UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU FACULTATEA DE INGINERIE “HERMAN OBERTH” INGINERIA PRODUSELOR TEXTILE SI DIN PIELE

PROIECT DE DIPLOMA

Conducator stiintific: Asist.ing. VICTORIA CAPRA Absolvent SANDOR ADRIAN

SIBIU 2008

1

TEMA LUCRARII

Sa se proiecteze o sectie de tricotat prevazuta cu 20 de masini de tricotat
SHIMA SEIKI, care sa realizeze produse de imbracaminte extxrioara.

2

CUPRINS

3 .

4 Memoriu justificativ Apariţia îmbrăcămintei este legată de cele mai timpurii trepte ale dezvoltării societătii omenesti.al confortului şi esteticii. Obiectele de îmbrăcăminte au o importanţă deosebită în viaţa de zi cu zi. rezistenţă şi aspect plăcut. În prezent se pune un accent tot mai mare pe realizarea unor produse noi. care trebuie să răspundă prompt atât curentului de modă. Absorţia şi evacuarea transpiraţiei este o caracteristică de igienă principală care asigură continuitatea echilibrului de termoreglare a corpului.ca ramură a industriei textile. introducerea şi aplicarea unor tehnologii avansate.prin absorbţia traspiratiei care se transportă apoi către exterior în masa tricoturilor. care să sătisfacă în condiţii tot mai bune cerinţele ramurilor economiei naţionale. D-ea lungul istoriei. introducerea şi aplicarea unor tehnologii avansate.Acest echilibru este realizat de organismul uman care se continuă cu ajutorul tricoturilor.prin natura ei.creşterea nivelului tehnic şi calitativ al acestora. Producerea de îmbrăcăminte pe scara industrială impune întreprinderilor de ticotaje respectarea unor condiţii în procesul de tricotare şi confecţionare care să asigure comoditate.la început ea fiind folosită doar în scopul protectiei corpului de acţiunile nefavorabile ale mediului înconjurător.cât si de nivelul de cultură si civilizatie atins de societate.care să satisfacă în condiţii tot mai bune cerinţele ramurilor economiei naţionale. iar în prezent aceasta are şi un rol estetic foarte însemnat existând o mare varietate de tipuri şi forme de îmbrăcăminte.În acest scop este necesară modernizarea mijloacelor de muncă şi a structurii producţiei. reprezintă una din ramurile economiei naţionale cu o capacitate puternică de înnoire a fabricaţiei.Acest proces contribuie la transportul şi evacuarea transpiraţiei degajate de organism. ele constituind o necessitate imediată şi trebuie să corespundă din punct de vedere al scopului. Permeabilitatea la aer este o caracteristică igienică ce realizează aerisirea corpului. iar evoluţia acesteia este dependentă de dezvoltarea economico-socială.În acest scop este necesară mdernizarea mijloacelor de muncă şi a structurii producţiei.îmbracamintea a cunoscut o serie de transformări. În prezent se pune un accent tot mai mare pe realizarea unor produse noi. Industria de tricotaje. 5 . cât şi cerinţelor majore ale populaţiei. creşterea nivelului ethnic şi calitativ al acestora.

În cadrul capitolului 7 vom dezbate calculul parametrilor tehnologici.Perfecţionarea continuă a produselor din tricoturi se realizeză pe baza dezvoltării. mecanismele maşinii.reprezentarea structurii tricoturilor şi calculul parametrilor de structură. a introducerii în producţie a maşinilor cu productivitate ridicată şi de organizarea proceselor tehnologice şi de folosirea de materii prime de o calitate superioară.precum şi analiza posibilităţilor tehnologice. 6 .iar în cadrul capitolului 6 ne vom axa asupra calculului necesarului de materie primă.modelării şi proiectării produselor. În lucrarea de faţă s-a proiectat o secţie de tricotat prevăzută cu 20 de maşini de tricotat SHIMA SEIKI care să realizeze produse de îmbrăcăminte exterioară. iar apoi în capitolele 8 şi 9 se vor avea în vedere proiectarea suprafeţelor de depozitare şi producţie şi organizarea transportului intern şi stabilirea mijloacelor de transport.sunt prezentate în cadrul capitolului 1 descrierea produselor. Vom analiza în continuare în cadrul capitolului 5. calculul producţiei practice şi stabilirea procesului tehnologic de croire şi confecţionare. În cadrul capitolului 3 sunt prezentate caracteristicile tehnice ale utilajului. Pentru început.adoptarea design-ului produselor. precum şi a schiţelor cu date tehnice. Alegerea materiei prime şi proprietăţile fizico-mecanice ale firelor sunt dezbătute în cadrul capitolului 2. Stabilirea procesului tehnologuc şi descrierea principalelor operaţiilor tehnologice sunt analizate în cadrul capitolului 4.

CAPITOLUL 1 PREZENTAREA CONSTRUCTIV ESTETICĂ ŞI TEHNOLOGICĂ A PRODUSELOR 1.PREZENTAREA PRODUSELOR Descrierea aspectului fiecărui produs în parte se prezintă în râdurile următoare: a.L.tricotat în structură glat cu început tubular de 2 cm.Faţa produsului prezintă o fentă tricotată în structură tubular prevăzută cu un nasture pentru încheiere.PRODUSUL 1 Produsul 1este o bluză pentru bărbaţi tricotată dintr-un amestec de fire de 50% P. avănd fineţea 28\2 Nm.N. Gulerul produsului este tricotat în structură semitubular.Produsul se realizează într-o gamă variată de culori pentru mărimile : S.1. şi 50% lână. 7 .XL.Mănecile produsului sunt lungi şi sunt şi ele tricotate sub forma unor panouri semiconturate. Faţa şi spatele produsului sunt tricotate sub formă de panouri semiconturate prezentănd la nivelul bustului o serie de îngustări în trepte .M.A.

a (vedere fata) b (vedere spate) 8 .

PRODUSUL 2 Produsul 2 este o bluză pentru bărbaţi tricotată dintr-un amestec de bumbac 55% şi 45% P.L.b.M. faţa prezintă în plus o fentă tricotată în structură tubular.având fineţea 28\2 Nm. prezentănd dungi transversale de culoare. Produsul este tricotat în structură glat.Produsul se realizeză într-o gamă variată de culori cu dungi de culoare albă. Gulerul se tricotează în structură semitubular. pentru mărimile S. lungimea produsului se tricoteză în lăţime. Faţa şi spatele produsului se tricoteză identic.XL.Pe maşină. prevăzută cu un fermoar de închidere. a (vedere fata) 9 .A.N.

b (vedere spate) 10 .

PRODUSUL 3 a (vedere fata) .c.

11 b (vedere spate) .

)PRODUSUL 2 Tabelul 1.b Nr. Crt.)PRODUSUL 1 Tabelul 1.3. 13 .3.a Nr.3.12 1.TABELUL CU DIMENSIUNI AL PRODUSELOR a. 1 2 3 4 5 6 7 b. Crt.

c.3.)PRODUSUL 3 Tabelul 1.c 14 .

sunt: -sub acţiunea acizilor minerali.N.N. şi 50% lână. Firul ales pentru produsul 1 este un fir în amestec având compoziţia de 50% P.A. aceasta fiind hotărâtoare în ceea ce priveşte calitatea finală a produsului respectiv. Printre dezavantajele firelor P.pregătirea şi procesul tehnologic de obţinere. calitatea materiei este foarte importantă. dau un pronunţat caracter de pilling. tricoturilor şi confecţiilor pentru care sunt folosite.Totodată. importante sunt: preţul. de concentraţie medie au o rezistenţă bună rece.PROPRIETĂŢILE FIBRELOR Firul reprezintă elementul de bază al tuturor produselor textile. Principalele proprietăţi ale fibrelor de P.A.1. Cunoaşterea şi coordonarea acestor factori asigură realizarea unui produs finit care să corespundă cerinţelor în ceea ce priveşte atât valoarea estetică cât şi cea funcţionlă. sunt însă degradate la temperaturi mai ridicate -au o stabilitate termică bună -au revenire elastică bună -au rezistenţă mică la frecare -au o foarte bună rezistenţă la acţiunea luminii Prin frecare produsele textile obţinute din fire de P. dar şi de procesul tehnologic de obţinere a acestora. Proprietăţile fibrelor determină la rândul lor. se numără: -rezistenţă redusă la frecare -higroscopicitate foarte mică -se încarcă cu electricitate statică -au afinitate redusă faţă de coloranţi -sunt friabile -se murdăresc uşor -sunt relativ scumpe 15 .A.A.CAPITOLUL 2 ALEGEREA MATERIEI PRIME 2. Proprietăţile firelor sunt determinate în mare măsură de caracteristicile fibrelor componente. proprietăţile ţesăturilor.N. La proiectarea unui produs.N.

32g/cm -conductibilitatea termică este mai mică la fibra de lână.45%. Principalele proprietăţi ale fibrei de bumbac sunt: -asigură o izolare termică bună -au un tuşeu moale şi de aceea tricoturile sunt confortabile la purtat -au o higroscopicitate bună -au o rezistenţă la tracţiune mare -au o comportare corespunzătoare la sfâşiere -rezistenţă la torsiune mare -suportă tratamentul de albire. fapt ce le face să fie bune izolatoare termice -rezistenţa la rupere variază în mod crescător de la tipul de lână fină la tipul de lână groasă -alungirea la rupere variază între 25-45% Structura şi proprietăţile fibrei de lână sunt determinate de două caracteristici principale: -natura şi aşezarea aminoacizilor în catena principală -numărul şi natura grupelor polare care formează catenele laterale Firul ales pentru produsul 2 este un amestec din fire de bumbac 55% şi P.30-1.Principalele proprietăţi ale fibrelor delână sunt -higroscopicitatea fibrei de lână este cea mai mare dintre toate fibrele textile deoarece prezintă foarte multe grupe polare şi structură dominant amorfă -densitatea fibrei lână este între 1. vopsire.ignifugare Firul ales pentru produsul 3 este 16 .N.A.

2.2.CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE FIRELOR Principalele caracteristici fizico-mecanice ale firelor sunt centralizate în tabelul 2. 17 .2.

Deplasarea fonturilor se poate realiza cu viteză variabilă în funcţie de numărul de paşi de ac dorit. Deplasarea conducătorului de fir se realizează în funcţie de numărul de ace aflat în lucru. având două sisteme de tricotare. poate executa un ciclu de transfer înaintea tricotării.2m/s. Fiecare sistem. Maşina este prevăzută cu o singură sanie cu lacăte. indiferent de direcţia de deplasare a saniei cu lacăte. 18 . Maşina este prevăzută cu dispozitiv de oprire automată la: -apariţia unui nod de fir -la ruperea firului -la ruperea unui călcâi de lucru al platinei -laterminarea numărului de panouri programate Viteza de tricotare maximă este 1.CAPITOLUL 3 PREZENTAREA UTILAJULUI Utilajul prezentat în această lucrare este maşina rectilinie de tricotat cu comandă numerică SHIMA SEIKI SES 122 RT.

după un anumit procedeu de tricotare. de construcţia identică sau nu.Tabelul 3.1. 3. La maşina rectilinie de tricotat SHIMA SEIKI SES 122RT. Ambele fonturi ale maşinii de tricotat prezintă aceleaşi organe producătoare de ochiuri: -ace cu limbă -împingătoare cu călcâi de lucru superior şi inferior -selectoare cu călcâie desenatoare plasate la şase nivele -conducător de fir -dinte de aruncare 19 . Mecanismul de formare a ochiurilor poate fi constituit dintr-o zonă de tricotare sau mai multe zone de tricotare. mecanismul de formare a ochiurilor se compune din organele producătoare de ochiuri. Mecanismul de formare a ochiurilor Ansamblul de mecanisme care transmit mişcări sincronizate organelor producătoare de ochiuri. poartă denumirea de mecanism de formare a ochiurilor.2.1.2. în funcţie de tipul şi destinaţia maşinii. PREZENTAREA PRINCIPALELOR MECANISME Principalele mecanisme ale maşinii de tricotat SHIMA SEIKI SES 122 RT sunt: -mecanismul de formare a ochiurilor -mecanismul de comandă -mecanismul de alimentare cu fir -mecanismul de tragere -mecanismul de acţionare 3.

În figura 3.2.sunt prezentate organele producătoare de ochiuri: 20 .

iar în afară se găsesc periuţele Corpul de bază al dispozitivului lacătelor acelor este realizat dintr-un corp turnat din metale uşoare. Ansamblul de came este aşezat pe sania lacăte. Sania cu lacăte se compune din: -placa din faţă şi placa din spate -una sau două coroane pe care se află dispozitivul de acţionare şi schimbare a conducătorului de fir. În partea inferioară a corpului de bază sunt aranjate lacătele acelor care formează şinele de glisare pentru călcâiele acelor şi platinelor.. 21 .Periuţele au rolul de a deschide limbile acelor. În interiorul plăcilor se află lacătele cu came.Formarea ochiurilor de diferite tipuri este posibilă prin situarea camelor mobile în diferite poziţii sau prin acţionarea mecanismului desenator.

În figura 3.3.este redat ansamblul camelor şi lacătelor.

22

3.2.2. Mecanismul de comandă Mecanismul de comandă are rolul de a transmite comenzi automate pentru executarea tuturor operaţiunilor legate de obţinerea produselor, de structura şi dimensiunile prestabilite,încât muncitorul în timpul procesului de tricotare să schimbe formatele de alimentare cu fire,să supravegheze maşinile din zona de deservire, să elimine eventualele defecţiuni şi scoaterea tricotului din maşină. Mecanismul de comandă coordonează şi sincronizează acţiunea tuturor mecanismelor maşinii, având în acelaşi timp şi funcţiuni de autocomandă. Ca suport al datelor se folosesc dischete pentru stocarea informaţiilor. 3.2.3. Mecanismul de alimentare cu fir În cazul maşinii rectilinii de trcotat SHIMA SEIKI SES122RT alimentarea cu fir este negativă. De la bobinele aflate pe suportul bobinelor, firul se desfăşoară şi trece prin dispozitivul de tensionare al firului, apoi prin orificii de conducere până la conducătorul de fir aflat pe glisiere. Dacă pe firul alimentat apar noduri prea mari, dispozitivul de tensionare le semnalează şi determină oprirea automată a maşinii. 3.2.4. Mecanismul de tragere al tricotului Pentru asigurarea uniformităţii ochiurilor nou formate este necesar ca forţele de tragere să fie constante pe lăţimea sau circumferinţa tricotului . Mecanismul de tragere este constituit dintr-un dispozitiv de tragere format din role de tragere şi un piptene de tragere programat electronic.Puterea de tragere este programată electronic şi depinde de materia primă şi de structura tricotului.Tragerea tricotului serveşte pentru asigurarea unei tensionări constante a tricotului suspendat pe ace şi pentru a face să coboare fiecare rând de ochiuri ce se tricotează, pentru ca ochiurile agăţate de ace să fie legate de acestea sub o tensiune constantă şi uniformă. 3.2.5. Mecanismul de acţionare Acţionarea maşinilor de tricotat se realizeză prin intermediul unui motor electric.Mişcarea de la motor se transmite unui arbore principal de la care se distribue spre toate toate celelalte mecanisme ale maşinii.

23

3.3. ANALIZA POSIBILITĂŢILOR TEHNOLOGICE Multiplele posibilităţi tehnologice ale maşinii rectilinii de tricotat SHIMA SEIKI SES 122 RT rezultă din posibilitatea acţionării directe a acelor prin intermediul călcâielor de acţionare şi a selectării indirecte prin intermediul selectoarelor cu călcâie de lucru la şase nivele şi împingătorilor. Traiectoriile posibile ale acelor cu limbă sub acţiunea ansamblului de came, sunt următoarele: -S-I- B(staţionare,închidere,buclare)-reprezintă traiectoria acelor pentru ochiurilor normale -S-In-B(staţionare,închidere neterminată,buclare)reprezintă traiectoria acelor pentru formarea ochiurilor duble -S-I-Ea(staţionare,închidere,eliminarea aruncării)reprezintă traiectoria acelor pentru formarea buclelor pin eliminarea aruncării ochiului vechi peste capul acului -S(staţionare)-reprezintă traiectoria prin care se reţin ochiurile sau buclele realizate la sistemul sau deplasarea precedentă Pe maşinile de tricotat SHIMA SEIKI SES 122 RT sepot obţine următoarele tipuri de legături: -legături de bază(glat,patent,lincs) -legături derivate(glat derivat,patent derivat,lincs derivat) -legături cu desene de culoare,care pot fi: a)realizate prin alimentare succesivă b)realizate prin alimentare simultană -legături cu desene de legătură,care pot fi: a)cu desene ajur b)cu ochiuri duble c)cu ochiuri reţinute -legături cu ochiuri încrucişate -legături cu fire suplimentare -legături cu desene combinate

24

control tehnologic.ÎNTOCMIREA SCHEMEI TEHNOLOGICE Un proces tehnologic conţine următoarele operaţii de prelucrare a materiei prime: -recepţia materiei prime -tricotarea -croirea -asamblarea -finisarea Procesul tehnologic conţine şi operaţii de control interfazic. În figura 4.este prezentată schema procesului tehnologic al produsului 1.control de calitate sau operaţii de transport interfazic.Această schemă cuprinde operaţiile prin care materia primă trece de la starea de fir în produs finit.1. În schemă s-au făcut următoarele notaţii: -RMP= recepţia materiei prime -DMP=depozit de materii prime -T= tricotare -CR= control şi repasare -F= finisare -TF=termofixare -Cr=croire -Cf= confecţionare -Cc= controlul operaţiei de confecţionare -FP=finisarea produsului -CFC=control final de calitate -E=etichetare -A=ambalare -DPF=depozit de produse finite -Tr=transport 25 .CAPITOLUL 4 STABILIREA PROCESULUI TEHNOLOGIC 4.1.

26 .

2. Depozitarea materiei prime are loc în magazii special amenajate unde trebuie create condiţii standard de umiditate şi presiune.2. cât şi la controlul prin sondaj este necesar să se respecte regulile de verificare impuse prin normele N. RECEPŢIA MATERIEI PRIME Cuprinde controlul lotului de fire primite. ordinea desfăşurării lor în fluxul tehnologic sunt prezentate mai jos. Controlul de recepţie poate fi: -control total. la recepţia cantitativă -control prin sondaj.I. 27 . aspect. DESCRIEREA PRINCIPALELOR OPERAŢII Operaţiile procesului tehnologic.la faza de depunere a firului -desimea tricotului. TRICOTAREA Este procesul de transformare a firelor în ochiuri în cadrul unui tricot. dimensiuni.2.În funcţie de compoziţia firului.la verificarea caracteristicilor de calitate ale firelor Atât la controlul total.Materiile prime se depoziteză în lăzile care vin de la furnizor.1. care depinde de adâncimea de buclare a camelor de buclare şi se regleză de la tastatură. Pe parcursul procesului de tricotare se pot efectua următoarele operaţii: -controlul organelor producătoare de ochiuri -controlul periodic al parametrilor procesului de tricotare -depistarea şi înlăturarea defectelor care apar la tricotare La controlul periodic al parametrilor procesului de tricotare se verifică: -tensiunea aplicată firelor de alimentare -cursa conducătorilor de fir -poziţia conducătorilor de fir faţă de ace. În cadrul întreprinderii concepute de mine. prin intermediul maşinii de tricotat. 4.4. structură.2.articolele pot trece peste unele din următoarele operaţii: 4. se va face controlul de recepţie total.

3. apoi mânecile se aplică la feţe şi spaţi. apoi se face un control final al produsului. În şpan se aşează unul peste altul un număr de straturi care depind de structura şi desimea firului.Se creează un stoc de o zi între secţia de croit şi de confecţionat.tricotul astfel finisat intră în magazia de tricoturi finisate.de compoziţia firului.-viteza de tricotare se măsoară în m/s şi se modifică prin tastarea la calculator -tensiunea aplicată tricotului la tragere trebuie să fie uniform repartizată pe toată lăţimea cilindrilor secţionaţi şi să nu depăşească pragul de 50% din sarcina de rupere a firului pentru a se situa în domeniul elastic.unde trebuie să stea cel puţin 24 de ore în condiţii standard de temperatură şi umiditate.Se curăţă apoi de aţe. Tricotul astfel şpănuit se şablonează cu ajutorul unor şabloane din carton. 28 . ASAMBLAREA SAU CONFECŢIONAREA Se realizează utilizând cusături elastice.Se aplică apoi gulerele la maşina de încheiat ochi cu ochi şi se pun în această cusătură mărimea şi emblema firmei pentru care este produsul. Magazia de tricot crud serveşte pentru crearea unui stoc pentru cel puţin o zi între sectoarele de croit şi de finisat. 4.4.2. În cusăturile laterale se aplică instrucţiuni cu modul de spălare.În acest timp se elimina tensiunile interne din tricot. severifică simetria produselor şi se stabilesc criteriile după care se face împărţirea pe clase de calitate.2. 4. Tricotul se şpănuieşte avându-se grijă de potrivirea modelelor pe margine şi de simetrie. La controlul prin sondaj se constată defectele care se iau în considerare atunci când se atribuie calificativul pentru produs: corespunzător sau necorespunzător. o călcare cu ajutorul preselor a panourilor tricotate.CROIREA În cadrul acestei operaţii se realizeză şi sortarea detaliilor ce constituie un produs.apoi se taie la lamă. sau atunci când se face împărţirea pe clase de calitate. Tricotul se înmagazinează în magazia de semifabricate.Se asamblează mai întâi umerii de la feţe cu umerii de la spate. Contururile curbe trebuiesc rihtuite pentru ca produsul asamblat să aibă simetrie. FINISAREA TRICOTULUI Constă într-un tratament umido-termic. 4.5.2.pe rafturi. iar în final faţa cu spatele se încheie lateral şi se închid mânecile.

Se verifică produsul cu un produs etalon.Produsele se calcă finit pentru a se descălca cusăturile de asamblare. 4. Se verifică reglarea şi rezistenţa cusăturilor la rupere şi dacă sunt realizate corect. împăturate şi ambalate în pungi.2.2. apoi în cutii din carton. pentru a aşeza gulerele mai bine în răscroială şi pentru o fixare mai bună a dimensiunilor la forma dorită. CONTROLUL FINAL DE CALITATE Se face bucată cu bucată conform normelor de calitate impuse. 29 . Se face apoi sortarea pe calităţi a produselor. culorile şi compoziţia firului. produsele sunt supuse unui tratament umido-termic cu prese de călcat cu abur şi vacuum. Se dimensioneză produsul verificându-se mai întâi dimensiunile de bază: lungimea şi lăţimea produsului.6.7.4. Se controlează un lot întrg. pentru a observa frecvenţa repetării greşelilor la acel lot. TRATAMENTUL UMIDO-TERMIC După confecţionare. 4. lungimea mâneciidrepte şi manşură. ETICHETAREA Produsele sunt etichetate cu etichete din carton provenite de la client. obţinut din aceleaşi fire. pe aceleaşi maşini şi cu aceleaşi structuri.8. astfel: se verifică modelul şi contextura şi se compară tuşeul.2. lungimea mânecii din centrul spatelui.

a.CAPITOLUL 5 PROIECTAREA TRICOTURILOR 5.1. REPREZENTAREA STRUCTURII TRICOTURILOR Structura tricoturilor pote fi reprezentată în mai multe moduri.1.)PRODUSUL 1 5.1.Reprezentarea convenţională 30 . dintre care principalele reprezentări sunt: -convenţională -depunerea firului pe ace -structurală Pentru înţelegerea corectă a structurii articolelor este necesar a se reprezenta în cele trei moduri un raport al structurii care prin reluarea succesivă a lui acoperă suprafaţa dorită.

Evoluţia firului pe ace 5.2.5. Reprezentarea structurala 31 .1.3.1.

1.1.1. Reprezentarea convenţională 5. Evoluţia firului pe ace 32 .)PRODUSUL 2 5.b.2.

1.5.Reprezentarea convenţională 33 .) PRODUSUL 3 5.1. Reprezentarea strcturală c.1.3.

Reprezentarea structurală 34 .1.5.3.1. Evuluţia firului pe ace 5.2.

)PRODUSUL 1 Firul ales este un amestec format din 50% P.1.2. Tricotul este glat cu aspect de faţă.A.F F= Unde: F= diametrul firului în stare liberă c1=coeficientul firului.5. 5.1 Diametrul aparent al firului( în stare liberă). Diametrul firelelor 5.Diametrul aparent al firelor.3 Ttex=fineţea fineţea firului în tex 5.3.1.fs . CALCULUL PARAMETRILOR DE STRUCTURĂ11 a.fs fs= 5.2. Diametrul teoretic al firelor.Diametrul firelor în stare întinsă.Fs FS= Unde:s=numărul firelor alimentate în paralel.4.2.s=2 FS= 5.2. şi 50% lână de fineţe Nm 28/2.2.N.2.2.1.c1= 1.1.1.

Do -reprezintă numărul de şiruri de ochiuri cuprinse în 50 mm de tricot Do= Do= Do=37.2.2.Dv -reprezintă numărul de rânduri de ochiuri cuprinse în 50 mm de tricot . KA=4 FS=diametrul aparent al firelor A=4 0.A A=KA FS [mm] Unde: A=pasul acului KA=coeficientul pasului ochiului.865.2. Pasul ochiului.7-0.2.2.2.2.B B=C A unde: C=coeficientul de fineţe al firului.865 A=pasul acului B=0.3.2. adopt: C=0.71[ş/50mm] 5. Parametrii destructură ai firelor 5.1. Înălţimea ochiului.21 mm 5. Desimea tricotului pe verticală.4 mm 5.865 1. Desimea tricotului pe orizontală.2.C=0.35 A=1.2.fs= 5.4 B=1.4.2.

2.2.5.6.6.57 A +2B+ Fs unde:l=lungimea ochiului glat A=pasul acului B=înălţimea ochiului Fs=diametrul aparent al firului l=1. .2.2.M/m M/m=2.57 1.l l=1.71 41.14 0.2.32 [r/50mm] 5.28 10 M/m=406.4 +2 1.21+3.04 Do Dv l Ttex 10 M/m=2. Lungimea firului dintr-un ochi.Dv= Dv= Dv= 41.15mm 5.15 2. Masa tricotului.49 l=6.5g/m Parametrii de structură ai produsului 1 sunt centralizaţi în tabelul 5.32 6.2.04 35.

Diametrul firului 5. Diametrul aparent al firului.N.27mm 5.1.38mm 5.1.3.Fs Fs= Fs=0.2.2.2.)PRODUSUL 2 Firul folosit este un amestec de 55% bumbac şi 45% P.2.A.2 F=0.F F= c1=1.4.fs fs= fs=0.1. 5.b.2.35mm 5.2.1.3 Ttex=36. Diametrul firelor în stare întinsă. de finrţe Nm 28/2 Tricotul este glat cu aspect de dos.Diametrul teoretic al firului.1.f f= c2 =1 Ttex=36x2 f=0.2. Parametrii de structură ai firelor .2.49mm 5.1.Diametrul aparent al firelor.

Pasul ochiului.M/m M/m=2 0. Înălţimea ochiului.2. Masa tricotului.64r/50mm l=5.76g/m Parametrii de structură ai produsului 2 sunt centralizaţi în tabelul5.B B=C A Unde:C=0.7-0.12mm 5.5.1.6. Lungimea ochiului: l=1.4mm Do=35.2.5.2.3.2.2.2.8 B=1.2.adopt:C=0.2.Dv Dv= Unde:B=1.4.4mm 5.4 Do Dv l Ttex 10 Unde:Do=35.2.35mm A=1.53mm 5.71ş/50mm Dv=44.64r/50mm 5.12mm Dv=44.A A=KA F Unde:KA=4 F=0.2.865. Desimea tricotului pe orizontală.53mm M/m=507.2.2.Do Do= Unde:A=1.71ş/50mm 5.2.57 A+2B+ F l=5.2.6 . Desimea tricotului pe verticală.2. Lungimea firului dintr-un ochi.

1.3 Ttex=fineţea firului în tex F= F= 5.de fineţe Nm 32/2.c.1.2.Fs .F F= Unde:F=diametrul firului în stare liberă c1=coeficientul firului. 5.Diametrul aparent al firelor.2.1.)PRODUSUL 3 Firul folosit este un fir în amestec având compoziţia 70% lână şi 30% acril.c1=1.Ttex31x2.2.Diametrul aparent al firului în stare liberă. Diametrul firelor 5. Tricotul este glat cu aspect de faţă.2.2.

KA=4 Fs =diametrul aparent al firelor A =4 0.2.35mm 5.25mm 5.865 A = pasul acului B= 0.2.A A =KA Fs [mm] Unde: A = pasul ochiului KA=coeficientul pasului ochiului.2.Înălţimea ochiului.2.2.865 adopt:C= 0.2. Diamrtrul firelor în stare întinsă.1.1.7 – 0.B B =C A Unde: C=coeficientul de fineţe al firului.2.3.32 =1.s=2 Fs= Fs=0.f f= unde:c2=1 f= f =0.Parametrii de structură ai firelor 5.865 1.C=0.28 A= 1.28 B= 1.1mm [mm] [mm] .4.1.2.Fs= [mm] unde:s=numărul firelor alimentate în paralel.28mm 5.Pasul ochiului. Diametrul teoretic al firelor în stare întinsă.46mm 5.fs fs= fs= fs=0.2.

Lungimea firului dintr-un ochi.2.2.45 r/50mm 5. Desimea pe verticală.45 39.2.57 1.2. Desimea tricotului pe orizontală.4 Do Dv l Ttex 10 M/m = 2 0.28+2 1.3.M/m M/m =2 0.2.5.2.6.4 45.2.l l = 1.6 [r/50mm] [ş/50mm] .14 0.5.65mm 5.Dv -reprezintă numărul de rânduri de ochiuri cuprinse în 50mm de tricot Dv = Dv = Dv=45.06 ş/50mm 5.8 g/m Parametrii de structură ai produsului 3 sunt centralizaţi în tabelul 5.2.46 l =5.2.96 2 31 10 M/m =524.06 5. Masa tricotului.4.2.57 A+2B+ Fs unde:l =lungimea firului dintr-un ochi A =pasul ochiului B =înălţimea ochiului Fs =diametrul aparent al firelor l = 1.1+3.Do -reprezintă numărul de şiruri de ochiuri cuprinse în 50mm de tricot Do = Do= Do =39.

se calculează mai întâi suprafeţele reperelor respective.CALCULUL MASEI PE UNITATEA DE PRODUS Masa pe unitatea de produs se obţine prin însumarea masei ficărui panou ce alcătuieşte reperul.3.1.3g/panou 5. Guler -suprafaţa gulerului.3.40 MCP 2M =162. Calculele se fac pentru mărimea L. [cm ] Scp f+s =2 (71 58) Scp f+s =0.82m -masa panoului faţă+spate.82m MCP F+S =406.5g/m SCP 2M =0.6g/panou 5.82 MCP F+S=333. Panoul celor două mâneci -suprafaţa panoului compus din două mâneci.SCP 2M SCP 2M =2 (L l) [cm ] SCP 2M =2 (86 23.MCP F+S M/m =406.3.SG .5.Panoul faţă+spate -suprafaţa panoului faţă+spate.40m -masa panoului compus din două mâneci.40m MCP 2M =406.)PRODUSUL 1 5.5)=4042cm SCP 2M =0.3.2.Pentru a afla masele panourilor respective.5 0.MCP 2M M/m =406.Scp f+s Scp f+s =2(L l).5g/m SCP F+S =0.5 0. a.3.

MG M/m =406.32g/panou 5.SG =L l [cm ] SG =42 12=cm SG =0.3.05 MG =20. Masa rândurilor suplimentare Se tricoteză şase rânduri suplimentare.05m -masa gulerului.5g/m SG=0.4.5 0.3.4.a Masa rândurilor suplimentare pentru fiecare panou în parte este prezentată în tabelul 5.05m MG =406.3.4.Masa acestora va fi calculată cu formula: -MRS=Na Nr lm Ttex 10 unde:Na =numărul de ace Nr =numărul de rânduri lm=lungimea medie a ochiurilor Numărul de ace pentru fiecare panou în parte este redat în tabelul 5.b .

64+1.3.MCP 2M M/m =507.3+162.76 0.67g 5.3.1.3.86 MCP F+S =436.24m MCP 2M =507.)PRODUSUL 2 5.SCP F+S SCP F+S =2(L l)=2(72 60) SCP F+S =8640cm SCP F+S =0. M/produs =MCP F+S +MCP 2M +MG +MRS F+S +MRS 2M+MRS G M/produs =333.06+0.6+20.Panoul celor două mâneci -suprafaţa panoului compus din cele două mâneci.57 M/produs =519.2.MCP F+S M/m =507.5.Masa totală a produsului Masa pe unitatea de produs se obţine prin însumarea masei fiecărui panou ce alcătuieşte reperul.Panoul faţă+spate -suprafaţa panoului faţă+spate.24 MCP 2M=121.32+1.8g .49g b.5.86m MCP F+S =507.76/m SCP F+S =0.76 m SCP 2M =0.86m -masa panoului faţă+spate.24m -masa panoului compus din două mâneci.76 0.SCP 2M SCP 2M =2(L l) [cm ] SCP 2M =2400cm SCP 2M =0.

76 0.76 0.3.76g/m SG =0.009 m -masa tubularului la tiv M/m =507.3.007m .Guler -suprafaţa gulerului.009 m Mt tiv 0507.38g 5. Tubular la mâneci -suprafaţa tubularului la mâneci St 2m =2 18 2 St 2m = 72 cm St 2m =0.05 MG =25.05m -masa gulerului.SG SG =42 12 SG =504 cm SG =0.56 g 5.009 Mt tiv =4. Tubular la tiv -suprafaţa tubularului la tiv St tiv =45 2 St tiv =90cm St tiv =0.76g/m St tiv =0.MG M/m =507.4.5.3.05m MG =507.5.3.

7.Tubular la fermoar -suprafaţa tubularului la fermoar St f =13 2 St f =26 cm St f =0.76g/m St 2m =0.002 m Mt f =507.7.3.55 g 5.Masa rândurilor suplimentare Se tricoteză opt rânduri suplimentare Mrs =Na Nr l Ttex 10 Numărul de ace pentru fiecare panou în parte este redat în tabelul 5.3.76g/m St f =0.-masa tubularului la mâneci M/m =507.6.76 0.002 Mt f =1.007m Mt 2m =507.007 Mt 2m =3.76 0..002 m -masa tubularului la fermoar M/m =507.a .3.01 g 5.

46m² MCP F+S =524. Masa totală a produsului Masa pe unitatea de produs se obţine prin însumarea masei fiecărui panou ce alcătuieşte reperul. [cm²] SCP F+S =2∙(72∙32)=4608 cm² SCP F+S =0.3.31+10.46 .05+1.8.06+1.79 M/produs =465.4+0. M/produs =MCP F+S +MCP 2M +MG +Mt tiv +Mt 2m +MRS F+S MRS 2M +MRs M/produs =307.66+111.3.7.MCP F+S M/m²=524.7+20.46 m² -masa panoului faţă+spate.Masa rândurilor suplimentare pentru fiecare panou în parte este prezentată în tabelul 5.72g c)PRRODUSUL 3 5.15+4.b 5.3.1.8 ∙0.1+3. Panoul faţă+spate -suprafaţa panoului faţă+spate.SCP F+S SCP F+S = 2∙(L∙l).8g/m² SCP F+S =0.

4g/panou .MCP F+S =241.

2.4.4.4.4.4. Deformaţia în lăţime δl= [℅] [℅] Amax=l ∙ (1+δf )-3∙ π ∙f 5.CALCULUL PROPRIETĂŢILOR FIZICO-MECANICE ALE TRICOTURILOR 5.3. Rezistenţa la rupere în lungime PL=2∙Do∙Pf 5.4. .5.4.1.Deformaţia în lungime δL= Bmax= 5. Rezistenţa la rupere în lăţime Pl=Dv∙Pf Proprităţile fizico-mecanice ale tricoturilor sunt centralizate în tabelul 5.

.pentru fiecare operaţie.CAPITOLUL 6 CALCULUL NECESARULUI DE MATERIE PRIMĂ 6.exprimate în indici de pierdere. Pierderile de materie primă se calculează făcând diferenţa dintre masa de fir care intră (Mi) şi masa de fir care iese (Me) la tricotare. ADOPTAREA PROCENTULUI PIERDERILOR ŞI AINDICELUI DE CONSUM Pe parcursul desfăşurării procesului tehnologic apar pierderi cantitative de materie primă(fir).1. P(g) =Mi(g) -Me(g) ip= [g] unde:ip=indice de pierdere P(℅)= unde:P(℅)=procentul pierderilor P(℅)= Ic= unde:Ic=indice de consum Pentru calculul indicilor de consum (Ic)separticularizează relaţia: Ic= .

041 icC=1.se iau în calcul indicii de pierdere de la fiecare operaţie în parte.2.25 icF=1.a .01 6. Pentru stabilirea masei pe unitatea de produsMp(g).Pierderile P(℅)se cunosc: -pentru operaţia de tricotare:PT=2.2. STABILIREA NECESARULUI DE MATERIE PRIMĂ Masa care iese de la finisat este egală cu masa pe unitatea de produs.1℅ Notez: -icT-indice de consum la tricotare -icc-indice de consum la confecţionare -icF-indice de consum la finisare Astfel: icT= icC= icF= icT=1. Fluxul tehnologic se poate reprezenta astfel: QiT→QeT=QiC→QeC=QiF→QeF=M/produs QiT=QeT∙iT QiC=QeC∙iC QiF=QeF∙iF unde:QiC=reprezintă cantitatea de fir ce intră în operaţia de confecţionat QeC=reprezintă cantitatea de fir ce iese din operaţia de confecţionat QiT=reprezintă cantitatea de fir ce intră în operaţia de tricotare QeT=reprezintă cantitatea de fir ce iese din operaţia de tricotare QiF=reprezintă cantitatea de fir ce intră în operaţia de finisare QeF=reprezintă cantitatea de fir ce iese din operaţia de finisare Necesarul de materie necesar fiecărei operaţii este centralizat în tabelul 6.5℅ -pentru operaţia de confecţionare:PC=17℅ -pentru operaţia de finisare:PF=0.

b Necesarul total de materie primă secalculează în funcţie de numărul de bucăţi realizate din fiecare produs în parte. NmpT3=400∙469.17 NmpT1=299.2.67 kg c. a.39 NmpT2=114.Necesarul de materie primă pentru fiecare produs în parte este centralizat în tabelul 6.)PRODUSUL 1 se realizează în 600 de bucăţi.16 .)PRODUSUL 3 se realizează în 400 de bucăţi.5 kg b.)PRODUSUL 2 serealizează în 200 de bucăţi. NmpT1=600∙499. NmpT2=200∙573.

65 Nmp/zi 1=166.83 kg Necesarul de materie primă pe zi se calculează pentru fiecare produs în parte.)PRODUSUL 3 Nmp/zi 3=6∙15.NmpT3=187.68 kg .66 kg Necesarul total de materie primă: NmpT=601.53 Nmp/zi 2=78.)PRODUSUL 1 Nmp/zi 1=10∙16.06 kg Necesarul total de materie primă pentru o zi: Nmp/zi=337. în funcţie de numărul de maşini pe care se realizează produsele.iar al treilea pe 6 maşini.51 Nmp/zi 3=93. a.Primul produs se realizează pe 10 maşini.12 kg c.5 kg b.)PRODUSUL 2 Nmp/zi 2=4∙19. al doilea pe 4 maşini.

11 mm 7. ca operaţie de bază a procesului tehnologic de realizare a produselor tricotate.1. AB=0 7.În cazul maşinii rectilinii de tricotat SHIMA SEIKI SES 122 RT.Avansul la buclare La maşina rectilinie de tricotat SHIMA SEIKI SES 122 RT buclarea se produce simultan pe acele celor două fonturi.ceea ce înseamnă că avansul la buclare este zero.1.CALCULUL PARAMETRILOR TEHNOLOGICI Desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a operaţiei detricotare impune stabilirea corectă şi respectarea parametrilor tehnologici specifici operaţiei de tricotare.1.distanţa între fonturi este fixă şi egală cu pasul acului. Adâncimea de buclare .3.Ecartamentul fonturilor Ecartamentul fonturilor reprezintă distanţa între fonturi. 7.CAPITOLUL 7 PROIECTAREA OPERAŢIEI DE TRICOTARE 7.1.1.2.K=12 L=25. E=T= unde:E=ecartamentul fonturilor T=pasul acului L=unitatea de lungime în sistem englez.4 mm E=2.

35 mm Xbordură =1.1. deoarece determină în cea mai mare măsură desimea şi uniformitatea tricotului.37mm .4.77mm c.)PRODUSUL 1 l`=5.55 mm Xpanou =1.)PRODUSUL 2 l`=5. Viteza de alimentare Viteza de alimentare reprezintă cantitatea de fir alimentată organelor producătoare de ochiuri în unitatea de timp şi se măsoară în m/min. X=1. Adâncimea de buclare este unul dintre cei mai importanţi parametri ai procesului de tricotare.5∙√(l`-E)²-T² l`= l∙( l+ή) unde:X=adâncimea de buclare l`=lungimea firului în stare întinsă l=lungimea firului ή=coeficient de întindere ή=3-7%→adopt: ή=7% E=ecartamentul fonturilor T=pasul acului a. l`=6.52 mm 7.96∙(1+0.91mm Xpanou=1.)PRODUSUL 3 l`=5.85mm b.Adâncimea de buclare reprezintă cursa acelor faţă de linia de aruncare.58mm Xbordură=1. la formarea noilor ochiuri. Adâncimea de buclare se calculează cu relaţia: X=0.007).

În cazul alimentării negative. viteza de alimentare este egală cu viteza de consum şi este determinată de valoarea acesteia din urmă.)PRODUSUL 2 c.)PRODUSUL 3 . va=vc=n∙Na∙l∙10ˉ ³ [m/min] unde: va= viteza de alimentare vc= viteza de consum n= viteza de lucru a maşinii Na= numărul de ace l= lungimea firului din ochi Viteza de alimentare se determină pentru fiecare panou în parte şi este redată în următoarele tabele: a.)PRODUSUL 1 b.

vt = n∙ S ∙ Bi ∙ 10ˉ ³ unde:n= viteza de lucru S= numărul de sisteme Bi = înălţimea ochiurilor în stare întinsă Bi = l` = l ∙( l+ή) unde:l` = lungimea firului în stare întinsă .15∙Pr Tensiunea în fire la alimentare. în unitatea de timp (m/min). Tensiunea în fire la alimentare Tensiunea în fire la alimentare reprezintă forţa axială existentă în faza formării noilor ochiuri.1. Tensiunea înfir nu trebuie să depăşească 15% din sarcina la rupere.5.1. Viteza de tragere a tricotului Viteza de tragere a tricotului reprezintă lungimea în stare întinsă a tricotului. pentru fiecare produs în parte este redată în următorul tabel: 7. unde: Pr =sarcina la rupere Ta =0.6. deplasată din zona de formare a ochiurilor. sub acţiunea mecanismului de tragere. Ta ≤ 15% Pr [gf/Ttex].7.

l = lungimea firului ή = coeficintul de întindere f = diametrul firului în stare întinsă PRODUSUL 1 PRODUSUL 2 PRODUSUL 3 .

Tt = ( 10. în momentul tragerii.7.11 ∙ Pr ∙Na unde: Pr = sarcina la rupere Na = numărul de ace Tensiunea de tragere în tricot se calculează pentru fiecare panou în parte.15 %)∙ Pr ∙ Na adopt: 11% Tt = 0.7. PRODUSUL 1 [ kgf7Ttex] b.) PRODUSUL 2 .1. Tensiunea de tragere în tricot Tensiunea de tragere în trcot reprezintă forţa care acţionează în fiecare şir al tricotului.

CTU=0. CUF =0.c.2.86 CUF =coeficientul utilajului în funcţiune.8 Nr = numărul de rânduri z = numărul de sisteme necesar tricotării unui rând s = numărul de sisteme al maşinii n = viteza de tricotare . CALCULUL PRODUCŢIEI PRACTICE Pentru operaţia de tricotare se calculează producţia teoretică (Pt) şi producţia practică (Pp) folosind următoarele relaţii: Pt [panou/ T] = Pp [panou/ T] =Pt x CUM CUM =CTU X CUF tm= ∑ unde: T =durata unui schimb tm = timpul maşinii CUM = coeficientul de utilizare al maşinii CTU = coeficientul timpului util.) PRODUSUL 3 7.

24 mm v= 46.11 ∙ 384 Laf = 810.)PRODUSUL 1 tm = ∑ tm F = tm .11 mm Na = numărul de ace.34 depl/min b.24 mm D = 810.24+350 D = 1160.n= [depl/min] D = Laf + Ls unde: Laf = lungimea activă a fonturii Ls = lungimea saniei cu lacăte . T = 2. Na = 384 Laf =2. Ls = 350 mm Laf = T X Na unde: T = pasul acului.8 m/min n= n =40.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful