You are on page 1of 97

Titus Brustur

TEZE DE DOCTORAT ÎN GEOLOGIE ŞI GEOFIZICĂ 1905 - 2010
CONTRIBUŢII ROMÂNEŞTI ŞI STRĂINE LA CUNOAŞTEREA GEOLOGIEI ROMÂNIEI

București, 2011

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU GEOLOGIE ŞI GEOECOLOGIE MARINĂ – GeoEcoMar NATIONAL INSTITUTE OF MARINE GEOLOGY AND GEOECOLOGY Str. Dimitrie Onciul 23-25, 024053, P.O.Box 34-51, București, România Tel./Fax: (+4) 021 252 25 94

Editori șefi: Prof. dr. Nicolae PANIN, Membru corespondent al Academiei Române, GeoEcoMar, România Prof. dr. Marian-Traian GOMOIU, Membru corespondent al Academiei Române, GeoEcoMar, România Dr. Dan C. JIPA, GeoEcoMar, Romania Editori: Prof. dr. H.K. WONG, Hamburg, Germania Dr. Jean-Marie MARTIN, Varese, Italia Dr. Gilles LERICOLAIS, Brest, Franța Dr. Franco MARABINI, Bologna, Italia Dr. Georg UMGIESSER, Venice, Italia Dr. Andrew PETTER, Minnesota, SUA Dr. Claudia STRECHIE, Peachtree City, SUA Dr. Cornel OLARIU, Austin, SUA Dr. ing. Gheorghe OAIE, București, România Dr. Adrian STĂNICĂ, București, România Dr. Silviu RĂDAN, București, România Dr. Sorin-Corneliu RĂDAN, București, România Dr. Constantin Ştefan SAVA, București, România Dr. Dan SECRIERU, Constanța, România Dr. Titus BRUSTUR, București, România Mulțumiri speciale Domnului Dr. Sorin-Corneliu RĂDAN pentru contribuția critică la editarea volumului Coperta: Formaţiunea de Vineţişu, Paltin, Vatra Moldoviţei (Bucovina). Foto © 2009 T. Brustur Diector editorial: Cristina POENARU Tehnoredactare: Carmen BIRIŞ office@perfectpixel.ro Tel.: (+4) 0727 844 737 Tipar www.smartprint.ro Contact: Matei FOTIADE print@smartprint.ro Str. Jean Texier 17, 011901, București, România Tel: (+4) 021 233 43 63; (+4) 021 233 43 53; (+4) 0722 217 170 Fax: (+4) 021 233 43 53

Mulțumiri S.C. PROEXTRA S.R.L. pentru sponsorizarea tehnoredactării
© 2011 GEOECOMAR All rights reserved Geo-Eco-Marina figurează în Index Copernicus Articolele din Geo-Eco-Marina apar selectiv în CAB Abstracts and Environmental Impact databases Articolele din Geo-Eco-Marina pot fi citite gratuit (textul complet) și pe website DOAJ: http://www.doaj.org/ Vă rugăm să trimiteți toată corespondența - articolele și cererile pentru exemplarele gratuite pe adresa: cristina.poenaru@geoecomar.ro Adresa: Str. Dimitrie Onciul 23-25, 024053, P.O.Box 34-51, București, România Tel./Fax: (+4) 021 252 25 94; Tel: (+4) 021 252 55 12 Tipărit în 300 de exemplare August 2011 (se distribuie gratuit)

...........................................89 Bibliografie selectivă .................................11 Lista tezelor de doctorat (1905 – 2010) .............................................73 Index tematic ..........63 Teze de doctorat de autori români privind teritorii străine .......................Cuprins Cuvânt înainte ..................................................................................77 Index geografic .................95 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr....................................................................................................................................................13 Date statistice ...................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 5 Abrevieri ................................................................................................................................................................. 9 Teze anterioare secolului XX (1889 – 1900) .................................................................................................................................................. 2 3 .......................................................................................................................... 7 Argument .......................

.

dezvoltarea cunoașterii alcătuirii geologice și a structurii scoarţei terestre în spaţiul Carpatic și a Forlandului. comunitatea geoștiinţelor din România reprezintă un element important pentru zestrea intelectuală a ţării. Se desprind două perioade de vârf. este lăudabilă și pozitivă. valoarea intrinsecă a tezelor de doctorat este inegală. eminent geolog. 2 5 . Această contribuţie ne permite să apreciem. în interiorul Ştiinţelor Pământului. Foarte interesant este studiul statistic-evolutiv al elaborării tezelor de doctorat.Cuvânt înainte Iniţiativa Domnului Dr. Desigur. de-a lungul timpului. dar trebuie remarcat faptul că. nu puţine teze de doctorat ale autorilor români au fost susţinute în universităţi străine. Mircea Săndulescu GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Dar. Titus Brustur. Se remarcă faptul că. Dr. fără a uita interesul unor cercetători străini pentru problemele alcătuirii și evoluţiei teritoriului românesc. de a face investigaţie informatică și statistică privind evoluţia tezelor de doctorat din domeniul geologiei și geofizicii. Prof. care coincid cu dezvoltarea a două generaţii de cercetători în domeniile geologiei și geofizicii. și că autori străini au susţinut teze de doctorat privind teritoriul românesc. Acad. în intervalul de timp care cuprinde secolul XX și primul deceniu al secolului XXI. inclusiv Platforma Continentală a părţii vestice a Mării Negre.

.

Budapest MMGSSNM Mitteilungen aus der mineralogisch-geologischen Sammlung des siebenbürgischen National-Museums. 2 . Geologie-Geografie ale Academiei RPR ICGM IF IFA IGG IGR Institutul de Cercetări Geologice Moscova Institutul de Fizică al Academiei RPR Institutul de Fizică Atomică Institutul de Geologie și Geofizică Institutul Geologic al României RMGMUC Revista Muzeului Geologic-Mineralogic al Universtăţii din Cluj RTD Rezumatul tezei de doctorat RTD(pdf) Rezumatul tezei de doctorat (format electronic) RTDH STE Rezumatul tezei de doctor habilitat Studii tehnico-economice. Gaze și Geologie Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” Institutul Politehnic Timișoara LSCBGGS Lucrările Staţiunii de Cercetări Biologice. Institutul Geologic IGSSSAR Institutul de Geodinamică “Sabba S. Petrolului și Geologiei Teză de masterat Miscellanea Speologica Romaniae BSSBAGG Buletin Ştiinţific – Secţiile Biologie-Agricole. Ştefănescu” al Academiei Române IPB IPGP Institutul Politehnic București Institutul de Petrol și Gaze Ploiești (Universitatea Petrol-Gaze Ploiești) TMHNGA Travaux du Muséum d’Histoire Naturelle “Grigore Antipa“ UTCB Universitatea Tehnică de Construcţii București 7 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr.abrevieri ACG AICCFR AIG AIGG AIGR ASUI AUI BGBC BGP BS BSS Anuarul Comitetului Geologic Anuarul Institutului de Cercetări al Căilor Ferate Române Anuarul Institutului Geologic Anuarul Institutului de Geologie și Geofizică Anuarul Institutului de Geologie al României Analele Ştiinţifice ale Universităţii din Iași Analele Universităţii Iași Buletinul Grădinii Botanice din Cluj Biblioteca de Geologie și Paleontologie Buletinul Ştiinţific Buletinul Societăţii de Ştiinţe IPGG ISER IPT Institutul de Petrol. Cluj (=Muzeumi Füzetek) MMPG MS MSR Ministerul Minelor. Geologice și Geografice „Stejarul” Pângăraţi MIGG MIGR Memoriile Institutului de Geologie și Geofizică Memoriile Institutului Geologic al României MJKUGA Mitteilungen aus dem Jahrbuche der königlich ungarischen geologischen Anstalt.

.

G. susţinută în anul 1940. I. aparţinând cercetătorilor români și străini.arGuMent Motto: “Nu există activitate omenească. 1938. vol. regionale și de sinteză.164-286. Kräutner. multe dintre ele.Sbiera”. Lucrarea tratează geologia terminaţiei sudice a Carpaţilor Mici pe teritoriul Austriei. Th. XIX. spre a şti cât s-a făcut în vederea progresului de mai târziu. precum și a numeroaselor studii locale. 267-268. fluide și gazoase) și pentru fundamentarea și orientarea lucrărilor miniere și de foraj. era monografia „Das Kristalline Massiv von Rodna (Ostkarpathen)”. intitulată „Contribuţii la cunoaşterea cerealelor cultivate în regiunea montană a Ţinutului Sucevei şi istoricul ei”. lista cuprinde peste 800 de titluri – multe dintre acestea nepublicate – având drept autori geologi și geofizicieni români și străini. p. Krautner și-a susţinut teza „Die geologischen Verhaltnisse der Heinburger Berge” la Universitatea din Viena. lucrări regionale care privesc teritorii întinse. O chestiune nelămurită privește teza geologului și paleobotanistului bucovinean Liviu Coroamă (1910 -?). În cadrul acestui imens efort. biostratigrafic și structural. H. precum și a rezumatelor tezelor de doctorat [RTD și RDT(pdf )]. Iași și Cluj-Napoca sau ai altor prestigioase instituţii de învăţământ superior sau de cercetare 1 Cu ocazia documentării. întocmite după anul 1901. 1906 Cerinţele tot mai mari de materii prime minerale au impulsionat cercetarea detaliată a diferitelor regiuni ale ţării. necesare pentru explicarea genezei acumulărilor de substanţe minerale utile (solide. Consacrată unui interval de timp de peste un secol de cunoaștere geologică și geofizică a teritoriului naţional prin teze de doctorat. În volumul de faţă se realizează o trecere în revistă. pentru mulţi geologi români. se detașează numeroasele teze de doctorat. 29 febr. 2000). Ed. pe cât posibil exhaustivă.” Ion Simionescu. la Universitatea din Cernăuţi (v. existente în arhivele universităţilor și în Biblioteca Naţională a României sau disponibile pe Internet1. p. situate în marile unităţi structurale ale României. dar și lucrări care se referă la zăcăminte minerale și puncte fosilifere. Netolitzky. – Enciclopedia Bucovinei. în anul 1923. online. la sud de Bratislava (Dr. sub conducerea lui Fr. în care să nu se arunce din vreme în vreme câte o ochire îndărăt. Princeps-Biblioteca Bucovinei „I. Imensul bagaj de date astfel obţinut a stat la baza întocmirii hărţilor geologice și tectonice ale ţării. În realitate. com. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. cu precizarea titlului și a referinţelor bibliografice (cazul lucrărilor publicate). la diferite scări. publicată în AIGR. Satco E.G. în vederea explorării. 2 9 . a tezelor de doctorat în geologie și geofizică referitoare la teritoriul naţional. absolvenţi ai universităţilor din București. Iași-Suceava). 2004. exploatării și valorificării acestora. a fost lămurită și problema tezei de doctorat a lui Theodor Kräutner (1899 -1945) care. ocazie cu care s-au adus importante precizări de ordin litostratigrafic.

prof.Titus Brustur aplicată (de exemplu. Theodor Neagu (Academia Română). dr. Viorel Erhan. Un scurt capitol de date statistice permite cititorului observarea dinamicii elaborării tezelor de doctorat. Emanoil Ştiucă (Institutul de Speologie „Emil Racoviţă”). prof. 10 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Dragomir Romanescu. 500. precum și celor din străinatate – dr. lucrarea este binevenită. Consiliului Ştiinţific și conducerii GeoEcoMar din București întreaga mea recunoștință pentru interesul și sprijinul necondiţionat arătate permanent pentru apariţia acestei lucrări. Bucur. I. ingineri constructori (7). Corneliu Dinu. Árpád Szabó (Institutul de Tehnologie Izotopică şi Moleculară din Cluj-Napoca).  Haino Uwe Kasper (Germania). Hann Horst Peter. geografi (71. pentru recomandările călduroase fără de care nu s-ar fi putut finanţa tipărirea lucrării. prof. care a beneficiat de sprijinul permanent și atent al doamnei Cristina Poenaru. 2 . acad. Răzvan Givulescu. fizicieni (9. 641. Radu Dimitrescu. dacă nu am fi beneficiat. 776. 19. Marian Palcu (SC Geo Aqua Consult SRL). Cornel Olariu (SUA). fostul Institut de Petrol. dr. dr. 681. Constantin Grasu. Simon Pauliuc. Eugen Grădinaru. dr. dr.  Micu Mihai Codru (Zeta Petroleum LTD). precum și la diferite centre/institute de cercetare. dr. dr. membru de onoare al Academiei Române. 274. membru corespondent al Academiei Române (Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca) și dr. Cuza” din Iaşi).  Hans Georg Kräutner. prof. SC „Prospecţiuni” SA etc. 760). 132. Ştefan Nicolescu (Suedia). Silviu Rădan. susţinute sau publicate la cele trei universităţi și la fostul IPGG. 783). 626). de sprijinul și ajutorul substanţial al unor personalităţi cărora le adresez întreaga gratitudine: acad. derulate de-a lungul mai multor ani. b) oferă cadrelor universitare și/sau cercetătorilor știinţifici conducători de doctorate o imagine clară asupra tematicii abordate de-a lungul unui secol. Institutul Geologic al României. prof. dr. prof. dar cu impact semnificativ în geoştiinţe (botanişti – 73. 582. Mircea Mureșan (Institutul Geologic al României). Ioan I. Gaze și Geologie . iar indexul tematic și indexul geografic de la sfârșitul lucrării constituie un instrument util în găsirea rapidă a titlurilor și subiectelor. Ioan Mârza. Mulţumiri alese Domnilor prof. 1 În listă am adăugat şi unele teze de doctorat elaborate de specialişti din alte domenii. prof. 600. 311. dr. Bogdan Popescu. Răzvan Damian (Universitatea din Bucureşti). Rezultat al unor investigaţii asidue. prof. Nicolae Panin. Mihai Brânzilă. dr. deoarece: a) prezintă o listă aproape exhaustivă a tezelor de doctorat din cele două domenii. biologi (648.IPGG. 770). 815) şi chimişti (250. și dr. mulţumiri pentru promptitudinea ajutorului si semnalarea mai multor titluri de teze. de-a lungul mai multor ani. din Institutul Naţional de Geologie și Geoecologie Marină (GeoEcoMar). dr. Rodica Macaleţ (Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor). acad. SorinCorneliu Rădan.)1. director editorial al revistei Geo-Eco-Marina. Teodosia Mânecan și dr. prof. dr. Dan Grinea (Universitatea “Al. membru corespondent al Academiei Române. O teză de MS a unui autor american reprezintă o valoroasă contribuţie la cunoaşterea crustaceelor decapode din olistolitele tithonice de la Purcăreni (708) prof. Colegilor din ţară – CS Lucian Stanciu. * * * Dificultăţile cu care ne-am confruntat în activitatea de informare și de sistematizare a acestor date nu ar fi fost depășite. Mircea Săndulescu. 234. conf.

2 geologischen Karten und 25 Textbildungen). Inaugural-Dissertation zur Erlangung der Doktorwürde an der Hohen Philosophischen Facultät. harta Dobrogei 1: 800 000. 429-492. Paris. d. XLVIII. Jahrb. Şaabner Tuduri Alexandru (1889) Studiu asupra apelor minerale din judeţul Neamţu. Athanasiu Sava (1899)f Geologische Studien in den nordmoldauischen Karpathen. Paris. Popovici-Hatzeg Valeriu (1898)d Étude géologique des environs de Câmpulung et de Sinaia.-A.k. 218 p. Jahrb.-A. Section. Univ. k.. Carré et Naud. XLIX. Paris. k. der K. R. Thèse no 658.teze anterioare seColului XX 1889 . 178 p. Anastasiu Victor (1898)c Contribution à l’étude géologique de la Dobrogea. 133 p. 69 p. Munteanu-Murgoci Gheorghe (1900)g Über die Einschlüsse von Granat-Vesuvianfels in dem Serpentin des Parîngu-Masiv’s – Rumäniens (mit 4 Taffeln. Ed. Lille. II.k. Gauthier-Villars et fils. Wien. 2 11 .. d... 9-51.. 1 Primul docent universitar în mineralogie din Romania.1900 Buţureanu Vasile (1889)a Recherches sur les sélénites. Simionescu Ion (1898)e Über die Geologie des Quellengebietes der Dâmbovicioara (Rumänien). Ştefănescu Sabba (1897)b Étude sur le terrain tertiaire de Roumanie. Imprimeurs-libraires du Bireau des longitudes de l’École Polytechnique. Wien.. Bayerischen Ludwig Maximilians Universität zu München1. cu o lucrare privind chihlimbarul românesc (1903) GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Contribution a l’étude stratigraphique. R.

.

Univ. UTC. București.. București. 43 p. București. 24 p.. 19 p. 5. 7. (1975) Studiul unor mișcări gravitaţionale nestaţionare ale apei prin medii poroase. RTD.. 13 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. (2002) Evaluarea hazardului seismic din sursa Vrancea în condiţiile de teren specifice teritoriului României. 11. Univ. Albu Elena (1977) Evoluţia geologică a Depresiunii precarpatice în neogen cu privire la structuri majore de fundament și cuvertură și delimitarea în timp și spaţiu a avanfosei pe teritoriul României. Albu M. Univ.. IPGG. București... București. “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. 2. RTD(pdf ). 6. București. RTD. RTD. Aldea Al. Aplicaţie în regiunea Iași. RTD. Abdo Sharaf Galeb (1984) Caracterele geochimice și mineralogice ale zăcămîntului polimetalic de la Brusturi-Luncșoara (Munţii Apuseni). Airinei Şt. Univ. RTD. IPGG. 43 p. București. Univ. (1971) Studiul flișului cretacic intern și extern dintre valea Bistricioarei și valea Moldovei (Carpaţii Orientali). sectorul Brădești-Iancu Jianu-Craiova cu privire specială asupra formării acumulărilor de petrol și gaze. Univ. 41 p. 3.lista tezelor De DoCtorat 1905 – 2010 Notă: Titlurile tezelor sunt conform cu originalul 1. 2 . 26 p. Alexe Elena Veronica (2009) Studiul comparativ al tehnicilor de spectrometrie atomică în cazul probelor geologice. 10. București. RTD(pdf ).. (1967) Interpretarea anomaliilor gravimetrice și magnetice cu privire la structura adâncă a unei zone petrolifere gazeifere dintre valea Buzăului și valea Prahovei. Alexandrescu Mioara (1993) Model planetar pentru variaţia seculară a câmpului geomagnetic și prelungirea la nivelul nucleului. RTD. București. Univ. Univ. 26 p. București. Adel Waheed Felesteen (1985) Studiul geologic complex al neogenului din zona vestică a Platformei Moesice. 6 p. Alec Andreea (2010) Interrelaţia între substratul geologic și populaţiile unor specii de halofile rare din Bazinul Transilvaniei.. Alexandrescu Gr. 8. 4. Abd Eldaiem Soleiha Mohamed (1961) Contribuţii la interpretarea anomaliilor gravimetrice. 9.

. Anton Dana Corina (1999) Petrographical. 15. 13. Evolution of peraluminous magma. 14 19. Iași]. 27 p. Cuza”. 156 p. Univ. Aplicaţii la fizica procesului de seismogeneză. (1976) L’étude morphometrique des mammiferes fossiles quaternaires de la Plaine Roumaine et leur distribution paléozoo-géographique. RTD. TMHNGA. București. Apostu Claudia (2004) Structura geologică a regiunii dintre Moinești și Târgu Ocna cu privire specială asupra limitelor Oligocenului. (1991) Geochemistry of the granitoid rocks in the Ţarcu Mountains. 23. 16. 2005. Univ. Univ. (1971) Studiul mineralelor argiloase din roci vulcanice neogene de la Cavnic. Univ. Mare granitoids. tectonics and paleogeography. Novaci-Dumitrana. București. Bragadiru. 341-375.. București. Geoconservarea depozitelor de vârstă Cretacic inferior din Bazinul Dâmboviciora. Academiei Române. 17. 18. I. Apostoae L. RTD. 38 p. Univ.. 24. Bălăceanca) cu privire specială asupra condiţiilor de formare și de acumulare a hidrocarburilor. 25 p. 259  p. Univ. Apetroaei Al. Univ.. 21. București). (1998) Model de organizare a structurii materiei la presiuni înalte. XLIX. “Al. 2003. Univ. (1996) Studiul geochimic asupra sedimentelor actuale din lacul de baraj Bicaz. I. Iași [integral in: Geochimia şi potenţialul metalogenetic al câmpului Conţu-Negovanu (Munţii Lotru-Cibin). București. București. Tehnopress. Ali Hussain Tahir Al-Naffakh (1979) Studiul geologic complex al depozitelor mio-pliocene din partea central-sudică a Platformei Moesice (structurile Grădinari. 25. Andrășanu Al. IFA. Iași. București (Masivul granitoid Ogradena – studiu petrografic şi geochimic. București.. RTD.Titus Brustur 12. 22.. RTD. AIGG. Anastasiu N. 68. București.. Iași (pro parte in: Sedimentele din lacul de baraj Izvorul Muntelui-Bicaz. 5-151. (1998) Studiul geologic. București). aplicaţii. Cluj University Press). I. Cluj-Napoca. “Babeș-Bolyai”. Univ. Anghel M. Anton O. Cuza”. Univ. Andăr P. Androne Delia Anne-Marie (2004) Geochimia și potenţialul metalogenetic al câmpului pegmatitic Conţu-Negovanu (Munţii LotruCibin). cu privire specială asupra petrografiei cărbunilor. (1974) Masivul granitoid Ogradena – studiu petrografic și geochimic. metodologie. Cuza”. 2001. Androhovici Anca (2000) Studiul geologic complex al formaţiunilor purtătoare de cărbuni din zona Anina. XVII. Concepte. RTD(pdf ). North Apuseni Mountains. geochemical and isotopic study of Mt. structurii și potenţialului metalogenetic al unei zone cu erupţiuni neogene. (2000) Lithofacial analysis of the formations from the allochtonous units of the Transcarpathian Flysch area (Maramureș) for palispastic paleogeography reconstruction. petrografic și mineralogic al formaţiunilor metamorfice din zona Bălan (Carpaţii Orientali). 3  p.. București. IGG București. (The Pienides in Maramureş – sedimentation. 20. cu aplicaţii în arealul Baia de Arieș-Munţii Metaliferi. 26. 163 p. Univ “Al. AIGG. 2 . Apostol L. 203 p. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. București. “Al. 17-114. Aroldi C. Ali Saleh Bukutayan (2004) Contribuţii ale metodelor magnetice de prospecţiune – sol și aero – la descifrarea petrografiei. 14. Univ. Ed. (2009) Geoconservarea. 1976.

RTD. Munţii Făgăraș. Univ. Bandi Şt. Univ. Univ. 165-371. RTD. Univ.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 133-179. 15 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 41. XIII. 39.. district Neamţ. (2003) Contributions for establishing geological deep structure on Pannono-Carpathian geotransect through magnetotelluric and geomagnetic sounding. Baciu D. IGG București). Univ. 34. Univ. București. (1999) Studiu paleontologic asupra Charophytelor din formaţiunile paleogene din nord-vestul Bazinului Transilvaniei. J9. Hefte. AIGR. Iași (Geologia cîmpiei dunărene dintre Jiu şi Olt. 67 p. București. “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca (Charophytele paleogene din nord-vestul Depresiunii Transilvaniei.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 27. 23 p. în vederea elucidării mecanismului proceselor petrogenetice. (1999) Dezvoltarea metodelor de investigare geofizică în sonde și interpretarea diagrafiilor pentru descoperirea și evaluarea rezervelor zăcămintelor de gaze naturale. București. 23 p. Cluj. 27 p.S. Cuza”. AIGG. Naturwiss. 32. Balint Iolanda (1968) Contribuţii la studiul mineralelor argiloase din solurile R. LIV. 1975. I. 35. Balaban Aneta (1989) Studiul mineralogic și petrografic al formaţiunilor cristalofiliene și magmatitelor din regiunea Poiana Mărului. Atanasiu Ligia-Narciza (1998) Cercetări geofizice la descifrarea structurii litosferei din sectorul nordic al Carpaţilor Orientali. Cluj-Napoca. Univ. Univ. (1980) Stratigrafia regiunii pasului Predeluş. Univ. (2007) Vârsta și originea unităţilor metamorfice din Carpaţii Meridionali și Munţii Apuseni cu posibile implicaţii asupra evoluţiei termotectonice prealpine. 36. Cuza”. 31. P. Univ. RTD. (1970) Geologia Cîmpiei dunărene dintre Jiu și Olt. 33. Case studies from the Tethys. 5-152. (1970) Studiul comparativ al migmatitelor din RSR. Vergiliu.. 2003. București... Asimopolos L. (2001) Studiul ihtiofaunei fosile din Oligocenul și Miocenul inferior al pânzelor de Tarcău și Vrancea.. I. București (pro parte in: Studiul petrogenetic comparativ al unor migmatite din Munţii Făgăraş şi Sebeş. Atanasiu I. Cluj-Napoca). București. 30. RTD. București. Balintoni I. 160 p. 40. Lausanne. (1906) Die längs des Drăgan-Beches befindliche eruptive Masse der Vlegyásza zwischen dem Kecskés und Bulzuc-Bache. 1971. Bandrabur T. V. București).S. Univ. 42. București). 2 .. Casa Cărţii de știinţă. (1980) Prelucrarea automată a diagrafiei cu aplicaţii la rezolvarea unor probleme directe și indirecte ale geofizicii de sondă. “Al. Museums. STE. Univ. 2007. București (pro parte in: Aplicaţii ale metodei magnetotelurice în descifrarea structurii geologice profunde. 146 p. Atudorei N. Balogh E... 29. 198 p. Baciu C. “Al. 116 p. AIGG. XLIV. București. Ed. RTD.. 28. Avram E. I. Studiu sedimentologic. București. Baltres A. „BabeșBolyai”. (1928) Cercetări geologice în împrejurimile Tulgheşului. Univ. 38. Ed. cu privire specială asupra celor din Carpaţii Meridionali.R. Heft 1/2. 37. sectorul central și nordic. Iași. (1998) Constraints on the Upper Permian to Upper Triassic marine carbon isotope curve. B. Balica C. (1993) Formaţiunea de Somova (Dobrogea de nord). Babskow Al. 146 p.

Univ. 55. Cluj-Napoca. RSR. Iași. 54. Acad. 44. (1976) Mineralogia zăcămintelor manganifere de la Iacobeni. 32 p. “Al. 60. Iași. București. București. 16 53. Acad. I. Ed. 5-76. (1975) Studiul petrografic şi metalogenetic al regiunii Vălişoara (Porcurea) (Munţii Metaliferi). 123  p.. (Evoluţia tectono-stratigrafică a Carpaţilor Orientali în decursul Mezozoicului şi Neozoicului. France. București. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr.. 43 p. București. 58.. “Babeș-Bolyai”. Szeged. București. RTD(pdf ). 10 p. XIX+66 p.. București. 2 . Beldean Claudia Mariana (2010) Relaţia dintre asociaţiile de foraminifere fosile și mediile depoziţionale din Formaţiunea de Hida (nordvestul Bazinului Transilvaniei). Ed. (1971) Zeoliţii din Munţii Apuseni și fenomenul de zeolitizare. 45. București). Bedelean I. 49. Ungaria. III.. cu referiri la situaţiile din Carpaţi. (1973) Structura adâncă a părţii de est a Platformei Moesice (teritoriul RSR) cu privire la zonele de acumulare pentru petrol și gaze ale Paleozoicului. București. RTD. Ed. Beju D. București. (2002) Petrogeneza rocilor metamorfice cu grafit. 52. Bădescu D. Băluţă Cr. 57. (2009) Studiul paleomicologic al depozitelor miocene din bazinele văilor Teleajen și Buzău. 173 p. 56. Ed. 2005. Economică. XXVII. 50. București. Univ.. Batki Aniko (2009) Petrogenesis of lamprophyres from the Ditrău alkaline massif. 1-118. Centre SPIN. 48 p. RSR. 51. Barbu Alexandrina (1959) Analiza structurală petrologică a masivului eruptiv de la Iacobdeal-Turcoaia (Dobrogea de nord). RTD. BGP. Univ. 47. Bârzoi S. Univ. Băncilă I. Univ. ”Al. RTD.. 27 p. IPGG. Univ. Univ. (2007) Limita Jurasic-Cretacic pe baze biostratigrafice și sedimentologice în versantul vestic al masivului Bucegi.Titus Brustur 43. Acad. (2002) Analiza influenţei deformărilor tectonice asupra ambianţei sedimentogenetice: modelul Subcarpaţilor Orientali Centrali. 48. (1973) Geologia depozitelor neozoice de pe bordura de est și sud-est a Munţilor Trascău.. Băcăran Gh. 307 p. 62. 46. XLVI. (1999) Modelul structural al Carpaţilor Orientali (partea centrală și nordică) și paleogeografia palinspastică la nivelul Senonianului și Paleogenului. Banat). Batistatu M. Univ. București & École Nationale Supérieure des Mines de Saint Etienne. C. RTD(pdf ). 61. București. (1998) Investigarea geologică și geofizică a formaţiunilor premiocene din zona cutelor diapire prin foraje de mare adâncime. I. 87 p. XXI. Bărbulescu Aurelia (1974) Stratigrafia Jurasicului din vestul Dobrogei centrale. AIGR... Cluj. Barbu C. ACG. V. RTD. RPR. AIGG. V. București. București. Barbu V. Bădăluţă-Năstăseanu Aurelia (1965) Geologia regiunii Anina cu privire specială asupra Jurasicului (zona Reșiţa. (1971) Contribuţii la studiul palinoprotistologic al Paleozoicului din Platforma Moesică. 23 p. Univ.. Univ. ”BabeșBolyai”. 59. (1941) Étude géologique dans les monts Hăghimaş-Ciuc (Carpathes Orientales). București. Univ. Cuza”. Univ. 5-189.Z. București. RTD(pdf ). Barbu Virginia (1959) Contribuţii la cunoaşterea genului Hipparion. Bălan M. (1954) Flora fosilă din terţiarul Olteniei. Berbeleac I. RTD(pdf ). Barbu I. Băceanu I. Univ. Cuza”. 10 p.

IGG. Roumanie) – étude palynologique. Bilanici A. stiinţifică. 68. (2010) Valorificarea resurselor minerale și protecţia populaţiei împotriva dezastrelor în contextul implementării conceptului de dezvoltare durabilă. AIGG. AIG. Iași. București. I12. (2000) Histoire holocène de la végétation des Monts Apuseni (Carpates Occidentales. Boroși Viorica (2004) Microfaciesuri carbonatice din Neogenul Depresiunii Pannonice. București. (1974) Morfologia carstică. 28 p. I. Cuza”. Bîtă O. 7-108. Univ. XVIII+191 p. Univ.. Ed. București. Laboratoire d’Ecologie Terrestre.-G. R. Iași.. RTD. RTD. 66. Berza T. București. ”Al. (1998) Studiul transformărilor apărute în structura și compoziţia feldspaţilor plagioclazi pe parcursul proceselor de metamorfism. Boboș I. București. 24 p. 2 . (1970) Cercetări de microtermometrie geologică cu privire specială asupra unor procese metalogenetice și petrogenetice din Romania.. RTD. I. Iași. 27  p. 72. ”Babeș-Bolyai”. RTD.. 69.. (1972) Studii geologice în Munţii Lăpuşului. cu privire specială asupra zonelor Munţii Căpăţâna. RTD. 70. (1967) Studiul litologic comparativ al formaţiunilor permiene din Banat..București. 77. (1997) Contribuţii la elaborarea unui model al zonei de tranziţie de la uscatul nord-dobrogean la platoul continental al Mării Negre. Botez Cornelia (1963) Distribuţia clarkeică a fosforului în unele tipuri de roci din R. Univ. București. Cuza”. 17 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr.. Beșuţiu L. (1975) Metamorfitele din partea centrală şi de sud a masivului Godeanu (Carpaţii Meridionali). Univ. (1999) Geologia regiunii SoloneţSuceviţa-Moldoviţa și perspectivele în resurse minerale utile. I. Bîrlea Lidia (1976) Studiul mineralelor accesorii din masivul granitoid de Şicheviţa (Munţii Almajului). 34 p. 19  p. 67. Cuza”. 5-176. 75.-V. Univ. RTD. 71. Univ. 21 p. IPGG. București. ”Al. Genève. assessment by Algal bioassays. Bercia I.R. S. RDT(pdf ). Univ. 64. 74. 78. (1978) Studiul mineralogic şi petrografic al masivului granitoid de Tismana. Cuza”. XXXIX. 24 p. (1995) Zăcămintele de “caolin” din Munţii Harghita. Bodnariuc A.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 63. Univ. 76. RTD. RTD. 26. Bostan I. București. I. Studiul geologic și metalogenetic. 80.. Cluj-Napoca. Univ. Cuza”. 159 p. ”Al. ”Al. Borcoș M. 65. Bombiţă Gh. Studiu de caz – zăcămintele metalifere din judeţul Maramureș. Paul Sabatier Toulouse III. 46 p.. ”Al. Univ.. Cluj. pe baza interpretării datelor geofizice cu ajutorul modelelor de simulare.. 36 p.. (2001) Bioavailability of nutrients associated with sediment and suspension of the Danube Delta. “Babeș-Bolyai”. (1975) Studiul mineralogic și petrografic al zăcămintelor de talc din Poiana Ruscă. Berghes Şt. 79. Univ. București. 81. Bogatu L.P. Terre & Environnement. LIII. 73. Bordea D. Iași. (2006) Studiul palinostratigrafic al formaţiunilor metamorfice din bazinul Putnei (Munţii Bistriţei). I.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . (1992) Stratigrafia depozitelor neojurasice și cretacice din partea vestică a Munţilor Metaliferi. Bleahu M. 590 p. STE. Bomboe P. Condiţionarea geologică şi geografică a procesului de carstificare. Masivul Făgăraș și Carpaţii Orientali. Iași. Bindea G. I. Univ. Univ. Univ.

Iași). Dissertation Bergakademie. Bradac Maria (2002) Aplicaţii ale metodei carotajului neutronic în regim de impulsuri în zona Prahova. Botezatu R. analiza morfologică a stratelor și a zăcămintelor de cărbune din sectorul Motru-Gilort și implicaţiile lor genetice. “Babeș-Bolyai”. Buia Gr. (1987) Cercetări palinologice în depozitele precuaternare și cuaternare în regiunea Sovata-Praid-Dealu. Cuza”. Clujeană. Buracu O. (1998) Studiul mineralogic și petrografic al intruziunilor de Codru dintre Bistra și GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Univ. Bulinschi Paula Daniela (2006) Studiul geologic. (1974) Studiul comparativ asupra aureolelor de dispersie secundară asociate zăcămintelor polimetalice din România. 93. Iași. Univ. Cluj-Napoca). Ed.. I.. București). I.. Cuza”. Bürg G. (1971) Interpretarea anomaliilor gravimetrice şi magnetice cu ajutorul funcţiilor periodice. „Babeș-Bolyai”. Iași. 36  p. Univ. mineralogic și petrografic al formaţiunilor neogene din zona Dorohoi-Hudești-Miorcani (Platforma Moldovenească). între valea Minișului și valea Nerei (compartimentul central al zonei Reșiţa. STE. 1997. 18 91. (1980) Studiu stratigrafic şi tectonic al flişului cretacic şi paleogen dintre valea Turia şi valea Caşinului (nord Târgu Secuiesc). Bulgariu D. 214  p. Cluj-Napoca. Ed. Univ. 2005. Ed. Iași (pro parte in: Bulgariu D. II. Modelarea teoretică şi experimentală a procesului de zeolitizare. (2000) Sinonimizarea. 85. Iași (Geologia părţii sudice a Câmpiei Moldovei. 97. (1998) Studiul geologic al Câmpiei Moldovei între Bârnova-Mădârjac și Ştefănești-Botoșani. Banat). “Al. Brânzilă M. Bulgaru Luciana (1999) Structura geologică a bazinului Dornei. Corson. Cuza”. Brișan N.I. AIGG. 88. Aspecte geochimice. Univ.Titus Brustur 82. Cluj (pro parte in: Formaţiunile mezozoice din zona Reşiţa-Moldova Nouă . Univ. București. București. Ed. Cuza”. “Al. Ed. București. Cuza”. “Al. Bucur I. Iași). 1-289 p. 97-205. IGR București.C. (2002) Aspecte geochimice ale procesului de zeolitizare a unor tufuri vulcanice din România.. București. IGG. Univ. 83. Univ. București. Univ. Univ. Univ. Tehnică. 1999. 98. Buz Z. I. Univ. & Bulgariu Laura – Procesul de zeolitizare a tufurilor vulcanice din România. RTD. Bucur I. vol. L.  87. (1998) Studiul mineralogic al zăcământului Ghezuri (Munţii Oaș). Univ. I. 2005.. Bretotean M. 90.. LV. “Babeș-Bolyai”. „Al. vol. 219 p.Munţii Aninei şi estul Munţilor Locvei. I. V. 96. Univ. București. Buliga S. (1991) Studiul Jurasicului și Cretacicului din unele perimetre de prospecţiuni pentru cărbuni liasici. 1978. 95. “Al. Buzgar N. 24 p. 89.. Presa Univ. Freiberg. ClujNapoca. Cluj-Napoca. D8. 86. 310 p. (1995) Studiul paleoichnologic al formaţiunilor cretacic-miocene din Moldavidele externe. (1996) Analiza sistemelor acvifere subterane prin modelare matematică în scopul evaluării resurselor de apă. 2 . 94. 84. (2004) Palinologia formaţiunii cu sare din Badenianul Bazinului Transilvaniei.. (1930) Untersuchungen über die Sichtbarmachung des feinstverteilten Goldes mit besonderer Berucksichtigung der goldführenden Pyrite Brads in Siebenbürgen. Univ. 282 p. 92. București (pro parte in: Prospectarea geochimică a zăcămintelor de minereuri. “Babeș-Bolyai”. 428 p. Brustur T. RTD.

sud-vestul Masivului Leaota. Cuza”. 109.. Caraivan G. 105. petrografic şi chimic. 15 p. Tehnică. I.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . Bi. 129 p.. Iași. Cuza”.. (1980) Les formation quaternaire de la Dépression de Braşov (Roumanie). RTD. (1989) Studiul mineralogic și petrografic al unităţii gnaiselor de Rarău-Hăghimaș. 15 p. Univ. Maftei A. Univ. Catianis Irina (2007) Studiul indicatorilor geochimici ai calităţii apei și al toxicităţii potenţiale în apele de suprafaţă din zona Râmnicu Vâlcea (lacurile Băbeni. Univ.. 110. Facies sédimentaires et conditions de dépôts. Univ. Cazacu Elena (2001) Studiul biostratigrafic și de paleomediu asupra solurilor fosile din bazinul râului Elan. Iași. 2000. Căpriţă D. Cuza”. Univ. București & Univ. Univ. (1914) Masivul eruptiv Muntele Carol-Piatra Roşie (jud. – Şelful românesc al Mării Negre. Tulcea). Cuza”.. 111. Catrina Virginia (2008) Studiul hidrogeochimic al cursului inferior al râului Bahlui. Ed. București. “Al. cu implicaţii asupra perspectivelor sale petrolifere. București. (1980) Aplicarea modelării la prelucrarea și interpretarea anomaliilor gravimetrice utilizînd analiza de frecvenţă. 100. București (Studiul sedimentologic al depozitelor de plajă şi de pe şelful intern românesc al Mării Negre între Portiţa şi Tuzla. X. As din perimetrul Valea Badeanca. București). 256 p. Catană C. Univ. RTD(pdf ).2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Gârda. Cantuniari Şt. (1993) Geologia șelfului românesc din prelungirea platformei sud-dobrogene și a masivului nord-dobrogean.. Studiu geologic. 25 p. in Ionesi L. jud. p. 104. Iași (Studiul mineralogic şi petrografic al intruziunilor de Codru dintre Bistra şi Gârda. Casta L. Ed. Caracaș Ema Felicia Roxana (2004) Studiul mineralizaţiei de Ni. 106. Univ. 108. 1-160. Univ.. d’Aix-Marseille II. (1993) Contribuţii la modelarea câmpurilor curenţilor continuu în prospecţiunea electrometrică. Cătuneanu O. Cadicheanu Nicoleta (2008) Studiu asupra influenţelor gravimetrice induse de mareele terestre în activitatea seismică intermediară din zona Vrancea. Caraman V. I. 103. 227-260. Evolution post-sédimentaire des dépôts. 101. I. Tulcea. ”Al. (1924) Rocile eruptive de la Camena-Dobrogea. AIGR. petrografic și chimic. București. Iași [Rocile eruptive dela Camena (Dobrogea). I. 102. Univ. 2010. Ex-Ponto. București. 107. Catolică Louvain. Calotă S. Constanţa). 26 p. Univ. (v. 19 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Cuza”. cu privire specială asupra posibilităţilor de utilizare a rocilor tufacee din Complexul Tufului de Dej. RTD(pdf ). Univ. ”Al. 121240. “Al. CNRS. 171 p. Co.. Govora). 99.. Cătuneanu O. ”Al. 1. București. 56 p. Cădere D. Căsuţă Ana (1999) Studiul molasei dintre văile Cozieni și Sărăţel (Buzău) și disponibilităţile producerii fenomenelor de hazard natural. Studiul geologic.. RTD. Univ. RTD. Iași). Ed. București. Iași. 112. Marseille-Luminy. I. București]. București. Univ. (1994) Geologia unităţilor de platformă şi a orogenului nord-dobrogean. VI. Univ. 113. 2 . 1925. (1976) Studiul complex al Tortonianului din partea de nord a Bazinului Transilvaniei cuprins între Cluj și Bistriţa Bârgăului. RTD. Nature et origine de l’alimentation detritique. București. 25 p. AIGR. C. Corson. (1982) Studiul sedimentologic al depozitelor din zona de plajă și a șelfului intern din faţa ţărmului românesc între Portiţa și Tuzla.

120. Cetean C. Cuza”. ACG. Cetean Valentina-Maria (2009) Studii sedimentologice si petrografice în cursul mijlociu al râului Ialomiţa: evaluări hidrodinamice și economice. Cluj-Napoca. RTD(pdf ). ASUI. 222  p.. 127. tehnică. Ed. RTD. 143  p. 124. “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca (pro parte in: 20 Nannoplancton calcaros şi moluşte miocene din Transilvania. 122. Cho-Man-Gil (1987) Studiul comparativ al metodelor de interpretare fizico-matematică a anomaliilor magnetice produse de corpuri intrusive. 168 p. 128. Acad.. XXIV.. 37 p. Chelărescu Al. I.. Chira Carmen (1996) Geologia și stratigrafia formaţiunilor neogene și cuaternare din perimetrul Borzești-Turda-Aiton-Comșești pe baza studiului de moluște și nannplancton. Chitea Florina Mihaela (2010) Utilizarea metodelor geofizice în strategia măsurilor de protecţie a solului și subsolului. 4 p. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Cernea G. 3794. 120 p. (1973) Stratigrafia neogenului din regiunea văii Nirajului și a bazinului superior al Tîrnavei Mici (Tg. Cluj-Napoca) 123.Evoluţia geologică a Culoarului Dâmbovicioara. Univ. Univ. XXIII. 116. I. Univ. Chintăuan O. Chiţescu Mădălina Nicoleta (2006) Evoluţia geologică a Culoarului Dâmbovicioara. București. 126. Ed. Jassy). RTD(pdf ). Cuza”. 121. Ed. București. I. Univ. București. Chirilă G. 2000. “Babeș-Bolyai”. 125. “Al. Univ. RSR.. cu privire specială asupra acumulării de celestină de pe pârâul Valea Sării. judeţul Vrancea. București.. (1952) Zona internă a flişului dintre valea Moldovei şi valea Bistriţei. 2 . Chiriac M. București. Univ. 130. 314 p. București. RTD. 265-393. București 119. 19 p. (pro parte in: Fânculeasa-Chiţescu Mădălina .. Romania. (2009) Cretaceous foraminifera from the southern part of the eastern Carpathians between Stoenești and Cetăţeni. ”Al. Cioacă Mihaela-Elena (2007) Studiul mineralizaţiei de cupru și aur tip “porphyry” de la Bolcana.. Târgoviște). 2010. Univ. Munţii Metaliferi. Univ. Iași (Gisments métallifères de Tulgheş. 183 p. 115. Ed. Cheșu Mioara (1983) Elemente minore în minereuri neferoase din România. Univ. București. Mureș-Sovata-Cristuru Secuiesc). (1994) Stratigrafia și paleontologia Neogenului din regiunea Bistriţa-Budac.. Ciceu St. (1936) Studiul zăcămintelor metalifere din regiunea Tulgheș. Iași. Căta V.. Univ. București. Studiu biostratigrafic. RTD. (1975) Studiul mineralogic și tehnic al argilelor refractare din Munţii Pădurea Craiului . 23 p. RTD(pdf ).sectorul Şuncuiuș. RTD(pdf ). 129. 1937. Univ.Titus Brustur 114. G. “BabeșBolyai”. Cetatea de Scaun. Chiţimuș V. Cluj-Napoca. București. Cluj-Napoca. (1999) Structura geologică din partea de nord a Platformei Moldovenești. 38 p. București. Carpatica. (2008) Studiul paleofloristic al Volhinianului din bazinul văii Râșca (Platforma Moldovenească). Studiu de caz: contaminarea cu hidrocarburi a terenurilor și apelor subterane. ”Babeș-Bolyai”. seconde partie. Cehlarov Aura (1999) Studii mineralogice și litologice ale depozitelor neogene dintre valea Milcovului și valea Putnei. 2. Univ. Univ. 117. Univ. Paleoecology and biostratigraphy. (1981) Amoniţi cretacici din Dobrogea de sud.. 118.

Tipografia “Cartea Românească”. Iași (Fauna fosilă din Oligocenul de la Piatra Neamţ. 2000. Ciulavu Magda-Cristina (2001) Condiţiile fizice ale metamorfismului alpin și acumulărilor de substanţe minerale utile asociate acestuia din pânzele Danubiene și de Severin. București. Univ. A12. 144. “Lucian Blaga”. Cuza”. Codarcea-Dessila Marcela (1965) Studiul geologic şi petrografic al regiunii Răşinari Cisnădioara . (1977) Studiul geologic al turbăriilor oligotrofe dintre rîul Dorna şi pîrîul Teşna (Carpaţii Orientali). (1950) Le Néogène de la partie méridionale du département de Putna. XXIII. jud. (1973) Studiul geologic și petrografic al zonei Deva. 3  p. Ciocârdel R. petrografic și geochimic al porfiroidelor din cristalinul Carpaţilor Orientali.. semnificaţiile stratigrafice și descrierea monografică a Ceratomorfelor din România. Cuza”. 146. Cluj (Rinoceri şi tapiri terţiari din România. 137. Ciocănelea R. RTD(pdf ). Ed. 142. “Al. București. 5-119. (1962) Studiu petrografic al formaţiunilor eruptive din regiunea CăzăneştiCiungani (Munţii Drocea). București. Cirimpei Claudia (2010) Studiul litostratigrafic al depozitelor de vârstă jurasic și cretacic din Depresiunea Bârladului. 136. 2 . 144 p. 150.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 131.. RSR. Ed. București. 13-55. Presa Univ. Acad. Univ. Univ. (2001) Structura geologică și geochimia formaţiunilor geologice din zona nord-estică a Republicii Moldova. ”Al. Ciobotaru V. 174 p... 66  p. IGG. Ciobanu I. (1973) Stratigrafia neogenului din estul bazinului Şimleu. 159 p. 134.. 21 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Ciulavu D. Univ. Univ. 140. Ciobanu Cristiana Liana (1999) Studiul mineralizatiilor din skarnele de la Ocna de Fier. Univ. Vrije Universiteit. Ciobanu Rodica (2002) Selacienii paleogeni din România. București. (1975) Fauna fosilă din Oligocenul de la Piatra Neamţ. MIGG. Cioflica Giannina (1969) Studiul palinologic al depozitelor pliocene dintre Teleajen și Dîmboviţa. “Babeș-Bolyai”. 216  p. 132. Univ.. Univ. 78 p. Laboratorului de anatomie și fiziologie vegetală. Ciobanu M. ”Babeș-Bolyai”. Ed. Banat. (1998) Tertiary tectonics of the Transylvanian basin. STE. RTD.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . Cuza”. A. I. ACG.. RTD(pdf ).. București. București. Cluj-Napoca. Univ. Cluj. XXXII. București. (1994) Evoluţia. 148. 139. Univ. Cociuba I. Ed. 149. (1931) Studiu geologic şi petrografic al regiunii Ocna de Fier-Bocşa Montană. VIII+152  p. 145. VI. Codrea V. București. I. Clichici O. 141.Sadu. Iași. “Al. Cluj-Napoca). București. Acad. ACG. Cocîrţă C. XV. (2010) Studiul petrografic și mineralogic al clastelor endogene din Conglomeratele de Bucegi. 257-423.. 143. Codarcea Fl. Sibiu. Codarcea Al. Caraş-Severin. 1977. 32 p. Ed. Univ. AIGR. (1999) Studiul stratigrafic al depozitelor mezozoice din sud-vestul Pădurii Craiului. 15 p.. Iași. IPGG. Univ. București). Cioflica G. (1974) Studiul mineralogic. București. 135.. Ciocârdel M. 138. RTD. (1948) Analize de polen în turba Masivului Semenic din Banat. RTD. Amsterdam. Clujeană. RSR. 43  p. 1-424.. I. București. 178  p. 133. 147.

Constantin S. 155. 156. 158 p. Univ. Univ. 158. Acad. (2008) Studiul complexului vulcanoclastic paleocen din regiunea SârbiGurasada-Burjuc (Valea Mureșului). (1989) Contribuţii la modelarea câmpului gamma în cercetările radiometrice. IPGG. (1969) Studiul micropaleontologic al Cretacicului inferior din regiunea centrală a Platformei Moesice. Polovragi și Poiana Paltinului. Cuza”. Univ. București. implicaţii privind evoluţia metamorfică a fundamentului Carpaţilor Meridionali (Pétrologie. Conea Ana (1968) Formaţiuni pedogenetice și depozite cuaternare în Dobrogea centrală și de sud. București. ASUI.. București. 154. București]. Univ. Costin N. Saint Etienne. Univ. 166. Reducerea vulnerabilităţii comunităţilor locale. R. (1999) Studiul geostructural al Domeniului Getic-Supragetic din sud-vestul Carpaţilor Meridionali. Univ. Constantinescu E. 163. I. (1994) Contribuţii la estimarea contrastului geomecanic de calitate între roca de bază și formaţiunea acoperitoare. (1980) Mineralogeneza skarnelor de la Sasca Montană. România. Cluj-Napoca. RTD. Univ. Corduneanu I.. Univ. România & Univ. 22  p. 1970. Cluj-Napoca.-Fl. Conovici M. geochimia și analiza structurala a complexului gabbro-eclogitic din zona Cumpăna-Topolog. 22 160. mineralogia și geochimia sistemului epitermal din zăcământul Văratec-Băiuţ. Cluj-Napoca [pro parte in: Formaţiuni cuaternare în Dobrogea (loessuri şi paleosoluri).  GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Fagaras): implications pour l’évolution métamorphique du socle des Carpates Méridionales). géochimie et analyses structurales du complexe gabbro-éclogite de zona Topolog-Cumpana (Mts. Coman M. V. Cluj-Napoca. 1. Constantinof D. 167. București. “Babeș-Bolyai”. (2000) Studiul ichtiofaunei oligocene dintre valea Trotușului și valea Ialomicioarei. Univ. Cluj-Napoca. Constantina C. 157.. 19  p.. RTD(pdf ).D. Costin G. Constantin P. București. Acad. “Babeș-Bolyai”. 152. 162. (2005) Petrologia. Constantinescu S. (1906) Les gas contenus dans le sel gemme et dans les volcans de boue de la Roumanie. (1981) Studiul geologic al regiunii dintre vârful Mîndra Săcel. ”Al. cu privire specială asupra mineralelor cu valoare gemologică. IV. L. Iași. “Babeș-Bolyai”. București. (1999) Geologia litoralului românesc al Mării Negre. 3-59. Ed. 235 p. Univ. 23 p. (1973) Contribuţii la cercetarea seismică a limitelor de profunzime cu privire specială asupra studiului scoarţei terestre pe teritoriul R. Ed. București. RSR. de la sud de linia Pecineaga-Camena și implicaţiile de ordin ecologic (zona litoralului românesc al Mării Negre între Lacul Sinoe și Vama Veche). București. Costan Camelia (2010) Riscuri naturale și tehnologice în bazinul mijlociu al râului Arieș. France. RTD. România. 153. „Babeș-Bolyai”. 2 . 40 p. Univ. 164. (2000) Petrologia. Costache P. RTD. București. București. Constantinescu P. Costea I..Titus Brustur 151. Univ. RSR. (1980) Complexul banatitic de la Oraviţa-Ciclova. 165. Univ. Univ. Iași. Costăchescu N. 161. (2003) Evoluţii paleoclimatice în Cuaternar pe baza speleotemelor din carstul Munţilor Banatului și Mehedinţi. “BabeșBolyai”. 159.. S.

Delamou Pépé (1989) Criterii geologice pentru optimizarea exploatării și valorificării zăcămintelor de bauxită. Univ.V. 184.. Damian Floarea (1999) Studiul mineralogic. (2009) Studiul micropaleontologic și paleoecologic al faunelor de foraminifere din Complexul Marnelor de Gura Beliei de pe Valea Prahovei. M. 2010. Danchiv Al. Imprimeria de Vest. 24  p. (2005) Sistematica. Czier Z. Cziki Z. T. 2 . (1987) Contribuţii la aplicarea seismometriei în domeniul minier.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 168. Univ. București (Geologia depozitelor neogen superioare dintre Dâmboviţa şi Prahova.. 178. Demetrescu E. “Eötvös Lorand”. 170. (1994) A Körös-vidék és a Bánság liász flórája. Univ. 180. I. RTD. Ed. Univ. (1984) Studiul mineralogic al depozitelor bentonitice de la Gurasada. (1988) Studiul unor capcane nestructurale din Platforma Moesică pe baza datelor geologice și geofizice. Cuza”. David M. 1922. 49-232. Damian R.. tafonomia și paleoecologia microvertebratelor și dinozaurilor saurischieni din Maastrichtianul Bazinului Haţeg. 23 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2000. 181. Damian Gh. Univ. Universităţii din București). Univ. Univ. RTD.. Crahmaliuc R. RTD. 2003. 173. “Babeș-Bolyai”. 21 p. 175. București. I. 182. 111 p. Univ. Damian A. RTD. Patriche C. 179. “Al. RTD. București. 24 p. București.. RTD.. (1999) Studiul structural metalogenetic al magmatitelor neogene din Munţii Oaș-Gutâi cu ajutorul modelelor magnetice și gravimetrice de simulare. RTD. București.. Crăciun C. București. reeditare: Cercetări geologice în Podişul moldovenesc cu o schiţă geologică pe 1: 200 000 – ediţie îngrijită de Donisă I. Univ. 169. Univ. M. 23  p. (1996) Studiul mineralogic. Cluj-Napoca.. David T.. 183. București. 174. Univ.. Univ. în “Collectio Excellentia”. Crihan Ileana-Monica (1999) Lito-biostratigrafia Miocenului mediu dintre valea Prahovei și valea Teleajenului. “Al. (1997) Relaţii între unele particularităţi ale undelor seismice provocate de cutremure puternice și structura geologică a României. geochimic și genetic al zăcământului polimetalic de la Herja. 24 p. RTD. 29 p. (1999) Studiul geologic complex al depozitelor neogen superioare dintre Dâmboviţa și Prahova cu privire specială asupra cărbunilor. Budapest (pro parte în: Macroflorialistica din România cu privire specială asupra Pădurii Craiului. geochimic și genetic al mineralizaţiilor de sulfuri din regiunea Nistru-Baia Mare. Univ. Ed. București. 172.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 .. 23 p. (1994) Studiul palinosedimentologic și palino-stratigrafic: potenţial și aplicabilitate (cazul formaţiunilor pliocene din avanfosa Carpaţilor Meridionali). Şt. Ed. Univ. 22 p. la sud de sinclinalul Slănic. 260  p.. București. Interpretări geochimice. 69-208. București. Univ.. “Babeș-Bolyai”. 176. (1974) Cercetări petrologice în formaţiunea cristalinului de Cozia. Univ. București. Brânzilă M. IX. Dabu E. Cuza”. Danci G. AIGR. Cluj. Oradea). 171. Univ. Iași (Cercetări geologice în Podişul moldovenesc. București. 177. Univ. Cristea P. Iași). (1919) Cercetări geologice în Podișul Moldovenesc. București. București. (1977) Contribuţii la studiul undelor elastice prin medii fisurate.

DrobetaTurnu Severin). (1975) Upper Jurassic and Lower Cretaceous microfacies from the Bicaz Valley GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. (1958) Studiul geologic şi petrografic al regiunii dintre Gârda şi Lupşa (bazinul superior al Arieşului). Univ. București. 162 p. Univ. (2006) Studii paleoambientale în formaţiunile paleogene din NV-ul Depresiunii Transilvaniei pe baza asociaţiilor ichtiologice. Dinu C. București. J11. București. Univ. AIGG. (Reconstituirea mediilor carbogeneratoare pliocene dintre Dunare şi Motru. Dimitrescu Mihaela (1998) Studiul petrologic al metaconglomeratelor paleozoice din Munţii Bihor. (1977) Studiul geologic al depozitelor paleogene din regiunea Săcel-Borșa cu privire specială asupra perspectivelor de hidrocarburi.  (2009) Structura geologică a Munţilor Oaș și Gutâi obţinută din prelucrarea datelor geologice. 200. 2. 187.. Univ.. Denuţ I. LXV. Dobrică Venera (2007) Contribuţii la studiul proprietăţilor magnetice și electrice ale interiorului globului prin cercetări asupra variaţiilor geomagnetice de perioada lunga. Dordea D. 1974. București (Studiul geologic al regiunii Voroneţ-Suha Mică-Plotoniţa. Univ. Cluj. Univ. (1998) Caracterizarea structurii geologice Ţicău cu privire specială asupra petrologiei metamorfitelor. IGG. Donos I. Dica P.  321 p. (2008) Studiul faunei de microvertebrate meoţiene din partea de sud a Republicii Moldova. I. 198. București. 188. 24 p.. 5-142. Iași. Dincă Al. 193.. 51-149. (1968) Studiul geologic al regiunii Voroneţ-Suha Mică-Plotoniţa cu privire specială asupra perspectivelor de hidrocarburi. „Babeș-Bolyai”. București (Groundwater flow. (1990) Cloşani Cave. RTD. 201.Titus Brustur 185. STE. București. 2004. 7 p. Dimitrescu R. 99-173. (1977) Geologia bazinului Rusca Montană. 2008. 186. AIGG. 190. București). XXXI. ISER. București. 195.. (1966) Cercetări geologice și petrografice în cristalinul Munţilor Făgăraș între valea Oltului și vîrful Surul. Univ. LII. Diaconu Florina (2005) Reconstituirea paleomediilor de formare a zăcămintelor de cărbuni plioceni dintre Dunare și Motru.. “Babeș-Bolyai”. G. Diaconu G. Univ. Dicea O. Univ. “Al. Bucuresti. 202. Univ. 197. ACG. Cuza”. 199. Univ. 192. București. RTD. Dragastan O.. Dinu Irina Mihaela (2003) Studiu hidrodinamic. RTD. Cluj-Napoca. 7-135. Univ. 24 194. 2 . București. 218 p. Dobrescu Anca (2001) Magmatitele acide slab-potasice din Masivul Sebes-Cibin (Domeniul Getic): petrologia si rolul lor in formarea crustei continentale. 35  p. izotopes and transport of pollutants in the aquifer system from the lower Olt basin. RTD(pdf ). MSR. 196. Ed.-Gh. Delinschi A. 191. Dimofte C. București.  Editura Universitaria Craiova. Mineralogical and genetic study of carbonates and clays. București). 38 p. IGG. București. Dimitriu R. Partea de vest. (2002) Modele de simulare geofizică a structurii geologice a zonei de tranziţie de la uscatul dobrogean la domeniul marin. (1985) Geologic study of the Cretaceous flysch deposits in the upper course of the Trotus Valley (East Carpathians). izotopic și de transport de poluanţi în sistemul acvifer din bazinul inferior al râului Olt. București. geofizice și de teledetecţie. Vergiliu. Univ. 189.

Univ. 1997. 213. Univ. 215. I. Aplicaţii în prospecţiunea seismică a structurilor de platformă. I. (1905) Recherches sur la composition chimique de quelques roches de Carpathes roumains (Vallée du Jiu). Enăchescu M. RTD. Univ. 333  p. Univ. 159 p. “Al. 212. 49 p. (1998) Studiul geologic complex al masivului de sare Slănic-Prahova cu privire specială la geneza și distribuţia substanţelor bituminoase și cărbunoase.. Dumitru I. Univ. 206. (1971) Fauna și flora cretacică din regiunea Vlădeasa (Munţii Apuseni). (2002) Procedee moderne de simulare fizico-matematică a anomaliilor geoelectrice. Univ. (1990) Studiul geologic complex al depozitelor cretacice din sectorul nordvestic al Dobrogei de sud cu privire specială asupra corelării cu depozitele purtătoare de hidrocarburi din zona estică a Platformei Moesice.. (1998) Geochimia apelor subterane din judeţul Iași. București. București. 217. “Al.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României basin (East Carpathians). Iași) 205. 21 p. RTD. București (pro parte in: Originea sării şi geneza masivelor de sare.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . (1993) Images polliniques et paléoenvironnements au Néogène supérieur en Mediterranée Orientale. 203. 87 p. RTD. XXI. P.. Dușa A. Dumitrică P. 25 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 211. București. mineralogic și petrografic al versantului drept al Bistriţei între Ciocănești și Iacobeni. MIGG. Thèse. IGG. (1974) Silicoflagelatele miocene din România.. (1969) Stratigrafia depozitelor mezozoice şi terţiare de la Căprioara-Coşteiu de Sus. Univ. Univ. RTD. „Al. (1952) Studiul geologic al regiunii dintre Oituz şi Coza.. 2 . Bucarest. Dumitraș Delia-Georgeta (2009) Asociaţii mineralogice în sedimentele Peșterii Cioclovina Uscată. 216. 22 p. Aspects climatiques et paléogéographique d’un transect longitudinal (de la Roumanie au delta du Nil). XXIV. Dragoș V. București. France. 305 p. București. El Ghendy Hussein Ali Khalaf Ali (1975) Studiul geologic și petrografic al rocilor calcaroase din regiunea Moldova Nouă. București & École Nationale Supérieure des Mines de Saint Etienne. Tipar la SC Grafica Prahoveană SA. 220. IPGG. București. Drivaliari A. 2010.. Dragoș I. RTD. București. Ploiești) 208. 41 p. (1978) Condiţii de formare și procedee de atenuare a reflexiilor multiple. București. (1995) Amplitude interpretation of three-dimensional seismic reflection data.. București. Univ. Univ. I. Univ. 226 p. Dumitrescu Loreta Virginia (2006) Studiul mineralogic și geochimic al prafului din Baia Mare: implicaţii asupra mediului.. 209. București. 210. Dragomir B. 207. Univ. Dumitrescu I. 195-270. București. (1974) Geologia și hidrogeologia regiunii dintre Jiu și Motru cu privire specială asupra zăcămîntului de cărbune. Drăgănescu L. Dragomir S. 219. Ed.. Cuza”. ACG. RSR. Genève. 218. 26 p. Univ. Acad. Ebed Atef A. București. Dumitrașcu Carmen (2001) Studiul metalogenetic.. Iași (pro parte in: Geochimia apelor subterane din judeţul Iaşi. Cuza”. 214. Enache C. Cuza”. 20 p. RTD(pdf ). Univ. RTD. 24 p.. Ed. 204.. Dumitrescu G. București. Iași. (1970) Cercetări geologice în regiunea dintre valea Buzăului și valea Sărăţelu-Berca. Montpellier II. Univ.

224. STE. Stockholm. 35 p. București. 233. București]. Enculescu P.000 years. ”Al. București... Feurdean Angelica (2004) Palaeoenvironment in Romania during last 15. Fati V. (1961) Studiul și aplicaţiile undelor seismice secundare înregistrate la unele cutremure din Vrancea. RTD(pdf ). Feru A. dissertations. Univ. (1970) Studiul geologic al regiunii Valea Putnei-Giumalău.se/dissertation/c3d5d44d09/ 235. Univ.D. climaterice. 34 p. Ene I. București. Tipografia Curţii Regale. “Babeș-Bolyai”. București.. 222. Erhan V. (1995) Studiul petrografic al rocilor metamorfice din masivul Cibin (Carpaţii Meridionali) cu privire specială asupra formaţiunilor migmatice.. 167 p. I. 47 p. Univ. Filipescu M. Iași. AIGR. București. Univ. Feroiu M. 227. (1934) Cercetări geologice între valea Teleajenului şi valea Doftanei (jud. Stratigraphy and paleogeography evolution. București.à postorogénique. (1998) Studiul Pliocenului și Cuaternarului dintre Jiu și Desnăţui. Stratigrafie şi evoluţie paleogeografică. Univ. 2007. MIGR. 236. “Al.. XVII. Academiei Române. 166  p. (1924)1 Zonele de vegetaţie lemnoasă din România în raport cu condiţiunile oro-hidrografice. 20 p. Enescu N. Cuza”. [Studiul geologic al regiunii valea PutneiGiumalău (Carpaţii Orientali). de sol şi de subsol. 29 p. I. 230. București. (1975) Studiul litologic-petrografic al formaţiunilor paleozoice din anticlinalul Natra-Gîrliște-Banatul de vest. C. (1998) Contribuţii la soluţionarea problemelor hidrogeologice implicate de optimizarea exploatărilor de lignit din zona Motru.. 223.Titus Brustur 221. Univ. IGG. 545-648. Univ. 2009. studiu de caz: zăcământul hidromineral Borsec. G. RTD. București. Univ. (2004) Metode și tehnici specifice utilizate în studiul apelor minerale naturale. 228  p. 228. 231. Prahova). Academiei Române). Cuza”. (2001) Contribuţii la cunoașterea seismotectonicii zonei Vrancea și la predicţia cutremurelor din această zonă. Filipescu S. 234. București [Recherches géologiques entre la Vallée du Teleajen et la Vallée de la Doftana (district de Prahova).D. (2003) Contribution à l’étude du magmatisme tardi. Ed. Univ. Ed. București]. 232. Göbl. flexurale și stratigrafice pentru hidrocarburi. Enescu B. RTD. Univ. Cluj (Stratigraphy of the Neogene from the wes- Prima teză de geologia mediului din România 26 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. I10. http://www. 251  p. RTD.. Cluj-Napoca. Fechet Roxana Magdalena (2003) Geologia regiunii Slănic (Prahova)-Aluniș și relaţiile geostructură-morfostructură-mediu. Libre de Bruxelles. Univ. Univ. 229. Iași. Cluj-Napoca. 225. (1998) Evolutia microflorelor la limita Eocen-Oligocen în nord-vestul Transilvaniei. 1974. Falk Isabela (2007) Evoluţia terţiară a Depresiunii Transilvaniei cu privire la geneza capca1 nelor rupturale.. RTD. (Pliocenul şi Cuaternarul din vestul Bazinului Dacic... 20  p. (1996) Stratigrafia Neogenului de pe bordura estică a Munţilor Trascău între Valea Arieșului și Valea Teiușului. Enciu P. I. De sa source à sa mise en place en sub-surface: exemples régionaux de l’essai de filons du Motru (Roumanie) et du complex lité profond sous Beaunit (France). Univ. Fabian C. ”Babes-Bolyai”. Univ. 1-268. folosind date seismologice și alte date geofizice. Pliocene and Quaternary of the western part of the Dacian Basin. 1936. 2 . 226. Féménias O. RTD.

Florei N. (1972) Contribuţii la studiul metodelor de determinare a structurii și compoziţiei chimice a mineralelor argiloase din soluri și sedimente. Univ. (1999) Studiul flișului paleogen dintre Suceviţa și Putna. Iași. Forray F. 233  p. Univ. A-35. p. Cluj-Napoca). Apuseni Mts.. RTD. Florea M. Iași. 2 . 136 p.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 .. N. 31 p. București. și appendix din: Environmental Geology.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României tern border of the Transylvanian Basin. Univ. I. Gâţă Gh. Univ. Univ. 24 p. 2002. Romania. C. Frunzescu D. Dissertation. (1980) Orientarea cercetărilor geologice şi tehnologice pentru valorificarea raţională a potenţialului de minereuri neferoase din România. 238. 192 p. Ed. (1972) Studiul geochimic al apelor naturale mineralizate din Câmpia Română de nord-est (dintre râurile Cricov-Ialomiţa și Milcov-Putna-Siret). Univ. RTD(pdf ). Florea Irina-Elena (2010) Geochimia mediului în aria de prelucrare a petrolului din bazinul Trotușului (judeţul Bacău).. 30 p. Arbeiten (TGA). 241. Universităţii din Ploiești) 246. 243. Univ. 245. București. Dacia. 52 p. (2000) Aspecte calitative și cantitative privind specificitatea metalogenetică a principalelor etape de evoluţie alpine cu privire specială asupra proceselor endogene. Cluj-Napoca [Geochemistry of the environment in the areas of mining works from Arieş Valley. 1981. 2000. Valea Buzăului în vederea realizării unui lac de acumulare.. 123 p. Gaboș L.. Cuza”. Fl. Univ. București. 2003. 244. Univ. (2000) Studiul stratigrafic și sedimentologic al evaporitelor miocene dintre valea Buzăului și valea Teleajenului. Geologia. (1997) The Pliocene to Recent tectonic evolution of the Eastern Carpathians (Romania). I. 3-77. Fisch W.. LVIII. Cuza”. ”Al. Găbudeanu B. 249. 2. RTD. Gh. I. București. 247. IGG București. (2002) Geochimia mediului în ariile exploatărilor miniere de pe Valea Arieșului (Munţii Apuseni). Univ. (1975) Geologia bazinului Iara cu privire specială asupra depozitelor neogene. Găgeanu Maia (2000) Litostratigrafia formaţiunilor jurasic superioare-cretacic inferioare din platforma continentală a Mării Negre (sectorul dintre faliile Peceneaga-Camena și Capidava-Ovidiu). XLI. A14. (1924) Beiträge zur Geologie des Bihargebirges. 27 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 237. petrografic şi geochimic al eruptivului mezozoic din Munţii Trascău. 240. 251. Gandrabura E. Ed. București. petrografic și geochimic al eruptivului mezozoic din Munţii Trascău. Univ.1372-1384. București (Miocenul din partea de sud a Carpaţilor Orientali – Megasecvenţe evaporitice. “Babes-Bolyai”. Springer-Verlag]. Tübinger Geowiss. Bern. Cluj-Napoca). 2002. (1970) Studiul terenurilor sedimentare din zona Viperești-Cislău. București). 248. Reconstituiri paleovulcanologice şi paleosedimentologice. Iași (Studiul mineralogic. Florea F. Studia Universitatis Babeș-Bolyai. București. RDT. 1996. “Al. Folea I. Univ. 250.. 252. 5-121. 39(12). București (Debutul vulcanismului în Munţii Gutâi. (1976) Studiul mineralogic. București. (1972) Stratigrafia și fauna Neogenului de pe bordura nordică și nord-vestică a Munţilor Semenic (regiunea Zorlenţu MareDelinești-Rugi). 239. Florea N. 242. Gârbacea R. Cuza”. STE. Tübingen. AIGG. Fülop Alexandrina (2000) Analiza secvenţială a piroclastitelor acide din baza complexului vulcanic al Munţilor Gutâi.. “Al.. IPB. reconstituiri paleovulcanice și paleosedimentologice. L.

55 p. (1980) Mineralogia și geneza skarnelor și a mineralizaţiilor cuprifere asociate de la Vărad (Moldova Nouă). București. cu privire specială asupra condiţiilor de formare a zăcămintelor de hidrocarburi. Iași. 23 p. Cuza”. București.Titus Brustur 253. 188 p. Univ. I. (1976) Microfauna depozitelor burdigaliene și helveţiene din regiunea cuprinsă între valea Sebeș-Olt și valea Cisnădioara (partea de sud a Bazinului Transilvaniei. Univ. 21 p. 221  p. 254. RTD. Gheorghian Doina Mihaela (1976) Studiul foraminiferelor din depozitele tortoniene și sarmaţiene din regiunea cuprinsă între valea Şteaza și valea Cîlnicului (sudul Bazinului Transilvaniei). IPGP. 21 p. (1937) Etude géologique et pétrographique dans les Monts Godeanu et Ţarcu (Carpathes Meridionales). Ghaleb Ibrahim Mohammed Essa (1982) Studiul geologic complex al depozitelor cretacice și neogene din sectorul nord estic (Bordei Verde) al Platformei Moesice. Ghenea C. IGG. Gherasi N. (1989) Studiul posibilităţilor de punere în evidenţă de noi zăcăminte de hidrocarburi lichide și gazoase în depozitele sedimentare și ale fundamentului fisurat productiv din perimetrul cuprins între valea Barcău și valea Tur din Depresiunea Pannonică. STE. Gheorghian M. București.. I. 266. Univ. București. F9. (Studii geologice şi petrografice între valea Sadului şi vîrful Reci cu privire specială asupra proiectării construcţiilor hidrotehnice. Ghika-Budești Şt. Iași. O. 1-2. 257. (1943) Cercetări geologice în colţul de SV al depresiunii Transilvaniei între valea Stremţului şi valea Ampoiului. 263. 419480. (1954) Studiul geologic al văii Mureşului între Deva şi Dobra.. XVIII. Carpates Meridionales roumaines. Univ. I11. Gheorghiu C. AIGR... cu privire specială la caracterele mineralogopetrografice ale colectoarelor. 77174. 268. 258. Georgescu P.. RTD. 137 p. 256. IPGG. RTD.. 1-110. 2 . Cambridge. 260. 23 p. 28 259. XVI. Georgescu Al. Univ. Georgescu M. “Al. ACG. J6. ”Al. RTD. IGG.. Univ. 264. Geary Dana Helen (1986) The evolutionary radiation of Melanopsid Gastropods in the Pannonian Basin (Late Miocene. (1934) Etudes géologiques et pétrographiques dans les Munţii Lotrului. Gheorghiţescu D.. XXVII. București. RMGMUC. AIGR. Harvard Univ. 261. 181  p. Gheorghiţă Ioana (1975) Studiul mineralogic şi petrografic al regiunii Moldova Nouă (zona Suvorov-Valea Mare). STE. București. Gheorghe Al. Ploiești. Gherman J. București). Massachusetts. 265. București. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. București. STE. 22 p... 1975. VII. 35 p. RTD. (1968) Studiul depozitelor pliocene dintre valea Prutului şi valea Bîrladului. București. 255. 267. (1994) Studiul micropaleontologic al foraminiferelor planctonice din Jurasicul superior și Cretacicul platformei continentale românești a Mării Negre. USA. RTD. RTD. 262. București. (1977) Contribuţii la interpretarea datelor prospecţiunii electrice în curent continuu... D. 23 p. (1969) Cercetarea hidrogeologică a zăcămintelor de lignit în etapa de explorare. (1972) Studii geologice și petrografice în valea Sadului-Gorj cu privire specială asupra amplasării construcţiilor hidrotehnice. Georgescu M. 1-78. RTD. Cuza”.. Univ. București. Eastern Europe). Cluj.

277. Iași. sismique haute résolution. București. ”Al. (2004) La stratigraphie tertiaire et la surface d’érosion messinienne sur le marge occidentale de la Mer Noire: stratigraphie. 194 p. cerc. 278. 1971. 99-219. RTD. geogr. 274. 4. 91 p. București). 99-158. Acad. Cuza”. (1998) Studiul mineralogic și geochimic al rocilor eruptive bazice mezozoice din Munţii Hăghimaș și Munţii Tulgheș. Univ. 279. O. mecanică și microscopică a loessului românesc.fr/docs/00/04/77/79/PDF/tel00008559/pdf ] 272. Iași (Studiul geologic al flişului cretacic din regiunea Zizin-Vama Buzăului.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . Cuza”. XXVIII. 281. (1970) Geologia bazinului neogen Baia Mare. 259  p. Univ. Haghimaș–Carpaţii Orientali) posibil hipostratotip al limitei Kimmeridgian-Tithonic. Ghiurcă V. 271. Gogălniceanu S. Brest [http://tel. Cluj. 276. 7-55. Grigorescu D. 284. (2000) Studiul complex al formaţiunilor triasice și jurasice din zona Peceneaga-Camena în aria Dobrogei de Nord și a platformei continentale a Mării Negre.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 269. 2 . Paleontologie. I. (1969) Mezozoicul din bazinul superior al Bicazului (Tulgheș-Hăghimaș). RPR (Cluj).) în perimetrul valea Covasna-valea Zăbrătău (“Unitatea Şisturilor negre”) prin metoda microfacială. I. Goga I. București. Givulescu R.. 275. RSR. Laboratorul de Mineralogie Generală 49. 283. în special gravimetrice. 5-132. mecanică şi microscopică a loessului românesc. Ghiţă G. AIGG. geol. Iași (Analiza chimică. IPGG. 273. I. Cuza”. Univ.. 1981. 1939. Iași.. 270. Gräf I. de Bretagne Occidentale. 52 p. Acad... Pîngăraţi-Neamţ]. (1955) Studiul comparativ al faciesurilor paleogenului dintre Putna şi Buzău. Stud. Cuza”. (1972) Flișul cretacic din regiunea Zizin-Vama Buzăului. (1979) Studiul petrografic al părţii de nord-est a masivului Semenic. Grigore D. RTD. Univ.. Cuza”. I. 1975. Iași.str. București. 29 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Univ. 42 p. Univ. (1973) Caracteristicile geologo-structurale ale zăcămîntului de molibden Băiţa-Bihor și legătura mineralizaţiei cu intruziunile mici. ACG. Univ. Grinea D. București. (1937) Analiza chimică. București. I. “Al. Grădianu I. ”Al. Grădinaru E. (1999) Studiul geologic complex al formaţiunilor pliocen superioare din zona Mihăiţa-Peșteana sud cu privire specială asupra stratelor de cărbuni. Univ. Univ. 58 p. Grigoraș N. (1957) Cercetări geologice în bazinul neogen al Borodului (Reg. București). (2002) Formaţiunea cu acanthicum din regiunea Lacu Roșu (Msv. București. (2006) Imagini structurale ale Dobrogei de Nord deduse din date geofizice.archives-ouvertes.. 1/2. M. Univ. 280. Univ. București. (2010) Studiul peștilor fosili din flișul terţiar dintre valea Moldovei și valea Sucevei (Carpaţii Orientali). Facultatea de Ştiinţe din Iași. Gridan T. Gorie J. Univ. Oradea). Imprimeria Naţională. Gillet H. “Al.. Stratigrafie. Grasu C. VIII. Ed. XLIV. “Al. “Al. RTD. I. 282. Iași [Recherches géologiques dans le sédimentaire mesozoique du bassin supérieur de Bicaz (Carpates Orientales). (1971) Studiu stratigrafic al formaţiunii “Şisturilor negre” (s. București (Petrologia Semenicului de nord-est. LSCBGGS. I. Cuza”. RTD. Univ. București).

Mineral genesis of the manganese belt in the Bistriţa Mountains. Rom. (1983) Studiul petrografic al pegmatitelor dintre Teregova și Marga. Univ. 319 p. 287. București. VIII. 1987. Cluj-Napoca) 297. Univ. “Babes-Bolyai” Cluj-Napoca (pro parte in: Andezite bazaltice alpine din Munţii Apuseni... 47 p. Grujinschi C. (1982) Semnificaţia rocilor cu minerale Al2SiO5 (disten. South Carpathians]. (1933) Beiträge zur Kenntnis der Golderzgänge am Ungarberge und am Fericsel bei Stănija im Siebenbürgischen Erzgebirge. 67. IGG. Univ. București (Mineralogeneza centurii manganifere din Munţii Bistriţei. STE. Univ. IPGG. 26 p. Univ. Univ.. „Al. Academiei RSR. 300. 290. 104 p. Cluj (parţial in: Microtectonica. IGR. “Al. J2. Dissertation. (1998) Studiul comparativ al unor structuri mineralizate din districtul metalifer Baia Mare. Carlos (2001) Studiul sedimentologic al secvenţelor siliciclastice din Miocenul inferior: Valea Doftanei-Valea Teleajen (avanfosa carpatică). Tehnică. Helke A. București]. (1997) Aportul prospecţiunii magnetometrice la descifrarea structurii geologice a regiunii Oaș-Gutâi. Univ. București (pro parte in: Pegmatitele din Carpaţii Meridionali. (1918) Geologia regiunii subcarpatice din partea de nord a districtului Bacău. București). (1999) Magmatismul calco-alcalin al ciclurilor banatitic și neogen din Munţii Apuseni (petrografie. Hannich K. Univ. 288. Iași. (2000) Contribuţii radiometrice la cunoașterea unor structuri geologice ale masivului alcalin de la Ditrău. București). RTD. 1994. ”BabeșBolyai”. Ed. 352  p. Univ. Hârtopanu I. partea de nord-est a masivului Poiana Ruscă.. Gurău A. sillimanit) în cristalinul Carpaţilor Meridionali. 2 . 5-80.. 295. B. Univ. 1982.. RTD. Heredea N. Grozescu H. 292. București. București. Hanu D. issue. 289. RTD. Univ. Leipzig.. București. 286. București. D. Ed. 2001. andaluzit. 27 p. 214 p. 127 p. Hann H. 294. București.. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. J. AIGR. Cuza”. București. Petrology.Titus Brustur 285. I. 144  p. petrogeneză) și condiţii structurale. Hadnagy Á. Cartea universitară. 299. Univ. (1987) Studiul aluviunilor recente din bazinul hidrografic al Crișului Negru și al posibilităţilor lor de valorificare. AIGG. 293. 76A. Guzman A. 291. 296. Hârtopanu Paulina (2002) Mineralogia și geneza zăcămintelor de Mn din Munţii Bistriţei. Har N. (1974) Studiul geologic structural și genetic al zăcămîntului de sulfuri polimetalice de la Muncelul Mic. Ed. Halga S. (1972) Studiul complex al Gresiei de Tarcău. Gușă Popescu Carmen Teodora (2006) Studiul palinologic și microfaunistic al Badenianului din Platforma Moldovenească și Dobrogea de Sud. Casa Cărţii de Ştiinţă. Iași. 298.. (1999) Posibilităţi și limitări ale metodei magnetometrice în descifrarea structurii fundamentului cristalin al Platformei Moldovenești din perimetrele N-Iași și S-Iași. 118-211. P. București. 2004. Hanganu Elisabeta (1966) Studiul stratigrafic al pliocenului dintre văile Teleajenului şi Prahova (regiunea Ploiesti). București [Polymetamorphic evolution of the Sebeş-Lotru series (South Carpathians) as result of the aluminium silicate-bearing metapelites study. Ed. București).. spec. RTD. I. 30 București [Petrographic investigation of pegmatites located between Teregova and Marga (Eastern Banat. Cuza”. 35 p.

Presa Univ. Hunedoara). Heft 1. IPGG. Berliner geowiss. Bd. RTD. Étude comparative entre le Massif Obârşia Cloşani-Piatra Mare (Roumanie) et le Massif d’Arbas (France). Calcarele Cretacicului inferior din Pădurea Craiului. Riffe und Sedimentologie im Oxfordium der Zentralen Dobrogea (Ost-Rumänien). d. 313.. Hoffer A. 304. 25-80. 317. Humml H. (1909) Die geologischen Verhältnisse des Gebietes zwischen Kiskapus (Căpușu Mic) und Gyerövásárhely (Oșorhei). Iași). Miercurea-Ciuc).. (2001) L’influence de la géologie sur la karstification. „Al. 315. 311. Iakab G. 31 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. V. Geol. Iamandei S. Ianăș M. Hosu Al. Cuza”. București. 53 p. Cluj-Napoca. Hotz W. 2 . (1943) Contribuţiuni la cunoaşterea Cretacicului superior din sudul Munţilor Apuseni între valea Geoagiului şi valea Vinţii. E19. (1999) Arhitectura sedimentaţiei depozitelor eocene din nord-vestul Depresiunii Transilvaniei.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . Horoi V. Univ. Univ. Univ. (1909) Die Magnetiterzlagerstätten von Vaspatak im Komitat Hunyad (jud. Pallas-Akadémia. Univ. București. RTD. 308. Iași (pro parte in: Geologia masivului alcalin de la Ditrău. RMMGUC. 302. petrografic și metalogenetic al bazinului inferior al Vaserului. 314. 174 p. Cuza”.. Univ. I Teil nebst Beiträgen zur dieser und zur Kenntnis rezenter Hölzer von Typus Cupressiroxylon. LI. Univ. Berlin. Abh. (1998) Studiul geologic. 1. Ed. Wien. C. 307. diageneză. 2000. 312. 203-228. București. Iacob D.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 301. Univ. Univ. (2002) Lemne fosile din Neogenul Bazinului Zarand. 224  p. Humă I. Disert. Iamandei Eugenia-Puica (2004) Studiul lemnelor fosile din depozitele cretacic-paleogene (?) din România. 5-68. (1982) Studiu mineralogic și geochimic al mineralizaţiilor metalifere dintre Voșlobeni și Corbu. judeţul Gorj (Depresiunea Getică). 17 p. (1977) Studiul geologic al depozitelor miocene şi pliocene dintre valea Sohodol şi valea Blahniţa. Toulouse III-Paul Sabatier. Graz. RTD. (1969) Contribuţii la analiza cantitativă a datelor gravimetrice. Timișoara. București. 303. Ed. Mitt. Hobincu R. Depozitele carbonatice sarmaţiene din Bazinul Şimleu. Iași (Datări şi corelări pe baza asociaţiilor palinologice în formaţiunile metamorfice din bazinul inferior al văii Vaserului. Cluj-Napoca. Huică I. (1999) Cercetări asupra genezei și implicaţiilor tectonice ale fisuraţiei cărbunilor în Depresiunea Getică. 310. VIII. Horaicu N. (1929) Die fossile Flora Rumäniens. I.. (1971) Studiul geologic al zonei de fliș paleogen dintre valea Bistriţa și valea Iapa cu privire specială asupra perspectivelor de petrol și gaze. 1-101.. Hicham Abou-Ayach (1978) Hidrogeologia bazinului Rîmncu Sărat. Univ. Ges. Ed. Basel. Austria. București. Univ. Cluj. 25  p. Corelări și datări pe baza asociaţiilor palinologice în formaţiunile metamorfice din masivul cristalin al Maramureșului. Sedcom Libris.. Clujeană. in Wien. 1998. 316. Hyam Daoud (2006) Calcare microbiale din unele depozite mezozoice si terţiare din România: facies. I.. Herrmann Regina (1996) Entwicklung einer oberjurassischen Karbonat-plattform: Biofazies. București. 130 p. 1. 2. Masivul cristalin al Maramureşului şi Carpaţii Orientali. 309. București. Univ. II. 305. “Al. “Babeș-Bolyai”. Taxodioxylon und Glyptostroboxylon. 297  p. 306.. AIGG.

Ion G. Cuza”. 25 p. Al Jhadanfari (1980) Studiul mineralogic și petrografic al masivului eruptiv de la Cerbia (Munţii Drocea). 331. spectrometrică gama și mercurometrică a mineralizaţiilor hidrotermale asociate eruptivului neogen din România. Univ. Iancu G. “Al. 330. 334.. RMGMUC. MIGG. 18 p. 58 p. 27 p. Iatan Luisa Elena (2008) Relaţia dintre magmatism și metalogeneză în aria zăcămintelor Roșia Montană și Roșia Poieni.. regiunea Jolotca. Iași [Étude sur le massif syenitique de Ditrău. Cuza”. district Ciuc. București. 336. Ion Jana (1983) Étude micropaléontologique (formanifères planctoniques) du Crétace supérieur de Ţara Bârsei (Carpates Orientales). XXXI. (1929) Studiul masivului sienitic de la Ditrău. Univ. Cuza”. 332. I. Iași). București. 17 p.. Munţii Metaliferi. ”Al. 323. AIGR. M. Univ. 333. IGG. 1934. I. Ciuc (Transylvanie). (1999) Cristalochimia sulfosărurilor de bismut din provincia banatitică. 143  p. Iași. 2. Ignat T. 319. (2004) Consideraţii asupra unor mineralizaţii cu oxizi de fier din România în legătură cu posibilităţile lor de valorificare. Ilie (Dima) Simona Marilena (2008) Resurse minerale în complexul ofiolitic din Platoul Mehedinţi. 324.. București. Univ. Ilieș Dorina Camelia (2001) Biostratigrafia regiunii Derna-Voivozi-Suplacu de Barcău. (1957) Celestina în rocile terţiare din Transilvania. Iași (Petrogeneza insulei cristaline Buziaş-Sacoşu Mare (NV Munţilor Semenic). 322. magnetometrică. Univ. 5-176. Ibrahim Khalil Ghazal (1980) Studiul hidrogeologic al bazinului superior al rîului Motru cu privire specială asupra resurselor de apă. Imreh J. Iliescu Daniela (2004) Soluţii structurale și informaţii metalogenetice obţinute prin interpretarea datelor magnetice de detaliu din zona de nord-est a Munţilor Bihor. Iancu Viorica (1998) Relaţii între granitoide și metamorfite pre-alpine în Carpaţii Meridionali. București. RTD. Cuza”. Univ. Univ.. 329. Ion D. Univ. 329-466. Univ. Univ. I.. RTD. 32 327. București. I. București. RTD. région Jolotca. București. Univ. București. RTD(pdf ). Idris Guirreh Farah (1980) Studiul mineralogic și geochimic al zăcămîntului Herja (Baia Mare). Ianovici V. București.. București. clasificarea și geneza acestor roci. O.Titus Brustur 318.. București. 321. (2000) Studiul petrologic al granitoidelor din masivul Cherbelezu. (2001) Aplicarea seismicii multifrecvenţă cu sursă controlată în cercetarea sedimentelor marine: posibilităţi și limitări. distr. 2000. București. Univ. cu realizarea unui sistem expert pentru analiza. 2 . “Al. Ed. (1998) Contribuţii metodologice și de interpretare la cercetarea gravimetrică.. Ioane D. RTD. ”Al. (1936) Recherches géologiques dans les Monts du Trascău et dans le bassin de l’Arieş. Ionescu Alissa Larisa (2007) Evaluarea formaţiunilor prin analiza integrată a datelor geologice și geofizice de sonda: studii de caz pe GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Univ. Univ. București. Ilie D. (1998) Studiul geologic și petrografic al insulei cristaline Buziaș-Sacoș (NV Munţilor Semenic). 335. Cuza”. 328. “Al. 46 p. Ilinca G. Iași. 325. 53 p. București. Univ. Cluj]. I. N. 326. Univ. XVII. Ilham F. Univ. 320. RTD(pdf ).

Ionescu Corina (1997) Studiul metalogenetic al intruziunilor banatitice de la Budureasa și Pietroasa (Munţii Bihor. Ionescu Bujor D. 397 p. RTD. (2000) Modele faciale ale formaţiunilor paleogene pe șelful nord-vestic al Mării Negre.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României structurile ce aparţin platformei continentale a Mării Negre. București. Fac. I. București (Les conditions de l’accumulation des hydrocarbures dans le pièges lithostratigraphiques et les posibilités de la séismometrie pour la prospection des gisements de ce type. de știinţe. mineralogic și petrologic al zonei Bilbor-Tulgheș (Carpaţii Orientali). 337. cu privire specială la Banat (România). folosite ca terenuri de fundare și ecrane impermeabile. Ed. Univ.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . “Al. (1909) Contribuţiuni la studiul petrografic şi geologic al Carpaţilor Meridionali. 343. Ionescu I. AIGR. Ionescu L. Univ. România). Granitul de Şuşiţa. Univ. C. Iași (Flişul paleogen din bazinul văii Moldovei. 30  p. ”Al. Univ. 1971. RTD..P. Univ. ACG. Iordache S. 2 . Cuza”. Ionescu M.. București. Ionescu L. cu privire specială asupra Grupului de Tulgheș. Cuza”. București). mineralogic. 347. București. I. Cluj-Napoca [pro parte în.. (1918) Pliocenul din Oltenia. București. XXX. 350. IGG. București. București. 342. 344.. București. 25 p. 352. București. arte grafice “Carol Göbl”. Buc. 36 p. “Babes-Bolyai”.. Iași. 156 p. 2006. pe șelfuri. Univ.. RTD. Ionescu Ana (1998) Studiul sistematic și biostratigrafic al dinoflagelatelor eocene și oligocene din flișul extern al Carpaţilor Orientali. Univ. VIII. (1970) Studiul geologic și mineralogic al regiunii Biharia. (1953) Contribuţiuni la studiul micropaleontologic al Miocenului superior din Muntenia de E (Prahova şi Buzău).. I. București]. IGG. (2003) Sarmaţianul dintre valea Siretului și valea Şomuzului Mare (Platforma Moldovenească). RTD. Inst. 340. 115-222. geochimic și genetic al zăcămîntului aurifer și polimetalic Haneș. Zăcăminte de brucit din România. 261-350. XXVI. Univ. RTD. 346. Univ. Iordan Magdalena (1977) Studiul faunelor Silurianului și Devonianului din partea de est a Platformei Moesice. IPGG. Univ. T. Univ. 5-144. (1974) Condiţiile acumulării hidrocarburilor naturale în capcane lito-stratigrafice și posibilităţile seismometriei la detectarea zăcămintelor de acest tip. 21 p. M. Univ. 1999. Univ. 1981. București. București. D13. 348. 33 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. RSR. (1966) Înregistrator de oscilaţii electrice. sur les shelves. 250  p. 351. Cuza”. Munţii Metaliferi. Iași). București). Cuza”. Gh. 338. concernant surtout le Banat. Ed. “Al. RSR. Ionesi Bica (1968) Stratigrafia depozitelor miocene de platformă dintre valea Siretului şi valea Moldovei. 349. “Al.. 24  p. Iorgulescu Th. N. Ionescu-Argetoaia I. 345. 341. Acad. (1999) Optimizarea calităţilor geomecanice ale rocilor moi. 238  p. 44 p. STE. MIGG. Ed. D. Mineralogie şi mineralogeneză. (1969) Flișul paleogen din bazinul văii Moldovei. Univ. Ionescu C. 339.. Iași (Study of Silurian and Devonian faunas from the eastern part of Moesian Platform. Cuza”.. I. RTD. București). (2002) Studiul geologic. Acad. Iași (Sarmaţianul dintre valea Siretului şi valea Şomuzului Mare. Ionesi V. București. (1976) Studiul geologic. 1981.. Editura didactică și pedagogică. Ionescu G. I. 5-222. 107  p.. Brucitul-Mg(OH)2. Ionesi L. “Al.

Jekelius E. 366. București (pro parte in: Sisteme hidrocarstice din Masivul Bucegi. 222 p.. 29-32. b. I. Univ. autori 34 Jeanrenaud P. In: Orășeanu I. Lisboa.P. La faune ichtiologique de Homorâciu. (1986) Studiul mineralogic. Isache C. 363. Iași (Studiul geologic al sectorului vestic al bazinului Crişului Alb şi al ramei munţilor Codru şi Highiş. RSR. cu aplicaţii practice.. Univ. ”Al. 95-193.Titus Brustur 353. 18 p. XXIV. Univ.R. RTD. 128 p. Iași   GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. “Al. C.. București. 111-174. 444 p. 1971. (1993) Studiul influenţei reliefului în determinările gravimetrice și magnetice în scopul eliminării efectelor perturbante. I. IGG București (pro parte in: Metalogeneza asociată vulcanismului neogen din nord-vestul Munţilor Oaş. București. 186 p. București. Istrate Al. Cuza”. XVII. Târgoviște). CFR. 358. MJKUGA. 1957. ASUI (serie nouă). Iași (Publicată postum sub titlul “Geologia Moldovei Centrale dintre Siret şi Prut”. 359. Geologie. 65-78. STE.. Univ. 1995. 22  p. Iași). 2002. 105-120. Ed. (Fauna Doggerului şi Malmului dela Braşov). Oradea). RTD.-A. deși primul autor o publicase corect: Harta geologică a Moldovei Centrale dintre Siret şi Prut. Budapest. de Prahova. petrografic și structural al cristalinului dintre Breaza și Cîrlibaba (Carpaţii Orientali). Univ. (1952) Cercetări geologice între valea Râşcei şi valea Agapiei. 2010. J8. STE. și Saraiman A. II. (1971) Geologia Moldovei Centrale dintre Siret și Prut. I. I. 221-315. Jude R. Univ.. Bucuresti (pro parte in: Iurkiewicz A. LIII. Jeanrenaud P. – Hydrogeological condition of the karst areas.. 357. 256-284. (1994) Studiul fenomenului de sedimentare laterală după exemple din Carpaţii românești. Iurkiewicz A. RTD. 356. Jipa D. AICCFR. Cuza”. ”Al. Ivan M. Iași. Cuza”. Univ. Ed.. (1978) Petrologic study of the Vlădeasa massif (western part). & Iurkiewicz A. “Al. pe baza datelor de regim al debitelor izvoarelor. Masivul Bucegi. XXIV. (pro parte in : Proprietăţile tehnologice ale rocelor din R. Iași.  361. Acad. Jianu Denisa (2004) Controlul structural și rolul fluidelor în geneza mineralizaţiei aurifere din nordul Masivului Leaota. 108 p. Juncu A. 355. 2 . 362. 23 p. Secţ. 365. 354. Edit. (1958) Contributions a l’étude de schistes disodiliques oligocène de Roumanie. distr. 3. Ed. Cetatea de Scaun. S. 364. (2000) Hidrogeologia carstului din zona Cheile Tătarului-Scropoasa.1 360. Cuza”. 47 p. (2003) Analiza sistemică a investigaţiei hidrodinamice a acviferelor carstice (exemple semnificative din România). București. ”Al. (1970) Studiul geologic al bazinului Crișurilor între Şiria și Tinca. Univ. ACG. Univ. 1 Reproducere eronată a hărţii anexate lucrării. p. București). Univ.. (1977) Geologia şi petrologia vulcanitelor neogene din nord-vestul zonei eruptive a munţilor Oaş (regiunea Tarna Mare-Turţ). 177298. 137-168. I. Ed.. București. Cuza”. Istrate Gh.. București). 201 p. 1971. A11. (Eds) Karst hydrogeology of Romania. RTD. Belvedere.. (1916) A brassöi hegyek mezozóos faunája (= Fauna mezozoică a munţilor Braşovului). (1948) Relaţiuni între caracterele petrografice și tehnologice determinate asupra rocelor de construcţie din carierele din România. Joja Th. IGG București). Istocescu D. AIGG. cu privire la evaluarea resurselor exploatabile de ape subterane. Jonet A. 1986.

București (Petrogeneza rocilor magmatice de subducţie din aria central-sud-estică a Munţilor Gutâi. 381.. J. Juravle D..2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 367. 380.. Die hercynische Geosynklinalerzbildung in den rumänischen Karpaten und ihre Beziehung zu der hercynischen Metallogenese Mitteleuropas. 379. București. Berlin.H. 2007. 375. Kovacs M. (1973) Studiul mineralogic și geochimic al rocilor granatifere din cristalinul Carpaţilor Orientali și Meridionali. New York]. Khadiga Jama Noor (1983) Studiul formaţiunilor metamorfice purtătoare de mineralizaţii din regiunea Muncelu Mic. București [pro parte in: 1. Univ. Univ. (2004) Geologia regiunii dintre valea Sucevei și valea Putnei (Carpaţii Orientali). RTD. 2. Jurca I. Univ.. București. 1977. 5/4. 373. Univ. Iași. RTD. ”Al.. RTD. ”BabeșBolyai”. Acad. Eötvös Loránd. Kissling Al. Heidelberg.-T. 378. 26 p.. (2005) Sedimentologia și arhitectura depozitelor pannoniene din estul Bazinului Transilvaniei. (1998) Studiu petrologic al formaţiunilor magmatice din aria sud-estică a Munţilor Gutâi (între valea Firiza și valea Cavnic). București. București. Berlin. 27 p. H. Univ. Kim Zu Hen (1984) Contribuţii la prelucrarea și interpretarea diagrafiei geofizice în nisipuri argiloase. Iași]. (1973) Stratigrafia cristalinului masivelor Preluca. Springer-Verlag. 201  p.D. Klemm & Schneider H.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . București. Univ. Cluj-Napoca. București. 2 . 21 p. ClujNapoca). Ţicău (România) – cu privire specială la studiul mineralelor argiloase caolinitice. RTD. Univ. Univ. Hydrothermal-sedimentary iron ores related to submarine volcanic rises: the Teliuc-Ghelartype as a carbonatic equivalent of the Lahn-Dill type. Krestel Svetlana (1970) Studiul micropaleontologic al diatomitelor din RSR. (1970) Zăcămintele de minereu de fier din formaţiunile epimetamorfice ale masivului Poiana Ruscă. Mineralium Deposita. 2002. Iași [Geologia regiunii dintre valea Sucevei şi valea Putnei (Carpaţii Orientali). 1970. Kader Abbas Friadon (1985) Metodologia de evaluare a rezervelor de ape freatice cu ajutorul metodei bilanţurilor și utilizarea datelor din reţeaua hidrogeologică cu aplicaţie în zona de cîmpie a bazinului inferior al Oltului. ”Al. 376. 374. (eds.. Budapesta. Time and strata-bound ore deposits. RTD. București. IPGG.. Casa editorială Demiurg. 372.. Kang Din Gon (1985) Studiul geologic complex al depozitelor paleogene din regiunea Ghelinţa-Ojdula-Breţcu-Oituz-Poiana Mare. 319 p. Univ. 323-344. Khamphai Khounnala (1972) Studii mineralogice și petrografice în masivul eruptiv de la Greci. 24 p. 35 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. București. Cuza”. cu privire asupra formării zăcămintelor de hidrocarburi. (2005) Contribuţii la proiectarea și construirea aparaturii utilizate în studiul câmpului geomagnetic. 368.. 29 p. (1994) Studiul mineralogic și geochimic al scoarţei de alteraţie a gnaiselor feldspatice de la Stejera. București. 28 p.). IPGG. Univ. Ed. 172 p. Kovács-Pálffy P. 232-253. Dacia. (1967) Studii mineralogice şi petrografice în zona de exoskarn de la Ocna de Fier (Banat). 49 p. Ed. Univ. 371. RTD. 369. I. 377. Kasper U. 18  p. Univ. Cuza”. RTD.. In: D. 26  p. Inău și Ţicău.. RSR. 370. RTD. I. 28 p. Krezsek C. RTD. Kalmar I. RTD. Kräutner G.

Lazăr Iuliana (2003) Studiul paleontologic și paleoecologic al moluștelor bivalve din depozitele jurasice situate în versantul vestic al Munţilor Bucegi. Lemne Marioara Mia (1970) Contribuţii la studiul răspândirii elementelor radioactive în formaţiunile cristalofiliene din Carpaţii Meridionali. Univ.. Cluj (teză susţinută la 3 iunie 1925). RTD. RTD. Univ.L. Le Canh Dai (1979) Structura terenurilor neogene pe marginea de nord a Platformei Moesice și raporturile lor cu substratul și cu molasa părţii interne a avanfosei carpatice în sectorul dintre Gilort și Olteţ cu privire la explorarea zăcămintelor de hidrocarburi naturale. 389. 217-240. IPGG. (1928) Birefringenţa feldspaţilor din seria andesinei şi studiul microscopic al rocelor cu andesine din Transilvania.. Lăcătușu R. București. 393.. 23 p. 2. “Babeș-Bolyai”. (1999) Studiul geologic al structurii vulcanice din partea sudică a masivului Harghita.. “Al. 385. Controls on late orogenic sedimentary basin evolution and Paratethys paleogeography. 384. 2 . STE. 28 p. N. 397. Cuza”. 27 p. Lazăr F. 2006. 386. Laţiu V. Ars Docendi. Univ. II. RTD. RTD. E6. România. Liu Cian Ci (1966) Studiul variaţiei litofaciesului prin analogii geologice și geofizice în mezozoicul Platformei Moesice (sud de Caracal) din R. 1-79. Loc Ngoc Ly (1972) Studiul geologic. Vrije Universiteit Amsterdam. (1963) Cercetări geologice tehnice asupra carstului din regiunea Anina (Banat). Lang B. Laczkó Attila-A. București. Iași (Studiul biostratigrafic al Neogenului superior GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. XLIX. I. hidrogeologic și de geologie tehnică al carstului în regiunea Roșia-Zece Hotare (Munţii Pădurea Craiului). RTD. (1953) Geologia ţinutului de cîmpie din bazinul inferior al Argeşului şi a teraselor Dunãrii. 392. (1978) Studiul mineralogic și geochimic al argilelor apţiene din Dobrogea de sud. “Al. București. București. 387. Leveer Karen Agneta (2007) Foreland of the Romanian Carpathians. 396. geomorfologic. Univ. RTD. 29 p. IPGG. București (Disertaţie susţinută în 1955. Univ. 383. Iași. RMGMUC. AIGG. București (Jurasicul mediu din Bucegi – versantul vestic. IGG. Univ. 49 p. Univ.. București). București. 182 p. S. Lazăr Alina Carmen (2006) Studiul palinologic și biostratigrafic al Devonianului din Dobrogea de Nord. 185 p. Cluj-Napoca. Lubenescu Victoria (1976) Studiul macrofaunei pliocene de pe rama nordică a Munţilor Cibin între Mureș și Olt. Ed. 398. STE. 388.. București. Laszlo A. “Babeș-Bolyai”. 394. 24 p. Paleontologie şi paleoecologie. 390.Titus Brustur 382. (2007) Geochimia mediului în ariile exploatărilor miniere de la Sântimbru-Băi (judeţul Harghita) și influenţa acestora asupra gradului general de poluare. Univ. Cuza”. 28 p. la Moscova). Univ. București. Liteanu E. E2. I. Cluj-Napoca. Li Hak Ung (1984) Studiul sedimentologic și petrografic al rocilor posibil generatoare din formaţiunile paleogene din pintenii de Văleni și Homorâciu între văile Buzău și Teleajen. (1966) Cercetări geologice între Someș și Lăpuș la NW de Dej.. Lăzărescu V. 36 391.. Univ. București.. IPGG. 395. (1976) Mineralogy and geochemistry of the neogene pyroxene andesites from the northern part of the Gutîi Mountains (Romania). RTD. 5-79. București. 154-213.

(1939) Geologia sudului Basarabiei. “Al.. 211-274. 405. București. 123202. Maloș Ana (1973) Mineralizaţiile de pirită cupriferă din valea Motrului (Baia de Aramă . I. Lupu M. RTD. București). 1909. Luca Anca Cornelia (2007) Studiul petrografic al corpurilor eclogitice din Unitatea Porţile de Fier. RTD. 1940. 26 p. 1981. Univ. (1974) Studiul geologic şi petrografic al masivului cristalin Locva. (1985) Studiul geologic și petrografic al părţii de nord a Munţilor Retezat. 57-164. Univ. 68. Univ. (1997) Stratigrafia Terţiarului dintre Masivul Preluca și eruptivul neogen Baia Mare. Univ. Lupulescu M. (1969) Contribuţii la procesul măsurătorilor radiometrice in situ în cercetarea zăcămintelor de uraniu. Univ.. I. ASUI. 56 p. Mafteiu M. RTD(pdf ). I. petrografic și metalogenetic al bazinului superior al văii Bârsa. Univ. Cuza”. XXVI. I. Cluj-Napoca. “Babeș-Bolyai”. Univ. 20 p. Iași). 408. STE. 409. (1953) Studii geologice în regiunea Sînpetru-Pui (Bazinul Haţegului). LVIII. 412. 413. IGG. Macaleţ V. 1 Prima teză de geologie susţinută în România. p. séconde partie. Macaleţ Rodica (1997) Studiul lito-biostratigrafic al formaţiunilor ponţiene de molasă dintre valea Buzăului și valea Dâmboviţei. RTD. (1909)1 Geologia bazinului de la Bahna. București. Man Livia Ecaterina (2007) Contribuţii la identificarea și evaluarea rocilor sursă de hidrocarburi pe baza diagrafiei geofizice. 414.177-404. Cuza” Iași (Basenul terţiar de la Bahna. Mamulea A. București. Aplicaţii pentru formaţiunile paleogene din Depresiunea Precarpatică din Muntenia. 411. 407. 399. (1949) Contribuţii la studiul zăcămintelor aurifere din regiunea Stănija-Techereu. București. W. XXV. Cluj. Maier O. I.judeţul Mehedinţi) cu privire specială asupra folosirii metodei geobotanice în prospecţiune. Iași. Univ. Univ.. AIGR. 403. AIGG. Iași. București. 228 p. 410. (2001) Interpretarea integrată a datelor de prospecţiune geofizică în scopul cunoașterii structurilor geologice cu potenţial de acumulare a minereurilor radioactive. Lupu Denisa (1975) Contribuţii la studiul faunei senoniene de rudiști din Munţii Apuseni. 1939. 173  p. RTD. Iași [Recherches géologiques et paléontologiques dans la Bessarabie méridionale (Roumanie). 401. Univ. III. I5. 404. 18 p. Cluj. București. 402. Macovei Gh. Univ. IPGG. „Al. București). RTD. Jassy] (retipărită sub același titlu la Tipografia “Presa Bună”. (1972) Stratigrafia și structura formaţiunilor mezozoice din Munţii Trascău. București. 2 37 . Cuza”. 1991. la Universitatea din Iași GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 400. “Al.. Macarovici N. Lupei N. ”Babeș-Bolyai”. ACG. Cuza”. 23 p. Iași (Geological and petrographical study of North Retezat Mountains.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României din sud-vestul Transilvaniei. “Al. Univ. Macovei Gh. AIGG.. Univ. București). “Al.. București. Univ.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 .. 406. 65 p. 115-222.V. 415.. Luţac D. București. (2000) Procese sedimentare și tectonice la baza paleopantei bazinului Histria. Lungu A. (1987) Studiul mineralogic. Cuza”. pentru elucidarea tipurilor de reacţii minerale retrograde care au însoţit exhumarea corpurilor. IGG.

Titus Brustur

416. Man S. (2007) Evaluarea formaţiunilor oligocene din zona Proviţa-Runcu-Mislea-Buștenari, pe baza datelor geologice, geofizice și de foraj. RTD(pdf ), 18 p., Univ. București. 417. Manilici V. (1956) Studiul petrografic al rocelor eruptive mesozoice din regiunea Poiana Mărului-Şinca Nouă. ACG, XXIX, 5-75, București. 418. Manolescu Gh. (1937) Étude géologique et pétrographique dans les Monts Vulcan. AIGR, XVIII, 79-172, București. 419. Manoliu-Negreanu Eugenia (1969) Studiul geologic al regiunii Zărnești-Tohanul VechiVulcan-Codlea cu privire specială asupra Jurasicului și Cretacicului. RTD, 35 p., Univ. București. 420. Mantea Gh. (1981) Cercetări geologice în bazinul superior al Someșului Cald (Munţii Bihor). Univ. „Al. I. Cuza”, Iași [Geological studies in the upper basin of the Someşul Cald Valley and the Valea Seacă Valley region (Bihor-Vlădeasa Mountains). AIGG, 66, 5-89, 1985, București]. 421. Mareș-Marinescu Ioana (1964) Studiul depozitelor cu glauconit din regiunea cuprinsă între văile Doftana și Bîsca Chiojdului. RTD, 21 p., Univ. București. 422. Mariaș Z. Fr. (1996) Câmpul metalogenetic Cavnic, caracterizare geostructurală și petrometalogenetică. RTD, 109  p., Univ. “BabeșBolyai”, Cluj. 423. Marica Silviana (2009) Studii geologo-economice asupra vulcanitelor pliocen-cuaternare din România în vederea utilizării acestora la realizarea unor produse neconvenţionale. Univ. București. 424. Marin Cornelia (2002) Aplicarea metodei curenţilor telurici la descifrarea structurii funda38

mentului Platformei Moldovenești. Univ. București. 425. Marincaș Valeria (1965) Studii geologice în regiunea Sebeș-Cîlnic-Săsciori-Răchita-Pianu de Sus-Cioara cu privire specială asupra stratigrafiei depozitelor cretacice. Univ. București. 426. Marincea Şt. (1998) Cristallochimie et propriétés physiques des borates magnésiens des skarns de la province banatitique de Roumanie. École Nat. Sup. des Mines de Saint-Etienne & Univ. Bucarest. 427. Marinescu B. (1998) Studiul evolutiv al melanopsidelor miocen superioare și pliocene din domeniul Paratethysului Central. Univ. “BabeșBolyai”, Cluj-Napoca. 428. Marinescu Fl. (1978) Stratigrafia neogenului superior din sectorul vestic al Bazinului Dacic. 155 p., Ed. Acad.RSR, București. 429. Marinescu I. (1972) Studiul geologic al regiunii dintre valea Teleajenului (Cheia, Mănăstirea Suzana) și Munţii Bobu-Grohotișu-Rădila Mare. RTD, 37 p., Univ. București. 430. Marinescu M. (1998) Optimizarea exploatării și evaluării zăcămintelor de minereuri neferoase. Univ. București. 431. Marinescu N. (2004) Modele de corelare litologică a complexului cărbunos geţian din Bazinul Olteniei pe baza diagrafiei geofizice. Univ. București. 432. Mariș A. Cristina (2005) Mineralogia diferitelor materii prime cuarţo-feldspatice și influenţa lor asupra proprităţilor structurale și compoziţionale ale produselor ceramice. Univ. “Babeș-Bolyai“, Cluj-Napoca.  433. Marosi P. (1967) Originea mineralizării apelor freatice din cîmpia interfluviatilă BuzăuRîmnicu Sărat. STE, E7, 105-150, IGG, București.

GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României

434. Mastacan Gh. (1948) Studiul petrografic al regiunii cristaline dintre Ciocănești și Vatra Dornei. Univ. “Al. I. Cuza”, Iași. 435. Mârza I. (1967) Studiul geologic al formaţiunilor cristaline din zona de sud-est a Muntelui Mare. Univ. București (Evoluţia unităţilor cristaline din sud-estul Muntelui Mare. 167  p., 1969, Ed. Acad. RSR, București). 436. Mârza V.I. (1982) Conţinutul premonitoriu al fluctuaţiilor de seismicitate. Manifestări la scară globală cu particularizare și accent pe regiunea Vrancea. RTD, 26 p., Univ. București. 437. Mateescu I. (1932) Petrographische Untersuchungen der Kohlenflöze des liassichen Steinkohlenlagers von Anina-Steierdorf in Banat. Mitt. Inst. für Brennstoffgeologie an der Bergakademie, 78 p., Freiberg. 438. Mateescu Şt. (1927) Cercetări geologice în partea externă a curburii sudestice a Carpaţilor româneşti. Districtul Râmnicu Sărat. AIGR, XII, 67-324, București. 439. Matei L. (1983) Argilele panoniene din Transilvania. 160 p., Ed. Acad. RSR, București. 440. Matei V. (2000) Studiul stratigrafic al flișului paleogen din Semifereastra Slănic-Oituz dintre valea Dofteana și valea Oituzului. Univ. “Al. I. Cuza”, Iași. 441. Matyasi L. (1999) Studiul petrografic și geostructural al Bihorului central-estic. Univ. București. 442. Matyasi S. (1999) Studiul mineralogic, geochimic și genetic al mineralizaţiilor de uraniu din extremitatea de nord-vest a Munţilor Bihor. Univ. București. 443. Maţenco L. C. (1997) Tectonic evolution of the Outer Romanian Carpathians. Constraints from

kinematic analysis and flexural modelling. 160 p. Vrije Universiteit, Amsterdam. 444. Mason, P. R. D. (1995) Petrogenesis of subduction-related magmatic rocks from the East Carpathians, Romania. 264 p., Univ. London, 445. Maxim I. Al. (1936) Contribuţiuni la explicarea fenomenului de încălzire a apelor sărate din Transilvania. III. Lacurile sărate de la Turda. RMGMUC, VI, 209-320, Cluj.  446. Măldărescu I. C. (1970) Studiul mineralogic și geochimic al mineralizaţiilor de la Şuior. RTD, 27 p., Univ. București. 447. Mălureanu I. (1995) Contribuţii la interpretarea cantitativă a diagrafiei geofizice în condiţiile invaziei cu filtrat de noroi. Aplicaţii în formaţiunile meoţiene din zona cutelor diapire - Muntenia. Univ. București. 448. Mărgărit Gh. (1976) Geologia bazinului Almașului cu privire specială asupra zăcămintelor de cărbuni. RTD, 23 p., Univ. București. 449. Mărunţeanu C. (1987) Rolul factorilor petrografici și structurali asupra stabilităţii masivelor de roci cristaline. RTD., 20  p., Univ. București. 450. Mărunţeanu Mariana (1987) Studiul geologic al bazinului inferior al Tazlăului Mare. RTD, 19 p., Univ. București. 451. Mărunţiu M. (1987) Studiul geologic complex al rocilor ultrabazice din Carpaţii Meridionali. RTD, 23 p., Univ. București. 452. Mătreșu J. (2004) Evoluţia tectonică a Platformei Moesice. Univ. București. 453. Meilescu C. (2005) Evoluţia paleoclimatică în Neogenul superior din NV Olteniei pe baza analizelor palinologice. Univ.  “Babeș-Bolyai“, Cluj-Napoca.
39

GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Titus Brustur

454. Melinte Carmen Mihaela (1997) Biostratigrafia Cretacicului superior din România pe baza nannofosilelor, aplicată în flișul din zona de curbură a Carpaţilor Orientali. Univ. București. 455. Memon Allah Dino (1977) Studiul efectelor diagenezei și tectogenezei asupra compoziţiei și structurii rocilor din Doggerul, Malmul, Neocomianul și Barremianul părţii centrale a Platformei Moesice, cu privire specială la condiţiile de geneză și de acumulare a petrolului. RTD, 29 p., Univ. București. 456. Meszaroș N. (1957) Fauna de moluşte a depozitelor paleogene din nord-vestul Transilvaniei. BGP, I, 174 p., Ed. Acad. RPR, București. 457. Miclăuș Crina Genoveva (2001) Geologia deltelor relicte extracarpatice sarmaţiene dintre văile Sucevei și Bistriţei. Univ. “Al. I. Cuza”, Iasi. 458. Micu M. C. (1987) Studiul geologic al flișului și molasei din regiunea valea Horaiţa-PîngăraţiSăvinești. RTD, 27 p., Univ. București. 459. Mihail Cr. (1981) Studiu geoelectric privind evidenţierea de noi mineralizaţii auro-argentifere și de sulfuri polimetalice în vulcanitele neogene din Munţii Gutîi și Oaș. RTD, 26 p., Univ. București. 460. Mihăilă N. (1971) Stratigrafia depozitelor pliocene şi cuaternare dintre valea Oltului şi valea Vâlsanului (sectorul Rîmnicu Vîlcea-Curtea de Argeş-Vîlsăneşti). STE, J7, 145 p., IGG, București. 461. Mihăilescu-Toderiţă Victoria (1966) Studiul geologic al bazinului Roşia (Munţii Pădurea Craiului). STE, J3, 111 p., IGG, București. 462. Milcoveanu D. (1941) Contribution à l’étude du rayonnement des substances naturelles. Application à la prospection géophysique par les ra40

diations pénétrantes. 166  p., Impr. Emmanuel Vitte, Lyon. 463. Milu Consuela (2005) Consideraţii privind contaminarea cu produse petroliere a formaţiunilor sedimentare pleistocene și a apei subterane în zona Oil Terminal Constanţa. Univ. București. 464. Milu Viorica (1999) Alteraţii hidrotermale asociate zăcămintelor de tip porphyry copper Bolcana și Roșia Poieni (Apusenii de sud). Univ. București. 465. Mitrofan H. (2005) Modificări episodice în cadrul unui acvifer plasat în crusta terestra superioară manifestate cu ocazia unor cutremure vrâncene majore: studiul informaţiilor furnizate de anomalii geotermometrice (Na-K-Mg) în izvoare de la Slănic Moldova. Univ. București. 466. Mînecan Teodosia (1985) Studiul mineralogic și petrografic al pegmatitelor din bazinul văii Lotrului. RTD, 25 p., Univ. București. 467. Mînzăraru Lidia (1965) Studiul mineralogic şi petrografic al corpurilor subvulcanice din partea de NW a munţilor Bîrgău. STE, I1, 93  p., București. 468. Mocanu V. (1996) Relaţii între mișcările crustale recente și structura adâncă a teritoriului românesc. Univ. București. 469. Möckel K. (1920)  Die petrographischen Verhaltnisse der sudlich Reschinar gelegenen Berggegend. Geologische Landkarte. Diss. Klausenburg, 1918. MMGSSNM, IV, Sibiu. 470. Mocuţa M. (2005) Contribuţii la înţelegerea cauzelor și evoluţiei proceselor de dezechilibru din câmpul II de sonde de la Ocnele Mari. Soluţii de dezamorsare. Univ. Bucuresti.

GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

26 p. Bucharest).. Cuza”. București. “Al. Moser Fr. București. Moisescu V. 176  p.. ”Al. (1999) Studiul condiţiilor hidrogeologice ale Dobrogei de sud pentru reevaluarea rezervelor exploatabile. Iași. Iași. 473. D. Iași. 2 .Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 474. Univ. Moldova). Mounazih Mohammed (1988) Studiul geologic și petrografic al regiunii Cîrjelari (Dobrogea de nord). Moroșan I. Acad. (2002) Contribuţiile metodelor geofizice la investigarea mediului geologic și evaluarea hazardului natural. Muneer Mahmoud Sulejman Ahmad (1991) Studiul geologic complex al depozitelor neogene purtătoare de hidrocarburi cuprinse între valea Teleajenului și valea Lopatna. Dissertation Doktor-Ingenieurs. Cuza”. Univ. Univ. Mogoșanu D. București. 437467. I. București. 488. 482. Univ. 485. Univ. Munteanu M. AIGG. 487. 35  p. 477. “Babeș-Bolyai”. Motaș C. ein Beispiel der Epigenese. tectonic si metalogenetic al zonei cuprinse între Dârmoxa și Dorna. Univ. 24 p. București. leur faune. București. 475. RPR.. Univ. Morariu D. Univ. Univ. Munteanu Emilia (1998) Studiul faunei sarmaţiene din regiunea cuprinsă între valea Lopatna și valea Buzăului. București. 2007. Cuza”. RTD. XIX. (1938) Le Pléistocène et le Paléolithique de la Roumanie du Nord-Est (les dépôts géologiques. Mosonyi Emilia (1998) Studiul geologicstructural al metamorfitelor de pe versantul sudic al Masivului Rodna. Ed. (1999) Corelaţii între parametrii fizici ai rocilor rezervor din Platforma Valahă. (1913) Die Tuffitzone der mittleren Dobrogea (Dobrudscha) und die Kieslagerstätte von Altan-Tepe. 481. Momea Lucia (2000) Studiul geologic al rocilor sursă de hidrocarburi din Pânza de Tarcău și Pânza cutelor marginale între valea Tazlăului Sărat și Prahova cu privire specială asupra disodilelor. Tectonic-sedimentary evolution and hydrocarbon potential. I. (1998) Capcane subtile în sistemele petroliere din România. 478. Moisescu Gertrude (1955) Stratigrafia şi fauna de moluşte din depozitele tortoniene şi sarmaţiene din regiunea Buituri. Berlin (in Zeitschrift für praktische Geologie. (1975) Stratigrafia depozitelor paleogene şi miocen inferioare din regiunea Cluj-Huedin-Românaşi (NW-ul bazinului Transilvaniei). Muhawreq Mubarek Khamis (1983) Contribuţii la perfecţionarea metodelor de prospecţiune și explorare pentru substanţe minerale utile solide. 1-160. Univ. Univ. București (pro parte in: Romanian continental plateau of the Black Sea. Oscar Print. București. flore et produits d’industrie). 479. RPR. 472.. Tübingen. Cuza”. Muntean Viorica (2002) Sarmaţianul din regiunea Fălești-Bujor și Valea Prutului (R. 483. Moldoveanu V. Moldoveanu Tr. I. 230 p. 480. I.  Iași.1913.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 471. 25 p. XLVII. (1993) Tertiary deformation in the Romanian Southern Carpathians. C. București.. 486. (2004) Cadrul structural-stratigrafic al Platoului continental românesc al Mării Negre evidenţiat prin prospecţiunea seismică și perspectivele de hidrocarburi. (1998) Studiul litostratigrafic. I. București.. RTD. Berlin). RTD. AIGR. 484. ”Al. Cluj-Napoca. Univ. 41 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 5-211. 476. “Al. Univ. Univ. Moroșan N.

București). Acad. (1934) La nappe interne du flysch dans les environs de Comarnic et de Teşila (Prahova). 493. 497. 496. 27 p.. RTD. (1975) Studiul mineralogic. (1969) Bentonitele din regiunea Alba Iulia-Ocna Mureşului. București]. 1973]. 7-337. XLII. București. Mutihac V. Cuza”. Univ. 498. Univ. Murariu T. 281-326. LIV. București. Muţiu R. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Academiei Române. Naidu Dasaratha Bathala (1978) Studiul datelor de prospecţiune geochimică în sectorul cuprins între Valea Argeșului și Valea Ialomitei al Platformei Moesice. XI. Mureșan I.. Ed. București (Albianul din Platforma Moesică. (1980) Geologia şi petrografia bordurii de nord-est a Munţilor Gilău. 499. Iași. I... 490. RPR. Munteanu T. (1994) Albianul din Platforma Moesică (studiul paleontologic si stratigrafic). (1979) Géologie de Monts Cerna. 127  p. Cuza”. 2 . IPGG. Myint Thein (1971) Geologia regiunii dintre Aluniș-Poiana Vărbilău-Vălenii de Munte-Bughea de Sus. București.. 47  p. Nasser Aziz Ahmed (1977) Studiul geologicgeofizic al sectorului central din Podișul Moldovenesc cu privire la structura și perspectivele de hidrocarburi între Prut și linia localităţilor Rădăuţi-Bacău-Fălciu. IPGG. București. 500. (2006) Geologia părţii de sud a Platformei Covurlui. Ed.. 205  p. AIGR. București. București. București. București. Ed. Iași (Studiul mineralogic. M. fizico-chimic și gemologic al chihlimbarului de la Colţi. 38  p. 19 p. în vederea stabilirii condiţiilor de formare a zăcămintelor de hidrocarburi. RSR. STE. MIGG. geochimic și structural al pegmatitelor din Munţii Rodnei. Neacșu Gh. RTD. Năstăseanu S. Cluj. București. 109  p. Acad... 1979. ”Al. I. București. 30 p. 495.. geochimic şi structural al pegmatitelor din Munţii Rodna. BGP. București. AIGG.. RSR. Univ. Nacu V. București. V. Gorj) și corelaţia lor cu vegetaţia actuală. 503. București). 25 p. Acad. I15.. Ed. RTD. (1998) Măsurători geodezice și modele de calcul pentru determinarea parametrilor geodinamici ai mișcărilor crustale recente în 42 cadrul studiilor interdisciplinare de predicţie a cutremurelor de pământ. Univ. IGG. Mureșan M. 264 p. RTD. București [Formaţiunile epimetamorfice din partea de nord-vest a masivului Poiana Ruscă (Carpaţii Meridionali). (1965) Studiul stratigrafic și micropaleontologic al Cretacicului superior dintre Valea Buzăului și Rîul Negru. Univ. AIG.. 92  p. 504. 494. RTD. Univ.Al Ali (1978) Studii mineralogice și chimice ale rocilor banatitice din masivul Bocșa. 501. Neagu Th. (1972) Stratigrafia și tectonica terenurilor metamorfice din regiunea TomeștiLuncani (Poiana Ruscă de NW). Nagiub Abdel’. “Al. Nanii Elena (1982) Flora sporo-polinică și complexele cenologice de la Rovinari (jud. XVI. “Babeș-Bolyai”. UTCB. 108 p. RTD. RTD. IGG.. Univ. RTD. 505. (1959) Studii geologice în partea mediană a zonei Reşiţa . Univ.. Murgeanu G. 32  p.Moldova Nouă (Banat).Titus Brustur 489. 491. 1970. 502. 2004. IV. 153-280. 13  p. Neacșu Antonela (2003) Studiul mineralogic. Univ. 492. [Micropaleontological and stratigraphical study of the Upper Cretaceous deposits between the upper valleys of the Buzău and Rîul Negru rivers (Eastern Carpathians).

(2002) Contributions to the electrical modeling of stratified media. ”Al. București. București. Nguen Huu Duc (1978) Studiul magnetic și paleomagnetic al unor roci din regiunea Mehadia-Plugova-Iablaniţa (Banat).. 24  p. București. București. 512. Nguyen Thac Nhan (1978) Studiul petrografic al masivului granitoid Sfîrdinul. Univ. 514.. Specific applications in borehole geophysics.greencats. A. 519. 521. (1979) Determinarea caracteristicilor petrofizice ale rocilor prin metode geofizice de sondă cu aplicaţie la zăcămintele carbonatice ale Platformei Moesice. 22  p. București (Semnificaţia mineralelor şi a asociaţiilor minerale în determinarea istoriei metamorfice a cristalinului Masivului Leaota. 516.. Earth Sciences Centre.. Univ. Negulescu Elena (2007) Semnificaţia mineralelor și a asociaţiilor minerale în determinarea istoriei metamorfice a Cristalinului Masivului Leaota. Nichita O. Nedelcu C.. Mădăraș. (2007) Procese geomecanice asociate evoluţiei golurilor de dizolvare rezultate ca urmare a exploatării zăcămintelor de sare gemă prin disoluţie. (1998) Skarn genesis at Ocna de Fier-Dognecea. Iași (Studiul petrografic şi chimic al regiunii văilor Neagra şi Haita din Masivul Munţilor Călimani. C. Univ. RTD. RTD. RTD. M. București. Univ. Iași). 43 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 515. Chileni-Suseni și Poiana Ilvei. Univ. 509. București. București. Univ. Câmpulung. Univ. (1994) Studiul petrografic al cărbunilor din România în vederea stabilirii gradului de carbonizare.. Niculescu B. Carpaţii Orientali). București.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 508. Univ. Univ.ro/). Univ. South-west Romania. jud. Publ. 2 . 466  p. București. Nguyen Van Lien (1981) Studiul proprietăţilor fizico-mecanice ale unor roci stîncoase din România (Corelaţii dintre caracteristicile petrografice-mineralogice și fizico-mecanice ale andezitelor din perimetrele Malnaș-Bicsad. RTD. Univ. RTD. Univ. 5 p. 518. I. București. 24 p. RTD(pdf ). Sweden. Nguyen Xuan Tung (1977) Studii mineralogice și petrogenetice în zona gnaisului ocular de Căpâlna-Lez (Munţii Sebeș). 511. Göteborg. AIGG. Univ. variously paginated. 520. Cuza”. Nicolescu Şt. 510. (1985) Ophiolites of the Trascău Mountains (South Apuseni Mountains). (1982) Estimarea parametrilor ce caracterizează regimul termic al formaţiunilor geologice în Muntenia și Oltenia. ISBN 978-973-0-07196-2. 25  p. Nicolae I. București. (1933) Studiul petrografic și chimic al regiunei văilor Neagra și Haita din masivul munţilor Călimani (jud. în zona ChislazPoiana-Abram. 65. 513.. RTD. Univ.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 506. Niţă Şt. 517. Nguyen Van Cuong (2000) Contribuţii la evaluarea formaţiunilor fisurate de interes pentru hidrocarburi pe baza diagrafiei geofizice. Univ. București. A36. Neguţ Mihaela Liana (2003) Contribuţii la valorificarea diagrafiei geofizice pentru rezolvarea unor probleme geologice particulare în explorarea hidrocarburilor.  disponibila la http://negulescu. 20 p. București. XXI/14. 143-205. 507. 197-314. Nicolae Eugenia (2001) Sisteme depoziţionale și modele de facies în depozitele badeniene din Depresiunea Pannonică. Neguţ I. Negoiţă V. Câmpulung). 35  p.. 1935. AUI.

Ed. Ed. 535. (1999) Variaţii spaţio-temporale ale atenuării undelor seismice pe teritoriul României. I. XXVII. 42 pl. Univ. XXXIII. București. Academiei Române. Acad. Oncescu N. M. MIGG. București. RTD. (1905) Zur Geologie der Gegend zwischen Gyulafehervar. P. RTD. 2 . București. Deva. IGG. Oniceanu I. Univ. București. București. 532. ”Al. 537. (1971) Cercetări geologice și hidrogeologice în zona miocenă dintre valea Nechitu și valea Cuejdiu cu privire specială asupra perspectivelor de hidrocarburi și săruri de potasiu. Univ. Oancea V. 526. Nicolescu Şt. 25 p. “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca (pro parte in: Formaţiuni stalagmitice în peşterile Pădurii Craiului. RTD. (1977) Condiţiile tectonice ale formării banatitelor cu privire specială asupra regiunii Bihorului. București. 525. RTD. Academiei Române. Ed. (2004) Contribuţii la cunoașterea calităţilor geomecanice ale loessului. Cluj-Napoca. (1976) Cercetări asupra distribuţiei stratigrafice a microflorei în flișul paleogen dintre Bistriţa și Trotuș. București. 1978. Budapest. (1984) The three dimensional velocity structure under the Carpathian Arc. IFA. AIGR.. Ruszkabanya und der rumanischen Landesgrenze. 536. 534. București. Onofrei I. 27 p. 523. Cuza”. XXII. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Univ. 91-279. Oncescu M. Iași (pro parte in: Monografia ostracodelor terţiare din arealul carpatic. Cuza”.. Univ. 25  p. Univ. București). Olteanu Fl. Univ. MJKUGA. 24  p. M. București). (1998) Sedimentologia și tectonica Seriei Şisturilor Verzi din Dobrogea centrală și prelungirea ei în acvatoriul Mării Negre.. Nicorici E. „Al. Nitu Gh. Oaie Gh. RTD. C. poziţia lor în tectonica majoră a României și rolul pe care l-au jucat în formarea zăcămintelor de hidrocarburi. București..C. Iași. Nopcsa F.. Univ. Univ. 528. I. București. 530. 239 p. Onac B. (1975) Studiul mineralogic. 529... petrografic și structural al cristalinului dintre vîrful Ineu și anticlinalul Bretila. 527. Olteanu R. 175  p.. Olaru L. I. Oday Habib Salha (1980) Studiul geologic al depozitelor cretacice din sectorul estic al Platformei Moesice cu privire specială asupra condiţiilor de formare a zăcămintelor de hidrocarburi din perimetrul Mărgineanu-Urziceni-Padina-Pogoanele.Titus Brustur 522.. Univ. 524. 538. București). ”Al. ACG. Univ. (1985) Pînzele marginale din Carpaţii Orientali. Cuza“. 1-124. Univ. 1998. Iași (Cercetări asupra distribuţiei stratigrafice a microflorei în flişul paleogen dintre văile Bistriţa şi Trotuş. 39 p. 533.. Opran C. (1977) Studiul stratigrafic și micropaleontologic al depozitelor eocen-oligocene din regiunea Cluj-Mera-Săvădisla. (1999) Studiul mineralogic-petrografic al unor depozite de gipsuri din Ro44 mânia și posibilităţile lor de valorificare economică. RTD. “Babeș-Bolyai”. 25 p. RSR. București. 237-289. (1972) Stratigrafia neogenului din sudul bazinului Şimleu. Olteanu Al. 159  p. (1996) Mineralogia speleotemelor din unele peșteri ale Munţilor Pădurea Craiului cu referiri asupra semnificaţiei lor paleo-climatice. M. 5-111. (1964) Studiul Miocenului şi Pliocenului din regiunea Cislău-Salcia-Lapoş. (1943) Région de Piatra CraiuluiBucegi. 2006. 14. 531.

Univ. 541. RTD(pdf ) 161 p. Panaiotu Emilia Cristina (2000) Platforma carbonatică din zona masivelor Bucegi și Piatra Craiului. (1999) Paleomagnetic studies in Romania: tectonophysic implications. Analiza comparativă a sistemelor depoziţionale și a proceselor postdepoziţionale. Pană D. Oradea]. (1998) Petrogenesis and tectonics of the basement rocks in the Apuseni Mountains: significance for the alpine tectonics of the Carpathian-Pannonian region.. (2000) A Ditrói szienitmasszívum földtani felépítése és petrológiája. Ed. București. Univ. Paghida-Trelea Natalia (1969) Microfauna miocenului dintre Siret şi Prut. Panaiotu C. București [pro parte in: Karst hydrogeology of Apuseni Mountains. Ed. 53 p. AIGR. București. (2008) Caracterizarea granulometrică. 173-279.. 552. Univ. 553. București. (2000) Contribuții la cunoașterea hidrodinamicii sistemelor acvifere carstice din Munții Apuseni. Belvedere. București. geochimică și dinamică a încărcăturii sedimentare a fluviului Dunărea.. București. Univ. București. București. 549. 444 p. Szeged. Constanţa. Acad. Ungaria (pro parte in: Hornblendites and diorites of the Ditró Syenite Massif. “Ovidius”. 544. Paliuc Gh. 24 p. 543. Opreanu Priscila-Ana (2006) Studiul populaţiilor de ostracode actuale și fosile de pe platforma continentală a Mării Negre. Orbocea Marioara (1972) Stratigrafia depozitelor miocene și pliocene dintre valea Tărîia și valea Luncavăţului (jud. Univ. Pál Molnár E. 172 p. 12). Univ. Pană Camelia (1997) Studiu biostratigrafic al formaţiunilor paleozoice superioare din Platforma Moesică. University of Szeged. Aluta-XXIV. XVIII. 540. 45 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 199-444. Univ. Univ. 181-197. Ed. București. RTD. 542. Panaitescu Paulina (2003) Biostratigrafia Miocenului din Banat pe baza cercetărilor micropaleontologice. Retipărit din: Orașeanu I. Acta Hargitensia VII).2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 539. Univ. Univ.) (2010) Karst hydrogeology of Romania. 551. 545. Palcu M. & Iurkewicz A. Univ. Orban T. 550. București. Aurelia (1996) Studiul geologic complex al depozitelor cretacice și sarmaţiene din zona Videle-Bălăria cu privire specială asupra posibilităţii de creștere a rezervelor de hidrocarburi. (1937) Étude géologique et pétrographique du massif du Parâng et des Munţii Cimpii (Carpathes Meridionales). București. (2003) Modelarea comportarii acviferului regional din Dacianul inferior al Olteniei în condiţiile drenajului pentru exploatarea zacamintelor de lignit si asigurarea localitatilor cu apa. Orășeanu I. 546. 2000. 547. Osama Menwer Za’al Al Kofahi (1999) Geological and hydrochemical study for the groundwater wells around Glina landfill (Romania) and Al Akeder landfill (Jordan) with special regard to the environmental pollution. Univ. 548.. Canada. Vîlcea). 189 p. RSR. (1997) Contribuţii teoretice și aplicative în domeniul seismicii inginerești. különös tekintettel a hornblenditek és dioritok kialakulására (Acta-2000. 2 . Geochemistry and Petrology. RTD. University of Alberta. 554. mineralogică. p. Univ. Szeged). De- partment of Mineralogy. București. Panaitescu C.. Sepsiszentgyörgy. București. Opreanu G.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 .. (ed.

Univ. J4.. Cluj. I. IGG. Univ. 571. Univ. Cuza”. IPGG. 572. 26 p. Ed. AIGR. 565. Iași (Geologia masivului Bucegi şi a culoarului Dîmbovicioara. RTD(pdf ). Cuza”... GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Kolozsvar (Die petrographischen und geologischen Verhältnisse der Gyuluer Berge). 575-668. 556. (1992) Studiul stratigrafic al Neogenului din Molasa Pericarpatică (sectorul dintre valea Cricovului Sărat și valea Nișcovului). (1972) Geologia masivului Bucegi și a culoarului Dîmbovicioara. 29 p. STE. RTD. V. Pandele N. 560. Pântea A. AIGR. I. Univ. (1967) Contribuţii la determinarea rezistivităţii aparente de curent continuu. XXV. Cheruluj közötti részének. Pavel Alina (2009) Dinamica producerii. 559. București. “Al. 2 . Paris VI. Pavelescu L. Prizlop és a Vrf. 562. (1909) A Gyalui havasok. Papiu C. 557. București. 561. Stief Jenö és Társa Könyvsajtója. (2002) Evaluarea presiunilor anormale și a gradienţilor de presiune și fisurare pe baza diagrafiei geofizice: aplicaţie pentru formaţiunile geologice cuprinse în arealul dintre Valea Buzăului și Valea Dâmboviţei. București. Univ. Cercul Dobrinului. Pascu M. Patrulius D. consumului și emisiei de gaze cu efect de seră din Delta Dunării.. I. București. Acad. 568. 1969. la vest de râul Argeş.. RTD(pdf ). privite ca terenuri de fundare. Pârvu G. Univ. 133 p. Iași (Studiul stratigrafic al Devonianului şi Carboniferului din Platforma Moesică. 1974. Pană Ioana (1966) Studiul depozitelor pliocene din regiunea cuprinsă între valea Buzău şi valea Bălăneasa. 566. Iași. 567. (1972) Studiul stratigrafic al Devonian-Carboniferului din Platforma Moesică.. 27 p.. București. RPR.Titus Brustur 555. Közettani és geologiai viszonyai. 77-122. (1953) Studiul geologic şi petrografic al regiunii centrale şi de SE a munţilor Retezatului. (1934) Die fossile Fauna und Flora aus dem Oligozän von Suslăneşti-Muscel in Rumänien. (1956) Contribuţiuni la studiul susceptibilităţii magnetice a rocelor şi minereurilor din RPR. 14 p. IGG. BSBAGG. 136 p. București.. 46 563. “Al. 57 p. (1970) Studiul geologic complex al zăcămintelor de petrol și gaze din formaţiunile miocene dintre Olt și Olteţ cu privire specială asupra rocilor rezervor. XVI. RSR. Papp S. (2006) Flora sarmaţiană din Oltenia.. Marisel. Paucă M. 569. (1970) Studiul geologic al Perşanilor centrali cu privire specială la Cretacicul superior. București. Cuza”. 165 p. București. 119-210. Étude géodynamique et sédimentologique. A Kolozsvári Magyar Királi Tudományegyetem Mathematikai és Természettudományi Karához. (1999) Studii teoretice și aplicative privind caracteristicile dinamice ale undelor produse de explozii. I. Iași. Panin N. (1953) Cercetări geologice în masivul Drocea (Munţii Apuseni). ACG. 570. Univ. 230  p. 324  p. Paris. București. Acad. Papaianopol I. STE. RTD. București. Pauliuc S. XXIX.. (1974) Le Delta du Danube. Paraschiv D. Paraschiv V. J12. “Al. STE. Pascariu Vieru Florentina (2010) Studiul argilelor sarmaţiene și al formaţiunilor acoperitoare din Municipiul Iași. București. IGG București). București. București. ” Al. Paucă M. RTD. Eine systematische und paläobiologische Studie. J1. 74 p. Univ. Cuza”... 564. V. Univ. 1. 558. B. 107213. Univ.

Pestrea Simona Ileana (1999) Diatomeele sarmaţiene din Romania. Bucuresti (pro parte in: Haldele de minereuri de uraniu din Munţii Bistriţei. 588. 585. Univ. 580. București. București. 50 p.. București. 576. ISER. București. RSR. RTD. București. București (Pirita sedimentară. XVI. RTD. (1955) Geologia şi tectonica regiunii Vălenii de Munte-Cosminele-Buştenari. Univ. Ed. 577. 283 p. 586.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 573. 589. RTD. Cluj-Napoca. 584. N. 28 p. Petrescu A. “Al. RTD(pdf ). IGG. I. București. (1934) Étude calcographique du gisement aurifère de Roşia Montană et du gisement de plomb et de zinc de Herja (Transylvanie. Pătruţoiu I. (1977) Studiul petrografic al șisturilor cristaline din partea estică a sinclina- lului Hăghimaș. Implicaţii asupra factorilor de mediu. Pelin M. (1978) Studiul lemnelor fosile din Oligocenul din nord-vestul Transilvaniei. Univ. (2000) Studii și cercetări experimentale asupra corelaţiei între duritatea și cristalochimia sulfurilor și sulfosărurilor. București.. Roumanie). Univ. Univ. Ed. bazinul văii Bicaz. 1976. (2010) Rezervaţii paleontologice plio-pleistocene din Oltenia. București). MIGG. 21 p. 578. Univ. 5-98. Acad.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 206 p. (2005) Arvicolidele cuaternare (Rodentia. STE.. Cluj-Napoca. Petrescu J... 2 . (2000). Pecheanu I. 113-184. București. Pătruţi Al. Geologia Pliocenului cu ligniţi dintre Dunăre și Motru. 590. 499-537.  583. (1969) Studiul petrografic al părţii de sud-est a Munţilor Călimani. 575. “Babeș-Bolyai”. mineralogie. Universităţii din București).. 587. Univ. (1999) Geochimia unor metale grele și influenţa lor poluantă asupra mediului marin costier românesc al Mării Negre. București. 134 p. R. Petrescu M. 582. ACG. Pene C. 539-572. Univ. București. Pham Huy Tien (1974) Studiul petrografic al rocilor generatoare și colectoare de hidrocarburi din depozitele paleogene dintre valea Buzăului și văile Slănic-Bîsca Mare. RTD. Pătruţoiu T. 25  p. Iași. IGG.. XXVII. (1995) Studiul geologic complex al formaţiunilor triasice din vestul Platformei Moesice la nord de paralela municipiului Craiova cu privire specială asupra condiţiilor de formare a zăcămintelor de hidrocarburi.. 2007. Petrescu L. Peltz S. 25  p. (2004) Studiul mineralogic și geochimic al haldelor radioactive de la Crucea și Botușana (Munţii Bistriţei) cu privire specială asupra impactului poluant al acestora. 24 p. 47 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. București. Pătruţ I. 581. AIGR. Univ. XXVIII. București. Petrulian N. 574. Univ. Cuza”. (1967) Studiul geologic al formaţiunilor mezozoice din masivul Hăghimaș (între Lacul Roșu și Piatra Unică). Univ. Pham Duc Luong (1981) Studiul vulcanologic și petrologic al structurilor vulcanice din regiunea Săcărâmb (Munţii Apuseni). Cristalografie. București. I. geochimie. Petculescu Al. (1974) Studiul cristalografic și mineralogic al piritei sedimentare. (1999) Interpretarea informaţiilor magnetice utilizând măsurători la nivele diferite. Mammalia) din peșterile Dobrogei centrale. “BabeșBolyai”. I4. Univ. RTD. Petreuș I. 579. Univ.. C.

București. RSR. Plaviţă Ramona (1985) Modelări matematice și digitale ale unor procese și sisteme seismice. I. ACG. Abstract. Cuza”. (2000) Flora continentală a Jurasicului inferior din Pânza Getică. RTD. Cluj-Napoca. “Babes-Boyai”.Titus Brustur 591. Cuza”. Ed. Analiză comparată pentru elaborarea modelelor de facies. 607. (1980) Contribuţii la studiul mișcării apelor subterane în roci fisurate cu particularizare la complexele acvifere din zona litoralului.. București. paleoecologie. 41 p. 48 600. RTD. 596. Univ. E. RTD. Pop Gr. Pop E. Iași. Iași. Pozdneakova Irina (1996) Studiul geochimic al depozitelor loessoide dintre Prut și Nistru (Republica Moldova). Univ.. 51-105. Univ. (1957) Studiul geologic al bazinului Mehadiei. (2003) Eficienţa hidrodinamică a forajelor hidrogeologice. București. 605. Pintea I. litostratigrafic și petrologic al formaţiunilor cristaline din bazinul râului Bistriţa dintre Cârlibaba și Iacobeni (Carpaţii Orientali). București. I. Univ. “Al.R. Cuza”. Univ. Univ. 25 p.M. (1959) Termometrul geologic și aplicarea lui la unele minerale din R.P. Popescu A. Utrecht. Univ. 604. (1987) Studiul nisipurilor cuarţoase caolinoase din Oligocenul superior al zonei Popești-Mihăiești-Cornești cu aspecte legate de valorificarea lor. Pop Dana (1999) Mineralogical-petrographical study on the glauconitic formations in the Transylvanian basin... București. (2010) Asociații de mamifere pliocene și cuaternare din Oltenia (România). RTD. Univ. LVIII. (1929) Analize de polen în turba Carpaţilor Orientali de la Dorna-Lucina. 9. Piţu N. 599. Popa Valeria (1972) Flora oligocen-miocenă din bazinul Petroșani. (2010) Petrologia și geochimia granitoidului Vinţa. 158 p. „Al. Podașcă I. 31 p. I. RSR. 1971.. 602. Popa M. Univ. București. (2000) Secvenţe siliciclastice și piroclastice în Neogenul inferior din forelandul Carpaţilor Orientali (zona de curbură). Univ. (1973) Depozitele mezozoice din Munţii Vîlcan. Iași. București. București. Pomârleanu V. București & Univ. Studii de caz semnificative din România. Popa Elena (1981) La biostratigraphie des formations mésozoiques de la partie orientale de Pădurea Craiului (Monts Apuseni). 81-210. RTD(pdf ). 595. Popa Mirela (1998) Biostratigrafia depozitelor neogene din partea estică a bazinului Vad-Borod. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr.. XXX. Pintilei D. 601. Univ. 155 p. 610. București. 2 . 608. Univ. Pop E. Univ. 3-4. 603. Popa M. (2002) Studiul structural. ISER. 609. Cluj. Acad. “Al. Univ. 594. AIGG. 26 p. biostratigrafie. (1996) Studiul incluziunilor fluide cu privire specială asupra imiscibilităţii fazelor fluide asociate genezei zăcămintelor porphyry cooper din Munţii Metaliferi. 606. „Al. I. București. 32 p. Cluj-Napoca. Ed. 593. 203-282. 597. IPGG. Acad. V. A. București). București. 49 p. Cuza”.. BGBC. 598. Popa I. “Babeș-Bolyai”.. I. paleogeografie. Popa M. Univ. 592. Iași (Geotermometria şi aplicarea ei la unele minerale din România. Phan Trung Dien (1973) Studiu litologic în formaţiunile mezozoice din bazinul Babadag (între Babadag-Ceamurlia de Jos și Lacul Razelm). București.

București. Genève). Ed. I. 23 p. RTD. Cuza”. Cuza”.. A. Bucuresti. XXIII. IGG. Ed. Univ.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 611. (Geologia şi microfaciesurile depozitelor carbonatice triasice dintre Valea Moldovei şi Valea Trotuşului. Iași]. N. Popovăţ M. (pro parte in: Lithostratigraphy of cyclic continental to marine Eocene deposits in NW Transylvania. București. 37-73. Popescu Emilia (2007) Complex study of the seismic sequences on the Romanian territory.. Univ. Univ. 1984. 27  p. RTD. București. Iași [Studiul geologic al Formaţiunii de Gura Şoimului din Pânza de Vrancea (sectorul Valea Moldovei-Valea Tazlăului). Univ. Popescu Irina (2002) Analyse des processus sédimentaires récents dans l’éventail profond du Danube (Mer Noire). I. Univ. (2002) Studiul geologic al Formaţiunii de Gura Şoimului din Pânza de Vrancea (sectorul Valea Moldovei-Valea Tazlăului). Univ. 622. 14 p. 624. 2008. Univ. Application à l’étude agrogéologique des environs de Perişorul (Distr. “Al.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . B. București. (1983) Studiul petrografic al depozitelor pannoniene de pe versantul vestic al munţilor Călimani-Gurghiu cu privire specială asupra mineralelor grele din rocile detritice. Iași). 2005. France. Cuza”. Sedcom Libris. Popescu Rodica (1987) Studiul elementelor minore din principalele sulfuri ale zăcămintelor din România. 617. 120 p. Popescu Speranţa-Maria (2001) Végétation. AIGR. 275-372. Univ. Univ. 625. 614.. 619. București. 612. (2008) Studiul geologic complex al zăcămintelor de baritină din zona Ostra și Holdiţa. Sci. 615. C. Iași.. Popescu L. RTD. Univ. 121  p. (1937) Dégradation des sols de steppe. (1972) Studiul formaţiunilor cristaline cu sulfuri metalice din zona Bălan (Munţii Hăghimaș-Ciuc). 620. RTD. Popescu V. Sedcom Libris. Popescu-Voitești I. 618.. 1. RTD. AIGR. 282 p. RTD. 616. (2002) Foraminiferele eocene din aria carpatică (Faciesul de Şotrile) și Platforma Moesică (prelungirea nordică a bazinului Lomului) – studiu comparativ. (1998) Sursa primară și secundară a aurului din depozitele aluvionare ale Piemontului Getic. IFA. MIGG. 2 . “Al. 72 p. Genève. între Olt și Gilort. Université de Bretagne Occidentale & Université de Bucarest. Romania. Popescu B. 221  p. P. București. I.. climat et cyclo-stratigraphie en Paratéthys centrale au Miocène supérieur et au Pliocène inférieur d’après la palynologie. III. București. 37. 14 p. București. (1979) Sedimentarea carbonatică în nord-vestul Transilvaniei în timpul Eocenului și Oligocenului.. Popescu Daniela Alexandra (2003) Geologia și microfaciesurile carbonatice triasice dintre valea Moldovei și valea Trotușului. Popescu-Gîrlescu Mărioara C. București.. XVIII. Université Claude Bernard-Lyon 1. Popescu Gh. Popescu Gh. (1997) Experimentarea și aplicarea unor metode tridimensionale de prospecţiune seismică în România.. București. 626. 35 p.. 281-391. 49 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. (1909) Contribution à l’étude stratigraphique du Nummulitique de la Depression Gétique (Roumanie occidentale). Arch. Popescu D. (1975) Étude de foraminifères du Miocèn inférieur et moyen du nord-ouest de la Transylvanie. 613. Popescu A. “Al. de Dolj). Iași. Impression Service TMSI/IDM/RIC. Popescu R. IFREMER Centre de Brest. T. 623. 621. Gh.

AIGR. 630. Univ. Univ. Univ. Proca A. (2000) Evoluţia mineralelor argiloase în procesele sedimentare. (2004) Studiul geochimic al apelor subterane și de suprafaţă din judeţul Suceava. IX. 20 p. Univ. Popovici L. 19 p. (1998) Contribuţii la studiul proprietăţilor magnetice ale rocilor în context geofizic și geologic. IFA. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. RTD(pdf ). 645. 631.. 642. 635. Răducă V. Preda D. Strasbourg (France). 634. RTD. București. RTD(pdf ). Univ. Cuza“. Univ. 643. P. Radulian M.. Ed. Univ. 647. Univ. (1979) Contribuţii gravimetrice la cunoașterea structurii geologice a Munţilor Harghita de Nord. București. Privighetoriţă C. IGG București. (1974) Contribution à l’étude de la seismicité de la Roumanie et comparaison avec la séismicité du bassin méditerranéen et en particulier avec la séismicité du Sud-Est de la France. RTD. 43 p.. (1998) Dinamica falierii și implicaţiile sale asupra modelării proceselor seismice din regiunea Vrancea. 646. VII. Rădășanu Smaranda (2002) Geochimia și geotermometria pegmatitelor din Munţii Preluca. (1997) Structura de adâncime a masivului alcalin Ditrău dedusă din date geofizice. RTD. Impact asupra mediului.Titus Brustur 627. Radu E. (1962) Studiul geologic al regiunii Roşia-Meziad (Munţii Pădurea Craiului). Alina (1975) Cercetări geologice între Teșila și Cîmpina. Radu C. 221-369. M. (1917) Geologia regiunii subcarpatice din partea de sud a districtului Bacău. (1922) Contribuţiuni la studiul faunei de foraminifere terţiare din România. (2003) Evoluţia termobarică a rocilor metamorfice din masivele Preluca. Univ. 2 . Univ. I. București. 637. 628.. (1978) Caracteristicile inginero-geologice și geotehnice ale rocilor metamorfice din cadrul amenajării hidrotehnice Lotru-Vidra. (1909) Der Erdrutsch von Frumosu in der Bukowina (Lunecările de teren de la Frumosu din Bucovina). E5. Prica Ioana-Codruţa (2004) Algele calcaroase (Rhodophyta) din depozitele paleogene de pe bordura nord-vestică a Depresiunii Transilvaniei. Prelipcean I. Rădan S. Cuza”. Univ. 644. “Al.. RTD. în bazinele văilor Doftana și Cîmpiniţa. 45 p. Univ. (1961) Cercetări hidrogeologice în tinutul de cîmpie dintre Buzău şi Ialomiţa. M. Viena. Iași. Răbăgia Annamaria (2009) Studii de stratigrafie secvenţială a părţii de nord a Bazinului Panonic pentru stabilirea evoluţiei tectonostratigrafice. Porof M. Univ. (2010) Rolul parametrilor sedimentologici și geochimici în evaluarea iazurilor de decantare. 115-139. 636. București. București. București. RPR. București 641. București. Univ. Preda I. Univ. Pricăjan A. 639. București. 632.. 50 638. 633. 108 p. București. Rahim Abdul Loutfi (1983) Studii geologice și geotehnice pentru construcţii rutiere. Protescu O. Rădan S. I. 26 p. “Al. AIGR. Postolache C.. Ţicău și Codru. București. 332 p. C. 427-574. (2010) Studiul microbiostratigrafic al Cretacicului superior din perimetrul Zăbrătău-Crasna-Gura Harţagului (Valea Buzăului). Iași. NW Transilvaniei. București. 629.. Radu D. București. STE. Studii de caz în România. București. 38 p. “Babeș-Bolyai“ Cluj-Napoca. Acad. M. Univ. 640. București.

. 664. România. (2000) Studiul petrografic și mineralogic al rocilor eruptive neogene și mineralizaţiilor hidrotermale asociate din partea sudică a Munţilor Bârgăului. 151-260. “Babeș-Bolyai”. 653. Roșca Vl. 655. Robu Lucica (2002) Cristalochimia filosilicaţilor magnezieni din ultramafitele Carpaţilor Meridionali. 659. Remeș I. BSBAGG. Univ. RTD. București. 651.. “Lomonosov”. 32 p. RTD(pdf). București. Univ.. București (A Dissertation submitted for the degree of PhD at the Univ. Univ. 17 p. Rom. 25 p. of Geodesy & Geophysics. 40 p. J. (1998) Seismotectonics of the Carpathians and Central Asia. Univ. 650. (2009) Analiza sedimentologica a formaţiunilor paleogene din nord-estul Depresiunii Getice – reconstituiri paleoambientale. 652. Rădulescu Fl. T. Univ. Impactul asupra mediului datorat exploatării apelor geotermale din perimetrele Oradea și Săcuieni. (1979) Cercetări seismice privind structura crustei terestre în R. 665. Răileanu Gr. (1958) Studiul petrografic al formaţiunilor eruptive din regiunea Seini-IlbaNistru (Baia Mare). (1971) Studiul geologic al regiunii Dedulești-Rîmnicul Vîlcea cu privire specială asupra deplasărilor de teren. (1978) Consideraţii tectonofizice privind Platforma Moesică în zona Slatina-Turnu Măgurele. „Al. V. Reyad Khassawneh (1980) Studiul condiţiilor de formare a zăcămintelor de hidrocarburi din sectorul estic al Platformei Moesice în perimetrul Cioceni-Micșunești-Urziceni-Mărgineanu. 307409. 26 p. (1962) Contribuţiuni la studiul anatomic comparativ al Artriodactylelor actuale și fosile din ţara noastră și importanţa acestora pentru stratigrafia Pleistocenului superior. I. 661. Roban R. Dept. S. Romanescu D. Roman C.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 660.. Univ. București 663. Iași. (1998) Biogeochimishe Variabilitäten in der Schwebstofffracht der Donau und deren Einfluss auf das Sedimenationsgeschehen im nordwestlichen Schwarzen Meer.. 656.. (2000) Morfologia și geochimia zirconului din granitoidele prealpine din Carpaţii Meridionali. Univ. Rădulescu C. Răileanu M. 1973). Univ. RTD. (1999) Studiul tectonitelor legate de zonele de forfecare dintre Pânza Getică și unităţile superioare supragetice dintre Munţii Lotru și Cibin. N. 1904. București. Paris. Univ. 51 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. of Cambridge. București. București. XXXI. București. Univ. 196 p. Robu I. RTD(pdf ). ACG. no. IGR. București. Reschke S. Peterhouse. Univ. 2 . no d’ordre 2771. serie A. București 662. Rădulescu D. 18. RTD. (1953) Cercetări geologice în regiunea Sviniţa-Faţa Mare. 654.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 648. Roba Carmen-Andreea (2010) Fenomenul geotermic din vestul României. Univ. Univ. 658. Ricman C. 649. Cuza”. București. Răileanu Adriana (2002) Arhitectura secvenţelor depoziţionale purtătoare de hidrocarburi din Jurasicul Platformei Moesice. Moscova. 2. București. Cluj-Napoca. 183  p. Hamburg. Geophysics. Thèse. 657. Univ. București. (1968) Namagnicenost gornîh parod Gor Apuseni (România).-D. Univ.. Rech-Frollo Marguerite (1940) Étude pétrographique des séries sédimentaires de la vallée du Bicaz-Carpathes Orientales. Semnificaţii petrogenetice și metalogenetice.

Rotman D. Sandu D. 674. Ryer Mihaela (1998) Stratigrafie secvenţială și evoluţia geologică a formaţiunilor paleogene și miocen inferioare din estul Bazinului Getic. VII. Sami Omer Mohamed Kassem (1991) Perfecţionarea explorării și evaluarea zăcămintelor de calcar utilizate la fabricarea cimentului. Univ.. (1917) Masivul eruptiv de la Greci. MMPG. 677. Ruben Borja Sanchez (1983) Contribuţii la cercetarea geofizică a acviferelor cantonate în terenuri fisurate și carstificate cu aplicaţii în România și aplicabilitate în Mexic. 671.. (1972) Probarea zăcămintelor filoniene polimetalice. București. Univ. 684. (1998) Tectonics and erosion.. Of. XIV. Rusu A. București. 20 p. (1999) Studiul geomecanic al unor roci stâncoase folosite ca piatră spartă la construcţia căii ferate. 678. Univ. A. Munţii Perșani. Saad Yanni Mishrigi (1981) Studiul geologic al depozitelor neogene superioare dintre văile Slănic de Buzău și Buzău cu privire specială asupra zăcămintelor de petrol și gaze. docum. 680. 682. M. Roșu V. STE. (2008) Contribuţii la simularea regimului de curgere al izvoarelor carstice cu aplicaţie la sistemul carstic Motru Sec-Baia de Aramă. în regiunea cuprinsă între rîurile Olt și Teleorman. Samson P. 23 p. Geol. RTD(pdf ). (2005) Contribuţia evenimentelor tectonice din Terţiar în definirea structurii geologice și crearea condiţiilor necesare formării zăcămintelor de hidrocarburi în sectorul dintre văile Olt și Jiu al Depresiunii Getice. 673. 679..Titus Brustur 666. București. 672. (1979) Contribuţii la problema evaluării și îndepărtării efectelor de relief topografic în magnetometrie. 683. 2 . Rom. The Netherlands. Runceanu M. 40 p. AIGR. 19 p.. Univ. 182 p. D. 183 p. București.. Univ... RTD. LI. publ. A fission track study of the Romanian Carpathians. (1970) Studiul Sarmaţianului dintre Moldova și Bistriţa pe bază de microfa- GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr.. București. București. 52 675. Univ. Univ. Univ. RTD.. Cluj-Napoca. București. București. M. București. România. 69223. Rusz Ottilia (2010) Interpretări paleoclimatice în Badenianul salifer din zona Praid-Sovata și impactul sării asupra mediului înconjurător. cu privire specială asupra acumulărilor de hidrocarburi. 91-248. București. RTD. București. (1979) Studiul geologic al depozitelor sarmaţiene din Platforma Moesică. (1999) Tipuri barice de metamorfism în Cristalinul Getic – semnificaţii și implicaţii în interpretarea succesiunii litostratigrafice. competitive forces in a compressive orogen. Saraiman A. Saleh Hasan Hussein (1983) Studiul mineralogic și petrografic al eruptivului bazic dintre valea Bogata și Racoș. Univ. București. “Babeș-Bolyai”. 165-352. 42 p. Vrije Universiteit. 669. 667. IGG. 676. (1977) Stratigrafia depozitelor oligocene din nord-vestul Transilvaniei (regiunea Treznea-Hida-Poiana Blenchii). Univ. AIGG. RTD. Roma. Univ. Rotaru A. Sabău G. Sanders C. J5. 670. Roth M. Sagatovici Alexandra (1968) Studiul geologic al părţii de vest şi centrale a bazinului Oaş. (1975) Les équides fossiles de Roumanie (Pliocène moyen-Pleistocène supérieur). 681. București. Univ. teh. 26 p. București. Salem M. București. RTD(pdf ). 668. E. 7-146.

(1924) Studiul cristalinului și zăcămintelor de manganez din regiunea Şarul Dornei-Bistriţa (Districtul Câmpulung). Abh. 1927. 5-98. Univ. 687. MIGR.. Univ. Univ. Şt.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 690. 698. (2005) Sedimentaţia carbonatică în Jurasicul superior și Cretacicul inferioar din Pânza de Bedeleu (Munţii Apuseni): faciesuri. I. Iași (Studiu asupra şisturilor cristaline şi a zăcămintelor de manganez din regiunea Şaru Dornei. Tübinger Geowiss. București (Recifs et facies detritiques du Sarmatien moyen de la partie centrale de la Bessarabie.  695. (1965) Masivul eruptiv de la Bârzava (Munţii Drocea). “Babeș-Bolyai”.. XII.. (pro parte in: Stratigrafia depozitelor neogene de platformă dintre Moldova şi Bistriţa. 694. 692. 1995.. Cuza“. 178 p. 46  p.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României ună. Cuza”. MIGG. ”Al. București). (1993) Optimizarea metodelor de explorare a zăcămintelor de lignit cu privire specială la bazinele din Oltenia. 1994. 415-466.. Rumanien.. Saulea Emilia (1946) Les recifs et les facies detritiques du Sarmatien moyen de la partie centrale du Plateau moldave. biostratigrafie și evoluţie sedimentară. București. Savu Gh. AIGG. 2 . M. 689. (1995) Cercetări geofizice complexe în bazinul Streiului. Cluj-Napoca (Calcarele Jurasicului superior-Cretacicului inferior din Munţii Trascău. Scurtu E. Schuller V. K. Săndulescu M. XLV.. București. I. Presa Universitară. (1980) Geologische und petrographische Untersuchungen im Danubikum der Sudkarpaten. București). Sava Dana Monica (2004) Studiul biostratigrafic al depozitelor miocene din estul Platformei Moesice. Univ. 112 p. Claushal-Zellerfeld. București. (2000) Aplicarea metodei gravimetrice la cercetarea platoului continental românesc al Mării Negre. (1970) Studiul geologic și petrografic al părţii centrale din Munţii Codru-Moma cu privire specială asupra mineralizaţiei urano-molibdinifere. Arb. Iași. Seghedi Antoneta (1998) Studiul petrologic al formaţiunilor magmatice și metamorfice din zona Megina-Mircea Vodă (Dobrogea). 697. 686. București. VIII. I.. Tübingen. Săsăran E. Savul M. Covasna).. “Al. 260 p. 5-200. Univ. cu privire specială asupra calcarelor: biostratigrafie. Fl. 699. IGG. Cuza”. București. 249 p. (2004) Evolution and geodynamic significance of the Upper Cretaceous Gosau Basin in the Apuseni Mountains (Romania). Sălăjan I. Univ. Tübingen. “BabeșBolyai”. Săsăran Liana Maria (2007) Depozitele Cretacicului superior în facies de Gosau de pe rama estică a Munţilor Gilău. Univ. Reihen A70. Scrădeanu D. 148 p. Cluj. RTD. Schuster A. București. Sava C. microfaciesuri și reconstituirea paleomediului. Univ. Univ. 26 p. Univ. ClujNapoca). 35. Claushaler Geol. 691. 685. (1984) Studiul geologic al regiunii cuprinse între localităţile Filia-Vîrghiș-Baraolt-Aita Mare-Malnaș Băi-Bicsad-Herculian cu privire specială asupra depozitelor de lignit (jud. RTD. AIGR. (1975) Studiul geologic al părţii centrale şi nordice a sinclinalului Hăghimaş (Carpaţii Orientali). Districtul Câmpulung. București. 693. Univ. Parîng Gebirge. 696. Iași). Univ. ”Al. Savu H. 38. Ed. ”BabeșBolyai”. București. 53 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 688. Univ. Cluj-Napoca. 2006. Univ.

Univ. I. 19  p. Spănoche S. RPR. RTD.Titus Brustur 700. RTD(pdf ). (2010) Faciesuri sedimentare și asociaţii micropaleontologice în depozitele sarmaţiene din sudul Transilvaniei și implicaţiile acestora în cercetarea zăcămintelor de hidrocarburi. București]. 9-71. MS Thesis. Stamatiu M. “Babeș-Bolyai”. RTD. 703. SUA.R. Univ.. “BabeșBolyai”. 712. Cluj-Napoca. Univ. Acad. RTD(pdf ). I. Senduleac C.. Semaka Al. București. I. Univ. http://etd. 191  p. 17 p. 714. 1970. Seghedi I. Purcăreni. Univ. Silye L. Cuza”. (1997) Stratigrafia și sedimentologia depozitelor clastice din exo. C. Simionescu Teodora (1972) Studiul geologic al Sarmaţianului și Meoţianului dintre Bistriţa și valea Răcăciuni-Bacău. Univ. Cuza”. Soroiu M. București. Univ. București. 710. 708.. Sethakul Noparat (1983) Studiul geologic complex al depozitelor neogene dintre valea Olteţului și valea Gilortului cu privire specială asupra condiţiilor de formare a zăcămintelor de hidrocarburi. Iași.. 715. (2006) A novel assemblage of decapod Crustacea from a Tithonic coral reef olistolith. RTD. 25 p. 2 . “Al.edu/send-pdf. Slăvoacă Ruxandra (2010) Contribuţii la determinarea proceselor de mineralizare a apelor subterane în condiţii naturale sau supuse influenţelor antropice. București. Cluj-Napoca. Sprînceană V. XI. Iași (Geologisch-Paläobotanische Untersuchungen im SO-Banater Danubikum. ”Al. Romania: systematic arrangement and biogeographic perspective. 225-262. București. “Al. MIGG.. Shahwali Admadzoi (1982) Studiul geologic al depozitelor neozoice din regiunea UrseiVîrfuri-Vișinești cu privire specială asupra perspectivelor de petrol și gaze. (1968) Studiul geologic și paleontologic al Danubianului din Banat. Univ.pdf?kent113901231 709. București 701. Univ. 711. 45  p. (2005) Cercetări asupra dinamicii spaţio-temporale a câmpului geomagnetic în scopul întocmirii unor imagini aeromagnetice sinoptice unitare pentru teritoriul României. Soare Barbara (2006) Mineralogia argilelor din depozitele de vârstă mio-pliocenă din Bazinul Focșani. IF (secţia geofizică). RTD.cgi/ Shirk%20Aubrey%20Mae. 20 p. Skirk Aubrey M. București.ohiolink. Iași [Studiul geologic al Sarmaţianului şi Meoţianului dintre valea Bistriţa şi valea 54 Răcăciuni (Bacău). 707. (1936) Beiträge zur Klärung einiger Abbauprobleme bei den Rumänischen Salzgruben unter besonderer Berucksichtigung der geologischen Verhältnisse und der festigkeit- GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Cluj-Napoca... (1987) Studiul petrologic al calderei Călimani. 713. (2003) Studiul petrologic al faciesurilor sedimentare cu implicaţii asupra generării și înmagazinării hidrocarburilor din Platforma continentală românească a Mării Negre. 702. București. Univ. 704. „Babeș-Bolyai“. 706. Kent State University. Spulber Liana (2010) Emisii geogene de metan în Transilvania și implicaţiile lor asupra mediului înconjurător. 705. 1977. Cuza”. Univ.P. Studiu de caz: zăcământul hidromineral Lipova.și endocarstul zonei Padiș-Cetăţile Ponorului. (1977) Aplicarea seismometriei la prospectarea unor zone de acumulare a substanţelor minerale solide. LI. Univ. 24 p. AIGG. IGG. Univ. Silvestru E. București). (1960) Contribuţii la studiul radioactivităţii unor cărbuni din R.

Univ. 724. 732. (1998) Contribuţii la metodica prospecţiunilor electrometrice cu curenţi tranzitorii. București. Cuza”. București. București. Stanciu V. 722. 42 p. București. București. Stelea I. Univ. Stoica M. București]. RPR. 717. 720. Stănculescu Constanţa (1984) Studiul geologic al depozitelor miocene și premiocene din regiunea Ludaș-Luncani-Sărata-Tescani. 22 p. cu aplicaţii în România. 716. V. 2007. Univ. Min. (1985) Géologie de la région de HaţegCioclovina-Pui-Băniţa (Carpathes Meridionales). (1970) Studiul geologic și hidrogeologic de prognoză pentru hidrocarburi în Depresiunea Bîrladului. Univ. Univ. A. 733. Stănciucu Mihaela (1997) Studiul geologicgeomecanic al stabilităţii iazurilor de decantare pe baza analizei de semnal. 729. 93 p. 1922. munţii Vâlcan. 1977. București. RTD. 66. (2004) Palinologia și biostratigrafia Miocenului inferior și a bituminelor asociate din Semifereastra Slănic-Oituz.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . judeţul Bacău. Stillă Al. (1987) Contribuţii la descifrarea structurii geologice profunde a Platformei Moesice prin metoda curenţilor telurici. București. 55 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Ed. București... Stoica Negulescu Elena Rodica (2001) Studiu geologic complex al formaţiunilor neogene din zona de trecere de la Platforma Moldovenească la avanfosa Carpaţilor Orientali. Ed. 91-179. Univ. (2003) Ostracode purbeckiene din Dobrogea de Sud. Univ. 15 p. I. Freiberg. RTD. București. Stiopol A. IPGG. Romania). cu privire specială asupra condiţiilor de formare a acumulărilor de hidrocarburi. „Al. 723. Ed.. București. Acad. Univ. Univ. Rom. Gheorghe și posibilităţi de predicţie. Stoica I. Univ. București. Bucuresti). Stoicescu Al. (1998) Studiul geologic-geomecanic privind fundarea construcţiilor pe terenuri compresibile. Univ. București.. RPR. București)..131-240. (1975) Procese de feldspatizare în seriile cristaline Lainici-Păiuș. Univ. Stănică D. 719. Acad. Cernăuţi. Univ. 726. Univ. 727. 52.. (1996) Studiu geologic și geomecanic al amplasamentelor de baraje situate pe roci stâncoase. 2 . Stan N. Univ. Steclaci Livia (1962) Studiul mineralogic şi geochimic al regiunii Toroioaga-Baia Borşa.. Ars Docendi. AIGG.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României mechanischen Eigen-schaften des Steisalzes. Stănescu R. 731. 6-98. România. 39 p. București. Tipografia Ardealul. 730. 721. V. AIGG. Cluj (și în: An. (2004) Caracterizarea geochimică a vulcanitelor neogene din Carpaţii Orientali în sectorul Călimani-Gurghiu-Harghita. Bucuresti (Ostracode purbeckiene din Dobrogea de Sud. Stănescu V. București. (1921) Determinarea feldspaţilor pe baza refrigerenţei lor. Stănoiu I. București. Stiopol Victoria (1962) Studiu mineralogic şi geochimic al complexului filonian din munţii Ţibleşului. 725. Stănică A. (1999) Studiul geologic al Autohtonului danubian din cursul superior al văii Motru în contextul general al Danubianului extern. 728. (2003) Evoluţia geodinamică a litoralului românesc al Mării Negre din sectorul Sulina-Sf. RTD. 734. 5390. 718. (2000) Formaţiuni blastomilonitice în Munţii Sebeș. București [Feldspatization processes in the crystalline Lainici-Păiuş Series (Vâlcan Mountains. Stepan M. 218 p. Iași.

(1998) Stratigrafia și paleontologia Cretacicului superior din regiunea Vânturariţa-Brezoi (Carpaţii Meridionali). 750. 2004. I. Szakács A. Univ.. 199 p. Acad. Iași. Superceanu C. Cuza”.Titus Brustur 735. 1/2. Univ. IPT. Strutinschi C. (2001) Contribuţii la perfecţionarea metodelor de evaluare în condiţii de incertitudine a zonelor potenţiale și a acumulărilor noi de hidrocarburi. Szöke Amalia (1962) Studiul geologic şi petrografic al regiunii Toroioaga . “Babeș-Bolyai”. 2001. HTM).uaic. 742. 56 743. București. Univ. I. A. București-Constanţa. (1998) Relaţii cauzale între sistemele transcurente crustale și metamorfismul regional. 745. Szasz L. Cuza”. Cluj. 736. Univ. (2000) Studiul petrologic și tefrologic al tufurilor vulcanice din Badenianul inferior din nord-vestul bazinului Transilvaniei. 739. I. Spec. Univ. 9-128. Mo-Re din România în vederea valorificării industriale a reniului. 267 p. RMGMUC. Şeclăman M. Univ.Baia Borşa. 13/1. Timișoara. STE. 23 p. (1998) Pegmatitele din cristalinul Gilăului (Munţii Apuseni). Iași] (rezumat in : http://geology. cu privire specială asupra conţinutului microfaunistic. Ed. 270 p.. (1978) Studiul mineralogic și geochimic al rocilor bazice și ultrabazice din Dealul Ursului. București. Publ. 737. “Al. Univ. IGG. Stumbea D.. 738. I. 15 p. 748. Strechie Claudia (2007) Changements environnementaux récents dans la zone de NordOuest de la Mer Noire. (1970) Studiul chimico-mineralogic al minereurilor de Cu. București. (2002) Studiul mineralogic și geochimic al sistemelor minerale prăfoase haldate și impactul lor cu mediul. (1936) Separaţiuni şi succesiuni magmatice în masivul eruptiv din regiunea cuprinsă între Ţara Oaşului şi Ţara Chioarului. 26-62. I. 747.. 749. 2 . 751. cu referire la formaţiunile proterozoic superioare-cambrian inferioare din Dobrogea centrală.. D. Univ. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Suciu N. RTD. Stoiciu Fl. (1972) Studiul rocilor cuarţofeldspatice din cursul superior al văii Streiului.0-Index. 744.. Geo-Eco-Marina. (1974) Studiul geologic şi petrografic al bazinului superior al Crişului Negru-Băiţa Bihor cu privire specială asupra mineralizaţiei de bor şi a skarnelor magneziene. Ed. RTD. IGSSSAR. Susanu Georgeta (2008) Principii și aplicaţii ale bazelor de date în sedimentologie. “Babeș-Bolyai”. Iași. București. Stroia Ioana Florica (1988) Contribuţii la cercetarea hidrogeologică a amplasamentelor de construcţii hidrotehnice situate pe masive fisurate și fracturate.ro/dani/P. București.. RTD. 740. Cuza». Cluj-Napoca [pro parte in : Geochimia pegmatitelor din cristalinul Gilăului (Munţii Apuseni). București. 25  p. București. Cluj-Napoca. Anca-Andreea (2005) Studiul depozitelor miocene din subasmentul municipiului Cluj și din împrejurimi. Şaramet M. Univ. Stoici S. ”Al. Munţii Căpăţânii.. Iași). Junimea. Univ. București. Ed. 746. I7. Univ. Şerban Delia Zemira (2002) Inversia datelor de temperatură obţinute prin măsurători în foraje pentru determinarea variatiei în trecut a temperaturii suprafeţei Pământului. Şabliovschi V. VI. RPR. Ploiești (pro parte in: Sistemul petrolifer Histria. București. 114 p. 741. «Al. Univ. Stoicovici E.

Chișinău. Rom. 762. Ştefârţă Ana (1997) Flora miocenă din interfluviul Nistru-Prut. 1997. 754. Univ.danubianenergy.. Tărăpoancă M. RTD(pdf ). 753. I. București). 767. Univ. Univ. RTD. 761. 57 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. (1970) Stratigrafia depozitelor terţiare din bazinul inferior al văii Almașului (NW Transilvaniei) cu privire specială asupra celor miocen inferioare.com/publications/Articole/Tarapoanca(2004)). I. (1980) Petrographic study of the eastern part of the Vlădeasa eruptive massif. 766. Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova. 2006. Univ. 39 p. 768.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 752. București.. (http://www. Ed. 207-325.. Univ. (1971) Cercetări geologominiere privind zăcămîntul de antracit de la Schela. “Al. D. 765. Monografie geologică. Ştefănescu D. (1971) Studiul flișului cretacic intern și extern dintre valea Bicazului și valea Bistricioarei (Carpaţii Orientali). Cluj-Napoca]. Paris Sud & Univ. București.. Ştefănescu M. Inst. jud. (1989) Geologia regiunii Dealului Mare-Hîrlău și perspectivele în resurse minerale utile. Univ. 41 p. RTD. 25  p. Şuraru Maria (1972) Studiul coralierilor senonieni din bazinul Borod.. 132 p. I.. București. IPGG. 3D geometry and tectonic evolution of the Carpathians foreland basin. Suppl. 760. Cluj-Napoca. București. (2004) Arhitecture. Tanţău I. Cuza”. 131  p. Cuza”.. I. Univ.. Ştefan Stan Cristina Oana (2009) Studiul hidrogeochimic al apelor subterane din zona centrală a Platformei Moldovenești. Ed.pdf. 764. Iași).. Şerbănescu T. (2003) Mineralogia și geochimia speleotemelor din câteva peșteri din Munţii Bihor. RTD(pdf ). Ştefan P. Tămaș T. Vrije. Institutul de Botanică. 755. București. Iași (pro parte in: Dealul Mare-Hârlău. Univ. 757. Şoigan P. Şuraru N. 36 p. RTD. BabeșBolyai Cluj-Napoca [pro parte in : Histoire de la végétation tardiglaciaire et holocène dans les Carpates Orientales (Roumanie). Iași.. Univ. Presa Universitară Clujeană. un exemple de l’évolution du magmatisme alcalin anorogénique. AIGG. București. Ştefan A. 1995. Univ. 758.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . J. Ştiucă E. 76.. LV. București. RTDH. 119 p. RTD. Aix-Marseille III & Univ. RTD. Histoires de la végétation et de l’impact humain. (2003) Recherches pollenanalytiques dans les Carpates Orientales (Roumanie). of Tectonics and Regional Geology. (1998) Le massif Highiș (Roumanie). București (pro parte in: Stratigraphy and structure of Cretaceous and Paleogene flysch deposits between Prahova and Ialomiţa Valley. Tatu M. Cuza”. Tămaș-Bădescu S. 763.. (2010) Contribuţii privind geologia economică a aurului în România. 756. “Al. Univ. Geol. ”Al. București. (2000) Paleontologia carnivorelor neogene din Bazinul Dacic. 23  p. ”Babeș-Bolyai”. 759. Univ. (1973) Asupra unor cazuri particulare de medii alfa utilizabile în prospecţiunea electrică a subsolului. Univ.Gorj. 58 p. București. 200  p. Amsterdam. “BabeșBolyai”. 2 . Univ. Ştefănescu Lucrinia (2010) Cercetări privind impactul asupra mediului la închiderea unor exploatări de aur din câmpul metalogenetic Roșia Montană. (1978) Stratigrafia și structura flișului cretacic și paleogen dintre valea Prahovei și valea Ialomiţei. Univ. 49 p. Cluj-Napoca..

781... RTD. Tudor G. Cuza”. Thamer A. Dawoud (1980) Litologia depozitelor sedimentare între Doman. Tihulcă Ramona (2007) Studiul hidrogeochimic al apelor minerale din Carpaţii Orientali. 784. ”Babeș-Bolyai”. Univ. București. 771. București. IFA. 777. RTD. (1944) A Kelemen havasok eruptiv tömegének talapzatát alkoto képzödményekrol. 783. 776. Univ. Univ. 775. (1972) Structura geologică și posibilităţile acumulării hidrocarburilor naturale în subsolul regiunii dintre valea Dîmboviţei și valea Buzăului la confinele zonei cutate a depresiunii subcarpatice cu platforma. különös tekintettel azok disszlokácioira (Rocile eruptive care formează fundamentul Munţilor Călimani). Tetișan (Smical) Ana-Irina (2010) Studii și cercetări privind utilizarea tufurilor zeolitice din zona Bârsana în tehnologii neconvenţionale de epurare a apelor uzate. București. Tătărâm Niţa (1963) Stratigrafia Eocenului din regiunea de la sud-vest de Cluj. I. Méthode d’étude et applications au Massif Central français (Velay) et aux Carpathes orientales roumaines (dépression de Braşov). (1982) Cercetări petrografice în partea de est a Munţilor Parâng.Titus Brustur 769. Aix-Marseille II. I. “Al. The John Hopkins University. Cluj. București). Univ. 182 p. RTD. Fuz. Mobilité morphologique et dynamique hydro-sédimentaire depuis 150 ans. Todea Z.. 23 p. 780. 774. Tran Nghi (1982) Studiul petrografic al rocilor colectoare de hidrocarburi din depozitele paleogene în regiunea cuprinsă între valea Oituzului și valea Slănicului. Tomescu L. 28 p. 770. Cuza”. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Univ. 23 p. R.. Trifu C. Univ. 779. 4. Univ. (1991) Un model al sursei seismice bazat pe distribuţia asperităţilor și stăpungerea tensiunii tectonice. (1989) Téphrologie des formations cendro-ponceuses en millieux lacustres quaternaires. București. Univ. Cluj-Napoca.. București (pro parte in: Monografia mondială a grafitului. RTD. 365 p. 302 p. București. București. Univ. 28 p. RTD. 785. 782. Iași. (S. Acad. publ. Mîniom și Bocșa. RTD. 2005. I. 2 . Ed. 225-260. (1996) Magmatitele și metalogeneza zonei vestice a masivului Poiana Ruscă. Török Z. Ed. București. ”Babeș-Bolyai”. București. budinajul în regiunea Muntele Săcel-Valea Ierii sat-văile Rîșca-Someșul Rece. RPR. Terzea Elena (1963) Contribuţiuni la studiul osteologic. Univ. Teulade A. Cluj. 772. (1982) Studiul geologic al regiunii dintre văile Adamclisi și Pietreni din Platforma sud-dobrogeanã cu privire specială la apele subterane. Univ. Spec. (2004) Paleoenvironmental reconstruction of Late Cretaceous (Maastrichtian) dinosaur-bearing formations of Romania. Trifulescu M. cu privire specială asupra zonei Slănic Moldova. Muz. Trif Aurica (1968) Migmatitele. 4. 24 p. 54 p. Therrien F. USA.. cu aplicaţie în calculul seismogramelor teoretice.. RTD. Univ. RTD(pdf ). Baltimore. granitizarea. RTD(pdf ). GeoEco-Marina.N. 773..). 29  p. Iași. București. I. RTD. zoogeografic și filogenetic al carnivorelor din RPR. 23  p.. 280 p. George. 58 778. Vergiliu.. ”Al...... 27 p.. 41  p. Tiron Laura (2010) Delta du Danube – Bras de St. Tiţă Rodica (2010) Studiul stratigrafic și paleontologic al depozitelor miocene din Bazinul Bahna (Carpaţii Meridionali).

Heidelberg [Syngenesis und Epigenesis in metamorphen und nicht-metamorphen Pb-Zn – Erzlagerstätten. Univ. 208 p. I. (1981) Zăcămintele de ape hipertermale din nord-vestul României. 2008. “Al. cu privire specială la Oltenia. Iași (Palinologia Sarmaţianului mediu şi superior din Platforma Moldovenească.. București. cu referire specială asupra stratelor de cărbuni.. Tulucan Dana Alina (1999) Studiul geologic complex al sectorului românesc al Depresiunii Pannonice cu privire specială asupra capcanelor de hidrocarburi. Ed. 2 . Abh. Turturean N. I. Ţibuleac P. 796. 1996. 788. (1972) Syngenese und Epigenese in metamorphen und nichtmetamorphen Pb-Zn Erzlagerstatten. Cuza”. RTD. (1969) Stratigrafia depozitelor mio-pliocene de pe Argeș. 798.. Iași. Univ. Iași]. Turculeţ L. București.). (1968) Cercetări geologice asupra depozitelor jurasice și eocretacice din cuveta Rarău-Breaza. Cuza”. 87. (2006) Studiul palinologic al Basarabianului și Chersonianului din Platforma Moldovenească. București. “Al. Heidelberg Geowiss. Univ. Cuza”. Ed. naturwiss. Univ. 59 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 789. I. BRD). RPR. (Cercetări geologice asupra depozitelor jurasice şi eocretacice din cuveta Rarău-Breaza. București. 43 p. (1999) Studiul depozitelor din Pânza de Audia și din partea vestică a Pânzei de Tarcău din sectorul nordic al Carpaţilor Orientali. 145 p. Iași). “Al. Univ. Rumanien) und Ramsbach (Westfalen. București. Cuza“. Iași. Ed. Univ. (2000) Structura și evoluţia sedimentelor recente din zona de șelf extern și taluz continental din nord-vestul Mării Negre. Turculeţ I. Univ. 19 p. RTD. pe baza paleofitocenozelor caracteristice.. STE. 797. Umesh Chandra Singh (1978) Contribuţii la fundamentarea petrologică și petrofizică a datelor prospecţiunilor gravimetrice și magnetice din zona Balș-Optași a Platformei Moesice. Ţenu A. Ţicleanu N. Implicaţii în generarea hidrocarburilor. J10. 24 p. București). 792. București. ”Al. (1999) Studiul structurii și evoluţiei geologice a părţii vestice a Bazinului Dacic (Oltenia) în etapa carbogeneratoare pliocen superioară (dacian-romaniană).2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 786. 1971. Tudor Mira (1955) Stratigrafia şi fauna depozitelor tortoniene şi sarmaţiene dintre Jiu şi Olteţ. 795. 791. RSR. 790. Univ. Univ.D. IGG. (2004) Metalogeneza auriferă asociată zonelor de forfecare din Munţii Căpăţânii.. Diss.. B.. Heidelberg]. 794.. Acad. Univ. Univ. Univ.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . I. 787. Ţambrea Dorina (2007) Analiza de subsidenţă și evoluţia tectonică-termică a Depresiunii Istria (Marea Neagră). Tehno-press. “Al.. Ţabără D. 800.. Cuza”. București. 141 p. (1992) Studiu genetic al principalelor zăcăminte de cărbuni neogeni din România. aufgezeigt an den Beisielen Blazna-Tal (Ostkarpaten. 300 p. gesamtfah. I. 2009. aufgezeigt an den Beispilen Blazna-Tal (Ostkarpaten. 28p. “Al.R. Ungureanu G. Univ. 313 p. I. Iași [pro parte in: Sarmaţianul cu strate de cărbuni din zona Fălticeni-Boroaia (Platforma Moldovenească). Udubașa S. (1999) Studiul geologic al depozitelor sarmaţiene din zona Fălticeni-SascaRăucești (judeţul Suceava) Platforma Moldo- venească. Acad. Udubașa Gh. V. Ţicleanu M. 115 p. RTD(pdf ). 793. Univ. București. Iași. RTD.. București. 799.. Bd. Ed. Cuza”. Rumänien) und Ramsbeck (Westfalen. S.

26 p. Cuza”. 803. S. ICGM. Contribuţiuni la studiul paleozoicului din basinul Moldo-Podolic.. 425663. I. București (Formaţiunile siluriene din malul românesc al Nistrului. 1960.. 804. Univ. D15.Titus Brustur 801. București). 816. 1931. (1932) Das Kristallin des Sebeser und Zibins-Gebirges. RTD. București (pro parte in: Contribuţii privind prospecţiunea geotermică a apelor termale cu aplicaţii în R. Bibl. Veliciu Ş. IV. Utrecht. Univ. (1965) Metode de cercetare hidrogeologică și prognoză a afluxului de apă în lucrările miniere cu exemplificare la zăcământul Palazu Mare și comparare cu zăcământul Iakovlev din zona anomaliei magnetice Kursk. Iași. RTD. Academiei RPR. Varga Ildiko  Melinda (2010) Exploatările de cărbuni din Bazinul Văii Almașului . Vârban B. 812... Urban T. 25 p. 57 p. 802. Viehmann I. Mediaș. S. XV.. 805. “Babeș-Bolyai”. București. (1929) Formaţiunile siluriene din malul românesc al Nistrului.Impactul asupra mediului și reabilitarea terenurilor afectate. Moscova. 2 profile. Univ. Univ. Vâjdea Anca-Marina (1999) Studiul influenţei proprietăţilor spectrale ale rocilor asupra distribuţiei câmpului geotermic la suprafaţa solului cu aplicaţii pe teritoriul României. A magnetostratigraphic and cyclostratigraphic study. București. 189. Univ. 808. Geologica Hungarica. Varodin V. București). Ureche I. 166 p. Cluj-Napoca (pro parte in: Neogenul 60 din Bazinul Transilvaniei.. 28 p. Univ. (1978) Studiul geologic și petrografic al părţii de vest a muntelui Parîng. 813. România. Univ. 2 hărţi geologice. Univ. 807. ser.. Ungureanu N. București. IGG. Cluj-Napoca. 814. Gh. (2003) Analiza sedimentologică a secvenţelor ciclice de vârstă cretacic superior din Moldavide . AIGR. Cluj-Napoca. România. Univ. 806. (1929) Observaţiuni geologice în regiunea de SW a Cîmpiei ardelene – cu o privire generală asupra geologiei Basinului Transilvaniei și cu descrierea specială a domului de gaz natural de la Zăul de Câmpie (Moinești). (1984) Contribuţii privind prospecţiunea geotermică a apelor termale și mineralizaţiilor cu aplicaţii în R. RTD. București. “BabeșBolyai”. 810. 262 p. Univ. Univ. geol. Văscăuţanu Th. 815. 2 . Univ. (1978) Aplicarea metodei seismometrice la cercetarea șelfului românesc al Mării Negre. București. (1991) Carst în Munţii Apuseni și Rodnei – studiu comparativ cu consideraţii geomorfologice și stratigrafice. Vancea A. van Vugt Nicole (2000) Orbital forcing in the Late Neogene lacustrine basins from the Mediterranean. Vinogradov C. (1997) Contribuţii teoretice aplicative în domeniul seismicii inginerești. București). Univ. STE.. Budapesta.. “Al. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 1988. L. Univ. 67 p. 811. RTD(pdf ). 809. 85201. Vamvu V. (1967) Studiul petrografic al stratelor de Sinaia din anticlinoriul Zamura. București. Vendl Al. Geologica Ultraiectina. 2 pl. (1999) The petrology of the neogene magmatites from Bârgău Mountains. “Babeș-Bolyai”. Ed. Cluj-Napoca. Vaida Marioara (1999) Datarea și corelarea pe baza asociaţiilor palinologice a formaţiunilor cristalofiliene și mineralizaţiilor singenetice asociate din partea sudică a masivului cristalin al Carpaţilor Orientali și partea estică a Carpaţilor Meridionali.reconstituiri paleoambientale.

Voiculescu L. Willingshofer E. Univ. 3. 25 p. ACG. 25  p. 146 p. 825. București. 820. (1986) Studiul geologic al flișului paleogen dintre valea Slănic-valea Ciunget cu privire asupra zăcămîntului de ape minerale și gaze (CO2) terapeutice Slănic Moldova. Univ. Wijsman J. S. RTD. 19 p. 822. București (pro parte in: Studiul micropaleontologic al stratelor de Cornu de pe flancul sudic al cuvetei de Slănic între valea Prahovei şi valea Vărbilăului.. 39 p. 25 p. Amsterdam. (1967) Anomaliile gravimetrice din Depresiunea pre-carpatică dintre valea Moldovei-valea Trotușului și studiul statistic al unor particularităţi ale lor. RSR. Univ. Univ. Univ. RTD.A. RTD. Vlad Ş. RTD. 831.. Univ. (1949) Studiul micropaleontologic al părţii superioare a Oligocenului de pe flancul sudic al Cuvetei de Slănic între rîul Prahova și valea Vărbilăului. (1996) Evaluarea formaţiunilor geologice pe baza diagrafiei geofizice înregistrate în sonde tubate. 818. Zett G. RTD. RTD. 830. 829.. (1985) Contribuţii la studiul deformărilor globului terestru în R.. Vodă Al. 1953. (2001) Early diagenetic processes in northwestern Black Sea sediments. Vlad Daniela (1997) Modele de facies în molasa carpatică cu privire specială asupra colectoarelor de hidrocarburi. (1976) Condiţiile de stabilitate a taluzelor naturale și artificiale construite din terenuri argiloase. Reiche D.. București (Mineralogeneza skarnelor de la Dognecea. Vulc Ana-Maria (2008) Nannoplancton calcaros în depozitele Cretacicului inferior din Apusenii de Sud. judeţul Bacău. Univ. 824. Acad. 34 p. 826. (1973) Studii mineralogice asupra rocilor psamitice terţiare de pe rama nordică a bazinului sedimentar Baia Mare. București. București.. România. Zugrăvescu D. Visarion P. XXVI..Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 823. București. Zincenco D. (1999) Studiul metalogenetic al zăcămintelor stratiforme de pirită Zn-Pb-Cu din Munţii Maramureșului. Univ. A33. București. RTD. RTD. Univ.. București. Vulpe Fl. Berichte aus dem ZMK. București). București. Voicu Gh. Carpaţii Orientali.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 817. Zamfirescu Fl. Tübingen. (1982) Studiul geologic al regiunii Broșteni-Borca. 821. Gh. Tübingen Geowiss. 40 p. Universität Hamburg. 61 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Cluj.I. Rijkuniversiteit Groningen. 20 p. 827. 832. 120  p. între Cavnic și Seini. 1974. (2000) Extension in collisional orogenic belts: the Late Cretaceous evolution of the Alps and Carpathians. 2 . RTD. (1997) The Tertiary tectonic evolution of the Eastern Carpathians (Romania): Orogenic arc formation in response to micro-plate movements. 828. 834. Ed. ”Babeș-Bolyai”. “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. Arbeiten. Olanda. 158 p. Zweigel P. Vrije Universiteit.. București.. 223-264. RTD. 19 p. Univ. București. M. Univ. 833. Univ. Winguth Cornelia (1998) Pleistozäne meerespiegelschwamkungen und sedimentation im nordwestlichen Schwarzen Meer.. 119 p. (1971) Studiul mineralogic al formaţiunilor de skarne de la Dognecea (Banat). IPGG.. București). Younes Soubhi Ali (1982) Studiul geologic complex al formaţiunilor sedimentare din regiunea promontoriului nord-dobrogean cu privire asupra formării acumulărilor de petrol și gaze. Univ. Vu-Chi-Hieu (1973) Studiul mineralogic și geochimic al zăcămîntului polimetalic de la Brusturi-Luncșoara (Munţii Bihor). București. 819..

.

etapa a III-a (1988 .2010 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. s-au elaborat 834 teze de doctorat. după cum rezultă din reprezentarea grafică din fig.2010).2010).1967). în cadrul următoarelor etape: etapa I (1905 . 2 63 .Date statistiCe În secolul al XX-lea și în prima decadă a secolului al XXI-lea. 1 Dinamica tezelor de doctorat din intervalul 1905 .1993) și etapa a IV-a (1994 . 1.1987). într-un interval de 105 ani (1905 . etapa a II-a (1968 . Fig.

Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (12 teze – 8. Sunt prezente și lucrări de petrologie sedimentară.97%) este reprezentată prin lucrări consacrate vertebratelor. cristalografie.70%).70%) și alte instituţii (12 teze – 8.22 teze/an). geologie de laborator și agrogeologie (22 teze – 15. urmate de cele din străinătate (26 teze –18.1959). rezultatele acestora servind la elaborarea hărţii geologice a României. zăcăminte și mineralogie. s-au elaborat 138 teze de doctorat (media 2. Majoritatea tezelor au fost susţinute la Universitatea din București (71 teze – 51. scara 1: 500 000 (1936 . Desfășurată de-a lungul a șase decade. petrologie metamorfică și geofizică. nevretebratelor și paleobotanicii. Paleontologia (11 teze – 7. geomecanică și micropaleontologie. Tezele publicate însumează 11307 de pagini. geotehnică.31%).59%).84%). 2 . 2b). fiecare cu câte 10 teze (14.69%). Este remarcabil faptul că 110 teze de doctorat au fost publicate integral. la care se adaugă 211 de pagini ale celor 23 de RTD (fig. hidrogeologie.44%). iar un grup de patru teze tratează probleme de geotermometrie. 2 Teze de doctorat din etapa I: repartiţia pe discipline (a) şi pe numărul de teze publicate (b) 64 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr.32%). geologia mediului. Cuza” din Iași (17 teze – 12. Urmărind graficul din fig.94%). Fig.Titus Brustur În etapa I. 2a. I.49%). se constată ponderea însemnată a tezelor de geologie regională (40. această etapă este foarte importantă deoarece este marcată de publicarea unor teze de doctorat – pe drept cuvânt fundamentale – care se referă la descifrarea geologiei unor mari unităţi structurale ale ţării. cu câte 6 teze fiecare (8. cu o durată de 62 de ani. Universitatea “Al. ceea ce reprezintă cca 80% din numărul total aferent etapei I. urmate de cele de petrologie magmatică (12.

18%). Dintre tezele elaborate după război de autorii străini. geologie economică. înaintea celui de-al Doilea Război Mondial.92%). mineralogie (22 teze – 7. un număr dublu raportat la etapa precedentă. geologia carstului și tectonică) reprezintă 13. 3a) permite evidenţierea următoarelor aspecte: creșterea numărului de lucrări de geologie regională (97 teze – 34. În etapa a II-a. 2 65 .88%). s-au elaborat 279 teze de doctorat (media 13. geomecanică.37% din numărul total de teze din această etapă deosebit de productivă. la Leningrad și Moscova. într-o perioadă când regimul comunist a cunoscut o oarecare relaxare și aparentă liberalizare. Restul disciplinelor (petrologie sedimentară. Austria și Ungaria.95 teze/an).24%) și metamorfică (17 teze – 6.58%) și crește numărul lucrărilor de paleontologie. Apar tezele de doctorat de sedimentologie (10 teze – 3. 3 Teze de doctorat din etapa a II-a: repartiţie pe discipline (a) şi pe numărul de teze publicate (b). geotehnică. Examinarea graficului (fig. Germania.15%) și zăcăminte (14 teze – 5. Franţa. geotermometrie. geologie de laborator. dar și o creștere semnificativă a numărului de specialiști geologi și geofizicieni. specialiștii români au susţinut 23 de teze la universităţi din Elveţia. petrologie magmatică (23 teze – 8.58%) și micropaleontologie (7 teze – 2. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. cu o durată de numai 20 de ani.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . triplarea lucrărilor de geofizică (34 teze – 12. una se referă la anomaliile gravimetrice din regiunea Iași și o alta la peștii fosili din Oligocenul de la Homorâciu. mai ales al celor de paleobotanică. Fig.01%). hidrogeologie (10 teze – 3.76%). iar după război. dublarea numărului lucrărilor de geochimie (6 teze – 2. în fosta Uniune Sovietică.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României În străinătate.09%) .

O caracteristică a acestei perioade o constituie prezenţa masivă a doctoranzilor străini în România (45 teze – 16. Două teze de doctorat – de sedimentologie și paleontologia nevertebratelor – au fost elaborate de cercetători din Franţa. Comitetul de Stat al Geologiei.8 1 teze/an). au tratat probleme de palinologie comparată și tefrologie a bazinelor lacustre din Depresiunea Brașov. Notă introductivă. paleobotanica. Palestina. În etapa a III-a. Au fost publicate 6 teze de doctorat care însumează 1205 de pagini. alte instituţii din ţară (9 teze – 3. Practic. în ceea ce privește numărul de teze susţinute în instituţiile organizatoare de doctorat (IOD). s-au elaborat 29 de teze de doctorat (media 4. iar cele 16 RTD totalizează 372 de pagini (fig. însumând 16497 de pagini. care a urmat evenimentelor din Decembrie 1989. hidrogeologie. sedimentologia.79%) și petrologie magmatică (3 teze – 10.58%). Un număr apreciabil de teze de doctorat (101 teze – 36. la Moscova și o alta în Germania. din universităţi și unităţi de cercetare geologică. 20 p. Aceștia s-au specializat în geologia zăcămintelor de hidrocarburi.) și Asia de SE (Vietnam.24%).13%). se constată o creştere spectaculoasă a numărului de teze de doctorat.15%). Şi în acest caz. dintre IOD se detașează Universitatea din București cu 17 teze.22%) și instituţii din străinătate (6 teze – 2. la Heidelberg. această etapă corespunde primilor ani ai tranziţiei.. la care se adaugă 3986 de pagini ale celor 142 de RTD (fig. respectiv de tectonică terţiară a Carpaţilor Meridionali. timp în care s-au susţinut și publicat 388 Rădulescu D. În etapa a IV-a. petrologia sedimentară. zăcăminte (4 teze – 13. 2 .. urmată de Universitatea “Al. zăcăminte de minereuri metalifere. Universitatea din București (216 teze – 77. prima. Restul de 9 teze (31.20%) au fost publicate. au fost susţinute 4 teze de doctorat: două în Franţa. Tot acum. Coreea de Nord). urmate de tezele cu subiect de geofizică (5 teze – 17. cu o durată foarte scurtă (6 ani). 3b). cu menţinerea în top a lucrărilor de geologie regională (8 teze – 27.11%). Universitatea “BabeșBolyai” din Cluj-Napoca (17 teze – 6. doi din Franţa și unul din Germania. București 66 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. s-au concretizat în harta geologică a ţării. petrologie metamorfică și petrologie sedimentară.10%). din străinătate și două institute de cercetare românești (IFA. iar 3 cercetători străini. Este de remarcat faptul că 4 doctoranzi străini din Orientul Apropiat și Guineea și-au finalizat tezele în intervalul 1988 -1991. I. una în fosta URSS. În străinătate.34%). IPGP). cu o durată de 17 ani. fostul Institut de Petrol. Institutul Geologic. Odată cu diminuarea embargoului asupra datelor geologice și geofizice privitoare la acvatoriul Mării Negre. (1968) Harta geologică 1: 200 000. 4a). de universităţile din Iași.42%) este. scara 1: 200 000 (1964-1968)1. respectiv SUA. Cuza” din Iași (31 teze – 11. la distanţă. mineralogia. la Paris și Lyon. Gaze și Geologie. cu implicaţii asupra perspectivelor petrolifere. majoritatea provenind din Orientul Apropiat (Siria. urmată. se aplică metoda seismometrică la cercetarea șelfului românesc al Mării Negre. Bleahu M. în această etapă este elaborată și o primă teză de doctorat referitoare la geologia șelfului românesc din prelungirea platformei sud-dobrogene și a masivului nord-dobrogean. Iordania etc. geologia carstului și tectonica. Cluj-Napoca. petrologie magmatică.05%) au ca tematică petrologia metamorfică. hidrogeologia.Titus Brustur Rezultatele remarcabile obţinute în tezele de doctorat de specialiștii Institutului Geologic al României. geofizică aplicată. 4b). geochimia. de departe. Se remarcă o reducere semnificativă a disciplinelor (fig.

Un număr important de teze aparţin paleontologiei nevertebratelor și vertebratelor (18 teze – 4. 67 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Acestea din urmă au fost susţinute de un cercetător român în Elveţia.95%). reprezentând 14. de un cercetător american preocupat de reconstituirea paleomediului din Bazinul Haţeg. geologia carstului.01%). petrologie magmatică și zăcăminte (44 teze – 11. 42 de RTD în format electronic (1709 pagini) și 27 de RTD cu 1347 pagini (fig. în numai în doi ani (1998. În această perioadă. ca și în cazul etapelor precedente.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . au fost publicate 71 de teze care însumează 14398 de pagini. paleobotanică (27 teze – 6. geochimie (18 teze – 4.82 teze/an).95% din total (etapa a IV-a). geotehnica. în mod egal. urmate de cele de geofizică (61 teze – 15. petrologie metamorfică (17 teze – 4. menţinerea în top a tezelor de geologie regională (66 teze – 17. geomecanicii și tectonicii (45 teze – 11. 5a). se poate constata.24%). geologia economică și geologia de laborator însumează 58 de teze.15%).63%).2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Fig. ceea ce reprezintă 27. geoconservarea. s-au înregistrat 105 teze.72%).63%). petrologia sedimentară. paleoichnologia.38%) și de geologia mediului (20 teze – 5. restul de 18 teze fiind distribuite. 4 Teze de doctorat din etapa a III-a: repartiţie pe discipline (a) şi pe numărul de teze publicate (b) teze de doctorat (media 22. 5b). la Universitatea din București și la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. micropaleontologiei. 1999). Petrologia generală. mineralogiei. Din graficul repartiţiei pe discipline (fig.06% din numărul total al tezelor de doctorat din această etapă. gemologia. Dacă avem în vedere că. geochimia. sedimentologie (32 teze – 8. metalogenia. hidro-geologia. creșterea explozivă este evidentă. 2 .34%).59%).

geoconservare (2 teze – 0. s-au susţinut 33 de teze (8.50%). hidrogeologie (24 teze – 2. geologie economică (6 teze – 0.43%).16%).44%). iar în cotutelă 9 teze (2.35%). urmată de Universitatea “Al.95%).35%).6%). Sintetizând cele expuse mai sus. În străinătate.94%) și alte instituţii din ţară (7 teze – 1. Cuza” din Iași (62 teze – 15.23%).63%). publicate . gemologie (2 teze – 0.84%). cu 219 de teze (56. metalogenie (6 teze – 0.Titus Brustur Fig. cristalografie (3 teze – 0. I.20%).11%).37%). geologie tehnică (10 teze – 1. urmate de cele 68 de petrologie (115 teze – 13.97%). • cea mai mare parte a tezelor de doctorat (776 teze – 93. unele dintre ele. • cu mai puţin de 15 teze fiecare sunt domeniile geomecanică (12 teze – 1. cuprinse în 34 de domenii (discipline) principale (tabelul 1. 6).28%). geologie de laborator (5 teze – 0.79%). 2 .44%). ele totalizează 58 teze de doctorat (6. se menţine pe primul loc Universitatea din București.48%).71%). au fost susţinute – și. fig. Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (58–14.80%).99%). mineralogie (43 teze – 5.92%). geologia carstului (4 teze – 0. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr.05%) aparţin domeniilor geologie regională (220 teze – 26. geochimie (32 teze – 3.71%). geofizică (112 teze – 13.834 teze de doctorat de geologie și geofizică pe diverse teme. 5 Teze de doctorat din etapa a IV-a: repartiţie pe discipline (a) şi pe numărul de teze publicate (b) În privinţa IOD.48%).2010.88%).23%) și agrogeologie (1 teze – 0.76%) și tectonică (22 teze – 2. zăcăminte (44 teze – 5. paleontologie și micropaleontologie (100 teze – 11. sedimentologie (41 teze – 4. cristalochimie (4 teze – 0. geologia mediului (23 teze – 2. rezultă următoarele: • în intervalul 1905 .

analize sedimente actuale paleontologie-sedimentologie relaţii metamorfite-eruptiv inclusiv microfaciesuri inclusiv mineralizaţii metalifere GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2 69 .Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . resurse spetrometrie comparată. analize loess. crt. perfecţionare metode geofizice. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 Discipline Agrogeologie Cristalochimie Cristalografie Gemologie Geochimie Geoconservare Geofizică aplicată Geofizică globală Geofizică regională Geofizica zonei Vrancea Geologia carstului Geologia mediului Geologie economică Geologie laborator Geologie regională Geomecanică Geotehnică Hidrogeologie Metalogenie Micropaleontologie Mineralogie Paleobotanică Paleoichnologie Paleontologia nevertebratelor Paleontologia vertebratelor Paleontologie generală Petrologie generală Petrologie magmatică Petrologie metamorfică Petrologie sedimentară Sedimentologie Tectonică Geotermometrie Zăcăminte Total Teze 1 4 3 2 32 2 77 8 21 6 5 23 6 5 220 12 10 24 6 22 43 43 1 11 18 5 7 57 36 15 41 22 2 44 834 Observaţii inclusiv rezervaţii paleontologice hazarde. impact de mediu optimizare.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Tabelul 1 Discipline geologice abordate în tezele de doctorat Nr.

Franţa (5).15%) (fig. în centre universitare din Europa și SUA – Austria (2).08%) (fig. iar 42 sunt accesibile pe Internet (fig. Canada (1). Austria (4). Ungaria (2) și Rusia (4) (fig. Orientul Apropiat (55). 7d). 6 Distribuţia tezelor de doctorat pe domenii (discipline) • marea majoritate a tezelor de doctorat au fost susţinute la Universitatea din București (523 teze – 62. 7c). Portugalia (1).60%) și în cotutelă (9 teze – 1. iar 93 de autori sunt străini (11. urmată de Universitatea “Al. Belgia (1). Franţa (10).79%). GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. • pe ţări. Cuza” din Iași (115 teze – 13. 8b). Elveţia (7). străinătate (68 teze – 8. cele cu RTD au 5916 pagini. 8a) și 93 de străini. în universităţi și instituţii de învăţământ superior din România (fig. • au fost publicate 288 teze de doctorat.67%). Asia de SE (1). Universitatea „BabeșBolyai” din Cluj-Napoca (89 teze – 10. Olanda (3).85%). Germania (8). Germania (5). Italia (1). 2 . Olanda (5). SUA (1). Republica Moldova (4).71%). iar în format electronic 1709 pagini (fig. Suedia (2). provenind din Anglia (1).15%). 7a). 70 • cercetătorii români alcătuiesc marea majoritate a autorilor (741 teze – 88. • tezele publicate conţin un număr de 42389 pagini. 208 teze au RTD. SUA (1) și Ungaria (5).Titus Brustur Fig. I. un număr de 296 sunt nepublicate. alte instituţii (30 teze – 3. distribuţia autorilor este următoarea: 37 români. 7b).

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . pagini publicate (c) şi autori (d) Fig.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Fig. 2 71 . 7 Instituţiile organizatoare de doctorat (a). numărul total de teze (b). 8 Autori români în Europa (a) şi autori străini în România (b) GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr.

.

Pamfil P. Universitatea Heidelberg. Genève. Imprimerie F. 1 Farmacist militar GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 3 profile. 91 p. Dinu J. 1 planșă cu imagini microscopice. Universitatea Geneva. Jon (1912) Geologische Untersuchungen der Beziehungen zwischen den Gesteinsspalten. der Tektonik und dem hydrographischen Netz im östlichen Pfälzerwalde (Hardt). Taponnier.teze De DoCtorat De autori roMâni privinD teritorii străine Mrazec Ludovic (1892) La protogine du Mont-Blanc et les roches éruptives qui l’accompagnent. 2 73 .. George1 (1910) Recherches sur quelques roches de l’Oural.

IGR.  Morariu Dan (1985) Deformation und metamorphose der mesozoischen metasedimente am west. cu privire specială asupra nodulilor polimetalici. sub conducerea profesorului Hans Stille. la Institutul Geologic din Berlin. Universitatea București. Dumitrescu Roxana (1997) Studiul petrografic. 77: 1-187. Crânganu Constantin (1997) Heat flow in Oklahoma. Szobotka A. Spania. Rom. Late Cretaceous-early Tertiary. București] Cătuneanu Octavian (1996)2 Reciprocal architecture of Bearpaw and post-Bearpaw sequences. 2 Al doilea doctorat.unclosuk. 2 tabele). 31 p. University of Oklahoma. 2 . mineralogic și geochimic al magmatismului de vârstă triasică din sud-estul Catenei Iberice. California: Constraints on lithospheric composition beneath continental arcs and the origin of cordilleran batholiths. după cel din România Universitatea București (sursa imaginii: http://www. Western Canada Basin. Ducea Mihai Nicolae (1998) A petrologic investigation of deep-crustal and upper-mantle xenoliths from the Sierra Nevada.org/posters/ISA_poster.und südrand des Aarmassivs (Leukerbad/ Ausserberg).Titus Brustur Patriciu Valeriu (1929)1 Geologische und geophysikalische (radioaktive) Unter-suchungen am Werstrande de Göttinger Leinetalgrabens. 1998. Ştefan (1998) Studiul petrologic și geochimic al sedimentelor abisale din zona centrală a Oceanului Pacific.  1 Primul român care a obţinut un doctorat în geofizică în Germania.. California Institute of Technology. în anul 1930. University of Toronto (Canada). J. Universitatea Göttingen (publicată sub același titlu. Universitatea Basel [Deformation und metamorphose der mesozoischen metasedimente am west.und südrand des Aarmassivs (Leukerbad/Ausserberg). Tectonics and Regional Geology.pdf ) 74 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr.

244 p.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . – Paleoceanographic significance of sediment color on western North Atlantic drifts: II. Chicago area.. după cel din România. Dumitrescu Mirela (2006) High-resolution biogeochemical study of organic-rich sediments from the Early Aptian oceanic anoxic event at Shatsky Rise. Ohio and Pennsylvania: an investigation into the early colonization of land.. State University of New York at Stony Brook (pro parte in: Giosan L. Lazar Ovidiu Remus (2007) Redefinition of the New Albany Shale of the Illinois basin: An integrated. sedimentologic. Marine Geology. Fl. Flood R. – Paleoceanographic significance of sediment color on western North Atlantic drifts: I. Arkansas. Pop Nicole (2004) Studiul geologic și metalogenetic al arealului cu mineralizaţii cuprifere din partea estică a districtului Punta del Cobre (Copiapo. stratigraphic. Marine Geology.. northeast British Columbia and northwest Alberta.. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr.cgl/Tomescu20%Alexandru. D. C. D. Sava Diana (2004) Quantitative data integration for fracture characterization using statistical rock physics. and well-log data. 2002. University of Wyoming. Stanford University. offshore Louisiana through integration of sequence stratigraphy. outcrop-based model for the Lower Green River Formation. Grützner J. Vârban Bogdan L. Aller R. University of Ohio (http://etd. SUA. Olariu Mariana Iulia (2007) Development and testing of methods for analyzing high resolution 3-D digital outcrop geology: big rock quarry. Mitru Daniela (2007) Controlul structural al bazinului Ptolemaida (Grecia) cu privire specială asupra zăcămintelor de cărbuni. Bădescu Adrian Constantin (2002) Reservoir characterization of the Miocene Starfak and Tiger Shoal fields. University of Texas at Dallas. (2001) Detailed internal architecture of ancient distributary channel reservoirs using ground-penetrating radar.ohiolink. Olariu Cornel (2005) Quantitative study of delta front deposits. Sava Paul Constantin (2005) Migration and velocity analysis by wavefield extrapolation. Utah. outcrop and borehole data . 3D seismic. 2 75 . Chile). Stanford University. 189/1-2. Giosan L. Tomescu Al. University of Texas at Dallas. ODP Leg 198. Constantinescu Iuliana (2010) Specific geotechnical problems for transportations ways on glacial deposits area associated with lacustrine deposits. terminal fan-dominated sequence architecture: A new. 2002). Plio-Pleistocene sedimentation.. University of Texas at Dallas. (2005)1 Sedimentology and stratigraphy of the Cenomanian-Turonian Kaskapau Formation.2 Universitatea din București. Giosan Liviu (2001) The use of sediment color in paleoceanography: Pliocene-Pleistocene sedimentation in the western North Atlantic. Mudie. Flood R. (2004) Late Ordovician-Early Silurian terrestrial biotas of Virginia.edu/send-pdf. 1 2 Al doilea doctorat. Universitatea din București. Indiana University. Pușcă Victor Alexandru (2003) Wet/dry. pdf?ohiou1108479418). and geochemical study. University of Texas at Austin. Origin of color. Universitatea din București. University of Western Ontario (Canada). M. 189..case studies: Cretaceous Ferron Sandstone. Utah. Indiana University.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Corbeanu Rucsandra M. P.

.

775. 825 Apă naturală mineralizată 233 Apă sărată 445 Apă subterană 204. 391. 739 Analiză cinematică 443 Analiză de frecvenţă 100 Analiză de polen 132. 709. 439. 710 Argilă refractară 129 Artriodactyla 648 Asociaţie ichtiologică 189 Asociaţie micropaleontologică 704 Asociaţie minerală 508 Asociaţie mineralogică 209 Aur 299. 709. 655 Aluviuni recente 290 Ambianţă sedimentogenetică 48 Amoniţi cretacici 123 Amplasament baraj 727 Amplasament hidrotehnic 255. 2 77 Bazat exclusiv pe titlurile tezelor Numărul de ordine al tezei din listă . 778 Apă hipertermală 793 Apă termală 813 Argilă 188.inDeX teMatiC 1 Acvifer regional1 5472 Agrogeologie 626 Albian 495 Alge calcaroase (Rhodophyta) 633 Alteraţie hidrotermală 464 Alunecare de teren 632. 724 Avanfosă 5. 594. 289. 355. 389. 817 Anomalie magnetică 128 Apă freatică 433 Apă minerală 233. 767 Aureolă de dispersie secundară 95 Autohtonul danubian 696. 755. 701. 810 Analiză structural-petrologică 43 Andezit cu piroxeni 383 1 2 Anomalie geoelectrică 215 Anomalie geotermometrică 465 Anomalie gravimetrică 1. 600 Analiză de semnal 718 Analiză de subsidenţă 792 Analiză integrată 336 Analiză litofacială 26 Analiză sedimentologică 660. 635. 733 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr.

524 Bancă de date 744 Bazin de Gosau 695 Bazin lacustru 807 Bazinul Focșani 710 Bentonite 169. 368. 123. 117. 104. 465. 650 Crustacea (Decapoda) 708 Cuaternar 24. 610 Curent continuu 257 Curenţi telurici 424. 288. 608. 426. 505. 331 Centură manganiferă 297 Centură orogenică 827 Ceratomorpha 150 Charophyta 33 78 Dacian 547 Deformare tectonică 48 Deformare terţiară 480 Deformarea globului terestru 833 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 553. 687 Birefringenţa feldspaţilor 384.Titus Brustur Badenian 86. 662 Cristalografie 384. 570. 815 Carstificare 306 Cărbuni 178. 770 Carotaj neutronic 83 Carst 386. 717 Boraţi magnezieni 413 Cai fosili 681 Calcare microbiale 312 Caldera Călimani 700 Câmp de curent continuu 113 Câmp gamma 159 Câmp geomagnetic 11. 640. 498. 398. 758 Câmp pegmatitic 18 Capcană de hidrocarburi 228. 296. 610. 673. 787 Capcană nestructurală 175 Capcană subtilă 477 Caracteristici geotehnice 635 Caracterizare geochimică 729 Carbonaţi 188 Carnivore 761. 329. 463 Contrast geomecanic 151 Conul abisal al Dunării 618 Corali 762 Corelare geologică 203 Corp subvulcanic 467 Cretacic 165. 385. 340. 504 Biofacies 301 Biostratigrafie 46. 774 Cretacic-Paleogen 315 Cristalin de Cozia 182 Cristalochimie 330. 303. 746. 335. 786 Banatite 160. 454. 586. 713 Câmp geotermic 805 Câmp metalogenetic 422. 603. 269. 552. 745. 225. 587. 2 Chihlimbar 503 Claste endogene 136 Complex cărbunos 431 Complex cenologic 500 Complex filonian 730 Complex gabbro-eclogitic 166 Complex vulcanoclastic 156 Compoziţie chimică 211 Condiţie de drenaj 547 Condiţii de stabilitate 830 Condiţii hidrogeologice 475 Condiţii tectonice 524 Conglomerate de Bucegi 136 Construcţii rutiere 642 Contaminare cu hidrocarburi 125. 711 Celestină 115. 723 Curenţi tranzitorii 731 Cutremur de pământ 180. 497 . 717 Crusta continentală 198 Crusta terestră 465. 454. 155. 314.

284. 476 Distribuţie clarkeică 81 Dom de gaz natural 808 Eclogit 399 Efect de relief 668 Efect perturbant 358 Elemente minore 120. 600. 472 Fauna sarmaţiană 487 Faună fosilă 133. 556 Diagrafie geofizică în sondă tubată 831 Diatomee 581 Diatomit 380 Dinamica falierii 641 Dinamică hidrosedimentară 776 Dinoflagelate 337 Dinozauri saurischieni 173 Disodile 364. 2 79 Etapă carbogeneratoare 795 Evaluare geologică 416 Evaporite 245 Eveniment tectonic 666 Evoluţie alpină 251 Evoluţie cretacic superioară 827 Evoluţie geodinamică 722 Evoluţie geologică 5. 417 Eruptiv neogen 13. 704 Fauna de moluște 456. 384. 402. 510 Exploatare de cărbune 809 Exploatare minieră 382 . 786 Faună ichtiologică 364 Faună mezozoică 360 Faună și floră 205. 568 Feldspat plagioclaz 68. 769 Eocen-Oligocen 229 Epigeneză 797 Epurare ape uzate 772 Eroziune messiniană 271 Eruptiv bazic 678 Eruptiv mezozoic 248.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Degradarea solului de stepă 626 Deltă relictă 457 Depozit clastic 706 Depozit cuaternar 152 Depozit loessoid 598 Depozit de plajă 103 Depozite jurasic-cretacice 141 Depozite miocene 52 Depozite neogene 56. 452. 126. 717 Fenomen de încălzire 445 Fenomen de zeolitizare 59 Fenomen geotermic 659 Filogenie 770 Filosilicaţi magnezieni 662 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 768 Evoluţie termobarică 639 Evoluţie termotectonică 36 Evoluţie terţiară 228 Exoskarn 376 Explorare 260. 242.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 332. 351. 653 Facies de Gosau 694 Facies de Şotrile 613 Facies sedimentar 105 Faciesuri comparate 281 Faciesuri sedimentare 702. 443. 795 Evoluţie paleoclimatică 155. 453 Evoluţie paleogeografică 221 Evoluţie postsedimentară 105 Evoluţie radiativă 253 Evoluţie tectonică 249. 621 Elemente radioactive 392 Emisie geogenă 714 Eocen 326. 115 Devonian 385 Devonian-Carbonifer 562 Diageneză 455 Diagrafie geofizică 510.

591. 35. 614 Formaţiuni ultrabazice 451 Fosfor 81 Fundament 254. 456. 564. 12. 616. 674 Formaţiuni paleozoice 223. 660. 392. 304. 699 80 Gastropoda 253 Gaze cu efect de seră 571 Gemologie 156. 824 Formaţiuni cu dinosauri 774 Formaţiuni cuaternare 105. 391. 311 Floră miocenă 760 Floră oligocen-miocenă 609 Floră sarmaţiană 563 Foraj de mare adâncime 50 Foraj hidrogeologic 604 Foraminifere 61. 608. 611 Formaţiuni pedogenetice 152 Formaţiuni permiene 76 Formaţiuni pliocene 259. 797. 543. 227. 829 Formaţiuni siluriene 812 Formaţiuni terţiare 216. 789 Formaţiuni neogene 94. 753 Fliș cretacic-paleogen 89. 70. 425. 551. 373. 716. 577. 394. 63. 492. 318. 189. 247. 763 Formaţiuni triasice 580. 529. 590. 348. 794 Formaţiuni sedimentare 240. 780 . 733 Geochimia apelor subterane și de suprafaţă 628 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 412. 341. 699. 781 Formaţiuni paleogen-miocen inferioare 473. 210. 703. 403. 372. 370. 434. 353. 603 Formaţiuni miocene 347. 553 Formaţiuni pannoniene 381. 2 Formaţiuni meoţiene 447 Formaţiuni metamorfice 23. 424. 676. 687. 499. 702. 226. 379. 705. 429. 531. 675. 455. 485. 602. 773. 481. 580. 503 Geneză hidrocarburi 3. 703. 657. 528. 805. 782 Fliș extern 337 Fliș intern 493 Fliș paleogen 238. 633. 186. 196. 742.Titus Brustur Fission track 682 Fisuraţia cărbunilor 303 Fliș cretacic 10. 310. 555 Formaţiuni pliocen-cuaternare 460 Formaţiuni ponţiene 406 Formaţiuni premiocene și miocene 719 Formaţiuni proterozoic superior-cambrian inferioare 740 Formaţiuni sarmaţiene 679. 435. 825 Fliș și molasă 458 Fliș terţiar 278 Fliș transcarpatic 26 Floră continentală 607 Floră fosilă 45. 640. 672 Formaţiuni paleogene 33. 371. 690. 583. 279. 536. 216. 814 Formaţiuni mezozoice 88. 174 Foraminifere cretacice 117 Foraminifere planctonice 256 Foraminifere terţiare 637 Formaţiunea cu acanthicum 282 Formaţiunea de Gura Şoimului 619 Formaţiunea de Hida 61 Formaţiunea de Sinaia 816 Formaţiunea de Somova 40 Formaţiunea Şisturilor Negre 283 Formaţiuni blastomilonitice 726 Formaţiuni cretacice 203. 777 Formaţiuni mio-pliocene 309. 276. 258. 116. 596. 528. 200. 440. 415. 469. 733 Formaţiuni oligocene 416. 296. 194. 635. 463 Formaţiuni de skarne 819 Formaţiuni eocene 307 Formaţiuni eocen-oligocene 532 Formaţiuni fisurate 515 Formaţiuni gipsifere 530 Formaţiuni jurasic-eocretacice 788 Formaţiuni magmatice 377. 371.

147. 833 Geofizică regională 1. 474. 195. 400. 317. 516. 674. 715. 314. 679. 525. 573. 179. 534. 187. 627. 461. 2 . 721. 333. 224. 799. 655. 784. 635. 216. 468. 58. 478. 569. 258. 80. 178. 241. 431. 236. 419. 180. 471. 42. 306. 28. 574. 625. 112. 285. 789. 712. 269. 601. 724. 272. 343 Grupul Şisturilor Verzi 482. 10. 473. 784 Granitoid de Cherbelezu 324 Granitoid de Sfârdinu 514 Granitoid de Vinţa 593 Granitoide 15 Granit de Şușiţa 338 Gravimetrie 275. 564. 474 Hazard seismic 7 Hidrochimie 544. 632. 795. 336. 395. 663. 220. 462. 67. 502. 255. 484. 460. 247. 779. 571. 390. 317. 310. 719. 560. 66. 252. 565. 275. 217. 363. 329. 630. 371. 718. 127. 809 Geologie economică 243.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Geochimie 15. 367. 643. 753. 12. 556. 31. 755. 802. 636 Gresia de Tarcău 286. 168. 342. 794. 703. 673. 266. 488. 612. 801. 420. 786. 763. 236. 175. 155. 555. 44. 603. 83. 138. 74. 436. 386. 110. 747. 415. 334. 829 Geomecanica loessului 537 Geomecanică 151. 417. 368. 515. 642. 238. 549. 672. 116. 661. 29. 513. 267. 277. 82. 537. 100. 137. 472. 696. 411. 558. 548. 30. 233. 817 Geofizică Vrancea 7. 120. 391. 32. 347. 767 Geologie laborator 9. 775 Geochimia loessului 579 Geochimia mediului 15. 551. 231. 397. 279. 204. 265. 50. 213. 418. 314. 526 Haldă radioactivă 584 Hazard natural 113. 675. 121. 89. 78. 309. 621. 350. 440. 458. 239. 787. 775 81 543. 511. 438. 162. 668. 193. 595. 393. 276. 158. 608. 807. 382. 523. 647. 570. 615. 755. 788. 486. 199. 511 Geofizică globală 11. 196. 738. 144. 577. 758. 746. 197. 485. 477. 108. 268. 145. 728. 492. 576 Geodinamică și sedimentologie 557 Geofizică aplicată 13. 602. 397. 192. 19. 170. 447. 496. 580. 476. 349. 597 Geotransect 31 Glauconit 421. 495. 664. 629. 94. 270. 449. 641 Geologia carstului 71. 414. 450. 358. 591. 575. 539 Geologie regională 3. 650. 348. 711. 25. 99. 757. 790. 489. 707. 354. 688. 720. 736. 507. 436. 479. 759. 830 Geotermometrie 77. 659. 274. 783. 141. 727 Geostructură 153 Geostructură-morfostructură-mediu 230 Geotehnică 240. 396. 163. 222. 825. 293. 805. 271. 206. 398. 507. 812. 626 Geoconservare 16. 332. 221. 831 Geofizică de sondă 32. 81. 470. 512. 559. 259. 433. 510. 692. 598. 628. 200. 281. 497. 257. 409. 242. 605. 203. 733. 774. 614. 95. 813. 501. 815 Geologia mediului 8. 756. 114. 370. 572. 567. 769. 751. 522. 463. 599 Glob terestru 199 Gnais de Rarău-Hăghimaș 106 Gnais ocular de Căpâlna-Lez 517 Gol de dizolvare 512 Grad de carbonizare 506 Grad de poluare 382 Gradient de presiune 556 Grafit 49. 237. 344. 527. 465. 425. 400. 26. 686. 424. 181. 518. 698. 161. 327. 211. 665. 406. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 294. 428. 109. 670. 304. 777. 359. 212. 225. 92. 392. 113. 88. 553. 135. 631. 429. 5. 441. 677. 562. 235. 459. 336. 230. 326. 578. 684. 292. 366. 416. 652. 796.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 542. 75. 656. 171. 53. 448. 685. 410. 423. 731. 808. 445. 657. 713. 226. 57. 339. 619. 636. 729. 126. 27. 413. 190. 544. 494. 509. 125. 164. 408. 645. 159. 638. 723. 244. 56. 250. 493. 299. 76. 84. 128. 22. 201. 403. 491. 41. 772. 215. 820. 435. 535. 528. 499. 455. 91. 346. 22. 4. 705. 375. 584. 714. 646. 104. 566. 811. 671. 107. 328.

369. 328. 809 Impact poluant 584 Impact uman 764 Implicaţie ecologică 162 Implicaţie tectonofizică 549 Incluziune fluidă 592 Indicatori geochimici 107 Interpretare geochimică 178 Interpretare geofizică 4. 154 Imagine structurală 275 Imagine aeromagnetică 713 Impact de mediu 213. 197 Izvor carstic 667 Închidere exploatare 758 Jurasic 53. 594. 219. 198. 2 . 257. 328. 317. 78. 415. 758. 736. 541. 610 Maree terestră 99 Marne de Gura Beliei 174 Masă eruptivă 39 Masiv de sare 207 Masiv eruptiv 43 Masiv granitoid 14 Masiv fisurat-fracturat 739 Materii prime cuarţo-feldspatice 432 Mecanica sării 715 Mediu alfa 757 Mediu carbogenerator 187 Mediu depoziţional 61 Mediu fisurat 179 Mediu geologic 474 Mediu poros 6 Mediul costier românesc 578 Melanopside 427 Meoţian 185. 29. 260. 667. 582. 547. 673. 41. 647. 340. 355. 85. 718 Ichtiofaună 34. 411. 82. 387. 251. 168. 210. 332. 537 Maastrichtian 173 Macrofaună 398 Magma peraluminoasă 20 Magmatism 231. 778. 251. 422. 707 Metaconglomerat 191 Metale grele 578 Metalogenie 18. 673 Intruziunea de Codru 98 Istoria vegetaţiei 764 Istorie metamorfică 508 Izotopi 20. 100. 168. 607. 803 Magnetometrie 668 Magnetostratigrafie 807 Mamifere 24. 798 Metalogeneză 62. 220. 66. 357. 604. 447. 77. 806 Hipparion 47 Holocen 73 Iaz de acumulare 240 Iaz de decantare 647. 58. 316. 714. 651 Jurasic-Cretacic 46. 128. 574 Interpretare paleoclimatică 155. 431. 538. 722 Litosferă 28 Litostratigrafie 141. 340. 659. 709. 541 Hidrogeochimie 108 Hidrogeologie 6. 232. 322. 375. 739. 233. 197. 419 Kimmeridgian-Tithonic 282 Lamprofire 51 Lemne fosile 315. 197. 785 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 406 82 Litofacies 396 Litologie 773 Litologie comparată 76 Litoralul românesc 162. 765 Magmatite 35. 634.Titus Brustur Hidrodinamică 6. 296. 62. 302. 475. 585 Litobiostratigrafie 170. 252 Loess 274. 785.

154. 453. 743. 568. 188. 262. 378. 616. 59. 732. 637. 398. 2 83 Mineralizaţii skarne 131 Mineralogeneză skarne 157 Mineralogie 21. 299. 552. 532. 821 Microvertebrate 173. 383. 710 Mișcări crustale 468. 559. 821 Optimizare 183. 378. 298. 263. 169. 214. 653 Mineralizaţie Ni. 497 Mobilitate morfologică 776 Model de calcul 497 Model de simulare 66. 250. 352. 504. 227. 256. 137. 439. 389. 421. 428. 725. 498. 115. 55. 742. 687. 261. 710. 519. 545. 818 Morfologie și geochimie 661 Molasă 113. 522. 810 Moluște 122 Morfologie carstică 71 Morfometrie 24 Nannoplancton 122. Mo-Re 743 Minereuri neferoase 120. 174. 505.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 242. 372. 157. 133. 704. 165. 235. 335. As 102 Mineralizaţie de sulfuri 177 Mineralizaţie urano-molibdiniferă 691 Mineralizaţii 813 Mineralizaţii aurifere 361 Mineralizaţii cuprifere 264 Mineralizaţii de bor 735 Mineralizaţii de oxizi de Fe 333 Mineralizaţii de uraniu 442 Mineralizaţii metalifere 314 Ofiolite 327. 742 Microfloră 229 Micropaleontologie 61. 121. 208. 748. Bi. 331. 432. 734 Mio-pliocen 427. 454. 644 Minerale Al2SiO5 297 Minerale grele 611 Minerale prăfoase 736 Mineralizare 433 Mineralizaţie „porphyry” 130 Mineralizaţie hidrotermală 332. 620. 822 Minereuri de Cu. 253. 37. 520 Ogradena 14 Oligocen 25. 289. 552. 606 Nisip cuarţos caolinos 605 Nisip argilos 396 Nutrienţi 80 . 296. 585. 68. 430 Orientarea cercetării geologice 243 Oscilaţie electrică 350 Osteologie 770 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 316. 614 Microfacies detritic 283 Microfaună 684. 599. Co. 523. 34. 766. 69. 508. 819. 245. 129. 117. 264. 640. 114. 352. 559. 730. 337. 605. 168 Model structural 54 Modelare matematică 85. 243 Minereuri radioactive 411 Miocen 34. 644. 611. 376. 250. 96. 202. 824 Neogen 79. 818 Moldavide 87. 613.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Metalogeneză auriferă 798 Metamorfism alpin 143 Metoda bilanţurilor 369 Metoda geobotanică 413 Metoda gravimetrică 686 Metoda magnetometrică 293 Metodă geofizică 125 Metodă 3D 612 Metodă de evaluare 749 Metode de prospecţiune și explorare 484 Mezozoic 277. 396 Microbiostratigrafie 640 Microfacies carbonatic 79. 595 Modele de facies 341. 209. 782 Mineral accesoriu 69 Mineral argilos 21. 616. 37. 185 Migmatit 38. 533.

816 Pirită auriferă 96 Pirită sedimentară 587 Piroclastite 246 Platforma continentală 252. 781. 351. 47. 175. 521. 284. 337. 133. 377. 73. 755. 582. 466. 391. 664 Paleomediu 208. 353. 501. 254. 734. 45. 733. 374. 49. 799 Platforma Moldovenească 94. 288. 44. 2 . 654. 434. 580. 98. 645. 427. 63. 791. 324. 791 Platforma sud-dobrogeană 110 Platforma Valaha 471 Platformă carbonatică 301. 52. 132. 495. 716. 538.Titus Brustur Ostracoda 540. 476 Pânza de Vrancea 34. 293. 399. 387. 563. 282. 625 Paleogeografie 610 Paleogeografie palinspastică 54. 487. 665. 687. 189. 365. 517. 562. 134. 60. 483. 43. 229. 453. 780. 540. 191. 700. 97. 550 Platou continental 686 Pleistocen 479. 143. 553. 455. 760. 256. 387. 773. 166. 529. 478. 585. 393 Paleoichnologie 87 Paleolitic 479 Paleomagnetism 513. 182. 388. 506. 227. 305. 427. 136. 124. 814 Petrologie sedimentară 17. 705. 579. 622 Pegmatit 294. 610 Paleofitocenoză 796 Paleofloristic 124 Paleogen 54. 203. 610. 380. 610 Pliocen-Cuaternar 221 Porfiroide 146 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 292. 741 Perspectivă de hidrocarburi 190. 546. 499. 490. 791. 824 Paleocen 156 Paleoclimă 533 Paleoecologie 174. 581. 619 Pânza Getică 607. 398. 649. 73. 385. 97. 514. 200. 205. 343. 86. 39. 575. 651. 765. 689. 60 Palinologie 60. 737. 617. 452. 437. 150. 653. 761. 467. 223.437. 701. 140. 702. 208. 804 Palinosedimentologie 184 Palinostratigrafie 70 Pânza Cutelor Marginale 476 Pânza de Audia 790 Pânza de Bedeleu 693 Pânza de Tarcău 34. 530. 407. 319. 351. 561. 613. 106. 101. 454. 278. 444. 451. 726. 639. 70. 590. 318. 500. 86. 311. 234 Paleomicologie 52 Paleontologie generală 122. 146. 402. 288. 65. 214. 478. 622. 771. 194. 184. 296. 184. 754. 734. 248. 699 Petrologie magmatică 20. 593. 764. 646. 306. 202. 681. 803 Petrologie metamorfică 23. 210. 134. 770 Paleozoic 44. 549. 568 Paleontologia nevertebratelor 123. 764. 583. 38. 253. 456. 600. 246. 316. 198. 356. 373. 762 Paleontologia vertebratelor 24. 124. 231. 139. 296. 633. 140. 218. 404. 34. 338. 444. 35. 507. 320. 36. 609. 364. 702 Platforma Moesică 3. 785. 678. 149. 500. 310. 782. 315. 676. 648. 173. 360. 12. 732 Oxfordian 300 Paleobotanică 33. 185. 288. 607. 554 Petrografia cărbunilor 17. 656. 779 Perspectivă de săruri de potasiu 538 Pești fosili 278 Petrogeneză 51. 412. 708. 305. 648 Pliocen 140. 279. 172. 750. 741. 490. 520. 529. 596. 385. 346. 669. 51. 589. 723. 506 Petrologie generală 14. 258. 396. 280. 657. 127. 160. 60. 234. 804. 325. 165. 554. 679. 466. 186. 154. 528. 690. 622. 745. 281. 111. 359. 453. 658 Pânze marginale 531 Parametri geodinamici 497 84 Parametri sedimentologici 647 Paratethys 393. 536. 424. 349. 336. 208. 469. 540.

2 85 Radiaţie penetrantă 462 Radioactivitate 711 Radiometrie 159. 618. 551. 671. 595 Produse ceramice 432 Prognoză geologică-hidrogeologică 721 Promontoriul nord-dobrogean 829 Proprietăţi spectrale ale rocilor 805 Prospecţiune electrică 257. 791 Schimbări recente ale mediului 738 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 478. 457. 704. 786. 349. 644 Proces seismic 641. 590 Rocă vulcanică 21 Roci bazice și ultrabazice 748 Roci calcaroase 218 Roci cuarţo-feldspatice 750 Roci de fundament 554 Roci eruptive 111 Roci fisurate 594 Roci granatifere 372 Roci magmatice 444 Roci metamorfice 449 Roci psamitice terţiare 822 Roci stâncoase 516. 774 Reflexii multiple 217 Regim de curgere 667 Regim termic 509 Resurse de apă 85 Resurse minerale utile 74.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 684. 426 Purbeckian 732 Sare gemă 164 Sarmaţian 312. 781. 476. 757 Prospecţiune electrometrică 112. 818 Rocă generatoare 394. 581. 727 Rudiști 402 . 707. 564. 565. 736 Predicţie 224. 756 Rezervaţie paleontologică 576 Rezistivitate de curent continuu 569 Risc natural și tehnologic 163 Rocă metamorfică 49 Rocă colectoare 254. 731 Prospecţiune geochimică 499 Prospecţiune geoelectrică 459 Prospecţiune geofizică 462 Prospecţiune geotermică 813 Prospecţiune gravimetrică 799 Prospecţiune magnetică 13. 799 Prospecţiune magnetometrică 295 Prospecţiune radiometrică 300 Prospecţiune seismică 217. 486. 471. 400 Recif coraligen 708 Recifi și faciesuri detritice 685 Reconstituire paleovulcanică 246 Reconstituire paleosedimentologică 246 Reconstrucţie paleogeografică 26 Reconstrucţie paleomediu 187. 685. 612 Protecţia solului și subsolului 125 Provincia banatitică 330. 722 Prelucrare date 201 Presiune anormală 556 Probare 683 Probe geologice 9 Proces de carstificare 71 Proces de mineralizare 709 Proces de zeolitizare 91 Proces petrogenetic 38 Proces de dezechilibru 470 Proces de feldspatizare 716 Proces de metamorfism 68 Proces diagenetic 826 Proces endogen 251 Proces geomecanic 512 Proces postdepoziţional 550 Proces sedimentar 405. 18 Praf 213.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Potenţial metalogenetic 13.

292. 519. 694. 31. 786. 722. 235. 692 Sinclinalul Slănic 170 Singeneză 797 Sinonimizare 93 Sistem acvifer carstic 541 Sistem depoziţional 519. 105. 342. 621 Sursă aur aluvionar 623 Susceptibilitate magnetică 566 . 381. 586 Sulfuri 586. 746. 800. 559. 152. 145. 606. 286. 526. 776. 550 Sistem expert 324 Sistem petrolier 477 Sistem seismic 595 Sistem transcurent crustal 740 Skarn 264. 58. 818. 693. 425. 744. 543. 828 Seismică 3D 220 Seismică de înaltă rezoluţie 271 Seismică inginerească 542. 460. 521. 533. 523. 468. 802 Seismică multifrecvenţă 334 Seismicitate 436. 405. 660. 341. 46. 562. 766 Spectrometrie comparată 9 Stabilitate 449 Stratigrafie 30. 811 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 347. 78. 617. 79. 289. 811 Seismotectonică 224. 550. 290. 789 Stratigrafie secvenţială 643. 271. 826. 810. 734 Semnificaţie geodinamică 695 Senonian 54. 301. 706. 242. 557. 769. 121. 534. 473. 103.Titus Brustur Scoarţa terestră 158 Scoarţă de alterare 378 Secvenţă ciclică 810 Secvenţă depoziţională 651 Secvenţă seismică 615 Secvenţă siliciclastică 606 Secvenţă piroclastică 606 Sedimentare actuală 656 Sedimentare carbonatică 620. 763. 735 Sol 37 Sol fosil 109 Soluţie structurală 328 Specie halofilă 8 Speleotemă 155. 623. 144. 618. 245. 651. 472. 457. 712. 539 Sedimente marine 334 Sedimente recente 800 Sedimente și suspensii 80 Sedimentologie 40. 428. 663 Selacieni 134 Semifereastra Slănic-Oituz 440. 307. 762 Serie sedimentară 654 Siliciclaste 289 Silicoflagelate 214 Silurian-Devonian 351 Simulare fizico-matematică 215 86 Şelf 103. 370. Simulare geofizică 193 Sinclinalul Hăghimaș 583. 638 Seismicitate comparată 638 Seismogeneză 19 Seismograme 783 Seismometrie 171. 221. 118. 114. 341. 2 283. 629 Structură profundă 723 Structură vulcanică 589 Studiu statistic 817 Substanţă bituminoasă 207 Substrat geologic 8 Succesiuni magmatice 737 Sulfosăruri 330. 620. 674 Structură adâncă 4. 394. 44. 245. 800 Şelful Mării Negre 110. 216. 312. 693 Sedimentare laterală 362 Sedimentare pleistocenă 828 Sedimente actuale 22. 362. 672. 410.

695. 605. 361. 827. 482. 291. 119. 93. 690 Zăcăminte de sare gemă 512 Zăcăminte de uraniu 400 Zăcăminte filoniene polimetalice 683 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 531. 832 Zăcământ «porphyry» 321. 401. 768. 666. 459. 592 Zăcământ de aur 298 Zăcământ de bauxită 183 Zăcământ de caolin 72 Zăcământ de cărbune 93. 290. 287. 102. 442. 66. 2 87 . 480. 481. 95. 588 Zăcăminte carbonatice 507 Zăcăminte de baritină 624 Zăcăminte de brucit 340 Zăcăminte de calcare 680 Zăcăminte de cărbuni 187. 249. 797. 740. 792. 148. 446. 464.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Taluz continental 800 Taluz natural și artificial 830 Tectogeneză 455 Tectonică 48. 682. 823. 697. 345. 72. 768 Vulcani noroioși 164 Vulcanite neogene 365. 323. 219. 219. 834 Tectonică alpină 554 Tectonică terţiară 142. 448. 793. 834 Tectonit 658 Tectonofizică 665 Tefrologie 771 Temperatură în foraj 751 Teren compresibil 720 Teren de fundare 565 Terţiar 45. 443. 430. 530. 588. 524. 302. 709 Zăcământ manganifer 55 Zăcământ metalifer 67. 183. 119 Zăcământ polimetalic 2. 142. 167. 177. 176. 321. 823 Zăcăminte aurifere 401. 90. 796 Zăcăminte de fier 379 Zăcăminte de mangan 298. 680. 464. 666 Tethys 29 Tipuri barice de metamorfism 676 Toxicitate potenţială 107 Transport de poluanţi 197 Tuf de Dej 104 Tuf vulcanic 745 Tuf zeolitic 772 Turbă 600 Turbărie oligotrofă 148 Unitate metamorfică 36 Undă elastică 179 Undă seismică 527 Undă seismică provocată 180 Undă seismică secundară 225 Unde de explozii 558 Unitatea Porţilor de Fier 399 Valorificare 67. 666 Zăcământ de lignit 260. 691. 624. 131. 743 Variabilitate biogeochimică 656 Variaţie geomagnetică 199 Variaţie de temperatură 751 Variaţie seculară 11 Vegetaţie lemnoasă 222 Volhinian 124 Vorland carpatic 393. 308. 410. 592. 683. 729 Vulcanite pliocen-cuaternare 423 Vulnerabilitate 163 Zăcăminte 2. 658. 379. 697 Zăcământ de magnetit 308 Zăcământ de molibden 273 Zăcământ de sulfuri polimetalice 287 Zăcământ de talc 64 Zăcământ hidromineral 233. 153. 547 Zăcământ de gaze naturale 41 Zăcământ de hidrocarburi 254. 749. 130. 54. 273. 752. 452.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 228. 735. 688. 207.

193 Zona litorală 594 Zonă de forfecare 658. 447 Zona de tranziţie 66. 798 Zonă petrolifer-gazeiferă 4 Zone potenţiale de hidrocarburi 749 Zoogeografie 770 88 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2 .Titus Brustur Zăcăminte metalifere 291 Zăcăminte neferoase 430 Zăcăminte stratiforme de pirită Zn-Pb-Cu 832 Zeoliţi 59 Zircon 661 Zona cutelor diapire 50.

521. 763. 473. 323 Balș-Optași 799 Basarabia 408. 386. 652. 437. 264. 599. 762 Bazinul Dacic 428. 381. 223. 291. 445. 437 Argeș-Dunăre 382 Bahlui 108 Baia de Aramă 413 Baia Mare 213. 809 Bazinul Babadag 591 Bazinul Bahna 409.2 Alba Iulia-Deva-Rusca 525 Alba Iulia-Ocna Mureșului 504 Alpi și Carpaţi 827 Aluniș-Poiana Vărbilău-Vălenii de Munte-Bughea de Sus 496 Altân-Tepe 482 Anina 17. 218. 585. 704. 331. 498. 552. 513. 448. 122. 769 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 262. 61. 822 1 2 Bazinul Borod 272. 386. 777 Bazinul Baia Mare 270.2 Adamclisi-Pietreni 7781. 76. 132. 2 89 S-a păstrat denumirea din titlul tezei de doctorat Bazat exclusixv pe titlurile tezelor . 114. 261. 414 Bazinul Histria (acvatoriu) 405. 142. 267. 532. 504. 376. 714. 229. 456. 228. 685 Banat 53. 104. 701. 86. 342. 795 Bazinul Dâmbovicioara 16 Bazinul Dornei 92 Bazinul Haţeg 173. 97. 525. 307. 761. 601. 412. 672. 236. 33. 398. 324. 312. 53. 439.inDeX GeoGrafiC 1. 121. 263. 794 Bazinul Iara 247 Bazinul Mehadiei 601 Bazinul Oaș 677 Bazinul Pannonic 253. 189. 819 Bazinul Almașului 448. 616. 643 Bazinul Petroșani 609 Bazinul Rusca Montană 195 Bazinul Streiului 698 Bazinul Şimleu 144. 425. 306. 620. 523 Bazinul superior al Bicazului 277 Bazinul Trotușului 239 Bazinul Vad-Borod 608 Bazinul Zarand 316 Băiţa-Bihor 273 Bazinul Transilvaniei 8. 773. 633. 745.

Titus Brustur Bălan 23. 309. 299. 319. 318. 619. 211. 249. 667. 335. 636. 54. 367. 399. 392. 721 Depresiunea Brașov 105. 790. 238. 276. 227. 674 Depresiunea Histria (acvatoriu) 792 Depresiunea Pannonică 79. 606. 278. 617. 310. 323. 281. 708. 662. 602. 361. 600. 529. 658. 451. 68. 413. 212. 304. 629. 166. 804 Carpaţii Orientali 10. 387 Bucegi-Culoarul Dâmbovicioara 548 Bucegi-Piatra Craiului 567 Budureasa-Pietroasa 340 Bilbor-Tulgheș 343 Buituri 472 Buzău-Ialomiţa 634 Buziaș-Sacoșu Mare 318 Camena 111 Câmpia ardeleană 808 Câmpia Buzău-Râmnicu Sărat 433 Câmpia dunăreană 42 Câmpia Moldovei 84 Câmpia Română 24. 624. 210. 337. 226. 313. 625. 614. 23. 254. 775. 666. 302. 239. 771 Depresiunea Getică 269. 480. 557. 446. Milcov-Putna-Siret 241 Cricovul Sărat-Nișcov 559 Culoarul Dâmbovicioara 126 Cumpăna-Topolog 166 Cuveta de Slănic 821 Dealul Mare-Hârlău 756 Dedulești-Râmnicu Vâlcea 655 Delta Dunării 80. 2 . 531. 584. 34. 282. 434. 583. 654. 280. 325. 454 Carpaţii Meridionali 36. 283. 429. 297. 255. 322. 466. 277. 353. 764. 57. 263. 117. 90 Cavnic 422 Căprioara-Coșteiu de Sus 216 Căpușu Mic 303 Cheile Tătarului-Scropoasa 355 Chișlaz-Poiana-Abram 519 Ciocănești-Iacobeni 210 Ciocănești-Vatra Dornei 434 Cioceni-Micșunești-Urziceni-Mărgineanu 657 Cislău-Salcia-Lapoș 522 Cluj-Huedin-Românași 473 Cluj-Mera-Săvădisla 532 Colţi 503 Comarnic-Teșila (Valea Doftanei) 493 Constanţa (Oil Terminal) 463 Cricov-Ialomiţa. 306. 820. 787 Depresiunea Precarpatcă 5. 834 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 296. 372. 148. 153. 632. 268. 518. 817 Derna-Voivozi-Suplacu de Barcău 329 Deva 138 Dognecea 819 Dorna-Lucina 600 Dunăre 539 Dunăre-Motru 187. 776 Depresiunea Bârlad 141. 327. 797. 571. 548. 338. 476. 391. 804. 617 Biharia 339 Bihorul central-estic 441 Bolcana-Roșia Poieni 464 Bordei Verde 258 Borsec 232 Brădești-Iancu Jianu-Craiova 3 Breaza-Cârlibaba 353 Broșteni-Borca 820 Brusturi-Luncșoara 823 Bucegi 46. 362. 372. 415. 590. 38. 660. 184. 343. 241 Cârjelari 483 Cârlibaba-Iacobeni 596 Carpato-Pannonică (regiunea) 554 Carpaţi 49 Carpaţi-Asia Centrală 663 Carpaţii de Curbură 438. 825. 266. 28. 640. 519. 575 596. 146. 661.

415. 403. 299. 738. 824 Munţii Banatului 155 Munţii Bârgăului 467. 314. 584 Munţii Brașovului 360 Munţii Călimani 518. 205. 435 Muntele Parâng 801 Muntele Săcel-Valea Ierii. 279. 322 Muntele Mare 20. 402.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Falia Pecineaga-Camena 162 Fălești-Bujor-Valea Prutului 486 Fălticeni-Sasca-Răucești 794 Fericel 298 Filia . 815 Munţii Apuseni de Sud 464.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 256. 578. 252. 67.Vârghiș-Baraolt . 320. 323 Homorâciu 364 Horaiţa-Pângăraţi-Săvinești 458 Hunedoara 308 Iacobeni 55 Ialomiţa 118 Iași 293 Ineu-Bretila 536 Jiu-Desnăţui 221 Jiu-Motru 219 Jiu-Olteţ 786 Lacul Roșu-Piatra Unică 577 Lipova 709 Ludaș-Luncani-Sărata-Tescani 719 Mândra Săcel-Polovragi-Poiana Paltin 161 Maramureș 26. 237. 524. 361. 828 Marga 306 Masivele Preluca. 336. 304 Marea Neagră 103. 803 Munţii Bihor 191. 589. 73. 442. 540. 618. 792. 695. văile Râșca. Ţicău și Codru 639 Masivul alcalin Ditrău 51. 653. 554. 271. 766 Munţii Bistriţei 70. 295. 722. 656. 509 Munţii Almajului 69. 508 Masivul Obârșia Cloșani-Piatra Mare 305 Masivul Preluca 410 Masivul Rodna 481 Masivul Sebeș-Cibin 198 Masivul Semenic 280 Masivul Vlădeasa 356 Mărgineanu-Urziceni-Padina-Pogoanele 528 Megina-Mircea Vodă 699 Mehadia-Plugova-Iablaniţa 513 Mehedinţi 155 Mihăiţa-Peșteana 269 Moldova Centrală 359 Moldova Nouă 218. 826. 447. 420. 247. 579 91 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 273.Someșul Rece 782 Muncelu Mic 373. 324 Munţii Aninei 88 Munţii Apuseni 36. 541. 702. 297. 162. 686.Aita Mare .Malnaș Băi -Bicsad Herculian 688 Frumosu (Bucovina) 632 Gârda-Lupșa 192 Ghelinţa-Ojdula-Breţcu-Oituz-Poiana Mare 371 Ghezuri 90 Glina 544 Gurasada 169 Haneș 345 Haţeg-Cioclovina-Pui-Băniţa 728 Herja 177. 287 Muntenia 352. 560. 263 Motru 231. 59. 340. 328. 603. 313. 478. 800. 629 Masivul Bocșa 498 Masivul Bucegi 355 Masivul Godeanu 63 Masivul Highiș 765 Masivul Leaota 102. 244. 2 . 341. 664. 110. 546.

326. 298. 576. 784 Munţii Pădurea Craiului 129. 785 Munţii Preluca 646 Munţii Retezat 407. 318 Munţii Trascău 56. 282. 346. 603. 398 Munţii Codru-Highiș 354 Munţii Codru-Moma 691 Munţii Drocea 139. 741 Munţii Godeanu-Ţarcu 266 Munţii Gutâi 246. 610. 130. 815 Munţii Sebeșului 517. 716 Munţii Vlădeasa 39 Munţii Vulcan 418 Mureș și Olt 398 . 365 Munţii Oaș-Gutâi 168. 201. 492. 194 Munţii Gilău 491. 78. 2 Ocna de Fier 131. 631 Munţii Perșani 570. 726 Munţii Sebeșului-Munţii Cibinului 814 Munţii Semenic 132. 796 Olteţ-Valea Gilortului 703 Olt-Gilort 623 Olt-Jiu 666 Olt-Olteţ 564 Olt-Teleorman 679 Oradea-Secuieni 659 Oraviţa-Ciclova 160 Ostra-Holdiţa 624 Oșorhei 303 Natra-Gârliște 223 Nistru 812 Nistru-Baia Mare 176 Nistru-Prut 760 Munţii Vâlcan 602. 575. 563. 379. 520 Munţii Tulgheș 284 Munţii Ţarcu 15 Munţii Ţibleșului 730 92 Padiș-Cetăţile Ponorului 706 Palazu Mare 806 Parâng-Munţii Cimpii 548 Pasul Predeluș 30 Peceneaga-Camena 279 Peștera Cioclovina Uscată 209 Peștera Cloșani 188 Piatra Craiului-Bucegi 535 Piatra Neamţ 133 Piemontul Getic 623 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 453. 678 Munţii Poiana Ruscă 287. 561. 560. 166. 345. 284. 145. 592 Munţii Oaș 90. 431. 509. 377. 68. 689 Munţii Făgăraș 35. 325.Titus Brustur Munţii Călimani-Gurghiu 611 Munţii Căpăţânii 68. 62. 533. 577 Munţii Hăghimaș-Ciuc 617 Munţii Lăpușului 75 Munţii Locvei 412 Munţii Lotru-Cibin 658 Munţii Lotrului 268 Munţii Maramureșului 832 Munţii Metaliferi 13. 547. 248. 572 Munţii Rodnei 490. 172. 748. 383 Munţii Harghita 72 Munţii Harghita de Nord 636 Munţii Harghita de Sud 388 Munţii Hăghimaș 57. 242. 697. 694. 294. 798 Munţii Cerna 502 Munţii Cibin 227. 459 Munţii Parâng 696. 376 Ocna de Fier-Bocșa Montană 147 Ocna de Fier-Dognecea 521 Ocnele Mari 470 Ogradena 14 Oituz-Coza 212 Oltenia 45. 397. 312.

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Platforma Covurlui 489 Platoul Mehedinţi 327 Podișul Moldovenesc 181, 501 Poiana Mărului 35 Poiana Mărului-Şinca Nouă 417 Poiana Ruscă 64 Praid-Sovata 673 Preluca, Inău, Ţicău 370 Proviţa-Runcu-Mislea-Buștenari 416 Prut-Nistru 598 Purcăreni 708 Putna-Buzău 280 Racoș 678 Râmnicu Sărat 301 Râmnicu Vâlcea 107 Rarău-Breaza 788 Rădăuţi-Bacău-Fălciu 501 Rășinari 469 Rășinari-Cisnădioara-Sadu 149 Republica Moldova 135, 185, 598 Reșiţa-Moldova Nouă 88, 494 România 5, 7, 37, 44, 77, 81, 95, 134, 150, 158, 164, 172, 180, 208, 214, 222, 231, 234, 311, 332, 333, 340, 342, 357, 364, 380, 393, 423, 426, 468, 477, 479, 506, 516, 527, 530, 581, 615, 621, 637, 638, 644, 650, 659, 711, 767, 770, 774, 793, 805, 813, 833 Roșia Montană 321 Roșia Montană, Herja 588 Roșia Poieni 321 Roșia-Meziad 631 Rovinari 500 Sasca Montană 157 Sânpetru-Pui 414 Sântimbru-Băi 382 Săcărâmb 589 Săcel-Borșa 200 Ţara Bârsei 335 Ţara Oașului-Ţara Chioarului 737 Ţinutul de câmpie 395, 633 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2 93 Şaru Dornei-Bistriţa 690 Şiria 354 Şuior 446 Tarna Mare-Turţ 365 Târnava Mică 114 Tazlăul Mare 450 Teșila-Câmpina 627 Teregova 306 Tinca 354 Tomești-Luncani 492 Toroioaga-Baia Borșa 725, 747 Transilvania 96 Tulgheș 27, 119 Schela 752 Sebeș-Câlnic-Săsciori-Răchita-Pianu de Sus-Cioara 425 Sebeș-Olt-Valea Cisnădioara 262 Seini-Ilba-Nistru 649 Siret-Prut 545 Slatina-Turnu Măgurele 665 Slănic Moldova 465, 775, 825 Slănic Prahova 207 Slănic Prahova-Aluniș 230 Someș-Lăpuș 390 Someșul Cald 420 Stănija 298 Stănija-Techereu 401 Stejera-Ţicău 378 Subcarpaţii Moldovei 285, 630 Subcarpaţii Orientali Centrali 48 Suceviţa-Putna 238 Suslănești-Muscel 568 Sviniţa-Faţa Mare 652

Titus Brustur Ursei-Vârfuri-Vișinești 705 Valea Almașului 763 Valea Argeșului-Valea Ialomiţei 499 Valea Arieșului 244 Valea Arieșului-Valea Teiușului 235 Valea Bădeanca 102 Valea Bârsa 404 Valea Bicazului 202, 277, 583, 654 Valea Bicazului-Valea Bistricioarei 753 Valea Bistriţei 116, 210 Valea Bistriţei-Valea Iapa 310 Valea Bistriţei-Valea Răcăciuni 707 Valea Bistriţei-Valea Sucevei 457 Valea Bistriţei-Valea Trotușului 529 Valea Blazna 797 Valea Bogata 678 Valea Buzăului 240 Valea Buzăului-Râul Negru 505 Valea Buzăului-Sărăţelu-Berca 206 Valea Buzăului-Valea Dâmboviţei 406, 556 Valea Buzăului-Valea Teleajenului 245 Valea Buzăului-văile Slănic-Bâsca Mare 590 Valea Buzău-Valea Bălăneasa 555 Valea Covasna-Valea Zăbrătău 283 Valea Dâmboviţei-Valea Buzăului 779 Valea Doftana-Bâsca Chijdului 421 Valea Doftana-Valea Câmpiniţa 627 Valea Doftana-Valea Teleajenului 289 Valea Firiza-Valea Cavnic 377 Valea Geoagiului-Valea Vinţii 313 Valea Lopatna-Valea Buzăului 487 Valea Lotrului 466 Valea Moldova-Valea Bistriţei 684 Valea Moldovei 116, 348 Valea Moldovei-Valea Sucevei 278 Valea Moldovei-Valea Tazlăului 619 Valea Moldovei-Valea Trotușului 514, 817 Valea Mureșului (Deva-Dobra) 265 94 Valea Neagra-Valea Haita 518 Valea Oituz-Valea Slănicului 781 Valea Oltului-Valea Vâlsanului 460 Valea Prahovei-Valea Ialomiţei 759 Valea Prutului-Valea Bârladului 259 Valea Putnei-Giumalău 226 Valea Râșca 124 Valea Râșcei-Valea Agapiei 363 Valea Sadului 255 Valea Sării (Vrancea) 115 Valea Siretului-Valea Moldovei 347 Valea Siretului-Valea Şomuzului Mare 349 Valea Slănic de Buzău-Valea Buzău 675 Valea Slănic-Valea Ciunget 825 Valea Sohodol-Valea Blahniţa 309 Valea Streiului 750 Valea Stremţului-Valea Ampoiului 25 Valea Sucevei-Valea Putnei 367 Valea Şteaza-Valea Câlnicului 261 Valea Tărâia-Valea Luncavăţului 543 Valea Teleajenului-Bobu-Grohotișu-Rădila Mare 429 Valea Teleajenului-Valea Doftanei 235 Valea Teleajenului-Valea Lopatna 485 Valea Teleajenului-Valea Prahovei 292 Valea Trotușului 196 Valea Vaserului 304 Vânturariţa-Brezoi 746 Vălenii de Munte-Cosminele-Buștenari 573 Vărad 264 Văratec-Băiuţ 167 Videle-Bălăria 551 Viperești-Cislău 240 Voroneţ-Suha Mică-Plotoniţa 190 Voșlobeni-Corbu 314 Vrancea 99. 224, 225, 436, 641 Zamura 816 Zăbrătău-Crasna-Gura Harţagului 640 Zăul de Câmpie 808 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

biblioGrafie seleCtivă

Roman D., Codarcea Al. (1926) Bibliografia geologică a României. I, 155 p., Cultura Naţională, București. Jekelius E. (1929) Bibliografia geologică a României. I-iul supliment, 103 p., Atelierele Grafice „Cultura Naţională”, București. Kräutner Th. (1939) Bibliografia geologică a României. Al II-lea supliment, 80 p., Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Naţională, București. Semaka Al., Atanasiu L., Gheorghiu C. (1962) Bibliografia geologică a Republicii Populare Romîne. Al IIIlea supliment, 211 p., Întreprinderea poligrafică nr. 4, București. Antonovici Suzana (1969) Bibliografia geologică a Republicii Socialiste România. Al IV-lea supliment, 394 p., Întreprinderea poligrafică „Informaţia”, București. Nica Ecaterina (1975) Bibliografia geologică a Republicii Socialiste România. Al V-lea supliment, 308 p., București. Pelz Margareta, Ştefănescu Marina, Stoica Maria, Dinu Laura (1981) Bibliografia geologică şi geofizică a Republicii Socialiste România. VI (1971-1975), 268 p., Întreprinderea poligrafică „Informaţia”, București. Peltz Margareta, Dinu Laura (1985) Bibliografia geologică şi geofizică a Republicii Socialiste România. VII (1976-1980), 263 p., Întreprinderea poligrafică „Informaţia”, București.

Dinu Laura, Peltz Margareta (1994) Bibliografia geologică şi geofizică a României. VIII (1981-1985), Partea I, 167 p., Institutul Geologic al României, București. Dinu Laura, Peltz Margareta (1994) Bibliografia geologică şi geofizică a României. VIII (1981-1985), Partea II, 347 p., Institutul Geologic al României, București. Dinu Laura (2004) Bibliografia geologică a României. IX (1986-1990), 345 p., Institutul Geologic al României, București.

***
Anastasiu N. (2010) Maeştri şi discipoli. 395 p., Ed. Universităţii din Bucureşti, Bucureşti. Bleahu M., Iancovici Br. (1957) Viaţa şi opera lui G.M. Murgoci. In: Protopopescu-Pache Em., Chiriţă C.D., Bleahu M., Iancovici Br. (red.), 335-401, Ed. Acad. RPR, Bucureşti. Edelstein O., Kovacs M. (coord.), 2008, Dicţionarul geologilor care au lucrat în zona Baia Mare şi în ariile adiacente. 425 p., Ed. Risoprint, Cluj-Napoca. Erhan V., Apostoae Liliana (2010) Istoricul învăţământului geologico-mineralogic şi geochimic la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (1860-2010), 340 p., Ed. Universităţii „Al. I. Cuza”, Iași. 95

GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Bucureşti. Zoltán Török. XVIII. ser.. Dr. Vergiliu. a II-a. 393 p. Turculeţ I. II. geol. Ed. Mészáros N.Titus Brustur Ionesi L. Ştefănescu S.. 2. Săndulescu M. Iași. Geologia ieşeană şi alţi geologi români. (1964) In memoriam: Prof. 246 p.. 214 p. Dicţionar 1866-2003. 2 .. Tehnică. I. Ziua Omega Press. Ed.. Geofizica. (2007) Sculptori în piatra timpului. Junimea. 336 p.. 111113. Stud. *** (2000) Teze de doctorat 1990 . Cluj. (2002) Geneza zăcămintelor de origine magmatică. Universităţii „Al. volum nepaginat. Visarion M.-geogr. 2-51. Academiei RSR. Mihăilescu V. (2007) Geologi şi destine. 795 p. (1984) Geotectonica României. Geologia. București. 180 -191. (2004) Istoria geofizicii româneşti. Simionescu I. Ed. București. Publ. Mârza I. 96 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr.. Ed. Universitatea din București. Murgeanu G. Ed. 516 p.. Ediţia a III-a. Academiei Române.. Ed. Pricăjan A. 323 p. 434 p. 1149 p. (1997) O semnătură pentru viitor . Univ. 447-505). I.1999. Ed. Ed. Ştiinţifică și Enciclopedică.Valeriu Patriciu. Cluj-Napoca (referinţe bibliografice . București. Teze de doctorat. 4. *** (2008) Bibliografia Naţională Română. Ed. Geografia. Presa Universitară Clujeană.p. (1985) Substanţele minerale terapeutice din România. Cuza”.. București. p. Literatura geologică. (1906) Geologia României. Babeș-Bolyai. Fondului Vasile Adamachi. Rusu N. București. 264 p.. Metalogenia hidrotermală. 517 p. Olteneanu M. Consideraţiuni generale asupra tectonicei şi stratigrafiei României. revăzută și adăugită.. (red. Ed. Geodezia. București. Dorina (2003) Membrii Academiei Române. Universităţii din București.) (1977) Istoria ştiinţelor în România. Enciclopedică/Ed.. Iași.