Chestionarul

Chestionarul este un instrument pentru culegerea de date.( Serge Moscovici,2007, pag. 65) este probabil cea mai folosita metoda in cercetarile psihosociologice de nivel cantitativ si instrumentul preferat al sociologilor. Roger Mucchielli, spunea despre chestionar ca „nu poate fi considerat decat o lista de intrebari“. Earl Babbie, spune ca prin chestionar se intelege „o metoda de colectare a datelor prin (1) intrebarile puse persoanelor sau (2) prin intrebarea acestora daca sunt de acord sau în dezacord cu enunturile care reprezinta diferite puncte de vedere“. Chelcea defineste chestionarul ca fiind “o tehnica si, corespunzator, un instrument de investigare constand dintr-un ansamblu de intrebari scrise si, eventual, imagini grafice, ordonate logic si psihologic, care, prin administrarea de catre operatorii de ancheta sau prin autoadministrare, determina din partea persoanelor anchetate raspunsuri ce urmeaza a fi inregistrate in scris.”(Septimiu Chelcea,2004,pag. 105) Prin aceasta definitie Chelcea releva faptul ca itemii din intrument sunt reprezentati atat de o succesiune de intrebari sau imagini (desene, fotografii) fixate in scris, grafic, dar si de imagini, fotografii sau desene. Chelcea sustine ca intr-un chestionar “combinarea si succesiunea stimulilor trebuie sa fie logica, dar si psihologica”.(Septimiu Chelcea,2004,pag.105) Trebuie subliniat însa faptul ca – spre deosebire de testele de personalitate – chestionarul vizeaza cu precadere nivelul constiintei. Clasificarea chestionarelor: a) După primul criteriu de clasificare, anume continutul informatiilor obtinute, chestionarele se impart in patru mari categorii : chestionarele de date factuale (sau de tip administrativ), chestionarele de opinie, chestionarele speciale si cele omnibus. b) Cel de-al doilea criteriu de clasificare al chestionarelor este dupa forma intrebarilor, dupa care distingem : chestionare cu intrebari inchise, chestionare cu intrebari deschise si chestionare cu intrebari mixte. c) Cel de-al treilea criteriu de clasificare propus de Septimiu Chelcea este modul de aplicare al chestionarelor, dupa care distingem chestionare autoadministrate si chestionare administrate prin intermediul operatorilor de ancheta.(Septimiu Chelcea,2004, pag107-120) Structura chestionarelor A vorbi despre structura chestionarului inseamna a analiza diferitele tipuri de intrebari ca elemente ale structurii si raporturile dintre aceste intrebari ca legaturi intre elementele structurii.

simetria – fiecare intrebare trebuie sa se refere la un anumit aspect particular si unic al cercetarii. cat si de a facilita aceasta schimbare. Evident. Dupa clasificarea lui Chelcea intrebarile sunt: introductive de contact sau de „spart gheata”.(Septimiu Chelcea. Intrebarile trebuie sa fie in functie de obiectivul central al studiului atat în privinta continutului. bifurcate. Scopul lor este atat de a „semnaliza”. Intrebarile filtru au cele mai uzuale variante de raspuns de tip Da/Nu urmate de precizarea actiunii pe care o are de urmat repondentul ( Pentru varianta Da se merge mai departe). (Serge Moscovici. „de ce”. Intrebarile filtru sunt menite sa permita trecerea anumitor categorii de repondenti si sa blocheze accesul altora la itemii chestionarului. este necesara o afirmare sau o intrebare precisa asupra variabilei de masurat. intrebari filtru. adaptarea limbajului – care trebuie sa fie înteles de catre persoanele supuse anchetei.2007. 65).127) Intrebarile introductive sunt cele care permit „introducerea” persoanei chestionate in subiectul anchetei. ci le redirectioneaza catre sectiuni diferite ale instrumentului (Exp. Aceste intrebari nu trebuie sa fie nici foarte dificile si nici prea specifice. Intrebarile bifurcate sunt asemanatoare celor filtru doar ca nu blocheaza accesul niciunei persoane sau categorii de repondenti. pentru studiile . claritatea si simplitatea – intrebarile trebuie sa fie clare. De obicei au fie multe variante de raspuns prestabilite. de control. intrebarile filtru alaturi de cele bifurcate au un rol extrem de important in economia instrumentului. trebuie evitate intrebarile extrem de generale si banale care pot pune operatorul de ancheta intr-o lumina nefavorabila. pentru varianta Nu se trece direct la intrebarea X). fie sunt intrebari deschise cu raspunsuri libere.: Pentru varianta Da se merge la urmatoarea intrebare. precise si sa reflecte într-o maniera consistenta sensul itemului la care se face referire. Intrebarile de trecere sau de tampon marcheaza trecerea sau saltul de la o categorie de intrebari la alta sau de la o dimensiune a chestionarului la alta. intrebari de trecere sau de tampon. Din pacate.In constructia intrebarilor trebuie sa se tina cont de o serie de criterii (Becker): relevanta – continutul intrebarilor trebuie sa fie corelat cu tema si sa aiba relevanta pentru obiectivele cercetarii. pentru fiecare intrebare sau subiect de studiat. pag. cat si a inlantuirii. Tipul intrebarilor „de ce” au rolul de a provoca explicatii. simple. pag. intrebari de identificare. Scopul este de „a sparge gheata” si de a da incredere repondentului. Pentru fiecare ipoteza de explorat. 2004.

prelucrare si cotare destul de mari. . trebuie sa nu supraestimam memoria celor anchetati. dar are sanse mari sa nu primeasca raspuns sau raspunsul sa nu fie unul real. se recomanda folosirea cat mai redusa a intrebarilor cu variante de raspuns libere.care se incadreaza in paradigma cantitativista si care urmeaza aceasta linie. sa se realizeze un scurt pretest al acestuia in conditii reale. imaginea considerata acceptata social. varsta. Ele sunt introduse in functie de obiectivele si de ipotezele care trebuie testate prin respectivul studiu. Dar o astfel de cerere de simplitate nu trebuie sa impieteze asupra intelegerii si receptarii sensului propriu al intrebarii. Tinand cont de toate aceste reguli este de preferat ca. De multe ori. numar de copii etc. valorile apreciate ca dezirabile. Pe baza studiilor efectuate pe populatii vorbitoare de limba engleza s-a ajuns la concluzia ca o intrebare “buna” este cea care nu are mai mult de 20 de cuvinte. stare civila. Bibliografie: . intrebarile trebuie sa fie formulate intr-o maniera clara. nivel de venituri. pag. pentru protejarea stimei de sine se folosesc intrebari indirecte sau se folosesc eufemisme sau termeni cu incarcatura emotionala mai redusa (a lua in loc de a fura. Sex. in acest caz. Intrebarile de identificare sunt reprezentate de itemii cu valoare statistica sau de datele personale. fara inflorituri stilistice. respectand regulile gramaticale si topica frazei sau a propozitiei.Se recomanda apoi sa nu fie folosite negatiile si sunt complet interzise dublele negatii. dorinta de a se prezenta intr-o lumina favorabila sunt elemente la care trebuie sa fim atenti. Inainte de toate. nivel de scolarizare. Trebuie sa tinem cont in formularea intrebarilor de evitarea reactiei de prestigiu si de protejarea stimei de sine. pentru a verifica gradul de adecvare al intrebarilor. a aplica pedepse corporale in los de a bate etc. 2004. inainte de a trece la administrarea de scala larga a chestionarului. “Cate masini de ras de unica folosinta cumparati dumneavoastra intr-un an?” este o intrebare care nu doar ca solicita un efort de memorie serios si il pune de cel in cauza sa efectueze adevarate calcule si aproximari. Stereotipurile sociale.127-130) Formularea intrebarilor Exista o serie de reguli generale si specifice dupa care trebuie construite si formulate intrebarile dintr-un chestionar. simpla.).(Septimiu Chelcea. Din acest motiv. intrebarile deschise pun probleme de centralizare. sunt astfel de intrebari. In acelasi timp. Intrebarile trebuie sa nu sufere de sugestibilitate si nici sa “serveasca” raspunsul gata pregatit.

1998 Mihu. Septimiu Initiere in cercetarea sociologica. 2007 Chelcea. Achim ABC-ul investigatiei sociologice. Ed. editura Comunicare. Metode si tehnici. Bucuresti.ro. editura Polirom. 1973 . Ion Cercetarea sociologica. Bucuresti. Deva. Dacia.• • • • Chelcea.2004 Moscovici. Septimiu. Ioan si Cauc. Cluj. Serge Metodologia stiintelor socioumane. editura Destin. Marginean.

SISTEMUL HARVARD RAITA RAMONA-ROXANA .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful