UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU FACULTATEA DE INGINERIE “HERMAN OBERTH” INGINERIA PRODUSELOR TEXTILE SI DIN PIELE

PROIECT DE DIPLOMA

Conducator stiintific: Asist.ing. VICTORIA CAPRA Absolvent SANDOR ADRIAN

SIBIU 2008

1

TEMA LUCRARII

Sa se proiecteze o sectie de tricotat prevazuta cu 20 de masini de tricotat
SHIMA SEIKI, care sa realizeze produse de imbracaminte extxrioara.

2

CUPRINS

3 .

care să satisfacă în condiţii tot mai bune cerinţele ramurilor economiei naţionale.4 Memoriu justificativ Apariţia îmbrăcămintei este legată de cele mai timpurii trepte ale dezvoltării societătii omenesti. Permeabilitatea la aer este o caracteristică igienică ce realizează aerisirea corpului. Absorţia şi evacuarea transpiraţiei este o caracteristică de igienă principală care asigură continuitatea echilibrului de termoreglare a corpului.cât si de nivelul de cultură si civilizatie atins de societate. cât şi cerinţelor majore ale populaţiei.îmbracamintea a cunoscut o serie de transformări.Acest echilibru este realizat de organismul uman care se continuă cu ajutorul tricoturilor. reprezintă una din ramurile economiei naţionale cu o capacitate puternică de înnoire a fabricaţiei.În acest scop este necesară mdernizarea mijloacelor de muncă şi a structurii producţiei.la început ea fiind folosită doar în scopul protectiei corpului de acţiunile nefavorabile ale mediului înconjurător. rezistenţă şi aspect plăcut. introducerea şi aplicarea unor tehnologii avansate. introducerea şi aplicarea unor tehnologii avansate.al confortului şi esteticii. În prezent se pune un accent tot mai mare pe realizarea unor produse noi. iar în prezent aceasta are şi un rol estetic foarte însemnat existând o mare varietate de tipuri şi forme de îmbrăcăminte. 5 . În prezent se pune un accent tot mai mare pe realizarea unor produse noi. D-ea lungul istoriei. creşterea nivelului ethnic şi calitativ al acestora. care să sătisfacă în condiţii tot mai bune cerinţele ramurilor economiei naţionale. iar evoluţia acesteia este dependentă de dezvoltarea economico-socială. care trebuie să răspundă prompt atât curentului de modă. Obiectele de îmbrăcăminte au o importanţă deosebită în viaţa de zi cu zi.prin absorbţia traspiratiei care se transportă apoi către exterior în masa tricoturilor.În acest scop este necesară modernizarea mijloacelor de muncă şi a structurii producţiei.creşterea nivelului tehnic şi calitativ al acestora. Producerea de îmbrăcăminte pe scara industrială impune întreprinderilor de ticotaje respectarea unor condiţii în procesul de tricotare şi confecţionare care să asigure comoditate. ele constituind o necessitate imediată şi trebuie să corespundă din punct de vedere al scopului.ca ramură a industriei textile.prin natura ei.Acest proces contribuie la transportul şi evacuarea transpiraţiei degajate de organism. Industria de tricotaje.

mecanismele maşinii. precum şi a schiţelor cu date tehnice.adoptarea design-ului produselor. iar apoi în capitolele 8 şi 9 se vor avea în vedere proiectarea suprafeţelor de depozitare şi producţie şi organizarea transportului intern şi stabilirea mijloacelor de transport.modelării şi proiectării produselor. 6 .sunt prezentate în cadrul capitolului 1 descrierea produselor.Perfecţionarea continuă a produselor din tricoturi se realizeză pe baza dezvoltării. În lucrarea de faţă s-a proiectat o secţie de tricotat prevăzută cu 20 de maşini de tricotat SHIMA SEIKI care să realizeze produse de îmbrăcăminte exterioară. Stabilirea procesului tehnologuc şi descrierea principalelor operaţiilor tehnologice sunt analizate în cadrul capitolului 4. În cadrul capitolului 3 sunt prezentate caracteristicile tehnice ale utilajului. Alegerea materiei prime şi proprietăţile fizico-mecanice ale firelor sunt dezbătute în cadrul capitolului 2. a introducerii în producţie a maşinilor cu productivitate ridicată şi de organizarea proceselor tehnologice şi de folosirea de materii prime de o calitate superioară.iar în cadrul capitolului 6 ne vom axa asupra calculului necesarului de materie primă.precum şi analiza posibilităţilor tehnologice. Vom analiza în continuare în cadrul capitolului 5. Pentru început. calculul producţiei practice şi stabilirea procesului tehnologic de croire şi confecţionare. În cadrul capitolului 7 vom dezbate calculul parametrilor tehnologici.reprezentarea structurii tricoturilor şi calculul parametrilor de structură.

7 .L.A.1.Produsul se realizează într-o gamă variată de culori pentru mărimile : S. avănd fineţea 28\2 Nm. Faţa şi spatele produsului sunt tricotate sub formă de panouri semiconturate prezentănd la nivelul bustului o serie de îngustări în trepte .tricotat în structură glat cu început tubular de 2 cm.PRODUSUL 1 Produsul 1este o bluză pentru bărbaţi tricotată dintr-un amestec de fire de 50% P.Faţa produsului prezintă o fentă tricotată în structură tubular prevăzută cu un nasture pentru încheiere. Gulerul produsului este tricotat în structură semitubular.PREZENTAREA PRODUSELOR Descrierea aspectului fiecărui produs în parte se prezintă în râdurile următoare: a.M.N.CAPITOLUL 1 PREZENTAREA CONSTRUCTIV ESTETICĂ ŞI TEHNOLOGICĂ A PRODUSELOR 1. şi 50% lână.Mănecile produsului sunt lungi şi sunt şi ele tricotate sub forma unor panouri semiconturate.XL.

a (vedere fata) b (vedere spate) 8 .

pentru mărimile S. lungimea produsului se tricoteză în lăţime. Faţa şi spatele produsului se tricoteză identic.b. Gulerul se tricotează în structură semitubular. prevăzută cu un fermoar de închidere.N.având fineţea 28\2 Nm.L.Produsul se realizeză într-o gamă variată de culori cu dungi de culoare albă.M. prezentănd dungi transversale de culoare.PRODUSUL 2 Produsul 2 este o bluză pentru bărbaţi tricotată dintr-un amestec de bumbac 55% şi 45% P. a (vedere fata) 9 .XL. faţa prezintă în plus o fentă tricotată în structură tubular.A.Pe maşină. Produsul este tricotat în structură glat.

b (vedere spate) 10 .

PRODUSUL 3 a (vedere fata) .c.

11 b (vedere spate) .

1 2 3 4 5 6 7 b. Crt.TABELUL CU DIMENSIUNI AL PRODUSELOR a.)PRODUSUL 2 Tabelul 1.3.3.3.b Nr.a Nr.12 1. 13 . Crt.)PRODUSUL 1 Tabelul 1.

c.)PRODUSUL 3 Tabelul 1.c 14 .3.

calitatea materiei este foarte importantă. se numără: -rezistenţă redusă la frecare -higroscopicitate foarte mică -se încarcă cu electricitate statică -au afinitate redusă faţă de coloranţi -sunt friabile -se murdăresc uşor -sunt relativ scumpe 15 .PROPRIETĂŢILE FIBRELOR Firul reprezintă elementul de bază al tuturor produselor textile. dau un pronunţat caracter de pilling. Firul ales pentru produsul 1 este un fir în amestec având compoziţia de 50% P. Principalele proprietăţi ale fibrelor de P.pregătirea şi procesul tehnologic de obţinere.A. şi 50% lână.1.A. sunt însă degradate la temperaturi mai ridicate -au o stabilitate termică bună -au revenire elastică bună -au rezistenţă mică la frecare -au o foarte bună rezistenţă la acţiunea luminii Prin frecare produsele textile obţinute din fire de P. tricoturilor şi confecţiilor pentru care sunt folosite. sunt: -sub acţiunea acizilor minerali. Proprietăţile fibrelor determină la rândul lor. La proiectarea unui produs. Printre dezavantajele firelor P.Totodată. Proprietăţile firelor sunt determinate în mare măsură de caracteristicile fibrelor componente.CAPITOLUL 2 ALEGEREA MATERIEI PRIME 2.A. proprietăţile ţesăturilor. importante sunt: preţul.A. aceasta fiind hotărâtoare în ceea ce priveşte calitatea finală a produsului respectiv.N. dar şi de procesul tehnologic de obţinere a acestora. de concentraţie medie au o rezistenţă bună rece.N.N.N. Cunoaşterea şi coordonarea acestor factori asigură realizarea unui produs finit care să corespundă cerinţelor în ceea ce priveşte atât valoarea estetică cât şi cea funcţionlă.

vopsire.45%.A.N.32g/cm -conductibilitatea termică este mai mică la fibra de lână.Principalele proprietăţi ale fibrelor delână sunt -higroscopicitatea fibrei de lână este cea mai mare dintre toate fibrele textile deoarece prezintă foarte multe grupe polare şi structură dominant amorfă -densitatea fibrei lână este între 1. fapt ce le face să fie bune izolatoare termice -rezistenţa la rupere variază în mod crescător de la tipul de lână fină la tipul de lână groasă -alungirea la rupere variază între 25-45% Structura şi proprietăţile fibrei de lână sunt determinate de două caracteristici principale: -natura şi aşezarea aminoacizilor în catena principală -numărul şi natura grupelor polare care formează catenele laterale Firul ales pentru produsul 2 este un amestec din fire de bumbac 55% şi P.30-1.ignifugare Firul ales pentru produsul 3 este 16 . Principalele proprietăţi ale fibrei de bumbac sunt: -asigură o izolare termică bună -au un tuşeu moale şi de aceea tricoturile sunt confortabile la purtat -au o higroscopicitate bună -au o rezistenţă la tracţiune mare -au o comportare corespunzătoare la sfâşiere -rezistenţă la torsiune mare -suportă tratamentul de albire.

2.CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE FIRELOR Principalele caracteristici fizico-mecanice ale firelor sunt centralizate în tabelul 2.2.2. 17 .

având două sisteme de tricotare.CAPITOLUL 3 PREZENTAREA UTILAJULUI Utilajul prezentat în această lucrare este maşina rectilinie de tricotat cu comandă numerică SHIMA SEIKI SES 122 RT.2m/s. Fiecare sistem. Deplasarea conducătorului de fir se realizează în funcţie de numărul de ace aflat în lucru. Deplasarea fonturilor se poate realiza cu viteză variabilă în funcţie de numărul de paşi de ac dorit. poate executa un ciclu de transfer înaintea tricotării. 18 . Maşina este prevăzută cu dispozitiv de oprire automată la: -apariţia unui nod de fir -la ruperea firului -la ruperea unui călcâi de lucru al platinei -laterminarea numărului de panouri programate Viteza de tricotare maximă este 1. Maşina este prevăzută cu o singură sanie cu lacăte. indiferent de direcţia de deplasare a saniei cu lacăte.

1. Mecanismul de formare a ochiurilor poate fi constituit dintr-o zonă de tricotare sau mai multe zone de tricotare. de construcţia identică sau nu. în funcţie de tipul şi destinaţia maşinii. PREZENTAREA PRINCIPALELOR MECANISME Principalele mecanisme ale maşinii de tricotat SHIMA SEIKI SES 122 RT sunt: -mecanismul de formare a ochiurilor -mecanismul de comandă -mecanismul de alimentare cu fir -mecanismul de tragere -mecanismul de acţionare 3.2. mecanismul de formare a ochiurilor se compune din organele producătoare de ochiuri. 3.1. după un anumit procedeu de tricotare.2. Mecanismul de formare a ochiurilor Ansamblul de mecanisme care transmit mişcări sincronizate organelor producătoare de ochiuri. poartă denumirea de mecanism de formare a ochiurilor.Tabelul 3. Ambele fonturi ale maşinii de tricotat prezintă aceleaşi organe producătoare de ochiuri: -ace cu limbă -împingătoare cu călcâi de lucru superior şi inferior -selectoare cu călcâie desenatoare plasate la şase nivele -conducător de fir -dinte de aruncare 19 . La maşina rectilinie de tricotat SHIMA SEIKI SES 122RT.

2.sunt prezentate organele producătoare de ochiuri: 20 .În figura 3.

În partea inferioară a corpului de bază sunt aranjate lacătele acelor care formează şinele de glisare pentru călcâiele acelor şi platinelor. iar în afară se găsesc periuţele Corpul de bază al dispozitivului lacătelor acelor este realizat dintr-un corp turnat din metale uşoare. Sania cu lacăte se compune din: -placa din faţă şi placa din spate -una sau două coroane pe care se află dispozitivul de acţionare şi schimbare a conducătorului de fir.Periuţele au rolul de a deschide limbile acelor. În interiorul plăcilor se află lacătele cu came.Formarea ochiurilor de diferite tipuri este posibilă prin situarea camelor mobile în diferite poziţii sau prin acţionarea mecanismului desenator. Ansamblul de came este aşezat pe sania lacăte.. 21 .

În figura 3.3.este redat ansamblul camelor şi lacătelor.

22

3.2.2. Mecanismul de comandă Mecanismul de comandă are rolul de a transmite comenzi automate pentru executarea tuturor operaţiunilor legate de obţinerea produselor, de structura şi dimensiunile prestabilite,încât muncitorul în timpul procesului de tricotare să schimbe formatele de alimentare cu fire,să supravegheze maşinile din zona de deservire, să elimine eventualele defecţiuni şi scoaterea tricotului din maşină. Mecanismul de comandă coordonează şi sincronizează acţiunea tuturor mecanismelor maşinii, având în acelaşi timp şi funcţiuni de autocomandă. Ca suport al datelor se folosesc dischete pentru stocarea informaţiilor. 3.2.3. Mecanismul de alimentare cu fir În cazul maşinii rectilinii de trcotat SHIMA SEIKI SES122RT alimentarea cu fir este negativă. De la bobinele aflate pe suportul bobinelor, firul se desfăşoară şi trece prin dispozitivul de tensionare al firului, apoi prin orificii de conducere până la conducătorul de fir aflat pe glisiere. Dacă pe firul alimentat apar noduri prea mari, dispozitivul de tensionare le semnalează şi determină oprirea automată a maşinii. 3.2.4. Mecanismul de tragere al tricotului Pentru asigurarea uniformităţii ochiurilor nou formate este necesar ca forţele de tragere să fie constante pe lăţimea sau circumferinţa tricotului . Mecanismul de tragere este constituit dintr-un dispozitiv de tragere format din role de tragere şi un piptene de tragere programat electronic.Puterea de tragere este programată electronic şi depinde de materia primă şi de structura tricotului.Tragerea tricotului serveşte pentru asigurarea unei tensionări constante a tricotului suspendat pe ace şi pentru a face să coboare fiecare rând de ochiuri ce se tricotează, pentru ca ochiurile agăţate de ace să fie legate de acestea sub o tensiune constantă şi uniformă. 3.2.5. Mecanismul de acţionare Acţionarea maşinilor de tricotat se realizeză prin intermediul unui motor electric.Mişcarea de la motor se transmite unui arbore principal de la care se distribue spre toate toate celelalte mecanisme ale maşinii.

23

3.3. ANALIZA POSIBILITĂŢILOR TEHNOLOGICE Multiplele posibilităţi tehnologice ale maşinii rectilinii de tricotat SHIMA SEIKI SES 122 RT rezultă din posibilitatea acţionării directe a acelor prin intermediul călcâielor de acţionare şi a selectării indirecte prin intermediul selectoarelor cu călcâie de lucru la şase nivele şi împingătorilor. Traiectoriile posibile ale acelor cu limbă sub acţiunea ansamblului de came, sunt următoarele: -S-I- B(staţionare,închidere,buclare)-reprezintă traiectoria acelor pentru ochiurilor normale -S-In-B(staţionare,închidere neterminată,buclare)reprezintă traiectoria acelor pentru formarea ochiurilor duble -S-I-Ea(staţionare,închidere,eliminarea aruncării)reprezintă traiectoria acelor pentru formarea buclelor pin eliminarea aruncării ochiului vechi peste capul acului -S(staţionare)-reprezintă traiectoria prin care se reţin ochiurile sau buclele realizate la sistemul sau deplasarea precedentă Pe maşinile de tricotat SHIMA SEIKI SES 122 RT sepot obţine următoarele tipuri de legături: -legături de bază(glat,patent,lincs) -legături derivate(glat derivat,patent derivat,lincs derivat) -legături cu desene de culoare,care pot fi: a)realizate prin alimentare succesivă b)realizate prin alimentare simultană -legături cu desene de legătură,care pot fi: a)cu desene ajur b)cu ochiuri duble c)cu ochiuri reţinute -legături cu ochiuri încrucişate -legături cu fire suplimentare -legături cu desene combinate

24

1. În figura 4.1.ÎNTOCMIREA SCHEMEI TEHNOLOGICE Un proces tehnologic conţine următoarele operaţii de prelucrare a materiei prime: -recepţia materiei prime -tricotarea -croirea -asamblarea -finisarea Procesul tehnologic conţine şi operaţii de control interfazic. În schemă s-au făcut următoarele notaţii: -RMP= recepţia materiei prime -DMP=depozit de materii prime -T= tricotare -CR= control şi repasare -F= finisare -TF=termofixare -Cr=croire -Cf= confecţionare -Cc= controlul operaţiei de confecţionare -FP=finisarea produsului -CFC=control final de calitate -E=etichetare -A=ambalare -DPF=depozit de produse finite -Tr=transport 25 .este prezentată schema procesului tehnologic al produsului 1.CAPITOLUL 4 STABILIREA PROCESULUI TEHNOLOGIC 4.control tehnologic.Această schemă cuprinde operaţiile prin care materia primă trece de la starea de fir în produs finit.control de calitate sau operaţii de transport interfazic.

26 .

structură. care depinde de adâncimea de buclare a camelor de buclare şi se regleză de la tastatură. Pe parcursul procesului de tricotare se pot efectua următoarele operaţii: -controlul organelor producătoare de ochiuri -controlul periodic al parametrilor procesului de tricotare -depistarea şi înlăturarea defectelor care apar la tricotare La controlul periodic al parametrilor procesului de tricotare se verifică: -tensiunea aplicată firelor de alimentare -cursa conducătorilor de fir -poziţia conducătorilor de fir faţă de ace.2.2.2. Depozitarea materiei prime are loc în magazii special amenajate unde trebuie create condiţii standard de umiditate şi presiune.I. prin intermediul maşinii de tricotat. TRICOTAREA Este procesul de transformare a firelor în ochiuri în cadrul unui tricot. ordinea desfăşurării lor în fluxul tehnologic sunt prezentate mai jos.la verificarea caracteristicilor de calitate ale firelor Atât la controlul total. aspect. 27 . În cadrul întreprinderii concepute de mine. RECEPŢIA MATERIEI PRIME Cuprinde controlul lotului de fire primite. cât şi la controlul prin sondaj este necesar să se respecte regulile de verificare impuse prin normele N.Materiile prime se depoziteză în lăzile care vin de la furnizor. 4. Controlul de recepţie poate fi: -control total.la faza de depunere a firului -desimea tricotului. DESCRIEREA PRINCIPALELOR OPERAŢII Operaţiile procesului tehnologic.2.1. dimensiuni. la recepţia cantitativă -control prin sondaj.articolele pot trece peste unele din următoarele operaţii: 4. se va face controlul de recepţie total.În funcţie de compoziţia firului.4.

apoi se face un control final al produsului. apoi mânecile se aplică la feţe şi spaţi. 4. Tricotul astfel şpănuit se şablonează cu ajutorul unor şabloane din carton. severifică simetria produselor şi se stabilesc criteriile după care se face împărţirea pe clase de calitate. 28 . ASAMBLAREA SAU CONFECŢIONAREA Se realizează utilizând cusături elastice.4.de compoziţia firului. Tricotul se înmagazinează în magazia de semifabricate. 4. o călcare cu ajutorul preselor a panourilor tricotate.Se asamblează mai întâi umerii de la feţe cu umerii de la spate. sau atunci când se face împărţirea pe clase de calitate.5.În acest timp se elimina tensiunile interne din tricot. Magazia de tricot crud serveşte pentru crearea unui stoc pentru cel puţin o zi între sectoarele de croit şi de finisat.CROIREA În cadrul acestei operaţii se realizeză şi sortarea detaliilor ce constituie un produs.2.apoi se taie la lamă.unde trebuie să stea cel puţin 24 de ore în condiţii standard de temperatură şi umiditate.2. FINISAREA TRICOTULUI Constă într-un tratament umido-termic.3.-viteza de tricotare se măsoară în m/s şi se modifică prin tastarea la calculator -tensiunea aplicată tricotului la tragere trebuie să fie uniform repartizată pe toată lăţimea cilindrilor secţionaţi şi să nu depăşească pragul de 50% din sarcina de rupere a firului pentru a se situa în domeniul elastic. 4.Se aplică apoi gulerele la maşina de încheiat ochi cu ochi şi se pun în această cusătură mărimea şi emblema firmei pentru care este produsul. Tricotul se şpănuieşte avându-se grijă de potrivirea modelelor pe margine şi de simetrie.Se curăţă apoi de aţe.pe rafturi. La controlul prin sondaj se constată defectele care se iau în considerare atunci când se atribuie calificativul pentru produs: corespunzător sau necorespunzător.tricotul astfel finisat intră în magazia de tricoturi finisate. Contururile curbe trebuiesc rihtuite pentru ca produsul asamblat să aibă simetrie. În cusăturile laterale se aplică instrucţiuni cu modul de spălare. În şpan se aşează unul peste altul un număr de straturi care depind de structura şi desimea firului.2. iar în final faţa cu spatele se încheie lateral şi se închid mânecile.Se creează un stoc de o zi între secţia de croit şi de confecţionat.

CONTROLUL FINAL DE CALITATE Se face bucată cu bucată conform normelor de calitate impuse.4.2.6. pentru a observa frecvenţa repetării greşelilor la acel lot.7. Se controlează un lot întrg.Produsele se calcă finit pentru a se descălca cusăturile de asamblare. Se dimensioneză produsul verificându-se mai întâi dimensiunile de bază: lungimea şi lăţimea produsului. TRATAMENTUL UMIDO-TERMIC După confecţionare. împăturate şi ambalate în pungi. Se verifică produsul cu un produs etalon.8. produsele sunt supuse unui tratament umido-termic cu prese de călcat cu abur şi vacuum. 29 .2. pentru a aşeza gulerele mai bine în răscroială şi pentru o fixare mai bună a dimensiunilor la forma dorită. astfel: se verifică modelul şi contextura şi se compară tuşeul. culorile şi compoziţia firului. Se verifică reglarea şi rezistenţa cusăturilor la rupere şi dacă sunt realizate corect. obţinut din aceleaşi fire. pe aceleaşi maşini şi cu aceleaşi structuri. 4.2. lungimea mânecii din centrul spatelui. apoi în cutii din carton. ETICHETAREA Produsele sunt etichetate cu etichete din carton provenite de la client. Se face apoi sortarea pe calităţi a produselor. 4. lungimea mâneciidrepte şi manşură.

)PRODUSUL 1 5.1.1. a. REPREZENTAREA STRUCTURII TRICOTURILOR Structura tricoturilor pote fi reprezentată în mai multe moduri.Reprezentarea convenţională 30 .1.CAPITOLUL 5 PROIECTAREA TRICOTURILOR 5. dintre care principalele reprezentări sunt: -convenţională -depunerea firului pe ace -structurală Pentru înţelegerea corectă a structurii articolelor este necesar a se reprezenta în cele trei moduri un raport al structurii care prin reluarea succesivă a lui acoperă suprafaţa dorită.

Evoluţia firului pe ace 5.1.2. Reprezentarea structurala 31 .1.3.5.

)PRODUSUL 2 5. Evoluţia firului pe ace 32 .b.1.1. Reprezentarea convenţională 5.2.1.

1.Reprezentarea convenţională 33 .1.3.) PRODUSUL 3 5.1.5. Reprezentarea strcturală c.

3.2.5.1.1. Evuluţia firului pe ace 5. Reprezentarea structurală 34 .

1.2.5.F F= Unde: F= diametrul firului în stare liberă c1=coeficientul firului.1.2. 5.2.1.fs fs= 5.)PRODUSUL 1 Firul ales este un amestec format din 50% P.2. Tricotul este glat cu aspect de faţă. şi 50% lână de fineţe Nm 28/2. CALCULUL PARAMETRILOR DE STRUCTURĂ11 a. Diametrul firelelor 5. Diametrul teoretic al firelor.1.fs .c1= 1.s=2 FS= 5.A.3 Ttex=fineţea fineţea firului în tex 5.Diametrul aparent al firelor.2.3.1.4.Fs FS= Unde:s=numărul firelor alimentate în paralel.2.2.N.Diametrul firelor în stare întinsă.1 Diametrul aparent al firului( în stare liberă).

Desimea tricotului pe verticală.2. Înălţimea ochiului.4 mm 5.Do -reprezintă numărul de şiruri de ochiuri cuprinse în 50 mm de tricot Do= Do= Do=37.2.A A=KA FS [mm] Unde: A=pasul acului KA=coeficientul pasului ochiului. adopt: C=0.Dv -reprezintă numărul de rânduri de ochiuri cuprinse în 50 mm de tricot . Pasul ochiului.865 A=pasul acului B=0.7-0.865 1. Desimea tricotului pe orizontală.2.35 A=1.2.2.B B=C A unde: C=coeficientul de fineţe al firului.fs= 5.2.2.71[ş/50mm] 5.2.2.C=0.1.2.2. Parametrii destructură ai firelor 5.4.865.21 mm 5.3. KA=4 FS=diametrul aparent al firelor A=4 0.4 B=1.

5. .28 10 M/m=406.2. Lungimea firului dintr-un ochi.57 1.5g/m Parametrii de structură ai produsului 1 sunt centralizaţi în tabelul 5.21+3.04 Do Dv l Ttex 10 M/m=2.2.04 35.6.15 2.14 0.2.2.6.71 41.2.M/m M/m=2.32 6.32 [r/50mm] 5.l l=1.2.15mm 5.57 A +2B+ Fs unde:l=lungimea ochiului glat A=pasul acului B=înălţimea ochiului Fs=diametrul aparent al firului l=1.Dv= Dv= Dv= 41. Masa tricotului.4 +2 1.49 l=6.

2.27mm 5. Diametrul firelor în stare întinsă.1.2.1.f f= c2 =1 Ttex=36x2 f=0.2. Diametrul aparent al firului.F F= c1=1.Diametrul teoretic al firului.Diametrul aparent al firelor.35mm 5.Fs Fs= Fs=0.1. de finrţe Nm 28/2 Tricotul este glat cu aspect de dos.2.fs fs= fs=0.2.1.2 F=0.3.2.38mm 5.)PRODUSUL 2 Firul folosit este un amestec de 55% bumbac şi 45% P.1.A.49mm 5.b.N.2.4.3 Ttex=36. 5.1. Parametrii de structură ai firelor .Diametrul firului 5.2.

2. Desimea tricotului pe orizontală.4 Do Dv l Ttex 10 Unde:Do=35.Pasul ochiului.4mm Do=35. Lungimea ochiului: l=1.3.B B=C A Unde:C=0.2.2.2.8 B=1.64r/50mm l=5.12mm Dv=44. Înălţimea ochiului.6.2.2.1. Masa tricotului.2.2.64r/50mm 5.4mm 5.71ş/50mm Dv=44.4.2.M/m M/m=2 0.2.12mm 5.2.adopt:C=0.2.53mm M/m=507.A A=KA F Unde:KA=4 F=0.7-0.Dv Dv= Unde:B=1.71ş/50mm 5.2.865.2.5.6 .5.Do Do= Unde:A=1.57 A+2B+ F l=5.35mm A=1. Desimea tricotului pe verticală.53mm 5. Lungimea firului dintr-un ochi.2.76g/m Parametrii de structură ai produsului 2 sunt centralizaţi în tabelul5.

de fineţe Nm 32/2.c1=1.3 Ttex=fineţea firului în tex F= F= 5.Diametrul aparent al firului în stare liberă.1. Diametrul firelor 5.c.2.1.F F= Unde:F=diametrul firului în stare liberă c1=coeficientul firului.2.Diametrul aparent al firelor. 5.2. Tricotul este glat cu aspect de faţă.)PRODUSUL 3 Firul folosit este un fir în amestec având compoziţia 70% lână şi 30% acril.Ttex31x2.2.Fs .1.2.

1mm [mm] [mm] .1.865 1.Înălţimea ochiului.Parametrii de structură ai firelor 5.865 adopt:C= 0.2.2.28 B= 1.2.C=0.2.KA=4 Fs =diametrul aparent al firelor A =4 0.Pasul ochiului.35mm 5.1.865 A = pasul acului B= 0.3. Diametrul teoretic al firelor în stare întinsă.46mm 5.2.25mm 5.s=2 Fs= Fs=0.2.Fs= [mm] unde:s=numărul firelor alimentate în paralel.28 A= 1.A A =KA Fs [mm] Unde: A = pasul ochiului KA=coeficientul pasului ochiului.28mm 5.2.4.fs fs= fs= fs=0.B B =C A Unde: C=coeficientul de fineţe al firului. Diamrtrul firelor în stare întinsă.2.7 – 0.f f= unde:c2=1 f= f =0.2.32 =1.1.

2.65mm 5.Dv -reprezintă numărul de rânduri de ochiuri cuprinse în 50mm de tricot Dv = Dv = Dv=45.57 A+2B+ Fs unde:l =lungimea firului dintr-un ochi A =pasul ochiului B =înălţimea ochiului Fs =diametrul aparent al firelor l = 1.96 2 31 10 M/m =524.5.1+3.2.4 Do Dv l Ttex 10 M/m = 2 0.45 39. Lungimea firului dintr-un ochi.2.3.2.4. Desimea tricotului pe orizontală.06 ş/50mm 5.46 l =5.2.06 5.8 g/m Parametrii de structură ai produsului 3 sunt centralizaţi în tabelul 5. Masa tricotului.57 1.45 r/50mm 5.6.6 [r/50mm] [ş/50mm] . Desimea pe verticală.4 45.2.2.2.Do -reprezintă numărul de şiruri de ochiuri cuprinse în 50mm de tricot Do = Do= Do =39.5.M/m M/m =2 0.28+2 1.2.2.14 0.l l = 1.

CALCULUL MASEI PE UNITATEA DE PRODUS Masa pe unitatea de produs se obţine prin însumarea masei ficărui panou ce alcătuieşte reperul. Calculele se fac pentru mărimea L.82 MCP F+S=333.Scp f+s Scp f+s =2(L l). a.5g/m SCP 2M =0.2.3.6g/panou 5.5.1.3. Panoul celor două mâneci -suprafaţa panoului compus din două mâneci. Guler -suprafaţa gulerului. [cm ] Scp f+s =2 (71 58) Scp f+s =0.3. se calculează mai întâi suprafeţele reperelor respective.40m MCP 2M =406.82m MCP F+S =406.MCP F+S M/m =406.5)=4042cm SCP 2M =0.3.40 MCP 2M =162.40m -masa panoului compus din două mâneci.SG .5 0.5g/m SCP F+S =0.82m -masa panoului faţă+spate.SCP 2M SCP 2M =2 (L l) [cm ] SCP 2M =2 (86 23.3g/panou 5.Pentru a afla masele panourilor respective.Panoul faţă+spate -suprafaţa panoului faţă+spate.5 0.)PRODUSUL 1 5.MCP 2M M/m =406.3.

3.b .32g/panou 5.5g/m SG=0. Masa rândurilor suplimentare Se tricoteză şase rânduri suplimentare.05 MG =20.05m -masa gulerului.SG =L l [cm ] SG =42 12=cm SG =0.Masa acestora va fi calculată cu formula: -MRS=Na Nr lm Ttex 10 unde:Na =numărul de ace Nr =numărul de rânduri lm=lungimea medie a ochiurilor Numărul de ace pentru fiecare panou în parte este redat în tabelul 5.3.MG M/m =406.5 0.4.05m MG =406.4.4.a Masa rândurilor suplimentare pentru fiecare panou în parte este prezentată în tabelul 5.3.

49g b.76 0.)PRODUSUL 2 5.Masa totală a produsului Masa pe unitatea de produs se obţine prin însumarea masei fiecărui panou ce alcătuieşte reperul.Panoul celor două mâneci -suprafaţa panoului compus din cele două mâneci.SCP F+S SCP F+S =2(L l)=2(72 60) SCP F+S =8640cm SCP F+S =0.24m MCP 2M =507.2.06+0.86m MCP F+S =507.64+1.32+1.24m -masa panoului compus din două mâneci.6+20.3.67g 5.86m -masa panoului faţă+spate.SCP 2M SCP 2M =2(L l) [cm ] SCP 2M =2400cm SCP 2M =0. M/produs =MCP F+S +MCP 2M +MG +MRS F+S +MRS 2M+MRS G M/produs =333.76/m SCP F+S =0.3.3.MCP F+S M/m =507.5.3+162.1.5.76 0.76 m SCP 2M =0.57 M/produs =519.86 MCP F+S =436.MCP 2M M/m =507.Panoul faţă+spate -suprafaţa panoului faţă+spate.8g .24 MCP 2M=121.

05 MG =25.Guler -suprafaţa gulerului.5.009 m Mt tiv 0507.007m .3. Tubular la mâneci -suprafaţa tubularului la mâneci St 2m =2 18 2 St 2m = 72 cm St 2m =0.76g/m St tiv =0.05m -masa gulerului.4.05m MG =507.3.SG SG =42 12 SG =504 cm SG =0.MG M/m =507.76 0.009 Mt tiv =4.38g 5.76g/m SG =0.3.5. Tubular la tiv -suprafaţa tubularului la tiv St tiv =45 2 St tiv =90cm St tiv =0.009 m -masa tubularului la tiv M/m =507.56 g 5.3.76 0.

7.55 g 5.76g/m St 2m =0.-masa tubularului la mâneci M/m =507.3.3.a .002 m Mt f =507.76g/m St f =0.7.01 g 5.6..Masa rândurilor suplimentare Se tricoteză opt rânduri suplimentare Mrs =Na Nr l Ttex 10 Numărul de ace pentru fiecare panou în parte este redat în tabelul 5.002 Mt f =1.Tubular la fermoar -suprafaţa tubularului la fermoar St f =13 2 St f =26 cm St f =0.007 Mt 2m =3.3.76 0.76 0.002 m -masa tubularului la fermoar M/m =507.007m Mt 2m =507.

8 ∙0.31+10.8g/m² SCP F+S =0.b 5.15+4. Masa totală a produsului Masa pe unitatea de produs se obţine prin însumarea masei fiecărui panou ce alcătuieşte reperul.3.66+111.46 .3.8.05+1.7.72g c)PRRODUSUL 3 5.46 m² -masa panoului faţă+spate.Masa rândurilor suplimentare pentru fiecare panou în parte este prezentată în tabelul 5.1. Panoul faţă+spate -suprafaţa panoului faţă+spate.79 M/produs =465.1+3. [cm²] SCP F+S =2∙(72∙32)=4608 cm² SCP F+S =0.3.SCP F+S SCP F+S = 2∙(L∙l). M/produs =MCP F+S +MCP 2M +MG +Mt tiv +Mt 2m +MRS F+S MRS 2M +MRs M/produs =307.7+20.MCP F+S M/m²=524.06+1.46m² MCP F+S =524.4+0.

4g/panou .MCP F+S =241.

4.4.CALCULUL PROPRIETĂŢILOR FIZICO-MECANICE ALE TRICOTURILOR 5.5. Deformaţia în lăţime δl= [℅] [℅] Amax=l ∙ (1+δf )-3∙ π ∙f 5.4.2.4.4.Deformaţia în lungime δL= Bmax= 5.4. Rezistenţa la rupere în lungime PL=2∙Do∙Pf 5.3.1. Rezistenţa la rupere în lăţime Pl=Dv∙Pf Proprităţile fizico-mecanice ale tricoturilor sunt centralizate în tabelul 5. .4.

pentru fiecare operaţie.1. . ADOPTAREA PROCENTULUI PIERDERILOR ŞI AINDICELUI DE CONSUM Pe parcursul desfăşurării procesului tehnologic apar pierderi cantitative de materie primă(fir).exprimate în indici de pierdere.CAPITOLUL 6 CALCULUL NECESARULUI DE MATERIE PRIMĂ 6. P(g) =Mi(g) -Me(g) ip= [g] unde:ip=indice de pierdere P(℅)= unde:P(℅)=procentul pierderilor P(℅)= Ic= unde:Ic=indice de consum Pentru calculul indicilor de consum (Ic)separticularizează relaţia: Ic= . Pierderile de materie primă se calculează făcând diferenţa dintre masa de fir care intră (Mi) şi masa de fir care iese (Me) la tricotare.

01 6. Pentru stabilirea masei pe unitatea de produsMp(g).041 icC=1.Pierderile P(℅)se cunosc: -pentru operaţia de tricotare:PT=2.2. Fluxul tehnologic se poate reprezenta astfel: QiT→QeT=QiC→QeC=QiF→QeF=M/produs QiT=QeT∙iT QiC=QeC∙iC QiF=QeF∙iF unde:QiC=reprezintă cantitatea de fir ce intră în operaţia de confecţionat QeC=reprezintă cantitatea de fir ce iese din operaţia de confecţionat QiT=reprezintă cantitatea de fir ce intră în operaţia de tricotare QeT=reprezintă cantitatea de fir ce iese din operaţia de tricotare QiF=reprezintă cantitatea de fir ce intră în operaţia de finisare QeF=reprezintă cantitatea de fir ce iese din operaţia de finisare Necesarul de materie necesar fiecărei operaţii este centralizat în tabelul 6.5℅ -pentru operaţia de confecţionare:PC=17℅ -pentru operaţia de finisare:PF=0.1℅ Notez: -icT-indice de consum la tricotare -icc-indice de consum la confecţionare -icF-indice de consum la finisare Astfel: icT= icC= icF= icT=1.25 icF=1. STABILIREA NECESARULUI DE MATERIE PRIMĂ Masa care iese de la finisat este egală cu masa pe unitatea de produs.a .se iau în calcul indicii de pierdere de la fiecare operaţie în parte.2.

)PRODUSUL 2 serealizează în 200 de bucăţi.16 .b Necesarul total de materie primă secalculează în funcţie de numărul de bucăţi realizate din fiecare produs în parte.67 kg c. a.Necesarul de materie primă pentru fiecare produs în parte este centralizat în tabelul 6.)PRODUSUL 1 se realizează în 600 de bucăţi. NmpT3=400∙469.)PRODUSUL 3 se realizează în 400 de bucăţi. NmpT2=200∙573.39 NmpT2=114. NmpT1=600∙499.17 NmpT1=299.5 kg b.2.

53 Nmp/zi 2=78.Primul produs se realizează pe 10 maşini.51 Nmp/zi 3=93.83 kg Necesarul de materie primă pe zi se calculează pentru fiecare produs în parte.)PRODUSUL 2 Nmp/zi 2=4∙19.5 kg b.)PRODUSUL 1 Nmp/zi 1=10∙16. în funcţie de numărul de maşini pe care se realizează produsele.65 Nmp/zi 1=166.iar al treilea pe 6 maşini. a. al doilea pe 4 maşini.66 kg Necesarul total de materie primă: NmpT=601.12 kg c.68 kg .06 kg Necesarul total de materie primă pentru o zi: Nmp/zi=337.)PRODUSUL 3 Nmp/zi 3=6∙15.NmpT3=187.

Avansul la buclare La maşina rectilinie de tricotat SHIMA SEIKI SES 122 RT buclarea se produce simultan pe acele celor două fonturi. E=T= unde:E=ecartamentul fonturilor T=pasul acului L=unitatea de lungime în sistem englez. AB=0 7.CALCULUL PARAMETRILOR TEHNOLOGICI Desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a operaţiei detricotare impune stabilirea corectă şi respectarea parametrilor tehnologici specifici operaţiei de tricotare.CAPITOLUL 7 PROIECTAREA OPERAŢIEI DE TRICOTARE 7.4 mm E=2.K=12 L=25.distanţa între fonturi este fixă şi egală cu pasul acului. Adâncimea de buclare .În cazul maşinii rectilinii de tricotat SHIMA SEIKI SES 122 RT.3.2.1.1.1. 7.11 mm 7.Ecartamentul fonturilor Ecartamentul fonturilor reprezintă distanţa între fonturi. ca operaţie de bază a procesului tehnologic de realizare a produselor tricotate.1.ceea ce înseamnă că avansul la buclare este zero.1.

58mm Xbordură=1.96∙(1+0. Adâncimea de buclare este unul dintre cei mai importanţi parametri ai procesului de tricotare.91mm Xpanou=1. X=1. Viteza de alimentare Viteza de alimentare reprezintă cantitatea de fir alimentată organelor producătoare de ochiuri în unitatea de timp şi se măsoară în m/min. la formarea noilor ochiuri.35 mm Xbordură =1.Adâncimea de buclare reprezintă cursa acelor faţă de linia de aruncare.55 mm Xpanou =1.85mm b.)PRODUSUL 1 l`=5. l`=6.)PRODUSUL 3 l`=5. deoarece determină în cea mai mare măsură desimea şi uniformitatea tricotului.1.37mm .77mm c. Adâncimea de buclare se calculează cu relaţia: X=0.007).5∙√(l`-E)²-T² l`= l∙( l+ή) unde:X=adâncimea de buclare l`=lungimea firului în stare întinsă l=lungimea firului ή=coeficient de întindere ή=3-7%→adopt: ή=7% E=ecartamentul fonturilor T=pasul acului a.)PRODUSUL 2 l`=5.4.52 mm 7.

)PRODUSUL 2 c. viteza de alimentare este egală cu viteza de consum şi este determinată de valoarea acesteia din urmă.)PRODUSUL 1 b.)PRODUSUL 3 .În cazul alimentării negative. va=vc=n∙Na∙l∙10ˉ ³ [m/min] unde: va= viteza de alimentare vc= viteza de consum n= viteza de lucru a maşinii Na= numărul de ace l= lungimea firului din ochi Viteza de alimentare se determină pentru fiecare panou în parte şi este redată în următoarele tabele: a.

1.1.6. Ta ≤ 15% Pr [gf/Ttex].15∙Pr Tensiunea în fire la alimentare.7. Tensiunea în fire la alimentare Tensiunea în fire la alimentare reprezintă forţa axială existentă în faza formării noilor ochiuri. deplasată din zona de formare a ochiurilor. vt = n∙ S ∙ Bi ∙ 10ˉ ³ unde:n= viteza de lucru S= numărul de sisteme Bi = înălţimea ochiurilor în stare întinsă Bi = l` = l ∙( l+ή) unde:l` = lungimea firului în stare întinsă . Viteza de tragere a tricotului Viteza de tragere a tricotului reprezintă lungimea în stare întinsă a tricotului.5. sub acţiunea mecanismului de tragere. unde: Pr =sarcina la rupere Ta =0. Tensiunea înfir nu trebuie să depăşească 15% din sarcina la rupere. în unitatea de timp (m/min). pentru fiecare produs în parte este redată în următorul tabel: 7.

l = lungimea firului ή = coeficintul de întindere f = diametrul firului în stare întinsă PRODUSUL 1 PRODUSUL 2 PRODUSUL 3 .

15 %)∙ Pr ∙ Na adopt: 11% Tt = 0. Tt = ( 10.1.) PRODUSUL 2 . PRODUSUL 1 [ kgf7Ttex] b.7. în momentul tragerii.7.11 ∙ Pr ∙Na unde: Pr = sarcina la rupere Na = numărul de ace Tensiunea de tragere în tricot se calculează pentru fiecare panou în parte. Tensiunea de tragere în tricot Tensiunea de tragere în trcot reprezintă forţa care acţionează în fiecare şir al tricotului.

CUF =0. CALCULUL PRODUCŢIEI PRACTICE Pentru operaţia de tricotare se calculează producţia teoretică (Pt) şi producţia practică (Pp) folosind următoarele relaţii: Pt [panou/ T] = Pp [panou/ T] =Pt x CUM CUM =CTU X CUF tm= ∑ unde: T =durata unui schimb tm = timpul maşinii CUM = coeficientul de utilizare al maşinii CTU = coeficientul timpului util.8 Nr = numărul de rânduri z = numărul de sisteme necesar tricotării unui rând s = numărul de sisteme al maşinii n = viteza de tricotare .2.c.86 CUF =coeficientul utilajului în funcţiune. CTU=0.) PRODUSUL 3 7.

8 m/min n= n =40.24+350 D = 1160. Na = 384 Laf =2.n= [depl/min] D = Laf + Ls unde: Laf = lungimea activă a fonturii Ls = lungimea saniei cu lacăte .34 depl/min b.)PRODUSUL 1 tm = ∑ tm F = tm .11 ∙ 384 Laf = 810.24 mm D = 810.11 mm Na = numărul de ace. Ls = 350 mm Laf = T X Na unde: T = pasul acului.24 mm v= 46. T = 2.