AL [UI E ARDEALUL?

CONFERINTA ROSTlTÄ

LA 1 DECEMVRIE
1936

DE

ANDREI CRÄCIUN
PROFESOR LA LICEUL COMERCIAL D1N ORADEA

Institut de Arie Grafice Sonnenfeld S. A. Oredea

4 avertisment indirect ni s'a dat chiar in preajma zilei memorabile, pe care de data aceasta vom st rbätori-o cu si mai mare entuziasm, intär indu-ne astfel si mai mult credinta in Iortele proprii.

5 atätor bogätü naturale, DU este da mirat dacä el a devenit dela Inceput un fel de "Ca~aan", in spre care tindeau toate popoarele dornice de a gäsi posibilitäti de 0 vietuire mai usoarä si mai pläcutä, In aces te fapte rezidä vecinicele tendinte din trecut si din prezent pentru stäpänirea acestui col] al celui mai vechiu continent. Din aceste cauze s'au revärsat peste el nenumäratele valuri de popoare cutropitoare, sosite cu gandul de a-I avea pe vecie in posesiunea lor. Existä tnsä 0 lege. 0 lege fireascä: este usor sä cuceresti, dar trebuie sä fii barnie !Jä päze,ti. Si vorba nemuritorului nostru poet: "Ce e val, ca valul trece ... " astfel s'au perindat peste plaiurile si mänoasele noastre campü toti barbarii navälitori, dintre cari insä numai unul a fost in stare ca, in mod vremelnic sä. ,i asigure ,ubredä stäpänire peste eIe. Acesta a fost poporul maghiar, de semintie mongolicä, indreptat in spre noi, stäpanitorii bästina!1i, la sfar~itul secolului al IX-Iea, din locuri foarte indepärtate, dinspre misticul Orient, insä inca ~i panä azi nehotarite de istoriografii lumü. A~ezati pe Ia 896 in campia dintre Dunare ~i Tisa, pusta foarte prielnicä felului de viatä a unui popor nomad, ce era deprins a umbla, a manea ~i chiar a dormi pe spat eie eaHor, mai muH poate din obi~nuinta de a präda vecinii, cu timpul s'au incäerat in lupte, rand pe rand cu voivodatele romane~ti, aflä-

,~ * *
Precum in viata indivizilor anumite momente incrusteazä urme adänci, deschizätoare de drumuri, ce duc spre noui posibilitäti, asemenea si in istoria popoarelor, unele evenimente au darul de a lumina ca un Iar calea destinului respectivei natiuni, o astfel de zi este in viata Neamului Romänesc si in special in acea a Romänilor ardeleni 1 Decemvrie 1918, zi, in care, dupä nenumärate sfortari eroiee, se curma pentru totdeauna ·suferintele milenare ~i in care incep sä se realizeze sperantele in spre mai bine ale unui popor plantat cu cele mai frumoase meniri la poarta de rasarit a Emopei civilizate. Pentru a invedera cat mai bine cople!1itoarea insemnatate a zilei de ncum 18 ani, este necesar sa aruncam 0 scurta privire asupra trecutului Romanilor ardeleni, lasati in voia crudei so arte inca in epoca celei mai fragede copilarii a lor. Pämantul romanesc de az\ ~i de totdeauna, parte prin faptul ca se gase~te sHuat chiar in drumul ce trecea in vremurile mai vechi din extremul orient in spre vestita ~i muH invidiata "Cetatea Eterna", Roma, parte pentnt ca 81 constituia in permanenta un rezervor al

°

6 loare prin Crisane, Transfi\l'ante., Maramure~ ~i Banat. Romänii, ca agricultori ~i pästori dedati In 0 viatä pacinicä in timpul unui 1ung rästimp de pace peste aceste locuri, lipsiti fiind de arme si nedreprinsi cu lupte fatä de oameni ce veneau cälare asupra lor, dupä sängeroase härtuieli, cari cu mari intreruperi au durat mai bine de douä veacuri, au cäzut sub stäpänirea regilor apostolici ai nou1ui stat ungurese, Interneiat 1a anul 1000 cu ajutorul hotärit al Papalitätii, al cärei vasal a primit sä He dela inceput si in slujba cäreia s'a pus pentru a 0 ajuta in räspändirea credintei catolice peste tinuturile locuite de Romanii ortodoc~i. Datorita spiritului ce earacterizeaza lestamentu1 primu1ui rege ungur, sfäntul ~tefan, eare a sfatuit pe Hul sau Emerieus, sä se eompoarte astfel cu popoarele eueerite, ca aeeste sä nu se doreaseä sub altä eondtteere, eätva timp Romänii ardeleni sub stäpänirea ungureaseä nu aveau motivu1 sä se alarmeze. I~i luerau mai departe ogoarele, i~i ere~teau vitele, peseuiau ~i vänau prin apele ~i padurile bogate ~i dadeau parte din eä~tig drept dare stäpänitorilor, pe eare ii ajutau ~i cu armeie in timpuri de primejdie. Ba ehiar c1asa privilegiatä (euro au fost enejii, voevozii Iii "vitejii"), Iii-a putut pastra cu 0 oareeare restrietiune drepturile avute. Dar la seurt timp dupä venirea pe tronul Ungariei a re~ilor din neamuri streine de poporu1

7 maghiar, soarta Romänilor ardeleni se schimbä inspre räu, Astfe1 prin dispozitia regelui Ludovic Ce1 Mare, luatä la indemnu1 nobilimei mai mult de origine streinä, Ioarte invidioasä pe clasa privilegiatä a Romänilor ardeleni, si prin eare se pretindea ea to]i nobilii sä depunä jurämäntul de credintä dupä ritul latin, un insemnat numär de privilegiati Romani, mai degrabä renuntänd la avere si privilegii, reead in sirurile Iratilor lor tärani, iar cei mai slabi de inger, treeänd la religia catolicä, se maghiarizeazä, preeum au fost la ineeput familiile Cornis, Mailat, etc., iar Mai tärziu Voieu-Huniadi ~i alteIe. _ Lipsiti de 0 clasa mai luminatä Iii mai libera, Romänii ardeleni ineep sa indure tot mai muHe nedreptäti, färä niei 0 speranta in vre'o indreptare. Ba ehiar pe timpul, eänd brateie vänjoase Iii mintea agerä a romänttltti Ianeu Corvinul de Httniade ~i eänd vitejia legendara a lui Pavel Chinezttl, romän banatean, apärä eu mai multä strä~nicie Tara Ungttreasea impotriva Turcilor pägäni, atunci Romänii ardeleni se gäseau mai tare loviti in interesele lor materiale din partea stäpänitorilor. Pe 1a 1437, eänd episeopul Ardealului, Gheorghe Lepes pretinde ~i incaseaza farä mUä ~i dela Romänii ortodoc~i dare pentru biserica cea catolicä ~i incä pe 3 ani retroaetiv, Romänii din inima Transylvaniei se

..

'

9 adunä sä protesteze contra acestel strigatoare nedreptäti. Dar vestita adunare de pe Dealul Bobälna da prilejul conducätorilor unguri Inspäimäntati, sä Iäureascä "UNIO TRIUM NATIONUM", unirea celor trei natiuni privilegiate: Secuii si Sasii asezati pr in veacul al XII-Iea printre Romänii ardeleni, acordändu-li-se cele . mai fertile pämänturi, cu secpul sä rupä legätura dintre Romänii de dincoace si cei de dincolo de Ialnicii Carpati si a treia natiune Iormatä de nobilii neamului unguresc, Deacum incolo natiunile unite exploatau cu si mai multä sigurantä pe Romänii ardeleni. Iar cand ace~tia in uni re ~i cu taranii unguri neindreptätiti, pe la 1514 se rascoalä din nou, sub conducerea Secuiului Gheorghe Dozsa, razbunarea nobilimei maghiare Inn cunoa~te margini. Dupa ce pe ~eful rascoalei il ard de viu pe un tron de fier inro~it in foc, punandu-i pe cap 0 coroana de fier la fel inro~ita, etc., pe rasculati in conformitate cu "legea verböczianä", numita "Tripartitum", ii arunca de-a-dreptul in starea de iobägie ~i Romanii de aid inainte sunt considerati numai ca tolerati pe pämantul lor strämosesc. Odatä cu cäderea lui Mihai Vodä cel Viteaz, cuceritorul pentru 0 clipä a Ardealului ~i stapanitorul de foarte scurtä duratä a tuturor Romanilor, soarta Romanilor ardeleni se inrautätei?te ~i mai tare. Pe atunci se fauresc legile, prin cari "Ro-

mänului, prins cu arma 1a el, i se va

taia

mäna", Romanii n'au voe sä imbrace cama,a de panza, sau haine de postav, sä poarte päIärie de pär, sau sä umble cälare, etc, Dar injositorul si pänä la sänge revoltätorul "Jus Primae Noctis" al nemesului asupra sotiei iobagului säul Atätea ~i atät de grele erau oprelistele puse pe Romänii transilväneni, Incät in~i~i principii unguri, ca Gavril Bäthori si Mihai Apaffi scriau si desveleau soarta tristä a acestora. Dar nu numai in timpuri de pace, ci ~i tn räzboiu tot Romänii erau aruncati in locurile cel~ mai grele ~i mai periculoase. Ei erau primll apärätori ai Patriei ~i Patria nimic nu le dädea in schimb, nici chiar 0 cat de slabil apärare contra celor mai mari nedreptätil Cä in aceste timpuri de cutropire ~i umilintä Romanii ardeleni nu s'au prapädit, aceastä minune a sävar~it-o Biserica prin preotimea ei, rämasä unica paväzä a lor. Simtindu-se acest adevar, Stäpänirea pune la cale spargerea acestei uria~e fQrtärete, conform principiului exprimat in deviza casei ,domnitoare a Habsburgilor, care gläsuia: "Divide et Impera" I (Despärte~te-i ~i stäpäne~te-i I) Aceasta prin anii 1700 reu~indu-Ie, RomanB alcätuesc cele douä tabere: ortodoc~ii ~i unitii, carl insa. gratie instinctului de conservare, ce zace in neamul Dostru, in cele nuU

10

11 "Räsunetul" lui Andrei Mure~anu: .Desteaptä-te, Romane!" este pe buzele tuturora. Durere, interesele Habsburgilor, ajutap atät de mult de Romänii ardeleni dela 1848 impotriva Ungurilor räsvrätiti, schimbändu-se, prin Impäcarea lor la 1867 cu Ungurii, Romänii ardeleni sunt din nou tnselati ~i .aruncali pradä celor mai tnversunati dusmani ai lor, '"Craiul Muntilor", eroul national, Avram Iancu, lovit de procedura ne mai pomenitä a fostilor tovaräsi de luptä, pentru cari Motii au jertfit atäta sänge la Abrud, Zlatna, Cämpeni, etc. Isi pierde echilibrul sufletesc si cu gandul numai la poporul säu iubit ~i-a petrecut ultimii ani ai sbuciumului . säu suf1etesc, plimbandu-se prin munti ~i värsändu-~i intreg jeralicul inimei sale in doinele ce le canta din fluieru-i nedespär1it de el nici chiar in clipa mortii sale. Cu el pe piept a fast gäsit "inHns" in diminea1a zilei de 10 Septemvrle 1872, Pl~ lavita din fata casei covrigarnlui loan Stupinä din Baia de Cri~. Moadea tragicä !1i depunerea oseminteIor eroului lancu sub goronului Horia, de lan.gä bisericuta din Tebea, a avut daruI sä räscoleasca panä in adancime sufletele Romanilor ardeleni, carl constatand, cä Ungurii tot mai tare nesocotesc drepturila de popor bä1itina~., se ayantä din nou in lupte, pentru dobandirea respectarü cel pulin 8i a~anwnitei "Lege a N~ ~nalita1ilor" fortat! tn fine d~ unele tmpre-

grele momente totdeauna s'au unit, pentru a razbi. La 1784 paharul amäräciunilor umpländuse din nou, se reversä, Romänii incepänd sä se räsbune asupra nemesilor, cari in imbuibarea lor nu vroiau sä '1inä seamä nici de indemnurile mai ornenesti ale impäratilor regi din familia Habsburgilor, Dar sängeroasa räscoalä din Muntii Apuseni" condusä de eroii Horia, Closca si Crisan este desarmatä de armatele imperiale chemate de Inspäimäntatii nobili maghiari, Uciderea prin frangerea in roata a conducätorilor in fata poporului räsvrätit, adunat la Alba lulia in 28 F ebruarie 1785, a inäbu1?it penfrn un timp oarecare dornl de rasbunare a nedreptätilor färä seamän. Incercarea dobandirii pe calea pacinicä a unor drepturi la 1792 prin cererea "Supplex Libellus Valahorum", inainta tä de cei doi episcopi ai Bisericilor surori romane~ti, a avut doar darnl de a insufle1i pe puHnii inteIectuali romani la 0 ac1iune de rede~leptare nationalä la Romanii de pretutindeni. Datoritä acestei fericite actiuni, märe1ele' zile dela 1848, pe Romanii ardeleni ii gäse~te pregätiti sufleteste, ca sä räspundä cum se cuvine cuvantului de chemare adresat de marele Simeon Bärnutiu ~i pe campia BIajului, numitä azi a Libertätii, Ia 3/15 Mai 1848, ta,.naTul advocat din Vidra Muntilor Apuseni, Avram rancu, reu~e~te sä punä baza unei armate romane~ti necesara desrobirii natiunü, iar

)'"

r

12 juräri prin anul 1868, dar nepusä in aplicare de cätre organ eIe respective maghiare. La 1894 in urma incercärii de a prezenta tmpäratului "Memorandul", ce cuprindea justele plängeri ale Romänilor ardeleni contra Ungurilor, 300 fruntasi ai Neamului romänesc din Ardeal au fost purtati printre baionete pe sträzile Clujului, dintre cari in faimosul "Proces al Memorandului", mai multi insi au fost aruncati in blestematele temnite dela Val si Seghedin, In scurt timp tnchisorile maghiare !!emeau de multimea conducätorilor Romänilor ardeleni, cari UD slngur "päcat" aveau, acela de a-~i apära cu indarjire ~i cu demnitate Neamul contra nedreptätilor patronate de guvernul dela Budapesta ~i sävar~itc de fi$panii ~i sol1!äbiräü atotputemici. In abia doi' ani de zile judecaloriile maghiare au impärtit peste 150 ani temnitä ~i peste 200 mH coroane pedepse tn bani pentru gazetarii ~i conducätorii poporului nostru. Intre ace~tia se gäseau, 1a locl11 de frunte, Dr. loan Ratiu, Pre~edintele Partidului National, apoi protopClpul din Si~eE}ti, Dr. Vasile Lucaciu, cel mai infocat luptätor al drepturilor noastre nationale. Jalnica a mai devenit viata bietilor Romani din falnicul Ardeall Tot ce era romanesc, a devenit obied da batjocurä ~i ocara in fata ~i a celor mai neinsemnati slujba~i unguri. "Trlcolorul", scumpul no ..tru trioolol' era

13 smuls si cälcat in picioare, La intuneric, pe sub ferestrele Romänilor rnai inimosi, apärsau pe de-afurisul Iaimosii jandarmi cu penele de cocosi, pentru a prinde vre-un cuvänt oprit, vre-un cäntec iredentist. Cati [ärani si cärturari romäni n'au umplut temnitele, pentrucä au cutezat sä cänte .Doina Nationalä" de pe acele vremuri: "Cäntä mierla prin päduri, Rob e Lucaciu la Unguri, Pentru sfänta libertate, De care noi n'avem parte. Nu fi mierlä supäratä, Nu-i robia ne'ncetatä Vine 0 d'albä Primävarä, Fi-va Lucaciu liber iaräl" Dar zadarnice furä toate mi1.surile luate pentru intimidarea in special a conducätorilor Romanilor ardeleni. Doina ,Iui Lucaciu pätrundea ~i in cele mai indepärtate cäsute romäne~ti ~i dorului de libertate nimic nu i se putea impotrivi cu rezultat. Zädarnicä s'a dovedit toatä sträduinta oficialitätii ungare de a maghiariza cu forta prin adminishatie, prin ~coli ~i pein micile slujbe ce se dädeau unor Romani. Zädarnice au fost toate uneltirile ~i nelegiurile in legäturä cu alegerile parlamental'e, pentrucä lin anul 1907 pe langä alti cätiva de-

14 putati romäni, intra in parlamentul din Budepesta Insusi "Leul dela Sisesti", pärintele Vasile Lueaeiu, ales la Beins chiar in timpul, cänd marele erou animator al Romänilor de pretutindeni zäcea in temnita dela Seghedin. Zädarnicä a fost si ineerearea de Inselare a Romänilor prin infiintarea Iaimoasei Episcopii greeo-eatoliee maghiare dela Haidudorog, Zädarnic venirä eele mai sälbatice legi scolare ale romäno-Iobului ministru de instructie dela 1907, faimosul conte Apponyi Albert. Cärturarii romäni mai de seamä, bazati pe dreptul istoric ca popor ba~tina" ~i pe Iaptul, cä pe pämäntul Ardealului fa1a de un milion Unguri, in mare parte urmn~i oi coloni~tilor adu~i aici prin secolul 01 XI-Iea ,i al XII-Iea, se gase au peste 3 milioone Romäni harnici ~i tot mai dornici de 0 vio1a libera, ei se luptä neineetat ~i tot mai otcliti, färä frieä, in seopul de a seutura odatä jugul milenar. Niei temnitele grozave, accle foeare de boli infeetioase, niei paturile cle pu~eä ale nemilo~ilor jandarmi nu erau in slure sä opreaseä valul dorintelor de eliberare a unui popor con~tiu de drepturile sale nationale. ~i acest val se intärea pe zi ce treee, alimcnlat de infläcäratele euvantäri rostite in "Casa Tärii" dela Budapesta, sau cu oeaziunea diferitelor intruniri romäne~ti de eätre Dr. loan RaHu, pärintele Lueaciu, Gheorghe Pop de Bäse~ti, Vasile Goldi~, Alexandru Vaida- Voevod, luliu Maniu, ~tefan Cieio-Pop, Aurel Lazar ~i altü, precum Iii de neintreeutele poezii ~i serieri

15
ale lui Octovian Goga, "eAntäretul pätimirilor noastre nationale". Dar 0 incercare de desrobire pe ealea revolutiei nationale era cu neputintä atunci, cänd statul maghiar, inglobat in vasta monarhie austro-ungarä, dispunea de Iorte dintre cele mai organizate, iar mieul stat romän de peste Carpati se gäsea in alianta politicä a jtPutetilor Centrale", din eare Iäcea parte si Austro- Ungaria, Trebuia sä se astepte momentul potrivit, momentul cel mare. ~i el n'a intärziat mult. In anul 1914 rniopia diplomatiei austroungare, 1a eare a contribuit muIt in special urat pe care a desläntuit-o ingämfarea ungurea~c~, a izbuenit razboiul mondial, eare a pär)oht aproape intreg pämäntul continentului noslru. Presa maghiarä, dirijatä de sus, aproape plesnea· de bueurie. 0 bueurie cu nimic justHicata, fiindeä Ungaria n'avea ee sä ea~tige in aeel räzboiu distrugätor. Asemenea, asoeiatiunile patriotiee ungure!iti atatau din räsputeri foeul marei nenorociri. Nenorocire in special pentru ei, obieynuiti la 0 viatä de exploatatori ai nalionalitätilor impilate. Cu toate suferintele indurate dela eondueerea ungureaseä, Romänii ardeleni chemati sub arme timp de 4 ani ~i 3 lu ni !li-au fäeut pe deplin' din nou datoda fat! de patria lor extrem de ma~terä. ~i foarte earacteriatic lllentalitalii maghiare IJi in acele timpuri de nesigurantä, wautoritä1ile ungure,ti perseverau in reIe fata de

" 16 Romani, ba chiar par' cä se tntreceau dn luarea mäsurilor de asuprire, inchizänd 0 serie de scoli romänesti, internänd in "lagäre de concentrare" peste 140 de preoti ~i preotese, räpite dela vetrele lor. Cei mai infocati luptätori nationalisti romäni au fost nevoiti sä se refugieze sau sä treacä Carpatii, pentru a räscoli sufletele fra[ilor liberi. - Aljii au fost tnrolatl !li trimisi pe fronturi ca sä se präpädeascä inainte de vreme, iar 0 altä categorie de intclcctuali aflätoare in posturi de räspundere, a 10 t constränsä sa lscäleascä "Declara1ü" centrare convlngerilor ei in legaturä cu situatia RomL\.nilor ardeleni fata de stäpänirea ungureasca. Peste 0 jumatate de milion Rom8ni ardeleni sangerau pe fronturi in apärarea patriei UDgare, sute de inteleetuali Romani ardeleni se sbäteau in lagäre ~i temrute, milioone de tärani ~i cärturari, Romani ardeleni crau supu~i aproape zUnie diferitelor ~icaniiri i batjocuri din partea autoritatilor imbätalc de trecätoatoarele reu~ite ale armatelor ~ermano-austroungare, iar 0 seama de inteleetua1i iscalese faimosul manifest de "eredin1ä" a RomaniJor ardeleni fatä de patria ungara. Aceasta la cäteva luni dupä intrarea Romäniei in räzboiu, p~ntru dobändirea Ardealului !?i pentru Intreglrea Neamului in de muH visata Romania Mare, a~a precum au pregatit-o suflete~te marele Nicu Filipescu, Nicolae Iorga !li Ion L C. Brätianu, Drept "räsplatä" pentru gestul sfä~ietor al

17 semaärii actului mincinos, contele Apponyi suprimä cu desävärsire invätämäntul autonom al scolilor normale romänesti, trimitändu-Ie "pentru controlul prelegerilor" comisari speciali, cu puteri discretionare si a creat 0 zonä culturalä dealungul hotarului cu Romania, cu secpul de a statifica toate scoalele primare ale confesiunilor romänesti. In orbirea lor sovinistä ingämfatii Unguri nu vedeau, cä toate restrictiunile si toate loviturile pregätite, sau date de ei, intäresc tot mai mult nädejdile pe deplin justificate ale "Daco-Romanilor [poreclä datä de stäpänitori) de~i pentru moment dezastrele suferite de armata romäna insuficient inarmatä, au fost cam descttrajatoare. Dar inevitabilul se apropia. Cu toate suecesele ce se arätau in favoarea "Puterilor Centrale" (Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria ~i Turcia), in deosebi pe fronturile dinspre räsärit, unde datorita bol~evizärii armatelor revolution are ale lui Kerenszky, Ru~ii au legat pace, iar Romania a fost fortata la pace separ~ta, prin care Ungaria räpea Carpatii ~i umilea 0 tara trädatä de Rusia, momentul präbu~irü Monarhiei austro-UDgare bätea la poartä. Contele Czernin, ~eful diplomatiei externe a Monarhiei austro-ungare, bazat pe faptu!, ca Austria släbe!?te pe zi ce merge, influenteaza pe imparatul rege Carol, sä caute posibilitäti de impacare cu "Aliatii" (Anglia, Franta, ItaHa, Statele Unite, Japonia, ete.) Incä pe la sfär~itul anului 1916, pre!?edin-

I

18 tele Statelor Unite, Woodrow Vilson, animat de dorul de a pune capät Itroaznieului mäcel printr'o pace onorabilä, a fixat principiile de intelegere in virtutea cärora tuturor popoarelor oprimate s'au stäpänite, ori guvernate de sträini, Ii se asigurä dreptul de autodeterminare, adicä de a hotäri singure de soarta lor. Puterile Centrale prea increzute si dorniee de a [inea ~i pe mai departe in robie neamurile supuse lor, räspund abia in ziua de 24 Ianuarie 1918 la oferta de pace sugeratä, Imediat Romänii ardeleni prin reprezcntantii lor Iiresti ineep sä se pregäteascä de ziua cea mare, ce va sä vie. La precizärile date de prescdlntelc Wilson despre felul eum trebue sä sc inleleagä activitatea "Societätii Natiunilor", prceonizatä de el in eele 14 puncte, Germanin ~i Austro-Ungaria alarmate de präbu~irea frontului bulgar, cer un armistitiu prin mijlocircn marelui paeifist. La aeeastä veste diserelä, dar aflatä de eondueätorii Romanilor ardelcni, ace~tia in ~iua de 12. Octomvrie 1918, adt1l1a~i la Oradea, In easa IUl Dr. Aurei Lazär, intoemesc ~i voteazä 0 "Declaratiune", prin eare in Parla~entul dela. Budapesta se va aduee la euno~hnta Ungunlor ~i a lumii intregi cä aeum cand pdn propunerea de pace fäc~tä ~i guver~ nul maahiar a recunoscut dreptul de autodeterminare al nationalitätilor, Romanii ardeleni inteleg sä se foloseasca de aceasta. Aeeastä decaratie a fost cititä in Camerea

19 din Budapesta, de cätre Alexandru Vaida, in ziua de 18 Oct. 1918, la 24 ore dupä aparitia "Manifestului" impäratului rege Carol cätre "Popoarele sale", prin eare se incerea 0 oprire a präbusirei Austro- Ungarlei. Declaratia sustinutä printr'un diseurs "indräznet, dar bine documentat, a fost drept 0 loviturä de mäciucä in capetele "patriotilor maghiari" . De aeum inainte evenimcntele se precipitä, Celelalte najionalitäji netndreptäjite actioneazä si eie la rändul lor. Dupä aceastä ultimä cuväntare-declaratie a deputatului romän, Alexandru Vaida in parlamentul ungar, reprezentantii firesti si oficlali ai RomaniJor ardeleni päräsesc Budapesla ~i reintorcandu-se acasä se pregätese de preluarea imperiului in Ardeal. luHu Maniu, eare se aHa pe frontul dela Piave, in Italia, se reintoarce in tarä, pentru a se dedica numai actiunii de desrobire a Natiunii sale ~i pe calea armelor, dacä va fi nevoe. "Puterile Centrale", odinioarä atat de orgolioase, aeum nu se mai pot mentine. lncheieturile ineep sä trozneascä ~i präbu~irea Austro- Ungariei este inevitabilä. Dupä mai muHe acte de nesupunere a unitätilor armatei austro-ungare pe diferitele fronturi, in noaptea d_e 31 Octombrie 1918 in Budapesta izbucne~te revolutia ... Acum totul s'a sfar~it pentru provocätorii dezastrului mondial ...

20 ~ curios, Ungurii tot nu voiau sä vadä realitatea. , In disperarea '101' luau fel de fel da mäsuri, menite sä opreascä, sau sä stävileascä mersul firese al evenimentelor. Desi odatä eu Romänii ~i Cehil, Slovacii ~i Slavii dela Sud si-au luat adio dela Monarhia austro-ungarä, Ungurii se sbäteau din räsputeri sä salveze integritatea Ungarlei. Intre aceste, la Viena, gratie unui euraj impunätor, Sublocotenentul Iuliu Maniu, avänd ca adiutant al säu pe Generalul loan Boeriu, pune bazele Armatei romäne ardelene momentane din Iläcäii romäni ardeleni reintorsi de pe fronturi, si dä cel mai prejios ajutor militärese Cehoslovacilor, pentru apärarea independentei 101' fatä de autoritätile ausldaee ~i maghiare. Si era mare neVOe de organizarea unui instrument armat romanese atunci, cand Ungurii prin "eonsiliile lor nationale" revolufionare vroi~u sä se inarmeze, cerand soldatilor intor~i de pe fronturi, sä 1i se supunä,' ~i atunci, eand bandeie inarmate maghiare imprä~tiau groazä prin tinuturile eurat romane~ti, in care sie impu~eau, se injunghiau, se spanzurau ~i se ardeau sute de tärani ~i intelectuali romani. Alarmat de atatea neomenii, dar ~i chemat de "Comitetui National Roman", luliu Maniu pleeä Ia Arad, unde dupä seurte desbateri ptovoeate de guvernul revolutionar deIa Budapesta, distinsul bärbat politic roman la o ultimä intrebare nervoasä a Ministrului Iaszi

21
cä in fine ce vreau Romänii i, räspunde cu hotärire: "Teljes elszakadäst"] [Complectä deslipire]. Acum sortii s'au aruneat! Aceastä deslipire avansatä de "Comitetui National Roman" prin vocea autorizatä a lui Iuliu Maniu, trebuia consfintitä prin glasul tuturor reprezentantilor alesi ai Romänilor din Ardeal, 1ntr'0 adunare nationalä, convocatä pe ziua de 1 Dec. 1918, in istorica cetate a Transilvaniei, Bälgäradul de odinioarä, Alba Iulia de astäzi. Pregätirile pentru märeata ~i hotärttoarea adunare intämpinau cele mai neinchiputte greutäti. , Presa ungureascä agita neincetat contra "tradärii romane~ti". Administratia maghiarä, prin jandarmi ~i prin gärzile nationale gras plätite, se sträduia sä zädärniceaseä orice' 1ncercare de consfätuire a Romanilor. Indt:azneala guvernului revolution ar un~ar, prezidat de pacifistul !ii antantofilul conte Karolyi Mihaly pentru moment a reu~it sä stanjeneaseä av~ntul romanese prin interventia unui deta~ament francez, care inaintase dinspre Balean pana la Arad. Dar totul lu zadarnie in fala voinlei ne-

Oszkär,

clintite a unui neam oropsit, eand aeesta- vrea sa-~i scuture lanlurile.
Garzile nationale romane~ti infiintate ~i dirijate de Consiliile Nationale Romane n'au fost numai simple instrumente de sustioerea ordin~i ~ päzirea a ve.riIor particulare, ci eIe

22 au fost mtr' 0 mare mäsurä si purtätoarele d.e cuvänt ale conducätorllor, In spre ziua de 1 Decemvrie valurile da Romani ardeleni in reprezentanta tuturor comunelor se revärsau neincetat spre Alba Iulia. Cei din apropieri au plecat pe jos, sau in cärute, Iluturänd deasupra capetelor gloriosul "Tri color". ~ Cei din depärtäri mai mari au plecat cu trenuri, cari in garile din centrele mai ungure.~ti erau primite ~i petrecute cu ~loante de mitralierä, ce se revärsau nemilos asupra lor, Alte iertfe pe altarul sfänt al Najiuniil Poate asa a trebuit sa fie, ca actul cel mare. al eliberärii de sub ju.!!ul stdHn sä fie pecetlUlt cu sange chi ar in clipeie ccle mai marete ale Neamului nostni. In fine a sosit ~i ziua muIt a~lcplnta. Peste 100 mii de tärani, mH cl inteleduaH, cu sute de steaguri stäteau neclintiti pe platoul Alba Iuliei in a~teptarea cuvfintului conducatorilor fire~ti ai Neamului romanesc wn Ardeal. Si frunta~ii s'au rostit. - Demn ~i hotarit. Iar reprezentanfii Natiunii, cu ochii inläcramati de bucurie, au votat sub ccrulliber, cu capu! descoperit "Actul Unirü", ce cuprinde o intreagä serie de hotäriri. Trebue sä remarcam, ca la desbaterea ~i volarea maretului "Act al Unirii" au partici,pal ~i reprezentantii muncitorimü romAne ~i prm aO'olasta tn cele mai tulburi timpuri' s'a

23 dovedit, cä tntreaga sußare romaneasca a fost "intr'un cuget ~i 0 simtire", Iatä textul acestei .Declaratli" istorice: "Adunarea Nationalä a tuturor Romänilor din Transilvania Banat si Tara Ungureascä adunati prin reprezentantii lor indreptätiti la Alba IuIia in ziua de 18 Noemvrie (1 Dec.] 1918, decreteazä unirea acelor Romani si a tuturor teritoriilor locuite de dänsii cu Romania. Adunarea Nationalä proclamä indeosebi dreptul inalienabil al natiunii rornäne Ia intreg Banatul, cuprins intre räurile Mures, Tisa si Dunäre. 11. Adunarea Nationalä rezervä teritoriilor susindicate autonomie provizorie pänä Ia intrunirea Constituantei aleasä pe baza votului universal. 111. In legaturä cu ace asta ca principii fundamentale Ia alcätuirea noului stat roman adunarea nafionalä proclamä urmäloC\rcle: 1. Deplinä libertate nationalä pen tru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popot' se va instrui, administra ~i iudeca in limba sa proprie prin indivizi din sanul sau I)i fiecare popor va primi drept de reprezentare in corpurile legiuitoare ~i la guvernarea tärii in proporfie cu numaruI indivizilor ce-l alcatuesc. 2. Egala indreptatire ~i deplinä libertate autonoma confesionalä pentru toate confesiunHe din Stat. 3. Infäptuirea desävär~ita a unui regim eurat democratie pe toate terenele vietii publ1ee. Votul ob~tesc, direct, egal, seeret, pe GO-

24 mune, in mod proportional, pentru ambele sexe, in värsta dela 21 ani la reprezentarea in comune, [udete ori parlament. ' 4. Desävärsitä libertate de presä, asociare si Intrunire - libera propagandä a tuturor ~andirilor omenesti. 5. Reformä agrarä radicalä .Se va face conscrierea tuturor proprietätilor, in special a proprietätilor mari. In baza acestei conscrieri desfiintänd Iidei comisele si in temeiul dreptului de a micsora dupä trebuintä latifundiile, i se va face posibil, täranului sä-si creeze 0 proprietate [arätor, päsune, pädurel cel pul in stät, cät sä 0 poatä munci el ~i Iamilia lui. Principlul conducätor al acestei politici agrare e pe de 0 parte promovarea nivclllrii sodale pe de aHa parte potentarea productiunii. ' 6. Muncitorimei industriale j se asigurä aceleaeyi drepturi ~i avantagii, cari sunt legiferate in cele mai avansate state industriale din apus. ,IV., Adunarea nationalä dä expresiune donntel sale, ca congresul de pace sä infäptui,ascä comunitatea natiunilor libere tn a.~a ChIP, ca dreptatea ~i libertatea sä fie asigurate pentru toate natiunile mari 1)imici deopotriva, iar in viitor sä se elimineze räzboiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internationale. ' , V. Romanii adunati in aceastä adunare nationalä salutä pe fratii lor din Bucovina sc~~ati din jugul Monarhiei Austro ',Unflare ~i umtl CU tara mama RomAnia.

25 VI. Adunarca najionalä salutä cu iubire ~i entuziasm liberarea natiunilor subiugate pänä aci in Monarhia Austro-Ungarä, anume natiunile: cehoslovacä, austro-germanä, jugoslavä, polonä si ruteanä si hotäreste ca acest salut al säu sä se aducä la cunostinta tuturor acelor natiuni, VII. Adunarea nationalä cu smerenie se tnch.nä inaintea memoriei acclor bravi Romäni, cari in acest räzboiu si-an värsat sängele pentru infäptuirea idcalului nostru, murind pentru libertatea si unitaten natiunei romäne, VIII. Adunarea nationalä da expresiune multumitei ~i admiraliunei sale tutlll'Or puterilor aHate, cari prin strälucitele lupte purtate cu cerbicie impotriva unui du~mnn pref.!atit de muHe decenii pentru razboiu, alt scapal civllizatiunea din ghiarele barbariei. IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor natiunei romane c1in Transilvania, Banat eyiTara Ungureascä, adunarea na~ionalä hotäre~te instituirea unui Mare Sfat National Roman, eare va avea toata indreptätirea sä reprezinte natiunea romana orieand ~i pretutindeni fatä de toate natiunile lumii ~i sä ia toate dispoziliunile, pe cari le va aHa necesare in interesul natiunei". Mare a fost insuflelirea, pe eare a stärnit-o "Praznieul dela Alba IuHa". In aeele momente inältätoare inima Romanilor de pretutindeni palpita de bucuna muH a~teptatä. Rugi fierbinli de multumire ~i cäntäri de

26
laudä s'au Inältat Celui da Sus pentru darnl, cu eare a fost invrednicit Neamul romänesc, S'a crezut, cä datoritä enormelor suferinte si umiliri indurate atätea veaeuri, poporul romän din Ardeal in eeasurile de eliberare se va deda la acte de 0 explicabilä räsbunare, Dar nu s'a Intämplat asa, Romänil ardeIeni ~i de data aceasta s'au mentinut la niveIul civilizatici europene, punänd in uimire prin aceasta ehiar si pe fostii lor asupritori. In baza hotäririlor sincer democratice dela Alba Iulia, "Marele Sfat National" pentru cärmuirea teritoriilor eliberate de sub stäpänirea maghiarä aales primul ~uvern romanese, numit "Consiliul Dirigent", in frunte cu Iuliu Maniu, eare, imediat ce a primit aprobarea "Aetului de Vnire" din partea regelui Ferdinand 1., eyi-a ineeput activitatea de organizare ~i administrare a Ardealului desrobit. A~a s'a fäcut Romania Mare, pentru sustinerea cäreia, la ehemarea Ardclenilor, a treeut a doua orä Carpatii Doroban~ul roman, ca prin vitejia-i eunoseutä sä punä capat suferintelor Romänilor ardeleni, atacafi mi$ele$te de soldatii armatelor secue$ti, eari purtand pe chipiu inscriptia "Erdely,ht" (pentru Ardeal), sävär$eau eele mai ingrozitoare barbarisme pe teritoriul Ardealului romanesc. Alte zeci $i sute de tärani $i inteleetuali, alte mii de soldati romäni au sängerat pentru Romania Mare, panä cand hoardele bol$evizate au fost isgonite de braveie noastre regimente panä dineolo de Dunäre, iar la 4 August

27 1919, pe parlamentul ~i pe cestelul r~al al Budapestei de pe malurile Dunärii se lnfinge Ialnie mändrul nostru tricolor. $i iatä eum dreptului Istoric, dreptului numerie ~i dreptului de autodeterminare a Ramänilor ardeleni asupra pämäntului strämosesc i se ataseasä ~i dreptul fortei. Al fort el provo-

cate,
Cine mai poate contesta pe drept cuvänt Romania Mare? Dar mai este ceva ee pledeazä pentru tntregirea Neamului romänesc aici la marginea orientalä a civilizatiei occidcntale, $i anume: Precum Romanii in treeut au fost eei mai credincio$i apärtilori ai Europei contra barbarilor navalitori, a$U in viilor Romania-Mare va fi pavazä neclinlil1i contra bol$evizmului ce sälaslue$te dineol0 dc Nistru. Cea mai bunä dovadä despre accasla chemare a ~i dat-o Romania in 1919, cand prin inlrarea glorioasei Armate romane in Budapesta, a slarpit cuibul bolsevizmului din Europn Ccntralä, care mai tare ~meninta atunci pe sora noastra ItaHa. Daca Romania cu unica armata insufletitä $i organizata din centrul Europei nu s'ar fi aväntat in aeele lupte foarte riscante pe acele timpuri, nu eytim dacä duceie Mussolini ar mai fi avut oeazia sä-i amägeasca pe Vnguri contra soartei, ce singuri $i-au eroit-o. Dupä toate aceste a urmat apoi 0 formalitate de indeplinit. Luänd in desbatere aeeste consideratiuni sprijinite de UD bogat material statistlc, tn

28
mare. parte intocmit chiar dupä datele oficialitätii maghiare, conferinta de pace, Intrunitä dupä marele räzboiu mondial, prin tratatul dela Trianon consfinteste aproape in intregime stäpänirea romäneascä asupra Transilvaniei, Maramure~ului Crlsanei si a Banatului romänesc •. Noul regim continuänd realizärile promise prin hotärtrile dela Alba Iulia, viata in Ardeal se democratizeazä. Marile latifundii se impart taranilor romani, unguri, sacui, ~i membrii ai altor nationalitäti, lipsiti de pamänt. Iar dupä totala contopire a Ardealului in Statul roman, se acordä rind pe rand tuturor cetätenilor de orice limba ~i confesiune drepturi, de cari in Ungaria, nid azi nu se pomenesc. Minoritatile, intre eari un numilr eonsiderabil de Unguri ~i Seeui eunoscatori ai relatiunilor de viatä, din Romania demoerata ~i Un~ garia feudalistä., in mare parte in adaneul sufletului lor, nu se plang de noua lor situatie, gäsindu-~i in cadreie nouii lor patrii, posibilitäti de 0 viatä mai u~oarä. Astfel putern sä speräm, eä prin aplicarea cinstitä a principiilor demoeratice in seurt timp se vor vindeca ~i ultimile rani, cari au mai ramas deschise in urma operatiei eonsfintita de tratatul dela Trianon. . ~i atunci toate svarcolirile ~i toate bociturile oficialitätii Un~ariei redusä la justele ei hotare, in ce ne prive~te pe noi, vor fi cu desavar~ire zadarnice, fiindcä nu eredem sa se gäseascä in acest caz nici un minoritar iubitOT

29
de muncä si cu mintea sänätoasä, eare sä se doreascä sub stäpänirea ~rofi1or ~i baronilor, cari si astäzi terorizeazä si exploatezä far~ milä milioanele de tärani, muncitori manuali si inteleetuali maghiari si unde mama celui mai mare poet maghlar, Andrei Ady, 0 vad?vä de 80 ani, este Iäsatä in cea mai neag~a ml~erie Iiindcä l-a näscut pe acela, care prm scrteril~ sale a indräznit sä biciuiascä mentalitatea feudalistä a tärii sale. Dealtfel Romänli de pretutindeni, baza1i pe drepturile lor indiseutabile ~i p~ I~rta de eare dispun in orice moment, consldcra ca zadamiee toate uneltirile indreptate. de 18 aoi vd~ zUe dinafara hotarelor impotnva dreplatn , R omanla M are. .... eterne, care este - Aceasta este si trebue sa He ultima dreptate, ce s'a dat iti procesul dintrc oprimatorii Unguri ~i oprimatii Romani. Alta dreptate nu existalll... . . Cine va ineerea sä 0 rastoarne, se va lzbt eyise va frange de zidul de ~ranit, pe eare-l formeazä intreg Neamul romanesc de1a Tisa pan 'la Mare ~i dela Nistru la Dunare. In momentul, cand sarbatorim a 18-a ora faurirea Romaniei Mari, cuvine-se, ca, indreptandu-ne . gandul cätre cei 800.000 eroi, cazuti pe campul de onoare ~i cätre cel~lalt.e sute de mH invalizi ~i martiri, eari s'au lertftt in razboi ~i dealungul veaeurilor pentru noi, sa zicem: "Dumnezeu sa-i rasplät~ascä p.e,;,tru faptele lor inaltätoare ~i noi sä fIrn vredOlcl de mo~tenirea lasatä nouä".

30 Iar celor, cari prin hotärrrea sortii sunt chemati sä dirijeze destinul scumpei noastre Romänii, sä le cerem dela Cel de Sus: sußet intreg ~i luminä suficientä, pentru a 0 cärmui astfel, ca in seurt timp glasurile ce se ridicä impotriva sfintelor ei hotare sä räsunc in pustiu. Asa sä fiel Träiascä Romania pe veci reintregitä! Cinste, adrniratia si deosebitä atentiune luptätorilor neinfrieati, cari ne-an repus in drepturile de mo~teniref Träiascä glorioasa Arrnatä romänä, garanta sigurä a dreptätii eterne! Träiascä Marele ei Cäpitanl

Be acela, autor:

" (Scurtä istorie a Romänilor pe lntclesul

Din trecutul Ncamului

nostru".
tuturor).)

In pregatire:

o

brosurä,
~l

continänd

conlcrintcle

:

,,24 lanuarie" ,,150 ani dela sfärsitul
lui

Horia".

-

Depozit general:

Libräria I. CLONDA
Oradea, Bulevardul Regele Ferdiuand 11.

,
/'11{0

,~,

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful