UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU FACULTATEA DE INGINERIE “HERMAN OBERTH” INGINERIA PRODUSELOR TEXTILE SI DIN PIELE

PROIECT DE DIPLOMA

Conducator stiintific: Asist.ing. VICTORIA CAPRA Absolvent SANDOR ADRIAN

SIBIU 2008

1

TEMA LUCRARII

Sa se proiecteze o sectie de tricotat prevazuta cu 20 de masini de tricotat
SHIMA SEIKI, care sa realizeze produse de imbracaminte extxrioara.

2

CUPRINS

3 .

introducerea şi aplicarea unor tehnologii avansate. iar evoluţia acesteia este dependentă de dezvoltarea economico-socială. D-ea lungul istoriei. În prezent se pune un accent tot mai mare pe realizarea unor produse noi. creşterea nivelului ethnic şi calitativ al acestora.În acest scop este necesară mdernizarea mijloacelor de muncă şi a structurii producţiei.creşterea nivelului tehnic şi calitativ al acestora. care să sătisfacă în condiţii tot mai bune cerinţele ramurilor economiei naţionale. Absorţia şi evacuarea transpiraţiei este o caracteristică de igienă principală care asigură continuitatea echilibrului de termoreglare a corpului.4 Memoriu justificativ Apariţia îmbrăcămintei este legată de cele mai timpurii trepte ale dezvoltării societătii omenesti. Industria de tricotaje. ele constituind o necessitate imediată şi trebuie să corespundă din punct de vedere al scopului.Acest proces contribuie la transportul şi evacuarea transpiraţiei degajate de organism.În acest scop este necesară modernizarea mijloacelor de muncă şi a structurii producţiei. 5 . Permeabilitatea la aer este o caracteristică igienică ce realizează aerisirea corpului.prin natura ei. rezistenţă şi aspect plăcut. introducerea şi aplicarea unor tehnologii avansate.la început ea fiind folosită doar în scopul protectiei corpului de acţiunile nefavorabile ale mediului înconjurător. care trebuie să răspundă prompt atât curentului de modă.Acest echilibru este realizat de organismul uman care se continuă cu ajutorul tricoturilor. cât şi cerinţelor majore ale populaţiei. Obiectele de îmbrăcăminte au o importanţă deosebită în viaţa de zi cu zi.ca ramură a industriei textile. iar în prezent aceasta are şi un rol estetic foarte însemnat existând o mare varietate de tipuri şi forme de îmbrăcăminte.cât si de nivelul de cultură si civilizatie atins de societate. reprezintă una din ramurile economiei naţionale cu o capacitate puternică de înnoire a fabricaţiei. Producerea de îmbrăcăminte pe scara industrială impune întreprinderilor de ticotaje respectarea unor condiţii în procesul de tricotare şi confecţionare care să asigure comoditate. În prezent se pune un accent tot mai mare pe realizarea unor produse noi.îmbracamintea a cunoscut o serie de transformări.al confortului şi esteticii.care să satisfacă în condiţii tot mai bune cerinţele ramurilor economiei naţionale.prin absorbţia traspiratiei care se transportă apoi către exterior în masa tricoturilor.

a introducerii în producţie a maşinilor cu productivitate ridicată şi de organizarea proceselor tehnologice şi de folosirea de materii prime de o calitate superioară.precum şi analiza posibilităţilor tehnologice.reprezentarea structurii tricoturilor şi calculul parametrilor de structură. iar apoi în capitolele 8 şi 9 se vor avea în vedere proiectarea suprafeţelor de depozitare şi producţie şi organizarea transportului intern şi stabilirea mijloacelor de transport. Stabilirea procesului tehnologuc şi descrierea principalelor operaţiilor tehnologice sunt analizate în cadrul capitolului 4. 6 . În lucrarea de faţă s-a proiectat o secţie de tricotat prevăzută cu 20 de maşini de tricotat SHIMA SEIKI care să realizeze produse de îmbrăcăminte exterioară. Vom analiza în continuare în cadrul capitolului 5.adoptarea design-ului produselor.iar în cadrul capitolului 6 ne vom axa asupra calculului necesarului de materie primă. Alegerea materiei prime şi proprietăţile fizico-mecanice ale firelor sunt dezbătute în cadrul capitolului 2.Perfecţionarea continuă a produselor din tricoturi se realizeză pe baza dezvoltării. precum şi a schiţelor cu date tehnice. În cadrul capitolului 7 vom dezbate calculul parametrilor tehnologici. Pentru început.modelării şi proiectării produselor. În cadrul capitolului 3 sunt prezentate caracteristicile tehnice ale utilajului.sunt prezentate în cadrul capitolului 1 descrierea produselor. calculul producţiei practice şi stabilirea procesului tehnologic de croire şi confecţionare. mecanismele maşinii.

avănd fineţea 28\2 Nm.PREZENTAREA PRODUSELOR Descrierea aspectului fiecărui produs în parte se prezintă în râdurile următoare: a.CAPITOLUL 1 PREZENTAREA CONSTRUCTIV ESTETICĂ ŞI TEHNOLOGICĂ A PRODUSELOR 1.Mănecile produsului sunt lungi şi sunt şi ele tricotate sub forma unor panouri semiconturate.Faţa produsului prezintă o fentă tricotată în structură tubular prevăzută cu un nasture pentru încheiere.M.N.PRODUSUL 1 Produsul 1este o bluză pentru bărbaţi tricotată dintr-un amestec de fire de 50% P.1.XL.A. 7 . Faţa şi spatele produsului sunt tricotate sub formă de panouri semiconturate prezentănd la nivelul bustului o serie de îngustări în trepte . şi 50% lână. Gulerul produsului este tricotat în structură semitubular.L.Produsul se realizează într-o gamă variată de culori pentru mărimile : S.tricotat în structură glat cu început tubular de 2 cm.

a (vedere fata) b (vedere spate) 8 .

faţa prezintă în plus o fentă tricotată în structură tubular. a (vedere fata) 9 .A.PRODUSUL 2 Produsul 2 este o bluză pentru bărbaţi tricotată dintr-un amestec de bumbac 55% şi 45% P.având fineţea 28\2 Nm. Gulerul se tricotează în structură semitubular. lungimea produsului se tricoteză în lăţime.Pe maşină.Produsul se realizeză într-o gamă variată de culori cu dungi de culoare albă. pentru mărimile S. prevăzută cu un fermoar de închidere.b. Faţa şi spatele produsului se tricoteză identic.N. prezentănd dungi transversale de culoare.L. Produsul este tricotat în structură glat.XL.M.

b (vedere spate) 10 .

PRODUSUL 3 a (vedere fata) .c.

11 b (vedere spate) .

a Nr.3.b Nr.3. Crt. 13 .)PRODUSUL 2 Tabelul 1.3.)PRODUSUL 1 Tabelul 1. 1 2 3 4 5 6 7 b.TABELUL CU DIMENSIUNI AL PRODUSELOR a.12 1. Crt.

c.)PRODUSUL 3 Tabelul 1.c 14 .3.

1.PROPRIETĂŢILE FIBRELOR Firul reprezintă elementul de bază al tuturor produselor textile. de concentraţie medie au o rezistenţă bună rece. aceasta fiind hotărâtoare în ceea ce priveşte calitatea finală a produsului respectiv.N. Printre dezavantajele firelor P. Proprietăţile fibrelor determină la rândul lor. se numără: -rezistenţă redusă la frecare -higroscopicitate foarte mică -se încarcă cu electricitate statică -au afinitate redusă faţă de coloranţi -sunt friabile -se murdăresc uşor -sunt relativ scumpe 15 . Principalele proprietăţi ale fibrelor de P. Proprietăţile firelor sunt determinate în mare măsură de caracteristicile fibrelor componente. proprietăţile ţesăturilor. şi 50% lână.pregătirea şi procesul tehnologic de obţinere. importante sunt: preţul.A.A.Totodată. dau un pronunţat caracter de pilling.N. dar şi de procesul tehnologic de obţinere a acestora. Firul ales pentru produsul 1 este un fir în amestec având compoziţia de 50% P.N. tricoturilor şi confecţiilor pentru care sunt folosite.CAPITOLUL 2 ALEGEREA MATERIEI PRIME 2. sunt: -sub acţiunea acizilor minerali. La proiectarea unui produs.A.A. sunt însă degradate la temperaturi mai ridicate -au o stabilitate termică bună -au revenire elastică bună -au rezistenţă mică la frecare -au o foarte bună rezistenţă la acţiunea luminii Prin frecare produsele textile obţinute din fire de P. calitatea materiei este foarte importantă.N. Cunoaşterea şi coordonarea acestor factori asigură realizarea unui produs finit care să corespundă cerinţelor în ceea ce priveşte atât valoarea estetică cât şi cea funcţionlă.

vopsire.A. fapt ce le face să fie bune izolatoare termice -rezistenţa la rupere variază în mod crescător de la tipul de lână fină la tipul de lână groasă -alungirea la rupere variază între 25-45% Structura şi proprietăţile fibrei de lână sunt determinate de două caracteristici principale: -natura şi aşezarea aminoacizilor în catena principală -numărul şi natura grupelor polare care formează catenele laterale Firul ales pentru produsul 2 este un amestec din fire de bumbac 55% şi P.ignifugare Firul ales pentru produsul 3 este 16 .N.Principalele proprietăţi ale fibrelor delână sunt -higroscopicitatea fibrei de lână este cea mai mare dintre toate fibrele textile deoarece prezintă foarte multe grupe polare şi structură dominant amorfă -densitatea fibrei lână este între 1. Principalele proprietăţi ale fibrei de bumbac sunt: -asigură o izolare termică bună -au un tuşeu moale şi de aceea tricoturile sunt confortabile la purtat -au o higroscopicitate bună -au o rezistenţă la tracţiune mare -au o comportare corespunzătoare la sfâşiere -rezistenţă la torsiune mare -suportă tratamentul de albire.32g/cm -conductibilitatea termică este mai mică la fibra de lână.30-1.45%.

2.2.2. 17 .CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE FIRELOR Principalele caracteristici fizico-mecanice ale firelor sunt centralizate în tabelul 2.

Fiecare sistem. Maşina este prevăzută cu o singură sanie cu lacăte.CAPITOLUL 3 PREZENTAREA UTILAJULUI Utilajul prezentat în această lucrare este maşina rectilinie de tricotat cu comandă numerică SHIMA SEIKI SES 122 RT. Deplasarea fonturilor se poate realiza cu viteză variabilă în funcţie de numărul de paşi de ac dorit. Deplasarea conducătorului de fir se realizează în funcţie de numărul de ace aflat în lucru. având două sisteme de tricotare. poate executa un ciclu de transfer înaintea tricotării. 18 . Maşina este prevăzută cu dispozitiv de oprire automată la: -apariţia unui nod de fir -la ruperea firului -la ruperea unui călcâi de lucru al platinei -laterminarea numărului de panouri programate Viteza de tricotare maximă este 1. indiferent de direcţia de deplasare a saniei cu lacăte.2m/s.

poartă denumirea de mecanism de formare a ochiurilor.2. La maşina rectilinie de tricotat SHIMA SEIKI SES 122RT. PREZENTAREA PRINCIPALELOR MECANISME Principalele mecanisme ale maşinii de tricotat SHIMA SEIKI SES 122 RT sunt: -mecanismul de formare a ochiurilor -mecanismul de comandă -mecanismul de alimentare cu fir -mecanismul de tragere -mecanismul de acţionare 3. 3.1. Mecanismul de formare a ochiurilor Ansamblul de mecanisme care transmit mişcări sincronizate organelor producătoare de ochiuri. de construcţia identică sau nu. în funcţie de tipul şi destinaţia maşinii.2.Tabelul 3. mecanismul de formare a ochiurilor se compune din organele producătoare de ochiuri. după un anumit procedeu de tricotare.1. Mecanismul de formare a ochiurilor poate fi constituit dintr-o zonă de tricotare sau mai multe zone de tricotare. Ambele fonturi ale maşinii de tricotat prezintă aceleaşi organe producătoare de ochiuri: -ace cu limbă -împingătoare cu călcâi de lucru superior şi inferior -selectoare cu călcâie desenatoare plasate la şase nivele -conducător de fir -dinte de aruncare 19 .

sunt prezentate organele producătoare de ochiuri: 20 .În figura 3.2.

În interiorul plăcilor se află lacătele cu came. Sania cu lacăte se compune din: -placa din faţă şi placa din spate -una sau două coroane pe care se află dispozitivul de acţionare şi schimbare a conducătorului de fir. iar în afară se găsesc periuţele Corpul de bază al dispozitivului lacătelor acelor este realizat dintr-un corp turnat din metale uşoare.Periuţele au rolul de a deschide limbile acelor. Ansamblul de came este aşezat pe sania lacăte.. În partea inferioară a corpului de bază sunt aranjate lacătele acelor care formează şinele de glisare pentru călcâiele acelor şi platinelor.Formarea ochiurilor de diferite tipuri este posibilă prin situarea camelor mobile în diferite poziţii sau prin acţionarea mecanismului desenator. 21 .

În figura 3.3.este redat ansamblul camelor şi lacătelor.

22

3.2.2. Mecanismul de comandă Mecanismul de comandă are rolul de a transmite comenzi automate pentru executarea tuturor operaţiunilor legate de obţinerea produselor, de structura şi dimensiunile prestabilite,încât muncitorul în timpul procesului de tricotare să schimbe formatele de alimentare cu fire,să supravegheze maşinile din zona de deservire, să elimine eventualele defecţiuni şi scoaterea tricotului din maşină. Mecanismul de comandă coordonează şi sincronizează acţiunea tuturor mecanismelor maşinii, având în acelaşi timp şi funcţiuni de autocomandă. Ca suport al datelor se folosesc dischete pentru stocarea informaţiilor. 3.2.3. Mecanismul de alimentare cu fir În cazul maşinii rectilinii de trcotat SHIMA SEIKI SES122RT alimentarea cu fir este negativă. De la bobinele aflate pe suportul bobinelor, firul se desfăşoară şi trece prin dispozitivul de tensionare al firului, apoi prin orificii de conducere până la conducătorul de fir aflat pe glisiere. Dacă pe firul alimentat apar noduri prea mari, dispozitivul de tensionare le semnalează şi determină oprirea automată a maşinii. 3.2.4. Mecanismul de tragere al tricotului Pentru asigurarea uniformităţii ochiurilor nou formate este necesar ca forţele de tragere să fie constante pe lăţimea sau circumferinţa tricotului . Mecanismul de tragere este constituit dintr-un dispozitiv de tragere format din role de tragere şi un piptene de tragere programat electronic.Puterea de tragere este programată electronic şi depinde de materia primă şi de structura tricotului.Tragerea tricotului serveşte pentru asigurarea unei tensionări constante a tricotului suspendat pe ace şi pentru a face să coboare fiecare rând de ochiuri ce se tricotează, pentru ca ochiurile agăţate de ace să fie legate de acestea sub o tensiune constantă şi uniformă. 3.2.5. Mecanismul de acţionare Acţionarea maşinilor de tricotat se realizeză prin intermediul unui motor electric.Mişcarea de la motor se transmite unui arbore principal de la care se distribue spre toate toate celelalte mecanisme ale maşinii.

23

3.3. ANALIZA POSIBILITĂŢILOR TEHNOLOGICE Multiplele posibilităţi tehnologice ale maşinii rectilinii de tricotat SHIMA SEIKI SES 122 RT rezultă din posibilitatea acţionării directe a acelor prin intermediul călcâielor de acţionare şi a selectării indirecte prin intermediul selectoarelor cu călcâie de lucru la şase nivele şi împingătorilor. Traiectoriile posibile ale acelor cu limbă sub acţiunea ansamblului de came, sunt următoarele: -S-I- B(staţionare,închidere,buclare)-reprezintă traiectoria acelor pentru ochiurilor normale -S-In-B(staţionare,închidere neterminată,buclare)reprezintă traiectoria acelor pentru formarea ochiurilor duble -S-I-Ea(staţionare,închidere,eliminarea aruncării)reprezintă traiectoria acelor pentru formarea buclelor pin eliminarea aruncării ochiului vechi peste capul acului -S(staţionare)-reprezintă traiectoria prin care se reţin ochiurile sau buclele realizate la sistemul sau deplasarea precedentă Pe maşinile de tricotat SHIMA SEIKI SES 122 RT sepot obţine următoarele tipuri de legături: -legături de bază(glat,patent,lincs) -legături derivate(glat derivat,patent derivat,lincs derivat) -legături cu desene de culoare,care pot fi: a)realizate prin alimentare succesivă b)realizate prin alimentare simultană -legături cu desene de legătură,care pot fi: a)cu desene ajur b)cu ochiuri duble c)cu ochiuri reţinute -legături cu ochiuri încrucişate -legături cu fire suplimentare -legături cu desene combinate

24

1.este prezentată schema procesului tehnologic al produsului 1.control tehnologic. În figura 4.1.Această schemă cuprinde operaţiile prin care materia primă trece de la starea de fir în produs finit.CAPITOLUL 4 STABILIREA PROCESULUI TEHNOLOGIC 4. În schemă s-au făcut următoarele notaţii: -RMP= recepţia materiei prime -DMP=depozit de materii prime -T= tricotare -CR= control şi repasare -F= finisare -TF=termofixare -Cr=croire -Cf= confecţionare -Cc= controlul operaţiei de confecţionare -FP=finisarea produsului -CFC=control final de calitate -E=etichetare -A=ambalare -DPF=depozit de produse finite -Tr=transport 25 .ÎNTOCMIREA SCHEMEI TEHNOLOGICE Un proces tehnologic conţine următoarele operaţii de prelucrare a materiei prime: -recepţia materiei prime -tricotarea -croirea -asamblarea -finisarea Procesul tehnologic conţine şi operaţii de control interfazic.control de calitate sau operaţii de transport interfazic.

26 .

Pe parcursul procesului de tricotare se pot efectua următoarele operaţii: -controlul organelor producătoare de ochiuri -controlul periodic al parametrilor procesului de tricotare -depistarea şi înlăturarea defectelor care apar la tricotare La controlul periodic al parametrilor procesului de tricotare se verifică: -tensiunea aplicată firelor de alimentare -cursa conducătorilor de fir -poziţia conducătorilor de fir faţă de ace. 27 . la recepţia cantitativă -control prin sondaj.2.la faza de depunere a firului -desimea tricotului.la verificarea caracteristicilor de calitate ale firelor Atât la controlul total. DESCRIEREA PRINCIPALELOR OPERAŢII Operaţiile procesului tehnologic.2. 4.1.2.I. cât şi la controlul prin sondaj este necesar să se respecte regulile de verificare impuse prin normele N. structură. se va face controlul de recepţie total. prin intermediul maşinii de tricotat. În cadrul întreprinderii concepute de mine. care depinde de adâncimea de buclare a camelor de buclare şi se regleză de la tastatură. TRICOTAREA Este procesul de transformare a firelor în ochiuri în cadrul unui tricot.4. Depozitarea materiei prime are loc în magazii special amenajate unde trebuie create condiţii standard de umiditate şi presiune.Materiile prime se depoziteză în lăzile care vin de la furnizor. dimensiuni. aspect. RECEPŢIA MATERIEI PRIME Cuprinde controlul lotului de fire primite. ordinea desfăşurării lor în fluxul tehnologic sunt prezentate mai jos.articolele pot trece peste unele din următoarele operaţii: 4. Controlul de recepţie poate fi: -control total.În funcţie de compoziţia firului.2.

sau atunci când se face împărţirea pe clase de calitate.Se curăţă apoi de aţe. apoi mânecile se aplică la feţe şi spaţi. FINISAREA TRICOTULUI Constă într-un tratament umido-termic.În acest timp se elimina tensiunile interne din tricot. Tricotul se înmagazinează în magazia de semifabricate. La controlul prin sondaj se constată defectele care se iau în considerare atunci când se atribuie calificativul pentru produs: corespunzător sau necorespunzător. În şpan se aşează unul peste altul un număr de straturi care depind de structura şi desimea firului. apoi se face un control final al produsului.de compoziţia firului. Magazia de tricot crud serveşte pentru crearea unui stoc pentru cel puţin o zi între sectoarele de croit şi de finisat.apoi se taie la lamă. 4. Tricotul astfel şpănuit se şablonează cu ajutorul unor şabloane din carton.Se creează un stoc de o zi între secţia de croit şi de confecţionat.2.Se asamblează mai întâi umerii de la feţe cu umerii de la spate.-viteza de tricotare se măsoară în m/s şi se modifică prin tastarea la calculator -tensiunea aplicată tricotului la tragere trebuie să fie uniform repartizată pe toată lăţimea cilindrilor secţionaţi şi să nu depăşească pragul de 50% din sarcina de rupere a firului pentru a se situa în domeniul elastic.pe rafturi. Tricotul se şpănuieşte avându-se grijă de potrivirea modelelor pe margine şi de simetrie.3.4. În cusăturile laterale se aplică instrucţiuni cu modul de spălare.CROIREA În cadrul acestei operaţii se realizeză şi sortarea detaliilor ce constituie un produs. ASAMBLAREA SAU CONFECŢIONAREA Se realizează utilizând cusături elastice.unde trebuie să stea cel puţin 24 de ore în condiţii standard de temperatură şi umiditate.tricotul astfel finisat intră în magazia de tricoturi finisate. 4. 28 .2. Contururile curbe trebuiesc rihtuite pentru ca produsul asamblat să aibă simetrie.Se aplică apoi gulerele la maşina de încheiat ochi cu ochi şi se pun în această cusătură mărimea şi emblema firmei pentru care este produsul. severifică simetria produselor şi se stabilesc criteriile după care se face împărţirea pe clase de calitate. o călcare cu ajutorul preselor a panourilor tricotate.5. iar în final faţa cu spatele se încheie lateral şi se închid mânecile. 4.2.

Se dimensioneză produsul verificându-se mai întâi dimensiunile de bază: lungimea şi lăţimea produsului. pe aceleaşi maşini şi cu aceleaşi structuri. CONTROLUL FINAL DE CALITATE Se face bucată cu bucată conform normelor de calitate impuse. obţinut din aceleaşi fire. 29 . TRATAMENTUL UMIDO-TERMIC După confecţionare. astfel: se verifică modelul şi contextura şi se compară tuşeul.6. produsele sunt supuse unui tratament umido-termic cu prese de călcat cu abur şi vacuum. lungimea mânecii din centrul spatelui. împăturate şi ambalate în pungi. Se verifică reglarea şi rezistenţa cusăturilor la rupere şi dacă sunt realizate corect. 4.8. pentru a aşeza gulerele mai bine în răscroială şi pentru o fixare mai bună a dimensiunilor la forma dorită.2.Produsele se calcă finit pentru a se descălca cusăturile de asamblare. 4. ETICHETAREA Produsele sunt etichetate cu etichete din carton provenite de la client.2. Se controlează un lot întrg. Se face apoi sortarea pe calităţi a produselor. lungimea mâneciidrepte şi manşură.4.2. apoi în cutii din carton.7. culorile şi compoziţia firului. Se verifică produsul cu un produs etalon. pentru a observa frecvenţa repetării greşelilor la acel lot.

CAPITOLUL 5 PROIECTAREA TRICOTURILOR 5.1.)PRODUSUL 1 5. a.1. dintre care principalele reprezentări sunt: -convenţională -depunerea firului pe ace -structurală Pentru înţelegerea corectă a structurii articolelor este necesar a se reprezenta în cele trei moduri un raport al structurii care prin reluarea succesivă a lui acoperă suprafaţa dorită.1.Reprezentarea convenţională 30 . REPREZENTAREA STRUCTURII TRICOTURILOR Structura tricoturilor pote fi reprezentată în mai multe moduri.

1. Evoluţia firului pe ace 5.1.2.5.3. Reprezentarea structurala 31 .

Evoluţia firului pe ace 32 .1.)PRODUSUL 2 5.1.b.2.1. Reprezentarea convenţională 5.

1.5.Reprezentarea convenţională 33 . Reprezentarea strcturală c.) PRODUSUL 3 5.3.1.1.

3.5. Evuluţia firului pe ace 5.1.1.2. Reprezentarea structurală 34 .

F F= Unde: F= diametrul firului în stare liberă c1=coeficientul firului. şi 50% lână de fineţe Nm 28/2.2.1.4.3.N.2.Fs FS= Unde:s=numărul firelor alimentate în paralel.2.1.2.fs . Tricotul este glat cu aspect de faţă.1 Diametrul aparent al firului( în stare liberă).1. Diametrul firelelor 5.A.)PRODUSUL 1 Firul ales este un amestec format din 50% P.5.2. CALCULUL PARAMETRILOR DE STRUCTURĂ11 a.2. Diametrul teoretic al firelor.Diametrul firelor în stare întinsă.Diametrul aparent al firelor.s=2 FS= 5.1.2.c1= 1.1.fs fs= 5. 5.3 Ttex=fineţea fineţea firului în tex 5.

2.C=0. Desimea tricotului pe orizontală.865 A=pasul acului B=0.865 1.Dv -reprezintă numărul de rânduri de ochiuri cuprinse în 50 mm de tricot .2.2.7-0.2.2.2.2.21 mm 5.2.4 mm 5. Desimea tricotului pe verticală.A A=KA FS [mm] Unde: A=pasul acului KA=coeficientul pasului ochiului. KA=4 FS=diametrul aparent al firelor A=4 0.4 B=1.2. Parametrii destructură ai firelor 5.B B=C A unde: C=coeficientul de fineţe al firului.35 A=1.71[ş/50mm] 5.2.865.fs= 5. adopt: C=0.4.Do -reprezintă numărul de şiruri de ochiuri cuprinse în 50 mm de tricot Do= Do= Do=37. Înălţimea ochiului.1.2. Pasul ochiului.3.

2.32 [r/50mm] 5.6.57 A +2B+ Fs unde:l=lungimea ochiului glat A=pasul acului B=înălţimea ochiului Fs=diametrul aparent al firului l=1.32 6.04 Do Dv l Ttex 10 M/m=2.15 2.5g/m Parametrii de structură ai produsului 1 sunt centralizaţi în tabelul 5. .21+3.6.2.5.28 10 M/m=406.04 35.l l=1.M/m M/m=2.2. Lungimea firului dintr-un ochi.14 0.2.2.49 l=6.71 41.57 1.15mm 5.4 +2 1.Dv= Dv= Dv= 41. Masa tricotului.2.

F F= c1=1.N. 5.4.35mm 5.2.38mm 5. Diametrul firelor în stare întinsă.1.1.1.f f= c2 =1 Ttex=36x2 f=0.Diametrul aparent al firelor.)PRODUSUL 2 Firul folosit este un amestec de 55% bumbac şi 45% P.Diametrul teoretic al firului.3 Ttex=36.27mm 5.2.2 F=0.2. Diametrul aparent al firului.2.2.1. Parametrii de structură ai firelor .fs fs= fs=0.1.A.2.Fs Fs= Fs=0. de finrţe Nm 28/2 Tricotul este glat cu aspect de dos.b.1.49mm 5.Diametrul firului 5.2.3.2.

Înălţimea ochiului.71ş/50mm Dv=44.5.8 B=1.1.35mm A=1.2.2.865.6.Dv Dv= Unde:B=1.6 .2.76g/m Parametrii de structură ai produsului 2 sunt centralizaţi în tabelul5.2.A A=KA F Unde:KA=4 F=0.4. Lungimea firului dintr-un ochi. Desimea tricotului pe orizontală.2.Do Do= Unde:A=1.2.12mm 5.53mm M/m=507.2.57 A+2B+ F l=5. Lungimea ochiului: l=1.12mm Dv=44.4mm 5.B B=C A Unde:C=0. Desimea tricotului pe verticală.2.2.3.2.M/m M/m=2 0. Masa tricotului.64r/50mm 5.5.2.2.4 Do Dv l Ttex 10 Unde:Do=35.Pasul ochiului.4mm Do=35.2.adopt:C=0.2.7-0.71ş/50mm 5.2.64r/50mm l=5.53mm 5.

3 Ttex=fineţea firului în tex F= F= 5.Diametrul aparent al firului în stare liberă.Fs .F F= Unde:F=diametrul firului în stare liberă c1=coeficientul firului.1.c.2.2.2.Ttex31x2.de fineţe Nm 32/2.2. Tricotul este glat cu aspect de faţă. 5.Diametrul aparent al firelor.c1=1.2.1.)PRODUSUL 3 Firul folosit este un fir în amestec având compoziţia 70% lână şi 30% acril.1. Diametrul firelor 5.

A A =KA Fs [mm] Unde: A = pasul ochiului KA=coeficientul pasului ochiului. Diamrtrul firelor în stare întinsă.28mm 5.B B =C A Unde: C=coeficientul de fineţe al firului.28 B= 1.7 – 0.865 1.1.2.KA=4 Fs =diametrul aparent al firelor A =4 0.25mm 5.1mm [mm] [mm] .2.4.2.Fs= [mm] unde:s=numărul firelor alimentate în paralel.32 =1.865 adopt:C= 0.Înălţimea ochiului.46mm 5.Pasul ochiului.fs fs= fs= fs=0.f f= unde:c2=1 f= f =0.2.2.3.1.C=0. Diametrul teoretic al firelor în stare întinsă.s=2 Fs= Fs=0.28 A= 1.865 A = pasul acului B= 0.Parametrii de structură ai firelor 5.2.2.35mm 5.2.2.1.

5.6 [r/50mm] [ş/50mm] .45 39.06 ş/50mm 5. Desimea tricotului pe orizontală.5. Desimea pe verticală.1+3.2. Lungimea firului dintr-un ochi.8 g/m Parametrii de structură ai produsului 3 sunt centralizaţi în tabelul 5.2.57 A+2B+ Fs unde:l =lungimea firului dintr-un ochi A =pasul ochiului B =înălţimea ochiului Fs =diametrul aparent al firelor l = 1.06 5.2.2.4 45.96 2 31 10 M/m =524.2.65mm 5.2.45 r/50mm 5.M/m M/m =2 0.46 l =5.Do -reprezintă numărul de şiruri de ochiuri cuprinse în 50mm de tricot Do = Do= Do =39.Dv -reprezintă numărul de rânduri de ochiuri cuprinse în 50mm de tricot Dv = Dv = Dv=45.2.4 Do Dv l Ttex 10 M/m = 2 0.2.l l = 1.2.28+2 1.2. Masa tricotului.14 0.6.57 1.4.3.

[cm ] Scp f+s =2 (71 58) Scp f+s =0.3.82m -masa panoului faţă+spate.40m -masa panoului compus din două mâneci.40m MCP 2M =406. se calculează mai întâi suprafeţele reperelor respective.5 0.3.CALCULUL MASEI PE UNITATEA DE PRODUS Masa pe unitatea de produs se obţine prin însumarea masei ficărui panou ce alcătuieşte reperul.Pentru a afla masele panourilor respective.3.SG .2.Panoul faţă+spate -suprafaţa panoului faţă+spate.5)=4042cm SCP 2M =0. a.3g/panou 5.5g/m SCP F+S =0.1.)PRODUSUL 1 5.3.Scp f+s Scp f+s =2(L l).5 0. Calculele se fac pentru mărimea L.82 MCP F+S=333.MCP F+S M/m =406.5.3. Guler -suprafaţa gulerului.SCP 2M SCP 2M =2 (L l) [cm ] SCP 2M =2 (86 23.40 MCP 2M =162.MCP 2M M/m =406.82m MCP F+S =406.5g/m SCP 2M =0. Panoul celor două mâneci -suprafaţa panoului compus din două mâneci.6g/panou 5.

a Masa rândurilor suplimentare pentru fiecare panou în parte este prezentată în tabelul 5.05 MG =20.3.SG =L l [cm ] SG =42 12=cm SG =0.05m -masa gulerului.3.Masa acestora va fi calculată cu formula: -MRS=Na Nr lm Ttex 10 unde:Na =numărul de ace Nr =numărul de rânduri lm=lungimea medie a ochiurilor Numărul de ace pentru fiecare panou în parte este redat în tabelul 5.5 0.MG M/m =406.4.3.b . Masa rândurilor suplimentare Se tricoteză şase rânduri suplimentare.5g/m SG=0.32g/panou 5.4.4.05m MG =406.

64+1.Masa totală a produsului Masa pe unitatea de produs se obţine prin însumarea masei fiecărui panou ce alcătuieşte reperul.67g 5.24 MCP 2M=121.1.SCP F+S SCP F+S =2(L l)=2(72 60) SCP F+S =8640cm SCP F+S =0.57 M/produs =519.3.Panoul faţă+spate -suprafaţa panoului faţă+spate.3+162.76 m SCP 2M =0.3.06+0.49g b.8g .76 0.76 0.MCP F+S M/m =507. M/produs =MCP F+S +MCP 2M +MG +MRS F+S +MRS 2M+MRS G M/produs =333.)PRODUSUL 2 5.86 MCP F+S =436.Panoul celor două mâneci -suprafaţa panoului compus din cele două mâneci.86m -masa panoului faţă+spate.SCP 2M SCP 2M =2(L l) [cm ] SCP 2M =2400cm SCP 2M =0.2.24m -masa panoului compus din două mâneci.MCP 2M M/m =507.6+20.24m MCP 2M =507.5.86m MCP F+S =507.5.3.32+1.76/m SCP F+S =0.

SG SG =42 12 SG =504 cm SG =0.007m .3.05 MG =25. Tubular la mâneci -suprafaţa tubularului la mâneci St 2m =2 18 2 St 2m = 72 cm St 2m =0.76g/m SG =0.009 m -masa tubularului la tiv M/m =507.05m -masa gulerului.5.38g 5.76g/m St tiv =0.76 0.MG M/m =507.Guler -suprafaţa gulerului.3.3.4. Tubular la tiv -suprafaţa tubularului la tiv St tiv =45 2 St tiv =90cm St tiv =0.56 g 5.05m MG =507.76 0.3.5.009 m Mt tiv 0507.009 Mt tiv =4.

Masa rândurilor suplimentare Se tricoteză opt rânduri suplimentare Mrs =Na Nr l Ttex 10 Numărul de ace pentru fiecare panou în parte este redat în tabelul 5.a .76g/m St 2m =0.007 Mt 2m =3.55 g 5.01 g 5.Tubular la fermoar -suprafaţa tubularului la fermoar St f =13 2 St f =26 cm St f =0..7.007m Mt 2m =507.7.002 Mt f =1.002 m Mt f =507.002 m -masa tubularului la fermoar M/m =507.6.76 0.76 0.-masa tubularului la mâneci M/m =507.76g/m St f =0.3.3.3.

4+0.46 . M/produs =MCP F+S +MCP 2M +MG +Mt tiv +Mt 2m +MRS F+S MRS 2M +MRs M/produs =307.8.SCP F+S SCP F+S = 2∙(L∙l).1.3.79 M/produs =465.72g c)PRRODUSUL 3 5.8 ∙0.7+20.46 m² -masa panoului faţă+spate.b 5.15+4. Masa totală a produsului Masa pe unitatea de produs se obţine prin însumarea masei fiecărui panou ce alcătuieşte reperul. [cm²] SCP F+S =2∙(72∙32)=4608 cm² SCP F+S =0.MCP F+S M/m²=524.46m² MCP F+S =524.Masa rândurilor suplimentare pentru fiecare panou în parte este prezentată în tabelul 5.8g/m² SCP F+S =0.66+111.05+1. Panoul faţă+spate -suprafaţa panoului faţă+spate.3.31+10.06+1.3.7.1+3.

4g/panou .MCP F+S =241.

4. Deformaţia în lăţime δl= [℅] [℅] Amax=l ∙ (1+δf )-3∙ π ∙f 5.5.2.4.4. Rezistenţa la rupere în lăţime Pl=Dv∙Pf Proprităţile fizico-mecanice ale tricoturilor sunt centralizate în tabelul 5.4. .3.Deformaţia în lungime δL= Bmax= 5.CALCULUL PROPRIETĂŢILOR FIZICO-MECANICE ALE TRICOTURILOR 5.4.4.4.1. Rezistenţa la rupere în lungime PL=2∙Do∙Pf 5.

CAPITOLUL 6 CALCULUL NECESARULUI DE MATERIE PRIMĂ 6. Pierderile de materie primă se calculează făcând diferenţa dintre masa de fir care intră (Mi) şi masa de fir care iese (Me) la tricotare.1.pentru fiecare operaţie.exprimate în indici de pierdere. ADOPTAREA PROCENTULUI PIERDERILOR ŞI AINDICELUI DE CONSUM Pe parcursul desfăşurării procesului tehnologic apar pierderi cantitative de materie primă(fir). . P(g) =Mi(g) -Me(g) ip= [g] unde:ip=indice de pierdere P(℅)= unde:P(℅)=procentul pierderilor P(℅)= Ic= unde:Ic=indice de consum Pentru calculul indicilor de consum (Ic)separticularizează relaţia: Ic= .

25 icF=1. STABILIREA NECESARULUI DE MATERIE PRIMĂ Masa care iese de la finisat este egală cu masa pe unitatea de produs.a .2.Pierderile P(℅)se cunosc: -pentru operaţia de tricotare:PT=2.2.1℅ Notez: -icT-indice de consum la tricotare -icc-indice de consum la confecţionare -icF-indice de consum la finisare Astfel: icT= icC= icF= icT=1.041 icC=1.se iau în calcul indicii de pierdere de la fiecare operaţie în parte. Fluxul tehnologic se poate reprezenta astfel: QiT→QeT=QiC→QeC=QiF→QeF=M/produs QiT=QeT∙iT QiC=QeC∙iC QiF=QeF∙iF unde:QiC=reprezintă cantitatea de fir ce intră în operaţia de confecţionat QeC=reprezintă cantitatea de fir ce iese din operaţia de confecţionat QiT=reprezintă cantitatea de fir ce intră în operaţia de tricotare QeT=reprezintă cantitatea de fir ce iese din operaţia de tricotare QiF=reprezintă cantitatea de fir ce intră în operaţia de finisare QeF=reprezintă cantitatea de fir ce iese din operaţia de finisare Necesarul de materie necesar fiecărei operaţii este centralizat în tabelul 6.01 6.5℅ -pentru operaţia de confecţionare:PC=17℅ -pentru operaţia de finisare:PF=0. Pentru stabilirea masei pe unitatea de produsMp(g).

a.)PRODUSUL 2 serealizează în 200 de bucăţi.67 kg c.b Necesarul total de materie primă secalculează în funcţie de numărul de bucăţi realizate din fiecare produs în parte.5 kg b.)PRODUSUL 3 se realizează în 400 de bucăţi.2.)PRODUSUL 1 se realizează în 600 de bucăţi. NmpT2=200∙573. NmpT1=600∙499.39 NmpT2=114.17 NmpT1=299.16 .Necesarul de materie primă pentru fiecare produs în parte este centralizat în tabelul 6. NmpT3=400∙469.

în funcţie de numărul de maşini pe care se realizează produsele.51 Nmp/zi 3=93. a. al doilea pe 4 maşini.65 Nmp/zi 1=166.)PRODUSUL 3 Nmp/zi 3=6∙15.)PRODUSUL 1 Nmp/zi 1=10∙16.12 kg c.68 kg .)PRODUSUL 2 Nmp/zi 2=4∙19.5 kg b.Primul produs se realizează pe 10 maşini.iar al treilea pe 6 maşini.NmpT3=187.83 kg Necesarul de materie primă pe zi se calculează pentru fiecare produs în parte.06 kg Necesarul total de materie primă pentru o zi: Nmp/zi=337.66 kg Necesarul total de materie primă: NmpT=601.53 Nmp/zi 2=78.

CAPITOLUL 7 PROIECTAREA OPERAŢIEI DE TRICOTARE 7.Avansul la buclare La maşina rectilinie de tricotat SHIMA SEIKI SES 122 RT buclarea se produce simultan pe acele celor două fonturi.K=12 L=25.2.Ecartamentul fonturilor Ecartamentul fonturilor reprezintă distanţa între fonturi.1.1.CALCULUL PARAMETRILOR TEHNOLOGICI Desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a operaţiei detricotare impune stabilirea corectă şi respectarea parametrilor tehnologici specifici operaţiei de tricotare.În cazul maşinii rectilinii de tricotat SHIMA SEIKI SES 122 RT.1.11 mm 7.3.distanţa între fonturi este fixă şi egală cu pasul acului. ca operaţie de bază a procesului tehnologic de realizare a produselor tricotate.1.4 mm E=2.1. AB=0 7. E=T= unde:E=ecartamentul fonturilor T=pasul acului L=unitatea de lungime în sistem englez. 7.ceea ce înseamnă că avansul la buclare este zero. Adâncimea de buclare .

52 mm 7.91mm Xpanou=1.96∙(1+0.)PRODUSUL 2 l`=5.4.1. Adâncimea de buclare se calculează cu relaţia: X=0. Viteza de alimentare Viteza de alimentare reprezintă cantitatea de fir alimentată organelor producătoare de ochiuri în unitatea de timp şi se măsoară în m/min. Adâncimea de buclare este unul dintre cei mai importanţi parametri ai procesului de tricotare.77mm c. la formarea noilor ochiuri.5∙√(l`-E)²-T² l`= l∙( l+ή) unde:X=adâncimea de buclare l`=lungimea firului în stare întinsă l=lungimea firului ή=coeficient de întindere ή=3-7%→adopt: ή=7% E=ecartamentul fonturilor T=pasul acului a. X=1.58mm Xbordură=1. deoarece determină în cea mai mare măsură desimea şi uniformitatea tricotului.35 mm Xbordură =1.37mm .007).)PRODUSUL 1 l`=5.)PRODUSUL 3 l`=5.85mm b.55 mm Xpanou =1. l`=6.Adâncimea de buclare reprezintă cursa acelor faţă de linia de aruncare.

va=vc=n∙Na∙l∙10ˉ ³ [m/min] unde: va= viteza de alimentare vc= viteza de consum n= viteza de lucru a maşinii Na= numărul de ace l= lungimea firului din ochi Viteza de alimentare se determină pentru fiecare panou în parte şi este redată în următoarele tabele: a. viteza de alimentare este egală cu viteza de consum şi este determinată de valoarea acesteia din urmă.)PRODUSUL 1 b.În cazul alimentării negative.)PRODUSUL 3 .)PRODUSUL 2 c.

7. în unitatea de timp (m/min). Viteza de tragere a tricotului Viteza de tragere a tricotului reprezintă lungimea în stare întinsă a tricotului.6.15∙Pr Tensiunea în fire la alimentare.5. Tensiunea înfir nu trebuie să depăşească 15% din sarcina la rupere. pentru fiecare produs în parte este redată în următorul tabel: 7. Tensiunea în fire la alimentare Tensiunea în fire la alimentare reprezintă forţa axială existentă în faza formării noilor ochiuri.1. sub acţiunea mecanismului de tragere. vt = n∙ S ∙ Bi ∙ 10ˉ ³ unde:n= viteza de lucru S= numărul de sisteme Bi = înălţimea ochiurilor în stare întinsă Bi = l` = l ∙( l+ή) unde:l` = lungimea firului în stare întinsă . unde: Pr =sarcina la rupere Ta =0. deplasată din zona de formare a ochiurilor. Ta ≤ 15% Pr [gf/Ttex].1.

l = lungimea firului ή = coeficintul de întindere f = diametrul firului în stare întinsă PRODUSUL 1 PRODUSUL 2 PRODUSUL 3 .

PRODUSUL 1 [ kgf7Ttex] b.15 %)∙ Pr ∙ Na adopt: 11% Tt = 0. Tt = ( 10. în momentul tragerii.7. Tensiunea de tragere în tricot Tensiunea de tragere în trcot reprezintă forţa care acţionează în fiecare şir al tricotului.7.1.11 ∙ Pr ∙Na unde: Pr = sarcina la rupere Na = numărul de ace Tensiunea de tragere în tricot se calculează pentru fiecare panou în parte.) PRODUSUL 2 .

8 Nr = numărul de rânduri z = numărul de sisteme necesar tricotării unui rând s = numărul de sisteme al maşinii n = viteza de tricotare . CTU=0.86 CUF =coeficientul utilajului în funcţiune.2.c. CUF =0. CALCULUL PRODUCŢIEI PRACTICE Pentru operaţia de tricotare se calculează producţia teoretică (Pt) şi producţia practică (Pp) folosind următoarele relaţii: Pt [panou/ T] = Pp [panou/ T] =Pt x CUM CUM =CTU X CUF tm= ∑ unde: T =durata unui schimb tm = timpul maşinii CUM = coeficientul de utilizare al maşinii CTU = coeficientul timpului util.) PRODUSUL 3 7.

34 depl/min b. Na = 384 Laf =2.11 mm Na = numărul de ace.8 m/min n= n =40.n= [depl/min] D = Laf + Ls unde: Laf = lungimea activă a fonturii Ls = lungimea saniei cu lacăte . T = 2.11 ∙ 384 Laf = 810. Ls = 350 mm Laf = T X Na unde: T = pasul acului.)PRODUSUL 1 tm = ∑ tm F = tm .24 mm D = 810.24 mm v= 46.24+350 D = 1160.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful