ARGUMENT

MOTOARE ELECTRICE Un motor electric (sau electromotor) este un dispozitiv ce transformă energia electrică în energie mecanică. Transformarea inversă, a energiei mecanice în energie electrică, este realizată de un generator electric. Nu există diferenţe de principiu semnificative între cele două tipuri de maşini electrice, acelaşi dispozitiv putând îndeplini ambele roluri în situaţii diferite. Indiferent de tipul motorului, acesta este construit din două părţi componente: stator şi rotor. Statorul este partea fixă a motorului, în general exterioară, ce include carcasa, bornele de alimentare, armătura feromagnetică statorică şi înfăşurarea statorică. Rotorul este partea mobilă a motorului, plasată de obicei în interior. Este format dintr-un ax şi o armătură rotorică ce susţine înfăşurarea rotorică. Între stator şi rotor există o porţiune de aer numită întrefier ce permite mişcarea rotorului faţă de stator. Grosimea întrefierului este un indicator important al performanţelor motorului. Dupa felul curentului ele sunt de curent continuu si de curent alternativ. Motoarele de curent continuu se folosesc in diferite sisteme de actionare electrica la turatia variabila in limite largi si cuplu mare la pornire (laminoare, masini - unelte, troleibuze, metrou, locomotive electrice si diesel electrice), precum si foarte numeroase tipuri de servomotoare de curent continuu utilizate in cele mai diverse domenii de activitate. Generatoarele de curent continuu se mai utilizeaza la incarearea bateriilor de acumulatoare, ca generatoare de sudura, ca surse pentru instalatii de foraj, pentru locomotive diesel electrice. In Romania se fabrica aproape toata gama de masini de curent continuu, satisfacand cerintele beneficiarilor interni si totodata, existand mari posibilitati pentru export, atat ca elemente separate, cat si incorporate in masini unelte, troleibuze, locomotive electrice si diesel electrice etc.

1

Acestia se confectioneaza din tole din otel cu grosimea de 1 . (indus). scuturile si lagarele. Capetele acestor bobine sunt lipite de lamele colectorului. între lamele de cupru se află izolaţia de micanit. Polii principal (sau de excitatie) se fixeaza de carcasa. pachetul de tole ale rotorului. colectorul si ventilatorul. Colectorul este format din lamele de cupru identice dispuse pe circumferinţa unui butuc fixat de arbore. permitand astfel transformarea energiei eiectrice in energie mecanica. Pe el se gasesc montate toate celelalte par|i componente ale rotorului.CAPITOLUL I MOTOARE DE CURENT CONTINUU 1. periile. cutia de borne.5mm. Carcasa este confectionata din materiale feromagnetice (otel) si are o forma cilindrica.1. Tolelesunt de forma unei corone circulare cu crestari la exterior. EI este format din : arborele rotorului. rotorul. Este format din carcasa.1 CONSTRUCTIE Motoarele de curent continuu sunt construite din urmatoarele parti principale: statorul. Tolele sunt mentinnte fmpachetate foarte strans pe arbore cu ajutorul unor piese speciale de strangere. Conexiunile intre bobine se executa astfel incat sa se realizeze o alternants a poJaritatii la trecerea curentului. Bobinele polare sunt infasurari izolate cu conductoarele din cupru sau aluminiu plasate pe poli. bobinajul rotoric. Ele sunt legate in serie si conectate la reteaua de alimentare si excita campul magnetic inductor. Arborele rotorului este executat din otel si are rolul de a transmite energia mecanica de rotatie. Pachetele de tole ale rotorului se executa din tabla de otel. Ventilatorul este fixat pe axul rotoric asigură circulaţia forţată a aerului din mediul înconjurător prin 2 . Rotorul este rotit de cuplul fortelor de interactiune dintre campul magnetic inductor şi curentul electric din propriul bobinaj. cu grosimea de 0.5 mm. Statorul produce fluxul magnetic inductor. Polii principali sunt in totdeauna in numar par. Bobinajul rotoric (indus) consta dintr-o serie de bobine de cupru sau aluminiu (izolat) si montate in crestaturile pachetului de tole. poli si bobine polare.

In felul acesta motorul se răceşte.1 este prevăzută schema de producere a cuplului mecanic la un motor de un curent continuu cu doi poli. In figura 1. Scuturile si lagărele motorului sunt piese mecanice care asigură închiderea statorului şi susţinerea arborelui rotoric.1 3 . Cutia cu borne reprezintă locul unde se execută legăturile electrice între capetele înfăşurărilor din maşină şi reţeaua de alimentare.1. din cărbune sau materiale cu mare rezistenţă mecanică şi foarte conductoare de electricitate. Bornele sunt executate din cupru sau oţel. Lagărele pot fi cu cuzineţi sau cu rulmenţi. Este prevăzut numai la maşinile de putere mare.1. iar cutia este prevăzută cu un capac cu rol de protecţie şi izolare.intermediul motorului. Figura 1. Periile sunt executate de regulă. Ele sunt susţinute şi presate pe colector de crucea portperii din oţel sau fontă. pentru a putea efectua mişcarea de rotaţie. pentru o mai bună utilizare a secţiunii conductoarelor. Periile freacă pe lamelele colectorului pentru a realiza legătura electrică dintre bobinajul rotoric şi cutia de borne a motorului.

1.Forţele electromagnetice formează cupluri de rotaţie de acelaşi sens.2 In acest caz se dovedesc trei moduri de legare a înfăşurării de excitaţie (Fig.2. circuitul de excitaşie şi circuitul rotoric sunt independente. în practic. Cuplul total reprezintă suma acestora şi duce la mişcarea de rotaţie dorită. 4 . cu excitaţie derivaţie şi respectiv cu excitaţie mixtă. Schema electrică a acestuia este dată în figura 1.1. Figura 1.3) în serie cu circuit rotoric. 1.1. fiecare fiind alimentate de la alte surse de curent continuu. In figura 1. cele două surse de curent se reduc la una care alimentează atât circuitul rotoric cât şi pe cel de excitaţie. Astfel de motoare se numesc cu excitaţie serie. în derivaţie şi mixt.1. Motorul de curent continuu astfel executat se mai numeşte şi motor cu excitaţie separată.1.

KW) motorului reprezintă puterea mecanică utilă la arborele - tensiunea nominală (Ue în V) este tensiunea necesară a fi aplicată excitatiei curentul nominal (I în A) este curentul absorbit de Ia reţea corespunzător puterii şi tensiunii nominale turaţia nominală (nn în rot/min) este turaţia arborelui rotorului randamentul motorului (rj) reprezintă raportul Tl=Pn/Pa=Pn/UxI unde: - - Pneste puterea nominal) (mecanică) a motorului Pa= Uxl . (sau serviciul nominal) şi în cadrul lui motorul poate funcţiona permanent fără ca părţile sale componente să se încălzească peste limita admisibilă.2 MĂRIMI NOMINALE Motoarele de curent continuu ca şi toate receptoarele sunt dimensionate pentru un anumit regim de funcţionare.In cazul motorului cu excitaţie mixtă o parte din înfăşurarea de excitaţie (r el) este legată în serie cu circuitul rotoric şi restul înfăşurării (re2) în paralel cu acesta. Acesta se numeşte regimul nominal. Aceste pierderi sunt de natură electromagnetică şi mecanică. 1. care reprezintă pierderile din bobinajele de excitaţie (pcui) şi al indusului (pcU2) 5 . Mărimile nominale pentru un motor de curent continuu sunt în general următoarele: - putere nominală (Pm în W. Pierderile electromagnetice sunt: -pierderi de cupru.puterea electrcă absorbită de la reţea Randamentul este subunitar datorită pierderilor de energie din maşină.

curentul absorbit de la reţea scade. Pentru a se micşora acest curent până la de 2 2. deoarece curentul de pornire ar fi de aproximativ 20 50 de ori mai mare decât curentul nominal.5 ori curentul nominal se utilizează un reostat de pornire. 1. Se pot realiza variaţii ale turaţiei faţă de turaţia nominală în raportul 1/3.-pierderi în fier. Curentul de excitaţie se poate varia utilizându-se un reostat. Pe măsură ce turaţia motorului creşte. 1. Dacă se inversează legăturile în ambele locuri nu se obţine schimbarea sensului de rotaţie.1. care reprezintă pierderile ce se produc în pachetul de tole al rotorului (ppe) -pierderile mecanice (pm) se datoresc forţelor de frecare din lagăre Toate mărimile sunt indicate pe plăcuţa motorului 1.2 şi 1.5 SCHIMBAREA SENSULUI DE ROTAŢIE Se realizează prin inversarea legăturilor fie la stator (la excitaţie) fie la rotor. CAPITOLUL II 6 . Reostatul de pornire este scos treptat din circuit şi ajunge să fie scurtcircuitat când se atinge turaţia nominală a motorului.3 PORNIREA MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU Motoarele de curent continuu nu pornesc prin legare directă Ia reţea aşa cum se arată în schemele din figura 1.4 REGLAREA TURAŢIEI MOTORULUI DE CURENT CONTINUU Turaţia motorului de curent continuu se poate regla fie prin variaţia tensiunii. Acesta se introduce în circuitul principal ai motorului. fie prin variaţia curentului de excitaţie.13.

se retine . se apasă butonul b2.i. a2.n.n. PORNIREA SI INVERSAREA SENSULUI DE ROTAŢIE LA MOTORUL DERIVAŢIE DE CURENT CONTINUU DE PUTERE MICA Elementele principale ale schemei sunt următoarele: -motorul de curent continuu nii cu Înfăşurarea de excitaţie comandate prin butoane de comanda . schema nefîind pregătita pentru aceasta. blochează pe Ci. porneşte mi. (contact auxiliar normal deschis) se retine .i.n.a. se deschid CP. daca se apasă butonul b3 aclanseaza c2 care : -prin c.a.d. -prin c. releul de curent mazimi Q\ si siguranţele fuzibiole Pornirea motorului se realizează in următoarele etape: se deschide întrerupătoarele a1.n.SCHEME DE ALIMENTARE SI COMANDA PENTRU MOTOARELE DE CURENT CONTINUU 2. (contact auxiliar normal închis) blochează pe -prin CP. se opreşte mj. (contact principal)porneste mh in sens direct. 7 . . Pentru aceasta se apasă butonul bi si astfel declanşează ci. -aparatele de cuplare si de protecţie a circuitelor de forţa si de comanda : întrerupătoarele ah a2. -prin CP.d. Noua pornire in sens contrar poate fi comandata dupa scurgerea timpului necesar pentru oprirea completa a motorului. -prin c. in sensul invers.1. Oprirea motorului. -contactoarele cÎ5 c2 pentru pornirea si inversarea sensului de rotaţie.a.a. In caz contrar ar avea loc o frânare prin cuplarea inversa. anclaseaza C\ care : -prin c.

scurtcircuitează ri.n.d. scurtcircuitează r2. -prin CP : porneşte mt cu rh r2 incluse in circuitul indusului..n.comandate prin relee de timp di. prin CP.a. d2.a. -acţionează c2 care : -prin c. alimentează bobina releului de timp d. 8 . Motorul accelerează in continuare si dupa intervalul de timp t2 cand ajunge la turaţia n2: -acţionează d2 si prin c. Motorul accelerează pana la atingerea turaţiei nominale.2. pentru scurtcircuitarea rezistentelor de pornire. Pornirea motorului -se apasă butonul bj care aclanseaza Cj care : -prin c. . Dupa intervalul de timp ti cand motorul ajunge la turaţia ni: -acţionează dj si prin c.2.d. PORNIREA SI INVERSAREA SENSULUI DE ROTAŢIE LA MOTORUL DERIVAŢIE DE CURENT CONTINUU DE PUTERE MICA Elementele principale ale schemei sunt următoarele: -motorul de curent continuu mL cu infasurarea de excitaţie E2. c5. alimentează bobina c2. -contactorul c2.n. prevăzut cu rezistentele de pornire r\T2.n.d. alimentează bobina C3.d. alimentează bobina d2. -aclanseaza c3 si prin CP.

Contactoarele C2. porneşte mi cu r! r2 r3 incluse in circuitul indusului. Nota. Pornirea motorului. calculate astfel incat pornirea sa fie conforma principiului pornirii in funcţie de timp. IN FUNCŢIE DE TURAŢIE.a.t2. Pe măsura ce indusul aceelereaza atingând valorile nt n2 n3 ale 9 .d.3 PORNIREA CU REZISTENTE DE PORNIRE. E3 = Cen3 ale tensiunii electromotoare din indus. Observaţie Releele de timp sunt reglate pentru a comanda scurtcircuitarea rezistentelor de pornire la intervalele de timp ti. C4 sunt astfel alese incat anclansarea lor sa aiba succesiv valorile E] = Cenj. A MOTORULUI DERIVAŢIE DE CURENT CONTINUU Elementele principale ale schemei sunt urmatoarele: -motorul de curent continuu nii cu infasurare de excitaţie Ex prevăzut cu rezistentele de pornire n r2 r3.Oprirea motorului -se apasă butonul b2 si se dezexcita Cj . se autoretine: -prin CP. -contactorul Ci pentru conectarea motorului la reţea.n3 ale tensiunii motorului. -se apasă butonul bis care anclanseaza cj care : -prin c. comandat prin butoane de comanda. adică la valorile n^n2. 2.n. Cen2.se întrerupe circuitul nu.

turatie. -anclanseaza c4 care prin CP. -se apasă butonul b2 si se dezexcita Cj dupa care se intrerupe nij. 10 . scurtcircuitează r3. Oprirea motorului. -anclanseaza c3 care prin CP.tensiunea electromotoare ia valorile EJţE2. scurtcircuitează r2. motorul accelerează pana la atingerea valorii nominale a turaţiei. In continuare.E3 si succesiv : -anclanseaza c2 care prin CP. scurtcircuitează rt.

iar la ih > niA inceteaza funcţionarea inimi. cum sunt conductoarele neizolate si bornele constituie stingerea directa. datorita defecţiunii sau avariei. De aceea. pentru fiecare individ se considera o tensiune periculoasa. Atingerea indirecta este periculoasa cand numai maşina este izolata fata de pamant sau cand numai omul este izolat de pamant. Contactele cu elementele care fac parte din circuitele curenţilor de lucru. daca produce un current prin corpul omului ih > lOmA. cazul este mult mai grav. In cazul cand reţeaua are nul pus la pamant. PROBLEME GENERALE Electrocutările au loc cand omul atinge concomitant doua elemente bune conductoare de electricitate. n funcţie de individ si de condiţiile in care se face contactul cu elemntul sub tensiune. in condiţiile date. intre care exista o diferenţa de potenţial.2.100000 Q.CAPITOLUL III NORME DE PROTECŢIE A MUNCII.POSIBILITĂŢI DE ELECTROCUTARE LA INSTALAŢIILE NEPROTEJATE Atingerea directa la reţele a unui nul izolat este periculoasa deoarece curentul se incliide prin om. omul nu se mai poate elibera singur de sub tensiunea curentului electric.1. 11 . 3. dar se face atingere dubla. rezistenta electrica a ei variind intre 1000 . dar o alta maşina sau instalaţie are stingerea la masa. La in > 15mA. iar contactul cu un element care intra accidental sub tensiune. sau nul izolat. cum sunt carcasele maşinilor si instalaţiilor electrice constituie atingerea directa. rezistenta totala acircuitului fiind mai mica decât impedanta Zp de la cazul precedent. izolaţie si capacităţile reţelei fat de pamant. ÎNTREŢINEREA MOTOARELOR ELECTRICE 3. painant. Partea izoianta a corpului omenesc o constituie numai pielea.

3.picior). mana . se pot incalzi.mana. trebuie sa utilizeze ca mijloace individuale de protecţie mânuşile si incaltamintea de cauciuc. Daca conductoarele de alimentare au secţiuni mai mici.4 PORNIREA SI STINGEREA INCENDIILOR LA MAŞINILE ELECTRICE. 3. ca sa lucreze sis a nu se mchida. sau maşina lucrează intr-un mediu exploziv si nu are protecţie corespunzătoare. Organizarea locului de munca impune ingradirea si semnalizarea prin placi avertizoare la dispozitivele de acţionare a intrerupatoarelor. Maşina electrica aleasa corespunzător sarcinii. In tot timpul lucrului vor avea grija san u închidă circuitele electrice prin atingeri concomitente cu 2 parti ale corpului (mana . fara a se convinge ca nu exista nici un pericol de electrocutare la toata reţeaua care se pune sub tensiune. mana . Orice neatenţie. gluma sau act inconştient de curaj . scule cu mânere izolate. ia foc izolaţia 12 .Cazuri la fel de periculoase se pot întâlni in special la uneltele electrice de mana la care sunt alimentate la accelasi transformator de separare. 3. De aceea la uneltele electrice de mana sau la cele cu posibilităţi mai frecvente de atingeri directe sau indirecte se impune utilizarea tensiunii nepericuloase. De aceea nu este permisa luarea plăcilor avertizoare sau inchiderea intrerupatoarelor deschise. poate costa viata. MIJLOACE INDIVIDUALE PENTRU PROTECŢIE SI MASURI ORGANIZATORICE Persoanele care in timpul lucrului pot produce atingeri directe. in nerespecarea regulilor de eleetroscurtcircuitare. nu poate fi sursa de incendiu decât in cazurile cand schema de comanda si schema de alimentare cu energie electrica nu au fost dimensionate corespunzător.cap.

poate costa viata. Organizarea locului de munca impune ingradirea si semnalizarea prin placi avertizoare la dispozitivele de acţionare a intrerupatoarelor. ca sa lucreze sis a nu se mchida. relee termice de suprasarcina) si a apărut un defect in maşina (scurtcircuit). sau o suprasolicita pe durata. nu poate fi sursa de incendiu decât in cazurile cand schema de comanda si schema de alimentare cu energie electrica nu au fost dimensionate corespunzător. relee termice de suprasarcina) si a apărut un defect in maşina (scurtcircuit). ia foc izolaţia putând provoca incendii. daca aceste maşini nu au tipul de protecţie corespunzător. gluma sau act inconştient de curaj . Orice neatenţie. Daca mediul Înconjurător unde funcţionează maşina este format din gaze care se pot aprinde. poate lua foc Înfăşurarea maşinii. De aceea nu este permisa luarea plăcilor avertizoare sau inchiderea intrerupatoarelor deschise. poate lua foc Înfăşurarea maşinii. Maşina electrica aleasa corespunzător sarcinii.putând provoca incendii. 3. se pot incalzi. sau o suprasolicita pe durata. Daca conductoarele de alimentare au secţiuni mai mici. sau maşina lucrează intr-un mediu exploziv si nu are protecţie corespunzătoare. Daca mediul Înconjurător unde funcţionează maşina este format din gaze care se pot aprinde. in nerespecarea regulilor de eleetroscurtcircuitare. Daca schema de alimenare si comanda nu a fost prevăzuta cu protecţie corespunzătoare (siguranţe fuzibile.5 PORNIREA SI STINGEREA INCENDIILOR LA MAŞINILE ELECTRICE. fara a se convinge ca nu exista nici un pericol de electrocutare la toata reţeaua care se pune sub tensiune. scânteile la colectoare sau la inelele de contact pot produce incendii. Daca schema de alimenare si comanda nu a fost prevăzuta cu protecţie corespunzătoare (siguranţe fuzibile. scânteile la colectoare sau la inelele de contact pot produce incendii. daca aceste 13 .

lipsa începutului de gripare). reglarea distantei dintre portperie si colector sau inel colector). şlefuirea lor. -verificarea stării releelor de protecţie (reglaj. scuturile. fuzîbile. -verificarea fixării prin butoane. Revizia tehnica se extinde pe întregul circuit de forţa. care executa revizia tehnica in timpul opririi de scurta durata a utilajului acţionat de respective maşina electrica. electricianul de tura consemnează micile defecţiuni constatate in timpul serviciului sau si daca nu le-a putut înlătura din cauze obiective. -verificarea legăturii (lipsa zgomotului si a supramcalzirii lor.maşini nu au tipul de protecţie corespunzător. înfăşurărilor. -verificarea stării siguranţelor (patron. şuruburi si strângerea piuliţelor de la fundaţia. legaturi) si a dispozitivelor automate. -verificarea portperiilor si periilor (reglarea presiunii periilor. legaturi). de la mecanismul portperiilor si de la instalaţia de legare la pamant. de la capacele. le trece in caietul de sarcina ale echipei de intervenţie. portperiilor. Lucrările care se executa cu ocazia unei revizii tehnice a motoarelor electrice sunt: -verificarea stării conductoarelor (izolaţia conexiunilor). 14 . începând cu tabloul electric din care se alimentează cicuitul. -curăţarea fara demontare a inelelor colectorului. înlocuirea celor uzate. precum si suflarea canalelor de ventilaţie in locurile accesibile. 3.6 ÎNTREŢINEREA MOTOARELOR ELECTRICE In scopul prevenirii unor deranjamente sau incidente de exploatare in timpul funcţionarii motoarelor electrice. borne. -verificarea transmisiei mişcării (şaiba de transmisie a pinionuîui sau cuplei).

-demontarea motorului. -desfcaerea legaturilor de transmisie la utilajul antrenat. La apariţia unui deranjament. prin deschiderea intrerupatorului (automat sau manual) si scoaterea patroanelor siguranţelor din tabloul de forţa cu luarea tutror masurilor de protecţie a muncii. -reinstalarea motorului pe fundaţie. -încercări. -ridicarea izolării.trebuie sa acţioneze elemente de protctie ale motorului (siguranţele fuzibile si releele termice la suprasarcini) In vederea unei intretineri corecte si a reparării corespunzătoare a motoarelor sunt prezentate principalele defecte ce pot apărea la maşinile electrice asincrone pe la maşinile de current continuu. -repararea pârtilor componente defecte. -desfacerea piuliţelor de pe prezoanele din fundaţie. -ridicarea cu macaraua si depunerea motorului pe platforma căruciorului de transport. 3. -desfacerea legaturilor electrice de la bornele maşinii. 15 . cauzele posibile ale defectelor si modul de remediere a acestora. -remontarea. -transportul lui la atelierul de reparaţii.7 REPARAREA MAŞINILOR ELECTRICE Tehnologia reparării unei maşini electrice aflata in exploatare cuprinde urmat oarele faze importante: -izolarea ei electrica de restul instalaţiei. -refacerea legaturilor electrice si mecanice.Micile defecţiuni neremediate la timp pot conduce la grave deranjamente.

3. batandu-se uşor cu ciocanul de jur imprejur. -se scoate inelul exterior al rulmentului cu role din alezajul scutului. REPARAŢII LA MOTORUL DE CURRENT CONTINUU Succesiunea operaţiilor este următoarea: -se demontează ventilatorul independent prin desfacerea şuruburilor (ventilator existent numai la motoarele de mare putere). -se scoate scutul de la capătul de acţionare prin desfacerea şurubului. separat sau impreuna cu capaceîul. -se scoate pana din canalul de pana de la capătul arborelui. -se extrage colectorul de pe arboreal rotorului. -se demontează scutul. de jur imprejur. -se demontează inelul de siguranţa si se extrage inelul interior sau rulmentul cu bila. prin intermediul unei piese din metal moale. dupa ce a fost scoasa siguranţa cu ajutorul unei piese de extras rulmenţii.8. colectorul si se aseaza pe capra . -se demontează aparatorile colectorului prin desurubarea şuruburilor. impreuna cu camasa rulmentului si a rolelor daca este un rulment cu bile. prin desurubarea şuruburilor si prin lovirea cu un ciocan. dupa operaţia de dezlipire a 16 . prin intermediul unei piese in cupru sau bronz. -se demontează capaceîul exterior prin desfacerea şuruburilor. -se scoate rotorul din stator. demontare ce poate fi insotita si de extragerea capacelului interior. ventilatorul interior. pe suprafaţa laterala. -se demontează crucea portperiei prin desurubarea şuruburilor (subansambluri care in acest moment se afla pe scutul demontat anterior). -se scoate capaceîul exterior prin demontarea şuruburilor. -se demontează rulmentul. -se desfac legaturile electrice care vin din stator la portperii. impreuna cu rulmenţii de la capetele axelor capaceielor interioare. -se scoate inelul de siguranţa si se demontează ventilatorul prin desurubarea şurubului. -se scot aparatorile prin desurubarea şuruburilor.

dupa operaţia de dezlipire a bobinajului rotoric de la stegulete. pana la punctual unde se considera necesara demontarea. operaţiile se vor executa in sensul invers demontării. -se demontează polii principali si polii auxiliari prin desurubare. succesiunea operaţiilor ramane aceeaşi. In cele de mai sus s-au prezentat toate operaţiile necesare unei demontări complete. remedierea defectului nu reclama decât o demontare parţiala. 17 . De multe ori. cu ajutorul unei prese care se prinde de găurile filetate ale butucului colectorului.bobinajului rotorului. La remontarea motorului. -se desfac legaturile statorului. ceea ce impune o atenţie deosebita si o utilizare corecta si corespunzătoare a sculelor pentru fiecare operaţie in parte. Demontarea si montarea motoarelor electrice are o influenta foarte mare asupra calităţii funcţionarii motorului reparat. in acest caz.

Boldea Ion .Muntean N. . .BIBLIOGRAFIE Nica E. Hedes Alexandru – Echipamente de actionare electrica reglabila – Editura “Orizonturi universale” Timisoara 2006 Năstase Bichir. Ed. Dan Mihoc – “Maşini. acţionări şi automatizări” Constantin Ghita – Masini electrice . aparate.Matrix . – “Orizonturi universale” Timisoara 1997 Masini si actionari electrice –Editura Muntean N. Bucuresti. . 2005 18 . Brad P.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful