebeșului-Munţii Cibinului 814 Munţii Semenic 132. 576. 453. 282. 326. 376 Ocna de Fier-Bocșa Montană 147 Ocna de Fier-Dognecea 521 Ocnele Mari 470 Ogradena 14 Oituz-Coza 212 Oltenia 45. 748. 284. 194 Munţii Gilău 491. 242. 741 Munţii Godeanu-Ţarcu 266 Munţii Gutâi 246. 172. 509. 784 Munţii Pădurea Craiului 129. 325. 577 Munţii Hăghimaș-Ciuc 617 Munţii Lăpușului 75 Munţii Locvei 412 Munţii Lotru-Cibin 658 Munţii Lotrului 268 Munţii Maramureșului 832 Munţii Metaliferi 13. 785 Munţii Preluca 646 Munţii Retezat 407. 689 Munţii Făgăraș 35. 312. 678 Munţii Poiana Ruscă 287. 563. 561. 201. 345. 383 Munţii Harghita 72 Munţii Harghita de Nord 636 Munţii Harghita de Sud 388 Munţii Hăghimaș 57. 610. 631 Munţii Perșani 570. 130. 459 Munţii Parâng 696. 603.

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Platforma Covurlui 489 Platoul Mehedinţi 327 Podișul Moldovenesc 181, 501 Poiana Mărului 35 Poiana Mărului-Şinca Nouă 417 Poiana Ruscă 64 Praid-Sovata 673 Preluca, Inău, Ţicău 370 Proviţa-Runcu-Mislea-Buștenari 416 Prut-Nistru 598 Purcăreni 708 Putna-Buzău 280 Racoș 678 Râmnicu Sărat 301 Râmnicu Vâlcea 107 Rarău-Breaza 788 Rădăuţi-Bacău-Fălciu 501 Rășinari 469 Rășinari-Cisnădioara-Sadu 149 Republica Moldova 135, 185, 598 Reșiţa-Moldova Nouă 88, 494 România 5, 7, 37, 44, 77, 81, 95, 134, 150, 158, 164, 172, 180, 208, 214, 222, 231, 234, 311, 332, 333, 340, 342, 357, 364, 380, 393, 423, 426, 468, 477, 479, 506, 516, 527, 530, 581, 615, 621, 637, 638, 644, 650, 659, 711, 767, 770, 774, 793, 805, 813, 833 Roșia Montană 321 Roșia Montană, Herja 588 Roșia Poieni 321 Roșia-Meziad 631 Rovinari 500 Sasca Montană 157 Sânpetru-Pui 414 Sântimbru-Băi 382 Săcărâmb 589 Săcel-Borșa 200 Ţara Bârsei 335 Ţara Oașului-Ţara Chioarului 737 Ţinutul de câmpie 395, 633 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2 93 Şaru Dornei-Bistriţa 690 Şiria 354 Şuior 446 Tarna Mare-Turţ 365 Târnava Mică 114 Tazlăul Mare 450 Teșila-Câmpina 627 Teregova 306 Tinca 354 Tomești-Luncani 492 Toroioaga-Baia Borșa 725, 747 Transilvania 96 Tulgheș 27, 119 Schela 752 Sebeș-Câlnic-Săsciori-Răchita-Pianu de Sus-Cioara 425 Sebeș-Olt-Valea Cisnădioara 262 Seini-Ilba-Nistru 649 Siret-Prut 545 Slatina-Turnu Măgurele 665 Slănic Moldova 465, 775, 825 Slănic Prahova 207 Slănic Prahova-Aluniș 230 Someș-Lăpuș 390 Someșul Cald 420 Stănija 298 Stănija-Techereu 401 Stejera-Ţicău 378 Subcarpaţii Moldovei 285, 630 Subcarpaţii Orientali Centrali 48 Suceviţa-Putna 238 Suslănești-Muscel 568 Sviniţa-Faţa Mare 652

Titus Brustur Ursei-Vârfuri-Vișinești 705 Valea Almașului 763 Valea Argeșului-Valea Ialomiţei 499 Valea Arieșului 244 Valea Arieșului-Valea Teiușului 235 Valea Bădeanca 102 Valea Bârsa 404 Valea Bicazului 202, 277, 583, 654 Valea Bicazului-Valea Bistricioarei 753 Valea Bistriţei 116, 210 Valea Bistriţei-Valea Iapa 310 Valea Bistriţei-Valea Răcăciuni 707 Valea Bistriţei-Valea Sucevei 457 Valea Bistriţei-Valea Trotușului 529 Valea Blazna 797 Valea Bogata 678 Valea Buzăului 240 Valea Buzăului-Râul Negru 505 Valea Buzăului-Sărăţelu-Berca 206 Valea Buzăului-Valea Dâmboviţei 406, 556 Valea Buzăului-Valea Teleajenului 245 Valea Buzăului-văile Slănic-Bâsca Mare 590 Valea Buzău-Valea Bălăneasa 555 Valea Covasna-Valea Zăbrătău 283 Valea Dâmboviţei-Valea Buzăului 779 Valea Doftana-Bâsca Chijdului 421 Valea Doftana-Valea Câmpiniţa 627 Valea Doftana-Valea Teleajenului 289 Valea Firiza-Valea Cavnic 377 Valea Geoagiului-Valea Vinţii 313 Valea Lopatna-Valea Buzăului 487 Valea Lotrului 466 Valea Moldova-Valea Bistriţei 684 Valea Moldovei 116, 348 Valea Moldovei-Valea Sucevei 278 Valea Moldovei-Valea Tazlăului 619 Valea Moldovei-Valea Trotușului 514, 817 Valea Mureșului (Deva-Dobra) 265 94 Valea Neagra-Valea Haita 518 Valea Oituz-Valea Slănicului 781 Valea Oltului-Valea Vâlsanului 460 Valea Prahovei-Valea Ialomiţei 759 Valea Prutului-Valea Bârladului 259 Valea Putnei-Giumalău 226 Valea Râșca 124 Valea Râșcei-Valea Agapiei 363 Valea Sadului 255 Valea Sării (Vrancea) 115 Valea Siretului-Valea Moldovei 347 Valea Siretului-Valea Şomuzului Mare 349 Valea Slănic de Buzău-Valea Buzău 675 Valea Slănic-Valea Ciunget 825 Valea Sohodol-Valea Blahniţa 309 Valea Streiului 750 Valea Stremţului-Valea Ampoiului 25 Valea Sucevei-Valea Putnei 367 Valea Şteaza-Valea Câlnicului 261 Valea Tărâia-Valea Luncavăţului 543 Valea Teleajenului-Bobu-Grohotișu-Rădila Mare 429 Valea Teleajenului-Valea Doftanei 235 Valea Teleajenului-Valea Lopatna 485 Valea Teleajenului-Valea Prahovei 292 Valea Trotușului 196 Valea Vaserului 304 Vânturariţa-Brezoi 746 Vălenii de Munte-Cosminele-Buștenari 573 Vărad 264 Văratec-Băiuţ 167 Videle-Bălăria 551 Viperești-Cislău 240 Voroneţ-Suha Mică-Plotoniţa 190 Voșlobeni-Corbu 314 Vrancea 99. 224, 225, 436, 641 Zamura 816 Zăbrătău-Crasna-Gura Harţagului 640 Zăul de Câmpie 808 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

biblioGrafie seleCtivă

Roman D., Codarcea Al. (1926) Bibliografia geologică a României. I, 155 p., Cultura Naţională, București. Jekelius E. (1929) Bibliografia geologică a României. I-iul supliment, 103 p., Atelierele Grafice „Cultura Naţională”, București. Kräutner Th. (1939) Bibliografia geologică a României. Al II-lea supliment, 80 p., Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Naţională, București. Semaka Al., Atanasiu L., Gheorghiu C. (1962) Bibliografia geologică a Republicii Populare Romîne. Al IIIlea supliment, 211 p., Întreprinderea poligrafică nr. 4, București. Antonovici Suzana (1969) Bibliografia geologică a Republicii Socialiste România. Al IV-lea supliment, 394 p., Întreprinderea poligrafică „Informaţia”, București. Nica Ecaterina (1975) Bibliografia geologică a Republicii Socialiste România. Al V-lea supliment, 308 p., București. Pelz Margareta, Ştefănescu Marina, Stoica Maria, Dinu Laura (1981) Bibliografia geologică şi geofizică a Republicii Socialiste România. VI (1971-1975), 268 p., Întreprinderea poligrafică „Informaţia”, București. Peltz Margareta, Dinu Laura (1985) Bibliografia geologică şi geofizică a Republicii Socialiste România. VII (1976-1980), 263 p., Întreprinderea poligrafică „Informaţia”, București.

Dinu Laura, Peltz Margareta (1994) Bibliografia geologică şi geofizică a României. VIII (1981-1985), Partea I, 167 p., Institutul Geologic al României, București. Dinu Laura, Peltz Margareta (1994) Bibliografia geologică şi geofizică a României. VIII (1981-1985), Partea II, 347 p., Institutul Geologic al României, București. Dinu Laura (2004) Bibliografia geologică a României. IX (1986-1990), 345 p., Institutul Geologic al României, București.

***
Anastasiu N. (2010) Maeştri şi discipoli. 395 p., Ed. Universităţii din Bucureşti, Bucureşti. Bleahu M., Iancovici Br. (1957) Viaţa şi opera lui G.M. Murgoci. In: Protopopescu-Pache Em., Chiriţă C.D., Bleahu M., Iancovici Br. (red.), 335-401, Ed. Acad. RPR, Bucureşti. Edelstein O., Kovacs M. (coord.), 2008, Dicţionarul geologilor care au lucrat în zona Baia Mare şi în ariile adiacente. 425 p., Ed. Risoprint, Cluj-Napoca. Erhan V., Apostoae Liliana (2010) Istoricul învăţământului geologico-mineralogic şi geochimic la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (1860-2010), 340 p., Ed. Universităţii „Al. I. Cuza”, Iași. 95

GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Ştiinţifică și Enciclopedică. Mârza I. Ziua Omega Press. Universităţii din București. Fondului Vasile Adamachi. Stud.. București. Consideraţiuni generale asupra tectonicei şi stratigrafiei României. volum nepaginat. București.. 795 p. a II-a. Cluj-Napoca (referinţe bibliografice . Visarion M. Ed.-geogr.. (1964) In memoriam: Prof.. Academiei RSR. Ştefănescu S. Ed. (1997) O semnătură pentru viitor . 4. Teze de doctorat.1999. Universităţii „Al.. București. 2. Geologia ieşeană şi alţi geologi români. Olteneanu M. Geologia. p. 434 p. Mihăilescu V.Titus Brustur Ionesi L.. Enciclopedică/Ed.. 517 p.. 393 p. Universitatea din București. revăzută și adăugită. 96 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Simionescu I. Zoltán Török. 2-51.. Rusu N. geol. (1985) Substanţele minerale terapeutice din România. Ed. Junimea. Murgeanu G. Ed. București. *** (2008) Bibliografia Naţională Română.p. 516 p. Ed. Dorina (2003) Membrii Academiei Române. București. I. Ed. Publ. Geodezia. Geofizica. Metalogenia hidrotermală.. Tehnică. 111113. Dicţionar 1866-2003. Babeș-Bolyai. 264 p. 214 p. I. Literatura geologică.. Dr. Ed. Pricăjan A. (red. (1906) Geologia României. Ediţia a III-a. Săndulescu M. București. 1149 p. Presa Universitară Clujeană. *** (2000) Teze de doctorat 1990 . XVIII. (2007) Geologi şi destine. II. Ed. Ed.. Bucureşti. Iași. 2 . (1984) Geotectonica României. Turculeţ I. (2004) Istoria geofizicii româneşti. Academiei Române.Valeriu Patriciu. ser.. Mészáros N. Ed. 246 p. 180 -191. (2002) Geneza zăcămintelor de origine magmatică. 336 p. Geografia. Univ. Vergiliu. 323 p. (2007) Sculptori în piatra timpului. Cuza”.) (1977) Istoria ştiinţelor în România. Iași. 447-505). Cluj.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful