UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU FACULTATEA DE INGINERIE “HERMAN OBERTH” INGINERIA PRODUSELOR TEXTILE SI DIN PIELE

PROIECT DE DIPLOMA

Conducator stiintific: Asist.ing. VICTORIA CAPRA Absolvent SANDOR ADRIAN

SIBIU 2008

1

TEMA LUCRARII

Sa se proiecteze o sectie de tricotat prevazuta cu 20 de masini de tricotat
SHIMA SEIKI, care sa realizeze produse de imbracaminte extxrioara.

2

CUPRINS

3 .

care să sătisfacă în condiţii tot mai bune cerinţele ramurilor economiei naţionale. Permeabilitatea la aer este o caracteristică igienică ce realizează aerisirea corpului. ele constituind o necessitate imediată şi trebuie să corespundă din punct de vedere al scopului. introducerea şi aplicarea unor tehnologii avansate.la început ea fiind folosită doar în scopul protectiei corpului de acţiunile nefavorabile ale mediului înconjurător. creşterea nivelului ethnic şi calitativ al acestora. rezistenţă şi aspect plăcut.prin absorbţia traspiratiei care se transportă apoi către exterior în masa tricoturilor.al confortului şi esteticii. Industria de tricotaje.prin natura ei. Producerea de îmbrăcăminte pe scara industrială impune întreprinderilor de ticotaje respectarea unor condiţii în procesul de tricotare şi confecţionare care să asigure comoditate. Absorţia şi evacuarea transpiraţiei este o caracteristică de igienă principală care asigură continuitatea echilibrului de termoreglare a corpului. care trebuie să răspundă prompt atât curentului de modă.îmbracamintea a cunoscut o serie de transformări.ca ramură a industriei textile.creşterea nivelului tehnic şi calitativ al acestora.Acest proces contribuie la transportul şi evacuarea transpiraţiei degajate de organism.4 Memoriu justificativ Apariţia îmbrăcămintei este legată de cele mai timpurii trepte ale dezvoltării societătii omenesti.În acest scop este necesară modernizarea mijloacelor de muncă şi a structurii producţiei.În acest scop este necesară mdernizarea mijloacelor de muncă şi a structurii producţiei. cât şi cerinţelor majore ale populaţiei. Obiectele de îmbrăcăminte au o importanţă deosebită în viaţa de zi cu zi. În prezent se pune un accent tot mai mare pe realizarea unor produse noi. În prezent se pune un accent tot mai mare pe realizarea unor produse noi. iar în prezent aceasta are şi un rol estetic foarte însemnat existând o mare varietate de tipuri şi forme de îmbrăcăminte. 5 .care să satisfacă în condiţii tot mai bune cerinţele ramurilor economiei naţionale.cât si de nivelul de cultură si civilizatie atins de societate. D-ea lungul istoriei. iar evoluţia acesteia este dependentă de dezvoltarea economico-socială. reprezintă una din ramurile economiei naţionale cu o capacitate puternică de înnoire a fabricaţiei. introducerea şi aplicarea unor tehnologii avansate.Acest echilibru este realizat de organismul uman care se continuă cu ajutorul tricoturilor.

iar în cadrul capitolului 6 ne vom axa asupra calculului necesarului de materie primă. Alegerea materiei prime şi proprietăţile fizico-mecanice ale firelor sunt dezbătute în cadrul capitolului 2. precum şi a schiţelor cu date tehnice.precum şi analiza posibilităţilor tehnologice.sunt prezentate în cadrul capitolului 1 descrierea produselor. iar apoi în capitolele 8 şi 9 se vor avea în vedere proiectarea suprafeţelor de depozitare şi producţie şi organizarea transportului intern şi stabilirea mijloacelor de transport. În cadrul capitolului 3 sunt prezentate caracteristicile tehnice ale utilajului. Vom analiza în continuare în cadrul capitolului 5. În cadrul capitolului 7 vom dezbate calculul parametrilor tehnologici. Stabilirea procesului tehnologuc şi descrierea principalelor operaţiilor tehnologice sunt analizate în cadrul capitolului 4.modelării şi proiectării produselor.adoptarea design-ului produselor.Perfecţionarea continuă a produselor din tricoturi se realizeză pe baza dezvoltării. În lucrarea de faţă s-a proiectat o secţie de tricotat prevăzută cu 20 de maşini de tricotat SHIMA SEIKI care să realizeze produse de îmbrăcăminte exterioară.reprezentarea structurii tricoturilor şi calculul parametrilor de structură. a introducerii în producţie a maşinilor cu productivitate ridicată şi de organizarea proceselor tehnologice şi de folosirea de materii prime de o calitate superioară. Pentru început. 6 . calculul producţiei practice şi stabilirea procesului tehnologic de croire şi confecţionare. mecanismele maşinii.

N. avănd fineţea 28\2 Nm.Faţa produsului prezintă o fentă tricotată în structură tubular prevăzută cu un nasture pentru încheiere.L. Faţa şi spatele produsului sunt tricotate sub formă de panouri semiconturate prezentănd la nivelul bustului o serie de îngustări în trepte .A.1. Gulerul produsului este tricotat în structură semitubular. şi 50% lână.Mănecile produsului sunt lungi şi sunt şi ele tricotate sub forma unor panouri semiconturate.CAPITOLUL 1 PREZENTAREA CONSTRUCTIV ESTETICĂ ŞI TEHNOLOGICĂ A PRODUSELOR 1.M.tricotat în structură glat cu început tubular de 2 cm.PRODUSUL 1 Produsul 1este o bluză pentru bărbaţi tricotată dintr-un amestec de fire de 50% P. 7 .XL.Produsul se realizează într-o gamă variată de culori pentru mărimile : S.PREZENTAREA PRODUSELOR Descrierea aspectului fiecărui produs în parte se prezintă în râdurile următoare: a.

a (vedere fata) b (vedere spate) 8 .

N.Pe maşină. Faţa şi spatele produsului se tricoteză identic. lungimea produsului se tricoteză în lăţime.L. a (vedere fata) 9 . Produsul este tricotat în structură glat. faţa prezintă în plus o fentă tricotată în structură tubular.XL. pentru mărimile S.având fineţea 28\2 Nm. Gulerul se tricotează în structură semitubular. prezentănd dungi transversale de culoare.b.PRODUSUL 2 Produsul 2 este o bluză pentru bărbaţi tricotată dintr-un amestec de bumbac 55% şi 45% P.A. prevăzută cu un fermoar de închidere.Produsul se realizeză într-o gamă variată de culori cu dungi de culoare albă.M.

b (vedere spate) 10 .

c.PRODUSUL 3 a (vedere fata) .

11 b (vedere spate) .

Crt.TABELUL CU DIMENSIUNI AL PRODUSELOR a.)PRODUSUL 1 Tabelul 1.12 1. 1 2 3 4 5 6 7 b.b Nr. 13 .)PRODUSUL 2 Tabelul 1.3.a Nr.3. Crt.3.

c.)PRODUSUL 3 Tabelul 1.3.c 14 .

1.N.pregătirea şi procesul tehnologic de obţinere.N.CAPITOLUL 2 ALEGEREA MATERIEI PRIME 2. proprietăţile ţesăturilor. calitatea materiei este foarte importantă. Cunoaşterea şi coordonarea acestor factori asigură realizarea unui produs finit care să corespundă cerinţelor în ceea ce priveşte atât valoarea estetică cât şi cea funcţionlă. de concentraţie medie au o rezistenţă bună rece. sunt însă degradate la temperaturi mai ridicate -au o stabilitate termică bună -au revenire elastică bună -au rezistenţă mică la frecare -au o foarte bună rezistenţă la acţiunea luminii Prin frecare produsele textile obţinute din fire de P. Printre dezavantajele firelor P.Totodată. dar şi de procesul tehnologic de obţinere a acestora. importante sunt: preţul.A. tricoturilor şi confecţiilor pentru care sunt folosite. Proprietăţile fibrelor determină la rândul lor.A. dau un pronunţat caracter de pilling. La proiectarea unui produs.A.PROPRIETĂŢILE FIBRELOR Firul reprezintă elementul de bază al tuturor produselor textile. Firul ales pentru produsul 1 este un fir în amestec având compoziţia de 50% P. se numără: -rezistenţă redusă la frecare -higroscopicitate foarte mică -se încarcă cu electricitate statică -au afinitate redusă faţă de coloranţi -sunt friabile -se murdăresc uşor -sunt relativ scumpe 15 . Principalele proprietăţi ale fibrelor de P. Proprietăţile firelor sunt determinate în mare măsură de caracteristicile fibrelor componente. aceasta fiind hotărâtoare în ceea ce priveşte calitatea finală a produsului respectiv.N.N. sunt: -sub acţiunea acizilor minerali.A. şi 50% lână.

N. vopsire.30-1.45%.32g/cm -conductibilitatea termică este mai mică la fibra de lână. Principalele proprietăţi ale fibrei de bumbac sunt: -asigură o izolare termică bună -au un tuşeu moale şi de aceea tricoturile sunt confortabile la purtat -au o higroscopicitate bună -au o rezistenţă la tracţiune mare -au o comportare corespunzătoare la sfâşiere -rezistenţă la torsiune mare -suportă tratamentul de albire.A. fapt ce le face să fie bune izolatoare termice -rezistenţa la rupere variază în mod crescător de la tipul de lână fină la tipul de lână groasă -alungirea la rupere variază între 25-45% Structura şi proprietăţile fibrei de lână sunt determinate de două caracteristici principale: -natura şi aşezarea aminoacizilor în catena principală -numărul şi natura grupelor polare care formează catenele laterale Firul ales pentru produsul 2 este un amestec din fire de bumbac 55% şi P.Principalele proprietăţi ale fibrelor delână sunt -higroscopicitatea fibrei de lână este cea mai mare dintre toate fibrele textile deoarece prezintă foarte multe grupe polare şi structură dominant amorfă -densitatea fibrei lână este între 1.ignifugare Firul ales pentru produsul 3 este 16 .

CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE FIRELOR Principalele caracteristici fizico-mecanice ale firelor sunt centralizate în tabelul 2.2.2. 17 .2.

Maşina este prevăzută cu dispozitiv de oprire automată la: -apariţia unui nod de fir -la ruperea firului -la ruperea unui călcâi de lucru al platinei -laterminarea numărului de panouri programate Viteza de tricotare maximă este 1.CAPITOLUL 3 PREZENTAREA UTILAJULUI Utilajul prezentat în această lucrare este maşina rectilinie de tricotat cu comandă numerică SHIMA SEIKI SES 122 RT. Deplasarea fonturilor se poate realiza cu viteză variabilă în funcţie de numărul de paşi de ac dorit. poate executa un ciclu de transfer înaintea tricotării. Maşina este prevăzută cu o singură sanie cu lacăte. Deplasarea conducătorului de fir se realizează în funcţie de numărul de ace aflat în lucru. 18 . Fiecare sistem.2m/s. indiferent de direcţia de deplasare a saniei cu lacăte. având două sisteme de tricotare.

1. poartă denumirea de mecanism de formare a ochiurilor. de construcţia identică sau nu. Mecanismul de formare a ochiurilor poate fi constituit dintr-o zonă de tricotare sau mai multe zone de tricotare. după un anumit procedeu de tricotare. 3. mecanismul de formare a ochiurilor se compune din organele producătoare de ochiuri. La maşina rectilinie de tricotat SHIMA SEIKI SES 122RT. PREZENTAREA PRINCIPALELOR MECANISME Principalele mecanisme ale maşinii de tricotat SHIMA SEIKI SES 122 RT sunt: -mecanismul de formare a ochiurilor -mecanismul de comandă -mecanismul de alimentare cu fir -mecanismul de tragere -mecanismul de acţionare 3.2. Ambele fonturi ale maşinii de tricotat prezintă aceleaşi organe producătoare de ochiuri: -ace cu limbă -împingătoare cu călcâi de lucru superior şi inferior -selectoare cu călcâie desenatoare plasate la şase nivele -conducător de fir -dinte de aruncare 19 .Tabelul 3.1. în funcţie de tipul şi destinaţia maşinii.2. Mecanismul de formare a ochiurilor Ansamblul de mecanisme care transmit mişcări sincronizate organelor producătoare de ochiuri.

2.În figura 3.sunt prezentate organele producătoare de ochiuri: 20 .

Formarea ochiurilor de diferite tipuri este posibilă prin situarea camelor mobile în diferite poziţii sau prin acţionarea mecanismului desenator.. În partea inferioară a corpului de bază sunt aranjate lacătele acelor care formează şinele de glisare pentru călcâiele acelor şi platinelor. 21 . Ansamblul de came este aşezat pe sania lacăte.Periuţele au rolul de a deschide limbile acelor. În interiorul plăcilor se află lacătele cu came. iar în afară se găsesc periuţele Corpul de bază al dispozitivului lacătelor acelor este realizat dintr-un corp turnat din metale uşoare. Sania cu lacăte se compune din: -placa din faţă şi placa din spate -una sau două coroane pe care se află dispozitivul de acţionare şi schimbare a conducătorului de fir.

În figura 3.3.este redat ansamblul camelor şi lacătelor.

22

3.2.2. Mecanismul de comandă Mecanismul de comandă are rolul de a transmite comenzi automate pentru executarea tuturor operaţiunilor legate de obţinerea produselor, de structura şi dimensiunile prestabilite,încât muncitorul în timpul procesului de tricotare să schimbe formatele de alimentare cu fire,să supravegheze maşinile din zona de deservire, să elimine eventualele defecţiuni şi scoaterea tricotului din maşină. Mecanismul de comandă coordonează şi sincronizează acţiunea tuturor mecanismelor maşinii, având în acelaşi timp şi funcţiuni de autocomandă. Ca suport al datelor se folosesc dischete pentru stocarea informaţiilor. 3.2.3. Mecanismul de alimentare cu fir În cazul maşinii rectilinii de trcotat SHIMA SEIKI SES122RT alimentarea cu fir este negativă. De la bobinele aflate pe suportul bobinelor, firul se desfăşoară şi trece prin dispozitivul de tensionare al firului, apoi prin orificii de conducere până la conducătorul de fir aflat pe glisiere. Dacă pe firul alimentat apar noduri prea mari, dispozitivul de tensionare le semnalează şi determină oprirea automată a maşinii. 3.2.4. Mecanismul de tragere al tricotului Pentru asigurarea uniformităţii ochiurilor nou formate este necesar ca forţele de tragere să fie constante pe lăţimea sau circumferinţa tricotului . Mecanismul de tragere este constituit dintr-un dispozitiv de tragere format din role de tragere şi un piptene de tragere programat electronic.Puterea de tragere este programată electronic şi depinde de materia primă şi de structura tricotului.Tragerea tricotului serveşte pentru asigurarea unei tensionări constante a tricotului suspendat pe ace şi pentru a face să coboare fiecare rând de ochiuri ce se tricotează, pentru ca ochiurile agăţate de ace să fie legate de acestea sub o tensiune constantă şi uniformă. 3.2.5. Mecanismul de acţionare Acţionarea maşinilor de tricotat se realizeză prin intermediul unui motor electric.Mişcarea de la motor se transmite unui arbore principal de la care se distribue spre toate toate celelalte mecanisme ale maşinii.

23

3.3. ANALIZA POSIBILITĂŢILOR TEHNOLOGICE Multiplele posibilităţi tehnologice ale maşinii rectilinii de tricotat SHIMA SEIKI SES 122 RT rezultă din posibilitatea acţionării directe a acelor prin intermediul călcâielor de acţionare şi a selectării indirecte prin intermediul selectoarelor cu călcâie de lucru la şase nivele şi împingătorilor. Traiectoriile posibile ale acelor cu limbă sub acţiunea ansamblului de came, sunt următoarele: -S-I- B(staţionare,închidere,buclare)-reprezintă traiectoria acelor pentru ochiurilor normale -S-In-B(staţionare,închidere neterminată,buclare)reprezintă traiectoria acelor pentru formarea ochiurilor duble -S-I-Ea(staţionare,închidere,eliminarea aruncării)reprezintă traiectoria acelor pentru formarea buclelor pin eliminarea aruncării ochiului vechi peste capul acului -S(staţionare)-reprezintă traiectoria prin care se reţin ochiurile sau buclele realizate la sistemul sau deplasarea precedentă Pe maşinile de tricotat SHIMA SEIKI SES 122 RT sepot obţine următoarele tipuri de legături: -legături de bază(glat,patent,lincs) -legături derivate(glat derivat,patent derivat,lincs derivat) -legături cu desene de culoare,care pot fi: a)realizate prin alimentare succesivă b)realizate prin alimentare simultană -legături cu desene de legătură,care pot fi: a)cu desene ajur b)cu ochiuri duble c)cu ochiuri reţinute -legături cu ochiuri încrucişate -legături cu fire suplimentare -legături cu desene combinate

24

În schemă s-au făcut următoarele notaţii: -RMP= recepţia materiei prime -DMP=depozit de materii prime -T= tricotare -CR= control şi repasare -F= finisare -TF=termofixare -Cr=croire -Cf= confecţionare -Cc= controlul operaţiei de confecţionare -FP=finisarea produsului -CFC=control final de calitate -E=etichetare -A=ambalare -DPF=depozit de produse finite -Tr=transport 25 .ÎNTOCMIREA SCHEMEI TEHNOLOGICE Un proces tehnologic conţine următoarele operaţii de prelucrare a materiei prime: -recepţia materiei prime -tricotarea -croirea -asamblarea -finisarea Procesul tehnologic conţine şi operaţii de control interfazic.1. În figura 4.1.este prezentată schema procesului tehnologic al produsului 1.Această schemă cuprinde operaţiile prin care materia primă trece de la starea de fir în produs finit.control de calitate sau operaţii de transport interfazic.control tehnologic.CAPITOLUL 4 STABILIREA PROCESULUI TEHNOLOGIC 4.

26 .

27 . se va face controlul de recepţie total.1.articolele pot trece peste unele din următoarele operaţii: 4.În funcţie de compoziţia firului. structură. DESCRIEREA PRINCIPALELOR OPERAŢII Operaţiile procesului tehnologic.Materiile prime se depoziteză în lăzile care vin de la furnizor. Controlul de recepţie poate fi: -control total. care depinde de adâncimea de buclare a camelor de buclare şi se regleză de la tastatură.2.2. ordinea desfăşurării lor în fluxul tehnologic sunt prezentate mai jos. aspect.la faza de depunere a firului -desimea tricotului. prin intermediul maşinii de tricotat. În cadrul întreprinderii concepute de mine.I. cât şi la controlul prin sondaj este necesar să se respecte regulile de verificare impuse prin normele N. Pe parcursul procesului de tricotare se pot efectua următoarele operaţii: -controlul organelor producătoare de ochiuri -controlul periodic al parametrilor procesului de tricotare -depistarea şi înlăturarea defectelor care apar la tricotare La controlul periodic al parametrilor procesului de tricotare se verifică: -tensiunea aplicată firelor de alimentare -cursa conducătorilor de fir -poziţia conducătorilor de fir faţă de ace. dimensiuni.2.2. RECEPŢIA MATERIEI PRIME Cuprinde controlul lotului de fire primite. 4. Depozitarea materiei prime are loc în magazii special amenajate unde trebuie create condiţii standard de umiditate şi presiune. TRICOTAREA Este procesul de transformare a firelor în ochiuri în cadrul unui tricot.la verificarea caracteristicilor de calitate ale firelor Atât la controlul total. la recepţia cantitativă -control prin sondaj.4.

iar în final faţa cu spatele se încheie lateral şi se închid mânecile. La controlul prin sondaj se constată defectele care se iau în considerare atunci când se atribuie calificativul pentru produs: corespunzător sau necorespunzător.5.-viteza de tricotare se măsoară în m/s şi se modifică prin tastarea la calculator -tensiunea aplicată tricotului la tragere trebuie să fie uniform repartizată pe toată lăţimea cilindrilor secţionaţi şi să nu depăşească pragul de 50% din sarcina de rupere a firului pentru a se situa în domeniul elastic.unde trebuie să stea cel puţin 24 de ore în condiţii standard de temperatură şi umiditate. Contururile curbe trebuiesc rihtuite pentru ca produsul asamblat să aibă simetrie.Se asamblează mai întâi umerii de la feţe cu umerii de la spate.de compoziţia firului. apoi mânecile se aplică la feţe şi spaţi.tricotul astfel finisat intră în magazia de tricoturi finisate. o călcare cu ajutorul preselor a panourilor tricotate.apoi se taie la lamă.Se aplică apoi gulerele la maşina de încheiat ochi cu ochi şi se pun în această cusătură mărimea şi emblema firmei pentru care este produsul.Se creează un stoc de o zi între secţia de croit şi de confecţionat. 4.pe rafturi. În şpan se aşează unul peste altul un număr de straturi care depind de structura şi desimea firului. În cusăturile laterale se aplică instrucţiuni cu modul de spălare.4. Tricotul astfel şpănuit se şablonează cu ajutorul unor şabloane din carton.Se curăţă apoi de aţe.CROIREA În cadrul acestei operaţii se realizeză şi sortarea detaliilor ce constituie un produs. Tricotul se şpănuieşte avându-se grijă de potrivirea modelelor pe margine şi de simetrie.În acest timp se elimina tensiunile interne din tricot. 4. 28 .2.3. Magazia de tricot crud serveşte pentru crearea unui stoc pentru cel puţin o zi între sectoarele de croit şi de finisat.2.2. Tricotul se înmagazinează în magazia de semifabricate. severifică simetria produselor şi se stabilesc criteriile după care se face împărţirea pe clase de calitate. FINISAREA TRICOTULUI Constă într-un tratament umido-termic. apoi se face un control final al produsului. sau atunci când se face împărţirea pe clase de calitate. 4. ASAMBLAREA SAU CONFECŢIONAREA Se realizează utilizând cusături elastice.

lungimea mânecii din centrul spatelui. 29 . Se face apoi sortarea pe calităţi a produselor. produsele sunt supuse unui tratament umido-termic cu prese de călcat cu abur şi vacuum.7. pe aceleaşi maşini şi cu aceleaşi structuri. apoi în cutii din carton. Se dimensioneză produsul verificându-se mai întâi dimensiunile de bază: lungimea şi lăţimea produsului. lungimea mâneciidrepte şi manşură. obţinut din aceleaşi fire. Se verifică reglarea şi rezistenţa cusăturilor la rupere şi dacă sunt realizate corect. Se verifică produsul cu un produs etalon. ETICHETAREA Produsele sunt etichetate cu etichete din carton provenite de la client. împăturate şi ambalate în pungi.2.Produsele se calcă finit pentru a se descălca cusăturile de asamblare.2. Se controlează un lot întrg. TRATAMENTUL UMIDO-TERMIC După confecţionare. 4. CONTROLUL FINAL DE CALITATE Se face bucată cu bucată conform normelor de calitate impuse. pentru a observa frecvenţa repetării greşelilor la acel lot.8. astfel: se verifică modelul şi contextura şi se compară tuşeul. culorile şi compoziţia firului.4.2. pentru a aşeza gulerele mai bine în răscroială şi pentru o fixare mai bună a dimensiunilor la forma dorită.6. 4.

)PRODUSUL 1 5.Reprezentarea convenţională 30 .CAPITOLUL 5 PROIECTAREA TRICOTURILOR 5.1.1.1. a. REPREZENTAREA STRUCTURII TRICOTURILOR Structura tricoturilor pote fi reprezentată în mai multe moduri. dintre care principalele reprezentări sunt: -convenţională -depunerea firului pe ace -structurală Pentru înţelegerea corectă a structurii articolelor este necesar a se reprezenta în cele trei moduri un raport al structurii care prin reluarea succesivă a lui acoperă suprafaţa dorită.

Evoluţia firului pe ace 5. Reprezentarea structurala 31 .2.5.1.3.1.

1. Evoluţia firului pe ace 32 .b. Reprezentarea convenţională 5.1.2.)PRODUSUL 2 5.1.

Reprezentarea convenţională 33 .5.3.1. Reprezentarea strcturală c.) PRODUSUL 3 5.1.1.

1.3.5.1. Evuluţia firului pe ace 5. Reprezentarea structurală 34 .2.

c1= 1. Tricotul este glat cu aspect de faţă.2.5.1.2.N.fs fs= 5.2.3 Ttex=fineţea fineţea firului în tex 5.1.2. şi 50% lână de fineţe Nm 28/2.A.Diametrul aparent al firelor.1 Diametrul aparent al firului( în stare liberă).F F= Unde: F= diametrul firului în stare liberă c1=coeficientul firului.1.Diametrul firelor în stare întinsă.1.2.s=2 FS= 5.)PRODUSUL 1 Firul ales este un amestec format din 50% P.3. 5.4.fs .Fs FS= Unde:s=numărul firelor alimentate în paralel. Diametrul firelelor 5.1. Diametrul teoretic al firelor.2.2. CALCULUL PARAMETRILOR DE STRUCTURĂ11 a.

C=0. Pasul ochiului. KA=4 FS=diametrul aparent al firelor A=4 0.2.2.Do -reprezintă numărul de şiruri de ochiuri cuprinse în 50 mm de tricot Do= Do= Do=37.2.4 B=1. adopt: C=0. Desimea tricotului pe orizontală.2.2.2.4.865.Dv -reprezintă numărul de rânduri de ochiuri cuprinse în 50 mm de tricot .21 mm 5.1.A A=KA FS [mm] Unde: A=pasul acului KA=coeficientul pasului ochiului.7-0.2. Parametrii destructură ai firelor 5.2.865 A=pasul acului B=0. Desimea tricotului pe verticală.71[ş/50mm] 5.fs= 5. Înălţimea ochiului.2.2.865 1.35 A=1.4 mm 5.B B=C A unde: C=coeficientul de fineţe al firului.3.2.

2.32 6.15 2.2.15mm 5.2.2.5.71 41.04 Do Dv l Ttex 10 M/m=2.57 1.2.2.6.32 [r/50mm] 5.04 35.M/m M/m=2.l l=1.5g/m Parametrii de structură ai produsului 1 sunt centralizaţi în tabelul 5.Dv= Dv= Dv= 41. .14 0.21+3.49 l=6.28 10 M/m=406.4 +2 1.6.57 A +2B+ Fs unde:l=lungimea ochiului glat A=pasul acului B=înălţimea ochiului Fs=diametrul aparent al firului l=1. Lungimea firului dintr-un ochi. Masa tricotului.

4.Diametrul firului 5.35mm 5.2.2.38mm 5.1.N.A.27mm 5.b.Diametrul aparent al firelor.2.2.49mm 5.2.1. de finrţe Nm 28/2 Tricotul este glat cu aspect de dos.2.1. Diametrul firelor în stare întinsă.2 F=0.)PRODUSUL 2 Firul folosit este un amestec de 55% bumbac şi 45% P.3 Ttex=36.2.1.Diametrul teoretic al firului.3.1.F F= c1=1.fs fs= fs=0.f f= c2 =1 Ttex=36x2 f=0.Fs Fs= Fs=0.2. Parametrii de structură ai firelor .1. 5. Diametrul aparent al firului.

Lungimea firului dintr-un ochi.4.12mm Dv=44.57 A+2B+ F l=5.Pasul ochiului. Desimea tricotului pe orizontală.Dv Dv= Unde:B=1.5.Do Do= Unde:A=1.64r/50mm 5.adopt:C=0.2.4mm 5.2.2.3.2.71ş/50mm Dv=44. Înălţimea ochiului. Lungimea ochiului: l=1.B B=C A Unde:C=0.2.8 B=1.M/m M/m=2 0.2.6. Masa tricotului.7-0.A A=KA F Unde:KA=4 F=0.2.35mm A=1.2.53mm 5.64r/50mm l=5.2. Desimea tricotului pe verticală.1.4 Do Dv l Ttex 10 Unde:Do=35.2.53mm M/m=507.2.4mm Do=35.71ş/50mm 5.76g/m Parametrii de structură ai produsului 2 sunt centralizaţi în tabelul5.5.6 .2.2.2.2.12mm 5.865.

2.1.2.c.Ttex31x2.1.1. 5.F F= Unde:F=diametrul firului în stare liberă c1=coeficientul firului.2.Fs .3 Ttex=fineţea firului în tex F= F= 5. Tricotul este glat cu aspect de faţă.2.2.Diametrul aparent al firelor. Diametrul firelor 5.Diametrul aparent al firului în stare liberă.de fineţe Nm 32/2.)PRODUSUL 3 Firul folosit este un fir în amestec având compoziţia 70% lână şi 30% acril.c1=1.

f f= unde:c2=1 f= f =0.2.1.32 =1.28 A= 1.2.2.C=0.s=2 Fs= Fs=0.1.35mm 5.2.KA=4 Fs =diametrul aparent al firelor A =4 0.A A =KA Fs [mm] Unde: A = pasul ochiului KA=coeficientul pasului ochiului. Diamrtrul firelor în stare întinsă.Parametrii de structură ai firelor 5.2.Pasul ochiului.Fs= [mm] unde:s=numărul firelor alimentate în paralel.2. Diametrul teoretic al firelor în stare întinsă.3.2.1mm [mm] [mm] .4.B B =C A Unde: C=coeficientul de fineţe al firului.fs fs= fs= fs=0.25mm 5.7 – 0.28 B= 1.865 A = pasul acului B= 0.2.865 1.1.28mm 5.46mm 5.865 adopt:C= 0.Înălţimea ochiului.2.

2. Desimea tricotului pe orizontală.5.2.2. Masa tricotului.46 l =5. Lungimea firului dintr-un ochi.4 45.2.3.28+2 1.6.14 0.2.2.Dv -reprezintă numărul de rânduri de ochiuri cuprinse în 50mm de tricot Dv = Dv = Dv=45.2.1+3.M/m M/m =2 0.57 1.2.2.57 A+2B+ Fs unde:l =lungimea firului dintr-un ochi A =pasul ochiului B =înălţimea ochiului Fs =diametrul aparent al firelor l = 1.2.5.06 5.l l = 1.4 Do Dv l Ttex 10 M/m = 2 0.45 r/50mm 5.Do -reprezintă numărul de şiruri de ochiuri cuprinse în 50mm de tricot Do = Do= Do =39.8 g/m Parametrii de structură ai produsului 3 sunt centralizaţi în tabelul 5.45 39.4.6 [r/50mm] [ş/50mm] .96 2 31 10 M/m =524.06 ş/50mm 5. Desimea pe verticală.65mm 5.

3g/panou 5.5g/m SCP F+S =0.1.3. a.3.82 MCP F+S=333.3. Panoul celor două mâneci -suprafaţa panoului compus din două mâneci.40 MCP 2M =162.3.5 0.SG .82m -masa panoului faţă+spate. [cm ] Scp f+s =2 (71 58) Scp f+s =0. Guler -suprafaţa gulerului.MCP 2M M/m =406.40m -masa panoului compus din două mâneci.2. se calculează mai întâi suprafeţele reperelor respective.5 0.MCP F+S M/m =406.5)=4042cm SCP 2M =0.5g/m SCP 2M =0.SCP 2M SCP 2M =2 (L l) [cm ] SCP 2M =2 (86 23.Panoul faţă+spate -suprafaţa panoului faţă+spate.82m MCP F+S =406.CALCULUL MASEI PE UNITATEA DE PRODUS Masa pe unitatea de produs se obţine prin însumarea masei ficărui panou ce alcătuieşte reperul.Scp f+s Scp f+s =2(L l).)PRODUSUL 1 5. Calculele se fac pentru mărimea L.3.5.40m MCP 2M =406.6g/panou 5.Pentru a afla masele panourilor respective.

b .a Masa rândurilor suplimentare pentru fiecare panou în parte este prezentată în tabelul 5.4.Masa acestora va fi calculată cu formula: -MRS=Na Nr lm Ttex 10 unde:Na =numărul de ace Nr =numărul de rânduri lm=lungimea medie a ochiurilor Numărul de ace pentru fiecare panou în parte este redat în tabelul 5.5g/m SG=0.3.05 MG =20.4.3.MG M/m =406.SG =L l [cm ] SG =42 12=cm SG =0.5 0.4.32g/panou 5.05m MG =406.3. Masa rândurilor suplimentare Se tricoteză şase rânduri suplimentare.05m -masa gulerului.

86 MCP F+S =436.5.SCP 2M SCP 2M =2(L l) [cm ] SCP 2M =2400cm SCP 2M =0.06+0. M/produs =MCP F+S +MCP 2M +MG +MRS F+S +MRS 2M+MRS G M/produs =333.MCP 2M M/m =507.)PRODUSUL 2 5.24m MCP 2M =507.67g 5.57 M/produs =519.86m MCP F+S =507.86m -masa panoului faţă+spate.Masa totală a produsului Masa pe unitatea de produs se obţine prin însumarea masei fiecărui panou ce alcătuieşte reperul.24 MCP 2M=121.24m -masa panoului compus din două mâneci.5.3+162.76/m SCP F+S =0.SCP F+S SCP F+S =2(L l)=2(72 60) SCP F+S =8640cm SCP F+S =0.Panoul faţă+spate -suprafaţa panoului faţă+spate.3.6+20.MCP F+S M/m =507.3.1.3.76 0.32+1.8g .76 0.Panoul celor două mâneci -suprafaţa panoului compus din cele două mâneci.2.49g b.76 m SCP 2M =0.64+1.

009 m Mt tiv 0507.3.3.5.009 Mt tiv =4.MG M/m =507.05m MG =507.56 g 5.05m -masa gulerului.76 0.3.38g 5.009 m -masa tubularului la tiv M/m =507. Tubular la tiv -suprafaţa tubularului la tiv St tiv =45 2 St tiv =90cm St tiv =0.05 MG =25.SG SG =42 12 SG =504 cm SG =0.76g/m St tiv =0.76g/m SG =0. Tubular la mâneci -suprafaţa tubularului la mâneci St 2m =2 18 2 St 2m = 72 cm St 2m =0.4.Guler -suprafaţa gulerului.3.007m .76 0.5.

007 Mt 2m =3.76 0.3.76 0.-masa tubularului la mâneci M/m =507.002 m -masa tubularului la fermoar M/m =507.76g/m St 2m =0.7.76g/m St f =0.Tubular la fermoar -suprafaţa tubularului la fermoar St f =13 2 St f =26 cm St f =0.55 g 5.007m Mt 2m =507.3.3.Masa rândurilor suplimentare Se tricoteză opt rânduri suplimentare Mrs =Na Nr l Ttex 10 Numărul de ace pentru fiecare panou în parte este redat în tabelul 5.6..002 m Mt f =507.002 Mt f =1.7.01 g 5.a .

Panoul faţă+spate -suprafaţa panoului faţă+spate.MCP F+S M/m²=524.4+0.b 5.06+1.66+111.SCP F+S SCP F+S = 2∙(L∙l).46m² MCP F+S =524.05+1.1+3. Masa totală a produsului Masa pe unitatea de produs se obţine prin însumarea masei fiecărui panou ce alcătuieşte reperul.8 ∙0.8g/m² SCP F+S =0.72g c)PRRODUSUL 3 5.1.46 m² -masa panoului faţă+spate.31+10.46 .79 M/produs =465. [cm²] SCP F+S =2∙(72∙32)=4608 cm² SCP F+S =0.7+20.3.3.7.3. M/produs =MCP F+S +MCP 2M +MG +Mt tiv +Mt 2m +MRS F+S MRS 2M +MRs M/produs =307.15+4.Masa rândurilor suplimentare pentru fiecare panou în parte este prezentată în tabelul 5.8.

4g/panou .MCP F+S =241.

4. Rezistenţa la rupere în lăţime Pl=Dv∙Pf Proprităţile fizico-mecanice ale tricoturilor sunt centralizate în tabelul 5.4. .3.4.4. Deformaţia în lăţime δl= [℅] [℅] Amax=l ∙ (1+δf )-3∙ π ∙f 5.Deformaţia în lungime δL= Bmax= 5.4.5.2.4. Rezistenţa la rupere în lungime PL=2∙Do∙Pf 5.CALCULUL PROPRIETĂŢILOR FIZICO-MECANICE ALE TRICOTURILOR 5.1.4.

Pierderile de materie primă se calculează făcând diferenţa dintre masa de fir care intră (Mi) şi masa de fir care iese (Me) la tricotare. .1.CAPITOLUL 6 CALCULUL NECESARULUI DE MATERIE PRIMĂ 6. P(g) =Mi(g) -Me(g) ip= [g] unde:ip=indice de pierdere P(℅)= unde:P(℅)=procentul pierderilor P(℅)= Ic= unde:Ic=indice de consum Pentru calculul indicilor de consum (Ic)separticularizează relaţia: Ic= .exprimate în indici de pierdere.pentru fiecare operaţie. ADOPTAREA PROCENTULUI PIERDERILOR ŞI AINDICELUI DE CONSUM Pe parcursul desfăşurării procesului tehnologic apar pierderi cantitative de materie primă(fir).

25 icF=1.5℅ -pentru operaţia de confecţionare:PC=17℅ -pentru operaţia de finisare:PF=0.1℅ Notez: -icT-indice de consum la tricotare -icc-indice de consum la confecţionare -icF-indice de consum la finisare Astfel: icT= icC= icF= icT=1.01 6.Pierderile P(℅)se cunosc: -pentru operaţia de tricotare:PT=2. STABILIREA NECESARULUI DE MATERIE PRIMĂ Masa care iese de la finisat este egală cu masa pe unitatea de produs. Fluxul tehnologic se poate reprezenta astfel: QiT→QeT=QiC→QeC=QiF→QeF=M/produs QiT=QeT∙iT QiC=QeC∙iC QiF=QeF∙iF unde:QiC=reprezintă cantitatea de fir ce intră în operaţia de confecţionat QeC=reprezintă cantitatea de fir ce iese din operaţia de confecţionat QiT=reprezintă cantitatea de fir ce intră în operaţia de tricotare QeT=reprezintă cantitatea de fir ce iese din operaţia de tricotare QiF=reprezintă cantitatea de fir ce intră în operaţia de finisare QeF=reprezintă cantitatea de fir ce iese din operaţia de finisare Necesarul de materie necesar fiecărei operaţii este centralizat în tabelul 6.se iau în calcul indicii de pierdere de la fiecare operaţie în parte.2.041 icC=1.a .2. Pentru stabilirea masei pe unitatea de produsMp(g).

Necesarul de materie primă pentru fiecare produs în parte este centralizat în tabelul 6.)PRODUSUL 1 se realizează în 600 de bucăţi.b Necesarul total de materie primă secalculează în funcţie de numărul de bucăţi realizate din fiecare produs în parte.2.39 NmpT2=114. NmpT2=200∙573.67 kg c.)PRODUSUL 2 serealizează în 200 de bucăţi.17 NmpT1=299.16 . a.)PRODUSUL 3 se realizează în 400 de bucăţi. NmpT3=400∙469.5 kg b. NmpT1=600∙499.

iar al treilea pe 6 maşini. în funcţie de numărul de maşini pe care se realizează produsele.65 Nmp/zi 1=166.66 kg Necesarul total de materie primă: NmpT=601.NmpT3=187.Primul produs se realizează pe 10 maşini.53 Nmp/zi 2=78.12 kg c.5 kg b.)PRODUSUL 1 Nmp/zi 1=10∙16.)PRODUSUL 3 Nmp/zi 3=6∙15.06 kg Necesarul total de materie primă pentru o zi: Nmp/zi=337.51 Nmp/zi 3=93. a.83 kg Necesarul de materie primă pe zi se calculează pentru fiecare produs în parte.68 kg .)PRODUSUL 2 Nmp/zi 2=4∙19. al doilea pe 4 maşini.

1.1.2.distanţa între fonturi este fixă şi egală cu pasul acului.1.CAPITOLUL 7 PROIECTAREA OPERAŢIEI DE TRICOTARE 7.11 mm 7.CALCULUL PARAMETRILOR TEHNOLOGICI Desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a operaţiei detricotare impune stabilirea corectă şi respectarea parametrilor tehnologici specifici operaţiei de tricotare. E=T= unde:E=ecartamentul fonturilor T=pasul acului L=unitatea de lungime în sistem englez. ca operaţie de bază a procesului tehnologic de realizare a produselor tricotate. Adâncimea de buclare .4 mm E=2.K=12 L=25.1.Avansul la buclare La maşina rectilinie de tricotat SHIMA SEIKI SES 122 RT buclarea se produce simultan pe acele celor două fonturi.Ecartamentul fonturilor Ecartamentul fonturilor reprezintă distanţa între fonturi. AB=0 7. 7.3.ceea ce înseamnă că avansul la buclare este zero.În cazul maşinii rectilinii de tricotat SHIMA SEIKI SES 122 RT.1.

Viteza de alimentare Viteza de alimentare reprezintă cantitatea de fir alimentată organelor producătoare de ochiuri în unitatea de timp şi se măsoară în m/min.96∙(1+0. deoarece determină în cea mai mare măsură desimea şi uniformitatea tricotului. X=1.1. Adâncimea de buclare este unul dintre cei mai importanţi parametri ai procesului de tricotare. Adâncimea de buclare se calculează cu relaţia: X=0.58mm Xbordură=1.4.37mm .)PRODUSUL 3 l`=5.007).55 mm Xpanou =1.91mm Xpanou=1.52 mm 7.)PRODUSUL 1 l`=5.)PRODUSUL 2 l`=5. la formarea noilor ochiuri.85mm b.35 mm Xbordură =1.77mm c. l`=6.5∙√(l`-E)²-T² l`= l∙( l+ή) unde:X=adâncimea de buclare l`=lungimea firului în stare întinsă l=lungimea firului ή=coeficient de întindere ή=3-7%→adopt: ή=7% E=ecartamentul fonturilor T=pasul acului a.Adâncimea de buclare reprezintă cursa acelor faţă de linia de aruncare.

)PRODUSUL 2 c.)PRODUSUL 1 b.În cazul alimentării negative.)PRODUSUL 3 . va=vc=n∙Na∙l∙10ˉ ³ [m/min] unde: va= viteza de alimentare vc= viteza de consum n= viteza de lucru a maşinii Na= numărul de ace l= lungimea firului din ochi Viteza de alimentare se determină pentru fiecare panou în parte şi este redată în următoarele tabele: a. viteza de alimentare este egală cu viteza de consum şi este determinată de valoarea acesteia din urmă.

5. Ta ≤ 15% Pr [gf/Ttex].1.15∙Pr Tensiunea în fire la alimentare. deplasată din zona de formare a ochiurilor.6. Viteza de tragere a tricotului Viteza de tragere a tricotului reprezintă lungimea în stare întinsă a tricotului. sub acţiunea mecanismului de tragere. în unitatea de timp (m/min). pentru fiecare produs în parte este redată în următorul tabel: 7. Tensiunea în fire la alimentare Tensiunea în fire la alimentare reprezintă forţa axială existentă în faza formării noilor ochiuri. Tensiunea înfir nu trebuie să depăşească 15% din sarcina la rupere.1. unde: Pr =sarcina la rupere Ta =0.7. vt = n∙ S ∙ Bi ∙ 10ˉ ³ unde:n= viteza de lucru S= numărul de sisteme Bi = înălţimea ochiurilor în stare întinsă Bi = l` = l ∙( l+ή) unde:l` = lungimea firului în stare întinsă .

l = lungimea firului ή = coeficintul de întindere f = diametrul firului în stare întinsă PRODUSUL 1 PRODUSUL 2 PRODUSUL 3 .

Tensiunea de tragere în tricot Tensiunea de tragere în trcot reprezintă forţa care acţionează în fiecare şir al tricotului.7. Tt = ( 10. în momentul tragerii.) PRODUSUL 2 .15 %)∙ Pr ∙ Na adopt: 11% Tt = 0.11 ∙ Pr ∙Na unde: Pr = sarcina la rupere Na = numărul de ace Tensiunea de tragere în tricot se calculează pentru fiecare panou în parte. PRODUSUL 1 [ kgf7Ttex] b.7.1.

8 Nr = numărul de rânduri z = numărul de sisteme necesar tricotării unui rând s = numărul de sisteme al maşinii n = viteza de tricotare . CTU=0. CALCULUL PRODUCŢIEI PRACTICE Pentru operaţia de tricotare se calculează producţia teoretică (Pt) şi producţia practică (Pp) folosind următoarele relaţii: Pt [panou/ T] = Pp [panou/ T] =Pt x CUM CUM =CTU X CUF tm= ∑ unde: T =durata unui schimb tm = timpul maşinii CUM = coeficientul de utilizare al maşinii CTU = coeficientul timpului util.86 CUF =coeficientul utilajului în funcţiune.) PRODUSUL 3 7.2.c. CUF =0.

11 mm Na = numărul de ace.24 mm v= 46. T = 2.34 depl/min b.8 m/min n= n =40. Ls = 350 mm Laf = T X Na unde: T = pasul acului.11 ∙ 384 Laf = 810.24+350 D = 1160.24 mm D = 810.n= [depl/min] D = Laf + Ls unde: Laf = lungimea activă a fonturii Ls = lungimea saniei cu lacăte .)PRODUSUL 1 tm = ∑ tm F = tm . Na = 384 Laf =2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful